CLASICII ROMANI COMENTAF1SUB INGRIJIREA DLL' N. CARTOJAN PROF. UNIVERSITAR

AL RUSSO

SCRIERI POSTUMETRADUSE DE!

V. ALECSANDRIAL. ODOBESCUMIHAIL SADOVEANU

PUBLICATE DE:

PETRE V. HU RA SCRISUL ROMAN E SC_CRAIOVA

-

LIMES

t

lr

A L. R U S 3 0

SORER] POSTUME.TRADUSE DE.:

V. ALECS41JDFILAL. ()MEWMIHAIL SADQV.EANU

PUBLICAIE. PE :

?ETRE V. HANES

EDITURA SCRIS.UL, RQMANESD, CR.AUDVA

INTR ODUCERE

Scrierile postume ale lui Al. Russo.

Inceputurile lite- Trebue puse in legg.tura cu mis-rare ale lui Russo. carea intelectuall din Iasi provo-

cata de pregatirea revistei DaciaLiterard, care a si apdrut in 1840. Mihail Kogaini-ceanu, intors din strainatate in 1838, dupa ce aincercat o colaborare cu Gh. Asachi, s'a decis sascoata singur o publicatie. Deciziunea a luat-o dupaconsfatuiri cu C. Negruzzi, care locuia la Iasi, cc.V. Alecsandri si cu AI. Russo. Poetul se 'ntorsesesi el din strAinatate in 1839 si dobandise un postla samesie. Russo se intorsese din Elvetia in 1835si locuise cand la tail, cand la Iasi, dar in 1839 segasea la Iasi. Din acest an dateazd scrierea lui Lapierre du tilleul" (Piatra Teiului), publicata 'Msamai tarziu (1908); din 1839-1840 existd ,,Jassy etses habitants en 1840" (Iasii si locuitorii sAi in 1840);din 1840 Studii Nationale, Cate si trei 'In spiritulpe care grupul de mai sus it stabilise pentru viitoareapublicatie a lui M. K., si anume: inspirafie dinlegendele populare (Piatra Teiului, Studii Nationale)si din obieeiurile tArii (Iasii si locuitorii sAi). Primabucata cuprinde chiar la urma cateva randuri deunde reiese clar ca avea sal fie in curand publicatd(v. mai departe pag. 53): Soarta a vrut ca amin-tirile unui caldtor sa ajungd obiect de publicare".CALItorul era R., care, impreung. cu V. Alecsandri,

III

Mihail Cuciureanu $i altii, falcuserd o excursiune inImprejurimile frumoase ale orasului Piatra din ju-detul Neamt (aceasta excursiune au descris-o fiecareseparat $i .au publicat-o, afara de R., care n'a pu-blicat-o). Revista lui M. K. a $i anuntat ea operelelui R. vor fi tiparite: La cantora Daciei Literarevor iesi in curand Poeziile d-lui Mihail Cuciureanu,Scrierile d-lui R..." (a se vedea in prefata volumuluiScrieri de Al. R. din colectia de fata excesul de dis-cretie al scriitcralui nostru ori-de-cate-ori era vorbade persoana lui).

Din 1842 avem Palatul lui Duca Voda ". Tortintre 1839 40 putem pune $i Le rocher du corbeau(Stanca Corbului), tot rod al unei excursiuni, poatechiar al aceleiasi, publicatd $i ea mult mai tarziu.In 18.46, R. a scris Soveja, aparutd. insd. tot dupdmortea lui.

Alte scrieri, aparute $i ele dupa moartea lui, nule mai putem data: Poezia Populara, DecebalStefan cel Mare. Totusi tinand seama ca R. incepesa publiee in 1846 $i continua pang in 1856, cutrei ani inafntea mortis, am fi indemnati sa admitema pe acelea le-a scris intre 1840 $i 1846.

Dar de ce n'a publicat R. scrieri atata valoare,and pentru publicare fusesera scrise $i and Dacia Li-terary a $i anuntat aparitia lor? Poate din cauza unoratacuri contra unor stari de lucruri de atunci, poatedin cauza unor atacuri personale, ca in contra lui G.Asachi! Sau poate pentrucd R. n'a gdsit pentru de untraducdtor ca pentru Cantarea Romaniei? Dintreele, La pierre du tilleul", Jassy et ses habitants",Soveja" $i Le rocher du corbeau" sunt scrise infrantuzeste, existd. manuscriptele for pentru primeletrei, iar ultitna a aparut intr'un ziar francez (urmeazaindata indicatiuni bibliografice).

Poezia Populard", Studii Nationale'', Palatallui Duca Voda", Decebal $i Stefan cel Mare" $i cateva

IV

$i

$i

de

fragmente din alte scrieri s'au publicat in romane,ste deV. Alecsandri dupa moartea lui Russo, de sigur tradu-candu-le el, fiindca limba seamana mult cu limbaoperelor lui $i se departeaza de a operelor lui. Russo.Lipsesc arhaismele si moldovenismele acestuia $iabunda in schimb neologisme, ca proportii arhitec-torale", balcon", apartament", remarcabil", ,,nivel"(In Palatul lui Duca Vodd). Poetul si-a strecurat si pefavoritul sau onor" (in Cugetari scrise in inchisoareadela Cluj), pe care R. niciodata nu 1-a intrebuintat.

Asa se face ca tocmai primele scrieri ale lui R.au aparut ipostum.

Redam titlurile tuturor cu anume indicatiuni ne-cesare :

1. POEZIA POPULARA aparuta cu acest titlu$i cu subtitlul de Studiu literar" in Foaia Soc. p.lit. si cult. rom. In Bucovina din AugustOctomvrie1868 si in Albina Pindului din Octomvrie acelasi an.S'a publicat de V. Alecsandri, care desigur a $itradus-o din limba franceza.

2. STUDII NATIONALE. Poarta data 1840, darau fost publicate abia in 1868 in Foaia Soc. p. lit.si cult. rom. in Bucovina, numerele din Iunie $i Iu liesi republicate in 1873 in Convorbiri Literare. Cu-prind anecdote despre haiduci.

3. PIATRA TEIULUI. Poarta. data 1839 si sepastreaza Inca In original In limba franceza in biblio-teca Academiei Romane, sub no. 311. A fost publi-cata in original in editia din 1908 a Scrierilor luiR. Dupa aceasta data a fost tradusa de C. Margari-tescu si apoi de M. Sadoveanu. Acesta a publicattraducerea in Biblioteca Minerva. Textul sau s'a re-produs si aici.

4. STANCA CORBULUI cuprinde legenda uneistanci din judetul Neamt. A fost scrisa in limba fran-

V

ceza nu stim grin ce an, dar a fast publicata abia in1863 in ziarul La voix de la Roumanie. Peste cinciani (1868) a fost publicata in traducere in Foaia Soc.p. lit. $i cult. rom. din Bucovina, traducere facuta desigur de V. Alecsandri, iar peste alti cinci ani, tra-ducerea s'a reprodus in Convorbiri Literare, de si-gur tot dupa staruinta lui Alecsandri.

5. 1A$11 $1 LOCUITORII SAI IN 1840. Origi-nalul francez se pastreaza si acum in Biblioteca Aca-demiei Romane sub no. 311. A fost publicat ineditia din 1908 a Scrierilor lui R. A fost tradus inromaneste de C. Margaritescu in 1909 $i apoi deM. Sadoveanu, in Biblioteca Minerva. Textul sdus'a reprodus aici.

6. SOVEJA cuprinde descrierea drumului dela Iasila Soveja, schit in judetuI Putna, precum si a se-derii lui acolo in anul 1846, cand a fost surghiunit.Textul francez se pastreaza in biblioteca AcademieiRomane, sub no. 311. Traducerea, datoritg. lui Al.Odobescu, s'a publicat in 1863 In Revista Romana,de sub directia sa, dupg. Indemnul lui V. Alecsandri.In 1908 s'a publicat si originalul francez in editiaScrierilor lui R.

7. DECEBAL $1 STEFAN CEL MARE, o splen-dida paralela intre cele doua figuri istorice. S'a pu-blicat numai in traducere in Foaia Soc. p. cult. si lit.rom. din Bucovina, 1868, dupa staruinta lui Alec-sandri, care de sigur a a Mut si traducered.

8. PALATUL LUI DUCA VODA a lost scrisa in1842, de sigur in frantuzeste, $i a fost publicata intraducere abia in 1874 in Columna lui Traian, no. 1.Traducerea se datoreste de sigur lui Alecsandri.

9. [OFITERI FRANCEZI IIN MOLDOVA), tra-ducerea din frantuzeste de Russo a unui fragment din-

VI

si

tr'o descriere de calltorie la not a unor ofiteri fran-cezi. Descrierea este din 1822 si traduoerea din1856, cand R. a trimis-o lui M. K., ca s'o publice inziarul sau Steaua Dundrii. Nu s'a publicat insa si a-ramas Intre hartiile prietenului sail. (Ms. Kog., no. 13,biblioteca Academiei Romane). S'a publicat in ed.din 1908 a Scrierilor lui R.

10. CUGETARI, SCRISORI, FRAGMENTE:a) Cugetari scrise in inchisoarea dela Cluj. Au fost

traduse de V. Alecsandri si publicate In Foaia Soc.p. cult. pop. rom. din Bucovina in 1868, apoi re-publicate in Convorbiri Literare din 1873.

b) Alte base cugetari, citate de V. Al., cand avorbit despre R. (in aoeeasi revista din Bucovina).

c) Scrisoare afire V. Alecsandri, 1846, inainte dea pleca R. in surghiun la Soveja.

d) Scrisoare catre N. Balcescu, Sibiu 1848.e) Bilet ccitre V. Alecsandri, 1848, din Inchisoarea

din Cluj.f) Protest catre consiliul de razboiu din Cluj, 1848.g) Pro' /est catre contele Vay, comisarul guvernului

in Cluj, 1848.

Al. Russo §i goo- In Plata Teiului", scrisa in 1839,zla popularA. R. vorbeste cu entuziasm despre

jocurile tardnesti si despre cantecele pOpulare.

In aceeasi bucata citeazd 4 versuri din balada luiIon Chetraru, in traducere francezd.

La sfarsitul bucatii Le rocher du corbeau", rod,probabil, al aeeleiasi excursiuni, din care a iesitPiatra Teiului", ne spune ca s'a intors cu o colectiede Wine; iar in cuprinsul bucatii atrage atentiuneaca taranul care conducea excursiunea canta doine.

In Studii Nationale", care poarta data 1840,

VII

strange la un loc anecdote despre haiduci. Intelegemdin ele ca R. culesese balade privitoare la acestiadin urma.

In Soveja (1846) vorbesie de cloud on desprecantecele populare: 1) Odatd, descriind tinutul princare trecea, adaugd: Caci aici e Cara talharilor, ser-puita de parae, scAldata de Putna si de Siret, asa demult ldudate in cantecele bdtranesti" (1 Martie);

2) Alta data ne spune ca in acea zi (Duminicd 10Martie) a ascultat toata dimineata cantece oltenestidela figanii din satul Soveja si le-a inteles. Apoi ahotdrit ca a doua zi unul din ei sa vie la schit, undesedea R., si sd-i explice mai pe larg cantecele.

A venit Tnsd nu un tigan, ci un mocan cu cimpoiulsi i-a cantat tot felul de arii: moldovenesti, munte-nesti, ardelenesti, apoi doina

Dela acest mocan a cubes de sigur R. multebalade populare, fiindcd Alecsandri spune in edilia Ia Poeziilor Populare ca de la Soveja i-a adus R.Miorita.

In Poezia Populard", pe care o bdnuim_ca scrisdtot la Soveja sau nu tarziu dupd aceea, povestestetot o scend din satul Soveja, dela un iarmaroc, culdutari si cantece populare, citeazd versuri dintr'a-cestea si se ridica la cel mai inalt ton admirativ.

In 1848, cand a stat inchis la Cluj, trimitandunor prieteni din Iasi informatiuni despre starealui, ii instinteazd ca recitd mereu urmdtoarele versuri:

Inchinare-as si n'am cui,Inchinare-as murgului,Dar mi-i murgul cam nebun*i de fuga numai bun.Inchina-voiu ulmilor,Uriesii culmilor,Ca sunt gata sa-mI raspunzaCu freamat volos de frunza :

VIII

Ulmii ca s'or clatina,Frunza ca s'a scutura,Trupul Ca mi-a astupa.

Sunt versurile cu care se incheie balada TomaAlimos (sau Toma lui mos, cum zice el in StudieMoldo Vaud).

In acelasi an, R. a cules cantece populare dinMuntenia, unde a stat catdva vreme, dupa fuga dinMoldova. Afldm faptul dela V. Alecsandri. Acestaa trimis in 1880 lui V. A. Urechid pentru Albumulmaoedo-roman un cantec popular despre AlexandruMachedon, reintocmit", zice poetul, pe cat s'aputut, din cateva fragmente de poezii populare cu-lese la anul 1848 de raposatul meu amic A. Russoin calltoriile sale pe malurile Dundrii".

In 1851-52, in ziarul din Iasi, Zimbruly aparescrierea lui R. Studie moldovand". In ea citim detrei on admiratie pentru poezia populard: 1) Cuinu-i place un cantec popular editat de prietenulmeu Aleicsandri?", zice autorul. 2) Mioana.,Naframa, Mihail, Bujor, Toma lui mos, Codreanuvor trai cat va fi un Roman pe lume". 3) Incheiereamea este, in putine vorbe, ceea ce se face pentruBalade, trebue sa se facd si pentru toate traditiilenoastre: cantece si traditii fac una, ele se talmIcescsi se intregesc" pe atunci Alecsandri pregdteaprima sa editie de Poezii Populare.

In 1855, in Cugetari" nu odatd recomanda limbafireascd din cantecele populace, opunand-o limbiiartificiale a unor contemporani. In Cugetari, parteaII, no. 2 (v. volumul de Scrieri din aceasta colectie,pag. 164) zice: Toate scoalele noastre [literare] tre-bue sa porneascd dela cantioele oe le hulesc, ca sa a-jungd la clasici, si Simtim cd, mare avutie, inspiratiesi linguisticA este in cantecele dispretuite in Ar-deal" (pag. 165).

IX

In acelasi an, in Amintiri" si anume Intria. II-aciteaza 18 versuri din balada lui Donciu" (v.Scrieri, pag. 65).

In Martie 1856 R. trimite lui M. Kogalniceanu oscrisoare din Piatra-Neamt vorbindu-i despre ziarulSteaua Dunarii. Si incepe asa:

M'am dus spre tail, pentru a rasufla si pentru azice ca acel cantic, cantic mai moldovenesc cleattoate canticele:

Vara, yard, muma noastra,Ie bruma de pe fereastra$i zapada de pe coasts,Si o fA lar rotogoala,SA ma mai dau id de vale,SA mai clantaiu din pistoale.Sa vAd soarele lucind,SA mai vAd iarba Band,Codrii Inverzind,S'aud copila§ii chiuind,Ciobana§ul fluierAnd.

R. a inceput sä scrie in 1839 si a incetat sa maiscrie in 1856. In tot rastimpul acesta s'a preocupatstaruitor de problema poeziei populare si a traditiilor,mai staruitor decat oricare dintre contimporani.

Rasunetul preocuparilor sale n'a fost insa puternicatunci. II simtim numai in generatiunea urmatoarelui si anume la Teodorescu Oh. Dem si la d-rulRudow. Gel dintaiu incepe prefata la marea sa co-lectiune de Poezii Populare (1885) cu o citatie avan-tata din studiul lui R. Poezia Populard" si continua:Astfel simfea Al. R. despre marele tezaur al muzeinoastre populare si astfel vorbea mai acum o juma-tate de secol (1835-1839)", pag. 5. Am vazutmai sus ca studiul lui Russo s'a publicat abia in1868, noua ani dupa moartea autorului, dar cu-prinsul ni-I arata compus in anul 1846 la Soveja,

X

on nu Area tarziu dupd aceea. Totusi TeodorescuOh. Dem. II dateaza 1835-1839. Pe ce se va fi in-temeiat?

Cu alt prilej, si anume in prefata scrisd pentruvolumul Le romancero roumain" de Jules Bran,spune: Al. R. se puse a culege din gura ldutarilorlegende si cantece populare. In timpul Inchisorii luipolitice la manastirea Soveja, in 1846, el nu incetd.sd se ocupe cu aceasta opera, glorioasd intre toate".Reiese de aici ca si-a intemeiat afirmatiunile ope bucataSoveja a lui A. R., laparutd in traducerea lui Odobescudin Revista Romand a acestuia (1863).

D-rul Rudow in Geschiehte des rumanischenSchrifttums" (1892) spune c. R. a cules cantecepopulare, dar toate s'au pierdut" (sammelte auchVolkslieder doch ist alles verloren, pag. 90). Izvorulacestei afirmatiuni nu-1 cunoastem.

Gh. Adamescu in Notiuni de istoria limbii siltteraturii roman" (1899) spune c. R. e acela carea atras cu entuziasm atentiunea la productiunile po-porului".

