Alpii şi Carpaţii

PROF. ALBERT STRECKEISEN

ALPII SI CARPATII

EXTRAS DIN BULETINUL SOC. POLITECHNICENo. 4, ANUL XLIX

M. 0., IMPRIMERIA NATIONALABUCURESTI

9 3 5

db.

1

www.dacoromanica.ro


ALPII SI CARPATII

EXTRAS DIN BULETINUL SOC. POLITECIINICENo. 4, ANUL XLIX

M. 0., IMPRIMERIA XATIONALABUCURETI

1 9 3 5

www.dacoromanica.ro

ALPII *I CARPATII 1)

Les grandes chaines de montagnes qui encadrent les vastes étenduesdes plaines et des pays tabulaires sont un des traits les plus importantsde la surface de notre globe.

Pour analyser la structure de ces chaines, les Alpes nous offrent unexemple de choix. En effet, grace aux profondes vallées qui les décou-pent, nous pouvons observer directement de quelle maniere se super-posent les diverses formations geologiques dont leur masse est cons-tituée. Voici ce que l'on constate:

a Les Alpes sont une chaine relativement jeune. Leur plissementa pris fin a l'époque tertiaire. On comprend donc qu'elles s'élevent ades altitudes considerables. Mais au cours du temps, elles sont attaqueeset détruites sous l'action continue des agents atmosphériques. C'est ainsique les chaines datant de l'ere primaire [chaines hercynienne et caledo-nienne] ont éte nivelées.

2 L'édifice alpin est compose de deux formations bien distinctes,la série mesozoique et tertiaire d'une part, de l'autre les complexes cris-tallins. Toutes deux nous renseignent sur l'histoire du bfiti de l'ensemble,l'une pour les temps rapprochés, l'autre pour les périodes lointaines.Le plissement alpin, au Tertiaire, n'est que la phase finale d'un mou-vement de longue durée. Des plissements anciens ont laisse leurs tracesdans la structure des complexes cristallins. La majeure partie des schistescristallins qu'on y trouve est d'origine sedimentaire. Ils ont acquis leurétat present sous l'effet des ces anciens plissements et parce qu'ils ont&é soumis a une temperature élevée et a une forte pression.

A la fin de Pere primaire, ces noyaux cristallins posséclaient une struc-ture et une constitution qui, selon toute probabilité, étaient déjà sensi-blement pareilles a celles qu'ils ont actuellement. Dans la suite, ces com-plexes ont ete entraines dans le plissement alpin d'une maniere passive,en conservant une bonne partie des caracteres qu'ils avaient acquis autre-fois sous l'action des plissements anciens.

1) Ultima lecTie la coala Politechnica a d-lui profesor Alkert Streckeisen.

www.dacoromanica.ro

4 PROF. ALBERT STRECKEISEN

3 Dans les pays tabulaires ou faiblement plisses, les couches sonten superposition normale: les dépôts les plus anciens se trouvent a labase et sont surmontés par des depOts de plus en plus jeunes. Par contre,dans les Alpes, on rencontre des phénomenes de superposition anormale:des couches plus jeunes sont recouvertes par des couches plus anciennes,et cela non seulement d'une maniere locale et accidentelle, mais sur des&endues de dizaines de kilometres.

Ces phénomenes curieux s'expliquent si l'on admet que les formationsplus anciennes ont ete déplacées par voie mecanique et charriées sur lesdepdts plus jeunes, en formant ainsi une snappe Cette idée que l'ondoit a Marcel Bertrand, a ete reprise en particulier par H. Schardt etM. Lugeon; aujourd'hui elle est admise presqu'unanimement. Dans lesAlpes, on constate que les déplacements se sont produits, en general,du Sud au Nord. L'édifice alpin est constitué par plusieurs systemes denappes charriés les uns sur les autres. La structure en nappes des Alpesparait trouver jusqu'ici sa meilleure explication dans l'hypothese du dépla-cement des continents, telle qu'elle a ete formulée par Alfred Wegener.

Les Carpates forment la continuation directe des Alpes vers l'Est.Il est donc probable qu'elles présentent une structure analogue. En fait,des charriages ont eté reconnus par M. Lugeon et V. Uhlig pour les Car-pates Septentrionales, par G. Murgoci pour les Carpates Méridionales.

L'auteur esquisse la structure tectonique des Carpates Roumaines,spécialement celle des Carpates Méritlionales, telle qu'elle résulte desrecherches effectuées dans les dernieres années.

Domrude Rector,Onorati Colegi,lubiti Elevi,Stimate doamne fi stimati domni,

Alpii i Carpatii, doua segmente ale unui singur §ir de muntice strabate toata Europa.

Alpii si Carpatii, doi frati, unul putin mai mare ca statura,Alpii; celalalt putin mai mare ca varstä, Carpatii.

Alpii i Carpatii, leaganul strabunilor nostri dela cari po-poarele, astazi diferite, ale Europei au o importanta mostenirecomuna.

in Alpi ca si in Carpati, problemele pe cari le pune stu-diul geologic al muntilor sunt aceleasi, i ca sa le rezolvärn,trebue sä ne unim, trebue sa lucram impreuna. De aici re-iese nevoia excursiunilor stiintifice ale geologilor diferitelor

e.

www.dacoromanica.ro

ALPII SI CARPATII 5

unii in tarile celorlalti. De aici a urmat creiarea unei Aso-ciatiuni care leagä geologii diferitelor tan carpatice. De aicise inteleg legaturile vechi i intime ce exista intre geologii diiiCarpati si geologii din Alpi, intre geologii romani i geologiielvetieni.

Asa dar, muntii cari ne-au asigurat o origine comuna, as-tazi, and aproape am uitat de aceastä comunitate, ne cheamadin nou unii catre altii.

Dar existä legaturi si mai adanci, nu numai tiintifice, cisi sufletesti.

Romania si Elvetia sunt doua tari muntoase cari imprimapopulatiunli lor un oarecare caracter comun.

In Romania si in Elvetia traesc doua popoare de taraniciobani, cari au mai pastrat obiceiurile lor stravechi si simple.

Romanii i Elvetienii sunt doua natiuni care pe aceasta pa-tura* ii intemeiaza increderea cu care privesc in viitor.

