ALIMENTATIA SI SANATATEASISANATATEA COPILULUI · De ce înc o carte care s ne învee s trim? Pentru...

ALIMENTATIASI SANATATEASI SANATATEA

COPILULUI

,

,

) )

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html

ALIMENTA�IA �I S�N�TATEA COPILULUIElena PridieCopyright © 2015 Editura Sian Books

Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a României PRIDIE, ELENAAlimenta�ia �i s�n�tatea copilului / Elena Pridie. – Bucure�ti�: Sian Books, 2015Bibliogr.IndexISBN 978-606-8657-00-4

613.95

Toate drepturile rezervate Editurii Sian Books. Nicio parte din acest volum nu poate � copiat� f�r� permisiunea scris� a Editurii Sian Books. Drepturile de distribu�ie în str�in�tate apar�in editurii.

All rights reserved. The distribution of this book outside Romania, without the written permission of Sian Books, is strictly prohibited.Copyright © 2015 by Sian Books.

Editura Sian Books:Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3, sector 6, cod 060512 – Bucure�tiTel.�: 021 402 26 00Fax�: 021 402 26 10Distribu�ie�: 021 402 26 30�; 021 402 26 33Comenzi�: [email protected]

Redactare�: Ioana V�c�rescuTehnoredactare�: Liviu StoicaDesign copert��: Andra Novac


ALIMENTATIASI SANATATEASI SANATATEA

COPILULUI

,

,) )

Elena Pridie


Elena Pridie este cunoscut� publicului cititor interesat de o alimenta�ie s�n�toas� prin cele �apte c�r�i publicate pân� în prezent, majoritatea bestselleruri �:

Re�ete pentru familia noastr� (1998) Cartea familiei mele (2001) Mai bine un prânz de verde�uri (2004) Gospodina eficient� (2005) Re�ete pentru s�n�tatea noastr� (2006) Copilul vegetarian (2007) G�te�te repede, s�n�tos �i gustos (2012) Re�ete din crudit��i (2012)

De asemenea, Elena Pridie a tradus mai multe c�r�i din dome-niul „stil de via�� s�n�tos �i nutri�ie“, de exemplu�: Studiul China de T. Colin Campbell �i Thomas Campbell II, Sfaturi pentru s�n�-tate de Ellen G. White.


Cartea de fa�� trage un puternic semnal de alarm� în ceea ce prive�te alimenta�ia copiilor no�tri. Nu trebuie, îns�,

folosit� pentru a înlocui consulta�ia medical� a copilului la pediatru. Autoarea nu î�i asum� niciun fel de r�spundere

pentru aplicarea necorespunz�toare a sfaturilor �i informa�iilor cuprinse în carte. Acestea trebuie bine s� fie bine în�elese

de c�tre p�rin�i �i apoi discutate cu medicul pediatru, în special când este vorba de copii cu vârsta de sub 1 an.

Autoarea


Cuprins

Prefa�� ........................................................................................................... 11

Introducere .................................................................................................. 15

Capitolul 1. O GENERAIE ÎN PERICOL ......................................... 19Ce alimente consum� copiii în prezent�? ....................................... 19De ce este alimenta�ia atât de important� în via�a oamenilor�? .................................................................................... 21Scurt istoric al alimenta�iei omului.................................................. 24Pozi�ia autorit��ilor medicale cu privire la alimenta�ia vegetarian� .............................................................................................. 27

Capitolul 2. IMPACTUL ALIMENTAIEI ASUPRA S�N�T�II ............................................................................................ 34

Efectele alimenta�iei de origine animal� asupra s�n�t��ii copiilor ....................................................................................................... 35

Capitolul 3. ALIMENTAIA IDEAL� PENTRU COPII ..................46Avantajele alimenta�iei vegetariene pentru copii ...................... 47Alimenta�ia vegetarian� este sigur� pentru copii ...................... 48Prejudec��i privind alimenta�ia vegetarian� la copii ................. 52Este vreodat� prea târziu a interveni în dieta copilului�? ......... 59


8

Sfaturi utile pentru a u�ura adaptarea copiilor la alimenta�ia vegetarian� .................................................................. 61