Colaborarea Russo Sa precizdm acum rolul lui R. InAlecsandrl. culegerea poeziilor populare pu-

blicate in prima editiune a colectieilui V. Alecsandri. In aceasta privintd iata ce gdsimInainte de 1900, data dela care R. intrat in randurilescriitorilor romani.

Teodorescu Gh. Dem. in prefata citatd dela Leromancero roumain" a lui Jules Brun spune: Al. R.se ptrse a culege din gura ldutarilor legende si can-tece populare. El I i Incredintase manuscriptele unuiadintre amicii sai. Acesta, cu talentul sail bine cu-noscut, dete acestei culegeri lustrul care le lipsea $i lepublica in cloud brosuri, sub aceste titluri: Poeziipopulare, balade $i cantece bdtranesti, culese si in-dreptate de V. Alecsandri (1852-1853, Iasi).

XI

G. Adamescu, in cartea mai sus citatd, spune slel cd R. a indemnat pe Alecsandri se se ocupe custrangerea si publicarea .operelor populare".

Izvorul acestor informatiuni nu ni se comunicd.Poate ea pe la 1880 1890 ele circulau intre cu-noscAtorii problemelor de literature popularg. ro-maneasca.

SA Incercgm a aduce lamuriri, completand pecele din 1901 in studiul despre Al. Russo.

Am scos mai sus in evidentd. cg. In Piatra Teiu-lui" (1839), R. citeaza in traducere franceza 4versuri privitoare la haiducul Ion Chetraru. 0 baladacu acest subiect nu se gdseste in colectia Alecsandri,prima edittie. Intr'a doua editie apare o doind, darfare versurile reproduse de R.

In Studii Nationale" (1840), R. relateaza o anec-dotd despre acest haiduc (v. mai departe, pag. 13-15),reproducand versurile din Piatra Teiului" (dateaid in romaneste, ca toatd scrierea, de V. Aled-sandri). Anecdota se sfarseste cu uncle informatiuni

constatari, pe care le vom gasi Ia. Alecsandri.Russo zioe: Banda aeeasta fu prinse peste catevaluni. Until din ei primi se devie caldu, pentru ca sescape de moarte, insa el era tigan. Romanul se faceispravnic, se face judecator, dar caldu niciodata".Alecsandri spune $i el la 1866 ,,...el fu sipanzurat incampul dela Frumoasa de insusi tovardsul sau.Gavrilbuzatul, tigan de soiu, care primi a se face caldu,pentru ca se. -$i scape vieata. Aci e locul sa facem oobservatie, ca niciodatA un Roman nu s'a dedat latrista meserie de calau".

In 1846, R. cunostea balada Pgunasul Codrilor"(Cony. Lit., an. XXXV, 1901, pag. 669), pe care V.AI. o publicd in 1849 in ziarul Bucovina.

In studiul Poezia Popularg.", scris de sigur intre1846-1848 (desi publicat abia in 1868), R. atrageatentiunea asupra unor imagini si versuri frumoase

XII

si

sisi

si si

populare in fermeni pe care-i gdsim mai tarziu sila Alecsandri. 1) Russo zice: Nu poti sä nu ad-miri calul lui Codreanu, care, cand fugea, vaile selimpezea". Alecsandri relevd aceste doud versuri:Astfel murgul meu fugea 1 I Vdile se limpezea" siadaugd imediat : Imaging. minunatd de repezimeacalului" (pag. 93, nota 5, ed. 1866).'2) La R. gasimscoase in evidentd versurile: As`Lerne-te drumului 1(Ca si iarba campului [I La suflarea vantului", pre-cedate de aceastd observatiune: Nu poti stalnesimtitor la auzul armoniei limbii popo:ului, candToma Alimos, zice murgului sau". Alecsandri relevasi el exact aceleasi versuri $i urmeazd cu aceastd.observatiune: In toate baladele unde se pomenestede alergari de cai, poetii poporului se intrec in ima-gini de sublimd frumusete" (pag. 76, nota 5,ed. 1866).

La R. gdsim balada Uhimiciu. La Alecsandri dinprima editiune n'o gasim, dar o gasim in cea de adoua.

R. a influentat pe V. Al. si in modul de agrupa poeziile populare. In Poezia Populard", elle grupeazd in: 1) Cantece bdtranesti, 2) Cantece defrunza, 3) doine 4) hore. Alecsandri le-a grupat$i el la Inceput tot in patru categorii: 1) Cantecetranesti (balade), 2) Doine sau cantece de dor, 3)Cantece haiducesti sau de codru, 4) Hore sau can-tece de joc (In Zimbrul, 1851 din 25 lanuarie, pag.210). Dar peste 15 ani (1866) a redus gruparile la3, desfiintand cantecele haiducesti: 1) Cantece ba-tranesti sau balade, 2) Doine, 3) Hore, nu mai staacum sub influenta prietenului sau, mort din 1859.

Alecsandri a recunoscut ca R. 1-a ajutat in cu-legerea Poeziilor Populare (prefata ed. II), dar soco-tim ca a recunoscut prea putin. Desi prieten bun cuR., i-a ldsat In umbra activitatea-i in aceasta prri-vinta, deli s'a luptat barbdteste sd-i apere dreptul

XIII

sl

--o

-sibd-

de autor asupra Cantarii Romaniei. Caracteristice, inaceastd privintd, sunt trei faryte: 1) La 2 August 1863,Al. trimite dela Iasi Ia Bucuresti lui Al. Odobescumanuscriptul operelor Le Pierre du tilleul" si So-veja", ca acesta sa le traduca si sa le publice inRevista Romand, iar la 14 Septembrie 1863, In ace-Iasi scop, Jassy et ses habitants" sfarsitul Cuge-tdrilor, netipdrit In Romania Literara (1855), dincauza disparitiei acesteia (textul Cugetarilor era ro-manesc si nu mai trebuia tradus). Odobescu a pu-blicat fragmentul din Cugetari, a tradus si a ti-pdrit Soveja, dar n'a mai avut vreme sa mai tra-ducd $i sa mai tipdreasca si pe celelalte, findcd $irevista sa si-a 'ncetat aparitia. Dar de ce Alecsandrin'a trimis si manuscriptul bucdtii Le rocher du ccr-beau" si 1-a trimis, In schimb, ziarului francez Lavoix de Ia Roumanie? De ce n'a trimis si manus-criptul studiului Poezia Populara? (Scrisorile cdtreOdobescu se afld reproduse in studiul despre Al. R.at comentatorului editiei de fata). Bdnuim ca dintr'oconsideratiune tot in legdturd cu rolul lui R. In des-groparea poeziei populare. Bucata Le rocher du cor-beau spunea la urmd. cum am mai relevat caautorul se intorsest din excursie si cu o culegere dedoine, deci era preocupat de astfel de chestiuni; iarstudiul Poezia Populara" II aratd, pe acelasi autor,un serios cunoslator al problemei.

2) De ce tocmai in 1868 a publicat V. Al. a-cest studiu? Fiindcd tinuse sa -i apard si editia II-adrh colectia sa, a carei insemndtate ar fi fost multsldbitd de aparitia anterioara a studiului lui R. Dealtfel, tot in acel an, Al. traduce $i Le rocher ducorbeau" $i -I trimite odatd cu ,,Poezia Pun lard" ace-

reviste, Foaia Soc. din Bucovina, insolindu-lede o scrisoare, uncle, e adevdrat, recunoaste ajutcruldat de R., deli primise mai mult decat ajutor: Acest

XIV

si

leiasi

amic al meu care mi-a ajutat la culegerea poeziilorpopulace ".

3) De ce in lyrima edifie, Al.. n'a adnotat poe-ziile si de ce adnotdrile din editia II-a seamAna de-seori prea Inuit cu observatiunile -acute de R. Instudiul despre Pcezia Populard? Fiindta pang. la1852-53, data primei editiuni, n'a dispus de ma-nuscriptele lui Russo care contineau acele observatiuni.

Are dreptate Ov. Densusianu, cand spune la Ca-pitolul R. in Istoria literaturii modeme":Meritul lui in aceasta privinta i-a fost numai Inparte recunoscut de Al... Colaborarea lui R. este multmai mare deck rezultd din informatiile date de Al.Multe din poeziile culese de R. se_gdsesc in variatacolectiune a lui Al.".

In studiul consacrat lui Al. Russo, romentatoruledifiei de fag propunea ca numele scriitorului sa fieasociat cu al lui Alecsandri, cand e vorba de cu-legerea si adnotarea poeziilor pop-Ware, iar colectiu-nea cunoscutd numai sub numele poetului s'o de-numim Colectia Russo-Alecsandri". Propunerea isiare, cred, locul Si acum.

Textul Comentatorul editiunii de fata a pu-Sovejel", .

blicat mult Soveja in Biblioteca pentru. Cum de atunci s'a retipdrit fard con-

trolul sdu, atrage ad atentiunea asupra numeroaselordeosebiri de text, dintre care unele destul de grave,pentru a fi finute in seama la o noun retipdrire:Textut tut Russo in iraducerea

lui Al. Odobescu.

secvestratcu

ar putea crede cineva ca maaflu In Siberia, cu aiai mai mullin Siberia, cu cat...

nevoile

Texiul din Biblioteca peniru toll

secfestratca

ar putea crede cineva ca maaflu In Siberia, cu cat...

puterile

XV

de

primblu plimb

oricArui fiecarui

De aceea nu pot crede cit cei de De aceea nu cei de seama measeama mea au scris au scris

actors erol

Primesc dimineafa vizita primesc vizita

stiu taraft cd stiu

censura, in 0.410 ca legea censura, impusd.e dreaphi fe c acoto unde seafla impusa

rAzvratesti rascolesti

acestea aceasta

domniei tale dumitale

paveul parcul

cuartal suburbie

pentrupentru

comploiarl demasuri

romant,marl pentru marl mdsuri

ca s'ajunga mai curAndla culcus ca s'ajungd la culcus

carmultori prefecti

la temnicerl la cazaci la cazaci

cu vreo cateva zile cu cateva zile

socoteala seama

uniformitatea conformitatea

otcupului stapAnulul

cu curiozdate, sau ca pre o at-riozitate. Nu stiu cu curlozitate. Nu stiu

era si glumet bitranul. Am uitat era si glumet. Am ultat

negutatori negustori

la de

XVI

ca

flits

sburlise slabise

vornio mine

s'aprinza s'aduca.

domniata dumneata

capitanul si ceata lui, dar eravoinic om capitanul, Fl inlmos

tare I capitanul si ceata lui

dejunam mancam

Verzii Verdea

Aci Mi

priveste-1 la PIA gi 'ntreaba-Ide vieata priveste-I si 'ntreaba-1 de vieata

are cu ce mA reclama avem ce mai reclama

ofisul domnesc aftsul domnesc

ispasania ispasirea

mi-I urit, Au vent( cevadansele

vizife;rm-e aril §i de mi -i urit si de dansele,

mai dau iveala

alt cuvant pretext

parabola orientala de insernnat parabola oriental&

i se cam vede stirbenia i se vede stirbenia

simplitate simpatie

ca sa sa poffeasci pe nimenl lamasa la clausal, fara ca sa maivada vreun om ca sa mai vada vreun om

nesupunere nerusinare

d'a-sila deosebire

untrofiter subofiter

oameni Romani

2 Al. Russo, Scrierl Postume XVII

ca s'arunc o priviie ca sa privescdoua saptamani zece cinsprezece zile

obidit obosit

mi-a nu aqi pima atunct eu o sa ma acespe sofa, ca sa-ft ascult istoria s'ascult istoria

deters dadura

mama tulpina

niste taraci tarusi

cufunda tnfunda

se .jucau. pe scend tainele saumisterele se jucau misterele

Limba scrierilor Bucdtile Poezia Popularg., Stu-postume. dii Nationale, Stanca Corbului, De-

cebal Si Stefan cel Mare, Palatullui Duca-Vodd au fost traduse de V. Alecsandri.Limba for se datoreste deci acestuia.

Bucata Ofiteri franeezi in Moldova e o traducerefacuta chiar din frantuzeste.

Soveja a fost tradusa de Al. Odobescu. Acestuia iirevine deci limba scrierii.

Piatra Teiului, Iasii $i loeuiltorii sdi s'au tradusde M. Sadoveanu. Limba sa o regasim aici.

Petre V. I-lane;

XVIII

POEZIA POPORALA

I.

Datinele, pove§tile, muzica §i poezia sunt arhi-vele popoarelor. Cu ele se poate ()nand reconstituitrecutul intunecat.

Din studiul for ne vom lamuri despre originealimbii noastre, de na§terea nationalitatii roman,de placerile naturii cu care este inzestrat poporul§i de luptele ce le-au sustinut coloniile romanpan'a nu se priface in locuitorii de astazi ai vecheiDacie.

Intre diferitele neinuri raspandite pe malurileDunarii, niciunul nu are, ca neamul romanesc,o poezie poporala atat de frumoasa atat deoriginals, atat de variata si atat de strans unitycu suvenirile

Naseut din sange meridional, stramutat de subtun soare fierbinte intr'o Cara noun, neamul romana pastrat o inchipuire fecunda, vie, gratioasa, oagerime de spirit, care se traduce in mu de cugethrifine 0 intelepte, o simtire adanca de dragostepentru natures o limbs armonioasa, care exprimAcu ginga§ie §i tot °data cu energie toate aspirarilesufletului, toate iscodirile mintii.

Sa luam de exemplu aceste versuri dintr'o balada:Vieaja omuluiFloarea c.ampuluiCate flori p'acest Omani.Toate se dm la mormant;

Insa floarea IaculuiSta la usa raiuluiDe jucleca florileCe-au facut miroasele?

1 Al. Russo Retied Postume. 1

pi

pi

Mu lt am cerceta in literaturile cele mai inaintateSi In operele poetilor celor mai eminenti, lard agasi o ideie atat de minunata a§a de frumoszisa. 0 asemenea ideie este rezumatul cumintieiomene§ti, relevarea simtului de nemurire, exprimatprin glasul poporului. Vox populi, vox Dell

IL

Poezia poporala este intaia fazes a civilizatiei unuineam, ce se treze§te la lumina vietii; iar cand acestneam cade din vechia sa civilizatie, poezia poporaladevine Oaladium al limbii si al obiceiurilor stra-mo§e§ti. Pentru noi, ea este 0 o fazes un paladium.

De vom deschide pe Virgil *i pe Ovid, ne vomgasi, pot zice, aces& la noi. Virgil, istoricul didactic0 poetic al vietii agricole, autorul Georgicelor,descrie insasz vieata campeneasca a Romanilor deastazi. Ovid este izvorul credintelor mitologieece sunt raspandite intre noi prin pove§ti §i traditii.'In ele gasim, ca §i in gura poporului nostru, fete§i flachi schimbati in brazi, in pauni, in dalini,dobitoace care graiesc, pasari maestre etc. etc.

Pe langa ace0i dpi creatori de poezie anticss'au adaogit un al 'treilea poet, pastoriu/ campiilor0 al muntilor no§tri, care a produs cea mai fru-moasa epopeie pastoreasca din lume: Miorita.Insu0 Virgil §i Ovid s'ar fi mandrit cu dreptcuvant, daces ar fi compus aceasta minune poetics.

III.Poporul e un mare neolog, cand ii face trebu-

inta.; el rastoarra sistemele invatatilor, cand elenu sunt Intemeiete pe logics, §i I0 formeaza o limbscurates, expresiva, armonioasa, caci Ii place armonia.El cats a cuprinde in putine cuvinte o lume de

2

si

si

idei, fiind vorba lung seirdcia onuzlui, adica sara-cia gandului; prin urmare tocmai in forma frazelorlui descoperim rudirea limbii noastre cu limbalatina.

Poporul Inparte poeziile sale in eemtice biltrtinefti,in cantice de frqnza, in doine .i hore.

Cele mai multe balade, ce le-avem, dateaza de-la seculii XVI, XVII 0 XVIII, precum: Toma

Gruia Grozovan, Codreanul, Ghimiciu,Novae, etc.

Societatea de pe atuncia era razboinica; torioamenii erau inarmati 0 in picioare, toate ideilepornite spre lupta." cu du§manii OHL Principatelenoastre de-abia 0iau ca au tractate cu fa rile vecine;lovirile erau zilnice cand cu Leii, cand cu Ungurii,cand cu Tatarii., cand cu Turcii 0, oe e mai tris't,cand chiar cu Romani?. Ara..turile se faceau cuo mans pe coarnele plugului §i cu una pe path',cad Tatarul sta la panda in marginea arii. CandTatarul prada in Cara, Romanul gasea cu dreptsa-0 intoarca paguba cu dobanda; a§a el era maimult prin Bugeac, decat pe acasa.

Cantieele batrane§ti adeveresc cronicile, Insa can-ticele au un ce care to miFa pana'n sluflet; nu.poti sta in neuimire, eand. auzi "pe Gruia Grozovanzicand:

Alai! to Ghirai batran,Lases cel hamger la son,Ca eu sunt pulu de RombnSi nu-mi pasa de pagan!

Nu poti sh nu admiri calul lui Codrean, carecand fugea: voile se limpezea!

