Alegerea celei mai bune ape îmbuteliate - · PDF fileDisciplina: Chimie Nivel: ......

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)

Alegerea celei mai bune ape îmbuteliate

Disciplina: ChimieNivel: Învăţământ secundar şi secundar superior (liceu)Durata estimată: 5 lecţii a câte 80 de minute şi activităţi exterioareConceptor: Andrie Ioannou

Abstract

Secvenţa de activitate implică elevii în procesul de colectare a informaţiilor privind calitatea apei potabile. Această sarcină este introdusă prin intermediul unui dialog deschis între un elev şi profesorul său privind compoziţia apei îmbuteliate şi posibilele metode de a identifica cel mai adecvat tip de apă dintre diferitele tipuri de apă îmbuteliată existente pe piaţă. Prin intermediul investigaţiei, elevii dobândesc informaţii privind calitatea apei potabile, legislaţia şi indicaţiile organizaţiilor internaţionale referitoare la limitele între care se pot încadra elementele chimice din apa potabilă şi informaţii despre alte caracteristici ale apei îmbuteliate. Materialele de predare şi învăţare bazate pe web realizate pentru implementarea acestui modul se prezintă sub forma unor documente de tip webquest.

Instituţia: Learning in Science Group, Universitatea din CipruŢara: Cipru


Cuprins

1. Introducere ……………………………………………………………………….........................2

2. Cunoştinţe anterioare…………………………………………………………..............................2

3. Obiective ale învăţării ………………………………………………………………. ……..........2

4. Cadru pedagogic …………………………………………………………... ……........................2

5. Materiale ……………………………………………………………………………....................3

6. Context …………………………………………………………………………...........................4

7. Durata ………………………………………………………………………….. ..........................4

8. Activităţi instructive …………………………………………………………….......................... 5

8.1. Descriere generală ………………………………………………………….. …............5

8.1.1. Sesiunea 1 in clasă: Introducerea sarcinii şi colectarea de informaţii on-

line…………………………………………………………………….......................7

8.1.2. Sesiunea 2 în clasă: Colectarea de informaţii on-line şi completarea fişelor de lucru 1, 2, 3 ……………………………………………………………………....… 8

8.1.3. Sesiunea 3 – colectarea de informaţii din activităţi în afara clasei şi în clasă: Discuţii şi revizuirea fişei de lucru 3 ……………………………. ………………...9

8.1.4. Sesiunea 4 în clasă: Colectarea de informaţii privind anumite etichete de apă îmbuteliată şi completarea fişelor de lucru 4, 5 şi 6 ………..………… …………...9

8.1.5. Sesiunea 5 în clasă: Prezentări şi discuţii …………………………………....9

9. Fişe de evaluare …………………………………………………………………… …………...11

9.1. Fişa 1 ………………………………………………………………………………… 11

9.2. Fişa 2 …………………………………………………………………………… ……12

9.3. Fişa 3 ………………………………………………………………… ………………13

9.4. Fişa 4 ………………………………………………………………… ………………14

9.5. Fişa 5 ……………………………………………………………………………….... 15

9.6. Fişa 6 ………………………………………………………………… …………........16

10. Referinţe ………………………………………………………………………….....................16

Appendix ………………………………………………………………………………..................19

2


INTRODUCERE

Secvenţa de activitate implică studenţii în procesul de culegere a informaţiilor privind calitatea

apei potabile. Acest obiectiv este introdus prin intermediul unui dialog deschis, între un elev şi

profesorul său, privind compoziţia apei îmbuteliate şi posibilele metode de a identifica cel mai

adecvat tip de apă dintre diferitele tipuri de apă îmbuteliată existente comercializate. Prin

intermediul investigaţiei, persoanele care învaţă dobândesc informaţii privind calitatea apei

potabile, legislaţia şi indicaţiile organizaţiilor internaţionale referitoare la limitele între care se pot

încadra elementele chimice din apa potabilă şi informaţii despre alte caracteristici ale apei

îmbuteliate. Materialele de predare şi învăţare bazate pe web realizate pentru implementarea

acestui modul se prezintă sub forma unor documente de tip webquest. (Fisher, 2002).