Capitolul 4. RESPONSABILITATEA P�RINILOR PRIVIND ALIMENTAIA COPIILOR ............................................................... 66

Cuno�tin�e de nutri�ie pentru p�rin�i �i copii .............................. 66

Alimentele............................................................................................. 66

Elementele nutritive/ nutrien�ii ..................................................... 67

Grupe de alimente ............................................................................. 80

Piramida alimentelor vegetariene ................................................ 81

Preg�tirea alimentelor ...................................................................... 81

Planificarea meniului ........................................................................ 84

Reguli în preg�tirea hranei ............................................................. 85

Principii pentru o alimenta�ie s�n�toas� ................................... 88

Responsabilitatea special� a mamei ............................................... 92

Sarcina.................................................................................................... 92

Care este hrana potrivit� pentru femeia îns�rcinat��? ...... 94

Consecin�ele depunerii de kilograme în exces în timpul sarcinii ............................................................................. 95

Viitoarea mam� are nevoie de hran� corespunz�toare ... 98

Pericolele reale pentru viitorul copil .....................................103

Cea mai bun� diet� pentru femeia îns�rcinat� .................104

Al�ptarea .................................................................................................106

Un aliment minune, trecut cu vederea .................................107

Un sistem nervos mai s�n�tos, un creier mai inteligent.................................................................................108

Biberonul cu lapte de vac� – o surs� pentru numeroase boli grave .................................................................110

Moartea subit� a sugarului �i biberonul cu lapte ............113

Alte avantaje ale laptelui de mam� .......................................113


9

Beneficiile al�pt�rii – pentru mam� .......................................114Necesitatea sus�inerii la toate nivelurile a aliment�rii copiilor cu lapte de mam� în primii ani de via�� ..............115

Capitolul 5. ALIMENTAIA COPILULUI PE GRUPE DE VÂRST� .........................................................................................117

Alimenta�ia copilului în primul an de via�� (0 – 12 luni) .......118Alimenta�ia natural� (cu lapte de mam�)/al�ptarea ...........119Alimenta�ia artificial� (cu formule de lapte praf pentru sugari) ....................................................................................125Alimenta�ia mixt� (par�ial cu lapte de mam� �i completare cu o formul� de lapte praf pentru sugari) ......128Diversificarea alimenta�iei .............................................................129

Alimenta�ia copilului între 1 – 3 ani ..............................................148Alimenta�ia pre�colarului (3 – 7 ani) .............................................151Alimenta�ia �colarului (7 – 15 ani) .................................................153Alimenta�ia adolescentului �i a tân�rului ....................................157

Capitolul 6 CRE�TEREA �I ÎNGRIJIREA SUGARULUI �I A COPILULUI MIC .......................................................................158

Capitolul 7.REETE CULINARE PENTRU COPII ........................169A. Re�ete din cereale, fructe �i nuci (semin�e) .......................173B. Re�ete din legume �i leguminoase .......................................187C. Deserturi ........................................................................................241D. B�uturi ............................................................................................288

Index re�ete ................................................................................................294

Referin�e bibliografice ...........................................................................301


11

PREFAȚĂ

„Nutri�ia nu înseamn� a mânca, ci a înv��a s� tr�ie�ti.“

Patricia Compton – nutri�ionist american

De ce înc� o carte care s� ne înve�e s� tr�im�? Pentru c� avem copii c�rora le dorim s�-�i ating� poten�ialul maxim de dezvolta-re �i pentru c� suntem în mare parte responsabili pentru aceasta.

Cartea de fa�� se ocup� de impactul alimenta�iei asupra s�n�t��ii copilului, cu accent pe alimenta�ia vegetarian�. Autoarea abordeaz� astfel o zon� gri, studiat� rar de speciali�ti, plin� de fol-clor �i de informa�ii anecdotice, pe alocuri. Argumentele �tiin�ifice neadecvate, dar �i lipsa unei educa�ii sus�inute în domeniu fac ca alimenta�ia vegetarian� s� fie nepopular� în România, iar pen-tru copii s� fie considerat� o op�iune exagerat� �i chiar riscant�.