Nu poti sh stai nesimtitor in auzul armonieiliimbii poporului, cand Toma zice murguluisau:

Asterne-te drumuluiCa si iarba campuluiLa suflarea vantului I

3

Alimop,

Alimop

Frumoase timpuri de vitejie au fost acelea undeRomanul infra in doi ca in doisprezece §i undehanul Tatarilor trimitea jaloba eatra.' domnii Mol-dovei cu rugaminte ca sa porunceasca Grozovenilorde pe atuncia de a nu le mai opri calea, cand seintorceau cu pradil din Tara leqeoscal

Lisa roata norocului se intoarce! Starea Princi-patelor se schimba; neatarnarea for piere; poporulsufere, vitejia lui a-mortesite §i trace dela gloatela cete, dela cete la indivizi, prin urmare baladelestamo§ilor sunt inlocuite prin cdntece de frunza,cantece hote*ti.

IV.

Poezia poporala este nu numai expresia cea maivie a caracterului national, dar ea arunea §i olumina asupra comert-ului din timpurile treeute:

tVldiculita tot ma 'ntreaba,Care munca mi-i mai draga?Un cal bun de calorieSi arme de Venetie.

Nici Miron, nici Neculcea, nici Ureche in croni-cile for nu pomenesc de comertul Venetienilori al Genovezilor cu tarile noastre; insa cantecul

poporal indepline§te acea lacuna cu doul cuvinte.El asemenea arata dragostea nemarginita a Ro-

manului pentru frumusetile naturii, ca o mo§tenirevirgiliana:

Prima-vara, mama noastra,la zapada de pe croostd,larba verde sa mai creascaSufletu-mi sa-mi reicoreasod;Sa -mi cud ceriul tunand,Sa mai vad turme pascand! etc.

4

asi

Este dar nevoie de a mai analiza simtirea expri-mata in aceste randuri poetica for frumusete?

Este oare vreo introducere mai minunata in lite-ratura moderns, un tablou mai omeric decat aceastastrofa care incepe un vechiu cantec haiducesc?

Sub poale de codru verde0 zare de foe se vede,Si 'mprejurul foculuiStau haiducii codrului!... etc.

Este mai simples, mai colorata, mai frurnoasa,descriere decat aceasta din balada Badiului?

Pe Iuciul DunariiLa scursurile Gar lii,La coiffure marii,Ian, marl, ca mi -ti venea...Un caic lung, tinuit,Pe dinuntru poleit,Cu postav verde$i 'n caic gedea lungitTaietorul Franci lor,Macelariul Turcilor !... etc.

Poezia poporala se mai deosebe§le printr'ocuno§tinta psihologica, care denotes spiritul obser-vator al poporului.

De voie§te sa arate cochetaria femeiasca, can-tecul zice:

Puica trees gi zrimEtegte$i-a ma zari nu vole; e, etc.

In balada Pauna§ul Codrului, femeia privindlupta pe moarte a doi voinici, care o iubesc, zicecu mandrie:

Din doi care-a biruiEu cu demsul m'oiu iubi,Barbalel voios mi-a fi, etc.

La notiDele pretioase despre relatiile (referin-tele) noastre politice si comerciale, poezia poporala

5

pi

'mi.

ssi

mai adaugal o larga prescriere de starea morals,de obiceiurile vieii intime gi de organizarea soci-ala a Principatelor; prin urmare poezia poporalatrebue sa fie obiectul studiilor noastre serioase,data vrem sa aflam cine am fost tine suntem.

V.

Albia literaturii noastre e atat de ingusta, ca,de-a§ zice ca nici o scriere noua nu poseda conditiileunei scrieri nemuritoare, a§ zice un adevar supara-tor pentru tagma literailor, §i adevarul, de candlumea, umbla cu capul apart, insa marturisesc ca.privirtd babilonia linguistics, din zilele noastre, maingrijesc pentru viitoriul nostru literar §i ma man-gain numai cu credinta ca acest viitor va gasiloc de scapare in poezia poporala!

Imi luchipuesc ca aunt un strain venit in Mol-dova sau in Valahia, cu dorinta de a stadia istoria,datinele, natura §i geniul neamului romanesc. Cum-par o biblioteca intreaga de carti scrise in feliuritejargonuri, istorie, poezie, jurnalistica, etc.

Deschid b carte istorica, §i vad in ea nume, date,pomeniri de razboaie, insa nicio ideie de mi§caresotiala, de instituturi, de gradul civilizatiei dire-ritelor epoce. Nemultimit ma duc sa vizitez monu-mentele, dar nu voiu descoperi un vestigiu 1 din lu-mea trecuta: monumentele lipsesc! Ma intorc decila limba la literatura de astazi!. Aicia ma cu-prind fiori de ghiata!

Gramaticile imi par ni§te seci disertatiunide linguistics latina, franceza, italiana... insa nuadevarate gramatici romane§ti.

Cercetez literatura dau de o amestecaturaindigesta de limbile neolatine, de o sums de ideiluate fara niciun sistem dela straini, §i prin urmarenu-i gasesc niciun caracter original.

urma.

6

iii

§i

1.

pi

pi

Unde este dar romanismul? Unde taut,pentru ca sa-mi fac o ideie exacta de geniul roman?

Din intamplare ma primblu 'intr'o zi printr'uniarmaroc, deodata ma cred in alts lume. Vadoameni si haine ce nu vazusem in ora*e; and olimbs armonioasa, pitoreasca §i cu totul strainsde jargonul 'crtilor. De unde eram la indoialadata Romanii sunt o natie sau o colonie cosmopolitemoderns, un soiu de Algerie franco-italiano-gre-ceasca., incept a intrevedea adevarul.

Iata un om cu fizionomia vesela. El intra intr'ocoliba de frunze, scoate de sub suman un instru-ment, ce-i zice lauta, §i se pane a ca.nta. Multime deoameni se indeasa imprejurul lui Si ii asculta cudragoste, caci el zice balade stramo§eqti!... Ochiimi se deschid; o nationalitate intreaga se desva-le§te in graiul, in hainele, in tipul antic, in can-tecele acelor oameni.

Lautarul cants:

Pe campul Tinechiei,Pe zarele o5mpiei, .

Rasarit-au florileOdata cu zorile?N'au rasarit florile,$i-au scos badea oileDe-au implut voile... etc.

dinaintea mea se desfa§ura un tablou carema incanta; mai pe urma lautarul, vrand sa maaduca in extaz, incepe balada Mioritei:

Pe-un picior de plaiuPe gura de raiu,Iota yin in cale,Se cobor la valeTrei turme de mielCu trei ciobanei... etc.

7

sa-1

si

cand el sfar*e§te, toata nedumerirea s'a §terdin minte-mi; raman convins de nationalitatea ro-mana, de geniul roman, de adeva'rata literatureromans.

'Inte leg dragostea Romanului pentru Cara lui; 11'lute leg de ce zice el:

In neagra strainatateDorul m'apuca de spate.

Inteleg puterea legaturilor de familie, ceuid elsuspine in modul eel mai poetic:

Bate vantul printre brazi$i-mi educe dor de frati;Bate vantul printre flori,Imi dei dor dela surori;Bate vantul printre muntiImi da dor dela parinti... etc.

Iata poezie! Iata adevarata literature, de carese pot mandri Romanii!

Fie forma versurilor uneori defectuoasa, eleImi par mie poleite cu razele geniului. Privighe-toarea nu e frumoasa, dar cantecul ei cste din raiu.

8

*i

STUDII NATIONALE.(1 8 4 0)

Toate natiile in decadere sau Sn stare Ala necultaau avut §i au hop pe care poetii §i romantierii

idealizeaza. Spania, Sicilia, Italia, Calabria suntchiar astazi cutrierate de bande inarmate, ce setin la drumuri, vietuiesc in codri sunt groazacalatorilor. Grecia au avut cleftii sal, care, subt pre-text de a se razbuna asupra Turcilor, traiaumai mult din jafurile acute asupra cre§tinilor,

insa numele de cleft este sinonim cu numelede bray.

De uncle vine aceasta influents magnetics, pecare o simtim cand se pomene*te de acei oameniie5iti din calea dreapta? Pentru ce suntem dispu§ia da simpatiile noastre acelor prigoniti de aspvi-mea legilor? Ne place oare traiul for svanturat?Am vrea, ca sa dormim grin paduri cu capulrazimat de radacina unui stejar, cu mana pe otelelepd.stoalelor? Am vrea sa stain de panda pe varfulunei stance, sa ne expunem zilele necontenit latrade, la pericole, la lupte? Ne incanta ideia unuiom ce are curajul a se revolta in contra sotietatiiintregi a o combate Cu. singurele lui mijloace,sau in sfa.r§it exists in sufletul nostru un glasstainic, care indeamna. a lua partea celui mai slabin contra celui mai! tare?

Oricum sa fie, popoarele au o admirare plinade dragoste pentru unii hop §i chiar un cult pentruvitejiile lor, caci tot curagiul natiilor cazute seconcentreaza in acei oameni energici.

1. romancierii.

9

§1

dan§ii,

§i

A

gi

Unii din ace*tia au fost impin§i In calea hotieiprin vreo nedreptate, de care ei au voit sa-0. raz-bune. Altii au fost condu0 de spiritul for neastam-parat, de natura for actives, altii de farmecul codru-lui care 11 atrage pe Roman cu o putere neinvinsa.Cine §tie daces, nascandu-se in alte timpuri, in altelocuri 0 In alte condi ii, ei n'ar fi ajuns oameniInsemnati prin fapte marete!

Moldova are 0 ea analele sale, scrise pe frunzelecodrilor; 0 ea are eroii sad de drumul mare, alecarora balade suet cu drag cantate de popor, cacipoporul vede in ei pe ni§fte aparAtori meniti a res-tabili cumpana dreptatii.

Tara Munteneasca (numitd astfel in glurnii, clicicea mai mare parte din ea nu este detest un yes)au avut asemenea hoti infratiti cu poporul. La anul1830 a fost prins §i executat in Bucure*ti unul din ei.Lume multa asista la acel crunt spectacol, iar canddrama fu savar0ta pentru satisfacerea sotietatii,un Oran se puse in genunchi langa trupul mortului§i incepu a plange amar.

Ce ai?" i1 intrebara cei care-1 incungiurara.Ce sa am? MA doare sufletul, cad acesta

mi-a fost binefacatoriul meu.Cum?Acum e o hula, Imi aram ogorul; unul din

boi cazu mort de osteneala 0 de caldurA!... Incepuiaqui smulge pArul de desnadajduire, cand omulasta, Dumnezeu sa i ierte pacatele, Imi zise: Tine,sarmane, i nu to mai china 1; cumpard-i alt bou..."

Imi dete 12 galbeni fares a a§tepta macar sa-imultamesc 2.

C 4i

1. plfinge, vaita.2. A se vedea Alersandri, poezia Groazita.Faptul eft qi aici R. se ocupa de haiducul Groaza ar putea fi un

indiciu mai mult ca i se poate atribui ci scrierea Groaza haiducul(volumul Scrier4 tot in colectia de fate.).

10

§i

a

Ori fi vreo patruzeci de ani, de cand o bands detrei hoti vestiti domnia Moldova; pe atunci nuexista politie, si comunicatiile intre tinuturi eraufoarte grele, prin urmare acel triumvirat pada Carain ziva mare farce grija de poteri. El era compusde Bujor *i de doi boieri din cele mai intai

Prin*i in sfar*it de arnautii hatmaniei 1, Bujor,mojicu/ 2, fu spanzurat, iar nobilii, privilegiati pana'n momentul more ii, furs, descapatanati3 in campulCopoului. Cu toate acestea cronica pretinde cadoctoral Gall ar fi cumparat scump capul lui Bujorpentru ca sa-1 studieze, ca n'a dat nici o letcaepe tidvele boiere*ti.

Acest Bujor *i-a primblat vitejia prin Valahia,prin Bucovina *i prin Basarabia Para fried decatane 5 sau de cazaci, iar cand se arata in Mol-dova poporul zicea:

S'a ivit Bujor in Para.:.Pe ciocoi mi-i bagel 'n fiara, etc.

atunci boierii mergeau cu cate doi, trei arnautiplini de arme din cap pana'n picioare.

Cuconul A... ducandu-se la Bac4u cu .nevastad-sale, care dormea in trasura., se vazu d.eodataoprit in mijlocul drumului. Bujor cu *ase tovara*i

atinea calea.Arnautul de pe capr& vru sa se posomorasca,

insa nu-i date vreme unul din hoti, caci fl smuncide sus *i-1 culca in tarana sub genunchiul sau.

Cc vreti?" intreba boierul.Ca sa." *tii ce vrem, cucoane, afla ca eu sunt

Bujor.1. administratiei militare.2. om de jos, de rand.3. li s'au taiat capetele.4. niciun ban cat de mic.5. soldati.

11

§i

ii

familiil

Bujor?Bujor!Am inteles", adaugi boierul. Iata punga,

insa va rog sa nu-mi treziti nevasta".N'ai grija, not nu spariem femeile... Cati gal-

beni al cu d-ta?150.Numai?Numai!Cu zimti?Imparatesti.Prea bine... Multamesc... Unde mergi?La Bacau.Sa spui ispravnicului inchinaciuni 1 din par-

tea mea. Hai, incaleca., flacau, si calatorie bung.Surugiul de cuvant2 se asvarli pe cal; arnautul

se acata pe capra cu sprancenele posomorite siboierul rasufla mai usor.

Stab ", racni Bujor...,Ce mai este", intreba boieriul ingrijat.M'am rasgandit, ca poate sa al nevoie de

parale la drum; iatsa zece galbeni dela mine.Zicand acestea, Bujor arunca galbenii in trasura.

Cali plecarA cu fuga, iar cudoana, trezindu-se sivazand monedele de our imprastiate pe perne,incepu a rade intreband clack a cazut vreo ploaiecu bani, in vreme cat dormise.

Da" 3, raspunse harbatul ei; mi-au cazut dinsenin niste Bujori de galbanasi".

Lautarii igani, ca vechii rapsozi, cants poporuluibaladele sale stramosesti pe un ritm monoton simelancolith Poporul le asculta din copilarie pans la

1. salutlui.2. numai deck.3. in text dar''.

12

adanci bAtranete, fara a se sAtura de ele, precumnu se satura de apa limpede a izvoarelor, cacipoezia e pentru dansul o apa racoritoare, care-iindulce§te inima.

Care sunt autorii acelor balade? Poporulpoporul "intreg!... De aceea poezia lui cu-

prinde atate frumuseti, care incanta §1 minuneazaau.zul. Un singur om nu ar avea o comoara a§ade bogata in imagini poetice, in idei marefe, insimtiri duioase.

Cate ()data. se intampla ca hotii sa fie §i poeti;ei atunci i§i fac cantecul dupla plat §i ii raspand.esein Ora grin gurile lautarilor. Ioan Petrariul dintinutul Neamtului a compus insu§i balada lui cucatva time innainte de a muri:

Cine trece lunca mare?loan Petrariul calareCu celmaua despre soare...Cu trei Mnduri de pistoale... etc.

La anul 1834, o bri§ca Snhamata cu trei cai veneadespre Siret catra padurea Strungei. In bri§ca sevedea un om carunt, desbracat de surtuc §1 cutoate acestea aburit de caldura admosferei: el eramaiorul Bacinschi.

Maiorul Bacinschi a Post un tip in sotietateanoastra, insa un tip original §i placut. Polon dena§tere, el fusese de tanar inrolat in oastea ruseas-ca, facuse campaniile Frantei 1 §i ale Italiei subcomanda lui Suvarov, §i la 1834, dupa incheiereapAcii intre Turcia ,§i Rusia, el se.a§eza la Moldovain calitate de staroste rus.

Cativa ani mai in urmA, maiorul fu numit §efulcorpului pompierilor, pe care -1 organiza prea bine.Cine nu-§1 aduce aminte de maiorul Bacinschi aler-gand la foc, rand calare pe calul sau roib, candcalare pie o saca, cand in. uniforms, cand. in halat,

1. in text FrancieV.

insainsugi,

dupa cum. 11 apuca vremea. Adevarul este ca porn-pierii no§tri faceau minuni sub directia lui.

Maiorul Bacinschi era un bon vivant, 0 aveaun bogat repertoriu de anecdote variate, pe care lepovestea intr'o limbs moldo-ruso-ae§easca de multaoriginalitate. Toti ill iubeau in societatea lor

teti voiau sa -1 aiha la petrecerile lor, caci eladucea pretutindene acea veselie placuta ce izvo-ra§te dintr'o inima buns.

Ajungand. In deal la Strunga, maiorul se opriputin ca sa se rasufle caii privi cu multamireintinsa panorama, ce se desTawra sub ochii lui!Preerasnai!" zise el dupa, obiceiul sau, lasandbr4ca pe deal, incepu a cobori singur in valecu pu§ca in mana. Pasarile ciripeau In umbracopacilor; cirnbrii raspandeau Ia aer un miroscut, lush' soarele era nesuferit; maiorul se puse jossub un tufan de macie§, a§teptand ca sa vie trasura.Deodata tufarul se deschide i dete drumul la vr'o12 indivizi, care inconjurara pe vechiul militariu.

