Universitatea “PETRU MAIOR”Masterat: CAAnul 2

ALOCAREA COSTURILOR IN METODA ABC

MASTERANZI:

OLARIU GLADIN CLAUDIU BERCHI MIHAELA

1

CAP. 1 Notiuni teoretice

Originea ei se afla in S.U.A.. Baza ei se considera a fi lucrarea „The hidden factory”, elaborata si publicata de Jeffrey G. Miller si Thomas E. Vollmann. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungând la concluzia ca pasul hotărâtor pentru controlul costurilor indirecte consta in elaborarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri. Totusi ei nu au elaborat si prezentat un nou sistem de calculatie a costurilor. Cel caruia ii este “atribuita” aceasta metoda este profesorul american Robert Kaplan si desigur ca aparitia acestei abordari noi se datoreaza in primul rand neajunsurilor cuprinse in metoda traditionala a absortiei. Cel mai important neajuns este faptul ca in epoca moderna repere cum ar fi cantitatea de munca consumata sau timpul de functionare a utilajelor nu mai sunt potrivite pentru alocarea overheadurilor.

Logica este urmatoarea: resursele unei companii sunt consumate de anumite activitati iar productia unui anumit produs presupune consumul unui mix din aceste activitati. Se incearca gruparea activitatilor astfel incat pentru operatiile de acelasi fel sa fie posibila identificarea unei chei de absortie a costurilor cat mai potrivita.

Este evident ca pentru unele activitati volumul sau cantitatea bruta de produs finit nu sunt reprezentative pentru a aloca overheadurile, de exemplu:

Departamentul aprovizionare reprezentat de munca personalului care se ocupa cu stabilirea necesarului, cu lansarea comenzilor sau cu urmarirea acestora nu depinde neaparat de cantitatea de material care trebuie comandata, ci depinde mai degraba de numarul de repere care trebuie comandate, de numarul de comenzi care se plaseaza intr-o luna sau de numarul de furnizori cu care se lucreaza.

Departamentul de design/inginerie/proiectare reprezentat de costurile generate de acest departament depind de numarul de piese noi care trebuie proiectate, de numarul de proiecte noi care trebuie analizate si transpuse in specificatii tehnice si nu neaparat de marimea seriei in care se va realiza produsul respectiv.

2

Drept cauze ale aparitiei costurilor de proces pot fi considerate: modificari ale pozitiei strategice ale intreprinderii, schimbari la care

au contribuit esential dezvoltarile in tehnologia calculatoarelor modificari in cererea de informatii pentru management, informatiile

necesare referindu-se la intregul lant de creare a valorii din intreprindere, inclusiv la toate sectoarele de productie si activitati auxiliare, ajutatoare indirecte.

deficientele sistemelor de calculatie a costurilor existente, deoarece sistemele traditionale de calculatie a costurilor erau orientate spre sectoarele efective de productie.

Exista mai multe definitii ale metodei ABC, date de diferiti autori sau de diferite cabinete de consultanta, cum ar fi: Dupa Horvart/Mayer, calculatia costurilor de proces se defineste astfel: ”Calculatia costurilor de proces poate fi inteleasa ca o noua abordare a calculatiei in vederea cresterii transparentei costurilor in sectoarele de activitati indirecte, a asigurarii unui consum eficient al resurselor, evidentierii utilizarii capacitatii, imbunatatirii calculatiei pe produs si evitarii, in acest fel a unor decizii strategice gresite”. Dupa natura ei, calculatia costurilor de proces este o calculatie a costurilor totale, deoarece deconteaza asupra produselor nu numai costurile individuale directe, ci si pe cele comune indirecte. Acest concept al costurilor totale se bazeaza pe faptul ca pe termen lung, toate costurile sunt variabile si deci au o relevanta decizionala.

Calculatia costurilor de proces nu reprezinta un nou sistem de calculatie intrucat in constructia si organizarea ei poate utiliza structura traditionala folosita in calculatia costurilor: pe feluri, locuri si purtatori de costuri.

3

CAP. 2 ETAPELE PARCURSE IN CADRUL METODEI ABC 2.1. Etapele analizei ABC

Metoda debuteaza cu cuantificarea overheadurilor in aceeasi maniera in care am face acest lucru in mod normal.

Urmeaza apoi gruparea costurilor dupa activitatile care au consumat resursa respectiva si nu dupa locatie, departament sau alte repere traditionale. Iata in continuare o abordare la care este posibil sa nu va fi gandit pana in prezent:• Organizarea interna si planificarea• Activitati logistice

• Activitati legate de calitate • Activitati legate de relatia cu clientul

Activitatile identificate mai sus se vor aloca apoi produselor pe baza unor chei de alocare cat mai relevante pentru a pune in evidenta cat mai bine consumul acestor activitati pe unitatea sau pe lotul de produse.

2.2. Etapele calculatiei costurilor in metoda ABC sunt:

identificarea activitatilor si a costurilor aferente; stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate; constituirea centrelor de regrupare; calculul costului complet ; calculul costului de productie, produselor, lucrarilor, serviciilor; calculul costului complet.

