Alimentatia si influenta sa asupra comportamentului copiilorde Irina Olteanu

Legatura dintre dulciuri si un comportament necontrolabil, agitat si

chiar agresiv este binecunoscuta de multi parinti, dar studiile nu le

iau in calcul doar pe acestea. Veti afla ca exista o serie de alte

alimente care pot influenta in mod negativ, dar si pozitiv

comportamentul celor mici.» Legatura dintre alimentatie si comportamentul copiilor

» Salicilatii, aditivi naturali

» Zaharul si glutenul

» Alte studii

» Ce puteti face?

» De evitat

Legatura dintre alimentatie si comportamentul copiilor

Prima oara si-a pus aceasta intrebare alergologul american Benjamin Feingold in anii

60 cand trata copii pentru iritatii ale pielii si alte reactii de tip alergic; el a observat ca

prin eliminarea anumitor ingrediente din alimentatia celor mici nu s-a ameliorat doar

starea generala a pielii, ci au fost observate si modificari semnificative in

comportament. Medicul a considerat ca ingredientele cele mai problematice

erau aditivii alimentari-coloranti si conservanti - si o anumita clasa de substante

chimice care apar in mod natural denumitesalicilati (se gasesc in plante).

Apoi, un impact semnificativ l-a avut studiul desfasurat la Universitatea

Southampton condus de profesorul Jim Stevenson in 2007- a demonstrat o legatura

intre anumiti aditivi alimentari si hiperactivitatea crescuta in cazul copiilor cu o

stare normala de sanatate. De fapt, cercetarea a fost initiata de observarea faptului ca

indepartarea din alimentatie a aditivilor (mai exact E110, E122, E102, E124, E104,

E129 si conservantul benzoat de sodiu-E211) a determinat efecte pozitive in cazul

copiilor cu tulburare de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD), respectiv asupra

nivelului general de hiperactivitate (un grup de 3 ani si unul de 8-9 ani). Controversele

cu privire la rezultatele sale au implicat utilizarea unui amestec de 6 aditivi (a fost dificil

de distins care din ei avea un efect mai puternic); cert este faptul ca unele persoane

sunt mai sensibile / intolerante la diverse chimicale. Simptomele clasice ale

ADHD includ insomnie, lipsa de concentrare, modificari de dispozite si izbucniri

frecvente de tip distructiv; nu incercati insa sa puneti voi un diagnostic copilului, doar

specialistul poate face asta.

Imunologul Rob Loblay din Sydney a confirmat concluziile lui Ben Feingold (alergolog

pediatru), si anume ca daca se schimba corespunzator alimentatia, pot exista

si modificari majore ale comportamentului. Acesta a studiat mai multe decenii

problema si considera ca trebuie inceput prin eliminarea alimentelor potential

problematice (2-6 saptamani) pentru a urmari daca dispar simptomele. Apoi, se

reintroduc substantele chimice pe rand si se verifica reaparitia manifestarilor.

Doamna doctor Ioana Costea, Medic Specialist Diabet zaharat, Nutritie si Boli

Metabolice,  Clinicile Anima:  Progresului, Veteranilor si Victoriei:

VEZI SI: Recipiente de plastic vs. recipiente de sticla in alimentatia copilului

"Avand in vedere ca 60% din greutatea uscata a creierului e grasime, iar in conditii

optime25% din acea grasime e reprezentata de acidul docosahexaenoic-DHA, unul din

acizii grasi omega 3 (alaturi de acidul ecosapentaenoic=EPA si acidul alfa

linolenic=ALA) putem spune ca macar parte din comportament e influentata de

consumul de AG omega 3. Toti AG omega 3 au contributie importanta in functionarea

creierului si a sistemului nervos, in special prin efectul lor de inhibare a proceselor

antiinflamatoare asociate cu bolile cardiovasculare, autoimune, diabet, boli intestinale.