Domnule!" fi zise unul din ei, nu cumva seintampla sa ai vreo punga de prisos?"

to?" Intreba maiorul.A! esti Rus? No davai rubla, capitane!

Maiorul intelese §i scoase din buzunar vr'o cafivasorocoveti.

Par'ca ai i un ceasornic", observaadu-1 incoace... Nu-i vr'un lucru... o ceapa... almeu e mai boieresc". Hotul scoase din san unbreguet de am'.

Vrei sa schimbi cu mine?" intreba maiorul.Hotii incepura a rade, iar capitanul for zise:

E§ti maiorul Bacinschi, to cunosc eu delaai scapat de foc casa unui neam al meu

din Pacurari. Na-ti o carboava de drum.Dar tine esti d-ta?

14

si

si

gi

pra-

Eu sunt Ion Petrariul!A, precrasnai! D-ta hot, dar em cinstit!

Banda aceasta fu prinsa, peste cateva luni. Unuldin ei primi sal devie calau, pentru ca sa scape demoarte, insa el era Tigan!

Romanul se face hot, se face ispravnie, se facejudecator, dar &gat" niciodata!1

1. Despre maiorul Bacinschi a mai vorbit R. ci in bucata Holeradar indicandu-1 numai cu initiala (v. volumul Scrier4 tot in colectiade fall).

15

DECEBAL $1 $TEFAN CEL MARESTUDIU ISTORIC

Stralucite i Inuit marete figuri sunt ale aces-tor doi eroi in cadrul istoric at Daciei vechi 0 alnouei Daci'e! Inchipuirea se pierde In sbor, eandcearca a se urea pada la inaltimea lor, Insnumele unuia dintre aceSi barbati legendari estein toate garlic, pe cand celalalt este acoperit cuvalid uitArii.

Fanatismul patriotic §i ignoranta atribue lui $te-fan tot oe i, se pare minunat, tot ce-i este necunos-cut: once zidire veche,, un pod de piatra, daramat,o movila de pamant radicata in mijlocul unui §es

o ruina, de cetate, biserici, schituri etc... totzice Romanul, e faeut de $tefan Voda.

Dar istoria este mai nepArtinitoare; ea ne arataimaginea maiestoasa a lui Decebal strangand cuo mane rana deschisa in pieptul sau cu cealaltachemand popoarele in contra poporului-rege.

,$tefan e un luceafar luminos,; Decebal este unsoare intunecit; insa, umbra lui Decebal se intindemai departe decat lumina lui. $tefan.

$tefan este un om gigantic ce impile ochii; Dece-bal se inalt.a, in zarea trecutului ca o zeitate neva.-zuta nehiteleasa.

$i unul .0 altul au avut ace,1a0 tel, aceea§iidee sublimes: neatarnarea patriei lor! Amandoisunt eroi, mesa $tefan un erou mai local, un eroumoldovan, cand. Decebal este eroul lumii!

In. valma*agul seculelor trecute nu e rar de avedea unele staturi 1 mid sustinaudu-se mat' .indu-

1. state.

16

Si

intins,

gi

gi

gi

se chiar prin ajutorul politicii. Astfel Stefan, ame1nintat din toate partile de hoardele salbatice aleTatarilor si de nenumar atele fiare asiatice ce nava-lisera in Europa la glasul lui' Mahomet al II-leasi al lui Baiazid, pore elit Fulgerul; atacat farcerAgaz de Lesi i si de Unguri, sub pretext de oare-care drepturi fictive, Stefan, zic, se opuse dusma-nilor cand cu puterea, cand cu dibacia unei inge-nioase diplomatii. El se uni cu Lesii ca sa bath'.pe Unguri, cu Ungurii Ca sa alunge pe Lesi sicu amandoua aceste neamuri. Ca sa reziste Turcilor.

Intelept, viteaz, neadormit, el izbuti a face din-tr'o Ora de pastori o Cara de razboinici spaimanta-tori, si, cu singurele lui mijloace, el fulgera peBaiazid Fulgerul, combatu cu sucees pe MatiasCorvinul, smulgandu-i o parte din Ardeal, maturesLesii de pe pamantul romanesc luand Podolia siPocutia si puse stapanire pie §esurile goale aleBugeacului si chiar pe o parte din campiile Vala-hiei (Tarii Romanesti).

In mijlocul taeerii de moarte in care lumeaera cufundata pe timpul lui August, se vede radi-candu-se deod.atii in fata imperiului roman un omnou si un popor nou, pe care vechii cetateni aiRomei ii numea barbari.

'Inca seful barbar se numeste Decebal. El areo inima ce ar putea cuprinde lumea intreaga, el sesprijineste cu mandrie _pe' arcul Popoa-rele stau in. mirare cu ochii tintiti asupra acestuibarbar care se masura cu imparatul, gasindu-sedeopotriva cu dansul, si care umileste Roma silind-oas i plateasca tribut. Domitian Dacicul, Particuletc., seac4 comorile sale, ca sa cumpere paceadela Decebal, insa Decebal sgaltae puternic colo-sul roman, farce a-1 putea rasturna; el combate cu

1. Poloni.

17

libertatii.

ne'incetare influenta romans, marirea romans, dom-nirea romans si in fine cade glorios sub bratuldivuluil Traian.

Moartea lui este ultimul sacrificiu ce-1 face po-porului sau: el se ucide pe ruinele patriei sale!

Decebal e ca stelele acelea calatoare ce se za-rese pe cer, farce a se §ti de unde vin underse duc. Necunoscuti pe lume, el i poporul sau,pans in momenta' cand ineep lupta cu Roma, eidispar in curand §i de abia numele for ramane In-scris in unele pagini de ale lui Tacit.

tefan Decebal au fost oameni de aceia carenu au nici stramo§i, nici mo§teni.

Decebal mort, Dacia cade, fecioara Inca, in tristaconditie de provinta 2 departata. tefan coborit inmormant, Moldova, pe care el o radicase la culme,se intuneca.' facet, facet, pierde rangul sau, drep-turile sale, hotarele sale oele vechi §i nu maiconserver decat numele sa-u. §i suvenirile Domnului

tefan.Remarcabila asemanare de destinuri ale tarn la

cloud epoce atat de departate, duper moartea aces-tor doi oameni!

*tefan Decebal au lasat testamentmi patri-otice. Testamental lui Decebal a fost moartea

tefan, prevazand moartea ee amerinta 3 pa-tria sa, a dictat cu limber de moarte p4:waluiri izvo-rite din durerea inimii *i din luciditatea cugetariicelei mai Snake.

Dupa unsprezece secole, tefan a radicat spadasangeroasa care eazuse din mana lui Decebal. Cineoare va fi chemat a radica spada purtata cu atataglorie de Stefan cel mare?

"*i cand?...1. dumnezeescului.2. f.)rovincie.3. ameninta.

18

§i

lui...

gi

pi

PIATRA TEIULUILEGENDA

Fragment dintr'o calltorie in MunVi Moldovei

I.

Multi dintre compatriot-1i no§trii s'au dus, sedue 0 se vor mai duce poate in strainatate. Cala-toria e un lucru frumos bun, care ne desvalue,cu Inuit mai bine cleat cartile, vieata intima a

Putini sunt care sa nu fi m'asuratgeometrice0e lungimea Praterului, dela tea dinurines cases de pe Jagerzeile pans la rotonda; care,oricat de ineapatanat le-ar fi fost tactul for muzi-cal, sa nu fi simtit fara voile piciorul for dreptbatand masura, pe cand ascultau pe Wasser-glanz,pe-o frumoasa lung plina, unul din acele dulcivalsuri ale lui Lanner on Strauss, care leaganaintr'o u*oara, somnie batrana i molateca Weal.

Foarte multi dintre tinerii no$ri, intori la ca-minul parintesc, vorbesc despre intamplarile .pecare Italia le -a semanat in calea for amintirileacestea sunt ca o palida rasfrangere a parfumuluifrumosului ei soare. Care dintre not n'are la inde-mane.' o anecdotes auzita la Paris, o aventura laViena, o lovitura de stilet la Venetia, un teas dedragoste la Florenta si o plimbare in golful Neapo-lului, in voice unei vele latine, care se leaganacapricios la lumina miilor de fade a voluptoaseicetati,seanteind ca stelele atarnate de bolta cereasea,electrizat de o mandra napolitana cu iubirea arz,a-toare ca un Sirocco din Cara ei2 pu ochii aruncand

19

ysi

dvilizatiikr.

ei

flacari, adese tot asa de grozave ca ale Vezuviului.Apoi un drum printre sfarfiraaturile si bucfitileirnprastiate ale columnelor de marmora, ale fan-tanelor secate si ale arcurilor de triumf din intris-tata Roma! Cine nu muiat mana, plecat pemarginea luntrei, in limpedea undo a frumosuluiLeman, cel cu contururi gingase, ca gatul uneilebede, cu vile racoroase si vesele pe tarmurile-ifericite, a acelui framos Leman care slujeste deoglinda Muntelui A1b1, ca unei hatrfine cochete,mare si poetic prin el insusi si mai mare de cand,in entuziasmu-i de poet, Voltaire zicea: Laculmeu e intaiul!". Cine n'a trecut printre insem-

ile-i de calatorie efectul soarelui in cascadadela Giessbach, tine n'a admirat si n'a descrisun sfarsit de scare la Rhighi, tine n'a simtitnimicnicia omenirii si micimea omului inn fata uri-asilor Alpi cu piscuri de nea, cu braul de verdeataintunecoasa, ca un simbol de nelamurit?

Mai mult, noi, oameni fericiP, abia rasari1i lafata parnantului, ne-am dus sa ne plimbam tran-dAvia on nefericirile pane'. si prin padurile fecio-relnice ale Lumii-Notia; si dupe ce am strabatuto parte a lumii, dupes ce am gramadit nume deorase si atatea pozi ii geografice, numai Cara noas-tra nu ne-o cunoastem, Cara noastra care, duplegazeta zilei, ar fi masurand 500 de mile patrate.De ce oare? Ca Moldovan ce ma aflu si pentruamorul meu propriu, n'as urea se' fiu si, eu cuprinsin deslegarea problemei puse...

S'ar putea oare se' fie cineva aga de nedreptsi spue on se' creada ca Moldova ar fi untinut de steps., in care soarele se trude0e jn zfirifarce sfarsit, in care verdeata slabs si palita tointristeaza? Nu, Moldova cuprinde tot felul devederi, vesele, intunecoase, campenesti, imbogatite

1 Mont Blanc.

20

*1-a

sit

Al. Russo Facsimile No. 2

Coperta manuscriptului LA PIERRE DU TILLEUL" (Ms. 311, dinbiblioteca Academiei Romane, fila 93).

. 710,A.tio

9;;; 77-7 g, 4e, 9

e.7t

ea /siy.

if_

14 AA; 4

A. Rousso

Fragments d'un voyage

dans la haute Moldavie

en 1839

La Pierre du Tilleul

legende montagnarde

c1/ Xiivif.- 1- n/e.i 4.

4k071,44 ,,,...z...,-,12 .716.,.s.....,

1;1

,

"I 4-.

de podoabele naturii. Mai are apoi un caracterde suava melancolie, ca parfumul unei flori delicate.Are tin nu stiu ce primitiv in prietenia colinelorei, care te fac sa-ti uiti vieata cu necazurile-i de-iecare clips te adorm intr'o Wanda si mutesadmirare. Visare a sufletului, care-ti adoarme du-rerea subt tin val de uitare, gasesti pe costi§ele-isinguratice, in fanaturile-i deserte, in Padurile ace-lea care nu cants decat pentru ele; din toateizvofaste parts o cantare sublima de pareri derau §i de resemnare, de amara milli, apoi de zam-bet 0 mai amar inch. In. tacerea campiilor ei simcipoezia unui bocet, apoi lacrimile infristate necon-tenite ale aceluia care singer se plange pe sine;parch vezi pe tin om cum moare intoarceochii topiti catre soarele vesel pentru altii, darpalid gra raze pentru dansul. Parca vezi inicoanele 1 ce to inconjoara stangerea tineretii, me-lancolia unei luciri slabe pe tin lac linistit. Searuestein natura aceasta singuratica o simtire adanea dedescurajare, o vesnica vorbire cu sine insirt§i aunei pareri de ra."u, a unei dureri, apoi o priv?resfioasa in ceata catre viitor! Simi parch inbocetul inabuOt §i farce contenire svacniri de nadej-de, prapastii de indoiala, melodioase canturi deslava, o poezie farce nume, care te parunde, pecare o respiri cu aerul, dar care n ar putea fitalma'cita in nicio limba omen.easca, ceea ce marelepoet a numit Voci interioare" 2, sfatuind intreele, vorbindu-§i o limbA necunoscuta, fats de carelimba noastra omeneasca nu-i decal o palida copie.

Amintirile istorice, legendele castelelor, care stintfarmecul calatoriilor in Elvetia, de pilda, unclestint? Nu lipsesc nici acestea: sap urmele ras-pandite iei-colo o sa ai a scutura .pulberea

1. In original paysages.2. Voix interieures.

21

card,

pi

pi

ai

pi

de pe vreo cetate romans; o sa gase§ti sageataunui arc dacic, on frantura unei sabii a lui Tra-ian, un turn, un pod, cateva lespezi cu vechilefor .inscriptiuni latine, singurele anale pe care nile-au lasat neamurile de odinioara; amintiri man§i simple, ea §i natura care le inconjoara, tacute,cu gandirea graves, singuratice §i impra§tiate infurtuna tulburarilor care au framanat biata noastrapatrie. Vei gasi locuri sfintite de oasele strabu-nilor on de vitejiile lor. Fa-ti drum din gandiriletale, on arunca." in trecere a privire de admiratieinla.-crimata spre Neamt, lass alts lacrima in loculacela cu .nume poetic care se chiama Valea-Alba,pe unde ratacesc umbrele razboinicilor lui ,Stefan!

Ce-mi pass mie, Moldovean ruginit, de scenelevoastre din Italia, de serile voastre pariziene, deamintirile voastre din strainatate, de fantomelevoastre nemte§ti, de eomediile voastre imitate qide povestirile voastre traduse qi adaptate! Zugra-viti-mi mai curand, o icoanA din Cara, povestiti-mio scenes dela noi, pipLrata on piina de poezie, omica scenes improvizata, caci bunul raid, simplul§i emfaticul, adeva.rul ridicolul se intalnese lafiecare pas. 0 sa.' gasiti in nevinovatele credintipopulare oricata fantezie voiti, iar in, n'aravurileamestecate ale claselor de sus, stola. destula.in loc sa-mi plimbati prin Iasi un personaj de-allui Balzac, care s'ar ineca in glodul dela noi, datimai bine eroului nostru o giubea larga, un anteriudin vremurile vechi §i bune, in vorbire oro§ie naives, in felul de a se piuurta o asprimefireasca §i puneti in juru-i vieata orientala,tuft& din despotism casnic §i din traiu patriarhal.Apoi pe un divan, on in caruta de posts, onin radvan, data i des mAna, faoeti -1 pe acest Mol-dovan sa lucreze, faceti-1 sä se mite prin Ora lui.

Imitatia necugetata ne strica mintea §i inima

22

lAudA-

abed-

pigt

eyi

si incet-incet va ruina si patriotismul, data estepatriotism! Imitatia care ne face sa dispretuim cee national si pamantul nostru ne incarca creierulde idei cu neputinta. de pus in legatura cu lucru-rile vietii zilnice.

Daca din intamplare ar cadea in Iasi o brosuratiphrita la Paris, on chiar la Cernauti, intitulata:Un drum prin Moldova, schita on altceva, in careautorul ar spun cam acestea intr'o fraza lungasi sforaitoare: Intr'un tinut nestiut al Europei,on necunoscut bine, am gasit un popor bun sinaiv Inca, poetic in traditiile lui de obarsie, poe-tic chiar prin shlbatica-i nestiinta, un popor cubun simt, din care ai putea sa faci tot ce vrei,impresionabil, locuind o tara pe care destinul ainfrumusetat-o qi a imbogatit-o; e o comoara ma-reach' de tablouri noud acest popor, aceasta tara,in care oamenii stint azi ca si 'n ziva in care naturaa sfarmat tiparul in care i-a treat, aceasta tara cuimpestritarea raselor ei deosebite, cu dialectele ei,cu imbracamintea si obiceiurile ei..." atunci, cadesteptati dintr'un vis, am ghsi tara noastravrednich de ceva.

Eu cel care vorbesc acum critic, §i eu multivreme am petrecut, nu criticand aeeasta biathtara, dar necunoscand-o. Cate odata cugetam pri-vind cu ochianul in za."ri de pe dealul Copoului:

vrea sa fin langa stanca aceea uriasa, inrositade cele din urma luciri ale soarelui, pe care o vhdin departh."ri, atarnand parch din cer..." dar n'aveamdecat o dorinta nedeslusiita, asa cum iti vine citeodata in mijlocul leneviei care tese vieata noastraiesana si care-i face farmecul.

