”Lunca Siretului în ochii copiilor” – mai mult decât un concurs de desen

Cele 40 de lucrări finaliste au fost expuse într-un spațiu special amenajat și au fost numerotate cu numere de la 1 la 40, iar jurizarea finală a fost realizată chiar de către elevii finaliști. Aceștia au primit patru bilețele, câte unul pentru fiecare loc pe podium: I, II, III și IV. Elevii au vizualizat toate desenele expuse și au ales primele patru desene favorite (exceptând desenul propriu), prin scrierea pe bilețele a numărului aferent fiecărei lucrări. Fiecare elev a votat cu desenul preferat, iar bileţelele au fost depuse într-un bol de sticlă, iar juriul a numărat voturile, fiind astfel alese cele patru desene premiate și cei patru câștigători.

Cele patru premii au fost câștigate de următorii elevi:

1. Premiul I : O bicicletă GRAFU, CRISTINA, clasa a VI-a, Școala Gimnazială Vînători, jud . Vrancea 2. Premiul II : O lunetă de observare faună BORCEA, SIMONA, clasa a VII- a, Școala Gimnazială Nămoloasa, jud . Galați3. Premiul III: Un rucsac și un cortAMBROSE, RAMONA-FLORENTINA, clasa a VIII-a, Grupul Scolar "Tudor Vladimirescu", Com. Tudor Vladimirescu, jud . Galați4. Premiul IV: Determinatoare de păsări și de plante IONAȘCU, SARA-MANUELA, clasa a VI-a, Şcoala de Arte şi Meserii Vulturu, jud. Vrancea

Vernisajul și festivitatea de premiere au fost organizate în cadrul proiectului finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, Axa Prioritară 4: ”Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii”.

Cea de-a doua ediție a concursului de desene intitulat „Lunca Siretului în ochii copiilor” a constituit din nou o surpriză plăcută pentru echipa Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice și pentru colaboratorii acesteia.

Derulat în perioada 05.06.2014 – 08.11.2014, concursul de desene „Lunca Siretului în ochii copiilor” s-a adresat elevilor claselor II – VIII din localitățile riverane Sitului de Protecție Avifaunistică Lunca Siretului Inferior și ariilor protejate suprapuse. În cadrul acestui concurs au participat 37 de scoli, din 28 de localități aparținând celor patru județe din arealul proiectului: Bacău, Brăila, Galați și Vrancea.

Pentru buna desfășurare a concursului, la începutul lunii iunie s-au organizat prezentari și vizite în 43 de școli din arealul proiectului, în timpul cărora elevii au primit informații referitoare la ariile protejate, speciile și habitatele protejate din Lunca Siretului Inferior și regulamentul concursului de desene.

Pentru a facilita accesul a cât mai multor copii la concurs, au fost distribuite 1505 de seturi de materiale pentru desen în cele 37 de unităţi de învăţământ. Perioada vacanței de vară a elevilor, 21 iunie – 14 septembrie 2014, a fost și perioada de realizare a desenelor. În aceste trei luni, copiii au avut timpul necesar să viziteze aria protejată, să se inspire din natura și să-și conceapă lucrările.

În perioada 15 septembrie - 30 octombrie 2014, cele 1100 de lucrări realizate de elevii înscriși în concurs au fost colectate și jurizate de către juriul format în cadrul ACDB. Selecția a fost extrem de dificilă datorită numărului mare de lucrări excepționale, atât ca mesaj, cât și ca și compoziție.

În data de 8 noiembrie 2014, ACDB (Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice) a organizat vernisajul dedicat expunerii publice a lucrărilor primite și festivitatea de premiere a talentaților elevi.

(Aythya nyroca), iar în pasaj apare frecvent și pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus).

Există însă și specii care folosesc cu preponderență cursul râului Siret, preferând reniile și ostroavele prezente aici. Este necesar ca aceste suprafețe să beneficieze de un statut aparte, în special în perioadele de cuibărit când specii, precum chira de baltă (Sterna hirundo) sau egreta mică (Egretta garzetta), profită de izolarea și lipsa deranjului din aceste zone unde își realizează cuiburile. Aceste specii, precum și altele, se hrănesc în zonele umede cu apă de adâncime mică unde este prezentă hrana (pești mici, nevertebrate, amfibieni), zone care trebuie menținute pentru a asigura disponibilitatea hranei acestor specii protejate.