Dintre AG omega 3, DHA este piatra de temelie a dezvoltarii creierului, acesta

asigurand structura neuronilor si este punctul de sustinere pentru receptorii

neurotransmitatorilor-exemplu dopamina, serotonina. De asemenea, DHA poate avea

si efect neuroprotector prin abilitatea sa de a creste pragul de convulsii al sistemului

nervos. In copilarie una din cele mai importante surse de DHA si EPA este laptele

matern, iar in ultimii ani prin scaderea duratei alaptarii au aparut formule de lapte

imbogatite cu omega 3 provenit din alge marine. Toate alimentele de origine

marina sunt surse bune de omega 3. Pe langa acest lucru, raportul omega

6/3>10 creste riscul de inflamatie si de boli mentale, pe cand un raport de 2/1 este

considerat optim. Este incurajat consumul de peste si produse marine ca surse de

proteine.

Pe de alta parte, dietele sever hipoproteice au un raport omega 6/3 crescut, iar ironic

unul dintre cele mai mari raporturi este regasit in dietele vegetariene fara suplimentare

de omega 3. De asemenea, in sarcina creierul fatului se formeaza din AG omega 3

proveniti de la mama, iar pentru acesta surse sigure sunt ouale si margarinele

imbogatite cu omega 3, peste ca somon salbatic, hering, sardine, halibut (avand in

vedere ca pestii ca rechin, macrou, peste spada pot contine cantitati periculoase de

metale grele-mercur). Astfel un grup de risc pentru deficitul de AG esentiali la viitorii

copii (si deci de probleme medicale legate de sanatatea mentala) il constituie femeile cu

istoric de tulburari de alimentatie sau restrictii alimentare sau cele vegetariene care

raman insarcinate.

La om prima expunere la EPA si DHA se produce intrauterin; dezvoltarea creierului

depinde de DHA, dar si invatarea, memoria, hormonii si centrii vizuali sunt in mod

special dependenti de DHA pentru o crestere, dezvoltare si functionare optima. Desi

DHA este un antioxidant, antioxidantii din alte produse au rol in prezervarea acestor

lipide. Suplimentele cu omega 3e bine sa contina din acest motiv si vitamina A si/sau

E. Astfel fructele si vegetalele sunt bogate in vitamine, minerale si antioxidanti ce ajuta

la protectia si prezervarea creierului si sistemului nervos. Preparatele cu vinegrete si

marinate sunt un purtator important al AG omega 3. Creierul poate fi privit ca o masina

care este distrusa de rugina=oxidare, dar care poate fii protejata de mai multe vitamine,

minerale si fitochemicale care functioneaza ca antioxidanti-exemple: acidul alfa

lipoic, antocianine, curcumina, acidul eicosapentaenoic, gingko biloba, glutation,

samburi de struguri, ceai verde, mangan, manitol, quercetina, resveratrol, seleniu,

vitaminele B1, B12, A, C, E , zinc. Promovarea unor diete care sa includa toate acestea

este importanta in preventia si managementul tulburarilor psihiatrice de orice natura."

Salicilatii, aditivi naturali

Dupa cum am mentionat, cauza pentru modificarile comportamentale nu se limiteaza la

aditivii artificiali; si salicilatii pot determina simptome asociate intolerantei. Ei apar in

aproape toate plantele, cu exceptia pulpei de para. Specialistul Rob Loblay considera

ca sensibilitatea la acestia nu este tehnic o alergie, dar este descrisa ca o intoleranta.

Simptomele variaza de la o persoana la alta de la dureri de cap la eczema si

simptome similare ADHD. La baieti in special se manifesta sub forma unui

comportament impulsiv, nelinistit, nervos, sar peste tot, sunt volatili in miscari, greu de

colaborat cu ei. La fete insa, comportamentul este mai retras si morocanos-nu sunt

deprimate, insa vor sta izolate, nu vor sa se joace/sa faca nimic, nu se simt bine, nu

comunica corespunzator. Atat pentru fete, cat si pentru baieti se observa transformari

interesante cand chimicalele sunt excluse din alimentatia lor.