Asa dar, muntii, in mai multi privinta, formeaza puntea deunire a popoarelor noastre, si de aceea am tinut sa và vorbesc,in ultima mea lectiune, despre Alpii i Carpatii, structuraformarea lor.

Aceasta cu atat mai mult cu cat ilustrul meu predecesor,profesorul Murgoci, care fimp de 17 ani a ocupat locul acesta,a fost printre primii cari au recunoscut principiul fundamentalal structurii muntilor, iar Laboratorul de Mineralogie al $coaleiPolitechnice, de atunci i Ora astazi, a urmarit in dcosebiaceasta problema.

0 privire scurta pe harta ne arata rolul preponderent ce-1joaca sistemul muntilor alpin in structura Europei. Dela MareaMediterana, Arcul alpin se intinde pana in Austria, unde sedesface in &lid ramuri: cea nordica continua prin CarpatiiSi Balcanii i trece in Catenele pontice, iar cea sudica se urma-reste prin Dinarizii i Arhipelagul grec Oita in Taurus, inAsia Minora. Jura, Apeninii si eventual chiar Pirineii se potconsidera ca lanturi secundare cari s'au desprins din lantulprincipal. Fata de acest sistem de munti pe care-I putem numisistemul alpin, restul Europei e constituit din campii, din

tari,

ai

www.dacoromanica.ro


regiuni de dealuri i coline si din unele lanturi de munti maivechi cari, in mare parte, au cazut prada eroziunii mai de mult.

Aceeasi situatie o gasim si in continentele celelalte: In Asia,sistemul alpin se continua prin Persia si Himalaya 'Ana inIndia olandeza, munti caH contrasteaza cat se poate de multWNW ESB

Bazinul ParsuIuiParis Vosgi

Paleogen

Fig. 5. Profil schematic dela Vosgi pâra* la Basinul Parisului

cu imensele intinderi plane si tabulare din Siberia. In Ame-rica, sistemul alpin e reprezentat prin catenele circumpacifice,Cordilierii i Anzii. Africa, in sill-sit, formeaza un imens podiscontinental, si numai muntii din regiunea cea mai de NW,Atlasul i Riful, se mai inscriu in sistemul alpin.

Astfel, la toate continentele se pot deosebi ca elemente struc-turale de prim ordin: lanturi de munti sau zone orogenetice

P. Sardona P. Segnes Tsching &hamar P. Grisch

.SW

Fig. 2. Vedere din Alpii Glaronezi: P. Sardona. P. Segnes qi Tschin-gelhorner. Permianul (hasurat) e incàlecat pe §irurile aigiloase din seriafli§ului (fSra semne). Pe planul de incàlecare se gilsesc depozite mezozoice(punctate), intens laminate. (dupbi I. Oberholzer, Geologie der Glar-

neralpen, B,itr. Geol. Karte Schweiz, N. F. 28, Bern 5933).

pe de o parte, regiuni plane si tabulare sau podisuri conti-nentale pe de altä parte.

Din aceste doua elemente muntii atrag in deosebi atentianoastra. Ce monotone ar fi continentele fara munti; muntii

6

www.dacoromanica.ro

Rigi- Mythen, Jtliederhautakulav Ober6augn,sfockKuhn ladsterlb

7300..Scheidegg

1665.7875., 7902. Rig iho chflulz/ Seelisberg--- 2121'

7800.. 7 96!,

1002.-. IV Itkel 5

Fig. 3. Profil prin regiunea laculuicelor patru cantoane (langa Luzern).Conglomeratele miocene (nagelfluh) cadspre sud sub flisul eocen i sedimentelecretacice ale pfinzelor elvetice, cutate

in sine. (dupl C. Schmidt).

s.

12135 Mio ca ea eXagelflult

Eocaen177 .1 lielvetische

KreideKreideJura

Klippen.1 Facies

rEEZZ Trias0 1 iK,n.

Nehrsitert. Biirgen.siock Aecherli890m. 450. Buocizserhl Mammal,rfai",

C 702..

... .

F7H1

1

2

+.0,S.k.

"8". ".

..

JV:

""-www.dacoromanica.ro

PROP. ALBERT STRECKEISEN

le dau vie*. Muntii nu numai ca sunt mai atragatori din punctde vedere pitoresc, nu numai ea sunt mai interesanti din punctde vedere tiinçific, ci au si jucat un rol insemnat in evolutiapopoarelor. Originea noasträ e legata de munti; caracterul po-poarelor noastre a fost determinat, in mare parte, de traiul inmunti.

De ce aceastä impartire a continentelor in zone orogeneticesi in podisuri continentale ? Cum s'au nascut zonele orogene-

AlpnachS.

PilatusMettle Khrnsenhl

Schwarzfluhli

[0 .00.1

Plioceen AquitanTertrar

Eocaen

00 0

11-1Obere UrgonKreide

0

.X:

UntereKreide

Z 3 : Km.Fig. 4. Profil prin regiunea muntelui Pilatus (langà Luzern).

Flisul eocen i sedimentele cretacice ale pfinzelor elvetice sunt cutateincglecate spre Nord peste Miocenul Podisului Elvetian.

(dui:4 C. Schmidt)

tice ? Aceste intrebäri ne conduc la teoriile orogenetice, destulde numeroase. Toate aceste teorii ramAn insa speculatiuni in-teresante, dar sterile, daca ele nu se bazeaza pe fapte precisede observatie. Prin urmare, inainte de a ne pune problema:

I

0/

la 0,1

§i

...

,11.

NA/

6-74 e-44..

www.dacoromanica.ro

ALPH $1 CARPATII 9

0

SubalpineJliagelfluh

Eocaen Urgon UntereIfreide

Errari'll.""111

Kreide LiasKlippen

Fig. 5. Lacurile de Thun (in fatà) si de Brienz (la dreapta in fund)cu Interlaken (intre ele) in Berner Oberland.

Sedimentele cretacice ale pfinzelor elvetice i f1iul eocen sunt incalecatespre Nord peste conglomeratele miocene ale Podisului Elvetian,

(dupä C. Schmidt).