Tot pe cursul râului Siret sunt prezente și alte specii de interes conservativ, menționăm prigoria (Merops apiaster) și pescărașul albastru (Alcedo atthis) care își construiesc cuiburile în malurile înalte ale acestui râu.

Aceasta activitate a avut ca obiectiv fundamentarea științifică necesară managementului speciilor de păsări de interes comunitar si a habitatelor acestora. Activitatea reprezintă unul din pilonii de bază pentru elaborarea planului de management al sitului Natura 2000, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Aria protejată are ca obiect menținerea unui statut de conservare favorabil pentru 47 specii de păsări. Activitățile de teren au vizat inventarierea numerică a speciilor și stabilirea distribuției acestora în funcție de habitatele utilizate, realizându-se hărți cu aceste informații pentru fiecare specie în parte.

În urma finalizării inventarierilor, au fost stabilite și măsurile de management necesare pentru îmbunătățirea stării de conservare a speciilor protejate.

Având în vedere faptul că majoritatea speciilor de interes conservativ sunt specii dependente de zonele umede cu apă stătătoare, este necesară menținerea lacurilor și bălților din sit, precum și creșterea acestor suprafețe prin încurajarea amenajărilor de iazuri și heleștee în sit.

Unele specii au o prezență foarte restrânsă în sit, fiind identificate doar în câteva locații zone distincte care necesită o atenție sporită. O astfel de suprafață este Rezervația Naturală Balta Tălăbasca unde cuibăresc specii, precum stârcul galben (Ardeola ralloides) sau rața roșie

Inventarierea speciilor de păsări din SPA Lunca Siretului Inferior-final

Lutra lutra

Dintre speciile de amfibieni de interes conservativ au fost identificate tritonul cu creastă (Triturs cristatus) și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina).

Vidra (Lutra lutra) a fost, de asemenea, identificată pe toată suprafața ariei naturale protejate.

Specia are nevoie de habitate mozaicate, de regulă din lungul cursurilor de ape, zone umede cu maluri cu pietriș sau stânci/bolovani și vegetație bogată ce prezintă un potențial trofic ridicat. În ROSCI0162 Lunca Siretului inferior, pe urma analizei transectelor au fost identificate 54 de indivizi. Acest număr reprezintă o populație viabilă.

Din toate cele 46 de transecte realizate, doar pe 15 dintre ele au fost identificate zone ce necesită măsuri speciale de conservare.

În concluzie, putem afirma că vidra este o specie larg răspândită pe teritoriul ariilor protejate vizate. Vidra este o specie rezidentă în SCI Lunca Siretului Inferior și ariile protejate supra-puse. În ariile protejate vizate de studiu, există habitate

Studiile științifice realizate în cadrul sitului au vizat nu doar inventarierea, ci și cartarea speciilor de păsări. Studii ample au fost realizate pentru a identifica și carta prezența speciilor protejate de nevertebrate, amfibieni, reptile, mamifere și pești.

Astfel, dintre speciile de nevertebrate au fost identificate: Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului), Lucanus cervus (rădașcă), Erannis ankeraria (fluture de noapte).

De asemenea, a fost identificată una dintre cele mai rare specii de melci, Vertigo angustior (Melc spiralat cu gura îngustă) având dimensiuni extrem de reduse (1.6-2mm), ce necesită habitate complexe de zone umede pentru a supraviețui. Specia a fost identificată în zona Pădurea Merișor.

Emys orbicularis (Țestoasa de baltă) a fost identificată izolat, datorită numărului mic de habitate favorabile la nivelul întregii suprafețe a sitului, aceasta preferând ape lin curgătoare, cu o adâncime maximă de 1-1,5 m.

Specia este extrem de expusă la prădare, mortalitate accidentală, colectare, fiind sensibilă la modifi- carea și degradarea habitatelor, deranj natural și impact antropic curent. Un alt factor de risc este introducerea peciilor exotice.

Specii de faună cu statut de protecție specială identificate în aria naturală protejată

Cerambyx cerdo

Emys orbicularis

Specia este însă, în continuare, amenințată de factori antropici și de activități agricole. Puii și sub-adulții sunt extrem

Unul dintre cele mai importante hab i tate ident i f i cate în cadru l complexului de arii naturale protejate este habitatul 6120* Pajiști xerice pe substrat calcaros. Acesta este asociat, ca prezență, cu habitatul 91AA* - Păduri est-europene de stejar pufos în cadrul ROSCI0072 Hanul Conachi.

