Parteneriat educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie-Mai

2015

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

Argument

Mica Unire de la 24 ianuarie 1859 Primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALELICEUL TEHNOLOGIC PLOPENII MARI, UNGURENI-BOTOŞANI

TEL./FAX: 0231-543122STR. EUGEN NECULAU, NR. 22

E-MAIL: scoalapm@yahoo.com

NR. 109 / DIN 16.01.2015

Aprob,

Director,

Prof. Alexandru DASCALIU

Aprob,

Director,

Prof. Iuliana-Andreea APOSTOL

Parteneriat educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie-Mai

2015

În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, primul pas importat pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Generaţii întregi ştiu “ce trebuie ştiut” de Mihai Viteazul, de Nicolae Bălcescu sau de Alexandru Ioan Cuza pentru că ei au servit unui scop precis: strângerea naţiunii în jurul unor “figuri” care să ordoneze, cronologic, o aspiraţie seculară – o ţară, o naţiune.

Dar, conştiinţa poporului român despre unitatea sa etnică este străveche. Când românii din Transilvania coborau la iernat cu turmele lor în Câmpia Dunării sau dincolo de Dunăre, pe ţărmul mării, ei auzeau pretutindeni aceeaşi limbă şi vedeau aceleaşi obiceiuri. Tot aşa, când pescarii de la „baltă” treceau cu carele lor de peşte peste munţi, spre Braşov, Sibiu, Bistriţa şi mai departe, întâlneau aceeaşi limbă şi îşi dădeau seama că reprezentau unul şi acelaşi popor.

Exista o conştiinţă populară şi una cărturărească asupra unităţii etnice româneşti, dar nu era şi o unitate politică. Astfel, s-au înfiinţat trei state: unul la miazăzi de Carpaţi, Ţara Românească sau Muntenia, altul la răsărit, Moldova, şi un al treilea în interiorul lanţului Carpatic, Transilvania. Mihai Viteazul a fost singurul domn român care a reuşit să unească sub sceptrul său cele trei ţări româneşti, în anii 1599-1600. Această unire nu a durat decât puţină vreme, dar amintirea faptei sale nu s-a mai stins niciodată, rămânând îndreptar luminos pentru urmaşi. Primii, care au reluat ideea de unitate naţională, după actul temerar al lui Mihai Viteazul, au fost reprezentanţii şcolii ardelene: Petru Maior, Gheorghe Şincai, Inocenţiu Micu-Clain şi Ion Budai Deleanu.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

La 1 ianuarie 1848, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu face primul pas spre unirea Principatelor, desființând Vama din Focșani, care era cel mai important punct vamal între cele două țări.

Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 – 1856) o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât și pe plan internațional. Situația externă se arăta favorabilă.

Un rol important l-a jucat propaganda unionistă, întreprinsă de către liderii Tricolore1848 230x300 Mica Unire de la 24 ianuarie 1859 Primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitarpartidei naționale, în cele două țări și în străinătate. Activitatea desfășurată în emigrație, îndeosebi în Franța, a cunoscut diverse forme: apeluri către opinia publică europeană; afirmarea programului politic în publicații ca România viitoare (1850, Paris), Junimea română (1851), Republica română (Paris, 1851, Bruxelles, 1853), afilierea la „Comitetul Central Democratic European”, cu sediul la Londra, care urmărea declanșarea unei noi revoluții europene; memorii către Napoleon al III-lea, împăratul Franței și către Palmerston, premierul britanic, constituirea la Paris a unui Comitet cu deviza „Dreptate! Fraternitate! Unitate!”, sprijinul unor personalități marcante (Paul Bataillard, Edgar Quinet, Hippolyte Desprez). Această propagandă unionistă a necesitat mari sume de bani pentru cointeresarea materială a unor personalități franceze, iar I.C. Brătianu s-a remarcat prin vânzarea moșiei soției sale pentru a asigura aceste fonduri.

Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail),

Parteneriat educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie-Mai

2015

trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, ș.a. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, și prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.