Cartea doamnei Elena Pridie aduce informa�ii importante, la zi, despre impactul alimenta�iei asupra dezvolt�rii copilului, eviden�iind dezavantajele alimenta�iei actuale, bazate în princi-pal pe proteine animale �i cu exces de zaharuri rafinate. Astfel, alimenta�ia vegetarian� devine o op�iune în�eleapt� pentru fie-care copil, indiferent de vârst�. Autoarea dedic� un spa�iu im-portant alimenta�iei nou-n�scutului �i sugarului, cu o pledoarie pentru al�ptare. Sc�derea evident� a num�rului de mame care


12

al�pteaz�, din motive mai mult sau mai pu�in obiective, este con-siderat� un mare e�ec al speciei noastre. Într-adev�r, copiii care se bucur� de o alimenta�ie natural� au o rat� de cre�tere mai len-t�, comparativ cu cei hr�ni�i cu formul� de lapte adaptat� vârstei. Ceea ce nu se �tie este faptul c� graficele de cre�tere la care se face raportarea se bazeaz� pe m�sur�tori f�cute pe grupuri de copii alimenta�i artificial. Organiza�ia Mondial� a S�n�t��ii pune îns� la dispozi�ie grafice separate pentru copiii al�pta�i, pentru a putea evalua corect cre�terea copiilor hr�ni�i natural1.

A�a cum intuim, alimenta�ia s�n�toas� presupune preocupa-re �i efort, pân� ob�inem deprinderile necesare select�rii �i pre-g�tirii hranei. Ne sunt din ce în ce mai accesibile alimentele su-perprocesate/rafinate care, în spatele unui gust foarte puternic, ascund riscuri pentru s�n�tate �i o valoare nutritiv� redus�. Astfel, alimenta�ia s�n�toas� presupune o implicare mai mare din partea noastr�, a p�rin�ilor, comparativ cu genera�ia p�rin�ilor �i bunici-lor no�tri. Necesit� efortul de a ne informa, de a selecta alimen-tele potrivite din oferta pie�ei, de a le face disponibile copiilor no�tri într-o form� atr�g�toare ca aspect �i gust.

Cercet�torii spun c� programele culinare influen�eaz� pozitiv preferin�ele alimentare ale copiilor, atitudinile �i comportamentul alimentar, probabil cu rezultate chiar mai bune atunci când sunt �i p�rin�ii implica�i2.

Conform unui studiu realizat în România, în 2011, pe un lot de 361 de copii de vârst� �colar� – consumul de fructe �i legu-me este influen�at direct de cuno�tin�ele copiilor despre necesa-rul zilnic de legume �i fructe, de atitudinea mamei fa�� de aces-te alimente, �i nu în ultimul rând de disponibilitatea fructelor �i legumelor acas�, în mediul în care tr�ie�te copilul3. A�adar, dac�

1 Nelson Textbook of Pediatrics – edi�ia a 19a.2 The Impact of Cooking Classes on Food-Related Preferences, Attitudes, and Behaviors of School-Aged Children�: A Systematic Review of the Evidence, 2003-2014, noiembrie 2014.3 Lucia Maria Lotrean, Iulia Tutui, Individual and familial factors associated with fruit and vegetable intake among 11- to 14-year-old Romanian school children, octombrie 2014.


13

vrem s�-i împrietenim pe copii cu fructele �i legumele, trebuie s� le oferim informa�ii despre alimenta�ia s�n�toas�, în mod con-stant, dar în acela�i timp adecvat, accesibil vârstei lor, s� le oferim un model pozitiv, dar �i s� prezent�m frumos, creativ fructele �i legumele în meniul lor. Vom forma astfel obiceiuri s�n�toase, cu un impact pozitiv asupra întregii lor vie�i.

Ca p�rin�i, avem responsabilitatea de a le modela comporta-mentul alimentar prin reguli rezonabile, dar �i de a-i motiva, a�a încât s� prefere �i s� aleag� alimente s�n�toase chiar �i atunci când nu suntem în preajma lor.

