Aluminiu Si Aliajele Din Aluminiu

8/15/2019 Aluminiu Si Aliajele Din Aluminiu

1/14

Generalitati

Aluminiu este cel mai raspandit metal in scoarta tereatra, iar printre elemente ocupalocul al treilea in urma oxigenului si siliciului. Datorita activitatii sale chimice mari, se

gaseste in natura numai sub forma de compusi. Impreuna cu oxigenul si siliciul formeaza

82,58% din scoarta terestra.

Aluminiul este cunoscut inca din antichitate si era utilizat de catre greci si romani.

Denumirea de aluminiu vine de la latinescul alumen! care este folosit pentru a denumi

substante astringente.

"rimele incercari de separare ale aluminiului dateaza din anul #8#$ si apartin

fizicianului englez Dav , care a efectuat electroliza hidroxidului de aluminiu usor umezit,

dispus intr&o atmosfera de hidrogen, intr&o pila 'olta, folosind in calitate de anod platina,iar in calitate de catod, o sarma de fier. In urma acestui proces s&a obtinut un alia( Al&)e,

din care insa nu s&a reusit sa se separe aluminiu.

"rima data aluminiu a fost descoperit in anul #82* de un chimist german +ohler

care a obtinut primele $g de aluminiu sub forma de bobite.

In anul #85- aint&/laire&Deville, a folosit metoda lui +ohler pentru obtinerea

industriala a aluminiului, inlocuind potasiul cu sodiu, iar clorura de aluminiu, instabila si

higroscopica, cu clorura dubla de aluminiu si sodiu.

0a sfarsitul secolului al 1I1&lea, metoda lui aint /laire&Deville a fost inlocuita,

fiind aplicat procedeul de extragere a aluminiului prin electroliza aluminei dizolvata in

criolita topita, procedeu aplicat si in prezent in metalurgia acestui metal.#8#$ Dav obtine alia(ul fier&aluminiu pe cale electrolitica3

#82# 4erthie descopera bauxita3

#82- ersted obtine in stare elementara metalul3

#82* +ohler produce aluminiu sub forma de pulbere prin reducerea cu potasiu a

clorurii sale3

#85- ainte&/laire&Deville toarna primul lingou de aluminiu3

#886 7erault si 7all descopera si breveteaza procedeul de electroliza a aluminei

dizolvate in criolita topita3

#8$ 4aer descopera procedeul de fabricare a aluminei prin atacul bauxitei cusolutii de soda caustica3

#$ dam realizeaza sudarea autogena a aluminiului cu a(utorul fluxurilor3

#$5 4etts stabileste principiile rafinarii electromagnetice a aluminiului3

#$5 /laessen demonstreaza posibilitatile de imbunatatire a proprietatilor alia(elor

de aluminiu prin calire3

#$6 +ilm aplica aluminiului alia(ul tip duralumin tratamentul termic de calire si

imbatranire3

#


2/14


3/14

Aluminiul face parte din grupa IIIA a sistemului periodic al elementelor, are un

singur izotop stabil 2*Al si cinci izotopi radioactivi ?2-Al,25Al,26Al,28Al@ cu perioadele

de in(umatatire cuprinse intre 2,#$ s si - s.

Aluminiul se caracterizeaza prin plasticitate foarte mare, rezistenta mecanica mica,

conductibilitate electrica si termica ridicata si rezistenta mare la coroziune in aer, apa si

acizi organici.

