Alfabetul danez

5/11/2018 Alfabetul danez - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alfabetul-danez 1/6

1

Alfabetul danez

a [e] b [be] c [se] d [de]

e [e] f [ef] g [ge] h [ho] i [i] j [jot] k [ko] l [el] m [em] n [en] o [o] p [pe] q [ku] r [er] s [es] t [te] u [u] v [ve] w [doblt ve] x [eks] y [ü] z [set] æ [æ:] ø [ö] å [o]

AccentulCa i în celelalte limbi germanice, în danez accentul cade de obicei pe prima silab, existând îns uneleexcepii:

1) Prefixele be-, er - i uneori for - sunt neaccentuate, accentul trecând pe a doua silab a cuvântului.Exemplu: betale = a plti; erkende = a recunoate; forstå = a înelegeExcepie forlag = editur (accentul cade pe prima silab)

2) Multe cuvinte strine, mai ales din francez, au accentul pe ultima silabExemplu: grammatik = gramatic; telefon = telefon

3) Sufixele -ere, -eri, -i, -ik, -tion, -tør, -ur poart accent, deplasând astfel accentul la finalulcuvintelor.Exemplu:



2

presentere = a prezenta; bageri = brutrie; geni = geniu; fonetik = fonetic; station = gar; direktor =director; kultur = cultur

4) Sufixul -inde (cu care se alctuiesc substantive feminine) este accentuatExemplu: lærerinde = învtoare

Stød-ul (Ocluziunea glotal)Stød-ul este o caracteristic a pronuniei limbii daneze. El const din întreruperea rostiri i unui sunet prin închiderea coardelor vocale. Efectul acustic este asemntor celui închiderii coardelor vocale cândtuim, fr ca, totui, închiderea s se produc forat. Stød-ul se produce doar pe o silab accentuat idoar când coardele vocale vibreaz. Deci stød-ul afecteaz doar sunetele sonore i se realizeaz:a) pe o vocal într-o silab cu vocala lung;b) pe un diftong;c) pe o consoan final, într-o silab alctuit dintr-o vocal scurt i o consoan final sonor.Consoanele surde p, t, k, b, d, h, s, f nu pot avea stød.Muli vorbitori nedanezi au tendina de a articula prea tare stød-ul ducând astfel la o pronunie

nefireasc a limbii. Pentru a evita astfel de situaii, este recomandat o mai rar folosire a stød-ului,decât o pronunare exagerat a lui.Iat în cele ce urmeaz câteva reguli pentru utilizarea stød-ului:1) Majoritatea cuvintelor monosilabice au stød, dac îndeplinesc condiiile necesare.Exemplu: bro = pod; to = doi; stor = marePrimesc stød i substantivele monosilabice cu sufixul genitival -s (bros = al, a podului), adjectivelemonosilabice cu desinena -t a neutrului (stort = mare) i verbul la formele monosilabice (at gå = amerge; han går = el merge).Stød-ul mai apare la cuvintele bisilabice provenite din cuvinte monosilabice (ager = ogor, provenit dinakr); într-o serie de sufixe folosite pentru crearea de substantive, adjective sau verbe, de exemplu-hed, -dom, -skab, -bar (enighed = unire; lærdom = erudiie; venskab = prietenie; frugtbar = roditor). În multe cuvinte de origine strin (francez), mai ales la substantivele terminate în -ion (organisation =organizaie) i la toate verbele terminate la infinitiv cu -ere (arrivere = a sosi) apare stød. În cuvintele compuse, ultima component îi menine stød-ul, dac îl avea (bil = automobil, personbil =automobil de persoane).2) Nu se produce gløt:a) În cuvintele monosilabice terminate cu o vocal scurt i o consoan surd.Exemplu: kat = pisic; kop = ceacb) Cuvintele bisilabice terminate în e nu au stød.Exemplu: pære = pare; kone = soieLa aceste cuvinte stød-ul nu apare, de obicei, nici la forma articulat sau cea de plural. Stød-ul lipsete ila forma, de obicei bisilabic, a infinitivului verbelor simple (at tale = a vorbi).

