-

C MY K

Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa

Anul II - Nr.9lIulie2009

Apare lunarAdresa

redacţiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter)

Constanţa (900130)Telefon: 0341/176.415; fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Pag.3

Pag.5

Din sumar

Pag.5

Radu Mazăre:

Într-o situaţie de criză

„Vom da ajutorcelor în vârstă“

A naufragiat o tradiţie

Pag.7

Pentru că în linişte

se face treabă

E nevoie de oaltă mentalitate

Un proiect sprijinit de cetăţeni

Începând cu luna august

Agenda comunelordin România

Eveniment

lMamaia: 17 iulie-16 augustl Pavilionul expoziţionalÎntâlniri pentru suflet

Târgul Estival 2009

Corbu

Pag.2

Pag.4

În urmă cu câteva zile, la Constanţa, afost lansat proiectul “Reabilitarea şi moder-nizarea Căminului pentru persoane vâr-stnice”, eveniment unde a fost prezent şiRadu Mazăre, primarul municipiului Con-stanţa.

Căminul pentru persoane vărstnice seaflă pe strada Unirii în Constanţa. Aici suntgăzduiţi 250 de bătrâni. Nu ştiu dacă arămas vreunul cu care să nu fi discutat şiprimarul, care a venit însoţit de doi dintredirectorii din primărie, Ion Marica şi AniMerlă, cu precizarea că d-na Merlă estemanager de proiect.

Asupra acestui subiect vom reveni cudetalii în numărul viitor al publicaţiei noas-tre. Până atunci să consemnăm declaraţiafăcută de primarul Radu Mazăre: ”Ştiu,sunteţi la vârsta când nu vă puteţi ajuta sin-guri. Am venit aici pentru că începem o lu-crare, o lucrare care se va desfăşura în treietape. Sunt primii bani pe care îi primim dela Uniunea Europeană. Iată că UniuneaEuropeană ne-a adus şi lucruri bune, dar şilucruri cu care nu suntem obişnuiţi. Vreausă vă asigur că, indiferent că va fi criză, noivom da ajutor celor în vârstă. Red.

Un proiectiniţiat de pri-măria Con-stanţa are untitlu sugestiv:

“Administraţia Europeană”. Asta înseamnăcă împreună ne vom perfecţiona privind re-sursele umane. Mai departe trebuie săamintim şi de alte câştiguri: competenţa încomunicare şi negociere, cu alte cuvinte tre-buie să fim în stare să dezvoltăm un dialogutil cu cetăţenii. Mai mult, perfecţionarea neva ajuta să trecem mai uşor peste pragul pecare trebuie să-l trecem atunci când vinevorba de implementarea proiectelor euro-pene. Putem spune că există, în unele lo-calităţi, un interes sporit faţă de acest

proiect, prima dovadă este că primăriile audesemnat mai mulţi funcţionari pentru in-struire. Cred că e un lucru bun să fii instruit,pentru a avea, la nevoie, personal speciali-zat. Zona Metropolitană este un pol de creş-tere şi de dezvoltare durabilă care arenevoie de specialişti pregătiţi să susţină in-vestiţiile, să le atragă, ei trebuie să aibă obună capacitate să identifice oportunităţi şipriorităţi mult aşteptate de comunitate. Des-centralizarea, iată încă un obiectiv, trebuiesă aibă la început de drum oameni binepregătiţi, deciziile lor trebuie să se bizuie peargumente şi pe soluţii care să sprijine me-canismele de implementare a unor proiecte.Cum sprijinim descentralizarea serviciilor?Aici mai sunt multe de limpezit. Fondurile

structurale cum le utilizăm? Iată încă o în-trebare. Cum facem achiziţiile publice? Oadministraţie europeană presupune cu-noaşterea legislaţiei. Iată, pe scurt, câtevaîntrebări cărora trebuie să le găsim cupromptitudine un răspuns care să ne ajutepe toţi să putem spune că resursele umanesunt pregătite să ţină pasul cu cerinţele pecare le avem în faţă. Trebuie să învăţăm săîntocmim o cerere de finanţare, trebuie sărespectăm cu stricteţe, cuvânt cu cuvânt totce scrie într-un proiect. Nu ajunge să ai odiplomă, capacitatea de a administra unproiect trebuie perfecţionată tot timpul. Ani Merlăadministrator-delegat Zona Metropolitană Constanţa

Administraţia Europeană

Presupune competenţă în comunicare şi negociere

Harta Zonei Metropolitane

Pag.7

„Mă gândesc cum să fac să fie bine“l interviu cu Nicolae Nemirschi, ministrul mediului

� La Tuzla e linişte în comună

Pag 2 � eveniment

- Am reţinut de pe un afiş, domnuleprofesor, că “Târgul ESTIVAL 2009” areîn atenţie câteva teme de interes: didac-tic, cultural şi suveniruri. E un eveni-ment…- …cu adevărat un eveniment. Va fi găz-

duit de Pavilionul Expoziţional Constanţa,un loc nimerit pentru o promovare eficientă,dacă socotim că spaţiul expoziţional este si-tuat în staţiunea Mamaia şi are în jur de3700 m.p. Din câte ştiu, Pavilionul este aldoilea din ţară ca mărime, iar perioada 17iulie-16 august, este una potrivită, atât pen-

tru constănţeni, cât şi pentru turişti. Iulie şiaugust sunt luni cu o mare afluenţă de tu-rişti pe litoral. Târgul, îndrăznesc să antici-pez, va fi un real succes. Mai mult, el vareuşi să-I apropie pe consumatorii de artă şide oferte educaţionale, va fi un bun prilejpentru a evidenţia oferta de acum în pri-vinţa artei. Va fi ofertă bogată şi diversă, dela carte şi film la expoziţii de gravură şi mu-zică. Se cuvine să subliniem, pentru citito-rii dvs., că timp de o lună ei vor fi martoriiunor evenimente. Scriitori şi artişti de primămână au fost invitaţi la acest Târg de an-

vergură, lansările de carte vor avea loc înprezenţa unor scriitori ale căror cărţi au fostrăsplătitte cu premii după ce au făcut valuriîn rândul cititorilor şi au avut parte de elogiidin partea criticilor literari.- Ajutaţi-ne să aflăm cui trebuie sămulţumim pentru această ofertă gene-roasă.

- Partenerilor care s-au alăturat acesteiidei: Accente Noi, Universitatea Ovidius,Editurii Ex Ponto, organizatori cu expe-rienţă, dar şi invitaţilor care au confirmatparticiparea la Tărgul Estival 2009, care nu

e altceva decât o provocare unde îi vomavea martori atât pe constănţeni, cât şi peturiştii ce se vor afla pe litoral. Si unii şi alţiisunt invitaţii noştri, e bine să ştiţi. A consemnat Iulian Talianu

Târgul Estival 2009lMamaia: 17 iulie-16 august l Pavilionul Expoziţional

Întâlniri pentru sufletl Interlocutor: Ioan Popişteanu, directorul Editurii Ex.Ponto,preşedinte de onoare al Târgului Estival Constanţa 2009

Cu Magda Petreu am avuto discuţie despre poezie şi poeţipe o terasă din Mamaia în urmăcu ceva timp. Marta Petreu esteredactor şef al revistei APOS-TROF din Cluj, cărţile ei putândfi întâlnite pe primul raft al uneibiblioteci, un raft cu cărţi de poe-zie apărute în ultimii 20 de ani.

Marele ei talent face valuri în li-terature română. Cărţile ei suntcitite, premiate.- Marta, spuneai mai de-vreme că vezi marea după 25de ani…

- Sunt fericită că am văzut-oacum. Pentru mine este încăr-cată de amintiri. Fiecare val areo amintire frumoasă.- Să o vezi toamna.