"rincipalele proprietati ale aluminiului care influenteaza defavorabil sudabilitateasunt=

&conductibilitatea termica ridicata3 deci si temperatura de topire a aluminiului este

redusa ?65$$/@ totusii, datorita conductibilitatii de calbura si preancalzirea intregii piese la

temperaturii ridicate3

&coeficientul mare de dilatare al aluminiului care determina probucerea de tensiunii

permanente si deformatii mari3

&la incalzire, aluminiul nu&si schimba culoarea din care cauza la sudare nu se poate

aprecia vizual gradul de incalzire3 difilcultatea se mareste, deoarece aluminiul se topeste in

mod brusc3&fragilitatea aluminiului la temperaturi inalte3 deformarea si fisurarea peretilor se

preantampina prin fixarea piesei pe suporturi cat mai exact3

&iin stare lichida, aluminiul absoarbe cu avilitate oxigenul, reduce rezistenta

imbinarii3

&oxidul de aluminiu avand punctul de topire ridicat ?2$5$$/@ formeaza o po(ghita

solida care impiedica sudarea3 indepartarea oxidului se poate realiza pe cale chimica prin

utilizarea unor fluxurii carea formeaza cu oxidul o zgura usor fluzibila si care prote(eaza

metalul topit.

Utilizari

)olosirea aluminiului ca material pentru constructii mecanice si metalice este

limitata din cauza proprietatilor de rezistenta scazute. ;otusi, o serie dintre proprietatile

aluminiului fac ca acest metal sa fie deosebit de apreciat pentru o serie de aplicatii. Astfel,

plasticitatea mare a aluminiului permite ca din el sa se obtina prin deformare plastica

produse foarte subtiri ca foliile utilizate pentru ambala(e in industria alimentara3

conductibilitatea electrica mare, 65% din cea a cuprului determina ca aluminiul sa fie mult

utilizat ca material pentru conductorii electrici3 rezistenta mare la coroziune permite

folosirea aluminiului in industria chimica si alimentara. Aluminiul este utilizat pe scara

larga ca baza pentru o serie importanta de alia(e.


4/14

Aliaje pe baza de aluminiu

"rincipalele elemente de aliere ale aluminiului sunt /u, 9g si Fn, la care se adauga

9B, Bi, /r, )e, alierea avand ca principiu si imbunatatirea caracteristicilor de rezistenta

mecanice ale acestuia.

/ele mai raspandite si utilizate alia(e sunt alia(ele din sistemele Al&i, Al&9g,

Al&/u&9g, Al&9g&9n, Al&9g&i, Al&Fn&9g&/u./lasificarea alia(elor pe baza de aluminiu

Aliaje pe baza de aluminiu se impart in: #@ alia(e deformabile3

2@ alia(e pentru turnatorie3

@ alia(e obtinute prin metalurgia

pulberilor. Alia(ele deformabile se impart in alia(e deformabile nedurificabile prin

tratament termic si alia(e deformabile durificabile prin tratament termic.

Aliaje de aluminiu deformabile, nedurificabile prin tratament termic

In aceasta categorie sunt cuprinse alia(ele din sistemele Al&9g, Al&9n, Al&9g&9n,

Al&9n&/u, Al&Bi&)e, Al&n&Bi&/u.

Alia(ele Al&9g ce contin mai mult de #,-% 9g au in alcatuire structurala solutie

solida si compusul Al89g5. Alia(ele deformabile contin pana la *% 9g3 dintre acestea,

cele ce contin pana la 5% 9g nu se durifica prin tratament termic, iar cele ce contin peste

5% 9g pot fi durificate prin tratament termic insa efectul durificarii este foarte mic. Avand

in vedere faptul ca alia(ele din acest sistem contin o serie de impuritati, structura lor este

alcatuita din solutie solida, compusul Al89g5 si alte faze intermediare, care se dispun de

obicei la limitele grauntilor de solutie solida.

Alia(ele Al&9g au o rezistenta mecanica ridicata asociata cu o buna plasticitate, ele putandu&se deforma plastic la rece foarte usor, au rezistenta la coroziune ridicata si o buna

sudabilitate. "roprietatile mecanice si caracteristicile tehnologice ale alia(elor Al&9g pot fi

modificate prin alierea, cu diferite elemente ca= ;i, 4, 9n, /r, /u, )e, Fr, 4e, 0i. ;itanul si

borul actioneaza asupra marimii de graunte finisand granulatia, manganul si cromul

maresc rezistenta mecanica si rezistenta la coroziune, siliciul mareste fluiditatea, cuprul

impiedica susceptibilitatea la coroziune pitting, fierul si zirconiul maresc temperatura de

recristalizare, beriliu si litiu reduc gradul de oxidare al magneziului la elaborare.