Astfel împlinită recunoașterea situației de fapt, impusă la 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aștepta verdictul altor reuniuni internaționale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. Franța, apoi Rusia, Italia și Prusia erau de acord cu unirea deplină. Alexandru I. Cuza aștepta hotărârea Conferinței de la Constantinopol convocată în acest scop. Cum era de așteptat, încă din prima ședință Poarta a cerut dreptul de intervenție în Principate, în cazul unor noi încălcări ale Convenției de la Paris, iar Austria a admis unirea doar pe durata domniei lui Alexandru I. Cuza. La începutul lunii noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiții considerate, în țară, inacceptabile.

Parteneriat educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie-Mai

2015

La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamaţia prin care făcea cunoscut întregii naţiuni că: “Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată.

Acest fapt mareţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a

înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către

un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit

speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o

întări. Să trăiască România!”

Scop Cunoaşterea de către elevi a semnificaţiei zilei de 24 ianuarie 1859 în istoria românilor,

precum şi în context european. dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic; îmbogăţirea cunoştinţelor istorice; stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin compunerea de poezii, eseuri, desene,

colaje; stimularea interesului elevilor faţă de studiu şi lectură; formularea de opinii referitoare la implicările sociale majore ale problemei în societatea

contemporană europeană; cunoaşterea şi respectarea valorilor fundamentale ale istoriei şi culturii naţionale.

Obiective

o să prezinte Unirea ca ideal permanent al românilor de pretutindeni;o să manifeste interes pentru evenimentul istoric;o să localizeze în timp şi spaţiu evenimentul istoric;o să conştientizeze importanţa evenimentelor istorice de la 5/24 Ianuarie 1859 şi a

oraşelor Iaşi, Bucureşti, Focşani – importante centre ale istoriei şi culturii române;o Dezvoltarea creativităţii plastice a elevilor.o Realizarea unui recital de poezie şi dans prin identificare şi prezentarea unor

scenete istorice şi poezii patriotice;o să participe cu dragoste şi interes la activităţile propuse;o să dezvolte strategii pentru exprimarea adecvată şi în siguranţă a emoţiilor;o să evalueze comportamente de cooperare în grup.

Parteneriat educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie-Mai

2015

Grupul ţintă

Elevii şi profesorii Liceului Tehnologic Plopenii Mari, Ungureni; Elevii şi profesorii Şcolii Gimnaziale “Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi; Elevii şi profesorii Şcolii Gimnaziale Nr.3 Borzeşti, Ungureni; Membrii comunităţilor locale;

Perioada

Pregătire: 5 - 20 ianuarie 2015; Derulare: 21 ianuarie 2015; Evaluare: 22 - 24 ianuarie 2015.

Resurse umane

Elevi; Cadre didactice; Părinţii elevilor; Membrii comunităţilor locale.

Echipa de proiect

Prof. Apostol Iuliana-Andreea – coordonator proiect, director al Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Pompeiu” BroscăuţiProf. Apostol Alexandru – coordonator proiect, Liceul Tehnologic Plopenii Mari, UngureniProf. Dascaliu Alexandru – Director al Liceului Tehnologic Plopenii Mari, UngureniProf. Budur Hristea-Constantin – Director adjunct al Liceului Tehnologic Plopenii Mari, Ungureni Prof. Enacache Maria – Şcoala Gimnazială Nr.3 Borzeşti, Ungureni

Rezultate aşteptate

Formarea unor atitudini responsabile la elevi; Dezvoltarea gândirii critice la elevi; Implicarea elevilor, cadrelor didactice şi a părinţilor în activităţile organizate; Dezvoltarea în şcoală a programelor educative specifice pentru proprii elevi şi pentru

comunitate; Asumarea unor roluri şi responsabilităţi în derularea activităţilor de către elevi, dar şi de

către profesori; Folosirea eficientă a timpului pentru a obţine success în activităţile demarate; Dovedirea de încredere în sine, în diferite situaţii.

Locul desfăşurării

o sălile de clasă;o Şcoala Gimnazială “Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi

Parteneriat educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie-Mai

2015

o activităţi individuale realizate acasă de fiecare elev în parte;

Evaluare

o Numărul şi tipul activităţilor organizate la nivelul unităţilor de învăţământ;o Calitatea activităţilor organizate;o Numărul participanţilor la diverse activităţi (elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai

comunităţii locale);o Calitatea participării (prezenţă activă sau pasivă);o Produsele finale ale activităţilor (referate, prezentări powerpoint, desene, afişe, postere);o Întâlniri săptămânale;o Chestionare aplicate elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor;o Raport final;o Diseminare în mass-media (www.dorohoinews.ro).