23

A*

pi

gi

II.

iata ca intr'o zi las din nevoie sgomoteleriedestusite ale orasului nostru, zumzuind ca unstup gata de roit, desra§urandu-§i stralucirea, glo-dul, gunoaiele si luxul, jidovii murdari si preten-tiik ridicule; si parasind rohatca si indreptanddin surghiunul meu un ramas bun aeestui targ,pe care-1 iubesc §i-1 urasc, vazand cum se §tergein zare cea din urma clopotnita, incercam o sim-tire ciudata, nu de parere de rau, nu de placere,dar si de una si de alta, amestecate cu curiozitateasi cu ravna fantastica de a merge inainte si inacelasi time dorind sa stiu ce fac prietenii meicei buni; adica, mai cura-nd dorind sa fiu de fatsnevazut la vieata aceea de linistita turburare, sabag de seams la toate misrarile acelei yieti demici nimicuri, de prefacatorii marmite, de micicancanuri si vorbe rele, de taine marunte care se§optesc la ureche si pe care tot targul le stie,de toate lucrurile mici care alcatuesc temeiul inde-letnicirilor §i placerilor capitalei noastre.

*i'ntr'adevar ca nimic din toate acestea nu ga-seam in Dacul spatos care sta calare ca o stana pecalul lni, numai bratele i le vedeam mi§candu-se,iar tipatu-i salbatec nu samana de loc cu glasurileelegantilorl ino§tri.

Va rog sa ma iertati deocamdata de toate cuge-tarile, observatiile si tablourile, caci si-asa mi-idestul de greu sa-mi pastrez cumpana in gingasacaruta in care ma aflu. La fiecare hop stau gatasä calatoresc in aer: e foarte placut. Path la Piatrasurugiul m'a rasturnat numai de doua ori. Am facutadanci studii mineralogice si nemarginit progresin psihologia oamenilor.

1. In original dandys.

24

*i

4 Septemvrie. Am venit foarte rapede, §i-i demirare cand to gande§ti la caii care fac slujbal.Iata-ma la Piatra, on mai curand deasupra Pietrei.Iata cele dintai casute care stau atarnate pitorescpe coastele Chetricicai 1, ca ni§te capre. Opre§te,Dacule, nu §tii to ca adierea aceasta de vieatacare sufla dela munte a uscat lacrimik copilarieimele, a desmierdat visurile male de tank'. §i magaseSe iar, dupla lungs despartire, tanAr irnba-tranit 2 cu fruntea br.azdata, cu inima sfaramata,desamagit. Cat de repede tree zilele iluziilor! Catde frumoase erau visurile mele ginga§e, ca §itrasaririle acelea u§oare pe care le sterna piatramea pe undele Ronului! Lasa-m.a sa rasuflu! 0, torecunosc adiere duke! Cat de bine imi umpli piep-tul! De pe ce pisckri ai cules miresmele tale?Suf la, haide, joaca-te in parul meu, racore0e-mifruntea infierbantata! Te salut ca pe un credinciosprieten pe care -1 socoteam pierdut, ca pe o amin-tire a zilelor frumoase, care a venit sa-mi zambea-sca! E multa, multa vreme de cand nu ne-am vazut!

7 Septemvrie. 0 plimbare pe podul de pe Bis-trita. Am fugit din groapa aceasta rau mirositoare,care se chiama Piatra. Sa, rasuflam aici. Da, Bistritalimpede mareata vine §i-§1 sfarma valurile destalpii podului, aducibid cu ea aerul racoros almuntilor. Scare le in asfintit se joaca.- cu undele.Iata-1 cum le aurete ca pie ni§te solzi, iata 1 intr'unsnop de raze lasandu-se la vale ,Si de cate ornvalul bate tarmul, parea ramane o raze la mal.'Intre mmitif care o strang, ape luneca pe subt opluta u§oara, pe care o carmue§te un copil, repe-tandu-§i refrenul, modulat ca §i plangerea pitulicei,enigma dureroasa de in.doixt15., de nadejde de pre-lunga tristeta, taganat, pe care munteanul 11§uiera

1. Pietricica, munte Tanga Piatra-Neamt.2. Russo era de 20 ern 1

25

si

si

de cand ineepe sa rosteasca cuvantul de mama!Intunecat.5, imbracata cu brazi batrani, cu coas-tele brazdate de rape, care s(e prefac la topireazapezilor in §uvoaie manioase, rostogolindu-se cutunete, trezind in fuga for nebula ecourile, seprelunge*te la stanga lantul Cernergurei, numita§a fel in limba figurata a Orli, pentruca culmealui cea mai inalta sta. aproape totdeauna invaluitade aburi; din dreapta intre Cozla §i Chetricica, carepar doua straji puse de paza ora§ului inea dincopilaria lumii, se desfaoara Piatra. Incet-incetsgomotele tac; numai clipotele undelor, pe carevantul intarit le bate de farm, se mai and i vuietelenecunoscute ce stralat noaptea §i infioara pe cio-banii care se chiama raspund de pe munti.

Intinerar. Piatra, care a rapit Nemtuluil prero-gativa de a fi capitala, de§i, prin vechimea lui, acesttarg ar avea dreptul intaietatii, are insemnatateprin comertul ei mai ales. E schela lemnelor dieconstructie, care coboara. din Caryati pe Bistrita;altfel e urit targ, neprietenos, murdar, rau cladit §iplin de ovrei. Pentru un om obi§nuit cu capitala, caren'ar avea ce face in Iasi, o §edere de doua-trei zileaici nu-i displacuta. Strainii cu vaza sunt foarte bine

sarbatoriti ciudat lucru, cinstiti. Femeilordin. Piatra le-a mers vestea pentru frumusetea lor.Se pare ca clima e prielnica desvaluirii ei. Altfel,cu adevarat petreci numai in casa domnului pre-fect *i a preedintelui tribunalului judiciar. Aicite gaseSi ca intre cunoscuti §i asta iti face placere,caci la urma urmei te plictise§ti sa tot razi de ridico-lele femeilor, de imbracamintea for de bal mascat,de pornirea for in a maimutari modelele Si traiul inmare §i de obiceiul. ce-1 au de a racle de oameniipe care nu-i cu.nosc Moravuri de provincie preaplacute de descris. In Piatra grozav tin oamenii

1. Titrgul Neamtului.

26

pi

pi

pi,

la eticheta. Curiozitati: Podul de pe Bistrita,proprietatea domnului general Lucescu plimbaremkreata Clopotnita §i biserica sfantului Ion, zi-dite de Stefan, proteul popular al gloriei nationale.

Partide de placere la manastirea Bistrita, undese vede mormantul ctitorului ei Alexandru eel Bun.Cand ma aflam in Piatra, nu se vorbea Inca deplanul de a intemeia o fabrics de hartie. Dorimdomnului Asachi, pe care n'am cinstea sa-1 cunosc,izbanda pentru aceastA patriotica opera.

Poezie. De§i parka aZi Piatra nu s'a_prea deosebitIn frumoasele arte, o zle.2aloare veche a tinutuluiplace strainilor:

Bistrita, ape duke,Care be, nu se mai duce.

Avem de a face cu poezie primitive, in care numa pricep. §i intr'adevar, nu §tiu data inraurireaapei §i primirea ce .ti se face to leaga. de Piatra.Piatra trebue sa ramae in amintirile mele, caci aiciam vazut din nou, am atins §i am simtit murk ii.

11 Septemvrie. Aici intram in inima muntelui.La stanga nu se vad decat coaste acoperite debrazi, §i piscuri ascutite, cele de mai multe onascuflse in nouH. La dreapta, pe tarm,unde e a§ter-nut drumul, muntele se abate catre miazaz. §ilasa sloboda cate o bucatA de paniant sbarcita, undeplugarul i§i samgna papu§oiul, inul §i canepa, sin -gura bogatie a acestor tinuturi. La jinn:a-tate deleghe de Piatra, muntii se largest deodata §i alca-tuesc o trecatoare pitoreasca, unde se vede faimoasamanastire Bistrita, care sluje§te de hagialac §i depetrecere pa§nicilor localnici ai Pietrei. Nu departede manastire, cele doua lanturi de muni se apro-pie Incet -Incet §i nu lass langa locul numit Vii§oarad.ecat o trecatoare stramta, plina." de stanci uria§e,

27

prin care Bistrita i§i face loc vuind inabu§it. Aidavem de ales doua drumuri:

Unul, trecand Bistrita. La stanga sta un monumentvepic al alatoriei pe care maria-sa Domnitorul a fa-cut-o in munti. Cu aceastA imprejurare din satele pecare le uda Bistrita au fost sco*i oameni la bailie. Faraindoiala ca au indurat multe necazuri ()amend, afiecare bataie de cazTna a lost insotita." de multesudalmi, pe care Moldovenii le au la indemanacu prisosinta; dar azi, and necazurile au incetat,and (ceea oe de cand lumea nu s'a vilzut inaceste tinuturi) trasurile §i ogrutele, de bine derAu, pot umbla pe aici, sudalmile au facut locbinecuvantarilor §i, mai ales, unui tract spornic.Viiqoara e o cra.§ma urita, a§ezata pe un damboblu, la poalele caruia bat valuri farce hodina. Iizice a§a, pentruea odata un calugh.'r batrant delamanastirea Bistrita a sadit aici un carlig de vita,care a Prins radacini a rodit struguri lucrunevazut la Piatra §i in munti. Din pricina vremii,on din lipsa de 'ingrijire, via s'a uscat, a pierit,insa locului aceluia i-a ramas numele §i are sa-iramae pentru totdeauna.

Cararea de coasts e larga tocmai cat poate passcaluL Incercam un fel de plAcere netarmurita, vazan-du-ma astfel deasupra prapastiei, in fundul areiase sbate Bistrita verzue, acoperita de spuroa. Cao ultimA infrumusetare a icoanei, natura, cu puter-nicu-i brut,,a samanat la fata apei stand., care,ca Scylla i Charybda calor vechi, par ca"-§i a§teaptaprada. La fiece opintire a calului imi ziceam: unpas gre§it acuma, §i ramas bun lumii! ramas bunplacerilor, prietinilor, petrecerilor, baluriloriernii, care mi-s a*a de dragi, cand muzica teamete§te, cand te inabu§i in saloane, pe cand afaraninge in fulgi marl vantul biciue§te geamurilehighetate, and, ca intr'o sera, parfumurile ti se

28

§i §i

pi

pi

urea la cap; camas bun in sfar*it acestor zambetefemee*ti poate indreptate altora, dar ce-are a face

ramas bun observatiilor mele tacute, care, ur-mend jocul infer isarii celor mai de seams actori,vin be langa atatea altele, in portofoliulmeu... Toate acestea ma vor despagubi poate detruda 'calatoriei mele.

Fericire, bucurie, placere nu exists decat princontrast! Ce pret a* pane pe vana fericire pecare pans, azi n'o cunosc decat din nume, datainteadevar m'a* servi de ea? Numai durereacunoa*te bucuria; cred ca trebue sa fie tare nesa-rata o vie* de placeri necontenit innoite. Astfel,duper tulburarea fara voie care ma cuprinse trecandpe poteca Vii*oarei, rasplata a fost in adevar ma-re*. La dreapta, muntii se departeaza din nou gifac loc unui tap*an udat de cateva §uvite de apa

inchis de padure amesticata. La stanga un lantde mut* malt *i lung, de pe culmile caruia se svarl*uvoaie bolovanoase; sub noi, Bistrita mugind in-tr'una rostogole*te valuri spumoase pe subt podulumblator, leganandu-1; apoi, sguduita deodata, aparela cotitura unei stanci o pluta, pe care sta unbaietana* cu mana pe carma. In urma caravanacare se in*ira spre poteca, cu calatorii cei mailen.e*i on cei mai frico*i calari, cu altii traganduiicalul de oapastru altii in sfar*it, mai cu cap,cu cozile tailor in mama, lasandu-se tariti, spre afi scutiti de truda urcu*ului. Ar fi de facut odescriptie intreaga.

Cand am trecut intaia oars prin aceste locuri,era o vreme cumplita; ai fi zis ca-i haosul; o ploaiecu galeata, glod, ceata, de nu se vedea om pe om;toata natura, azi a*a de verde §i frumcia$6, nuera atunci deck o panzer nelamurita. Se auzeausgomotand fioros valurile tulburate ale Bistritei.Vantul *uiera prin codri din vreme in vreme,

29

-§i is

gi

as

pi

pi

pi,

racnetul unui pluta§ tragand la mal, se radicadeasupra glasului vijeliei cu o izbucnireCeea ce se poveste§te despre Bistria in ceasurile-irele to cutremura: poduri, case, mori, copaci, totalrupe §i duce; §i cand vin zilele de lini§te, tarmurilesunt acoperite de sfaramaturi, de plute, de standuria§e, de trupuri sdrobite de pluta§il.

Poteca Vii§oarei da pe un plaiu sterp, presaratcu cativa rari mesteceni §i cateva colibe; drumuldosit de o riche:atm.:a da de-a-dreptul la un izvor, add-postit subt un cerdac. Sus, deasupra unei icoanegrosolane a Maicii-Domnului, stau serise patru sti-huri, care n'au alt merit decat ca sunt poezie deocazie: intemeietorul, un 'calugar, pofte§te pe dru-meti sa-§i potoleasca setea §i sa se roage pentrusufletul lui.

De aici drumul urcat la o mare inaltime dea-supra Bistritei se strecoarb,' prin phduri de frasinicare ascund vederea, pand ce deodata se lumineazala cobori§ul repede, care se chiama Scaricica.

Aici vederea e farce pareche. Poteca e strAnsala dreapta de o coasts repede incununata de unmantmchiu de copaci, la stanga de o prapastieoabla, in fundul careia mugesc undele albastriiale raului; in fata, muntii aburind parch inaltavazduhul §i soarele care razbate prin bradeturileculmilor arginteath spuma valurilor. 0, poezie ne-spusa stapane§te priveli§tea aceasta. Albastrul intu-necat al muntilor, §uvoaiele care salts in arcuridin coastele lor, se desfac cu putere deasupra until§res larg §i inverzit, lini§tit §i zambitor, cu nenu-marate ogoare de papu§oi, care-§i leagana spicelein voia vantalui u§or. 0 pluta singuratica.' trecerapede: o intovara§e§te ecoul care ra'spunde can-tecului pluta§ului. In fundul zarii departe, spriji-nita parch pe varful Chetridcg, santeiaza .pentrucea din urma ()era crucea argintata a clopotnitei

30

salbatieri.

Sfantului Ion dincolo, in fata, targul oprit intaiude un piept, desfacut dintr'un brau lung de munti,care se abat in partea din potriva, se 'intind pe*esul larg, in fundul carmia se zaresc cele dintaicase ale Pangaratilor, iar mai aproape, dincoacede Bistrita, se vede satul Vaduri. Poteca stramtaa fost deseori teatrul unor tragice catastrofe .§inumai de putina vreme s'a hotarit stapanirea saa§eze un parmaclac in lungul prapastiei:

In§elat de intunerec un negustor tanar, care se du-cea in munti, plecand tarziu din Piatra, cazu in groa-pa adanca ce se vedea la marginea drumului i caremananca din zi in zi din potecA.Steaua lui cea buns1 -a aparat: a cazut pe moale de sus, dela o inaltimede zece metri, pe o surpatura proaspata de nbasipi*.

Faimoase sunt locurile acestea prin talharii, §iinteadevar ca ar fi greu sa se gaseasca un be maipotrivit pentru. asemenea meserie.

Scar' icica i§i merits numele pentru iuteala po-varn4ului, pentru ing-ustimea ei i pentru pripas-tiile care o i.'n.conjoara. De putina vreme a fostdeschis un drum. Poteca veche n'o pot comparadecat cu cararea de pe Filia, care coboara de peMontanvertl la izvoarele Arveronului; dar nici corn-paratia asta nu poate da ideia; oricat de rapedear fi Filia, ea totu§i ocole§te coastele muntelui,pe cand aici cararea cla deadreptul pe un rapezu*de prund §i nasip, care-ti fug de sub picioare.A§a daca, vreodata am §tiut ce-i ametea-la... apoi am §tiut atunci cand urcam Scaricica.De la poalele Scaricicai, udate de un parau limpede§i rece ca ghiata, care lass intre pietre un malnegru, in care scanteiaza firi§eare de argint, incepia merge farce nici o truda urmand un drum impo-triva cursului Bistritei. Aici iti iei ramas bun peo bucata de vreme dela Arvul moldovenesc, care

1. In Friuli,. la Chamonix, la poalele lui Mont Blanc.

31

*i

meat...

gi,

vine din dreapta, dintr'o stramtoare, ii intorci spa-tele §i intri in Pangarati, aezat intr'o vale, peunde curge sgomotand u§or paraul rapede careda numele satului.

Pangaratii nu-ti infati§eaza nimic deosebit, afarade manastirea pitoreasca, a§ezata pe coasta unui po-varniq, rapecle. Inconjurata de frasini batrani, cuturnuletele ei, cu zidurile-i nalte groase, manes' -tirea avea infatiparea unei cetati. Pangaratii e §iintaiul popas, de aici pana la Piatra sunt douaceasuri bune de drum.

Aici incepi a to sinati cu adevarat in munti.Poteca pietroasa incepe aa fie tot mai. Brea. Muntiise apropie, brazil I i scutura mireazma ra§inoasa,vulturii bat stancile cu aripile lor, i caravanainainteazb." tacuta. Total se schimba oamenii,vorba, portal obiceiurile.