- Întotdeauna am văzut-o înluna august. Visul meu e să ovăd iarna. Până acum am încer-cat să mi-o imaginez.- Citeşti frecvent cărţile co-legilor?

- Mă uit cu ochii mari la scrii-torii cu adevărat mari. Mă fasci-nează cărţile lor. De pildă, suntfascinată de Manolescu. Dintrepoeţi, citesc cu atenţie IleanaMălăncioiu şi Ana Blandiana, iardintre romancieri pe Breban.- Îi priveşti cu invidie pecolegii din generaţia ta? Mă

gândesc la cei care au suc-ces.- În nici un caz nu-i privesc

cu invidie. Victoriile lor indivi-duale sunt victoriile culturii ro-mâneşti. Mă bucur pentruMagda Cârneci, pentru MirceaCărtărescu, pentru Gabriel Chifuşi Ion Mureşan, pentru MarianaCodruţ şi Ioan Es.Pop. Nu potsă privesc nimic cu duşmă-nie.Dacă aş fi peşte ar fi ca şicând aş urî apa din acvariul încare înot. Mediul literar are cu-sururile şi maladiile acestei so-cietăţi.- Într-un top al preferinţelortale, pe lângă cei amintiţi, cinear mai încăpea?

- Poeta Angela Marinescu.- Constanţa Buzea?!- Eu ţin întotdeauna cu

doamnele… Scoatem pe unuldintre domni şi o includem peConstanţa Buzea.- Tânăra promoţie depoete: Elena Vlădăreanu, Ru-xandra Novac…

- Să îşi facă operă. Acumsunt promisiuni. Opera se faceîn timp. Eminescu dacă ar fiscris doar două poeme tot ar firămas în literatura română. El amuncit enorm. A consemnat Iulian Talianu

In urmă cu ceva timp, să fievreo trei luni, spuneam că Tuzla numai e o localitate încremenită înproiect, scriam atunci că la Tuzlas-a făcut într-un an de zile cât în15 ani. Acum se începe construi-rea sălii de sport, primăria nouă vafi gata în scurtă vreme, se apropieşi ziua când se va turna fundaţiaunor locuinţe ANL. Zilele trecute,primarul comunei Tuzla, Constan-tin Florian Micu, însoţit de câţivacolaboratori din primărie, a fost in-vitat în Turcia, în localitatea GURE,o staţiune înfrăţită cu Tuzla, vii-toare staţiune şi ea.

GURE e un orăşel,” perla Gol-fului, mândria regiunei EGEENE”,cum îi spun localnicii. Cunoscut şirecunoscut pentru poziţia sa “cuvedere la munţii Kazdag şi lamare”, GURE este o minune unde“stelele spun poveşti sub luminaîmbătătoare a lunii”.

“Am fost la GURE, spune pri-marul Constantin Florian Micu, săvedem ce au făcut prietenii noştri.

Am descoperit un orăşel cu o maredeschidere către ceea ce este mo-dern, am văzut acolo un centru tu-ristic termal, cu hoteluri de cincistele şi cu un parc termal în faţacăruia te minunezi. Am văzut acolocă darurile de la mama natură n-aufost alterate, GURE e o localitateverde în mijlocul muntelui, cu casevechi şi fântâni cu apă rece cagheaţa. Gure e o localitate carelasă în sufletul oricărui turist oamintire, spunea Kamil Saha, pre-şedintele municipalităţi. Gazdelenoastre cred că orşelul lor este unrai secret îngropat în verdeaţă. Aicicirculă şi opoveste carete duce cugândul la vre-murile de odi-n i o a r ă ,l o c a l n i c i ichiar spundespre cafe-nelele dincentru că ele

sunt pietrele de temelie ale oraşu-lui. Turismul şi cultura se hrănesccu farmecul unor legende, iar înamfiteatrul de aici încap, atenţie,mai bine de 1000 de personae.GURE este renumit şi pentru plan-taţiile sale de măslini, iar uleiul pro-dus este căutat pentru aroma sa.Făbricuţa este un reper pentru tu-riştii care ajung aici. Restaurantelecu specific pescăresc sunt, şi ele,faima oraşului. Administraţia Pă-durilor a amenajat spaţii pentrupicnic, iar restaurantele “Să-ţi gă-teşti singur” sunt căutate îndeosebide turişti. Sunt multe de povestit

despre Gure. Ceea ce am văzutacolo vreau să facem într-o bunăzi şi la Tuzla.

Pentru prima oară, în toamnăvom organiza la Tuzla “Ziua co-munei” mă gândesc să înfiripămo tradiţie, să aibă şi localnicii o zide sărbătoare pe care să o aş-tepte cu drag şi cu nerăbdare”.

Pentru că viaţa e aşa cum e,dar şi pentru că, iată, criza facevaluri, iar bugetele sunt strâmto-rate, primarul şi colaboratorii săiau achitat costurile acestei de-plasări la Gure din propriile buzu-nare. Alexandra Ianina

Tuzla e înfrăţită cu Gure, orăşelulunde stelele spun poveşti

Amintirea de pe val

Romancierul Nicolae Breban

A naufragiat o tradiţie� Pag 3administraţie

infoZona Metropolitană

Proiectele primarului

Dumitru Bocai prind contur

Primarul oraşu-lui Ovidiu, care arămas aproape detineri de la începutulmandatului său, achibzuit mult şi agăsit o soluţie feri-cită când a venitvorba de repartiza-rea loturilor de casăpentru tineri. Dumi-tru Bocai nu s-agrăbit să le dea ti-

nerilor loturile. El a mai făcut ceva, le-a re-partizat terenurile după ce primăria a făcut şiintabularea lor, scutindu-i pe concesionari decâteva drumuri lungi, de bani şi de stres. Edrept, repartizarea terenurilor s-a făcut dupăo aşteptare mai lungă, dar timpul care a tre-cut a lucrat pentru tineri. Un proiect dinagenda primarului Dumitru Bocai este con-struirea unor locuinţe sociale. Cum crizaface valuri, iar birocraţia e în floare prin uneleinstituţii ale statului, primarul caută soluţii şiîn acest caz. Documentaţia a fost pusă lapunct. Mai sunt câteva avize de luat şi pro-iectul va fi depus. Două blocuri ANL vor re-zolva câteva cazuri, încă un semn căDumitru Bocai se ţine de cuvânt şi promisiu-nile sale din Campania electorală încep săprindă contur. Agenda sa de lucru a fost în-tocmită din prima zi de mandat în funcţie desolicitările cetăţenilor. Luiza Tigmeanu

O întâmplare fericită ne face să tresărim.Cronica Metropolitană a ajuns la Chişinău.De acolo am primit un semn de la scriitorulTraian Vasilcău. Cititorul nostru, căruia îimulţumim şi pe această cale pentru cuvin-tele sale adunate pe o coală şi expediate laConstanţa, ne-a tulburat cu sinceritatea lui.II transmitem la rândul nostru că o emoţiedin care ne hrănim şi azi ne-a fost provocatăde cartea sa, intitulată “Atentat la veşnicie”.Asupra ei vom reveni.