CUNOŞTINŢE ANTERIOARE

Introducerea prezentului modul necesită cunoştinţe fundamentale de chimie, în special în ceea ce

priveşte:

- Terminologia elementelor anorganice

- Terminologia substanţelor anorganice

- Concentraţia unei soluţii

- Strategia de optimizare (Baron, 2000) ca modalitate de luare a deciziilor în cazul situaţiilor cu

variante multiple

OBIECTIVE ALE ÎNVĂŢĂRII

Prin intermediul activităţilor proiectate, se aşteaptă ca studenţii să:

• Culeagă şi să evalueze date;

• Aprecieze importanţa evaluării calităţii apei potabile;

• Înţeleagă necesitatea luării deciziilor privind constituenţii apei potabile;

• Să fie capabili să identifice solvenţii anorganici menţionaţi pe eticheta apei îmbuteliate şi să

facă o selecţie pe baza concentraţiei acestora;

• Să dezvolte strategia de optimizare în procesul de selectare a apei îmbuteliate.

CADRUL PEDAGOGIC

Unii profesori din domeniul ştiintific au susţinut introducerea problemelor socio-ştiinţifice în

cadrul orelor de ştiinţă, aducând drept argument rolul lor central în dezvoltarea unui individ

responsabil, capabil să aplice cunoştinţele ştiinţifice şi deprinderile mentale (Driver et. al, 2000;

Kolsto, 2001). Gândirea critică şi argumentarea reprezintă componente de bază în procesul de

luare a unor decizii corecte şi sunt strâns legate de deprinderile studenţilor de luare a deciziilor.

3


Fiecare dintre aceste concepte implică mai mult decât memorarea în mod mecanic a informaţiilor

factuale şi le solicită elevilor mai mult: să caute informaţii adiţionale atunci când este necesar, să

recunoască incoerenţa în formularea unor probleme, să evalueze valoarea de adevăr a afirmaţiilor

făcute într-un text şi să combine informaţii şi tehnici în situaţii oarecum diferite de cele

anterioare.

Dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor nu este legată în mod direct de programa analitică

tradiţională în educaţia ştiinţifică, deşi ar putea ajuta elevii să îşi activeze capacitatea de gândire

şi de rezolvare a unor probleme. Mai mult, utilizarea problemelor socio-ştiinţifice drept context

în care aceste deprinderi se dezvoltă, nu numai că va crea o legătură între educaţia ştiinţifică şi

viaţa cotidiană, dar va ajuta de asemenea elevii să perceapă mai corect impactul pe care alegerile

lor îl are asupra lor şi a societăţii în ansamblu.

Învăţarea bazată pe investigaţie câştigă din ce în ce mai mult sprijin în educaţia ştiinţifică, din ce

în ce mai mulţi profesori devenind interesaţi de metodele de predare bazate pe proiecte şi

investigaţie (Polman, 1998).

Metoda de abordare folosită în acest modul este bazată pe “fizica prin investigaţie” (McDermott

et. al, 1996). În cadrul acestei abordări elevii lucrează întotdeauna în grupuri şi iau contact cu

materialele pregătite fără a li se face în prealabil o prezentare sau a fi instruiţi de către profesor.

Acesta încearcă să dezbată cu elevii modul lor de raţionament şi să nu le comunice direct

informaţii. Pe de altă parte, acesta încearcă să îi ajute să îşi expună ideile şi să analizeze

dificultăţile epistemologice, conceptuale, practice şi de altă natură pe care le pot întâlni. Una

dintre presupunerile fundamentale care stă la baza acestei abordări este aceea că procesul

ştiinţific nu poate fi învăţat prin lectură, ascultare sau memorare. Învăţarea eficientă presupune

angajarea mental activă şi în acelaşi timp profesorul trebuie să îşi asume rolul de intermediar în

transmiterea cunoştinţelor. Comunicarea informaţiilor esenţiale este realizată cu succes prin

introducerea unor întrebări atent alese şi mai rar prin explicaţii. Este o abordare care angajează

elevii în activităţi care reflectă metodele investigaţiei ştiinţifice, cu un conţinut care se

întrepătrunde sau la care se face referire în contextul chestionarului adresat studenţilor (Kubicek,

2005). Conform lui Polman (1998), procesul de învăţare bazat pe chestionare ar trebui să

sublinieze importanţa învăţării “procesului” ştiinţific, precum formularea de întrebări care pot fi

investigate empiric şi susţinerea afirmaţiilor cu dovezi.