"I. 6.1

0 7 2 3.;

II-

C. 5 &IAA.,le 2.

Spitzfluh

.l!!-I'"

See fel dSighis ha I Thal

I. .1

www.dacoromanica.ro

I 0 PROF. ALBERT STRECKEISEN

cum s'au format muntii ? ne vomintreba : cum sunt constituiti muntii ?

.2k Constitutia si structura muntilor sei stabileste prin lucrarile de pe teren-50 ale geologului. Ca sa-si dea seama de-0 fenomenele ce le prezinta regiuneacdbo0 pe care-o studiaza, geologul trebue

41 sa umble de dimineata pana seara,obiruind adversiunile timpului si. obo-

o seala sa proprie, ca sa stabileasca04

..+Cdnatura rocelor ce se gasesc in dife-.,

,.. ritele parti, raspandirea Mr si asezareacn Mr. Toate aceste date le trece pe

§harta,care devine astfel harta geolo--

gica' a regiunii. Ridicarea geologicaa unei regiuni cere o cultura tnn-tifica aprofundata si rabdare, multarabdare. Nu s'ar crede ce munca

boimensa e depusa intr'o harta geologicalbine lucrata. Harta geologica termi-nata, putem trece la construirea unei

6'1

sectiuni verticale, adica a unui profilgeologic. Bazandu-ne pe observatiiledela suprafata, putem trage concluzii,

-0prin extrapolare, asupra constitutieigeologice din adancime. Spre deo-sebire insa de harta geologica care

bo recta' numai fapte precise de obser-vape cari nu pot fi cleat juste saufalse, profilul geologic are intotdeaunaun oarecare caracter hipotetic carepoate fi exprimat printr'o anumitàprobabilitate. Caci nici pentru geologpamantul nu este transparent. Con-struirea profilului geologic poate fiinlesnità i probabilitatea lui ridicata,daca posedam oarecare date despre

4,3

.9

!4

0t:t4.

44

www.dacoromanica.ro

ILtd

dUV

O f

fi H

drIV

,

A.ST R E CK EISEN' CARTE TECTONIQUE DES CARPATES ME-RIDIONALES

Surfaces de charriageLignes de dislocation 0 50 km

e`

ff 2- - - 111-41 -Bra.s4:,

Itr

\,"1".

SEDIMENTAIRE Sirle mesozoique (Permocarb-Crdtace int. et Cret.moyen)

6

. NOYAU X CRISTAL LIN S 54

DES

NAPPES SUPeRIEURES32

II-NOYAU CRISTALLIN DEGCTIQUELA NAPPE

Cristallin du PAHANG 11.1;iserttrtP.41Vieteeann-utgirC:FAIrnaI-MASSIFS AUTOCHTONES

Serie des gneiss rnicaces(serie de VIrtgAC

Serie des roches vertes (Serie de LOCVA

Cristallin de la POIANA RUSCXa200elb Rine

seta crele principalso4Cristallin de FAGAR des roches lotroldes

CrIstallin de al LEAOTA c Zone du gneiss de Cumpina

Zone du gneiss de COZIA

Cristallin du LOTRUa. Mts du Latru. b Mts Godeanu. c MduSemenic

oblehedig-Bahna t)4ehecfnli-GuraVall

Fig. 8. Herta tectonid. a Carpatilor Meridionali.

I ' I

--..----.i

,...... -..... . ''''tref

_-- _vol.

j!

"::.^'"teff

111111111

)

cl.Valari

1

www.dacoromanica.ro

7 2 PROF. ALBERT STRECKEFEN

variatia geologica pe verticala. Aceste date ni le putem procurade pilda prin sondaje sau tuncluri, sau ni le procura insasinatura, de pilda in taieturile adânci ce le fac raurile. In aceastaprivinta, Alpii cu relieful lor natural de peste 4.000 metriprezinta conditiuni simtitor mai avantajoase decAt Carpatii,si de aceea nu e de mirat Ca dela Alpii au pornit studiilemoderne referitor la structura muntilor.

Observatiunile geologice ce s'au putut face in Alpi, ne con-duc la trei constatari eari ne dau oarecari larnuriri in aceasta

1. Alpii sunt munti relativ tineri, cutarea lor a avut loc intr'operioada relativ noua.

Dar ce inseamna relativ nou pentru geologii cari suntobisnuiti sà jongleze cu milioane de ani ? In scara relativii atimpurilor geologice, perioadele precambriene i paleozoice re-prezinta Antichitatea, Mezozoicul Evul mediu, iar Tertiarul

Cuaternarul constitue Istoria nioderna i contimporang aparnântului. Daca ne referim la aceasta scara, formarea Alpilorsau cutarea alpina s'a terminat in Tertiarul mediu, caci for-matiunile Tertiarului inferior, cele eocene i oligocene, se maigasesc cutate in edificiul alpin. Intelegem acuma i formclegigantice ale acestor munti: Alpii fiind un sir de munti relativtineri, Inca n'au cazut prada actiunilor destructive si subver-sive ale eroziunii.

Exista cutari si mai vechi, cutarea hercinica i cutarea cale-doniana, cari au avut loc in era primara. Muntii cari s'au ri-dicat in urma acestor cutari, sunt de mult daramati de ero-ziune si transformati in regiuni de dealuri i coline. Nici Alpii,intr'un viitor mai indepartat, nu vor avea alta soartil.

2. Dar se mai pune intrebarea : desi Alpii sunt un lant tânar,nu cumva au suferit ei si cutari mai vechi ? Aceastil intrebarene conduce la a doua constatare. Inteadevar, exista suficientemotive ca sal dam un raspuns afirmativ, i iatil de ce.

Fiecare harta geologica generala ne arata ca Alpii sau si Car-patii sunt constituiti din doua feluri de formatiuni: pe de oparte 0 serie de roce mezozoice, eventual chiar i tertiare, cari

privinta.

si

a a

www.dacoromanica.ro

ALPII SI CARPATII 13

in cele rnai multe parti au rnai pastrat caracterele lor sedimen-tare ; pe de aka parte complexe cristaline, compuse de sisturicristaline variate, cu cari sunt asociate adesea i masive eruptive.