Habitate cu o prezență limitată în România și Europa, aceste habitate necesită o atenție sporită datorită efectelor majore pe care schimbările în regimul hidric și termic al solului pot afecta ireversibil compoziția floristică a habitatelor.

Pajiștile xerice și calcifile pe nisipuri (6120*) sunt pajiști uscate, cu plante de talie mică, pe soluri nisipoase cu conținut variabil de calciu. Acest habitat este considerat unul din cele mai periclitate habitate din Europa Centrală; dacă la începutul secolului XX acesta avea o răspândire destul de largă în Europa, momentan, datorită unor măsuri de stabilizare a solurilor, a agriculturii intensive, a defrișărilor, precum și a turismului, suprafețele acestui habitat s-au redus dramatic. Sunt comunități pioniere pe nisipuri calcaroase spre neutre, dominate de specii anuale, care de obicei apar în mozaic cu specii aparținătoare altor tipuri de habitate de pășune.

Pădurile est-europene de stejar (91AA*) sunt păduri extra zonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând teritorii mai calde în cadrul arealelor subcontinentale, ocupate de gârniță (Quercus frainetto) și carpen. În ceea ce privește conservarea habitatelor din situl Hanul Conachi, acestea prezintă o fragmentare destul de ridicată datorită pătrunderii tot mai intense a pădurii de salcâm (Robinia

pseudoacacia) pe suprafața habitatului de pajiști xerice și calcifile pe nisipuri (6120*), ceea ce duce la creșterea suprafeței de ecoton (zona de tranziție între habitate diferite), precum și la fragmentarea unor populații ale speciilor de

Legendă

Dunele de nisip de la Hanil Conachi

91AA

6120

Spermophilus citellus

plante care, în timp, vor fi supuse p re s i u n i i s p e c i i l o r i nva z i ve . D e asemenea, în zonă, stejar i i sunt distribuiți în pâlcuri, aspectul unei păduri de stejar bine închise, cu o structură orizontală optimă nefiind evident.

Pădurile aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) (91E0*) sunt păduri de luncă cu anin negru (Alnus glutinosa) și frasin (Fraxinus excelsior), ale cursurilor de apă din zona de câmpie și etajul colinar al Europei temperate și boreale. Habitatele apar pe soluri, în general, bogate în depozite aluviale, inundate periodic de creșterea nivelului râului sau pârâului, cel puțin o dată pe an, însă totuși bine drenate și aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare, precum crețușca (Filipendula ulmaria), angelica

de pădure sau iarba îngerilor (Angelica sylvestris), breabăn (Cardamine glanduligera), dragavei (Rumex sanguineus) și poate conține diverse specii de primăvară, precum untișorul (Ranunculus ficaria), păștiță (Anemone nemorosa, A.

Detaliu privind distribuția habitatului 6120* Pajiști xerice pe substrat calcaros în cadrul ROSCI0072 Hanul Conachi (cu roșu) și habitatul 91AA Vegetație forestieră

ponto-sarmatică cu stejar pufos (cu albastru)

favorabile speciei vidră, acestea satisfăcând necesitățile existenței speciei: odihnă, adăpost, hrană și reproducere.

Practicarea agriculturii intensive și a tratamentelor chimice în agricultură din anii `80 a dus la scăderea drastică a populațiilor de Spermophilus citellus (popândău), care însă s-au stabilizat și chiar au început să crească în anumite zone din țară, datorită abandonării acestor practici și a transformării unor terenuri cultivate în pârloage.

Habitatele favorabile pentru specie, pe suprafața ariei protejate sunt puține. Doar 5% din suprafața totală reprezintă condiții optime speciei, iar 8% condiții mai puțin favorabile. Deși rata de succes a reproducerii este ridicată, specia este foarte sensibilă la fragmentarea habitatului și la factori de antropizare, trăiește doar în pajiști naturale. În ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, pe pajiștile naturale există exploatări de balastieră, acestea reprezentând un risc ridicat pentru specie. Pe suprafețele unde există exploatare, galeriile speciei sunt distruse, prin urmare, numărul indivizilor va scădea.

Habitate prioritare de importanță comunitară identificateîn Lunca Siretului

de expuși la atacul câinilor fără stăpân sau a celor nesupravegheați.