Ultimul capitol al c�r�ii, �i cel mai cuprinz�tor, con�ine re�ete ordonate pe grupe de alimente. Re�etele sunt accesibile chiar �i pentru mamele ocupate. A�a cum intuim, nu trebuie s� g�tim ali-mente complicate, ci mese gustoase din ingrediente proaspete.

Un în�elept spunea�: Mai întâi noi form�m obiceiurile, apoi ele ne formeaz� pe noi. Cartea pe care o citi�i este un instrument de lucru foarte util, dac� dori�i s� forma�i obiceiuri s�n�toase pentru dumneavoastr�, copiii dumneavoastr� �i pentru întreaga familie.

Dr. Magdalena Ionescu, medic specialist pediatrie �i neonatologie


14


15

INTRODUCERE

Iubesc copiii de când m� �tiu. De la fra�ii mei, cinci la num�r, la a c�ror cre�tere am contribuit �i eu, fiind cea mai mare, pân� la to�i ceilal�i copii pe care i-am avut în preajm�. Inclusiv copiii mei, bineîn�eles, cele dou� fiice pe care mi le-a d�ruit Dumnezeu, care mi-au adus mari bucurii. �i copiii lor, nepo�ii mei, patru la num�r pân� acum, care mi-au deschis un univers de fericire, des-pre a c�rui existen�� nu aveam habar nici în cele mai frumoase vise ale mele.

Copiii sunt ceea ce are mai de pre� aceast� lume. Prin natu-ra lor sunt sinceri, cura�i, cinsti�i, buni la suflet, calzi, aten�i, pli-ni de compasiune, creativi, hot�râ�i, încrez�tori, flexibili, îng�dui-tori, iert�tori, genero�i, amabili, recunosc�tori, umili, loiali, blânzi, ascult�tori, veseli, entuzia�ti, competitivi, punctuali, conving�-tori, devota�i, consecven�i, responsabili, demni de încredere, pli-ni de imagina�ie, pl�cu�i, adaptabili, sensibili, r�bd�tori, iubitori, ordona�i, ospitalieri, discre�i, precau�i, harnici, curajo�i, inventivi, ageri, ambi�io�i, curio�i, în�elep�i, echilibra�i, cooperan�i, medita-tivi, împ�ciuitori, comunicativi, cu sim�ul umorului, dornici s� fac� lucruri bune �i sunt ferici�i s� ne fie aproape în via��...

Dac� nu este complet� aceast� lung� list�, continua�i-o dumneavoastr�. Dac� nu este exact� sau am exagerat pe ici-pe colo, v� rog s�-mi îng�dui�i firea optimist�. Aceste însu�iri tocmai enumerate le-am v�zut în via��, întruchipate la superlativ numai


16

în copii, �i descoperirea lor, rând pe rând, m-a fascinat întotdeau-na. Via�a în preajma copiilor este un vis. Un vis frumos.

Totu�i, din nefericire, în ultimele decenii acest vis este tot mai mult tulburat. Copiii de ast�zi sunt diferi�i de cei cu care eram obi�nui�i noi, cei care acum am trecut de vârsta a doua. Unde sunt copiii de alt� dat��? Unde au pierit zarva glasurilor zglobii, voio�ia molipsitoare, pofta de via�� i cântul, privirea candid� �i joaca lor plin� de pasiune�? Ce s-a întâmplat cu lumea noastr��? De ce sunt altfel copiii�? De ce nu mai sunt la fel de juc�u�i�?

Adev�rul este c� s�n�tatea copiilor no�tri este din ce în ce mai precar�. Aceasta este realitatea crud� pe care trebuie s-o pri-vim în fa�� pân� nu e prea târziu.

Diabetul, obezitatea, arteroscleroza, hipertensiunea arteria-l�, bolile de rinichi, ficat, bolile de inim�, bolile autoimune, can-cerele de tot felul �i multe alte boli grave îi afecteaz� din ce în ce mai mult �i pe copii.

Cum se face c� micu�ii no�tri sufer� în prezent de boli care acum o sut� de ani nu erau întâlnite nici m�car la cei mai în vâr-st� dintre b�trâni�? Ce au f�cut ultimele genera�ii de p�rin�i, de s-a ajuns la o asemenea situa�ie�?