În limba danez exist, ca i în celelalte limbi germanice, vocale lungi i vocale scurte. De obicei ovocal este lung atunci când se afl înaintea unai singure consoane sau în poziia final în cuvintemonosilabile i este scurt înaintea unui grup de 2 sau mai multe consoane. Exist evident i multeexcepii. În continuare vocalele lungi vor fi evideniate cu 2 puncte (:) dup ele.

Accentul într-un cuvânt din mai multe silabe va fi marcat prin simbolul în faa silabei accentuate. Deobicei vocalele lungi se afl în silaba accentuat, iar cele scurte se pot afla în oricare silab. Stød-ul va fimarcat prin semnul exclamrii dup vocal, diftongul sau consoana care îl poart.



3

Majoritatea cuvintelor daneze sunt accentuate pe prima silab. Iat în continuarepronuniavocalelor daneze.

Vocalele

a

1) Se pronun a ca în cuvântul francez plat (un a scurt i ceva mai închis).Exemplu: hat = plrie2) Se pronun lung i mult mai deschis decât e românesc (vede, pere).Exemplu: have = grdin; vane = obicei3) Înainte i dup r, înainte de ng i în diftongul ou se pronun ca în românete.Exemplu: bare = numai; lang = lunge 1) Se pronun lung i deschis; ceva mai lung decât primul e din cuvântul românesc cheie.Exemplu: renlig = curat

2) Scurt i ceva mai deschis, ca în cuvântul românesc bec.Exemplu: led = articulaie, încheietur3) Ceva mai deschis ca primul e din cuvintele vede, mere; asemntor cu ä german din cuvinteleNächte, Länder. Este totdeauna scurt.Exemplu: hest = cal; ven = prieten4) Într-o silab neaccentuat (de obicei final) se pronun ca i românesc sau ca un e german dincuvântul machen.Exemplu: gammel = btrân; skrive = a scriei 1) Se pronun lung i închis, ca în cuvântul românesc fire.Exemplu: vise = a arta

2) Scurt ca în românete.Exemplu: vi = noi; hilsen = saluto 1) Se pronun lung i închis ca în românescul rol sau sol, cu buzele rotunjite i mai prelungit.Exemplu: skole = coal2) Scurt i ceva mai deschis.Exemplu: ost = cacaval3) Scurt i mai deschis decât variantele precedente.Exemplu: nok = destul; blot = numaiu 1) Lung, închis i labializat ca în trsur, dar mai prelungit.Exemplu: due = porumbel; hule = peter

2) Scurt i mai puin labializat ca în bust.Exemplu: muskel = muchi; kunne = a putea3) Ca un o scurt înaintea grupurilor de consoane ft, kk, mm, nd, ng.Exemplu: luft = aer; lukke = a închidey Ca un ü din german (Typ, Übel) sau în francez (bordure, conpure). Se rotunjesc buzele ca pentru u i serostete i.Exemplu: lyse = a strluci; lytte = a asculta



4

æ Ca un e scurt din cuvântul german dennExemplu: læse = a citi; æble = mrø Aproximativ ca ö din cuvântul german Köln, Öl, Goethe sau în cuvântul francez chanteuse (se rotunjescbuzele ca pentru o i se rostete e).Exemplu: købe = a cumpraå Se pronun ca un o între deschis i semideschis.Exemplu: gå = a merge

Diftongii

aj, ej, eg, ig Se pronun aiExemplu: maj = mai; dejlig = frumos; regu = ploaie; mig = mie, pe mineø j, øg Se pronun oi (o scurt i deschis)

Exemplu: høj = înalt; løg = ceapaf, av, au Se pronun auExemplu: aflang = prelung; hav = mare, ocean; automat = automatsv Se pronun iuExemplu: livlig = vioiev, eb Se pronun euExemplu: rev = recif; peber = piperyv Se pronun labializat üuExemplu: Syv = apteov, ob Se pronun ou (o scurt i deschis)Exemplu: lov = lege; over = pesteæv Se pronuneu (e mai deschis)Exemplu: ævle = o flecri; jævn = neted j urmat de vocal Se pronun i urmat de vocal mai lungExemplu: ja = da; jod = iod