Implicarea comunităților în procesul de planificare reprezintă un obiectiv cheie asumat de Asociația Pentru Conservarea Diversității Biologice. O nou sesiune de informări și discuții cu reprezentanți ai comunităților locale a avut loc în cadrul proiectului.

Echipa ACDB, împreună cu experții ce au contribuit la dezvoltarea planului de management, au participat la 3 întâlniri de informare organizate după cum urmează:

· 23.01.2015, unde au fost invitați localnici din comuna Vulturu, Vînători, Biliești si Suraia, iar întâlnirea a avut loc la Primăria comunei Vulturu

· 27.01.2015, unde au fost invitați sa participe localnici din comuna Nănești, Nămoloasa și Fundeni, iar întâlnirea a avut loc la Primăria comunei Nănești.

· 28.01.2015, unde au fost invitați localnici din comuna Piscu si Tudor Vladimirescu, iar întâlnirea a avut loc la Primăria comunei Piscu.

Au fost invitați să p a r t i c i p e m e m b r i a i c o m u n i t ă ț i i l o c a l e , proprietari de terenuri, fermieri, întreprinzători particulari, reprezentanți ai cultelor și ai unităților de învățământ. Scopul întâlnirilor a constat în informarea și conștien-tizarea localnicilor cu privire la măsurile de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar și modul în care pot beneficia de statutul de sit Natura 2000, pentru creșterea valorilor produselor locale în Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

În cadrul întâlnirii s-au abordat probleme legate de:· Neces i tatea unei strategi i de conservare a

biodiversității și de îmbunătățire a managementului resurselor naturale.

· Modul în care localnicii vor putea beneficia de statutul de sit Natura 2000, surse de finanțare, posibilități de dezvoltare.

· Informarea localnicilor asupra necesității implicării în acțiunile de conservare și de protecție.

Pe timpul derulării întâlnirilor au fost proiectate materiale de prezentare și susținere a tematicii. Au fost distribuite materiale de conștientizare cu informații despre zonă și identitatea acesteia.

Comunicarea cu localnicii, o componentă importantă în managementul sitului

câmpiile din sud-estul Europei. Clima caracteristică este cea continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor.

Substratul constă din soluri de tip cernoziom, bogate în nutrienți. Stejarul (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora) și stejarul pufos (Q. pubescens) domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite. Prezența lemnului mort și în descompunere este un indicator important al calității habitatului, acesta oferind adăpost pentru numeroase specii de insecte, păsări, lilieci și mușchi enumerate în anexa II sau IV a Directivei Habitate.

Habitatele care se află în starea cea mai slabă de conservare sunt Păduri est-europene de stejar (91AA*) și Păduri stepice euro-siberiene de Quercus spp. (91I0*), habitate care datorită exploatărilor forestiere, precum și dezvoltării unor specii invazive sunt reduse la pâlcuri de stejari, acestea fiind habitate din aria protejată care necesită unele măsuri de reconstrucție ecologică, prin plantații în zonele unde acestea au fost descrise ca și păduri de stejari cu ani în urmă. Fragmentarea habitatelor determină creșterea dramatică a suprafeței de margine, în comparație cu interiorul habitatelor. Micromediul suprafeței de limită este diferit de cel al zonei din interior. Unul dintre cele mai importante efecte de margine este fluctuația mare a nivelului de lumină, a temperaturii, umidității și vitezei vântului. Deoarece plantele sunt adaptate la anumite condiții de temperatură, umiditate sau nivel de lumină, aceste schimbări vor elimina unele specii din pădurea fragmentată.

ranunculoides), brebenelul (Corydalis solida). Pădurile de luncă au ocupat suprafețe importante pe teritoriul țării în secolul trecut. Acum habitatul are o pondere din ce în ce mai redusă, având un rol ecologic deosebit de important, iar presiunea antropică tinde să-l afecteze tot mai accentuat. Valoarea ecologică deosebită a acestui habitat constă în concentrarea, în aceste păduri de luncă, a unor eșantioane reprezentative de specii de interes conservativ, biodiversitatea fiind mult mai bogată comparativ cu alte tipuri de păduri. De asemenea, importanța aninului este deosebită, întrucât valorifică acele zone cu exces de umiditate, extrage o mare cantitate de apă din sol, contribuind la asanarea acestuia și la protecția malurilor în fața proceselor erozionale.

91I0* Păduri stepice euro-siberiene de Quercus spp. Păduri xerotermofile de stejar din