La jumatate de ceas, dupa ce treci de sat, ajungiin Tata grohoti§ului, pisc prapastios pe care trebuesa-1 treci. Indata ne coborim de pe cai incepemun urcup anevoios pe un pamant fugar, in carepicioarele se incurca in glod pietre. Mai adaugainfatiparea intunecoasa a imprejurimilor, urme desurpari, adancituri aspre.

Este alt drum, al Domnitorului, primprejurulmuntelui, dar trebue ,case ceasuri incheiate ca aase poata sui pana in varf un car cu §,ase boi,a§a incat cei calari se folosesc mai bucuros depoteca.

III.

Am auzit deseori oameni comparand Carpatiinoptri cu NTiterei, deli cei care spuneauasta n'au vaz-ut niciodata, nici inacar in vis, fru-moasa Elvetie. Eu oe sa spun? Intr'adev,ar munSiinoptri stint frumo§i, mareti, aratand mu de vederi

32

pi

pi

pi

muntii

pi

pitoresti, dar singuratice, care-ti plat numai dataesti intr'adevar indragostit de asa ceva, acoperitede valul acela nebulos de melancolie, care alcatu-este deosebirea pasajelor noastre, vederi, dar nutablouri largi, puncte cand stranse incadrateparch' anume, cand desfasurandu-se in departare cupasunile for grase, asa cum natura le-a samanatin Elvetia. Este si maretie sublim in culmilece se inalta incununate de brazi intunecosi cucoastele mancate de suvoaie, care acopera vanede stanci si ruin, dar nu-i maretia Alpi lor. Infata muntilor nostri sufletul se lash dus de visare:ca 'ntr'o elegie fara sfarsit, parc'ai vedea mariricazute, on suflete ranite de atingerea lumii, careau incercat desamhgirile vietii.

Am crezut multa vreme cu multi oameni cadrumurile, ogatorfile, inveselesc. AstAzi cred din-potriva ca intiparesc .in sufletul nostru un fel desimtire de nedeslusita atragatoare tristete. Im trA-sura, plecat putin pe un cot, imi place sa-mi atin-tesc ochii in zari. In miscarea regulata, toate amin-tirile imi vin una cate una. Ma cufund in trecutsi visez la zilele duse. Toate micile intamplai'care alcatuesc vieata unui om se desfasoara domol.E un farmec vieaSa aoeasta de oboseli si de lene,de miscare si de somn, care invedereaza sistemullui Xavier de Maistre, in care trupul nu-1 simtidecat duph cateva sguduituri mai taxi ale car4ei,in care omul bland leganat soarbe aerul.cu piacere

deschide sufletul impresiilor pe cape i le star-nese icoanele oe se perinda; o vedere vesera 11face sä surada; o stanch cumpAnita deasupra uneiprapastii, un brad stravechiu pe care bratul vijeliei1-a desradacinat si care isi intincle ramurile pephmant ca un atlet invins, it umplu de melancolie.Calatoriile in Moldova, la munte mai ales (cadla ses, civilizatia s'a amestecat in toate) samana cu

3 Al. Russo, Scriert Postume. 33

si

si

si

hagialacurile la Meca, on cu acelea pe care odi-nioara crestinii cuviosi le faceau la locurile sfin-te. Se fac totdeauna in caravana mare, cu caiiincarcati de merinde, cu oamenii inarmati cu pustisi en pistoale, cu sabii si iatagane. Din vreme invreme vezi pe cate un calator intarziat ocolindcousta unui munte, catarandu-se pe piscul uneiculmi, on tragandu-si calul de capastru la uncoboras... Apoi toti drumetii din convoiu veseli,vorbind, razand, fumand, isi tree de-a cklare dinmans in mans o plosea cu bautura, aceea asade invioratoare, care se chiama rachiu si care e asade trebuitoare si asa de obisnuital. in munti. 0 obser-vatie Area adevarata si al carui temeiu dovedesteo patriarhala mostenire din vremurile vechi bune,care pare nascuta firii Moldovanului, este aproapeegalitatea care domneste pe drum intre stapanisi oamenii lor. In ealatorie, la noi, ca si robii celorvechi in vremea Saturnalelor, cei mid au dreptulsa inceapa vorba, sa faca observatii, sa rada, sa-siamestece glumele si sudalinile cu ale stapanilor,cu o incredere de cosvii rasfatati. Intor.si acasa,toate intra in obisnuita randuiala, farce ca aceastabinevoitoare slobozenie sa fi adus atingerea respec-tului si supunerii, Lamuriti si D-v, cum va place,de unde vine asta. Cand caravana ajunge- la unizvor, toti calatorii descaleca .si de data aceastaCu ierarhica randuiala dobitoacele mai intai,apoi stapanii, dupa aceea eeilalti oameni isi poto-lesc setea.. tar cand intalnesc o munteanch rotun-joara, rumana, ca o rasura, incalecata barbatestepe ca'lutul ei, toti cu veselie ii raspund la priete-neasca salutare, adaogand si-o gluma in doi peri.

In tinuturile acestea primitive 0 salbatice siomul are ceva deosebit. Nu vezi aid mijlocul gros

spinarea adusa a plugarului, nici incetinealaadormita a taranului campiei. Munteanul e sprin-

34

si

p1

ten, potrivit cu legaturile lui, mai mult muschidecat came, vesel din fire, glumet plin de pa-trundere. Obiceiurile salbatice se potrivesc cu im-braeamintea lui. E violent, sgomotos, incapkanatpand la rascoala Si iubitor mare de rachiu, pentrucare 4i da jidovului toata munca mai multchiar de cat poate munci. De o energie grozava,totu§i it imladiezi, cand §tii sa-1 iei cum trebue.Muntenii 1 totdeauna au avut in Moldova faimade zurbagii. Chiar azi, card stapanirea i-a stransmai de-aproape tot sunt Inca departe de lini$ealocuitorilor dela *es. Vecinatatea granitei le-a u§u-rat totdeauna indrazneala. Daca ua proprietar vreasa pedepseasca pe cineva, omul, in timpul noptii,manandu-i de dinapoi vitele, trece dincolo! Aqameat ei se poarta,ca dela egal la egal cu subpre-fectora§li de plasa. Ciocnesc un pahar cu cazacii,a car' or sabie galoane le au in mai mare cinste.Afard de proprietari, taturor celorlalti oameni, carear veni intre ei, fara deosebire, le spu-i ciocoi.Deosebesc numai pe cei imbracati in vechile straiemoldovene§ti, care au multa trecere nu numailanga munteni, dar i pe langa oeilalti locuitoriai tariff. Hainele acestea le privesc altfel, le respec-teaza: amintirea for e Inca vie, §i afara de astaau §i-o prejudecata, care leaga hainele acestea deadevarata boierie.

In deo4te munteanul e frumos, cu privire indraz-neata. La dansul nu intampini supunerea dobi-toceasca a plugarilor. Pe langa aceasta e marevorbitor. De altfel, ca pretutindeni in Moldova,fiecare sat isi are care uirea hit. Cu toate ea suntdestul de filosofi in ceea ce prive§te preotii, totu§iace§tia au cea mai mare inraurire in afacerile sate-lor. Salbatici ca §i bastina§ii Americei, munteniiace$ia niciodata n'au pierdut din vedere codrii for

L. Oamenii dela munte.

35

0

i

pe

0

si

pi

si piscurile nouroase §i in limber for simpler ziccapitalei noastre Satul lui Vor14.

Spunea un batran cu barba lungs unui targovetcu. pantaloni redingotes: Voi, ciocoii, veniti inmuntii notri sa ne sa ne furati, dupaaceea va duceti in Satul lui Voda. va faceticase a§a de mari, incest de pe ele poti ajunge cumana la cer".

Munteanul e mare iubitor de chefuri lungi, cu-matrii §i nunti. La un asemenea prilej, ulcioarelede vin Si masurile de rachiu, rachiu stricat, cloudparti tutun §1 una piper, trei zile umbla. din manain mana intr'o graraadi;e deasa de barbati, femei

copii. In voia buns a chefurilor aoestora sä cer-cetezi Brea build a munteanului. Duper ce tineriis'au saturat de jucat mandrele dansuri nationale

impresura, cu totii pe cimpoia§i on pe bardulmuntean cu scripca tirba §i cu arcup.1 de elalcatuit lautarul care, ca §i trubadurii de odi-nioara, umbla din sat in sat, din cra§ma in crasma,din petrecere in petrecere, pentru un adapost,un pahar de rachiu 1 putintioa plata, zioe cantecelebatranesti ale haiducilor de demult. E ca o legaturade dragoste intre cantecele de vitejie si multimeacare asculta cu luare-aminte. Adesea, in alipe deinaltare, sunete dumnezee§iti prin maretia §i melan-colia for se prelungesc pe strunele vechi cra eedurain vai, ii o lacrirna se prelinge din ochii vicleni ailautarului. Poezia acea,sta feciorelnica a baladelornoastre populare e in adevar sublimer. Din cante-cele acestea, din pove§tile acestea in stihuri, izvo-ra§te ca o mireasma a t.arii, o mireasma veche,raspandita pe intregul pamant moldovenesc, in elegaseyti obiceiurile batrane§ti §i simi farmecul ne-spus al cernitelor el zile. Cantecul eel mai cu numeazi e al lui Chetraru. La partea aceea asa de mare§i de naives, unde un drumet intreaba:

36

*i*i

ysi

si

*i

iosgelali,

One trece lunca mareCu frei randuri de pistoaleCare stralucesc la soare?Ion Chetraru calare,Din tinutul Neamtului, g. a.

ascultatorii, intre care s'ar gasi la nevoie o sutaca Chetraru, intovArasesc "ccptecul Mutarului cuglasuri murmurate. Iar alauta suns mai duios, Can-taretul lash cads pe ochi pletele lungi si into-varaseste in tact,, ca intr'un suspin dureros, can-tarea monotones.

Printre toy taranii dela munte, locuitorii delaHangu se deosebesc prin bogatia, cinstea si linistealor. Sate le cele multe asezate pe amandoud malurileBistritei, intinderea, numarul oamenilor au facutnume mare acestui tinut si numele de Hangan, eun nume obstesc pe care -1 poarta toti muntenitisi chiar mocanii din Ardeal, care yin sa, ierneze las,esuri. Hanganul,cu deosebire de ceilalti frati ai lui,e cumpanit, domol la vorba si cu temeiu ince spune. Aceasta se datoreste obladuirii cuminti aprintului Cantacuzino. Afars de 41/2 on 5 lei decap, dupe cat stiu, pe care vornicia satului ii oran-duieste dupa stare fieciiruia si afard de cateva cladfarce insemnatate, taranul e slobod sa faces ce-i place,numai vechilul printului sa alba la cunostinta toateinvoielile, ca omul sa nu se incurce niciodata. Ast-fel printul e in acelasi timp si obladuitorul si privi-ghetorul 1 supusilor lui. Ispravnicul nu se amesteca.

Vechilul orandueste totul.Cand intrebi pe un 'Oran:

Al cui esti diunneata?El ici raspunde cu oarecare fudulie:

A cneazului.Si. de unde esti, voinicule?

De la Hangu" iti raspunde mandru.1. conducatorul, qeful.

37

'n

lini§tit,

sa.-i

PrinIul Cantacuzino e un fel de zeu tutelar alCuvantul Cneaz e rostit ca ceva sfant

dintr'im capat la cellalt al muntelui. E patriarhul

In munteni vezi pe bastinasii dintru inceput aitarii: au in vinele for sange scitic. Trupul, traaatu-rile vioaie ale fetei, fruntea mica, asprimea vorbiriisi o multime de cuvinte care n'au curs deck pen-tru dansii. si a caror obarsie e pierduta apoimulte obiceiuri deosebite de ale plugarilor, mora-vuri mai poetise, o gramad'a." de eresuri si de povestipe care din stravechi le pastreaza si pe care leamesteca cu randuielile si ideile crestine do-vedesc aceasta.

IV.

0 frumoasa si salbatica infatisare are sesul lungcare porneste dela Buhalnita si se pierde dincolode satul Hangu, marginit de doi munti, intrecare curge Bistrita. Mai larger si mai ingusta pemasura ce muntii se departeaza, on se apropie,Bistrita, urmandu-ass pornirea capriciilor ei, 'findizbindu-se de o stanca, svarle in snopi argintiivalurile-i spumate; and, urmar' ind un povarnis maidomol, isi rostogoleste in solzi panza scanteietoare;apoi mareata, batand molcom cu undele ei tarmu-rile inflorite, fuge la vale scaldand cotiturile coasteiprintre ogoare, fanaturi on poiene, ducandu-se sadestepte aiurea alte ecouri. De pe o piatra, rata-cita in. mijlocul apei, on de pe tarmul pe care-1scalds ea, mu de pasari marunte,cu penele negrelucind si cu gusa alba, carora oamenii. din partealocului be zic pescari, se cufunda necantenit si iespe luciu batand din aripi. Domn intre toate magurile

38

Ceahlaului.

Ceablaului.

care alcatuese parch in juru-i o straja de onoare,Ceahlaul maret, care §i-a pastrat dela Daci numelede botez, cunoscut abia in cateva colturi intune,coase ale geografiei moderne, sub numele de munte-Je Picin, i§i final a capul ple§uv eatre soare §i rits-pande§te apoi in juru-i cu dragoste bogatiile batra-nelor lui coaste inverzite, pang la campia pe careintre toate parch o iube§ite ca pe o Rica maimare a lui.

Stranie ursita a lucrurilor: ca §i oamenii, lucru-rile neinsufletite au aceea§i soarta. Din pricina ca."vederile acestea n'au avut pictor, nici poet, pentrucaitinerarii mincinoase n'au aratat arti§tilor amatoricarari necunoscute spre locuri feciorelnice §i salba-tice, atinse numai de pa§ii sfioaselor caprioare, asperio§ilor cerbi §i a pleto§ilor ciobani, din aceastapricina nici poetii, nici pictorii, nici calatorii n'auvenit sa le salute.

Frumos in fragezimea §i tineretea lui, desfachn-du-se pe nesimtite dela poalele Ceahlaului, §esullarg al Hangului ae desfa§oara cu o_goare bogatecu livezi verzi, cu sate pitore§ti, taiat ici colo deate subtiri de apa cu -Hulce murmur, care mergsa sporeasa limpezile unde ale Arvului moldove-nese. La stanga se inalta, cu ginga§ie taiat, unrune verde, intaia treapta a Ceahlaului, ascunzandvailor capu-i pletos, care, vazut dela departare de80 de leghe, samana cu zidurile fabulosului turnal lui Babel! La dreapta Bistritei, culmi acoperitecu pa§uni, pe care pasc sute de turme, se ridi.ca."treptat-treptat facand Joe la rape adanci, albiileobi§nuite ale §uvoaielor manioasse, care lash deobiceiu pe urmele for sfaramatinile smulse munti-lor §i padurilor, §i se impreuneaza deasupra Han-

la trecatoarea Dealul-Doamnei, zisa a§apentru acela§i. lucru pentru care singurului drumde trasuri, care trece prin aceste tinuturi, i se zice

39

luig

drumul Domnitorului, in amintirea calatoriei pecare Marine for au facut-o pe aici. Molatic *i par-iumat, ca o fresca, leganat parca de *uvoaielelui, tarmul stang al Bistritei imbrati*eaza cu dra-goste largile poale ale Ceahlaului, aduna parcacapricios, la o cotitura departata, satul Rapciuni

unde cateva easute albe se adapostesc la umbrabrazilor care le-au vazut inaltandu-se. Raul, oglin-dind piscurile care-1 inconjoara, Lea un brau inflorit

larg ii incing 'mijlocul. U*oara ca o sageata, opluta schelet intocmit din coastele batrane alecouncilor, se rapede in salturi pe povarni*ul ETA*i ecoul valurilor *i ecoul glasului aspru al carma-ciului, care duce pluta, se pierd in departari. Apoi."and soarele isi grArnade*te focurile in vAi, candogoarele fanat-urile, cetinele coastelor impadurite

crucea de alama a unei umile chinovii, scanteiaza,cand zarea se tulbura impra*tie pe munti

valu-i de aburi, to crezi ca'ntr'un vis al inchirpuiri,in care, dormitand u*or, sufletul singur pared sebucura *i se lass dus ca de o lene *a, voluptate.

Daces nu vrei sa urmezi drumul nou, ci treci podulindraznet aruncat peste Bistrita, aproape in faiacurtii boiere*ti, dai prin frumosul sat Rapciuni,zambind in verdeata; dupa ce ai lasat in stangaintr'o intunecata adanca..tura sahastria dela Hangu,care in veacul nostru Iprea pozitiviat nu mai ecercetata decat din nelegiuita curiozitate, apuci pemalul Bistriei mergi in drept cu drumul eelmare care urea i coboara., se pierde *i se arataiar, urmand franaantarile muntilor sterpi in caree sapat. Privelilbea se schimba *i dupes ce aitrecut prin vad Bistricioara maloasa iute, care-*icars prin Cara ungureasca undele, dupes ce ai lasatinclarat sati*orul Calugareni, poteca nu mai infa-ti*eaza deoparte decat o rapes adancii, care se pre-lunge*te pans la apa tacuta *i rece, larger ver-

40

§i

si

si§isi §i

§i

si

§i

§i

zue aici, §i de cealalta parte un din rapede.printr'un capriciu, muntele impadurit din stanga setrage domol indarat, alatuind un arc regulat, §iBistrita aruncandu-se deodata de partea ceastalala,cu un vuet adanc, incheie oercul cu zidurile inalteale rapei ei drepte.

