Alfabetul romanesc pentru copii

Institutor CHIROŞCA SIMONA CAMELIA/ Şcoala Generală Nr. 3_ Lupeni

de Petre Ghelmez

2005/ 2006


A_ se-nalţă pân’ la soare,Munte cu două picioare,Deschizându-şi pasul larg,Printre norii ce se sparg…Brad, cu cetină de focŞi centură la mijloc,Stă, adulmecă în zări,Ierbi de gânduri şi cărări…

Să vă spun care-i secretul:A_ deschide alfabetul.

Ă_ e A cu pălărie, Prin lumina verii vie, Hăulind, lung şi lălâu,La o margine de râu.- Omule, tu nu ai treabă?Cineva- ntr-o zi-l întreabă.- Ăăăă… se bâlbâie el şui,Am treabă, dar nu ţi-o spui…

Şi când umblă şi când stă,Gură- cască zice: ăăă!

B_ cu două burţi în piept,Nu-i nici strâmb şi nu-i nici drept.Dacă vrei să- i afli leacul,B se dă dea berbeleacul!Bosumflat, buzat, bondoc,Bombăneşţe sub obroc,Că- ntr- o bună zi berbeculI-a furat glasul- zevzecul!

2005/ 2006


Buburuza- bumb bălţat,Râde: prea era- mbumbat!

C_ urechea mea subţirePoartă- n ea două safire…Două flori de abanos,Una sus şi alta jos.Ce s-aude, ce se ştieÎn urechea asta- nvie!Care, când, ce ceartă- a fost?- Ia, un cuc “ceteşte”prost!

Ce mai cântec şi cercel,Jumătate de inel!

D- felie grea de lunăPeste zare stă s- apună.D- poate fi bostan,Care n- amplinit un an.De din zori şi până- nseară,Deal urcă şi deal coboară.Deasupra şi dedesubt,D doar dintr-o parte- i supt.

Donga- dinga, dinga- dong,D se naşte dintr- un gong!

E! Vezi grebla lui răruie?Urcă- ncet pe cărăruie,Prin lumină şi cuvânt,Pieptene cu sunet blând,Să ne- nsenineze zarea…E_ trident! Lipseşte marea!Pasărea lui E, prin stele,Zboară lin, şi prin lalele.

2005/ 2006


Tu o chemi copilăreşte…Când zici E, faţa zâmbeşte!

F_ e coasa verii vie, Fân coseşte prin câmpie.Focul nostru lângă drumA făcut un F din fum!Firul mierlei a mâhnit,Fiindcă e cam fonfăit,Zice”fonfă” –n loc de pompăŞi- are pliscul ca o trompă.

Mă întreb adeseori:F_ o fi având feciori?

G_ gânsacul cu cap mic, E de-o aripă peltic.Gâtul lui se arcuieşteParcă- ar- fi- nghiţit un peşte,Dar se poartă cu măsurăCând îşi ţine limba-n gură,Şi chiar dacă e gângav.“Gândul” lui este tot grav.

Calcă ţanţoş şi voios,G, desculţ, pe- un timp geros!

H_ pe scara lui ne suie,Până- n vârf de cetăţuie.Cineva ar vrea să spunăCă- s doi I luaţi de mână!Nu ştiu dacă sunt doi I,Însă pot fi doi copii,Care trec pe Strada MareCu ghiozdanele- n spinare.

2005/ 2006


Şi tot râd: Hi- Hi! Ho- Ho!Dragii mei, dar încotro?

I_ un stâlp de telegrafSe pierduse- n câmp şi praf.O cioară cum îl zăriS- aşeză ea punct pe I.O nuia şi un luceafăr,La un loc, sunt un I teafăr.Macul, cu- a lui măciulie,E tot I, dar el nu ştie!

Unde- l vezi, pe câmp, pe cer,I e singur şi stingher.