Mai mult, ne grăbim să dăm curs rugă-minţii sale şi inserăm aici o informaţie pentruscriitorii care vor să apară în DicţionarulScriitorilor români de pretutindeni şi în Anto-logia poeziei româneşti contemporane, proiecte coordonate de acad.Mihai Cimpoi. Ei trebuie să trimită un CV cu e-mail,telefon şi foto pe adresa: societateaphoe-nix@gmail.com. Poeţii trebuie să expediezeşi 7 poeme, până la 31 august 2009. Iulian Talianu

Sunt destui turişti care au rămas cu nos-talgia pescăriilor de odinioară. Cei care tra-iesc din amintiri au chiar o obsesie atuncicând ajung la mare. Am o poftă nebunădupă o masă pe bază de peşte, cum ziceCălin Petre, un nene sătul de poveştile pes-carilor. Din păcate, pofta de un stavridproaspăt riscă să fie doar o poveste pentrucă pescăriile de odinioară nu mai sunt decâtîn memoria bătrânilor. Până şi ei abia îşimai aduc aminte de ele. Timp de două lunide zile l-am însoţit pe Călin Petre pe la câ-teva pescării în căutarea unui peşte proas-păt. O lună de zile ne-am trezit cu noapteaîn cap, amăgindu-ne că vom da lovitura. Amfost la Tuzla şi Costineşti, la 23 August şi laVama Veche, am mers cu gândul la un sta-vrid proaspăt, cu apă în gură de atâta poftă.Intr-o altă lună am plecat du-minica, dar nici duminica nue ziua când vin peştii. Dupăatâtea drumuri mă simt în-dreptăţit să scriu că pofta depeşte a naufragiat. E lim-pede, a naufragiat şi tradiţia.Careva ar putea spune căam greşit drumul şi am fiputut alege o cale maiscurtă. N-am aşteptat sfaturişi ne-am oprit într-o zi la unrestaurant din portul Con-stanţa, sătui să tot căutăm opescărie. Aici am dat co-manda după ce am întrebatdacă peştele e proaspăt. Nis-a spus că da, e proaspăt,doar a fost adus ieri. Ospă-tarul a uitat să precizeze căa fost adus ieri, dar nu de lapescărie, ci de la un depozit.După ce am încercat trei fe-luri de peşte, pe care nu l-am putut mânca, am plecattot cu poftă după un peşte

proaspăt. Nu insistăm acum să facem com-paraţii şi să scriem că, spre exemplu, înTurcia există pe malul mării localuri cu spe-cific pescăresc. Iţi alegi peştele şi poţi, dacăai plăcerea asta, să îl găteşti singur pe ungratar care e încins tot timpul. La noi, pânăşi peştele nu mai cade cum cădea, deşi firule întins, deşi bărcile se întorc din larg. Nuavem, să ne înţelegem, nostalgia păgu-boasă după ce a fost şi s-a dus, avem nos-talgia de care nu se poate despărţi turistulcare venea la 23 August şi cumpăra de lapescari (direct din barcă) un peşte careavea mirosul mării. Inţelegem că vremea eîn schimbare, înţelegem că nu mai sunt vre-murile care au fost (iată, în sfârşit, istoria nuse repetă), dar tradiţia, cu tradiţia ce se în-tâplă? Stim că firul de la undiţă nu se în-

noadă, e greu, mai bine pui unul nou, darcu tradiţia ar putea fi altcumva. In drumurilenoastre după o pescărie am întâlnit, pelângă turişti, şi localnici. Trebuie să preci-zăm asta. Oftau şi ei. Nu spunem că o pes-cărie pentru turişti ar fi o minune, dar ea arputea fi, veţi fi de acord cu mine, un punctde atracţie, ar putea avea vad şi ar puteaaduce şi profit. După un concediu la mare,turistul rămâne cu destule amintiri, multedintre ele bune de povestit, dar mai rămânecu ceva, rămâne cu dorul după un peşte demare, e bine s-ar putea ca despre asta săpovestească mai mult decât despre tot con-cediul. Greşesc când scriu asta? S-a gânditcareva la un proiect care să revitalizezeviaţa unei pescării adevărate? I.T.Antim

Cu toate că n-au trecut decât câ-teva săptămâni de la numirea sa înfuncţia de director la Sanatoriul bal-near Techirghiol, Indiran Logofătu,care pregăteşte acum şi Proiectul demanagement, ştie ce are de făcutaici. Directoarea spune scurt şi cu-prinzător:”ştiu ce voi face în următo-rii ani”. Câteva proiecte sunt înderulare, altele sunt pe hârtie şi înscurt timp vor fi demarate. O investi-ţie mult aşteptată la Techirghiol estereabilitarea Pavilionului B. “49 de ca-mere au fost reabilitate, spune Indi-ran Logofătu, dar până la 210 maiavem. Reabilitarea vizează şi dota-rea camerelor cu mobilier şi apara-tura necesară pentru ca toţi pacienţii

să aibă confortul necesar. Centralatermică, iată o altă investiţie, va fimodernizată şi ea. Acum lucrăm lacazane, unde au fost probleme cân-dva, apoi vom achiziţiona un coşnou, un coş de inox. Avem în jur de700-800 de pacienţi şi cantina pen-tru adulţi şi copii trebuie şi ea pusă lapunct. In privinţa personalului nu măgândesc la schimbări, poate că e ne-voie doar de o schimbare de manta-litate, este nevoie de solicititudine şide amabilitate, să facem o echipă şisă existe o stare de spirit de pe urmacăreia să aibă de câştigat pacienţii,toţi cei care ajung la Sanatoriul bal-near Techirghiol. I.T.Antim

Ovidiu

Pentru Cronica Metropolitană

Un semn de laChişinău

l Unde sunt pescăriile de odinioară?

Directoarea Indiran Logofătu are câteva proiecte

Techirghiol

O localitate cu peste 5.500 de locuitorişi cu un mediu de afaceri aflat în expan-siune în ultimii ani, mai bine de 80 de pa-troni la număr, Corbu avea nevoie, veţi fide acord cu mine, de un proiect ce vizeazăimplementarea unui sistem integrat de ge-stionare a deşeurilor. Beneficiarii acestuiproiect sunt, pe lângă agenţii economici, şigospodăriile din localitate. Incă un fapt care

trebuie evidenţiat: s-au înfiinţat noi locuride muncă, încă o chestiune la ordinea zilei,

iar cei 13 noi angajaţiau fost instruiţi pentrua exploata această in-vestiţie, cu toţii pri-mind, în acest caz, omână de ajutor pentru

a se adapta cu operativitate solicitărilor că-rora trebuie să le facă faţă. Să nu uităm,printre beneficiarii acestui proiect sunt şialte instituţii publice din localitate, şcolile,cabinetele medicale, farmaciile, cabinetelemedicale.

Până acum, iată încă un detaliu, autori-zaţia de construire e în faza de aprobare, amai rămas avizul de mediu. De câteva lunis-a făcut o campanie susţinută de infor-mare a populaţiei, între echipa care seocupă de implementarea proiectului şi ce-tăţeni au avut loc câteva întâlniri, cu acestprilej s-au făcut sugestii şi propuneri, încăun semn că a existat o comunicare perma-nentă, dialogul având rostul lui. Curând seva încheia contractul de achiziţii pentrucele două maşini speciale pentru transpor-tul deşeurilor, achiziţie făcută, să precizăm,prin licitaţie. Tot în scurt timp vor fi achizi-ţionate şi 120 de europubele. Sistemul decolectare, transport şi depozitare a deşeu-rilor trebuie bine pus la punct pentru că, po-trivit estimărilor, cantitatea de deşeuri ce

vor fi colectate e în creştere, aproape că seva dubla. Mai mult, această colectare tre-buie făcută conform cu prevederile legisla-ţiei în vigoare privind protecţia mediului.

Pentru ca proiectul să aibă eficienţamult aşteptată, persoaneleurmează, cum spuneam,cursuri de instruire, iar eva-luarea proiectului este ur-mărită pas cu pas, înfiecare lună. Pentru staţiade compost se fac ultimele pregătiri, mă-surile luate până acum dau garanţii că nuvor fi admise jumătăţile de măsură pentruconstruirea ei.