Legatura dintre ADHD si alimentatie reprezinta insa un punct sensibil pentru ca studiile

nu sunt consistente cu privire la beneficiile modificarii alimentatiei pentru copiii cu

aceasta tulburare. Specialistii considera ca 8% din acestia pot prezenta simptome

asociate colorantilor alimentari artificiali si ca 50-60% din copiii cu ADHD alergici au

sensibilitati alimentare corelate de comportament.

Zaharul si glutenul

O alta intoleranta alimentara asociata cu ADHD adesea este glutenul, o proteina care

se gaseste in grau, secara si orz. Insa este rareori legata de probleme

comportamentale; de obicei este vorba de dureri de cap sau iritatii ale pielii. Unii

parinti au observat imbunatatiri semnificative dupa excluderea din alimentatia celor mici

a glutenului; retineti insa ca, datorita rolului important pe care il joaca, este

necesar acordul unui specialist pentru a realiza o asemenea modificare (pot aparea

carente nutritive).

Multi parinti considera si ca zaharul influenteaza comportamentul copiilor, insa

medicul Jim Stevenson sustine ca nu exista studii stintiifice pentru a demonstra

asocierea dintre acesta si performanta cognitiva/comportamentala a copiilor (exista o

influenta, insa nesemnificativa). Zaharul se poate ascunde si in locuri nebanuite in

cantitati semnificative cum sunt sucul (350 ml contin 9 lingurite de zahar), iaurt cu

arome si ciocolata cu lapte; se poate gasi insa si in alimente mai putin dulci cum sunt

ketchup, paine, carnati si sos. Glicemia crescuta in urma ingerarii zaharului poate cauza

hiperactivitatea.

Trebuie sa retineti insa ca pe masura ce intra in adolescenta, copiii vor depasi

intolerantele alimentare sau se vor adapta la ele; simptomele de ADHD dispar/se

transforma in oboseala cronica.

Alte studii

Recent a fost desfasurat un studiu asupra unor grupuri de copii cu varsta 5-9 ani care

au participat la o petrecere. Primul grup a fost hranit cu variante sanatoase cum sunt

felii de mar, bucati de morcov, sandvisuri, humus si au baut apa. Al doilea grup a

primit bomboane, chipsuri si suc, toate cu zahar, coloranti si aditivi. Abilitatea copiilor de

a urma instructiunile, a se concentra si a retine informatiile a fost masurata odata cu

jocurile organizate si actiunile au fost inregistrate astfel:

- grupul hranit sanatos a prezentat 0 incidente de comportament rautacios, 8

incidente de agresiune fizica, 30 incidente de comportament hiperactiv si 120 de

incidente totale de comportament nepotrivit

- grupul hranit nesanatos a prezentat 69 incidente de comportament rautacios, 63

incidente de agresiune fizica, 163 incidente de comportament hiperactiv si 720 incidente

totale de comportament nepotrivit

In plus, grupul hranit sanatos s-a descurcat cu 48% mai bine la jocurile organizate.

 

Un alt grup de 227 de copii de 3 ani din Marea Britanie a participat la o cercetare

a Centrului de Cercetare a Astmului si Alergiei. Timp de 2 saptamani copiii au baut

un suc de fructe zilnic cu 20 mg de coloranti artificiali (5 coloranti deodata) si 45 mg

de conservanti, in limitele permise (din cei mentionati mai sus). Apoi inca alte 2

saptamani au baut un suc de fructe identic ca aspect dar fara aditivi, iar parintii au

completat rapoarte evaluand comportamentele copiilor cu ajutorul unor criterii cum sunt

intreruperea, joaca necontrolata cu obiecte, deranjarea altora, dificultatea de a adormi,

concentrarea si crizele de tantrum. Raportul a concluzionat ca atat colorantii artificiali

cat si benzoatul de sodiu au avut efecte substantiale asupra comportamentului-

indepartarea acestora este recomandata de oamenii de stiinta nu doar la cei hiperactivi,

ci la toti copiii.

Ce puteti face?

In orice caz, o alimentatie echilibrata este potrivita pentru oricine si merita incercata.