Cam la trei b'atai de pu.*ca, in fata unei adduct-turi, unde din nou cele doua rauri vrajma§le seapropie, se zare§te stand drept, earunta ca un turnsinguratic, o stanea uria§a care pare ca rasaredin §es §i se svarle indrazneata spre culmi. 0 ra-mura saraca, de teiu, ?le care o clatina vantul, secatara pe coastele ei. Ina lta de patruzeci de picioare,a§ezata pe o temelie rotunda, potrivit thiata, multicalatori, ca §ii mine, la intaia ocolire, o vor luade departe drept o cladire indrazneata, ramasa dinstravechi vremuri; dar cand to uiti la a§ezarea eiin departe mai mutt de 500 de pa§i de orice

cand i-ai pipait cu mana cununa dintr'obucata, in crapaturile careia vremea a aruncat unfel de mu§chiu galbuiu, ramai theut §i mic in fatamaretului uria§; ai de- a -faoe cu una din stancilesca"pate din mainile titanilor trasniti, on chiar cuun titan amenintand iara§i Olimpul, subt o nou'aforma. La treizeci de pidioare de pamant, o muchiemai ieita a stancii aleatue§te ca un fel de cerdacrdeasupra oaruia se inalta creasta, putintel incovo-iata § incununata de o mlada plecata de teiu, carea i. dat pietrei numele lui, mai mult spre a facesa se uite alt nume grozav, pe care ciobanii nu -1rosteau decat in §oapta §i Meals cruoe ca bunicre§tini.

Ca un adevarat turist" care a cercetat *vitera,Cara turnurilor,§i ca un om care tie pe de rost peDumas, descalecai repede de pe cal §i scotand dinbuzunar cutitul, spre marea uimire a insotitorilor

41

*es,inaltime,

mei Si a unui taran care se alaturase de noi, sga-riai pe zidul curat un nume necunoscut.

Boierule", striga taranul svarlindu-§i in suscaciula de oaie, nu 'vezi colo langa radacina teiu-lui, ceva care samana cu un baltag"?

Unde, voinice? Colo, sus? Nu vad nimica.Nu se poate, boierule; este.Ei, §i ce lucru grozav e coada aceea de baltag?

Sateanul ma privi cu un fel de batjoeura, pecare o ghiceam subt respectul pe care tAranii itarata de obiceiu boierimii, §i batjocura se vadimai ales in tidal pe care Bete el dupa aceeai:

Domnule", urraa el pot sa-i spun in douavorbe istoria manunchiului aceluia pe care eu §itoti muntenii it vedem".

A fost odata in muntii no§tri un voinic intrevoinici, groaza granitelor; ispravnicii, zapciii, cazacii§i toti ciacoii ii ziceau hot, iar ciobanii ii ziceauVasile eel mare". Dupes ce Vasile eel mare(pe capul lui se pusese 1000 de galbeni) schim-ba cateva focuri de pu§ca cu ispravnicii, dupa ceprada vreun calugar bogat pustia cateva sateungute§ti la granita.', dupa ce spargea o manastire§i dobora cu baltagul lui ascutit pe vreun cazacincapatanat, venea eu tovar!ii lui aici langapiatra asta, §i se luau la intrecere, sa vada cine-asvarli mai sus baltagul. lute() zi, bardita s'a infiptin capul uriavului §i-a ramas in, ramurile teiului;§i acolo-i §i astazi!"

Ma prefac-ui c'o vad, dar ciceronele meuvedeam eu ca nu ma iertase.

fa asculta, voinicule", incepui eu iar dupes otacere laugh §i tot privind stanca, dupa ce toatecelelalte forme fusesera implinite; poti sa-mi spuide unde a venit piatra asta pe parnantul Hangului,

caci, dupa cat mi-i socatinta, n'ei fi adus-odumneata"?

42

mi-I

psi

Fereasca Dumnezeu!" striga" omul cu nevi-novatie, facandu-si cruce.

Atunci de unde-i?Apoi cand te-i sui pe Ceahlau, ai sa vezi

dumneata singur de unde a fost smulsa.' de altsmama, nu de-a mea.

altoeva nu mai stii despre dansa?Bo da,domnule, cum nu?... dar..." ,Si muntea-

nul se scarping dupes ureehe.Ei, spune....Apoi asta-i poveste necurata, qi, popa nu ne

lasa.s'o spunem....Ia asculta, prietene, tare as vrea sa aflu oe

nu to lash' popa sa spui; uite banul ista, sad daipopei sa-ti citeasca o molifta, §7 istalaltul, ca sa mapomenesti nand ii cinsti un pahar de rachiu...

Atuncea ingadue sa-mi fao intaiu eruce_, caci,vedeti dumnea-voastra, istoria asta i-o istorie gro-zaNa pentr'un crestin, pentru un locuitor din valeaasta pe care o hra.nete

Bine, fa-ti cruce, dar grabeste-te....M'am lungit in iarba, cu eapul razimat de stances.,

cu luleaua in mana fi. car ochii indreptati sprecrasma pitoreasea din Gura Largului, suvoiu latsi manios pe vremea desgheturilor, care se lassin vale dintr'un gatlej intunecos, bantuit noaptea

zic Muntenii de duhuri necurate, care se aratadrumetilor intarziati.

Daco-Romanul caci acuma-i hotarit ca not sun -tern un amestec de urmasi ai Romanilor cu coboritoriilui Decebal isi duse mana la cusma usor plesnitaintr'o parte la varf, asa cum se vede intr'un tabloual domnului Asachi, primi banii, ii puse cudupes ce-i privi i pe fates qi pe dos, in chimiru-ilarg, qi se pregati in picioare sa-mi spue povestea.

Era un fla.'eau frumos munteanul, subtire'n mij-loc, cu pieptul paros descoperit, ochii xi scanteiau

43

Bistrita....

grija,

de vieata si cutezare; de pe capu-i ras de treidegete deasupra fruntii mici qi usor incruntate, sea'patau plete lungi castanii, care cadeau pe umeriilui largi. Fata-i salbatica era deschisk ca la torioamenii dela munte, cu un zambet amar totusi,care nu se vede numai la munteni, ci la toti taraniiMoldovei. 0 pornire fireasck on o amintire le puneaceasta pecete. Un chimir lat de piele de caprioara,euprinzand tot ce este trebuincios munteanului; uncutit frumos, o lulea, o punga s7 un amnar lunglegat de cingatoare c'o curelusa on cu un lantugetde Fier, strange in jurul coapselor o camasialungs, cu maneci largi, cusuta la gat cu amid.felurit colorat si cazand peste itarii grosi. 0 traistacu merinde i-atarra de gat, opinci, un baltag si unsuman scurt, aruncat in voie pe umar, ii intregeauimbracamintea. Nu-i asta oare imbracamintea

pitoreasca si indainanoasA, obiect de mirarepentru rarii cAlatori care ne cerceteaza? Caci totale nevinovat, simplu frumos in poporul acestaincult; el insusi si obiceiurile-i de ona primitorsi cu inima deschisk credintele-i si eresurile-i dinvremi pAgane amestecate cu tainele crestinismului,vieata-i aspra si sbuciumatk bunul lui simt, cuinvataminte cuminci, pe care, desi lipsit de invaTa-tura, i i dau obiceiurile patriarhale, traditiile devremuri mai bune qi deprinderile-i libere. Nu-i oarerusine ca ni0e straini sa-si fi aruncat mai int&ochii asupra poporului nostru, pe cand ai nostripetrec copiind pe straMi si calca in picioare si nubags in seams o comoara, 0,sa de bogata?

E cu neputinta sa dau simplicitatea energies avorbirii daco-romanului, ale carui plete aruncatepe spate falfaiau in voia unui vant usor, veninddinspre Bistrita. Vorbirea moldovanului e scurta,ca si a latinului, vioaie qi inflorita, cu amestecu-ide idiome scitice. A incerca sa traduci dintr'o

44

pri-mitive,

si

limbs, insamna sa abati un parau din albia4 demtwhiu; in canalul curat sapat, apa nu mai aremurmurul de altadata, nici adierile-i singuratice.

V.

Cand soarele rumene§te piatra aoeasta intune-cata, on o pasarica fara grija cants pe o ramurasubtire a teiului de$eptarea zorilor, not trecem peaici lard grija, §uierand. Dar cand umbra umpleincet-incet vaile, §i muntele in limba lui spunepove§ti tainice brazilor batrani, iar Bistrita, ina-inte de a adormi, i§i suspina rugaciunea de sara,atuncea -din coastele uria§ului scapata vuiete a-danci, glasuri pelamurite, blesteme grozave, ca lao belie mare, §i scra§niri de dinti, care inspaiman-ta imprejurimile. Chiar Ceahlaul raspundebu§it; rasete de spaima, ca ale pedepsitilor diniad, de§teapta in cutremur toata §i lalucirile focurilor, ciobanii vad tremurand cum seinalta o stafie uria§a. Apele Bistritei fierb §i batinfiorate tinuturile cu spumy sangeratk mugesc van-turile, brazii i§i incovoaie crestele mandre, fiareleurla in codri, §i luna pallid se ascunde dincolode zari....

Pentruca, vezi dumneata, piatra asta-i piatradracului!

Cum a dracului? Dar atunci de ce-i zice ateiului?

De ce? Odata, un cioban vrednic, cum se ga-sesc multi prin partite noastre, §i-a pus in gandsa scape stanca din ghiarele necuratului. Intr'o zi,§i-a luat baltagul pe umar, ,§i-a pus in gluga merindepe o saptamand §i a coborit, s'a dus in paduriledela §esuri. De acolo a adus un puiu de teiu, careprin muntii no§tri nu se afla. dupa ce a dat

45

Ina-

snflarea....

sSi

la pamant brazil cei vechi, care impresurau peatuncea stanca blestemata, s'a aburcat voinicestepana deasupra. Catarandu-se de crengi, intepenin-du-se cu mainile si cu picioarele, a rasadit susteiul, dar jos nu s'a mai coborit... Mlada a prinsra..dacini, dar de atatea veacuri iaca cum o vezi,tot inchircita a ramas....

Ei, si ce s'a intamplat cu ciobanul?Nu se stie, domnule.

In vremea de demult, oamenii uitasera inte-leapta vieata a parintilor, paraseau slujba Dom-nului si traiau in ticalosie si nelegiuire, uitand panasi de pedeapsa dintru inceput data de Dumnezeu.In vremea aceea, diavolul s'a dus intr'o zi laDumnezeu. Domnul 1-a privit cu toata cinstea, asacum se cuvine sa se poarte intre ei cei marl. Caciadevarat e ca Dumnezeu e stapanul cerului si alpamantului, dar diavolul se lupta si el pentrustapanirea pamantului cu vrednicie si chiar si dom-neste el in lume s'o poarta cum ii place, iar Dumne-zeu e sta'pan numai cu numele, si are dreptul &áoranduiasca mersul vremii, primavara, vara si cele-lalte, in care, de altfel, 0 diavolul isi vara coadadestul de des. Amandoua marimile purtau pe fatespecetea grijilor si indeletnicirilor lor. Dumnezeuera cu obrazul intunecat din pricina nelegiuirilordin zi in zi mai maxi ale oamenilor, ochii insa-ierau plini de bunatate 0 era gata sa ierte. Iardiavolul sta darz si intepat, zambind cu rautate,caci trebile lui mergeau mai bine decat oricand siin imparatia lui furnicau ispravnicii,zapciii, ciocoiisi alti oameni de toata mana. S'au plus la masa,si dupes ce-au baut aeolo cateva paliciuri de vinde Cotnari si de Odobesti, li s'au mai descretitfruntile, si an prins a vorbi de una, de alta.

Doamne", zice diavolul, umplandu-si a patra

46

oars paharul. Ferice trebue sa he Cara untie seface vinul ista de Cotnari".

Nu prea", raspunse Domnul, abia acumincepe sh se desmorteasea, dar i-a merge mai binedupes cast nadajduese".

Hei, §i istalalt yin de Odobe§ti nu-iare dulce miroazn6.

Au mai cinstit ei a§a cateva butelei, dupes aceeaau prins sa vorbeasca politicale aqa precum seobipuie§te la mese boiere§ti. Dumnezeu se jeluiade orbirea oamenilor, de stricaciunea tuturor desus papa jos, de minciuna, de lene, de fatarnicie

Careia boierii ii zic politete" de neru§inareafemeilor, de sgarcenie destrabalare, de inganfare,care se reazima nu pe destoinicie, ci pe parale.Iar diavolul dimpotriva arata §i §tia el de ce

ea toate merg strung. §i ca tocmai omenirea ecel mai de capetenie lucre pe care 1-a faeut Dum-nezeu pew lume. Dupes cum se $ie, smerenia nuprea-i partea diavolului.

Cam ameIit de bautura, a inceput sa strige:ee", Doamne? Maria-ta e*ti prea bun, de

to mai necaje*ti cu asemeneaDa, me§tere satana, ticalo§i cat vrei, dar sunt

copiii mei.Halal copii, n'am ce zice. Dar mai degraba-s

ai mei, eaci, deli le-ai trimis potop, razboaie §iarhangheli, ei mai degraba urmeaza sfaturile mele.

Dumnezeu a tresarit, apoi a spus cu lini§te:Tocmai asta ma mahne§te mai mult.

Diavolul deocamdata n'a raspuns nimic, ochii luiinsa seanteiau napraznic. Cu glas tremurator Siprefacut vorbi:

La urma urmei, Stapane, toti oamenii aceSiasunt ni§te nerriultamitori §i ni§te tai. Ia uita-te cummerge lurnea: bisericile cad in risipa, calugara§iise due §i popii nu mai cred. Duminica nu se mai

47

ticalo§i.

rhu,

gi

inalta tamcle la cer. S.a fiu in loeu-ti, Stapane,trimite iar, ca'n vremile vechi, o pedeapsa, sale vie inintea la loc. Doainne, ca mie imi placesa te slujesc. Daca binevoie§ti pot sa ma insar-cinez cu pedepsirea oamenilor.

Diavolul, potrivind ura care o are el, asupraneamului omenesc cu Vacuta mahnire a lui Dum-nezeu, voia sa-§i potoleasca ura aceasta sdrobind peoameni. Pe puterea lui punea el mare pret.

Ei, St Apane, zice iar, vazAnd ca. Domnultace, ce zici? Prime Si?".

Primesc, raspunde Dumnezeu, dar c'o toc-meala.

Bine, sa vedem.Daca nu-i izbclndi, sä nu ceri ajutor dela mine.

Diavolul zambi cu dispret.Asta jur.Pe ce juri, diavole?Chiar pe mine, Stapane.

Diavolul se socotea mAret in clipa aceasta, §iobraznicia lui sporea.

Mai mult chiar adAoga el eu ti-oiu pe-depsi pe ticalo§ii acetia chiar farce sa ma slujescde toate puterile mele.

graind, apAsa asupra vorbelor acestea.Da §tii tu, jupcln satana, ca e§ti cam laudaros

pe ziva de azi?Se poate, dar e a§a cum spun eu.Nu cred.Cum?De ce mijloace vrei tu sa te serve§ti?De unul singur, de potop.Ia lass, drags, oamenii nu se mai tern de apa,

de eand au iscodit vapoarele.... Potopu-i lueruvechiu...

Tare bine, it intineresc eu.

48

*tii,

ye

le -up

Si

Ia asculta, Iti mai spun inca °data ea n'aisa faci nimic.

Ba ma pun rama§ag ca fac.Pun §i eu prinsoare ea. nu fad...Bine, dar pe ce ne prindem?Asculta", zice Dumnezeu, ma §tii darnic

§i blajin. Toti au slabieiuni §i slabiciunile talesunt obraznicia §i o fudulie fara. pareche. Dacespierzi rama§agul, uit tot ce s'a petrecut Intre noi§i te fac iar mai mare Intre ingeri.

Atunci, cu neru§inare, Satana a slobozit un rasprelungit; §i oamenii de pe pamant socoteau ca atunat in oeruri.

Ia asculta, jupane satana, §tii ca e§ti obraznic?Ma rog de iertare, Stapane, dar la noi in iad

uiti cum sa te porti cu lumea.Atuncea ada-ti aminte de-acum inainte.farta-ma iar, Stapane, dar pe cand hotarim

ziva?De azi in trei zile.Tare bine; am cloud zile §i douazeci Si patru

de ceasuri Idea cateva clipe, mai mult decatImi trebue.

Dupes vorbele acestea, intovara§ite de un zambetdracesc, satana §i-a luat ramas bun dela Dumnezeu,§i desfa§urandu-§i aripele uria§e i§i dadu drumulin vazduh, §i se duse sa stea de vorba cu ni§tefilosofi fard nicio para in punga, care cu oricepret voiau sa adune pe pamant buriatatea din vre-murile vietii, §i mai ales ravneau Impartirea bunu-rilor.