Ori, aceste sisturi cristaline nu reprezinta altceva cleat rocesedimentare foarte vechi paleozoice i chiar mai vechicari, in cutarile ce le-au suferit, au fost transformate si meta-morfozate in sisturi cristaline. Complexele cristaline cumsunt de pilda masivele autohtone din Carpatii Meridionali sauCristalinul Lotrului, sau complexe analmge din Alpi posed;io structura geologica interna ce au dobandit-o in cutarile vechicarora le-au fost supuse. In cutarea aIpin, aceste complexecristaline, ramanând pasive, si-au pastrat caracterele proprii.De aceea ele ne apar astazi ca marturii ale unor cutari mai vechi.

Lantul alpino-carpatic e deci de origine complexa: cutdrilevechi au lasat urmele lor in complexele cristaline; iar cutareanoua, alpind, a reusit sa-si incorporeze i seria mezozoicacomplexele cristaline vechi, ridicAnd din ele un edificiu irnensin care se manifesteaza o energie de cutare impundtoare.

3. A treia constatare priveste structura geologica a muntilor,adica asezarea diferitelor paturi in edificiul alpin.

Intr'o regiune necutata, cum e de pildd partea centraldseptcntrionala a Frantei, toate rocele se grisesc in succesiunenormala : stratele cele mai vechi se gasesc la baza, pe ele sereazirrià strate mai noui, si acestea sunt acoperite, la randullor, de strate si mai noui. 0 astfel de succesiune normala ointAlnim and inaintarn dela Vosgi spre Bazinul Parisului (vezifig. Complexul cristalin vechiu al Vosgilor e acoperit deTriasic, pe care se reaziima Jurasicul ; urmeaza Cretacicul,in slat-sit Paleogenul. Stratele sunt aproape orizontale, cu ousoara inclinatie in spre centrul Bazinului.

Intr'o regiune usor cutata, de pilda in Jura, stratele nu rnaisunt orizontale, ci formeaza sinclinale si anticlinale. Dar rela-tiunile de succesiune normala in general se gasesc conservate

aici.Altfel e in Alpi. In Alpi gasirn o stare de lucruri cu totul

diferita, cu totul straina acestui rationament stratigrafic simplusi cu totul contrara bunului simt, astfel Meat altadatä profesorii

1):

si

zi

si

www.dacoromanica.ro

14 PROP. AL 13EW1' STRECKEISP N

aproape nici n'au indraznit sa' vorbeasca la curs desprestructura Alpilor. In Alpi gasirn fenomenul succesiunilor anor-male sau inverse. In loc sa gasim rocele mai noui asezate perocele mai vechi, cum ar trebui, intalnim frecuent dispozitiainversa, i aceasta nu numai in mod local, ci pe intinderi dezeci de kilometri.

Cum se poate explica fenomenul acesta ? De sigur nu prinprocesul de sedimentare, caci acesta conduce intotdcauna lasuccesiuni normale. Prin urmare, trebue sa se fi intamplat cevadupà sedimentare, si anume un fenomen foarte gray care arasturnat complect ordinea de succesiune primordialà. Dar ceo fi fost ?

Marcel Bertrand, marele geolog francez, a avut intuitia ge-niala sa admità miscari tectonice tangentiale, adica deplasatimecanice orizontale, pentru explicarea acestui fenomen. Isi in-chipue cal rocele mai vechi au fost transportate in mod mecanicpeste rocele mai noui. Cum insa dispozitia inversa se mentinepe distante foarte mari zeci de kilometri fortele tangen-Pale trebue sa fi fost destul de insemnate. Astiel de complexede roce cari au fost incalecate in mod mecanic peste un sub-strat mai nou au fost denumite mai tarziu panze, iar feno-mcnul care le-a dat nastere poarta numele de sariaj.

II. Schardt, M. Lugeon si P. Termier in Alpi, G. Murgocisi V. Uhlig in Carpati si-au insusit aceste idei si au arat.a càfenomenul sariajului nu exista numai in Bazinul carboniferfranco-belgian dela care a plecat IV:arcel Bertrand, ci si in Alpisi in Carpati.

SA dam cateva exemple:Un caz clasic intalnim in Alpii glaronezi, in regiunea mun-

tilor P. Segnes si P. Sardona (fig. 2). Varfurile muntilor suntconstituite din conglomerate permiene (verrucano), iar fundulvailor din sisturi argiloase, foarte desvoltate, cari pe baza pes-tilor fosili gasiti in ele, s'au dovedit a fi tertiare (oligocene);ele apartin seriei flisului. Ne aflam dcci in fata unci succesiunianormale din cele mai caracteristice. Permianul a fost sariatin mod mccanic peste flis, iar pe planul de sariaj se intalnescbenzi si lentile de calcare mezozoice, intens laminate.

,

www.dacoromanica.ro

ALPII $1 CARPATII

In regiunea Lacului celor patru cantoane (fig. 3 si 4), langaLuzern, precum si in regiunea lacurilor de Thun si de Brienz(fig. 5), se poate constata ca panzele elvetice, constituite dinCretacic Si Eocen i intens cutate, au inaintat chiar peste con-glomeratele miocene (nagelfluh) din Podisul Elvetian (de pildala Rigi). In aceleasi regiuni gasim anumite mase de calcaremezozoice cu totul diferite, ca facies, de cele ale panzelorelvetice cari provin din panze superioare (austro-alpine) sicari plutesc ca clipe fara radacini pe fliul panzelor elvetice(de pilda Mythen, Stanserhorn).

Fenomene importante de sariaj gasim si in Alpii grisonezi(fig. 6). In regiunea Praetigau, un complex intins de sisturiargiloase, usor filitice (asa numitele <schistes lustres » sau « sis-turi grisoneze »), de varstä jurasica, cretacica i tertiara, con-stitue sedimentarul panzelor peninice. Spre rasarit, ele cad subcalcarele triasice i jurasice ale panzelor austro-alpine infe-rioare i apoi sub imensul complex cristalin al muntilor Sil-vretta. Acest complex, alcatuit din sisturi cristaline variatc,constitue nucleul cristalin al panzei austro-alpine superioare.zo km mai spre rasarit, in Engadinul inferior, calcarele mezo-zoice i isturile grisoneze apar iarasi in fereastra de subCristalin. Trebue sa admitem ea' stratele mezozoice sunt con-tinui sub complexul cristalin care a fost sariat peste ele.