MATERIALE

Materialele de predare şi învăţare bazate pe web realizate pentru implementarea acestui modul se

prezintă sub forma documente de tip webquest. Un document webquest reprezintă un tip special

de mediu de învăţare bazat pe investigaţie, în cadrul căruia majoritatea informaţiei relevante se

4


găseşte pe Internet (Fisher, 2002). Un exemplu comun de webquest este confruntarea elevului cu

o situaţie decizională în care i se asigură accesul la informaţiile relevante. În cursul interacţiunii

cu mediul de învăţare, studenţii lucrează în grupuri şi sunt ghidaţi prin secvenţe de activitate

concepute explicit pentru a sprijini încercarea lor de a prelucra informaţiile într-o manieră

eficientă. Pentru atingerea scopului acestui modul, studenţii sunt rugaţi să aleagă cea mai bună

alternativă dintr-un set de exemple de apă îmbuteliată comercializată, luând în considerare un

număr de factori. Webquest-ul acestui modul poate fi găsit la adresa:

http://lsg.ucy.ac.cy/lsg/Drinkingwater/.

CONTEXT

Achiziţionarea apei îmbuteliate reprezintă o situaţie cu care fiecare dintre noi se confruntă în

viaţa cotidiană. Unii dintre noi nu au niciun fel de criteriu în alegerea celei mai bune variante

dintre sortimentele de apă îmbuteliată comercializate, iar alţii ţin cont de criterii care adesea nu

sunt legate de calitatea acesteia. Exemplul elementelor chimice din compoziţia apei potabile

constituie un context care oferă posibilitatea de a lega conceptele învăţate în curriculum-ul şcolar

tradiţional de experienţele din lumea reală. Utilizarea aspectelor socio-ştiinţifice în dezvoltarea

materialelor de predare şi învăţare corespunzătoare îi ajută pe elevi să extindă procesul de

învăţare şi în afara clasei, deoarece ei aplică aceste cunoştinte şi deprinderi de luare a deciziilor

şi problemelor din viaţa cotidiană. Contextul privind apa îmbuteliată a fost ales ţinându-se cont

de datele oferite de cercetări care sugerează că elevii cu vârstele cuprinse între 14 şi 18 ani nu

sunt capabili să interpreteze corect informaţiile de pe eticheta apei îmbuteliate (nu pot identifica

care dintre constituenţii din apă sunt dăunători consumului uman sau care sunt limitele interzise),

în al doilea rând, concentraţia fiecărui constituent nu este aceeaşi pentru toate apele îmbuteliate

care se comercializează şi în al treile rând diferită în cazul diferitelor sortimente de apă

îmbuteliată comercializată şi în al treilea rând, concentraţia solvenţilor din apă variază de la un

sortiment de apă la altul.

DURATA

Implementarea acestui modul necesită 5 sesiuni a câte 80 de minute desfăşurate în clasă sau prin

activităţi exterioare:

• Sesiunea 1 in clasă: Introducerea sarcinii şi colectarea de informaţii on-line

• Sesiunea 2 în clasă: Colectarea de informaţii on-line şi completarea fişelor de lucru 1, 2, 3

• Colectarea de informaţii din activităţi exterioare

• Sesiunea 3 în clasă: Discuţii şi revizuirea fişei de lucru 3

• Sesiunea 4 în clasă: Colectarea de informaţii privind anumite etichete de apă îmbuteliată şi

5

http://lsg.ucy.ac.cy/lsg/Drinkingwater/


completarea fişelor de lucru 4, 5 şi 6

• Sesiunea 5 în clasă: Prezentări şi discuţii

ACTIVITĂŢI INSTRUCTIVE

Descriere generală

Webquest este în întregime accesibil la adresa: http://lsg.ucy.ac.cy/lsg/Drinkingwater/.

Constă în şapte secvenţe principale în care elevii au posibilitatea de a explora liber. Elevii

lucrează în grupuri de câte 3. Cifrele 1 şi 2 prezintă secvenţa de activitate sugerată şi respectiv

structura webquest-ului.

Fig. 1: Secvenţa de activitate sugerată

6

Culegerea datelor

Definirea criteriilor de selectie

Culegerea datelor din exterior

Revizuirea criteriilor de selectie

Dezvoltarea strategiei de optimizare

Alegerea celei mai bune ape imbuteliate


7


8


S esiunea 1 în clasă : Introducerea sarcinii de lucru şi culegerea de informaţii on-line.