Alia(ele Al&9g avand rezistenta mecanica ridicata in comparatie cu aluminiul au o

larga utilizare in constructii metalice, in industria constructoare de masini, in transporturi,in aviatie si in industria de armament.

Alia(ele Al&9n contin de obicei #,*% 9n. Deoarece solubilitatea compusului

Al69n in aluminiu este variabila cu temperatura, teoretic aceste alia(e pot fi durificate prin

tratament termic. Alia(ele Al&9n au aceleasi utilizari ca si alie(ele Al&9g. Alia(ele

deformabile nedurificabile, prin tratament termic din sistemul Al&9n&9g contin pana la

% 9g si #,5% 9n3 sunt caracterizate prin rezistenta mecanica ridicata, plasticitate

buna, rezistenta la coroziune mare si sunt usor sudabile.

-


5/14


6/14

alta categorie de alia(e deformabile durificabile prin precipitare o constitue

alia(ele Al&9g&i. tructura alia(elor din acest sistem este relativ simpla, fiind alcatuita din

solutie solida si compus 9g2i.

Alia(ele Al&9g&i sunt utilizate in industria constructoare de masini datorita

caracteristicilor de rezistenta mecanica ridicate, rezistentei la coroziune bune,

prelucrabilitatii prin aschiere si sudabilitatii foarte bune. parte din aceste alia(e sunt

utilizate pentru executarea unor obiecte decorative.;ot in categoria alia(elor deformabile durificabile prin tratament termic sunt incluse

si alia(ele din sistemul Al&Fn&9g, alia(e caracterizate prin rezistenta mare la coroziune.

Aceste alia(e contin 2&8% Fn, la care se mai adauga /u, )e, i, /r, 9n, ;i, Ag.

Aliajele din acest sistem se impart in:

Alia(e de inalta rezistenta, pentru care suma Fn9g/uJ#$%3

Alia(e de medie rezistenta, cu suma Fn9g/uK*&%3

Alia(e cu rezistenta scazuta pentru care suma respectiva este mai mica de 6%.

Aliaje de aluminiu pentru turnatorie

Alia(ele de aluminiu pentru turnatorie trebuie sa aiba fluiditate mare, contractie

relativ mica, susceptibilitate scazuta de fisurare la cald si de formare a porilor, proprietati

caracteristice alia(elor care contin eutectice. Dintre alia(ele pentru turnatorie se

mentioneaza alia(ele= Al&/u, Al&9g, Al&i, Al& Fn si Al&9g&/u&Bi&/r.

Alia(ele Al&/u pentru turnatorie se impart in=

Alia(e cu -&6% /u si mici adausuri de i, 9g, Bi, 9n, ;i3

Alia(e cu 6&8% /u si adausuri de )e, i, 9n, /r, Fn si n3

Alia(e cu #$-% /u ce contin pana la $,-% 9g, #,5% )e, 5% i si mici

proportii de Bi, 9n, /r.

Adaugarea elementelor de aliere are ca scop imbunatatirea proprietatilor mecanice si

a caracteristicilor tehnologice3 si imbunatateste proprietatile de turnare si in prezenta 9g

face posibila aplicarea tratamentelor termice de durificare, 9g contribuie la cresterea

proprietatilor de rezistenta mecanica, ;i finiseaza granularea marind tenacitatea, Bi

mareste rezistenta la temperaturi ridicate, 9n mareste rezistenta mecanica, dar scade

plasticitatea.

Alia(ele Al&/u pentru turnatorie, ce contin -&6% /u deoarece nu contin eutectic, au

proprietati de turnare scazute, in schimb alia(ele cu peste #$% /u au proprietati de turnarefoarte bune. Alia(ele Al&/u sunt utilizate pentru turnarea unor piese puternic solicitate in

constructia de masini si aviatie cum ar fi= tambure de frana, pistoane, chiulase, blocuri

motoare.