Desigur, r�spunsul la aceste întreb�ri este unul foarte com-plex �i nu poate fi cuprins într-o singur� lucrare. Nici nu am preten�ia c� a� putea oferi r�spunsul complet la aceast� între-bare. Dar nu pot trece cu indiferen�� pe lâng� aceast� situa�ie, atât de dramatic� în ceea ce-i prive�te pe copiii no�tri, pentru c� ei sunt lucrul cel mai de pre� din lume. De aceea, vreau s� împ�rt��esc semenilor mei, prin aceast� carte, ceea ce consider c� reprezint� cheia care începe s� „descuie“ r�spunsul la aceast� întrebare. Mai departe, rezolvarea situa�iei st� în mâna p�rin�ilor �i a copiilor totodat�, mai ales a celor mai m�ri�ori, care sunt deja în stare s� ia ei în�i�i decizii.

Personal, am ajuns la concluzia c� o parte a r�spunsului la aceste întreb�ri se poate g�si analizând stilul de via�� al p�rin-�ilor, transmis prin propriul exemplu copiilor, din genera�ie în


17

genera�ie. Da, stilul de via�� al p�rin�ilor, transmis �i preluat apoi de copiii lor, este vinovat de starea de s�n�tate a copiilor din zi-lele noastre, stare de s�n�tate care se manifest� �i printr-o stare de spirit precar�.

Pl�tim foarte scump via�a comod� pe care ne-am cl�dit-o cu mari sacrificii. În loc s� ne fie un avantaj, se pare c� am transfor-mat-o într-un inconvenient. De ce�? Pentru c� petrecem tot mai mult timp în spa�ii închise, departe de aerul curat �i de lumina vindec�toare a soarelui, ne mi�c�m tot mai pu�in, muncim pân� c�dem rup�i de oboseal�, temperan�a este o no�iune tot mai str�in� de genera�ia noastr� �i, lucrul cel mai grav, acord�m tot mai pu�in� aten�ie alimenta�iei noastre. Dac� pentru genera�iile trecute servirea mesei în familie constituia unul din momentele cele mai importante ale fiec�rei zile, în prezent lucrurile nu mai stau astfel. Membrii familiei aproape c� nu se mai v�d pe parcur-sul zilei, statul la mas� împreun� devenind o întâmplare, când �i când. Apoi, ceea ce se pune pe mas� difer� foarte mult de ceea ce mâncau predecesorii no�tri.

Toate aceste lucruri îi afecteaz� foarte mult pe copii, care pornesc în via�� f�r� o baz� solid� pentru s�n�tate.

Cartea de fa�� este o reactualizare mult îmbun�t��it� a pri-mei mele c�r�i privind alimenta�ia copiilor, Copilul vegetarian, pu-blicat� la Casa de editur� Advent în anul 2007. I-am schimbat ti-tlul din motive obiective, pentru a-i ajuta pe cei în necuno�tin�� de cauz� s� nu se poticneasc� în prejudec��i. În anii care au tre-cut am continuat s� înv��, am parcurs un material bibliografic foarte vast, studiind cu cea mai mare aten�ie, în mod direct, im-pactul alimenta�iei asupra dezvolt�rii copiilor. Propriii nepo�i, ca �i mul�i al�i copii pe care îi cunosc, mi-au constituit exemple vii a ceea ce poate însemna o alimenta�ie bine coordonat� de p�rin�i în folosul copiilor.

Îi invit cu toat� c�ldura pe p�rin�i, prin aceast� carte, s� iden-tific�m împreun� alimenta�ia ideal� pentru copiii no�tri. Prin tot ceea ce am reu�it s� acumulez, ca experien�� i cuno�tin�e, doresc


18

s� le ofer cu responsabilitate �i o solu�ie practic� în acest sens, atât prin sfaturi, cât �i prin re�etele prezentate. V� îndemn s� parcurge�i cu seriozitate paginile acestei c�r�i, spre binele copi-ilor no�tri, al genera�iilor viitoare, spre binele nostru, al tuturor.