Trebuie să subliniem că implementareaacestui proiect e făcută de o echipă, iar spi-ritul de echipă, se ştie, e o dovadă a res-ponsabilităţii, înseamnă că fiecare acţiune

e făcută cu simţ de răspundere şi cu unscop care nu îngăduie nici măcar un com-promis. Primăria şi primarul, consiliul localşi consilierii au pus, cum se zice, umărul latreabă, pentru a respecta termenul de pu-

nere în funcţiune. Pro-iectul de la Corbu e încăo dovadă că în ZonaMetropolitană Con-stanţa spiritul de echipăîl întălnim în fiecare lo-

calitate unde autorităţile locale sunt recep-tive şi caută să fie, zi de zi, în slujbacetăţenilor. E adevărat că nu se pot faceminuni peste noapte, dar perseverenţa, ebine să ştie, e însoţită întotdeauna de re-zultate care ne îndreptăţesc să credem cămâine va fi mai bine decât azi. Nela Cenuşă

Pag 4 � certitudini

C MY K

Mâine mai bine

decât azi

Corbu

Un proiect sprijinitde cetăţeni

Dialogul are

rostul lui

La un incendiu, pompierii din comuna Corbuvor ajunge, nu-i aşa, primii. La concursul organizatde ISU Dobrogea unde au participat şi pompieriidin Corbu, ei s-au mulţumit doar cu locul II. Cutoate acestea, primarul Marian Gălbinaşu e mul-ţumit pentru că, iată, echipajul comunei a doveditdestulă iscusinţă şi o bună pregătire într-o com-

petiţie cu mulţi concurenţi. Consilierul primarului,Nela Cenuşă, a ţinut să înserăm numele celor ceau dovedit că sunt pregătiţi, la nevoie, să ajungăprimii: Andrei Cătălin, Marius Petre, Florin Olaru,Nicolae Crăciun, Valeriu Bică, Stan Ciuciuleacă,Nicolae Ciucimis, Marian Ursache, Marian Nistor,Ioniţă Iacob.

Fiind vorba de o veste bună ne gră-bim să vă oferim, stimaţi cititori, câtevadetalii care să vă ajute să faceţi o ale-gere bună. Mai nou, Oficiul judeţeanpentru consultanţă agricolă pregăteşteun proiect pentru calificarea ca lucrătorîntr-o gospodărire agroturistică. Dacăse vor înscrie mai mulţi cursanţi şi dacăvor exista solicitări, instituţia amintităeste pregătită să organizeze câtevagrupe. Si o precizare: pentru o singurăgrupă e nevoie de 28 de cursanţi.

Cursanţii vor face 120 de ore de in-struire teoretică şi 240 de ore de in-struire practică; vor studia agrotehnica,horticultura şi silvicultura în gospodă-ria agroturistică, vor aprofunda che-stiunile ce ţin de organizare şiîntreţinere, o atenţie deosebită se vaacorda normelor de igienă în gospodă-ria agroturistică.

Participanţii care se vor înscrie laacest curs de formare profesională sevor pregăti în comuna Corbu.

Iată, şi cu asta încheiem, încă unproiect viabil în Zona Metropolitană,

semn că există interes şi sprijin pentruca agroturismul să prindă rădăcini peun teritoriu fertil, hărăzit cu multe da-ruri de la mama natură. Alina Grigore

Doar la concurs au ieşit pe locul IIÎncă un semn de la Corbu

Lucrător în gospodăriaagroturistică

Primarul Marian Gălbinaşu

Nu este prima oară când preşedintele fi-lialei judeţene Constanţa a Asociaţiei comu-nelor din România, Mariana Gâju, reclamăcu vehemenţă că unele instituţii nu se im-plică efficient pentru că primăriile să aibă latimpul potrivit bani pentru a implementa pro-iecte care să îmbunătăţească, în sfârşit, ca-pacitatea administrativă a comunităţilorpentru accesarea fondurilor europene. In si-tuaţia de acum, una măcinată de criză, banii

europeni ar putea fi un colac de salvare, în-deosebi pentru localităţile din mediul rural,unde se simte nevoia unui impuls. Cum spu-neam, unele instituţii ar trebui să se tre-zească la realitate, tot la realitate trebuie săse trezească şi unii primari din judeţul Con-stanţa. Interesul unora, iată un adevăr, e totmai scăzut atunci când vine vorba de opor-tunităţile de finanţare, câţiva primari lasă im-presia că nu mai au încredere în pârghiilespecifice care pot influenţa politicile publiceşi procedurile care atrag investiţii ce potschimba viaţa comunităţilor. Când scriemasta ne gândim la un eveniment de dată re-centă ce a fost găzduit în sala Prefecturii,acolo unde jumătate dintre primarii localită-ţilor constănţene n-au dat curs invitaţiei, cutoate că pe agenda acestei întâlniri se aflăun dialog despre oportunităţile de finanţare.

Am înţeles că subprefectul judeţului Con-stanţa, Mircea Justian şi Carla Stamate, şefserviciu coordonare programe în cadrulConsiliului judeţean au reţinut nemulţumirilecelor care au participat la dialog, dar şi tonulintervenţiilor. Piedicile pe care primarii le în-tâmpină s-au adunat, iar Programul Naţio-nal de Dezvoltare Rurală nu a adus, dupăcum sesiza primarul Mariana Câju, rezulta-tele mult aşteptate. Iar aici trebuie să evi-denţiem că n-a mai fost vina primarilor, 24de localităţi au depus anul trecut proiecte,iar la evaluare nici măcar un proiect nu a

fost reţinut pentru finanţare. După câtevaluni, primarii au primit înştiinţare că proiec-tele au fost declarate eligibile, dar fără sursede finanţare. Ce să înţelegem, în acest caz?Te osteneşti pentru un proiect, investeştienergie, timp, faci cheltuieli şi îţi pui spe-

ranţe şi în loc să ai parte de certitudini eştilăsat, vorba cuiva, pe o listă de aşteptare.De unde să mai iei élan pentru a o lua de lacapăt, cu un alt proiect, când regulile suntincerte ! Luiza Tigmeanu

Mai mult, Mariana Gâju a identificat câ-teva slăbiciuni în ceea ce priveşte comuni-carea între unele instituţii ale statului.Schimbările survenite în unele cazuri ajungcu întârziere la cei interesaţi şi asta nu afăcut decât să pună în umbră stăruinţa pri-marilor.

Referitor la sprijinul pe care primăriile îlaşteaptă de a deconcentrate ar fi multe despus. Birocraţia pare că e la ea acasă câtăvreme reprezentanţii deconcentratelor nuprea ajung în teritoriu. Si în multe situaţiieste necesară prezenţa lor. E nevoie de oconsultare. Ei bine, serviciile acestor insti-tuţii trebuie trezite la realitate, starea de lu-cruri de acum nu mai poate fi tolerată,graba e mare şi salariaţii de la deconcen-

trate trebuie să înţeleagă că într-o situaţiede criză este nevoie de o altă atitudine,una care presupune responsabilitate şioperativitate. “Avem nevoie acum de maimultă disponibilitate din partea serviciilordeconcentrate, avem nevoie de sprijin dela Consiliul judeţean şi de la Prefectură,vrem să simţim acest sprijin pentru a scurtadrumul către finanţări, numai aşa vomputea vorbi de un management performantîn administraţie, instruire există, motivaţieexistă, experienţă avem, rămâne să vedemşi o schimbare la faţă, asta însemnând mă-suri concrete pentru sprijinirea comunităţi-lor. E o prioritate majoră accesarea baniloreuropeni” spune Mariana Gâju, preşedinteACOR Constanţa.