Alia(e Al&9g pentru turnatorie contin de la #% pana la #%9g si unele elemente de

aliere sau insotitoare= i pana la 2%, 9n pana la 2%, Fn pana la %, 0i pana la % si alte

elemente ca = )e, /u, /r, Bi, ;i, 4, 4e, Fr. Cle au proprietati mecanice ridicate, densitate

mica si rezistenta la coroziune in altmosfera sau mediu salin. "roprietatile de turnare ale

6


7/14

acestor alia(e depind de continutul in 9n. 9anganul mareste rezistenta mecanica si

indeparteaza actiunea negativa a )e asupra rezistentei la coroziune, Fn imbunatateste

proprietatile de turnare, /u, )e, Bi micsoreaza rezistenta la coroziune si plasticitatea,

ridica refractaritatea, ;i, Fr,4 finiseaza granulatia marind tenacitatea, 4e micsoreaza

susceptibilitatea la oxidare a alia(elor topite. Alia(ele din sistemul Al&9g sunt utilizate in

industria constructoare de masini, la turnarea unor piese rezistente la coroziune in

atmosfera, in apa de mare si solutii alcaline, cu proprietati de rezistenta mecanicacorespunzatoare.

Alia(ele Al&i cunoscute sub denumirea de siluminuri contin obisnuit de la 2 la #-%

i si diferite impuritati= )e pana la aproximativ #,-%, 9g pana la circa $,#5%, /u maxim

$,6%. )oarte utilizate sunt alia(ele cu #$% i. Al si i sunt partial solubili in stare

solida si nu formeaza compusi. tructura alia(elor cu ##% i este formata din cristale

primare de siliciu si masa de baza din eutectic grosolan de i. 0a solidificare

eutecticului cristalele de siliciu se depun la limita cristalelor de sub forma de cristale

aciculare si efectueaza negativ proprietatile mecanice. Aceste nea(uns este inlaturat prin

modificari care produc urmatoarele efecte= 9icsorarea grauntilor dentritici3

ubtiera si fragmentarea ramurilor dentritice3

chimbarea morfologiei si formei eutecticului.

"rin urmare un alia( cu #2% i dupa modificare are o structura hipoeutectica, fiind

alcatuit din solutie solida si eutectic fin. iluminurile sunt carcterizate prin proprietati

bune de turnare, sudabilitate buna si rezistenta la coroziune ridicata. unt utilizate in

constructia de masini pentru turnarea unor piese subtiri cu sectiuni complicate care sa aiba

caracteristici mecanice si rezistente la coroiune bune.

Imbunatatirea caracteristicilor mecanice si tehnologice a acestor alia(e poate fi

realizata prin aliere cu=9g, 9n, /u, Bi. Dintre alia(ele Al&i aliate se mentioneaza alia(ele

Al&i&9g, Al&i&/u, Al&i&/u&9g&Bi. Alia(ele Al&i&9g contin 2-% i, pana la 2% 9g

si adausuri de )e, 9g, ;i. unt utilizate la turnatea unor piese puternic solicitate in

expluatare, in constructii importante cum ar fi motoarele cu ardere interna sau la turnarea

unor piese cu rezistenta la coroziune ridicata. Alia(ele Al&i&/u contin 5% i pana la

5%/u si mici adausuri de 9n si )e. /aracteristicile tehnologice si de exploatare ale

acestor alia(e pot fi modificate prin tratamente termice. unt utilizate in industria

constructoare de masini si aviatie, la piese turnate supuse la solicitari mari cum ar fi=

carcase capete de cilindrii, blocuri de motor, pistoane si alte piese rezistente la solicitari la

cald in timpul exploatarii.Alia(ele din sistemul Al&Fn contin aproximativ #2% Fn, la care se mai adauga $,#&

#,$% 9g, 5&8% i si uneori ;i, /r, )e. /resterea proportiei de Fn micsoreaza

caracteristicile de turnare. "roprietatile mecanice ale acestor alia(e depind de procedeul de

turnare si de tratamentul termic aplicat pieselor. unt utilizate pentru obtinerea unor piese

cu stabilitate dimensionala ridicata si cu proprietati mecanice foarte bune.