Trebuie sa va concentrati pe continutul nutritional de ansamblu in baza principiilor

unei diete echilibrate: mese mici sanatoase dese, multa apa, fructe si legume

proaspete si acizi grasi esentiali.Eliminati in schimb zaharul in exces, alimentele

procesate si aditivii.

Incurajati intotdeauna copiii sa serveasca micul dejun. Alimentele cu indice glicemic

redussunt cea mai buna varianta- ele pot mentine constante nivelele glicemiei si ajuta

la metabolizarea grasimii de catre corp in mod mai eficient. Prea multa glucoza in sange

determina pancreasul sa elibereze un hormon denumit insulina pentru a echilibra

glicemia, deci alimentele cu indice glicemic crescut cauzeaza nivele de insulina

circulanta mari.

De asemenea, chiar daca zaharul nu este atat de nociv pe cat se crede, alimentele

intens procesate, prea dulci sau cu indice glicemic mare nu ofera din punct de vedere

nutritional prea multe. Le puteti inlocui cu cereale integrale complexe cu un indice

glicemic mai mic sau cu fructe. Astfel se protejeaza si dintii. Puteti incerca si inlocuirea

produselor din faina alba cu cele integrale.

O legatura importanta ce a fost supusa cercetarii este aceea dintre comportamentul

copiilor si consumul de peste gras bogat in acizi grasi omega 3- acestia pot influenta

pozitiv semnalele transmise inainte si inapoi intre creier si partile corpului. EPA este

unul din cele doua tipuri principale de acizi grasi esentiali si s-a demonstrat a

stabiliza tulburarile de dispozitie si a imbunatati concentrarea, comportamentul si

abilitatile de invatare ale copiilor cu ADHD. Cele mai bune surse: macrou, somon,

pesti mici cu oase urmati de peste alb si fructe de mare, oua, nuci si seminte de in; in

lipsa pestelui, exista si suplimente care contin acizi grasi.

Deficientele de fier si zinc sunt ambele implicate in probleme comportamentale la

copii. Pana la varsta de 2 ani, o perioada de dezvoltare rapida a creierului, deficienta de

fier pare joaca un rol semnificativ si poate conduce la probleme pe termen lung

cu atentia si dispozitia. Cercetarile indica de asemenea ca multi copii cu ADHD au

nivele de zinc reduse, iar cresterea cantitatii de zinc la cei cu ADHD a condus la

reducerea simptomelor de hiperactivitate, impulsivitate si socializare

defectuoasa.Surse de fier si zinc: cereale fortifiate cu fier alaturi de fructe piure (de la

varsta de 6 luni), cereale de mic dejun fortifiate cu fier, spaghete bolognese, iahnie de

fasole cu paine din soia si seminte de in, legume verzi (alge marine, mazare sau

spanac), lactate (branza, iaurt-doar zinc, nu si fier).

De evitat

Aditivii alimentari sunt folositi fie pentru a preveni alterarea alimentelor, fie pentru a

imbunatati aroma. Includ substante cum sunt conservanti, coloranti artificiali, arome

artificiale si acidificatori. Un numar mare de aditivi au fost corelati cu astm, alergii,

migrene si hiperactivitate la copii si trebuie sa urmariti in special: tatrazina (E102),

galben chinolina (E104), galben apus de soare (E110), carmozina (E122), ponceau 4R

(E124), rosu allura (E129), benzoat de sodiu (E211). Alte cercetari includ in lista de

evitat si albastru 1 (albastru briliant), albastru 2 (carmin indigo) si se pot gasi in cereale,

bomboane si alte alimente preferate de cei mici. Benzoatul de sodiu se gaseste in

bauturi carbonatate si sucuri de fructe, condimente, bomboane s.a. Pe langa o sanatate

mai buna in urma excluderii acestora, comportamentul si concentrarea vor fi

imbunatatite.

In cazul in care cel mic sufera de ADHD si reactioneaza la salicilati, trebuie sa

indepartati (sau sa reduceti cantitatea folosita) din alimentatia sa alimente cum sunt:

mere, portocale, nectarine, mandarine, struguri, cirese, afine, piersici, caise, prune,

stafide, migdale, rosii, castraveti si ardei timp de cateva saptamani pentru a urmari

imbunatatiri. Nu uitati ca este important sa aveti aprobarea si consultul unui specialist

pentru a va asigura ca alimentatia copiilor nu este una deficitara.