Autoarea


19

Capitolul 1O GENERAȚIE ÎN PERICOL

Ce alimente consum� copiii în prezent?

În iunie 2000, în Marea Britanie s-a f�cut un sondaj na�ional

(www.vegetarian.org.uk) privind alimenta�ia �i nutri�ia, care a in-vestigat obiceiurile alimentare ale copiilor cu vârste cuprinse în-tre 4 �i 18 ani. Rezultatul a fost sinistru. Pentru aproximativ 80% dintre copii, alimenta�ia consta în principal în pâine alb� �i pro-duse de patiserie, snacksuri, hot-dogi, biscui�i, chipsuri, dulciuri de tot felul �i, mai ales, ciocolat�. Trei sferturi dintre copiii care au participat la studiu nu consumaser� niciun fruct �i nicio legum� cu frunze verzi în s�pt�mâna efectu�rii sondajului. În urma son-dajului s-au f�cut urm�toarele constat�ri�:– Aportul de proteine era mult prea mare pentru toate vârste-

le investigate.– Consumul de zah�r era prea ridicat.– Aportul de fibre se afla mult sub un nivel acceptabil pentru s�-

n�tate.– O treime dintre copii nu avea scaun zilnic.– Peste 90% din copii consumau cu 20% mai multe gr�simi sa-

turate peste limita acceptabil�.– 10% dintre copii aveau un nivel al colesterolului ridicat.


20

– Una din cinci fete adolescente avea deficien�e grave de vita-minele A �i B2.

– Aportul de beta-caroten era zero pentru 2% din b�ie�i �i fete�!– Acidul folic era prea sc�zut la 4% din to�ii copiii.– Vitamina C provenea în principal din sucuri de fructe, în special

din b�uturi carbogazoase, nu din fructe proaspete.– Jum�tate din fetele mai mari prezentau deficien�e serioase de

fier �i magneziu.– Aportul de calciu era sc�zut la cei cu vârsta între 11-18 ani.– Aportul de zinc era sc�zut la toate vârstele studiate.– Mai mult de jum�tate dintre copii consumau prea mult� sare.

Au fost studiate �i alte coordonate. În ce prive�te activitatea fizic�, 40% dintre b�ie�i �i 60% dintre fete f�ceau mai pu�in de o or� de mi�care fizic� pe zi, timp recomandat ca un minimum pentru copil�rie. Aproximativ un sfert din copii au declarat c� cel pu�in o zi pe s�pt�mân� nu se sim�eau bine�; 5% au fost depista�i ca prezentând alergii, iar un procent dublu fa�� de acesta a fost descoperit ca prezentând reac�ii nepl�cute la anumite alimente.

Din acest studiu a reie�it cu claritate c� o mare parte din co-pii duce lips� de multe dintre vitaminele �i mineralele esen�iale în lupta cu boala. Cei mici au o alimenta�ie prea bogat� în gr�-simi, proteine, sare �i zah�r, în mare parte din cauza alimentelor procesate, pe baz� de carne �i produse lactate, �i a celor rafina-te – dulciuri, produse de patiserie, înghe�ate etc. Fructele �i le-gumele proaspete – al�turi de alimentele furnizoare de energie, cum ar fi cerealele nerafinate, pâinea integral�, pastele f�inoase integrale – aproape c� nu î�i g�sesc locul în farfuria copilului de ast�zi. Carnea �i produsele lactate, alimentele puternic procesate, în schimb, ocup� un loc central aproape la fiecare mas� �i gus-tare din zi, iar copiii sufer� deja, la o vârst� fraged�, consecin�ele acestei alimenta�ii deficitare.

În Anglia, în 2004, un comitet parlamentar ce investiga epi-demia de obezitate a prezentat cazul unei feti�e de trei ani care a murit deoarece inima i-a cedat din cauza excesului de greutate.


ALIMENTATIA SI SANATATEASISANATATEA COPILULUI · De ce înc o carte care s ne învee s trim? Pentru...

Documents

Transcript of ALIMENTATIA SI SANATATEASISANATATEA COPILULUI · De ce înc o carte care s ne învee s trim? Pentru...