În primul material, studenţii identifică sarcina de lucru, reprezentată de determinarea criteriilor

pe care se va baza decizia lor în privinţa celei mai bune ape îmbuteliate. Sarcina de lucru este

introdusă printr-un dialog deschis între un elev şi profesorul său, prin discutarea constituenţilor

apei potabile. Mai mult, tânărul chimist este familiarizat cu primul material şi i se oferă ajutor şi

sfaturi pe tot parcursul căutării informaţiilor.

Figura 3: Introducerea sarcinii de lucru

În opinia mea, nu există nici o diferenţă semnificativă între apele îmbuteliate. Toate conţin apă, care înseamnă hidrogen şi oxigen în proporţie de 2/1. Singurul lucru care diferă este denumirea de pe etichetă. Apa îmbuteliată conţine şi săruri şi elemente chimice în cantităţi mici, diferite în funcţie de tipul de apă.Dacă este aşa, atunci cum aleg cea mai buna apă îmbuteliată?Cred că ar trebui să citeşti analiza chimică scrisă pe etichetă, unde este prezentată compoziţia chimică a apei. Ar trebui să alegi apa îmbuteliată care conţine cele mai multe elemente. Cu cât sunt mai multe elemente menţionate, cu atât apa este mai bună.

ROLUL TĂUBună, numele meu este Gloria Michael şi sunt chimistă. Lucrez la Cyprus General Laboratory şi sunt specialist in probleme legate de calitatea apei.Rolul tău este acela de a-l ajuta pe Alex să aleagă cea mai bună apa îmbuteliată. Care sunt criteriile pe care trebuie să le folosească? Începe prin a culege informaţii folositoare prin intermediul secţiunii Biblioteca.Poţi găsi etichete reale de ape îmbuteliate în secţiunea Arhive (Bottled water archives)

9


Cred că apa îmbuteliată reprezintă o problemă foarte importantă, astfel încât, dacă aveţi întrebări sau nelămuriri, nu ezitaţi să mă contactaţi pentru ajutor.Vă rog sa îmi trimiteţi întrebările prin e-mail, la adresa [email protected]

Materialul “Biblioteca” conţine informaţii privind varietăţile de apă potabilă şi compoziţia lor

fizico-chimică: componente esenţiale, calitatea şi controlul apei potabile, posibile efecte asupra

sănătaţii umane şi recomandarea acestora pentru anumite categorii de vârstă, în funcţie de

necesităţi (sugari ş copii mici). Conţine de asemenea informaţii despre cerinţele de etichetare

propuse de organizaţiile internaţionale pentru siguranţa alimentară şi diferite articole din ziare

despre calitatea apei potabile.

Figura 4: Materialul “Biblioteca”

Sesiunea 2 în clasă : Culegerea informaţiilor on-line şi completarea fişelor de lucru 1,2, 3.

Elevilor li se oferă posibilitatea de a recunoaşte terminologia şi simbolurile elementelor chimice

conţinute în mod obişnuit, în cantităţi mici de apă potabilă, prin intermediul materialului

“Elemente anorganice”. Atât materialul “Biblioteca”, cât şi “Legislaţia” include informaţii

despre recomandările privind calitatea apei, legile internaţionale şi cerinţele de certificare

stabilite de diferite organizaţii internaţionale, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranţa

Alimentelor (AESA), OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), EPA (Agenţia Americană de

Protecţie a Mediului), FDA (Administraţia Americană a Alimentelor şi Medicamentelor), FAO

(Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie) şi altele. Se aşteaptă ca elevii să

10

mailto:[email protected]


discute despre culegerea datelor în grupurile lor şi să completeze fişele de lucru 1,2, 3, pe care le

pot găsi în anexa Fişe de lucru.

Figura 5: Materialul „Legislaţie”

Culegerea de informaţii din activităţi în afara clasei

Sesiunea 3 în clasă: Discutarea şi revizuirea fişei de lucru.

Elevilor li se cere să continue procesul de culegere a datelor în cadrul unor activităţi exterioare

clasei precum vizite la companiile de îmbuteliere a apei şi interviuri cu oameni de ştiinţă. Scopul

principal este identificarea parametrilor semnificativi pe care elevii trebuie să îi ia în considerare

pentru a-şi defini criteriile de selecţie a apei îmbuteliate şi pentru a verifica modalitatea în care

au completat fişa de lucru 3.