Citeste si:

Top 10 ingrediente din alimente de evitat  

Monoglutamatul de sodiu, tu stii cat este de periculos pentru copilul tau?

Painea: informatii importante, direct de la specialisti  

Doamna doctor Ioana Costea, Medic Specialist Diabet zaharat, Nutritie si Boli

Metabolice,Clinicile Anima: Progresului, Veteranilor si Victoriei:

"Pe parinti ii sfatuiesc sa aiba ei in primul rand un comportament si general dar si

alimentarcat mai sanatos pentru ca cei mici vor dori sa copieze ceea ce au la

indemana si sa-i imite pe cei pe care ii admira, respectiv pe parinti, sa ii incurajeze pe

copii sa aibe un orar regulat al meselor, sa le asigure un mediu placut in timpul mesei,

sa nu se faca remarci negative la adresa diverselor alimente pentru a nu fi insusite si

de copii, sa le ofere la alegere variantesanatoase inca din copilarie pentru ca cei mici

nu diferentiaza la inceput alimentele hranitoare de celelalte, sa consume alimente cat

mai variateincepand cu fructe (dar proaspete sau compot facut in casa si nu sucuri-

freshuri), legume-vegetale-leguminoase, peste de orice fel si produse din peste

adaptate varstei lor, carne (dar nu prajeli gen snitele, chiftele, ci la cuptor), oua (de

preferat de la gaini crescute in curte-mai degraba fierte, ochi romanesc sau omleta in

tigaie de teflon), lactate de genul lapte, branza, iaurt, sana, kefir si mai putin smantana,

cascaval, creme de branza din comert, iaurt cu fructe din comert, lapte cu tot felul de

aditivi-cacao, vanilie, arome de fructe din comert), sa le asiguregustari sanatoase de

genul un fruct, iaurt simplu, nuci si seminte crude, sandwich cu unt de arahide, biscuiti

din faina integrala si nu sucuri de orice fel, chipsuri, ciocolata, produse de la patiserii-

gogoserii care cresc rezistenta la insulina si riscul de diabet, cat mai putine alimente

cu conservanti si coloranti artificiali dovedite a duce la apritia comportamentelor

hiperactive in copilarie.

Copiii nu trebuie incurajati/lasati sa petreaca mult timp in fata televizorului si pentru ca

astfel devin sedentari cu tendinta la obezitate si pentru ca sunt martorii reclamelor in

marea lor majoritate la dulciuri, sucuri, fast food si mai putin la alimente sanatoase, iar

prescolarii (fata de copiii mai mari) nu au capacitatea de a diferentia mesajul comercial

de ceea ce este normal, dau mai multa atentie reclamelor si doresc sa consume

produsele pe care le vad acolo.

De asemenea, s-a observat la copiii malnutriti (dar aici intra si supraponderea si

obezitatea, nu doar subponderea) tendinta de a fii mai putin receptivi, curiosi si cu un

comportament explorator diminuat fata de copii nutriti corespunzator. Copiii care sufera

de inanitie-foame- sunt mai predispusi la agresivitate, iritabilitate, anxietate. La fel in

cazul celor care auanemie prin lipsa de fier scade capacitatea de atentie si apar

dificultati in rezolvarea problemelor. In cazul celor care omit micul dejun s-au

inregistrat performante scolare scazute.

Nu exista o reteta magica. Prin tot ceea ce facem ca parinti ii influentam intr-un sens

sau altul pe copii nostri si fie ca ne placem, vrem, putem sau nu, trebuie sa fim mai

activi in viata lor inca de mici, sa fim pozitivi si sa ne hranim sanatos pentru a crea

premisele unor viitori adulti sanatosi si fizic si psihic."

Multumim doamnei doctor Ioana Costea pentru ajutorul acordat in realizarea

articolului.