Activităţi şi modalităţi de desfăşurare

Constituirea comitetului de acţiune; Anunţarea elevilor şi a comitetului de părinţi despre intenţia desfăşurării proiectului; Masă rotundă cu tema „Mica unire – cel mai important eveniment din istoria

modernă a României”; Elevii vor fi imlicaţi în diverse activităţi pentru evidenţierea semnificaţiei sărbătorilor de

iarnă cu accent pe obiceiuri şi tradiţii locale; Organizarea de spectacole şi alte programe artistice; Realizarea unei expoziţii fotografice cu poze din cadrul activităţii.

Calendarul activităţilor

Activitatea nr. 1Titlul activităţii: „Mica Unire: primul pas spre România”Tipul activităţii: prezentare power-point.Data / perioada de desfăşurare: 21 Ianuarie 2015.Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi, Liceul Tehnologic Plopenii Mari.Numărul de participanţi pentru fiecare categorie: 40 elevi, 2 profesori.Responsabili: prof. Apostol Alexandru, prof. Apostol Iuliana-Andreea.Beneficiari: elevii claselor V-VIII.Metode / mijloace de realizare: activitate organizată la nivelul claselor gimnaziale cu scopul de a evidenţia printr-o prezentare power-point semnificaţia şi urmările Zilei de 24 Ianuarie 1859; După 156 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Activitatea nr. 2Titlul activităţii: „O pagină glorioasă de istorie”Tipul activităţii: concurs dedicat zilei de 24 Ianuarie 1859

Parteneriat educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie-Mai

2015

Data / perioada de desfăşurare: 21 ianuarie 2015.Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi, Liceul Tehnologic Plopenii Mari.Numărul de participanţi pentru fiecare categorie: 40 elevi, 2 profesori.Responsabili: prof. Apostol Alexandru, prof. Apostol Iuliana-Andreea.Beneficiari: elevii claselor V-VIII.Metode / mijloace de realizare: propunem elevilor, prin acest concurs, o abordare interdisciplinară a temei menţionate, menită să le dezvolte potenţialul şi imaginaţia cultural-ştiinţifică.

Activitatea nr. 3Titlul activităţii: „O lecţie de istorie în versuri”Tipul activităţii: program artistic dedicat zilei de 24 Ianuarie 1859Data / perioada de desfăşurare: 21 ianuarie 2015.Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi, Liceul Tehnologic Plopenii Mari, Şcoala Gimnazială Nr.3 BorzeştiNumărul de participanţi pentru fiecare categorie: 10 elevi, 2 profesori.Responsabili: prof. Apostol Alexandru, prof. Enacache Maria.Beneficiari: elevii claselor V-VIII.Metode / mijloace de realizare: scenetă istorică realizată de evelii clasei a VII-a de la Şcoala Gimnazială Nr.3 Borzeşti.

Activitatea nr. 4Titlul activităţii: „Alexandru Ioan Cuza – un domn legendar”Tipul activităţii: concurs dedicat zilei de 24 Ianuarie 1859Data / perioada de desfăşurare: 21 ianuarie 2015.Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi, Liceul Tehnologic Plopenii Mari-Ungureni, Şcoala Gimnazială Nr.3 Borzeşti-Ungureni.Numărul de participanţi pentru fiecare categorie: 40 elevi, 2 profesori.Responsabili: prof. Apostol Alexandru, prof. Apostol Iuliana-Andreea.Beneficiari: elevii claselor V-VIII.Metode / mijloace de realizare: propunem elevilor, prin acest concurs, o abordare interdisciplinară a temei menţionate, menită să le dezvolte potenţialul şi imaginaţia cultural-ştiinţifică.

Coordonatori proiect

Prof. Alexandru Apostol, Liceul Tehnologic Plopenii Mari-Ungureni

Prof. Iuliana-Andreea Apostol, Şcoala Gimnazială „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi

Parteneriat educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie-Mai

2015

Consilieri educativi,

Prof. Romica-Emanuela Leonte, Liceul Tehnologic Plopenii Mari-Ungureni

Prof. Popovici Elena, Şcoala Gimnazială „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi