Alcatuirea interna a pamantuluiAlcatuirea interna a pamantului

Banc Afian-RaduBanc Afian-Radu

A. A. Structura interna a pamantuluiStructura interna a pamantului

Dim cei 6 370 km , cat reprezinta distanta Dim cei 6 370 km , cat reprezinta distanta de le suprafata pana in centrul Pamantului , de le suprafata pana in centrul Pamantului , omul a reusit sa cunoasca direct , cu ajutorul omul a reusit sa cunoasca direct , cu ajutorul forajelor , doar primii 10-12 km . Pentru forajelor , doar primii 10-12 km . Pentru stabilirea alcatuirii interne a planetei noastre stabilirea alcatuirii interne a planetei noastre , s-au analizat vitezele undele provocate de , s-au analizat vitezele undele provocate de cutremure , care starbat interiorul cutremure , care starbat interiorul Pamantului . Undele cutremurelor isi Pamantului . Undele cutremurelor isi schimba viteza la trecerea dintr-o zona in schimba viteza la trecerea dintr-o zona in alta ,in functie de-alcatuirea si starea alta ,in functie de-alcatuirea si starea materiei din fiecare zona. materiei din fiecare zona.

Astfel , s-a ajuns la concluzia ca interiorul Astfel , s-a ajuns la concluzia ca interiorul Pamantului este format din trei Pamantului este format din trei importante invelisuli concentrice : importante invelisuli concentrice : nucelul , mantaua si scoarta terestra . nucelul , mantaua si scoarta terestra . Aceasta structura poate fi comparata Aceasta structura poate fi comparata cu aceea a unui ou. cu aceea a unui ou.

Se afla in centrul Pamantului , intre 2 900 si Se afla in centrul Pamantului , intre 2 900 si 6 370 km adancime . El este compus dintr- 6 370 km adancime . El este compus dintr-un nucleu intern si un nucleu extern . un nucleu intern si un nucleu extern . Nucleul Nucleul internintern este solid , dens si are forma unei este solid , dens si are forma unei sfere . sfere . Nucleul extern Nucleul extern este in stare lichida si este in stare lichida si acopera pe cel intern . Temperatura ajunge la acopera pe cel intern . Temperatura ajunge la 3 000-4 000 C , iar presiuile sunt foarte mari 3 000-4 000 C , iar presiuile sunt foarte mari

Mantaua este urmatorul invelis care Mantaua este urmatorul invelis care reprezinta o mare parte din structura interna a reprezinta o mare parte din structura interna a Pamantului. Este situate in tre 70 si 2 900km Pamantului. Este situate in tre 70 si 2 900km adancime . Partea inferioara a man -talei este adancime . Partea inferioara a man -talei este foarte densa. In partea superioara a foarte densa. In partea superioara a mantaleimantalei se formeaza materie topita, numita se formeaza materie topita, numita magma. magma. De asemenea , aici iau nastere circuite de de De asemenea , aici iau nastere circuite de de curenti magmatici (asema-natori celor dintr-un curenti magmatici (asema-natori celor dintr-un vas in care fierbe apa). Acesti curenti, prin vas in care fierbe apa). Acesti curenti, prin presiunea pe care o exercita asupra scortei de presiunea pe care o exercita asupra scortei de deasupra, reusesc sa o fragmenteze intr-o deasupra, reusesc sa o fragmenteze intr-o serie de blocuri uriase , numite serie de blocuri uriase , numite placi placi litosfrice.litosfrice. Acestea sunt purtate de curentii Acestea sunt purtate de curentii magnetici pe mantaua superioara.magnetici pe mantaua superioara.

Scoarta terestraScoarta terestra

Scorta terestra reprezinta invelisul Scorta terestra reprezinta invelisul extern, solid, al planetei. Are grosimi mai extern, solid, al planetei. Are grosimi mai mari pe continente (70-80km)si mai mici mari pe continente (70-80km)si mai mici sub oceane (5-15 km). Scoarta sub oceane (5-15 km). Scoarta continentala este formata dintr-o mare continentala este formata dintr-o mare varietate de roci, iar in scoarta oceanica varietate de roci, iar in scoarta oceanica predomina roci grele , de origine predomina roci grele , de origine magmatica.magmatica.

Partea superioara a mantalei are rolul cel Partea superioara a mantalei are rolul cel mai important in producerea fenomenelor mai important in producerea fenomenelor ce se resimt in scoarta terestra ce se resimt in scoarta terestra

B. Componente ale scoartei B. Componente ale scoartei terestre :minerale si rociterestre :minerale si roci

Scoarta terestra este alcatuita din Scoarta terestra este alcatuita din numeroase minerale si rocinumeroase minerale si roci

MineraleleMineralele Mineralele sunt corpuri naturale, aproape in totalitate Mineralele sunt corpuri naturale, aproape in totalitate

solide, care prezinta insusiri proprii. Mineralele sunt solide, care prezinta insusiri proprii. Mineralele sunt alcatiute din unul sau mai multe elemente chimice. Din alcatiute din unul sau mai multe elemente chimice. Din punct de vedere structural, mineralele se se afla in stare punct de vedere structural, mineralele se se afla in stare cristalizata sau necristalizata (amorfa). Cristalele au cristalizata sau necristalizata (amorfa). Cristalele au diferite forme (cubica, rombica) mineralele mai prezinta diferite forme (cubica, rombica) mineralele mai prezinta si alte propietati prin care se diferentiaza. Ele pot fi si alte propietati prin care se diferentiaza. Ele pot fi transparente sau opace, colorate sau nu, mai dure sau mai transparente sau opace, colorate sau nu, mai dure sau mai moi. Unele prezinta un luciu metalice, altele au moi. Unele prezinta un luciu metalice, altele au proprietati magnetice(sunt atrase de magneti) sau proprietati magnetice(sunt atrase de magneti) sau electrice (sunt bune conducatoare de electricitate).electrice (sunt bune conducatoare de electricitate).

