5/17/2018 Alegerea Temei de Cercetare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alegerea-temei-de-cercetare 1/3

 

Alegerea temei de cercetare

Aceasta trebuie sa aiba la baza criterii bine definite, in concordanta cu tipul si scopul cercetarii. In

 primul rand, extensia temei trebuie sa fie in acord cu posibilitatile de tratare (individuala saucolectiva, din perspectiva izolata sau interdisciplinara). Punctul de plecare poate fi, cum am mai

spus, experienta de dascal, carentele semnalate in munca proprie, important fiind ca el sa dispuna

de rezervele necesare derularii unui program de cercetare care, in final, va trebui sa aduca ocontributie personala in problema cercetata.

Documentarea cercetarii

„Preocuparea fara sfarsit pentru cresterea eruditiei da nastere soarecelui de biblioteca” si nu

cercetatorului, afirma teoreticianul stresului H. Selye, (1968, p. 27) ceea ce vrea sa insemne ca

documentarea este absolut necesara, dar este doar o etapa a cercetarii. A sti sa scrii presupune a sti

sa citesti, de aceea documentarea va viza lucrarile valoroase in legatura cu tema aleasa, pentru aculege informatia optima si nu exhaustiva si a defini stadiul problemei, pentru a nu „redescoperi

America”. Este optima informatia care il ajuta pe cineva sa-si lamureasca necesitatea propriei sale

cercetari, sa-si organizeze demersul propriu, la sfarsitul caruia va avea repere de interpretare a

datelor reiesite din investigatie. Exigentele de informare-documentare sunt diferite in functie de tipul cercetarii, pretentiile

cele mai ridicate fiind pentru acele cercetari destinate publicarii  in reviste de specialitate saueditate ca si carti. Minusul de informatie poate genera scaparea din vedere a unor fatete importante

ale problemei, surplusul poate genera dificultatea cristalizarii punctului de vedere propriu, al

demersului practic, prin asa-numita teama fata de autoritate. Informatia exhaustiva este o utopie(mereu apar elemente sau puncte de vedere noi), dar aducerea la zi a documentarii este obligatorie,

fie prin consultarea ultimelor reviste si carti din domeniu, fie prin apelul pe Internet al problemei,

temei, pentru care se ofera titluri sau rezumate extrase din lucrarile solicitate.

O buna documentare presupune o tehnica elaborata:

− consemnare in fise (de extrase, analitice sau sintetice);

−trebuie sa mearga la sursele primare (sa fie autentica);

− trebuie sa fie continua, desfasurata in paralel cu cercetarea, pentru a avea informatia la zi;

− lectura poate sa fie progresiva, adica parcurgerea rapida a textului, pentru familiarizarea cu

acesta, apoi lectura exegetica lenta, foarte atenta, cu sublinieri, adnotari si reveniri pentru

desprinderea clara a esentialului celor citite (vezi Dragan si Nicola, 1993, pp. 20-32).Lectura, consemnarea datelor in fise, corelarea acestora cu tema aleasa (care se poate redimensiona

sau chiar schimba in aceasta faza), eliminarea „zonelor albe” din informare (zone cu informatii

nerelevante sau absente), elaborarea de conspecte sau comentarii, toate fac parte din etapadocumentarii care are doua castiguri majore: se materializeaza in fise bibliografice si in fisele de

extras; duce la cristalizarea punctului propriu de vedere, a drumului de urmat, la cautarea si

definirea unui plan de abordare.

Formularea ipotezei

Sesizarea si formularea ipotezei corespunde cu momentul de insight  in creativitate, adica

este momentul de inspiratie creatoare, caci o buna ipoteza deblocheaza intregul proces de cautare sirezolvare. In opinia lui Einstein, punerea problemei este mai importanta decat rezolvarea ei.

Ipoteza deblocheaza in acelasi timp cei mai importanti factori psihologici ai cercetatorului (intuitie,

spontaneitate, curaj, forta de munca, perseverenta, spiritul de sacrificiu etc.). „Stiinta este creatieiar la aceasta participa aceleasi surse ca si in arta si ca si aceasta ea face sa izbucneasca noutatea”,

5/17/2018 Alegerea Temei de Cercetare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alegerea-temei-de-cercetare 2/3

 

afirma Marc Richelle (1995, p. 192). Pe de alta parte, intreaga evolutie a stiintei este legata de

evolutia ipotezelor: „cercetarea este un proces interactiv care incepe cu stabilirea unei ipoteze ce va

duce la stabilirea planului de experimentare si apoi la desfasurarea experimentului. Ultima etapadin acest ciclu este analiza rezultatelor care, de obicei, conduce spre noi ipoteze, noi planuri, noi

experiente” (Mc Lean,  Metodologia cercetarii in psihopedagogie, apud Davitz si Ball, 1978. p.

568). Redam mai jos schema propusa de ei.

 

Figura Raporturile reciproce dintre ipotezele stiintifice si experimentare.

Este de ajuns sa aratam ca Pavlov, care a luat premiul Nobel pentru lucrarile despredigestie, a descoperit legile activitatii nervoase superioare pentru ca a observat „salivatia psihica” a

cainelui. Olds si Milner (1953) au descoperit centrul placerii din greseala, (au introdus electrodul

nu in formatiunea reticulata, ci intr-o zona alaturata, descoperind conduita de autostimulare aanimalului). Ideea lui Margaret Mead de a verifica teoriile lui Piaget si Freud pe alte populatii a

nascut psihologia transculturala, iar contrazicerea constructivismului genetic al lui Piaget a dus la

ineismul lui Chomsky, dupa cum ipoteza despre lumina ca unda sau ca si corpuscul a nascut doua

teorii complementare. Ipoteza pleaca intotdeauna de la o legatura semnalata sau presupusa, reala

sau imaginata (fumat-cancer; ereditate-inteligenta, delincventa si QI, nivel de anxietate-emotivitatesi veridicitatea depozitiei martorilor etc.).

Cercetarea nu face decat sa valideze sau sa infirme raspunsul oferit ipotetic (prin ipoteza specifica) ce presupune ca modificarile ce se produc sau diferentele constatate sunt datorate

variabilei independente, manipulate si controlate de experimentator. Prin opozitie, ipoteza nula

afirma ca modificarile sau diferentele se datoreaza factorilor intamplatori, aleatori, necontrolati decercetator. Se stie ca admiterea ipotezei nule inseamna respingerea celei specifice, dar respingerea

ipotezei nule nu o confirma automat pe cea specifica, ci creste increderea in ea, inlaturand o parte

din incertitudine, acceptarea definitiva presupunand studii ulterioare. Specificul ipotezei in

 psihologie, pedagogie sau medicina este acela ca nu se pot prezuma efecte negative si riscuri ce ar decurge de aici: nu se poate periclita evolutia fireasca a educatului, ipoteza trebuind sa aiba un

caracter pozitiv, constructiv, ameliorativ.

5/17/2018 Alegerea Temei de Cercetare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alegerea-temei-de-cercetare 3/3