Aceste cateva exemple s'ar putea inmulti dupà plac. Pretu-tindeni in Alpi gasim aceastd structura de succesiuni anormalesau cu alt cuvant de panze, cari nu pot fi bine explicatealtfel cleat prin fenomene tectonice, prin sariaj. Alpii posedastructura in panza. Existä multe, chiar foarte multe panze carisunt sariate unele peste altele i cari pot fi aranjate in maimulte sisteme.

Dacil facem un profil transversal prin Alpi, intalnim delaNord la Sud, adica de jos in sus, urmdtoarele unitati tcctonice(fig. 7):

z. 1VIasivele centrale. Ele reprezinta complexe cristaline cariin timpul cutarii alpine au ramas, mai mult sau mai putin,la locul lor (de aceea sunt numite « autohtone »). Exemplc: ma-sivele Aar si Gotthard, masivele Mont Blanc si Aiguilles Rouges.

15

--

www.dacoromanica.ro

16 PROF. ALBERT STRFCKE1SEN

2. Cuvertura sedimentara mezozoica a masivelor centralcautohtone in parte a ramas pe loc, in parte a fost decolatricutatil in sine, formand o serie de panze de supracutare faranuclee cristaline: panzele elvetice.

3. Panzele peninice, panze de insemnatate mare, cu nucleecristaline, formeaza zona in care intensitatea cutarii a fostmaxima. Rocele din cuvertura sedimentara a lor au atins adeseaun grad destul de ridicat de metamorfism.

4. Panzele austro-alpine. Imensa masa cristalina a muntilorSilvretta, care constitue nucicul cristalin al panzei austro-alpine superioare, a fost impins peste unitatile inferioare cariau fost laminate si sdrobite, smulse dela radacinile lor si trans-portate mai spre Nord la baza nucleului cristalin. Prin corn-paratie, imensa masa cristalina care a trecut peste unitatiletectonice inferioare, a fost denumità « traineau ecraseur ». Lapanzele austro-alpine se rataseaza i acele mase sedimentaresariate cari se gasesc in Prealpii din Fribourg si Chablaisca clipe in regiunea Lacului celor patru cantoane.

Aceasta este imaginea ce ne-o facem de structura Alpilor.Oare sa fie posibile fenomene de incalecare de asa mare an-vergura pe o zond asa de restransd a globului pamantesc ? Asas'au intrebat i multi geologi cari nu au lucrat in regiuni al-pine si cari au calificat aceste pareri de geopoezie, dacd nucumva chiar de geofantezie.

La aceasta obiectiune rdspundem: usor sau greu de inteles,fenomenele exista. Relieful natural al muntilor ne permite saobserviim direct, ca de pilda in Alpii glaronezi sau in Grisonia,diferitele panze incalecate una peste alta. Tunelurile ce s'aufacut, de pilda tunelul Simplonului, iarasi au pus in evidenta

existenta i importanta sariajului. Ridicarile i scufundarileaxiale ce exista in edificiul alpin, ne conduc dela sine la pro-filul geologic prin Alpi cum il prezentam astazi, fara sà fienevoe de extrapolatiuni indraznete spre adancime. Nu exagerezdacd spun: structura in panza a Alpilor asa cum o prezintaprofilele moderne, e asigurata cu o probabilitate mai mare de95%. Ceea ce se mai discutd, sunt doar chestiuni de de-taliu.

si

si

si

www.dacoromanica.ro


Dar acum ne punem intrebarea: Curn s'au format Alpii ?Cum s'a ajuns la aceasta grandioasa cladire, mai grandioasaInca decat muntii gigantici ce o reprezinta ? Cari au fostfor-tele cari au condus la efecte de cutare asa de insemnate ?

Putem admite i aici intram in domeniul hipotetic al teo-riilor putem admite ca fenomenul cutarii alpine se datoresteunei compresiuni a domeniului alpin intre cloud mase rigidecari au fost deplasate una spre alta prin forte orizontale cariin scoarta pamantului se manifesteaza ca forte tangentiale. Darde unde sa provina forte orizontale atat de insemnate cat netrebue pentru a explica structura Alpilor ?

Alfred Wegener, marele astronom i geofizician, care acumtrei ani a murit in expeditia sa in Groenlanda, a stabilit o teorieinteresanta dupd care continentele n'ar avea o pozitie cu totulfixà pe globul pdmântesc, ci s'ar putea deplasa pe un substratplastic mai adânc, i s'ar fi i deplasat in timpurile trecute.Dupa aceasta teorie, blocurile continentale plutesc pe o zonamai plastica, prielnica unor deplasari orizontale. Existä argu-mente, mai ales de ordin geofizic, cari fac probabile astfel dedeplasari, dar nu ne putem permite sa intrdm aici in aceastachestiune. Indiscutabil insa cà teoria deplasarii continentelorrezolva relativ usor multe probleme paleontologice i paleo-g_ografice. Daca admitem cu aceasta teorie ca dela Permian in-coace continentul african s'a deplasat in spre continentul eur-asiatic, intelegem cà domeniul intermediar intre aceste douiimase rigide micsorandu-i-se spatiul s'a putut cuta, for-mind un edificiu de felul celui alpin. Vedem deci ca teoriadeplasarii continentelor explica relativ usor structura in panzaa Alpilor ; si de aceea majoritatea geologilor alpini sunt favo-rabili acestei teorii.

Trecem la Carpati.Carpatii sunt constituip, cum se vede bine intr'un profil

transversal, din urmatoarele trei zone:Zona cristalino-mezozoica sau zona centralà, la interior.Zona flisului, la mijloc.Zona pericarpatica sau neogena, la exterior.

www.dacoromanica.ro

18 r RM. ALBERT STRECKEISEN

Raporturile intre cele trei zone sunt tectonice: zona centralae incalecata peste zona fliu1ui, iar aceasta la randul eiincaleca zona pericarpatica. Aceste raporturi, desi uneori suntmascate de fenomene posterioare, se recunosc bine pe intin-deri mari.

Zona pericarpatica nu intra in edificiul carpatic propriu zis.Ea reprezinta cuvertura neogena a platformei podolice, in carecutele apar ca reflexe ale eutarilor din flis.

