MemoriiJurnale

ALAN ALDA (n. 1936, New York) este un cunoscut actor, regizor ºiscenarist american de origine italianã. L-a interpretat timp de 11 ani peHawkeye Pierce în M*A*S*H, apãrând în toate episoadele acestui cele-bru serial TV; a scris scenariile a 19 episoade ale aceluiaºi serial ºi a regi-zat 32. A jucat adesea pe Broadway, fiind nominalizat de douã ori pentruPremiul Tony de excelenþã în teatru. A îndeplinit, tot vreme de 11 ani,rolul de gazdã a serialului documentar TV Scientific American Fron-tiers. A fost nominalizat (prima oarã în 2004) pentru Premiul Academieide Film a SUA pentru rolul din Aviatorul, regizat de Martin Scorsese.A câºtigat cinci premii Emmy (fiind nominalizat pentru 32) – unul dintreele în 2006, pentru interpretarea rolului lui Arnold Vinick din serialulTV The West Wing (Viaþa la Casa Albã) –, ºapte premii People’s Choice,ºase premii Golden Globe ºi trei premii Directors Guild of America.

A scris douã cãrþi de memorii: Never Have Your Dog Stuffed (Sã nu-þiîmpãiezi niciodatã câinele), în 2005, ºi Things I Overheard While Talkingto Myself, în 2007.

Este cãsãtorit cu autoarea de cãrþi pentru copii ºi fotografa ArleneAlda; soþii Alda au trei fiice ºi ºapte nepoþi.

ALINA POPESCU (n. 1978), absolventã a Facultãþii de Limbi ºi LiteraturiStrãine, Universitatea Bucureºti, s-a specializat în studii culturale brita-nice, domeniu în care a publicat o serie de lucrãri. Este coautoareamanualului Engleza în 20 de paºi (2009) ºi colaboreazã cu diverse edituri,traducând din englezã (Emma McLaughlin & Nicola Kraus, Jurnalulunei dãdace, 2007, Lauren Henderson, Prea multe blonde, 2008, JaneGreen, Eu ºi soacrã-mea, 2008, David Rothkopf, Superclass. The GlobalPower Elite and The World They Are Making, în curs de publicare, º.a.).

Traducere din englezã de ALINA POPESCU

ÓH U MAN I TA S

BUCURE ª T I

Colecþie coordonatã de Oana Bârna

Coperta: Ioana Dragomirescu MardareTehnoredactor: Manuela MãxineanuCorector: Iuliana PopDTP: Emilia Ionaºcu, Dan Dulgheru

Tipãrit la C.N.I. „Coresi“ S.A.

Alan AldaNever Have Your Dog Stuffed© 2005, 2006 by Mayflower Productions, Inc. This translation published by arrangement with Random House, an imprint ofRandom House Publishing Group, a division of Random House, Inc.All rights reserved.

©HUMANITAS, 2009, pentru prezenta versiune româneascã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiALDA, ALAN

Sã nu-þi împãiezi niciodatã câinele: ºi alte lucruri pe care le-am învãþat înviaþã / Alda Alan; trad.: Alina Popescu. – Bucureºti: Humanitas, 2009

ISBN 978-973-50-2423-9I. Popescu, Alina (trad.)791.43(73)Alda, A.(0:82-94)821.111(73)-94

EDITURA HUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. – CP 14, Bucureºticpp@humanitas.rowww.libhumanitas.ro

Actul unu: Urcã-þi eroul într-un pom.Actul doi: Aruncã în el cu pietre.Actul trei: Dã-l jos din pom.

— rânduri despre dramaturgie, atribuite lui George Abbott

actul unuÎN POMUL CUNOªTINÞEI

BINELUI ªI RÃULUI

CAPITOLUL 1

Sã nu observi nimic

Mama n-a încercat sã-l înjunghie pe tata decât când euaveam ºase ani, dar sunt sigur cã a dat semne de comportamentstraniu ºi înainte. Privirea ei detaºatã, zâmbetul acela misterios.Ceva a fost.