� Pag 5atitudini

C MY K

Primarii între proiecte şi finanţări

Trezirea la realitate

Într-o situaţie de criză

E nevoie de o altă atitudine

Când vorbim de plăţi, consultanţii n-aş zicecă o duc rău. Si dacă vorbim de principii totacolo ajungem. Ei nu se simt prea bine dacăinsistăm asupra unor detalii. Cineva a avut cu-riozitatea să răsfoiască pagină cu pagină odocumentaţie despre Dobrogea, şi, atenţie, adat peste detalii despre Iaşi! Adeseori, şi astanu e o noutate, consultanţii nu fac o temeinicădocumentare la faţa locului, aşa cum ar tre-bui, şi atunci apar anomalii. Şi o anomalie înacest caz înseamnă multă risipă de energie şibani ce se duc pe apa sâmbetei. O altă slăbi-ciune: nu sunt respectate termenele, iar amâ-nările aduc, la rândul lor, prejudicii. Despreconsultanţi am putea face risipă de cerneală,mai cu seamă despre comoditatea unora amputea scrie mult şi bine, despre limitele lor şidespre listele cu observaţii privite cu superfi-cialitate proverbială. Am putea încropi o listă.Găsim că propunerea făcută de Irina Po-pescu, managerul Proiectului AdministraţieEuropeană, privind întocmirea unei liste, la fie-care minister, cu experţi e una bună. Cu pre-cizarea că pe această listă trebuie să existe orubrică să avem de unde alege. Si o altă ru-brică unde să încapă experţii care trebuie sărămână în aşteptare. Să rişte cu ei cine vrea.Va veni o zi când pentru eşecul unui proiectnu va plăti doar primarul! I.T.Antim

Preşedintele Asociaţiei comunelor dinRomânia convoacă Adunarea generală însesiunea extraordinară şi Consiliul directorîn şedinţa ordinară pe semestrul II/2009. Indispoziţia emisă de Preşedintele Asociaţieicomunelor din România se precizează s-aţinut seama de Agenda comunelor din Ro-mânia precum şi de necesitatea elaborăriiAgendei comunelor până în 2010, urmândsă se ia în considerare unele modificări şicompletări privind Statutul Asociaţiei: suntvizate, după cum ne-a declarat MarianaGâju, preşedintele Filialei judeţene Con-stanţa a Asociaţiei comunelor din România,şi alte documente privind organizarea şifuncţionarea unor organisme proprii din ca-drul asociaţiei, după ce în ultimul an s-auconstatat unele deficienţe. ConvocareaAdunării generale a Asociaţiei comunelordin România şi a consiliului director se facepentru ziua de 2 august 2009, ora 16.

Intre altele, să reţinem că un loc impor-tant pe agenda comunelor din România –2010 îl va avea aprobarea şi elaborareaunui document de analiză (însoţit de pro-

puneri) pentru toate partidele, dar şi pentrualţi factori interesaţi de elaborarea politici-lor publice privind dezvoltarea durabilă asatului românesc.

Să inserăm şi alte detalii. La acest eve-niment au fost invitaţi înalţi demnitari: pre-şedintele României, Traian Băsescu,premierul Emil Boc, viceprim ministrul DanNica, Gh.Pogea, ministrul finanţelor pu-blice, ministrul agriculturii şi alţi înalţi dem-nitari din Guvern.

Preşedintele Traian Băsescu a fost in-vitat să participe la o masă rotundă cutema “Dezvoltarea satului românesc în vi-ziunea prezidenţiabililor – 2009”, cu men-ţiunea că la dezbateri pot participa şi ceicare şi-au anunţat candidatura la aceastăfuncţie până la data de 31 iulie 2009.

Menţionăm că lucrările sunt integrateunui curs (program de pregătire, formare şiperfecţionare profesională cu durata de 7zile având ca temă “Agenda comunelor dinRomânia – 2010, participanţii primind cer-tificate în acest sens. I.T. Antim

Avem nevoie de consultanţi

Dar ei trebuie să-şi facă meseria cu seriozitate

EvenimentIncepând cu 2 august

lGazda întâlnirii: staţiunea Mamaia

Agenda de lucru a AsociaţieiComunelor din România

Pag 6 � sănătatea mediului

Siguranţa cetăţeanului

l La Tuzla e linişte în comunăPentru că în liniştese face treabăl interlocutor: Ştefan Larie, şeful Poliţiei locale Tuzla

- Poliţia comunitară Tuzla a avut patru agenţi laînceput, acum are zece, asta înseamnă că aveţi pro-bleme…- Avem. Tuzla face parte din Asociaţia de dezvoltare

intercomunitară Zona Metropolitană şi ea trebuie săsprijine comunitatea, să prevină şi să combată fapteleantisociale, ea trebuie să asigure liniştea şi ordinea pu-blică, siguranţa cetăţeanului, să fie un instrument efi-cient când vine vorba de paza unor obiective de intereslocal. Mai trebuie amintit că avem atribuţii şi în privinţacirculaţiei pe drumurile publice de pe raza localităţii,avem atribuţii şi în respectarea disciplinei în construcţii,în ceea ce priveşte protecţia mediului. Suntem sprijiniţişi de opt angajaţi cu statut de personal contractual, ac-ţionăm în echipe mixte pentru a acoperi toate posturile.Tuzla e în schimbare, preţurile sunt tot mai mari, capa-citatea de acţiune trebuie să fie mai eficientă decât pânăacum. Ne-am făcut meseria cu exigenţă, am înregistratde la începutul anului şi până azi peste 60 de atenţio-nări, semn că punem accentul pe prevenire.- Să înţelegem că merge şi cu vorbă bună?

- Am condus peste 30 de persoane la sediul Poliţieişi am aplanat 24 de stări conflictuale. Am verificat zecesesizări şi am aplicat 30 de sancţiuni contravenţionale.Au fost situaţii când a trebuit să aplicăm Legea şi amdat zece amenzi, alte patru au fost sancţionate pentruconsum exagerat de alcool şi pentru tulburarea liniştiipublice. Cum spuneam, Tuzla e în schimbare, turiştii auînceput să caute plaja, comercianţii au descoperit că potgăsi o piaţă bună aici şi unii s-au grăbit să câştige unban de pe urma comerţului neautorizat. Am intervenit şiam dat sancţiuni. Le-am dat cu promptitudine să vadă şivinovaţii că nu lucrăm cu jumătăţi de măsură.- Am văzut că la Tuzla se construieşte în ultimavreme: parcuri, sens giratoriu, sală de sport…

- Eram pregătit să vă spun că nu e uşor când vinevorba de curăţenie. Unii au rămas cu vechile obiceiuri şiaruncă gunoiul unde le convine, alţii distrug pur şi sim-plu domeniul public şi depozitează gunoiul în locurineautorizate. Am organizat patrule şi pânde unde ştiamcă se depozitează gunoiul menajer şi am sancţionatfără ezitări zece personae. Am fost atenţionaţi de pri-mar să nu fim îngăduitori, aş putea spune că după ulti-mele întâlniri cu domnul Constantin Micu am înţeles că,la Tuzla, curăţenia pe raza localităţii va fi o prioritate. Avenit vara şi în comună au apărut indicatoare cu “PlajaTuzla”, turiştii care vor să aibă la dispoziţie o plajă undemama natură a făcut minuni aleg să rămână la Tuzla.Primarul a pus piciorul în prag şi ne-a cerut să ţinempasul cu investiţiile care se fac aici să fie şi comunitateanoastră în pas cu staţiunile de pe litoral când vorbim decurăţenie şi de siguranţa cetăţeanului.- Primarul vă cere, dacă am înţeles bine, să fiţi vi-gilenţi, să fiţi poliţişti adevăraţi, dar nu v-am întrebatdacă este tot atât de vigilent când vine vorba de do-tări.