Zona flistilui, constituita din depozite cretacice i paleogene,se urmareste in mod continuu dela Viena prin Moravia, Si-lezia, Galitia, I3ucovina, Moldova, Muntenia Oita la Dambo-vita, unde dispare sub Carnpia Romana, pentru a reapare

poate in Balcani. Carpatii Meridionali in orice caz numai sunt insotiti de o zona a flisului.

Zona centralà, formata din complexe cristaline i depozitemezozoice, nu constitue o zona continua, ci apare sub formade blocuri izolate: Carpatii Septentrionali (Tatra), CarpatiiOrientali i Carpatii Meridionali, blocuri ce sunt separate prinlacune de 200 km respectiv ioo km. Aceasta dispozitie dis-continua ingreuiaza urrnarirea unit4i1or tectonice dela unbloc la altul, daca nu cumva o face imposibila. In orice caz,in momentul de filth' este imposibil de a urmari unitatile tec-tonice din Alpi Oita in Carpatii Meridionali, asa cum s'a in-cercat de unii cercetatori.

Structura Carpatilor este relativ complexa, i aceasta maiales din motivul urrniltor. Cutarea arcului carpatic s'a efectuatintr'un interval de timp relativ mare; miscarile tectonice audurat dela Cretacicul inferior 'Ana in Cuaternar, au culminatinsa in cloud faze principale sau paroxisme : paroxismul dinCretacicul mediu i paroxismul din Tertiarul mediu.

Paroxismul mezocretacic a afectat zona centrala, imprimandu-io structura asemanatoare cu acea a Alpilor. In schimb, zonaflisului, in acel timp, mai era in faza geosinclinala.

Paroxismul mezotertiar a cutat, in primul rand, zona fli-sului. Zona centralà, devenita mai rigida prin cutarea ante-rioara, a suferit numai deformatiuni mai slabe, prin cari struc-tura ei dobanditil in cutarea mezocretacicil a fost reluata

www.dacoromanica.ro


intr'o oarecare masura, destramata. Acestor fenomene se da-toreste si descompunerea zonei centrale in cele trei blocuri.

Cum Carpatii constitue neindoios continuarea Alpilor, nepare probabil cà vor prezenta o structura oarecum aserna-natoare.

De fapt, deja in 1905, Murgoci a semnalat in Carpatii Me-ridionali existenta unei mase enorme mai ales de sisturi cris-taline, sariata peste masivele autohtone i sedirnentarul lor.Este asa numita Panza Geticd a lui. In acelasi timp el a si ex-plicat de ce acele douà grupuri de sisturi cristaline, ce fuseserd-stabilite inainte de profesorul Mrazec, sunt separate intotdeaunaintr'un mod asa de net. Existenta sariajului in Carpatii Meri-dionali a fost desbatuta i combatuta timp indelungat, dar lu-crarile geologice din ultimii ani au confirmat-o pe deplin.

Dupd Murgoci, s'a emis parerea cà i zona fliului e consti-tuità din diferite unitati cari stau ca panze una peste alta. Suntinsa panze de o amplitudine mai mica si de o importanta mairedusa si nu se compara cu Panza Getied din Carpatii Meri-dionali. Se intelege deci gluma lui Murgoci care, intr'o bunäzi, spunea: Ce vorbesti de panze, frate. Ale tale s'carpe !Ale mele 's panze

De atuncea, geologia Carpatilor s'a mai larnurit, §i astazistructura in panza a Carpatilor este admisa de marea majo-ritate a geologilor Cehi, Polonezi i Romani cari lucreaza inaceste tinuturi.

Sa mai aruncarn o scurta privire asupra Carpatilor Meri-dionali, cari in ultimii ani s'au bucurat de o atentiune speciala,si a caror constitutie a fost cercetata, intre altii, de Care A.Codarcea, N. Gherasi, St. Ghika-Budesti, G. Manolescu si G.Paliue.

Limitandu-ne strict la liniile mari, putem deosebi urmatoa-rele unitati (fig. 8).

1. Masivele autohtone sunt complexe cristaline cari constitueunitatile tectonice cele mai inferioare ce apar in Carpatii Me-ridionali. Ele se incadreaza in doua zone. Zona externa se ur-mareste dela muntii Parang prin muntii Vulcani pana la muntiiCernei uncle se bifurca in doua zone anticlinale; cea sudica

z

a.

www.dacoromanica.ro

Zo PROF. ALBERT STRECKEISEN

intra prin Baia de Amnia in Podisul Mehedinti, iar cea nordicadispare la Varful lui Stan sub cuvertura sa sedimentara. Zonainterna e constituità de Masivul Retezat-Petreanu si de masivulAlmasului.

Toate aceste masive poseda o constitutie petrografica ase-manatoare Si un facies cristalin inrudit. Sunt formate din roccgranitice ce predomina ; din roce dioritice i gabbroide ce aparastazi mai ales sub forma de amfibolite; si, mai subordonat,din sisturi cristaline, sisturi sericitoase-cloritoase cu un evi-dent caracter epizonal. Frecuent, diferitele roce se gasesc dis-puse in zone in a caror aranjare se manifesteaza o perioadade cutare mai veche, probabil cutarea hercinica.

Cuvertura sedimentara, in discordanta stratigrafica peste ma-sive, se &este reprezentata in Banat, in regiunea dela Mchadia,in Podisul Mehedinti si in partea centrald a Carpatilor Meri-dionali (intre Oslea Si Voineasa Si intre Tismana i Polovraci).Pe and in l3anat depozitele sedimentare, mezozoice, mai po-sedd caracterele lor initiale, in partea centrala a Carpatilorformatiunile respective prezinta toate urme ale unor irnpor-tante striviri mecanice, i cu atat mai intens cu cat inain-tam mai spre rasarit. Calcarele sunt laminate si in parterecristalizate; iar sisturile argiloase sunt transformate infilite, in parte chiar in sisturi cu cloritoid. Din cauza acestuimetamorfism dinamic, trilsaturile initiale ale acestor formatiuninu se mai recunosc bine, si varsta lor era pusil la indoialà. Inurma plantelor fosile gasite dc Manolescu, Formatiunea deSchela, considerata altadata carbonifera, s'a dovedit a fi ju-rasica. Iar seria din Valea Jietului, dui:4 cum a ardtat Pahuc,reprezinta probabil o serie stratigrafica dela Triasul inferiorpfinä la Cretacicul inferior.