Consoanele

b În grupurile eb i ob b devine u. În rest seamn mult cu p din român sau francezExemplu: peber = piper; kobber = cupruc 1) Înainte de e, i, y, ø devine s. În rest se pronun ca i kExemplu: cigaret = igar; cykel = biciclet2) Grupul ch urmat de o vocal se pronun ca un românesc



5

Exemplu: chokolade = ciocolatd 1) Se pronun ca i grupul th din englez (there, wether), la sfâritul cuvintelor monosilabice dup ovocal, între 2 vocale în silaba final a unui cuvânt i înaintea unor consoane sonoreExemplu: bade = a face baie2) Nu se pronun în grupurile de consoane dt, ds, ld, nd, rdExemplu: lidt = puin; vand = apExcepii: gyldig = valabil; myndig = autoritar3) Ca un d românescExemplu: dansk = danez; aldrig = niciodat4) a) Grupul dd înaintea vocalei e în poziia final, neaccentuat se pronun ca i englezescul th (this,that)Exemplu: sidde = a edea; bredden = malulb) Grupul dd înainte de a, e sau i se pronun uneori d surdExemplu: addere = a adunaf Se pronun ca în românete. În prefixul of, f devine u

Exemplu: afstand = distang 1) Ca i un g românescExemplu: gade = strad2) La finalul multor consoane monosilabice, de obicei dup o vocal scurt se pronun ca un cromânescExemplu: lug = orz3) Între 2 vocale, când este urmat de un e neaccentuat se pronun ca un h românesc sonor(echivalent cu g din spaniolul luego = îndat)Exemplu: regel = regulObs: În grupurile -uge, -ige, -yge, -age i în poziie final, de multe ori g nu se pronun4) În grupurile ge, gi se pronun g (ca i în limba german)h Se pronun ca în românete, cu excepia grupurilor hj i hv unde este ???Exemplu: have = a avea; hvem = cine; hjemme = acas j Ca un i românesc, înainte sau dup o vocalExemplu: ja = da; haj = rechink Ca un c românescExemplu: koste = a costal Ca în româneteExemplu: lytte = a asculta

m Ca în româneteExemplu: men = îns, darn Ca în românete. Când este urmat de g se pronun nazal ng, ca în cuvintele germane Gong, MengeExemplu: nord = nord; lang = lungp Ca în limba românExemplu: pil = salcier



6

1) Înaintea vocalelor se pronun ca un r francez uvular (graseiat)Exemplu: lære = a înva2) Dup vocale se pronun ca un r foarte slab (vocalic), ca i în cuvintele engleze four, theres Ca un s românesc, cu excepia grupului sj i a grupului ss din sufixul-ssion, în cuvintele de originestrin (francez) unde se pronun Exemplu: se = a vedea; sjæl = suflet; passion = pasiunet 1) Se pronun ca un t românesc aspirat, într-o silab accentuat i neprecedat de o alt consoanExemplu: tolk = interpretCând este la sfâritul unei silabe t nu este aspirat.2) Grupul et la final (neaccentuat) se pronun ca un urmat de sunetul th din englez (there)Exemplu: huset = casa3) În sufixul -tion din cuvintele de origine strin (francez), t se pronun ca un românescExemplu: nation = naiunev,w 1) Se pronun vExemplu: varm = cald; Wessing

2) În diftongii av, iv, ev, ov, yv, æv v se pronun uExemplu: hav = mare, ocean; livlig = vioi; rev = recif; lov = lege; syv = apte; jævn = drept, netedz Se pronun întotdeauna sExemplu: zebra = zebrx În limba danez modern acest semn a fost înlocuit cu ks. A rmas în cuvintele strine, în poziie iniial(xylograf = xilograf) i în cuvântul taxa = taxiq Exist foarte rar i se pronun kExemplu: quiz = emisiune cine tie câtig

Alfabetul danez

Documents

Transcript of Alfabetul danez