- M-ar bătea Dumnezeu dacă nu aş spune că a in-vestit să avem tot ce trebuie. Avem uniforme de serviciupentru toate anotimpurile, avem echipament de prote-cţie. Notaţi că la Tuzla avem tot ce ne trebuie din punctde vedere logistic. Aş fi nedrept dacă nu aş spune căavem o colaborare eficientă cu şeful Postului de PoliţieTuzla, dl.Datcu Paraschiv, colaborarea e bună şi pentrucă primarul organizează tot mai des întâlniri cu poliţiş-tii, scoate agenda pe birou şi ne spune căţi cetăţeni auvenit în audienţă şi ce necazuri au, reprezintă până îndetaliu sesizările cetăţenilor. Si asta ne ajută să inter-venim cu operativitate.A consemnat Luiza Tigmeanu

- Vă invit să insistăm asupra Pro-iectului “Administraţia Europeană”.Pe scurt: scopul proiectului?- E vorba de o perfecţionare a resur-

sei umane, a funcţionarilor din primării,proiectul vizează dezvoltarea capacităţiilor de comunicare şi negociere, e vorbade o dezvoltare a deprinderilor privinddialogul cu cetăţenii, cu acest prilej ei,

funcţionarii capătă noi cunoştinţe privindimplementarea proiectelor europene, sespecializează cum se zice, iar într-obună zi vor avea ocazia să arate cât deutilă şi eficientă a fost această instruire.Vorbim tot mai mult, în ultima vreme, dedecentralizare. Proiectul “Administraţieeuropeană” îi va ajuta pe funcţionarii pri-măriilor, mă gândesc la cei desemnaţisă participle la pregătire, să aibă o altăatitudine privind creşterea calităţii înluarea unor decizii în activitatea pe careo desfăşoară. Proiectul AdministraţieEuropeană îi va ajuta pe participanţi săpriceapă cum e cu descentralizarea ser-viciilor publice. Cu această ocazie uniivor găsi răspuns la întrebările care îi fră-mântă acum. Să nu uităm că disponibi-litatea şi calitatea resurselor umane dinadministraţia publică locală sunt factoricheie în construirea unui sistem de ma-nagement performant. De aceea se im-pune ca personalul să fie bine instruit,

motivat şi să aibă experienţă.- Au fost multe întrebări venite dela participanţi?- Au fost. Si e bine să amintim câteva

, să afle răspunsurile şi cei care n-auajuns la prima întâlnire ori au întârziat.Cineva a întrebat dacă o persoanăpoate fi înlocuită? Poate fi, dar să o cu-noaştem. Sunt câteva detalii de pus la

punct din mers. Altcineva întreabă dacămai avem nevoie de consultanţă? Estenevoie. Nelucrând zilnic, un funcţionarpublic poate să aibă unele scăpări şi deaceea va avea nevoie tot timpul de con-sultanţi. Instruirea pe care o facemacum îi va fi de mare folos. El trebuie săverifice ce îi dă, spre exemplu, un pro-iectant. Nu trebuie, vorba cuiva, să în-ghită tot ca pelicanul. Sunt multe deurmărit şi instruirea de acum îl ajută săfie, la rândul lui,pregătit. In opinia meaar trebui să existe o bază naţională deexperţi la fiecare minister, să avem deunde alege. Să existe, mă gândesc şi olistă neagră lângă această bază pentrucă sunt consultanţi şi… consultanţi.- Cineva spunea că a întâlnit si-tuaţii hilare, unii nu ştiau că existăcommune cu peste 10 000 de locui-tori. Ce să mai comentăm în acestcaz? Mai pot vorbi ei cu precizie depriorităţi?

- Amintiţi dvs. o prioritate.- Imbunătăţirea capacităţii admi-nistrative e o prioritate majoră. Ea vi-zează asigurarea cadrului necesarsusţinerii competivităţii prin măsurispecifice în domenii cheie: politicipublice, accesarea fondurilor comu-nitare, capacităţi de evaluare a atitu-dinilor comunităţii, apropiereaacestor politici de intereselecomunităţii. Sunt şapte polide creştere la nivel naţional,noi la Constanţa am făcutmai mulţi paşi înainte, întimp ce alţii au bătut pasulpe loc, acum sunt ispitită săcred că noi suntem amânaţipână vor veni lângă noi şicei rămaşi în urma noastră.E o părere personală.- Primarul localităţii Lumina,

dl.Dumitru Chiru, spune căface proiecte, dar banii nuajung. Primarul comuneiCorbu,dl.Marian Gălbinaşu selamenta deunăzi ca finanţărilese obţin anevoie, domnia savorbea de nişte blocaje pe laministere, un alt primar spunecă avizele se obţin cu întâr-ziere, d-na Mariana Câju, unprimar care a făcut minuni laCumpăna, reclamă o comuni-care defectuoasă, între institu-ţiile statului, mai mult, domniasa s-a plans că la deconcen-trate birocraţia e în floare, ci-neva a povestit cum a aşteptatşapte luni un aviz, primarul co-munei M.Kogălniceanu,

dl.Valer Iosif Mureşan. Este nemulţumitşi când socoteşte câte telefoane dă şinu află nimic simte că se bate cu morilede vânt, era mai sigur cu avionul în aer,decât pe pământ…- Nu aştept un răspuns la aceastălistă cu nemulţumiţi, ci doar vreau săvă sesizez că birocraţia sufocă multeiniţiative. Iar în spatele unei iniţiativese află un proiect. Pe dumneavoas-tră vă întreb ce vor câştiga partici-panţi la Proiectul AdministraţiaEuropeană?

- Pe scurt: îşi vor îmbunătăţi capaci-tatea administrativă prin perfecţionare.Sunt 150 de funcţionari publici din pri-măriile localităţilor din Zona Metropoli-tană Constanţa. Managementulproiectelor şi competenţa funcţionarilorsunt tot câştiguri pentru comunitate. Şiasta înseamnă mult. A consemnat Iulian Talianu

Proiectul “Administraţia Europeană”

Vizează managementulproiectelor şi

competenţa funcţionarilorl interlocutor: Irina Popescu, manager de proiect

- Sunteţi încântat, domnule ministru,de funcţia pe care o aveţi?- Dacă ar trebui să vorbesc de încântare

v-aş îndemna să vă cumpăraţi cernealăpentru că mie îmi place marea şi despre eaaş putea povesti cu încântare mult şi bine.Pentru că mă ispitiţi cu întrebări de genulacesta pot să vă spun că nu e o încântaresă fii pe val. Mie îmi place spiritul de echipăşi într-o bună zi am descoperit echipa Ma-zăre-Constantinescu. Mi-am făcut uceniciape lângă această echipă şi pentru că amfost privit cu încredere şi cu aprecieri amcăutat să demonstrez că sunt receptiv. Amacumulat o experienţă, zic eu, în adminis-traţie şi am căpătat, la rândul meu, încre-dere în forţele mele, aşa am ajuns la omaturitate care m-a ajutat să răzbesc.Toate astea nu s-au întâmplat pestenoapte, a trecut ceva timp, Si timpul, îmiplace să cred, a lucrat şi pentru mine. Săse înţeleagă, n-am fost numai pe val, avenit o zi când am fost nevoit să o iau de lacapăt după ce am fost director adjunct. Amrămas la firma mea de consultanţă, n-amavut doar zile însorite. Apoi am ajuns să lu-crez la primărie, responsabilitate multă, darasta m-a ajutat să coordonez colective defuncţionari. Constanţenii mă cunosc şiatunci când spun că sufletul meu este aici,cred că ei mă înţeleg, îşi dau seama fărăsă le fac semn cu mâna că eu sunt NicolaeNemirschi cel pe care îl ştiu. Am o carte devizită pe care n-o cunosc doar prietenii, i-am privit pe oamenii din jur cu sinceritateşi cred că mi-am câştigat dreptul să-i pri-vesc drept în ochi câtă vreme i-am ascultatîntotdeauna cu atenţie, iar dacă la mijloc afost o problemă i-am ascultat cu responsa-bilitate şi atunci când am putut să-i ajut n-am stat pe gânduri.- Ce aţi luat de la primarul Mazăre?