*


8/14

Aliaje de aluminiu obtinute prin metalurgia pulberilor

Dintre alia(ele pe baza de aluminiu obtinute prin metalurgia pulberilor, cele mai

utilizate sunt alia(ele Al&Al2 cunoscute sub denumirea de alia(e de tip A". Alia(ele A"

sunt alcatuite dintr&o matrice de aluminiu in care sunt dispersate particule de Al2.

"roportia de Al2 variaza de la 6&%?A"#@, pana la #8&2$%?A"-@. data cu crestereacontinutului in Al2 creste rezistenta la rupere de la $&2 daBLmm

2, la --&-6daBLmm2 si

scade alungirea de la 5&8 la #,5&2%. Alia(ele de tip A" in comparatie cu celelalte alia(e de

aluminiu au o inalta rezistenta la coroziune si refractaritate ridicata, sunt utilizate in

industria chimica si aeronautica.

;ot prin metalurgia pulberilor se pot obtine piese din alia(e a caror elaborare sau

deformare este foarte dificila. In aceasta categorie sunt cuprinse alia(ele de tip A, alia(e

ale aluminiului cu= )e, i, Bi, 9g, /r, 9o, +, ;i, Fr, 4e, n, "b. De exemplu alia(ul A#

cu 25&$% i si 5&*% Bi are coeficient de dilatare mic si conductibilitate termica scazuta.

Alia(ele Al&Fn&9g&/u&)e&Bi&/r cu *,5%Fn, 2,5%9g, #,#%/u, #,#&2,2%)e, #&2,%Bi si$,2%/r au rezistenta mecanica ridicata, sunt refractare, au rezistenta la coroziune ridicata

si proprietati antifrictiune. "rin metalurgia pulberilor se pot obtine si alia(e ale Al cu i2,

i/, 4-/, Al"-. De exemplu, alia(ele aluminiului cu bor sau carbura de bor sunt utilizate

pentru obtinerea unor bare modelatoare de la reactoarele nucleare.

Materiale compozite pe baza de aluminiu

Aluminiul si alia(ele sale sunt utilizate si pentru obtinerea unor materiale compozite.

Aceste materiale se pot obtine prin mai multe metode= solidificarea unidirectionala a

alia(elor eutectice bifazice cum ar fi Al&BiAl, /uAl2&Al, Al&/o, Al&4e, includera unor fibre de bor, 4-/, 4e, grafit, Bb, Al2, otel, i2, i/ intr&o matrice de aluminiu sau

alia(e pe baza de aluminiu3 la laminarea multistrat a aluminiului cu cadmiu si stamiu.

Extragerea aluminiului prin electroliza aluminei

Alumina pura, este supusa electrolizei in mediu topit in vedera obtinerii aluminiului.

Alumina dizolvata in criolita topita este supusa actiunii unui curent electric

continuu, la -$&6$$/, fiind descompusa in aluminiu si oxigen& reactia generala este=

Al2K2AlL220a catod se va depune aluminiul metalic, iar la anod se dega(eaza 2 care

reactioneaza cu anodul. "rincipalele teorii ale electrolizei aluminiului sunt=

a@&elecroliza florurii de sodiu cu urmatorale reactii secundare

&la anod= 6)Al2M2Al)L22sau= #2)2Al2M/2-Al)

sau= -)/M/)- /)-2Al2M/2-Al)

8


9/14


10/14

udura aluminiului si aliajelor de aluminiu

"rocedeul de sudare cu flacara este larg folosit la sudarea aluminiului si a alia(elor

de aluminiu. In cazul folosirii unei flacari puternice se pot produce strapungeri, deoarece

aluminiul are o temperatura de topire mult mai (oasa decat alia(ele din aluminiul. "entru

sudare se recomanda ca flacara sa aiba un foarte mic exces de acetilena ceea ce produce

formarea oxidului de aluminiu. 9asa de lucru a sudorului trebuie sa aiba tablia dincaramizi de samota sau sa fie captusita cu foi de azbest. uflaiurile pentru sudare se aleg

cu un numar mai mare, decat cele folosite la sudarea otelului.