Î_ e- un I, fără pereche,Cu căciula pe- o ureche.Stâlp înfipt pe deal, pieziş,Poartă cu… acoperiş!Sub căciula- i veşnic nouă, Nici nu-l ninge, nici nu- l plouă…Pe căldură sau pe frig,Tot de sub căciulă- l strig!

Vai, căciula de n-ar fi, Î, pe loc, s-ar face I.

J_ e cârjă sau baston?Ba- i trombon, că are ton!A băut laptele receŞi de- atunci tusea nu- i trece.Hârjâie precum o goarnă,Care cade, se răstoarnă,Şi-i stă bine, cum se ştie,“Vâjâind prin vijelie”…

2005/ 2006


J_ tot speră că- ntr- o ziGlasul i se va- ndulci!

K_ e domn simandicos,Numai piele, numai os,Şi măsoară, fără saţ,Ca bărzoiul prin fânaţ,Ceas cu ceas, metru cu metru,O şosea de- un kilometru!Kilogramul, ce să spun, E cu dumnealui văr bun.

Prin câmpia care frigeTrece K… pe catalige!

L_ o lunte cu catargSe pierduse ieri în larg,Pe un lac cu liliacUnde cântă şi- un brotac.Lin se duce luntrea lui, Parcă e a nimănui.Lunecă lucind în lună,Limba tace, vânt nu sună…

Taina lui tot el ne- o dă:L_ e doar o lebădă!

M_ picioare de lăcustăTrece pe- o cărare- ngustă,N- are loc în boloboc,Calcă rar prin spini şi foc,Şi când vrea să fie- n tonDevine… acordeon!Câteodată se răsfaţăCu mirare- ntr- o mustaţă.

2005/ 2006


Cel mai mare M din lumeŞade- n munţi şi le dă nume!

N_ e- un M, dar mai uşor,Că- i lipseşte… un picior!“Niciodată” şi “Nicicând”Au pornit cu N în gând,Şi- o tot ţin într- un oftat, Că n- ajung unde- au plecat.Măgăruşul “Nu- mă- duc”Doarme- n umbra unui nuc.

După încăpăţânare,N_ e un măgar mai mare!

O_ nu are chef de glume,El e ochi întors spre lume,Un ochean cu golul plin, Ou cu soare- n opalin.Orizontul ne- nconjoarăC- un O mare cât o ţară!Zeci de O- ntr- o clipă- ţi fac.O!!!- arunc o piatră- n lac…

Ştiu şi- alt O- dar nu vi- l spun:E balonul de săpun.

P_ cu- aripa prinsă- n şold,Nu simte nici un imboldSă se schimbe… stă- n mohor,Cocostârc într- un picior.Popândău pândind de- ar fiŞi tot parcă- ar mai clinti.Poate este păpădie, Prin pădurea purpurie!

2005/ 2006


Pasăre misterioasă,Parcă eşti şi nici nu- ţi pasă!

Q_ e O pornit în zborCu- o aripă la picior,Elegant peste măsură,Ca roata de la trăsură.Câteodată, dacă poate,Q încearcă să şi- noate,Şi- ajunge, prin râul sec,De la Quito, la Quebec.

Aripa lui Q e- o limbăCe pe O… în Q- l preschimbă!

R_ poartă pe cap melonŞi se sprijină- n baston.Elegant, cu pasul rarŞi cu mâna- n buzunar,Rătăceşte pe aleiDe la două pân’ la şapte,R_ bea o cafea cu lapte.

- Dar în celelalte ore?- Stă cu cartea, s- o devore!

S_ curcanul mărgelatAre de ce fi- nfoiat,Fiindcă-nectul cu încetul,A- nvăţat… tot alfabetul!Trei gândaci cu ţiterăŞtiu numai o literă,Şi- o zic: sss… pe dinafară,De la moară, pân’ la gară…

Unde mergi, unde te duci,

2005/ 2006


Sss!...- scot limba prin uluci!

