Alunul

3
Alunul. Este un arbust r spândit din regiunea de dealuri pân la câmpie. Genul Corylus are florile mascule dispuse în ameni, iar cele femele în muguri terminali. Simbolistica În Panteonul românesc alunul este un arbust sacru, totem al sarpelui. Dup unele credine, este suficient s atingi arpele cu o ramur verde de alun ca s -l omori sau s previi muc tura reptilei. Alunul este invocat în descântecele de dragoste, fiind uneori invocat i pentru câtigarea proceselor de judecat . B ul (nuiaua) de alun are, în practicile magice, putere fantastic : sprijinit de u ap r casa de r uvoitori, inut în mân orienteaz paii omului spre comorile ascunse, înc lecat de vr jitoare o transport cu viteza gândului unde are nevoie. B ul de alun apare frecvent ca recuzit ritual în obiceiurile de nunt i de înmormântare. În decursul secolelor, alunul a avut i o important semnificaie mistic , în antichitate existând credina c acest arbust este un indicator divin ce semnala izvoarele cu ap potabil , comori demult uitate sau z c minte de metale preioase. În medicina antic , alunele au fost utilizate de asemenea pentru ob inerea de leacuri pentru diferite afeciuni. Ast zi g sim alunul r spândit pe o vast arie geografic , atât pe continentul european, cât i cel asiatic, unde crete în s lb ticie. Climatul preferat este unul cu ierni blânde, veri r coroase i umezeal suficient a solului, zonele cu cea mai mare r spândire fiind în jurul M rii Negre i Mediterane. Varietatea european a arbustului este cea mai exploatat comercial, fiind cultivat în livezi unde se poate dezvolta pân la 7 metri înalime. Prefera solul umed i locurile cu mult soare, are o toleran mare la stresul urban, i se adapteaz foarte uor la c ldur , poluare, la solul uscat i s rac. Înflorete timpuriu prim vara, cu mult înaintea înfrunzirii. Are frunzele obovate, de 8-12 cm, mari i p roase, dispuse altern.

Transcript of Alunul

Page 1: Alunul

Alunul.

Este un arbust r spândit din regiunea de dealuri pân la câmpie.Genul Corylus are florile mascule dispuse în ameni, iar cele femele în muguri terminali.

SimbolisticaÎn Panteonul românesc alunul este un arbust sacru, totem alsarpelui. Dup unele credine, este suficient s atingi arpele cu o ramur verde de alun ca s -l omori sau s previi muc tura reptilei. Alunul este invocat în descântecele de dragoste, fiind uneori invocat ipentru câtigarea proceselor de judecat . B ul (nuiaua) de alun are, în practicile magice, putere fantastic : sprijinit de u ap r casa de r uvoitori, inut în mân orienteaz paii omului spre comorile ascunse, înc lecat de vr jitoare o transport cu viteza gândului undeare nevoie. B ul de alun apare frecvent ca recuzit ritual în obiceiurile de nunt i de înmormântare.

În decursul secolelor, alunul a avut i o important semnificaie mistic , în antichitate existând credina c acest arbust este un indicatordivin ce semnala izvoarele cu ap potabil , comori demult uitate sau z c minte de metale preioase. În medicina antic , alunele au fost utilizate de asemenea pentru obinerea de leacuri pentru diferite afeciuni. Ast zi g sim alunul r spândit pe o vast arie geografic , atâtpe continentul european, cât i cel asiatic, unde crete în s lb ticie. Climatul preferat este unul cu ierni blânde, veri r coroase i umezeal suficient a solului, zonele cu cea mai mare r spândire fiind înjurul M rii Negre i Mediterane. Varietatea european a arbustului este cea mai exploatat comercial, fiind cultivat în livezi unde se poate dezvolta pân la 7 metri înalime. Prefera solul umed i locurile cu mult soare, are o toleran mare la stresul urban, i seadapteaz foarte uor la c ldur , poluare, la solul uscat i s rac. Înflorete timpuriu prim vara, cu mult înaintea înfrunzirii.Are frunzele obovate, de 8-12 cm, mari i p roase, dispuse altern. Fructele se culeg i se consum , seminele fiind gustoase i bogate în gr simi. Fructul, aluna, este înconjurat de o cup , uneori alungit , cu marginile laciniate. Fructele cresc în ciorchini de pân la 12buc i i sunt iniial verzi la culoare, transformându-se ulterior în maron închis în perioada de recoltare, la finalul lunii septembrie.

Alunul (Corylus avellana), este un arbust, care face parte din familia Betulaceae. El are o înălțime de 5 m, are frunze care cad toamna. Fructele sale fiind cunoscute de mii de ani ca fructe comestibile.

Alunele aflate în comerț provin de la Corylus maxima, un arbust înrudit cu el. Specia Epitheton avellana, este amintit deja în antichtate ca arbust cultivat în regiunea orașului antic Abella, (azi Avella) aflat aproape de Vezuviu, în provincia Avellino din Campania.

Page 2: Alunul

Alunul este foarte vechi, fiind dintre primele specii care s-au extins dupa ultima glaciatiune in zona temperata din Emisfera Nordica. Creste spontan din Japonia si China, pana in Europa si America de nord. Se cultiva cu succes aproape in toate continentele, dar productia cea mai mare se obtine in Asia, circa 66-69% din productia mondiala, urmeaza Europa cu circa 23-30%, America de Nord cu 3,3-4,7%, celelalte continente avand o productie sub 1%. Dintre tarile mari cultivatoare, Turcia produce peste 60% din productia mondiala, urmata de Italia, Spania, SUA si Grecia.

In tara noastra, alunul creste spontan in zona colinara si premontana din toate regiunile tarii, fiind prezent in luminisurile padurilor, pe dealurile insorite, uneori chiar pe vai. Este putin cultivat ca specie pomicola in masiv, plantatii incheiate gasindu-se in Valcea, Olt, Arges, Mures, Caras-Severin etc.

Alunele sunt apreciate pentru continutul bogat in substante grase, proteine, vitamine si saruri minerale, fiind utilizate in stare proaspata sau in diferite produse de cofetarie sau patiserie. De asemenea, alunele sunt mult cerute in industria dulciurilor (ciocolate si bomboane), unde sunt glazate cu diferite produse specifice.

Miezul proaspat contine: 61,16% substante grase, 15,58% substante azotate, 13,22% materii extractive, 3,84% celuloza, 3,5% apa, 2,70% cenusa bogata in: Ca, P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu, vitamine: B1- 0,39mg%, B2- 0,21 mg%, B3- 1,35 mg%, B5- 1,15 mg%, B9- 71 mg%, C - 3,0 mg%, A - 0,029 mg%, fiind considerate excelente fructe dietetice.

Scoarta pomilor, frunzele si involucru se foloseste la prelucrarea pieilor, iar din miez se poate extrage un ulei foarte fin.