Spuneţi că aţi fost fascinat, dacă am în-ţeles bine, de spiritul de echipă pe careprimarul l-a cultivat.- Mi-a rămas şi o pasiune. Pasiunea

pentru motoare. Când ajung la Constanţacaut motocicleta. Fac o plimbare, nu faccine ştie ce drumuri lungi. Apoi mă simt co-pleşit de un gând: aş vrea să fac mai re-pede ceea ce mi-am propus la minister, aşvrea să văd toate proiectele de pe hârtie înrealitate. Dar nu sunt profet şi nici minuninu pot să fac, deşi mi-aş fi dorit să văd prio-rităţile ministerului duse până la capăt.Casa Verde e unul din aceste proiecte, aşvrea să pot vorbi fără ezitări de închidereagropilor de gunoi, e un proiect pe care tre-buie să-l privim cu toţii cu responsabilitate,înfiinţarea perdelelor forestiere este o altăprioritate, am un grafic cu proiectele pe carele-am amintit. Mă gândesc cum să fac săfie bine, cunosc starea de lucruri din fiecarejudeţ, aş vrea ca mâine să fie mai binedecât azi, numai că, iată, criza economicăridică un prag peste care trecem tot mai

anevoie. Vreau să fie aerul mai curat, pă-durile să fie mai dese, oamenii să nu mai fieîncruntaţi… A consemnat Adi Crăciun

� Pag 7cultura

Tradiţii

Ultima oră

Centrul judeţean pentru conservarea şipromovarea culturii tradiţionale are un ca-lendar cu câteva proiecte insolite. Legendedobrogene generate de “elemente natu-rale” este unul dintre ele. In urma culege-rii unor informaţii din arealul Hagieni,Coroana, Arsa, Albeşti şi Pecineaga se vapublica o culegere de legende din judeţulCostanţa. Potrivit precizărilor făcute decătre Mihaela Petrescu, directorul institu-ţiei amintite, se continuă cercetările la pro-

iectul “Alimentaţia tradiţională în satele dinDobrogea de Sud. De ceva vreme, să re-ţinem şi acest proiect mai vechi, se în-cearcă refacerea echipei de căluşari dinlocalitatea Zorile, un dans spectaculos răs-plătit adeseori cu aplauze la scenă des-chisă pe scenele unor cămine culturale, cuprilejul unor concursuri. Povestea unuimeşteşug, iată încă o temă inedită, va pri-lejui realizarea unui film documentar des-pre construcţia bărcilor de pescuit. El va fiprezentat la concursul de film etnografic dela Bacău. Calendarul C.J.C.P.T Constanţacuprinde şi câteva expoziţii, toate găzduitede Galeriile Amfora. Sesiunea Naţionalăde Comunicări Stiinţifice, care va avea locîn luna septembrie, va avea următoareatemă: „Dar, Ofrandă, Sacrificiu în culturaromânească”. În octombrie va avea locprima ediţie a Festivalului internaţional dedansuri folclorice, manifestare ce se vadesfăşura sub semnul unui parteneriat:C.J.C.P.C.T. Constanţa şi primăriile NegruVodă, Topalu, Grădiştea-judeţul Călăraşi,şi General Toşevo (Bulgaria).

Am amintit aici doar câteva dintre pro-iectele Centrului judeţean pentru conser-varea şi promovarea culturii tradiţionale.N-am făcut altceva decât să vă punem ladispoziţie, cu un ceas mai devreme, că-teva informaţii care pot fi un punct deatracţie pentru cei care preţuiesc arta au-tentică, tradiţiile şi talentul unor artişti pecare pasiunea îi ajută să fie mereu pe pre-zenţi în viaţa culturală a comunităţii.Ioniţă Iacob

infoZona Metropolitană

Se va vorbi iar despre Căluşarii dinsatul Zorile

- Am răsfoit calendarul cu evenimenteleacestui an şi vă mărturisesc fără ezitări căla Biblioteca judeţeană e ca într-o uzină. Nusună frumos, dar e adevărat. Vă rog…- In luna iunie avem câteva evenimente

cărora noi le acordăm atenţia cuvenită: 120de ani de la moartea poetului Mihai Emi-nescu, 85 de ani de la moartea scriitoruluiFranz Kafka, îi omagiem pe scriitorii DuiliuZamfirescu şi Boris Vian, dar avem pe afişşi alte lansări de carte, una este rezervatăpoetului Nicolae Motoc, scriitor ce se bu-cură de notorietate în rândul cititorilornoştri. - In luna iulie ce aveţi în calendarulcultural?

- Vă spun câteva nume şi o să tresăriţi:

Cezar Baltag, Titu Maiorescu, ConstantinNoica, Ion Vinea, Jean Cocteau. În 29 iulievom sărbători Ziua Imnului de stat al Româ-niei.- Luna august este una bogată în eve-nimente.Amintiţi, vă rog, câteva dintreele. Marin Mincu e pe listă?

- Este. Pe aceeaşi listă se află Virgil Ie-runca, Panait Istrati, Ion Negoiţescu, MarinPreda şi Victor Corcheş. E o listă sumară,pentru că la Biblioteca judeţeană săptămâ-nal sunt evenimente culturale. Cititorilor pu-blicaţiei dvs. le recomand să treacă pe labibliotecă. Vor descoperi de fiecare dată căaici are loc un eveniment cultural, o lansarede carte, o dezbatere. A consemnat Luiza Tigmeanu

Biblioteca judeţeană I.N.Roman Constanţa

Un insolit calendar culturall interlocutor: Vanghele Culicea, şef serviciu la Biblioteca judeţeană Ioan N.Roman Constanţa

Pentru că am amintit de Oficiul jude-ţean de consultanţă agricolă, o instituţiece are pe agenda sa şi alte priorităţi, in-serăm aici o informaţie de ultimă oră.OJCA va organiza în semestrul doi şialte cursuri (pentru apicultori şi pomicul-tori, pentru legumicultori şi pescari în apeinterioare şi de coastă). In semestrul doise vor organiza instruiri unde vor fi invi-tate peste 1.500 de persoane; vor fi ini-ţiate peste 80 de proiecte (pentruMăsura 141, 20 şi 112). In funcţie de so-licitări, Oficiul judeţean de consultanţăagricolă Constanţa este pregătit să răs-pundă cu operativitate fiecărei solicitări,cu menţiunea că trebuie să existe cur-sanţi care să permită constituirea grupe-lor.

Instruirepentru 800de cursanţi

„Mă gândesc cum să fac să fie bine“l interlocutor: Nicolae Nemirschi, ministrul mediului

Pag 8 � comunicate/proiecte/evenimente

C MY K

Redacţia Adrian Crãciun (redactor ºef)Redactori: Luiza Þigmeanu, Alina Grigore, Tincuþa Doga, Ioniþã Iacob.SENIOR EDITOR: IULIAN TALIANU

Proiectele Direcţiei judeţene pentru cul-tură, culte şi patrimoniu cultural naţionalConstanţa le vom găzdui în paginile publica-ţiei noastre cu multă generozitate. Pentru ca,veţi fi de accord cu noi, grija pentru cultură şipentru patrimoniu ar trebui să existela fiecare pas, ceea ce, din păcate,acum nu se prea întâmplă. Si astapentru că sunt instituţii şi oamenicare privesc cu superficialitate avi-zele pe care trebuie să le primeascăde la Direcţia judeţeană pentru cultură, culteşi patrimoniu cultural naţional Constanţa.Incă un motiv pentru care vom privi cu aten-ţia cuvenită proiectele culturale şi de patri-moniu ale acestei instituţii este că, mai nou,ea are un proiect ce vizează Zona Peninsu-lară, acolo unde sunt câteva chestiuni ce vorfi, în sfârşit, limpezite. La timpul potrivit vomreveni cu detalii.