Familia mea locuia într-un apartament de douã camere,deasupra ringului de dans al unui club de noapte. Tata jucaîn spectacolul care avea loc acolo în fiecare searã. Printre scân-durile din podea, auzeam numerele muzicale. Auzisem ºi nu-mãrul final, de la miezul nopþii. Tata ar fi trebuit sã se întoarcãacum douã ceasuri.

Mama mã rugase sã aºtept împreunã cu ea. Se simþea sin-gurã. Am jucat gin rummy în vreme ce orchestra de dedesubtcânta „Brazil“, iar perechile au dansat pânã târziu, în noapte,prin aburii bãuturii ºi ceaþa fumului de þigarã.

În cele din urmã, a sosit. Mama a sãrit în sus, furioasã. — Pe unde ai umblat? a þipat. Cu toate cã aveam numai ºase ani, îi înþelegeam furia. Tata

lucra cu femei pe jumãtate goale ºi se întorcea acasã searatârziu. Nu era o nebunie sã intri la bãnuieli. Ea i-a spus cã ºtiecã se culcã cu cineva. El a negat.

— Ba da! a þipat mama. El a negat din nou, de data asta pierzându-ºi rãbdarea. — Nenorocitule! a spus ea. A luat un cuþit de cojit legume ºi s-a repezit spre el, încer-

când sã i-l înfigã în faþã. Asta chiar era o nebunie. Tata a prins-o de încheieturã.

9

— Doamne, ce te-a apucat?Se luptau pentru cuþit, în vreme ce eu îi imploram sã înce-

teze. Când tata a forþat-o sã dea drumul cuþitului, eu l-am ridi-cat ºi l-am izbit cu putere de masã, ca sã nu mai poatã fi folositniciodatã.

Câteva sãptãmâni mai târziu, ºedeam toþi trei la mãsuþade lângã chicinetã ºi mâncam. Eu mã jucam cu furculiþele ºicuþitele din tava de argintãrie. Am dat peste cuþitul de cojitlegume cu vârful îndoit ºi m-am uitat la mama.

— Îþi aminteºti când am înfipt cuþitul în masã?— Când?— Când ai vrut sã-l înjunghii pe tati.Ea a zâmbit. — Nu fi prostuþ. N-am fãcut niciodatã asta. Îl iubesc pe tati.

Þi s-a nãzãrit. A râs nepãsãtoare, dar râsul îi era studiat. M-am uitat la tata,

care ºi-a întors privirea ºi n-a spus nimic.ªtiam ce vãzusem, dar nu trebuia sã aduc vorba despre asta.

Nu înþelegeam de ce. Încã nu-mi dãdeam seama cum mergetreaba.

În timp, am învãþat cã stilul nostru era sã nu vorbim desprece se petrece. Când mergeam în vizitã, mama se temea sã nu-ifac de râs atrãgând atenþia gazdelor asupra unor chestii – depildã, ghemotoace de praf sau pete de pe covor. În timp cestãteam la uºã, aºteptând sã ni se deschidã, ea se întorceaspre mine, cu o minã foarte serioasã, ºi-mi spunea: „Sã nuobservi nimic.“

Familia noastrã avea o stranie listã de lucruri pe care nule observai sau despre care nu vorbeai. Când þara vota pentrual patrulea mandat al lui Roosevelt, tata s-a întors de la ºcoaladin apropiere ºi eu l-am întrebat cu cine votase.

— Ei bine, în þara asta votul e secret, mi-a rãspuns el, cuun mic zâmbet.

SÃ NU-ÞI ÎMPÃIEZI NICIODATÃ CÂINELE

10

Nu l-am mai întrebat, îmi dãdeam seama cã ãsta era unuldin lucrurile despre care nu se vorbeºte, dar nu puteam pricepede ce era ilegal sã le spui copiilor tãi cu cine ai votat.