Ş_ e şarpe, dragii mei,Şarpele cu clopoţei!Şuşoteşte, şopoteşteŞi când creşte zice… peşte!Cine- n Ş pe S- l preface?Ia, o ţandără dibace…Scama ei dacă n- ar fiParcă- un dinte ne- ar lipsi.

Ne- nţelegem ca Păcală:Tu spui şcoală, el se scoală!

T_ balanţă dacă eCântăreşte soarele.Cumpăna de la fântână,Cumpănind, pe T- l îngână.Într-un lan plin de cicoare,Văd un T… sperietoare!Trece- un T… pe sub un nor,Mai tăcut ca un planor.

Peste tot e T prezent,Când priveşti cu- n ochi atent!

Ţ_ e- un T, care ne- nşealăCu- o scânteie de cernealăAgăţată de călcâi…Ţ se- nţeapă cel dintâi!Printre ţurţuri şi ţepi mulţi,Urcă Ţ, mai mult desculţ, Şi strigă cu glas amarCă- l ţiupeşte un ţânţar!

2005/ 2006


Ţ mereu este datorSpinelui de sub picior!

U_ potcoavă de argint,Prin nisip de mărgărit,Pune dealului ocolŞiruri lungi de U în stol.Iată, eu, dacă încerc,Îţi fac un U dintr- un cerc!Nu mă crezi? Muşc un covrigŞi pe U din el ţi-l strig.

U- hu- huuu!... Ecoul sună…Mii de U pe văi s- adună!

V_ victorie înseamnăŞi ne cheamă şi ne- ndeamnă!Două degete ridic,Le desfac, şi-am un v mic.Vântul cartea mi- a deschis,Ce pe- un v cu ochi de vis,Şi- mi arată pe sub noriUn V mare de cocori!

- Fluture cu aripi moi,V, vii vara iar la noi?

W_ acesta- i dublu ve, Cu un M asemene,Însă un M răsturnat,Fiindcă… a căzut din pat!În oraşul zis New- Zork,Dublu ve (W) stă la mijloc,În oraşul Winnipeg, Iese- faţă’ nalt şi bleg.

2005/ 2006


Dublu ve (W) duce- n spinareNumele cele mai rare.

X_ înalţă pe furişDouă aripi în cruciş,Patru săbii ce se cerCârmă la elicopter.- Dar acolo, ce X-uri sunt?- Nu- s X- uri,

Sunt mori de vânt!Stă, pe- un fir de iarbă, fix,Libelula,… tot un X!

- Ah, acum am înţeles:X din vânt pare ales!

Y (i grec) e un V cu coadă,Care lumea vrea s-o vadă,Înălţat într- un picior,Nici egretă, nici cocor…Furca mea, de la fântână,Duce un Y (i grec) de mână.Prin cuvintele străineEl, Y (i grec), se simte bine.

Yucatan- ul, Yardul, yenulLui Y (i grec) îi ţin antrenul.

Z_ zig- zag de fulger viu,Parcă-l ştiu, parcă nu- l ştiu.Zumzăie fără temei,Trestioară ruptă- n trei.Un bâtlan ce prinde peşteE un Z care pluteşte,Peste ape, nesătul,Dintre toţi cel mai fudul!

2005/ 2006


Îl aplaudă, cât zece,Nişte gâşte cam zevzece!

CUVÂNTULLiterele, împreună,Se prind horă să ne spunăUn cuvântCu glas blândŞi dau numePentru- o lume.O şi I, când vin spre noiMână- n mână- nseamnă OI.

Mama, tata_ ţine minte,Sunt cele dintâi cuvinte.

Limba- fagure de soare,Este ţara ce nu moare.

Cine cântă? Ploaia? Vântul?S-a născut în noi cuvântul!Aici, cartea noastră s-a închis.Aici, drumul Cărţii începe…Fluture, ochiul de vis,Lumea-i… Dar cine- o pricepe?!

2005/ 2006

Alfabetul romanesc pentru copii

Documents

Transcript of Alfabetul romanesc pentru copii