Acum insistăm asupra câtorva “întâm-plări”, încercând să atragem atenţia asupraunor obligaţii de care unii îşi amintesc tot mairar, iar alţii pur şi simplu le ignoră. Să apelăm

la exemple. In Vama Veche, o localitate undeinvestitorii au dat năvală “ca în vestul sălba-tic”, vorba consilierului Marian Zidaru, patro-nul unei firme a săpat o hazna lângă gardulcimitirului. „Plecând pe urmele unor sesizări,

spune consilierul Zidaru, împreună cu in-spectorii de la Garda de mediu şi de la In-spectoratul pentru protecţia Mediului am fostla faţa locului şi am făcut ordine acolo. Pa-tronul a fost obligat să astupe haznaua, apoia plătit şi o amendă de 10 milioane lei vechi.Ne-a surprins că mai supărat decăt patronula fost primarul comunei Limanu, care a făcuto criză de nervi pentru că noi i-am sesizatcâteva nereguli privind autorizaţiile date deprimărie. In acest caz patronul nu a prezen-

tat nici o autorizaţie de la primărie. Când audde noi, unii primari parcă aud de Aghiuţă. Eiau obligaţia, aşa prevede legea, să trimitădocumentaţiile la direcţia de cultură pentruavizare când eliberează certificate de urba-

nism. In unele situaţii, primarii facasta. Cu unii se întâmplă chiar des.Am mai avut necazuri la Agigea şiHârşova. La Histria au luat pământpentru construcţii din zona MovileleDese, punând în pericol o parte din

patrimoniu. Mai rău, la Satu Nou şi Rasovaunii au fost nevoiţi să ajungă la instanţă. Uncetăţean bulgar, s-a apucat să sape în ceta-tea de la Adamclisi, motivând că el cautăaur. Bulgarul a avut şi doi complici, tată şi fiu,amândoi din Dobrogea“.

Punem punct aici. Dar cum spuneam,vom reveni şi cu alte cazuri pentru că e ne-voie de grijă şi vigilenţă pentru ocrotirea pa-trimoniului. A consemnat I.T.Antim

Obiectivul acestui program este pro-movarea unor politici de dezvoltare ur-bană integrată şi durabilă. Acest program,veţi fi de acord cu mine, e o provocare ma-joră pentru constănţeni, iar schimburile deexperienţă de până acum sunt un câştigce trebuie subliniat pentru că, iată, ele auasigurat un transfer de cunoştinţe întreparteneri. Programul URBACT e un sprijinpentru factorii de decizie şi pentru coordo-natorii unor proiecte care trebuie să punăîn mişcare acţiuni şi iniţiative ce pot ajutadezvoltarea urbană, el înlătură inerţia şi în-vaţă, vorba cuiva, factorii cheie, să cola-boreze şi să utilizeze cu eficienţă o gamălargă de metode noi pentru munca înechipă în folosul comunităţii, acest pro-gram încurajează comunitatea şi planurilesale de acţiune, îmbunătăţeşte impactulschimburilor de experienţă. Pentru noi tim-pul pare să nu mai aibă răbdare, cu toţi aş-teptăm să vedem, dacă se poate, a douazi ceea ce am visat. Si nu spun o noutate.Numai că e bine să reţinem că întocmireaşi derularea unui asemenea program pre-supune perseverenţă şi tenacitate, omuncă laborioasă cu documentele pemasă, e nevoie de instruire şi stimulareapartenerilor, e nevoie de pregătirea comu-nităţii. Drumul de la hârtii la fapte va fiacum mai scurt, despre acest drum vommai vorbi. Pe acest drum se află zona Pe-ninsulară din municipiul Constanţa. Ani Merlă

- Un colţ de grădină, un foişor răcoros,o vitrină cu cărţi, o expoziţie cu fotografii,lipsesc doar ultimele diplome primite deGrupul HAZ la Bistriţa Năsăud, la GalaPremiilor organizate de Radio Constanţaşi la Festivalul de umor de la Făgăraş.Putem spune că am văzut cam tot ce erade văzut?- Nici vorbă. Abia am vernisat o expoziţie

a unui” puşti”, cum se recomandă el, care aîmplinit 53 de ani. Il cheamă Dorian Barbu şieste inginer cu diplomă, dar de o viaţă sejoacă într-o veselie cu culorile. E un împăti-mit care recunoaşte că e din când în cândnaiv în arta lui, iar atunci când vrea să aratecât e de sobru iese cu familia la plimbareprin oraş. E singura dată când se laudă, înrest e modest şi pictează pentru că vrea săarate altora unde poţi ajunge dacă ai pa-siune. I-a crescut barba de când aşteaptăsă-l laud. Dorian Barbu s-a născut la Medgi-dia, a absolvit facultatea la Timişoara iar laEforie mănâncă o pâine. Pâine mănâncă peapucate pentru că întârzie mai mult înpreajma culorilor. Incă un personaj care sebucură de mult respect în oraş este sculpto-rul George Culea. Impătimit şi el după artă.Are talent cu carul, dar nu prea are timp.Despre el vorbesc cel mai bine lucrările lui.Un cetăţean a tocit pragul Casei de culturăaşa cum l-a tocit pe cel de la primărie, undee funcţionar, Clement Ene. El pregăteşte unproiect şi a cerut sprijinul nostru. Are 57 deani şi se pregăteşte să iasă în lume cu ocarte de povestiri. Noi îi spunem că e vorba

de o carte de sertar. El a avut o cârciumioarăîn oraş şi abia aştept să-i citesc povestirile,vreau să văd dacă va încăpea toată fantezialui uluitoare în această carte.- Vorbiţi serios, domnule Oancea. Măaşteptam să aud şi o glumă.

- Pe scenă, nene. Acolo ne desfăşurămnoi cei din Grupul HAZ. E o nebunie. Râd oa-menii cu lacrimi. Si aplaudă de parcă a trecutRonaldo în dribling. Nu vedeţi că primimnumai diplome de excelenţă. La Făgăraş aurâs oamenii cu lacrimi în ochi. A fost un spec-tacol ce n-a văzut scena. Ne-a aplaudat juriulde credea lumea că sunt pe scenă copiii lor.Dar n-au fost, au fost artiştii noştri: Liviu Să-răcilă, căruia vă rog să-mi îngăduiţi să-i urez“La mulţi ani“ pe scenă, Marius Prinţ, care areo biografie de romancier american, acum etaximetrist, dacă îl vezi ce faţă are te gândeştisă-i faci o poză, Stefan Chiper este vicecam-pion naţional la dans de societate. Fetele cucare dansează el se mărită a doua zi. Ultimaoară a dansat cu o păpuşă gonflabilă şi ci-neva din sală întreaba cum o cheamă pe “fataaia”. Georgiana Zanet e o scumpete, AliTuran e de tot hazul, Ion Bălănoiu este picto-rul nostru cel de toate zilele, iar Mircea Oan-cea e un hârşit pe scenă. A urcat pe scenă în’80 şi a rămas, după cum vedeţi, tot acolo.- Se apropie zilele oraşului Eforie, veţifi pe scenă?

- Abia aşteptăm. Primarul oraşului nesprijină şi e primul care ne aplaudă, aştep-tăm să ne aplaude şi turiştii.A consemnat Iulian Talianu

Aplauze de la primarl interlocutor: Mircea Oancea, directorul Casei de cultură din Eforie

Programul URBACT e o provocare Un proiect ce vizeazăZona Peninsulară

Direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional Constanţa pune piciorul în prag

Un bulgar a săpat în Cetatea

de la Adamclisi să caute aur!