2. Peste masivele autohtone si cuvertura lor sedimentara ainaintat Panza Geticd, un imens complex de sisturi cristalinecu un caracter mezozonal-katazonal, micasisturi i gneisurimicacee, adesea injectate de solutiuni aplitice i pegmatitice ;arnintim cunoscutele pegmatite din Valea Lotrului si dela Te-regova (in Banat), cari sunt exploatate pentru mica si pentrufelrlspat.

www.dacoromanica.ro

ALPII SI CARPATII 2 I

Acest complex, cum se poate constata bine pe teren, e sa-riat in mod mecanic peste masivele autohtone si cuvertura lorsedimentara, ceea ce i explica faptul ea' aceasta din urrna,cuvertura sedimentara, prezinta fenomene asa de intense delaminare si tectonizare.

Complexul cristalin al Panzei Getice, Cristalinul Lotruluicum a fost denumit, se poate urmari pas cu pas, cu caracterepetrografice aproape constante, dela Brezoiu pe Olt prin MuntiiLotrului si regiunea Hategului pana in Semenic, iar de aiciprin Depresiunea Almasului pana la Liubcova pe Dunare.Muntii Godeanu reprezinta un mare petec de acoperire aPanzei Getice, izolat prin eroziune, care pluteste pe masivelecentrale i cuvertura lor. Alte douà petece de acoperire le gasimin Podisul Mehedinti.

3. Dar Panza Getica sa fie singura panza ce exista in Car-patii Meridionali ? La rasarit la Defileul Oltului, la Nord inPoiana Rusca si la Vest in Banatul apusean, Panza Getica eacoperita cel putin asa se pare de unitati tectonice su-perioare care sunt reprezentate prin complexe cristaline ce auiarasi alte caractere petrografice.

Aceasta este imaginea ce ne-o facem astazi de structura Car-patilor Meridionali. Viitorul va intregi lipsurile si va modifica

corecta detaliile. Cred insa Ca' schema tectonica pe care oputem prezenta astazi, va ramane neschimbata in esenta ei.

Domnule Rector,Onorati colegi,Iubiti elevi,

Mi-am incheiat insarcinarea cu care am fost onorat aici inRomania, incercand s schitez in linii mari structura geologicaa Alpilor si a Carpatilor, fiindca de aceste douà lanturi demunti ma leaga un trecut de munca i un noian de amintiri.

In Alpi mi-am trait o buna parte din tinerete, in Alpi mi-amfacut ucenicia in geologie, si tot in Alpi mi-am lucrat teza dedoctorat.

Chemat in Romania, am facut cunostinta cu Carpatii. Deei m'am atasat, de ei m'am legat. In ei am gasit prilejul de a

si

www.dacoromanica.ro

22 PROF. ALBERT STRECKEISEN

depune o munca rodnica, in ei m'am dus ca sa-mi gäsesc odihnasufleteasca.

Acum and plec din nou spre Alpii dela cari am venit, magasesc intr'o clipa de reculegere. Nu-mi vine usor sa parasescaceasta tara pe care o iubesc. Dar soarta ma chiama in altaparte.

Astazi and parasesc catedra la care am profesat timp desapte ani, ultimele cuvinte pe cari le rostesc vor fi cuvinte demultumire.

Va multumesc, d-le Rector si onorati colegi, pentru incre-derea cu care m'ati onorat si pentru simpatiile cu cari m'atiprimit si pe cari va rog sa mi le si pastrati.

Va multumesc, iubiti elevi, pentru ajutorul pe care mi 1-atidat ca sa-mi indeplinesc chemarea. Cu voi am invatat limbaromana, si cu voi am invätat sa fiu profesor.

Nu voiu uita, nu pot uita, timpul ce 1-am stat aici in tarain mijlocul vostru.

Pleand doresc sä las in sufletele voastre aceeasi buna amin-tire pe care o iau cu mine despre voi.

www.dacoromanica.ro

HARTA TECTONICAA

ALPILOR

ELVETIENI

dup5 P. CHRIST

1934

z' - MMM Rai

0

Ern- MMMMMM1 MMMMMO 1110=0,0IMMEMEMIl00111Y.001i1-7000 NM'

4i10011111011rnt 000010=..01.01000000i 1E000=024000, 101=1000400010,1111IAMEMI

.010111Mili1 EM 0 5 10 15 20 25K.

..:: 3. ..MMMM

++-++ ++++++++44+t++ + +++

Masime cristaline vechi :Vosji. P. N. Padurea Neagra.

Jura.

Bazine tertiare :Basinul Rinului (B. R.), Pod4u1 Elvetian

(P. E.), Campia lombarda (C. L.).

Masive granitice tertiare (Bregaglia).

AAR!.Masive centrala autohtone, (A. Aar, G. Gotthard,

A. R. Aiguilles Rouges, M. Montblanc).

PAnze elvetice (Elvetizi).6

7Tanze peninice (Penizi): Pr. Pratigau, E. I. Engadinul

inferior.

Panze austro-alpine (Grisonizi §i Tirolizi), Si. Sil-vretta.

Sedimentarul Sudalpin (Dinavizi).

. 'it:

; 1;;;;;.. ...... .......1..4W-. .:mu .. ..._IIII --AA-..E V.11P A1=1111MN-MUM

MEN =Mal=NMI WAM=M11/411

MN

N.NEN EN.=:or

'M..."-all -.±.0111111M-iimililli AIMENUMMI AMMIIINmoms/ moo=.....

Ak.

: : :

" N

Ili 15 IR

www.dacoromanica.ro

CARTE TECTONIQUE DES CARPATES MERIDIONALESA.STRECKEISEN: Sur la tectonique des Carpates M6ridionales

ECHELLE 1:800.000 ?

Beg, Toplifillbvat

10 15 20 26 30 35 40 45 50 Kr..

01.4pus

ALIA"IULL4

S

Sebesel

Cornana d. J.

Apoldul d.S.

&merle Dobirceeipiina °

o\'BIU

FAGAR

LUGOJ1,

P 0 /

Nedray° aninyase

'

III 4

c A

HUNEDOA A

RasinaniPorumbac Since

Porcesti

iJite& de Munke

GindrelsoOO

,ornog.