Mineralul cel mai raspandid in scoarta terestra este Mineralul cel mai raspandid in scoarta terestra este cuartul.cuartul.

Rocile Rocile Rocile sunt asocieri de minerale. Rocile sunt asocieri de minerale.

Exista si roci formate dintr-un singur Exista si roci formate dintr-un singur mineral (calcarul,sarea). mineral (calcarul,sarea).

Dupa modul de formare rocile se Dupa modul de formare rocile se clasifica in roci magmatice,roci clasifica in roci magmatice,roci sedimentare si roci metamorfice.sedimentare si roci metamorfice.

Rocile magmaticeRocile magmatice Rocile magmatice s-au format prin racirea si Rocile magmatice s-au format prin racirea si

intarirea magmei. Magma din mantaua intarirea magmei. Magma din mantaua superioara patrunde in scoarta terestra prin superioara patrunde in scoarta terestra prin unele crapaturi ale acesteia, putand ajunge unele crapaturi ale acesteia, putand ajunge pana aproape de suprafata. Prin racirea si pana aproape de suprafata. Prin racirea si intarirea magmei, la adancimi mari ale intarirea magmei, la adancimi mari ale scoartei, se formeaza rocile magmatice de scoartei, se formeaza rocile magmatice de adancime. Dintre acestea, foarte raspandit adancime. Dintre acestea, foarte raspandit este granitul. este granitul.

Prin eruptiile vulcanice, magma ajunge la Prin eruptiile vulcanice, magma ajunge la suprafata Pamantului sub forma de lava. Prin suprafata Pamantului sub forma de lava. Prin intarirea lavelor se formeaza rocile magmatice intarirea lavelor se formeaza rocile magmatice de suprafata (vulcanice). Cele mai raspandite de suprafata (vulcanice). Cele mai raspandite sunt adezitul si bazaltul.sunt adezitul si bazaltul.

Ricile sedimentareRicile sedimentare Rocile sedimentare. O prima categorie de astfel Rocile sedimentare. O prima categorie de astfel

de roci a luat nastere la suprafata scoartei, prin de roci a luat nastere la suprafata scoartei, prin actiune ade distrugere a rocilor existente, de sub actiune ade distrugere a rocilor existente, de sub forma de grohotisuri, pietrisuri, nisipuri si malauri. forma de grohotisuri, pietrisuri, nisipuri si malauri. Rocile faramitate si transportate de ape ajung pe Rocile faramitate si transportate de ape ajung pe fundul raurilor, marilor sau oceanelo, unde se fundul raurilor, marilor sau oceanelo, unde se depun sub forma de strate. In decursul timpului, depun sub forma de strate. In decursul timpului, prin cimentare naturala, pot deveni roci prin cimentare naturala, pot deveni roci sedimentare cimentare. In bazele de sedimentere, sedimentare cimentare. In bazele de sedimentere, pietrisurile devin conglomerate, nisipurile se pietrisurile devin conglomerate, nisipurile se transforma in gresii, iar malurile in argile si marne.transforma in gresii, iar malurile in argile si marne.

In mari se depun schelete si cochilii calcaroase In mari se depun schelete si cochilii calcaroase ale unor vietuitoare, formandu-se treptat strate de ale unor vietuitoare, formandu-se treptat strate de calcar. Asemenea roci poarta numele de roci calcar. Asemenea roci poarta numele de roci organogene. Carbunii,petrolul si gazele naturale organogene. Carbunii,petrolul si gazele naturale sunt tot roci organogene, formate prin sunt tot roci organogene, formate prin descompunerea resturilor vietuitoarelor.descompunerea resturilor vietuitoarelor.

O alta categorie de roci sedimntare O alta categorie de roci sedimntare provine din evaporarea apelor cu un provine din evaporarea apelor cu un continut mare de saruri , acolo unde continut mare de saruri , acolo unde adancimile sunt reduse.Astfel de roci adancimile sunt reduse.Astfel de roci sunt sarea si gipsul.sunt sarea si gipsul.

Rocile metamorficeRocile metamorfice Rocile metamorfice s-au format prin Rocile metamorfice s-au format prin

transformari ale rocilor magmatice si sedimentare, transformari ale rocilor magmatice si sedimentare, la temperaturi si presiuni foarte mari, in scoarta la temperaturi si presiuni foarte mari, in scoarta terestra. Exemple sunt sisturile cristaline, care fac terestra. Exemple sunt sisturile cristaline, care fac parte din alcatuirea muntilor. parte din alcatuirea muntilor.

Printr-un alt proces de metamorfism, desfasurat Printr-un alt proces de metamorfism, desfasurat la temperaturi foarte mari, calculele aflate in la temperaturi foarte mari, calculele aflate in apropierea unui bazin magmatic se transforma in apropierea unui bazin magmatic se transforma in marmura.marmura.