Sesiunea 4 î n clasă : Culegerea de informaţii privind anumite etichete de apă îmbuteliată şi

completarea fişelor de lucru 4, 5, 6.

Anexa “Arhiva” din materialul “Apa îmbuteliată” le prezintă elevilor 18 etichete scanate de apă

îmbuteliată pe care sunt rugaţi să le proceseze folosind strategia de optimizare cu scopul de a

găsi cea mai bună variantă. Acest proces presupune completarea fişelor de lucru pe care elevii le

găsesc în anexa “Fişe de lucru”.

Sesiunea 5 în clasă : Prezentări şi discuţii. Elevii ar trebui să fie capabili să îşi prezinte rezultatele şi să expună decizia pe care au luat-o, pe

11


care să o prezinte în PowerPoint. Ultima anexă a webquest-ului este Glosarul care include terminologia utilă şi link-urile necesare.

Figura 6: Materialul „Apa îmbuteliată – Arhive”

Acasă BibliotecaElemente anorganiceLegislaţieArhiva “Apa îmbuteliată” Fişe de lucruGlosar

Bună tuturor!

Aici aveţi acces la diferite etichete din întreaga lume. Click pe fiecare imagine pentru a o mări. Amintiţi-vă că unitatea de măsură a compoziţiei chimice de pe etichete este mg/l.

12


FIŞE DE LUCRU PENTRU EVALUARE

Fişa 1

Folosind informaţiile pe care le-aţi cules, discutaţi în grupul vostru criteriile pe care trebuie să le

luaţi în considerare pentru evaluarea etichetelor de apă îmbuteliată. Completaţi apoi următorul

tabel.

Criteriile de selecţie a apei îmbuteliate1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10

13


Fişa 2

Plasaţi criteriile pe care le-aţi selectat în fişa de lucru 1, în una dintre următoarele 2 categorii:

Criterii de selecţie bazate pe conţinutul anorganic al apei

1.

2.

3.

4.

5.

Criterii de selecţie bazate pe alte caracteristici

1.

2.

3.

4.

5.

14


Fişa 3

Vă rugăm să acordaţi o pondere fiecărui criteriu pe care l-aţi selectat. Acordaţi un punctaj de la 1

la 5 (1 pentru cel mai puţin important, 5 pentru cel mai important criteriu).

Calitatea apei îmbuteliate pe baza conţinutului anorganicCriteriu Punctaj

1

2

3

4

5

Calitatea apei îmbuteliate pe baza altor caracteristiciCriteriu Punctaj

1

2

3

4

5

15


Fişa 4

Numele grupului: Criteriul:

Numărul etichetei apei îmbuteliate

Concentraţia în mg/l sau alte informaţii care apar pe etichetă

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

16


Fişa 5

Nume: Criteriul:

Pondere:

Numărul etichetei de

apă îmbuteliată

Concentraţia în mg/l sau alte informaţii care apar

pe etichetă

Limita maximă admisă în mg/l sau alte informaţii

Punctaj(0-10)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

17


Fişa 6

Nr. etichetei de

apă îmbuteliată

S1 x W1 S2 x W2 S3 x W3 S4 x W4 S5 x W5 S6 x W6 S7 x W7 S8 x W8 S9x W9 S10x W10 Suma totală aSn x Wn

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

18


15

16

17

18

*S= punctaj; *W= pondere

19


BIBLIOGRAFIE

Baron J. (2000). Thinking and Deciding. Third Edition, Cambridge University Press. Driver, R.,

Newton, P. and Osborne, J. (2000). Establishing the norms of scientific argumentation in

classroom. Science Education. 84 (3), 287-312.

Fisher, T. (2002). Theory into practice: Webquests in Geography, Geographical Association,

Sheffield, UK. Kolsto, S. D. (2001). 'To trust or not to trust, …' - pupils' ways of judging

information encountered in a socio-scientific issue. International Studies in Science Education,

23 (9) 877-901.

Kubicek P. J (2005). Inquiry-based learning, the nature of science, and computer technology:

New possibilities in science education. Canadian Journal of Learning and Technology, 31 (1).

McDermott and the Physics Education Group at the University of Washington (1996). Physics

by Inquiry Volume II. Wiley : New York.

Polman, J.L. (1998). Why train ‘little scientists’: The purposes and practices of science education

in todays’ democracy. Paper presented at the Annual Meeting of the American Educational

Research Association, San Diego, CA.