8 I

Varfb.Mare

Tomo Rosa fif

VingniBt5'0' Secetul.lir.

Miro/

Rio de MonNucsoa

7-teact a

artava tenior--Dash;CARA

,Deth,esti

SEBES0

TA S Du1.11141

Ne.goi

Cap

PE TROSANI0 Lotn Voineasa

Borlovavri.Petrii

Ocne eeqinciorovai,

RESITA /Seca

Dornrin ° Iodine 71,44

/

lbT E z

c.f,npa lui Ne

to

'Mule

OslO_aIA TS.

can Livizeni

esti "S..

71;esti,

Cornet

woo

EI3

mo

' Bran

monoOrnu

Dimbovioidara

CtiLi angel

,721,.finta

li A R

Lain;

140rsu

Ia

Brew,

NaiBto

tu

otenefflArefu

Vai de Et. Sgiqle";-,.Percent

dri ° tu^P'nDame.\

J0enina

Teregova)0(

-Steiendon

ta14 ORAVITA iclova

Cp6ii(01

Nehadica\Conne

42,

began,

BUmbepir.Old esti

Novae;Po'levraci

tobrita

Orzti

- ARAMA

#egoestia

h'smana

Bela Crkva

lora

lantern/

,/Podia

Cr'rn* ,

: ' ,

Skinerta

liubooye°

Do re

Nevensga

Predeal

GolubacbAta BE

COLA PL.

redone

SEVERIN

PetAvoselo

Pe

dadove

-46

Lignes de dislocation

Surfaces de charriage

Milan

den Pek

Gonnjane

4 TARGU JILI

NEOGENE

ZON DU FLYSCH

SEDIMENTAIRE

RAMNICU VALCEA

CURTER DE ARGE.

\\

Albepti°

oCAMPULUNG

Pietrosife---

ZONE CRISTALLINOMESOZOIQUE

Néogène transgressifs

Paleogene -Cretace sup. sur les nappes

Crétace moyen

Crétacé(Série

inf.- Carbonifere sup.mesozoique")

PaleozoIque : Carbonifere inf., ?Devonien, ?Stlurien,Formation de Raul Mare

ROCHES ERUPTIVES TERTIAIRESET MESOZOIQUES

a. POSTTECTON [INES

Roches volcaniques tertiaires: rhyolites, dacites,and/sites, easaltes

Banatites (Crétacé supérieur): granodiorites, etc.

b. SYNTECTONIQUESOphiolites mesozoIques: serpentines, etc.

.0

ilL NOYAUX CRISTALLINS DES NAPPES SUPER1EURES

6

5

4

2

!I7

Serie des gneiss micaces (siinie de Vnlac)

Serie des roches vertes (serie de Locva)

Cristallin de la Poiana Rusa

a Zone de la crete principalsb Cristallin de Fagaras b Zone des roches lotrokles

C Zone du Gneiss de Curnp5naCristallin de la Leaota

Zone du Gneiss de Cozia

NOYAU CRISTALLIN DE LA NAPPE GETIQUE

rilCristallin du Lotrusérie de BuciavaGranite de Liubcova

I. MASSIFS AUTOCHTONES

SINAIA

a.Monts du Lotru, bull Godeanu, c.Mme du Sernenic,d.Vilari, e.Menedinti Bahna,f.Mehedinti-Gura

a. Paring Mae Vulcan -Pats de la Cerna,b.Retezat,Cristallin du Parang .Petreanu, d. les de PA1mas.

DES. I PEI Rest

ANUARUL INSTITUTULUI GEOLOGIC AL ROMANIEI. Vol. XVI. !rapt Met Inst. Geologic al Corn.

5

c /

ORA ST1E

e

S

Peruana

Coo'lea

&trial do.veanu

Zarnecg/

_rZ4tcao,

i I(IT -----7>'

/"--.\.

Poiana Haruki .,....--'

....c. Comer,'

v4T-em/r.q.':iC .1 ..--', -,-;00'

PETREANU : a 7 (Marva

\ ..:.

1 t ,------_,....rit. mic

..- ..,............

r ci,,s" of rnarn ,,

a Montipi ,:::-.4.-i

a

.71-

1....- e-

4-*4 fp

CO ,/...

/.,.....:-.

u

,;..., ..II

P: 14G

\116....1 a / V.

If

1:' 4

ncea 0

Creir:bu

Stu 7 /..:e. Ir 42

VI-- ,. 2 nip

iu IIc

----\.Z.

N4............ 1.

/

',......-

TilvGI c') c,

P.,11PR II I 1

iBohlerenu

Maidan ',M,--, .' 4'.

f 2..1 f.' i

_-

........

',IG.,

P.irva.1.5 i .-j 1 a,,,

lli la ! +/- Z4' lsvernaAl0 / s / airrprznii-

s

.1\(n

; .--0,. ,Pane

i fizavIci Pr./...ic '

..,,,., r ,; i

4$4sca °Muni I1 A ( c''' Radar

i 1

,n.i2j:fri rculane.4S

r.I ;..I

..

c2

;II

;1. i .9.1.?Gappov 7 \ Pec a F(

.

! .... ...-4')

e ..... L11 Dalbon:ta

tni

Manifleasa(./

N.Preota

Vãj(tujru

leaota

111.2

-

Horezu

.iiCherbagetu11Cr

tit . 0 ,to

i o Id ofipbv..) Omerlricu 14,,,,,, lest:04a0 e Po as1 Bier ., d Per:t.a., 86i '

z.Gblatu*Mr. .../ .9...' Dubovi,ci it'

.e.

.1 (fr

81'14e5ut5rimit avicevita

EiErthal

-I,

IsovipSvinitfo lutin?

--

-

1/8ii .

U

DES

go,

_kJ

°Buz*

.16

Bouteri N

-a

a ga,

)

Ks

.0.00

F. A,

lk

2,-

ele

/ guri.Olin.

Cons

1

/).af

r.

I)

)

,4

.°13anscl.

:

,st4-0

'10

a

IL

liD

4105

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Alpii şi Carpaţii

Documents

Transcript of Alpii şi Carpaţii