"entru sudarea aluminiului se fabrica numeroase marci de fluxuri pe baza de clorura

sau fluorura de litiu. compozitie corespunzatoare cuprinde *% clorura de potasiu, #6%

clorura de sodiu si 5% acid de potasiu. "isele se vor degrasa si decapa complect inainte de

sudare pe o portiune de $mm de la marginile tablelor. Dupa sudare tablele trebuie

curatate bine de flux deoarece fluxurile provoaca coroziuni.

/ompozitia metalului de adaos se stabileste in functie de cea a metalului de baza,

dupa cum urmeaza=&vergele de aluminiu pur pentru sudarea constructiilor electrotehnice ?conductoare,

contacte@3

&vergele turnate din alia( de aluminiu&siliciu pentru sudarea pieselor turnate din

aluminiu sau aluminiu&siliciu3

&vergele de aluminiu&magneziu si aluminiu&titan pentru sudarea constructiilor din

aceste alia(e3

&vergele din aluminiu&cupru pentru sudarea duraluminiului.

In cazul cand nu se dispune de material de adaos corespunzator se decupeaza fasii

din materialul de baza. udarea tablelor cu margini rasfrante se executa prin metoda spre

stanga, fara oscilatii tranzversale. udarea cap la cap la grosimi de tabla pana la 5 mm seexecuta tot spre stanga, insa arzatorul se tine la inceput aproape in pozitie verticala pana la

formarea baii de sudura. Aceasta metoda poate fi folosita si la grosimi reduse de material,

fara oscilatii transversale.

In cazul cand in timpul sudurii se produce un defect, se opreste sudarea, se scobeste

locul defect si se reancepe sudarea pe o lungime redusa a sudurii efectuata, spre a fi siguri

ca defectul a fost inlaturat. Dupa racirea completa, linia de sudura se curata si se spala cu

apa fierbinte. "iesele turnate se sudeaza cu preancalzire la $$$/, iar dupa sudarea comleta

se supun unei recoaceri foarte uniforme la temperatura de 5$$ $/, urmate de o racire foarte

lenta.

udarea in mediu de gaz protector

Alia(ele de aluminiu, in principiu, pot fi sudate in atmosfera protectoare de argon3

trebuie insa sa se tina seama ca rezistenta elementelor sudate se reduce in zona influentata

termic la cea a metanului de baza in stare moale. Alegerea procedeului se face in functie

de grosimea tablei sau elementelor de sudare.

#$


11/14

"rocedele de sudare in atmosfera protectoare au fata de alte procedee avanta(ul ca

pelicula de oxid este distrusa datorita efectului de curatire a arcului. Cfectul de curatire a

baii este determinat de polaritatea curentului. Acest efect are loc numai daca se sudeaza in

curent continuu, cu electrodul la polul pozitiv sau in cazul sudarii cu curent alternativ.

Amorsarea arcului la sudura in atmosfera inerta este foarte usoara. Arcul de sudra in argon

are, datorita lungimii si stabilitatii lui asigurata de ionizarea usoara a gazelor,avanta(ele

mari fata de arcul in aer cu alte gaze.Acest procedeu mai are marele avanta( ca poate fi aplicat la sudarea in orice

pozitie.;ablele pana la 2 mm se pot asambla prin resfarngere si se sudeaza fara material de

adaos. /ele cuprinse intre 6 si #$ mm sau cele mai groase se sudeaza in ' tablele cu

grosimea de peste #$ mm se sudeaza in 1 sau in


12/14

udare cu gaze

udarea aluminiului si a aliajelor sale.