Website-uri

• http://webquest.org/index.php

• http://www.fao.org/

• http://www.fda.gov/

• http://www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa_locale-1178620753812_home.htm

• http://www.who.int/en/

• http://www.bottledwater.org/

20

http://www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa_locale-1178620753812_home.htm


APPENDIX

Care este cea mai potrivită apă îmbuteliată?

Un exemplu de strategie de optimizare pe care am dori să o dezvoltăm cu elevii.

În figura următoare este prezentat un exemplu de strategie de optimizare pe care am dori ca

elevii să îl dezvolte.

Apa îmbuteliată 1 Apa îmbuteliată 2Concentraţia de nitraţi

(NO3-, NO2

-)

în mg/l

12mg/l 3mg/l

Menţionarea pe etichetă a datei

când s-a efectuat analiza chimică

Da Nu

Să presupunem că avem două tipuri diferite de apă îmbuteliată şi vrem să decidem care este cea

mai potrivită. Vom lua decizia ţinând cont de doar două criterii: concentraţia nitraţilor în mg/l şi

menţionarea pe etichetă a datei la care s-a făcut analiza chimică. Să presupunem de asemenea cu

50% mai importantă concentraţia nitriţilor decât existenţa pe etichetă a datei analizei chimice.

Această sarcină decizională devine complexă din două considerente: în primul rând există o

variaţie privind scara de măsurare folosită pentru cele două criterii – concentraţia de nitraţi este

măsurată în mg/l în timp ce menţionarea datei analizei chimice reprezintă o variabilă da/nu, şi în

al doilea rând există o variaţie în ceea ce priveşte importanţa relativă a celor două criterii.

Apa îmbuteliată 1 Apa îmbuteliată 2Concentraţia de nitraţi

(NO3-, NO2

-)

în mg/l

12mg/l

2

3mg/l

8

Menţionarea pe etichetă a datei

când s-a efectuat analiza chimică

Da

10

Nu

1

În ceea ce priveşte primul criteriu, aş dori să precizez că este de dorit ca nitraţii să fie

absenţi din apa potabilă, dar chiar dacă sunt prezenţi, reglementările existente

menţionează că nu trebuie să depăşească 10mg/l. Reţinând acest aspect, încercăm să

21


acordăm o notă fiecărui tip de apă, în funcţie de compoziţia acesteia. Regula generală

este aceea că, pe o scară de la 0 la 10 acordăm cea mai mare notă celei mai bune

soluţii, prin urmare, apa îmbuteliată 1, notată cu 2 puncte deoarece depăşeşte limita de

nitraţi, în timp ce apa îmbuteliată 2, notată cu 8 deoarece, deşi conţine nitraţi,

concentraţia lor este relativ mică. În ceea ce priveşte cel de-al doilea criteriu, este

recomandabil ca pe eticheta sticlelor de apă să existe data efectuării analizei chimice,

de aceea, apa îmbuteliată 1 este notată cu 10 şi apa îmbuteliată 2 este notată cu 1.

Pondere Apa îmbuteliată 1 Apa îmbuteliată 2Concentraţia de nitraţi

(NO3-, NO2

-)

în mg/l

10

12mg/l

10 x 2 = 20

3mg/l

10 x 8 = 80

Menţionarea pe etichetă a

datei când s-a efectuat

analiza chimică

5

Da

5 x 10 = 50

Nu

5 x 1 = 5

70 85

Apoi, atribuim o pondere relativă fiecărui criteriu, în funcţie de importanţa sa. Multiplicând

ponderea cu primul scor obţinut la fiecare criteriu, obţinem un scor modificat pentru fiecare

opţiune alternativă, pe baza căruia ne vom decide asupra celei mai bune variante. Aceste scoruri

ponderate pot fi apoi sumate pentru ambele criterii, pentru fiecare opţiune alternativă, pentru

obţinerea unui scor total. Pe baza acestei proceduri, opţiunea cu scorul total cel mai ridicat este

cea mai adecvată (în exemplul nostru, apa îmbuteliată 2).

22

Alegerea celei mai bune ape îmbuteliate - · PDF fileDisciplina: Chimie Nivel: ......

Documents

Transcript of Alegerea celei mai bune ape îmbuteliate - · PDF fileDisciplina: Chimie Nivel: ......