Boala mintalã era ºi ea un lucru despre care nu discutamniciodatã. Eu ºi tata nu pronunþam niciodatã aceste cuvinte.Politica asta nu se aplica doar în familia noastrã. În vremeaaceea, bolile mintale erau mai degrabã un blestem decât o sufe-rinþã ºi a admite existenþa lor însemna o ruºine pentru întreagafamilie. Cumva, boala þi-ar fi compromis pãrinþii, verii ºiorice om apropiat. Pur ºi simplu nu pomeneai nimic de ea.

Cu mult mai simplu ne-ar fi fost tatei ºi mie sã înfruntãmîmpreunã boala mamei, sã ne comparãm observaþiile ºi sãpunem la cale o strategie. Dar nu, fiecare era pe cont propriu,iar eu credeam cã felul în care se purta mama era fie vina tatei,fie vina mea. Iar când am aflat de existenþa unei noþiuni nu-mite pãcat ºi, intrând în adolescenþã, când am dat peste unpãcat care-mi plãcea foarte tare, am început sã mã conving cãepisoadele distructive ale mamei erau, în realitate, provocatede pãcatele mele. Cele douã pãreau sã coincidã. Nu era cevacu totul lipsit de logicã, pentru cã ambele aveau tendinþa sãse petreacã zilnic. Credeam cu tãrie cã eram în posesia uneibaghete magice care putea vãtãma întreaga familie.

Asemenea primilor oameni, mi-am pus cap la cap obser-vaþiile; ºi a rezultat o imagine a modului în care funcþionaulucrurile pe cât de ingenioasã, pe atât de absurdã. ªi, tot ca celedintâi fiinþe omeneºti, în prima perioadã a vieþii mele eramfoarte atent la ce se petrecea ºi gândeam intens. De la bunînceput am fost foarte curios – nu era un hobby, ci o strategiede supravieþuire.

Stând la masa din bucãtãrie în seara aceea ºi privind cuþitulde cojit legume cu vârful îndoit, mã strãduiam sã pricep dece nu trebuia sã ºtiu ce ºtiam. Îmi puneam deja întrebãri degenul: De ce stau lucrurile aºa? Ce se întâmplã aici, de fapt?

SÃ NU OBSERVI NIMIC

11

SÃ NU-ÞI ÎMPÃIEZI NICIODATÃ CÂINELE

În lumea mea erau nenumãrate lucruri care sã-mi stimulezecuriozitatea. Din fragedã copilãrie, obiºnuiam sã stau deoparte,privind atent ºi încercând sã înþeleg un univers care mã fascina.Era o lume cu glume grosolane ºi râsete pânã târziu în noapte,o lume cu jocuri de noroc ºi bãuturã, o lume în care se vedeauadesea funduri, coapse ºi sâni de femei dezbrãcate.

Mi se pãrea cã lumea era foarte interesantã. Cum sã nu-þidoreºti s-o explorezi?

269

CUPRINS

Actul unuÎn pomul cunoºtinþei binelui ºi rãului

1. Sã nu observi nimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2. Doamne dezbrãcate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

3. Sã nu-þi împãiezi niciodatã câinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

4. Înþeleptul din canionul La Tuna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Actul doi Aruncând cu pietre

5. Amvonul bãtãuºilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

6. Mama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

7. Parisul e cea mai crudã lunã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

8. Muza din Bronx . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

9. Privind din culise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

10. Distracþie la curse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

11. Conversând cu morþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

12. Spui „da“ la orice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

13. Viaþa la închisoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

CUPRINS

Actul treiCoborârea din pom

14. Eu ºi Hecuba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171

15. Femei celebre pe care le-am sãrutat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

16. Diavolul e în dormitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196

17. Domnul Smith merge mai departe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200

18. Încercând natura cu degetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205

19. În zona erogenã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218

20. În Chile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222

21. Perioada de aur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247

22. În definitiv, e simplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252

EPILOG . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255