Etapa 1. Identificarea activitatilor si a costurilor aferente

Activitatea reprezinta un eveniment sau tranzactie purtatoare de costuri si care se comporta ca un factor tipic in formarea costurilor dintr-o intreprindere. Exemple de activitati: intretinere echipamente, comenzi de cumparare, controlul calitatii, transport, receptia materialelor, inventarierea.

4

Numarul de activitati dintr-o intreprindere depinde de complexitatea operatiilor. Cu cat operatiile sunt mai complexe cu atat creste numarul de activitati purtatoare de costuri.Cea mai mare precizie a calculatiei se presupune a fi realizata prin stabilirea a patru niveluri generale de activitati, unele dintre aceste niveluri fiind la randul lor divizate in centre de cheltuieli specifice.

Activitati la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare data cand o unitate este produsa, sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de productie care trece printr-o intreprindere.

Activitati la nivel de lot care sunt realizate de fiecare data cand un lot de bunuri sunt produse sau manevrate, includ sarcini precum plasarea comenzilor de achizitie, echipamente, transportul la clienti si receptiile pentru materiale. Costurile generate de activitatile la nivel de lot precum achizitionarea sunt in functie de numarul de comenzi inaintate si in functie de marimea acestor comenzi.

Activitati la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecarui tip diferit de produs, sunt realizate pentru a sustine productia fiecarui tip diferit de produs, prin urmare, activitatile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse si nu de altele.

Activitati la nivel de intreprindere care doar se refera la procesul general de fabricatie al unei intreprinderi. Costurile la nivel de intreprindere se refera la conducerea intreprinderii, asigurari, taxe de proprietate si facilitate pentru angajati.

Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

Inductorii de cost denumiti si “stimulatori de costuri” reprezinta marimile de referinta pentru repartizarea costurilor indirecte. Inductorii de cost reprezinta cauza variatiei consumurilor de resurse si serveste ca instrument de masura a volumului prestatiilor furnizate.

Inductorii de cost trebuie sa indeplineasca anumite conditii, cum ar fi:sa fie usor de identificat si utilizat, sa fie cauza variatiei consumurilor de resurse, sa nu influenteze comportamentel personalului, sa fie usor accesibili.

5

Inductorii de cost pot fi grupati in: inductori traditionali, care sunt: ore manopera,ore functionare utilaj,

cost materii prime consumate, numar de produse. inductori noi, care sunt: numar comenzi de materiale, numar planuri

elaborate, numar controale, numar comenzi de fabricatie, numar puncte de sudura etc.

Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare

Toate activitatile pentru care s-au identificat aceiasi inductori de cost se regrupeaza intr-un centru de regrupare. In acest fel se usureaza calculul costului renuntand la un tratament individual al fiecarei activitati. In acest moment se poate calcula costul unitar al inductorului cunoscand: costul centrului de regrupare format din totalul costului activitatilor componente si volumul total al inductorului.

Etapa 4. Calculul costului complet

In aceasta etapa se calculeaza costul de productie al diverselor componente ale produselor. Costul de productie va cuprinde cheltuielile directe si o doza din cheltuielile centrelor de regrupare (indirecte).In general costul de productie se calculeaza pe trei componente:

cost functie de volum de productie care se refera la consumul de materii prime, manopera directa, ore functionare utilaje;

cost lot cauzat de organizarea productiei care se refera la cost comenzi de fabricatie, cost control calitate etc.;

cost piesa sau subansamble datorat existentei ca atare si care se refera la dosarul ethnic, proiectare, reproiectare, stocare de informatii etc.

Etapa 5. Calculul costului de productie al produselor fabricate

Aceasta etapa reuneste elementele: costul pieselor si subansamblelor; costul altor materii prime; manopera directa; costul functionarii utilajelor; costul activitatilor consummate de produsele fabricate

Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vandute

6

Acesta etapa presupune suplimentarea costului de productie cu o parte din costul de administratie si desfacere, parte stabilita prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor activitati.

CAP.3 Exemplu privind metoda ABC

7

O societate comerciala fabrica si comercializeaza 2 produse A si B. Informatiile communicate de contabilitatea de gestiune pentru luna ianuarie sunt urmatoarele:

Elemente A BCantitate fabricata si vanduta 2000 buc 3000 bucMaterii prime 150 um/buc 300 um/bucManopera directa pe bucata 250 um/buc 350 um/bucPret vanzare unitar 330 um/buc 420 um/buc

Costul unei ore de manopera directa 2,5 um/h

Analiza si gruparea activitatilor de functionare pentru aceasta societate pot fi rezumate astfel:

Activitatea Valoarea InductorulComanda materii prime 24.000 Numar comenziComercializare 8.300 Cifra de afaceriLansare in fabricatie 17.500 Numar loturiProductie 55.000 Ore manopera directaGestiunea stocurilor 9.400 Numar tipuri de materii primePregatirea productiei 4.800 Numar loturiAdministrare generala 14.500 Cost adaugat la costul direct