"regatirea elementelor in vederea sudarii se face asemanator ca pentru otel. "rin

sudarea oxiacetilenica se pot imbina piese de aluminiu cu grosimi cuprinse intre 2 si -mm,

in cazuri speciale chiar si table de un mm. "rinderile la tabla subtire se fac la distante de5$$$mm, tablele peste 5mm pe cat posibil nu se vor prinde. udarea se executa cu un

arzator, cu unu sau cu doua numere mai mic, sau de aceasi marime ca si pentru sudarea

otelului de aceasi grosime. In general se sudeaza spre stanga, exceptie facand piesele sau

tablele foarte groase. Deschiderea tablelor in capatul spre care se sudeaza va fi putin mai

mare pentru compensarea contractiilor.

e recomanda preancalzirea elementelor la 2$$& $$$/ si sudarea pe o suprafata rau

conducatoare de caldura. "entru a evita oxidarea baii, arzatorul nu va fi tinut prea aproape

de ea. In ceea ce priveste prelucrare cusaturii dupa executie se obisnuieste sa se ecruseze si

sa se mareasca duritatea cusaturii executate prin ciocnire.Aceasta ciocnire se poate face in stare calda, la 5$$/, sau dupa ce cusatura sa racit

complect. De asemenea, se va evita ciocnirea cusaturii la temperaturi in (ur de 5$$ $/

pentru ca aluminiul la aceasta temperatura se sfarama usor. e va evita ingrosarea mare a

cusaturii, in special a aceleia care se va ciocni ulterior. In general, cusatura for(ata la

cald?5$$/@ rezista mai mult la coroziune.

"entru zgurificarea oxidului de aluminiu trebuie sa se foloseasca, in cazul sudarii

oxiacetilenice pasta sau pulberi de sudat.

pulbere sau pasta buna de sudat trebuie sa aiba urmatoarele calitati=

&sa dizolve repede si complet oxidul de aluminiu, trecandu&l intr&o zgura fluida cu

punctul de topire redus3&sa acopere bine suprafetele pregatite pentru sudare3

&atat zgura cat si resturile de pasta sa se poata indepara usor de pe cusatura3

&sa nu corodeze metalul.

Bu totdeauna pastele sau pulberile indeplinesc toate aceste conditii si mai ales

ultima, de aceea cusaturile tebuie plasate astfel incat sa permita accesul in vedera

curatirilor.

#2


13/14

♦ Generalitatii00000000000000000000000 00.%

♦ Proprietati fizice si caracteristicile mecanice00000000000 0+

♦ Utilizari000000000000000000000000000.

♦ Aliaje pe baza de aluminiu0000000000000000000. .&

♦ Aliaje de aluminiu deformabile, nedurificabile prin tratament termic0...&

♦ Aliaje de aluminiu durificabile prin tratament termic00000000. )

♦

Aliaje de aluminiu pentru turnatorie000000000000000..*♦ Aliaje de aluminiu obtinute prin metalurgia pulberilor0000000.. .

♦ Materiale compozite pe baza de aluminiu0000000000000...

♦ Extragerea aluminiului prin electroliza aluminei0000000000...

♦ Rafinarea aluminiului000000000000000000000...-

♦ udarea aluminiului si aliajelor de aluminiu0000000000..0...%'

♦ udarea in mediu de gaz protector0000000...0000000.0.%'

♦ udarea cu gaze00000000000000000000000....%+

#


14/14

Elaborarea si turnarea aliajelor neferoase speciale de Bicolae "anait si 9oise

Cnciu3udarea metalelor de I. 'asile3

!ndrumatorul sudorului de 9. 4reazu, :. :iurcaneanu si 7 oning3

Metalurgie fizica de :uliaev.

#-

Aluminiu Si Aliajele Din Aluminiu

Documents

Transcript of Aluminiu Si Aliajele Din Aluminiu