Informatii complementare:

Inductori Total Produsul A Produsul BNumar comenzi 13 8 5Numar tipuri de mat prime 7 4 3Numar loturi 200 120 80

Cerinte :1) Calculul costurilor unitare ale produselor.2) Costul complet a produselor

Rezolvare:

8

Situatia cheltuielilor pe centre de regrupare

Centre de regrupare

Inductor ActivitateaCheltuieli pe activitate

Volum inductor

Cost unitar pe inductor

CR1 Nr comenzi Comanda mat prime

24.000 13 1.846 lei/cmd

CR2 CA Comercializare 8.300

(*)1.920.000

0,0043 lei/CA

CR3 Nr loturi Lansare in fabrPregatirea prod

17.5004.800

250 89,2 lei/lot

CR4 Ore manopera directa

Productie 55.000

(**)620.000

0,088 lei/ora

CR5 Nr tip mat prime Gestiunea stocurilor

9.400 7 1.342 lei/tip

CR6 Cost adaugat Administrare generala

14.500(***)1.509.500

0,0096

(*) Volum inductor CA:Produsul A: 2000 x 330 = 660.000 umProdusul B: 3000 x 420 = 1.260.000 umTotal: 115.000 + 252.000 = 1.920.000 um

(**) Volum inductor Ore manopera directa:Produsul A: 2000 x (250 / 2,5) = 200.000 oreProdusul B: 3000 x (350 / 2,5) = 420.000 oreTotal : 200.000 + 420.000 = 620.000 oreManopera directa:Produsul A: 2000 x 200 = 400.000 leiProdusul B: 3000 x 350 = 1005.000 leiTotal: 50.000 + 105.000 = 1.405.000 lei (***) Volum inductor Cost adaugat:

Cost adaugat = Costul manoperei directe + Total ch indirecte – Ch pe centru de regrupare = 1.405.000 + 24.000 + 8.300 + 17.500 + 55.000 + 9.400 + 4.800 – 14.000

= 1.509.500

9

Fisa costului unitar pe produs A

Explicatii U/M Cantitate Pret unitar ValoareMat prime 300.000Manopera directa 500.000I. Total ch directe 800.000Ch indirecte pe CRCR1 Nr comenzi 8 1.846 14.768CR2 CA 660.000 0,0043 2.838

CR3 Nr loturi 120 89,2 10.704

CR4 Ore manopera directa 200.000 0,088 17.600CR5 Nr tip mat prime 4 1.342 5.368CR6 Cost adaugat (*) 551.278 0,0096 5.292II. Total ch indirecte 56.570III. Cost complet (I + II) 856.570IV. Cost unitar (III/2000) 428,28 lei/buc

(*) Cost adaugat = 500.000 + 14.768 + 2.838 + 10.704 + 17.600 + 5.368 = 551.278

Fisa costului unitar pe produs B

Explicatii U/M Cantitate Pret unitar ValoareMat prime 900.000Manopera directa 1.050.000I. Total ch directe 1.950.000Ch directe pe CRCR1 Nr comenzi 5 1.846 9.230

CR2 CA 1.260.000 0,0043 5.418

CR3 Nr loturi 80 89,2 7.136

CR4 Ore manopera directa 420.000 0,088 36.960

10

CR5 Nr tip mat prime 3 1.342 4.026CR6 Cost adaugat (*) 1.112.770 0,0096 10.682II. Total ch indirecte 73.452III. Cost complet (I+II) 2.023.452IV. Cost unitar (III/3000) 674,48 lei/buc

(*) Cost adaugat = 1.050.000+9.230+5.418+7.136+36.960+4.026=1.112.770

Concluzii:

11

Metoda ABC stabileste costul produsului pe baza activitatilor ce se desfasoara pentru fabricarea sa, oferind avantajul unui cost mai real, pe baza caruia se pot lua decizii strategice. Posibilitatile oferite de metoda ABC si care nu se regasesc la metodele traditionale ar fi:

identificarea celor mai profitabili clienti, produse, canale de distributie;

determinarea “contribuabililor reali” la performanetele financiare; previzionarea corecta a costurilor si resurselor legate de volumul

productiei si structura organizationala; identificarea cauzelor performantelor slabe; urmarirea activitatilor si proceselor.

Prin metoda ABC intreprinderile isi pot imbunatati eficienta si reduce costurile fara a sacrifica valoarea pentru clienti.

Bibliografie:

12

1) Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de gestiune – Editia a II - a

2) Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de gestiune – aplicatii si studii de caz

3) Klaus Ebbeken, Ladislau Possler, Mihai Ristea „Calculatia si managementul costurilor” Editura Teora, Bucuresti, 2001;

4) Ion Cucui, Vasile Horga, Mariana Radu „Control de gestiune” Editura Niculescu, Bucuresti, 2003;

5) Oprea Calin, Gheorghe Carstea „Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor” Editura Genicod, Bucuresti, 2002.

6) www. scribd.com7) www.wikipedia.org

13