Si a treia zi, noaptea, era vreme de furtuna §imuntii pareau ea se clatind din temelii. Vuietul va'i-lor se amesteca cu mugetele tunetului; prin panzaluminoasa §i rapede a fulgerelor, &idea ploaia cugaleata. Suvoaiele crescute deodata se rostogoleaudin maruntaiele muntilor, manioase; in drumul for

49

nebun ratacit duceau bucati de started §i braziintregi, desradacinati de vijelie. Sgomotand cu gro-zave rasunete, brazil paraiau in codri, dathmati casubt lovituri de secure, Si vantul pravalit in haumugea cu indracita." manie.

Dar inset -inset furtuna se domole§te, ploaia con-tene§te. Luna, ganditoare §i m'ahnita, ca o mireasaparasites, i§i mica inset faca argintata deasupraCeahlaului 0 se ascundea in dosul vreunui nour,rama§itii a furtunei, pe care un vant u§or 11 manacatni Miazanoapte. Florile scuturau ca boabe demargaritar picaturile ploii, raspandind mireasmadulce subtire, ca dupes vijelie. Ramurile se ridicauinset, §i glasul departat al §uvoakelor tacea dinvreme in vreme. Umbra uria§a, a Ceahlaului batranse lungea pe vale, insa ca o Infiorare pentru fire...Ici-colo raze 'With de lung strAbateau printrenouri, alheau undele fugare §i intrau iar in ascun-2i§ul for din vazduh. Intreaga fire, a§a de frumoasade obiceiu, a§a de ginga§a, cu miresmele ei, cuzambetele on cu plangerile ei, care picurau dupesfurtuna de pe mice frunza parea in noaptea aceeain stapanirea unei uimiri nespuse, ca un om carear trece nepasalor pe Langa o femeie frumoasa.

In vremea asta, pe malul drept al Bistritei, de-asupra Buhalnitei, pe piscul Grohoti§ului, un cioban,de§teptat de furtuna, i§i atata iar focul, ca sa-§iusuce opincile. Un tane dela stand, manios, pornio plangere grozava de urlete, cuprins ca de cum-plita spaima. In .tars, oile, berbecii §i caTrele sesbateau. Ciobanul slobozi chiote lungi cumplite

Hu-hu, care alunga fiarele. Rasunetul tre-murator se de§tepta in munli; din raps in raps,vuetul se prelungi; dar in loc sa se svarle sprepadure, canele, cu coama sbarlita cu spumela plea, se ghemuia in cioban. Caprele oile numai aveau astampar. Ciobanul i§i facu cruce de trei

30

§i

gi

gi

gi

ori, socotind in gandul lui ca nu-i lucru curat. Seuita in juru-i, §i deodata, pe nesimtite i§i atinti pri-virile, ca fermecat, asupra Ceahlaului.

Luna cobora incet-incet dupa o stanca, valea eracufundata in intuneric, numai fruntea ple§uva aCeahlaului luminata, se desfacea albs din umbranoptii, care stapanea poalele muntelui, ii cuprin-sese §i coastele §i se urea incet-Incet spre varfuri.In spre partea vaii, pe marginea stanch, care incu-nuneaza Ceahlaul, era a§ezat cineva negru, mare.Aleney aplecat intr'o rang, cu mana dreapta se spri-jinea de un bolovan, adus in sus, anume pus a-colo spre a sluji de parmaclac a§ezaturii,. Ochiiii scanteiau, ca focuri ralacite pe munti, Si ca-tau spre vale path de fautate. Umbra lui se zu-gravea pe stancile mai inalte care impresura mu-chia spre Cara -ungureasca, cre§tea Si scadea pemasura ce trupul se mi§ca. .5opotul izvorulai lim-pede rece care ta§nea dintr'o stanch, parea ca-1leagana mangaietor In gandurile lui. Noaptea eratarzie; se zarea geana de ziva.

Un sgomot grozav se auzi, §i cu mana tot raze-math de stanca, umbra svacni in picioare. Hair'zise, a venit ceasul, am ca§tigat rama§agul; amea e lumea". Aici iar rataci un zambet dracescpe buzele ei. Si poate", urma, poate n'are sa mamai puns In capul cetelor ingere§ti..."

La vorbele acestea, diavolul (eaci el era) i§i des-faeu aripile.

Radicand dintr'o clatinatura stanca, pluti o clipspe deasupra Ceahlaului. Se indrepta spre gura Bis-tritei, cand o chemare ascutita suns in vai. Eracantecul de veghe al cuco§ului. Si §tii dumneata,domnule, ca noaptea e a diavolului de cu sara 'Anala cantatori. Iaca. a§a. Diavolul se cutremura, i§idescle§ta ghiarele, §i stanca pe care o vezi a cazutgreu.

51

§i

Trei zile si trei nopti a plouat cu manie. .5uvoaieleduceau departe pe Bistrita revarsata bucati de case,brazi farmati, stejari uriasi si trupuri sdrobite. Nu-mai piatra a lamas pe loc 0 se impotriveste si ful-gerului, cand trazneste pe varful ei.

Diavolul isi Meuse planul sa opreasca Bistritadin cale, si apele, crescand Intr'una din clips inclips, sa reverse 0 sa inece lumea.

Cate °data, in noptile urite, se aseaza iar pestanca de sus. Atunci, ca o vraja, toate tac, si to-curile se stang...

Daco-Romanul Isi ispravise povestea. Eu maistatui Inca cateva clipe in fata uriasului, in admi-rare, tragand din ciubucu-mi drag si suflandu-iin nas lini ite si marete invaluiri de fum. Apoi dupesce mai trecui odata cu cutitul peste numele pe care-1scrijeluisem, de teams sa nu se stearga prea curand,ma svarffi pe cal, lasandu-1 in sama diavolului.

Pe cand treceam in vad Bistrita, ca sä mergemsa facem cunostinta cu rachiul printului Cantacu-zino dela crasma din Gura Largului, taranul meuImi zise:

Ciudat lucru ai mai facut si dumneata, dom-nule...

Ce lucru, mai voinice?Apoi ce faceai cu cutitul dumitale...? frumos

cutit, n'am ce zice...Imi Insemnam numele.i pentru ce?

Pentru ca alti calatori, ce-or veni dupes mine,sa-1 vada.

Munca prapadita, domnule, on vrai sa

De dougzeci si cinci de ani, de cand cunosc PiatraTeiului, deli tree pe-aici o multime de boieri si de

52

ciocoi, n'am vazut pe unul macar oprindu-se, darInca sia-si scrie numele!...

Cititorule si respectabil public, pentruca soarta,care orandueste asa de ciudate lucruri cand isi da."osteneala, a vrut ca amintirile unui calator, ingro-pate in portofoliul lui, si care nu-s cu adevAratfrumoase decat in amintire, sa ajunga obiect depublicare, declar, parasind orice amor propriu, caeu ma dau frumusel deoparte si las pe diavolulsá se descurce cu dumneavoastra cum o putea.Treaba lui 0 a dumneavoastra. Am zis.

53

STANCA CORBULLIILegend culeasg la Bicaz

Vizitand valea Bicazului, care da in valea Bistri-tei, caii nostri se'nsirau pe car&ri inguste si pie-troase, condusi fiind de un carauz muntean. Acestaera tipul romanului din Carpati, tanar, vesel, sprin-ten, dibaciu, lipsit de invatatura, insa inzestrateu bunul simt al stranlosilor nostri. El isi purtacalul in joc si ne povestea in graiul sau poetic vieatalui de copil al muntilor, vangtorile sale la ursi sichiar indragirile inimii lui, spunandu-ne tot odatanumele piscurilor si admirand ca not ma_.relfele ase-zaturi stancoase, care ne inconjurau Ca un andi-teatru urias.

Stramtoarea in care curge paraul Bicazului esteuna din cele mai frumoase din Carpati. Naturapare ca a voit a aduna la un loc tot ce a putut,crea mai gratios, mai pitoresc si mai grozay.

Tablou magic si demn de penelul SalvatorRosa! Soarele asfintind intr'un ocean de lumina,infocatA. Cativa plaiesi trecand printre copaci.Cativa vulturi sburand math' imprejurul va,rfulniCeahlaului si jos, Tanga o inalta stanca, caii nostriadapandu-se in apa limpede a Bicazului!

Priviti", ne zise cal,auzul nostru, adea pa-dure neagra ce se intinde in dreapta si in stanga,colo in zare spre Ceahlau... Ea este linia hotaruluiMoldovei si in ea facem ades vanat la caprioare,la ursi... ba chiar si la Unguri cate °data.

La Unguri?

54

Pui

Da! Plaiesii nostri, din timpurile vechipana in timpurile de azi, an preschimbat glonturicu catanele nemtesti... Hei! multi brazi ascund laradacina for trupuri omenesti printre rasunetelesparioase, ce ies noaptea din codri, trebue sa liesi glasurile celor

Bine, dar pentru ce acele ucideri?Pentru ce?... Pentru un cuvant, pentru o

caprioara care trece hotarul, pentru ura In contraSecuilor, ce ne prada pamantul pe nesimtite...

Aceasta expresie energica a pra'darii patnantuluine facu sa ne gandim cu mahnire la niepasarea gu-vernului care permite vecinilor de a stramuta necon-tenit linia de fruntarie a tarii in paguba noastra.

* *

Unul din noi, insa, mai mult admirator de po-doabele naturii, decat de faptele oamenilor, intrebape calauzul nostru cum se numea stanca dreapta-ca un zid, langa' care ne aflam.

,Piatra'Are

Corbului", raspunse el.vreo legenda?

Ce sa aiba, domnule?Are weo istorie, vreo basna, vreo...Ah! inteleg. Are, ca toate stancile cate le

vedeti.Spune-o, spune-o", ziseram cu totii, apro-

piind caii nostri de ai lui.Romanul iii datina pletele, tinti ochii sai vultu-

resti pe varful stanch. povesti:

Stance asta incununata cu plopi si mesteacani,precum o vedeti, a fost martora unei intamplarifoarte jalnice, de care se pomeneste la noi dinneam in neam.

Cica pe timpul stramosilor, un strain, pribeginddela dealul CorbulFui despre Borsec, a venit sa se

55

pi

a§eze la Bicaz. El i§i dura o easuta mai de-o-parte,pentruea pe aicea pe la noi, fiecare catun e locuitde un singur neam si strainii nu sunt primiti insanul lui.

Pribeagul avea o fats, careia Bistritenii ii daseranumele de Corbita, intru aducerea aminte a dea-lului, wide ea se nascuse... Ce fata! Ce bujor decopila! Cica era sprintena ca o caprioara! Ciliagurita ei era un fagur de miere. Cica ochii ei stra-luceau ca focurile ce le aprind ciobanii noaptea inintunerecul codrilor.

Multi flacai umblau sa-i vaneze dragostea. Multicantau doine in childa 1 ei, dar din toti numai unul,un plAles cu pletele lungi cu chipul de fat-frumos,avu norocul sa. bada drag Corbitei. Parintii for seprimira a se incuscri si ii logodira dupla obiceiu.

Pe atuncea, spun batranii, ca se faceau adesenavaliri de Tatari in tars §i ca in urma for rama-neau numai cenusa si sange. Paganii dracului!Cica mancau came de cal si beau lapte de iapa.

Intr'o zi, o ceata de 'Mari, patrunzand in munti,ajunsera pang in valea Bicazului, pradand, uci-gand tot ce era in calea lor. Tatal Corbitei lo-godnicul ei cazura morti laugh copila pe care eivoiau s'o apere, caci Tatarii auzisera de frumuseteaei si aveau de gand s'o clued poclon hanului delaBugeac.

Corbita insa seapa ca apa printre degetele forsi o apuca la fuga spre munte, urmarita de Tatarica o ciuta haituita de lupi. Biata fats alerga pedupa stand si din cand in cartd se oprea putin, easa se mai rasufle, dar n'avea vreme sa 'nghita macaro dusca de aer, caci Tatarii ii calcau din urnka.

Corbita, inspaimantata, nebund de groaza. §i dedurere, se indrepta spre stanca asta §i ajunse

1. pilda, gandind la ea.

56

§i

§i

curand pe marginea ei. Aici ea se opri o clips§i Cala in urma. Tatarii se apropiau cu fuga.

Atunci ea cazu in genunchi §i se rugs lui D-zeusa-i vie in ajutor... Zadamica rugaminte... Manaunui Tatar se intinse s'o apuce, insa ea, ridican-du-se drept in picioare, cu plarul despletit in vant,cu ochii aprin§i, cu fata albla ca un crin, zise:Aitunci s'ajungeti voi, cand iti pone mania peCorbita!" §i deodata ea se arunca in pr.apastie.Trupul ei se cufunda in apa Bicazului, sdrobin-du-se de bolovani, iar Tatarii ramasera incremeniti§i furs uci§i chiar pe muchia stanch de o ceatade plaie§i, care alergasera in ajutorul Corbitei.

De atunci locul acesta se nume§te Stanca Cor-bului.

In zilele de sarbatori, pe cand fragii sunt copti,fetele de prin catunele invecinate se adunia pepiscul stancii canta. doina Corbitei; iar in noptileluminoase ale primaverii, pastorii zaresc adese oumbra alba clatindu-se pe varful stancii '§i apoilunecand de-a-lungul ei pans in apa Bicazuiui.

Calauzul tacu, lasandu-ne subt o impresie adanca.nu §tiu cum se intampla, caci in noaptea aceea,

somnul. nostru, leganat de vuetul valurilor Bistri-tei, fu totodata framantat de visuri neplacute.Pare ca o stanch mare ne apasa pieptul, in vremece o ceata de Tatari ne amenintau scrapind din,dinti o copila ginga§a intindea manila spre noi.

57

§i

§i

sit

IA$I1 $I LOCUITORII LUI IN 1840,

Ia§ii au Inceput de catva vreme $h atate curiozi-tatea publicului european, nu in chip excentric,prin el insu0, ci ca scaun al principatului nostru 1§i deci ca un punct al marei chestiuni a orien-tului.

Pang, in 1830, ora§ul acesta, a§a de interesantprin moravurile tuturor popoarelor care au calcatpamantul celor cloud principate, dela dacul rata-citor §i salbatic, dela romanul de pe Tibru, delatoate hoardele nomade care-0 croisera prin vechiaDacie pierduta o cale sangerata, sere a se napustiin inima imperiului 2, pasng, la musulman, leah,§i ungur, pans la grec §i in sfar§it pang la rusulde azi, care se pretinde regeneratorul nostru politic,moravuri necunoscute, adaptate la moravuri necu-noscute, obiceiuri barbare altoite pe obiceiuri antice,patriarhalismul pastoral topit in servitutea feodala,misterele cre§tinismului incrustate pe miturile pa-One, superstitiile poetice ale evullui mediu incrus-tate in secatuitoarea necredinta a veacului, tot ce-ivechiu Si ce-i nou, occidentul orientul, topiteintr'un tot nedespartit, cimentat de vremi §i im-prejurari a§a fel, incat cladirea s'ar &drama, dacaai scoate o singura. piatra, Inca °data, pan5.in 1830 nu erau cunoseati lumii decat din buletinelearmatelor imperiale ruse§ti §i, in cercurille literare,din eateva relatii scurte 0 nu tocmai exacte aleCatorva calatori, baronul Troot §i altii. Un italian,

1. al Moldovei.2. roman.

58

0i

Iagii,

Al. Russo Facsimile No. I

Inceputul din IASSY ET SES HABITANTS .. (Ms, 311, din bibliotecaAcademiei Romine fila 6)

/1.t/er, I/ a-41;4,4m g

48, 1074.. CL :"; e :/.., Ge7.,..y, ca:

s 1.Z4- ee,e7 at./ ,*(.,s; .1> L eoso2 p/..41--AI Q.77 <i271

fec.e.74'e.,:- /93.i erm---24:a..-,, ".. co-....' /.-= /...,

77 4,

47.,.../-

"--e/,,-..2,,4ca/.,,, 7 e..4,. ,, ,,.,*...

, . .,4 1.., 1.,/ ,,..., ez-y. ,. -7-.--4 -'),,

Sa"- 44 .L.,-.06.. ./....,-.7..-. wt.,...,: 4. -a-...., f..< za....-. dy....;--,..

.4- 1.. 4.7.4... f/117, a...,- 7.4- -.".4-72A;30- 06' W.,,,,,,,, 1...,4

, , 14..-- Ie.47/.....as.,/,.. c"..... e.-- Goesc d-)

C 471., a :4. 0 f ..t.... 072//-/,,,,, ........... .2..i., /0/...-aft.:., a:.

,7e7r (----0111- . . - .---5."142---Zji,.*-7.4,-', ,,P7 eira a--;1 e4,707.4- a pv., A ' Ales 107.,,,,, ,,,i,,,,,s, ,,,,,.,,,,,

-e.4.4.0. / .r_7( bibs..

e...e."..e1C1..Y.( A.. /7 ....A

9

Jassy et ses habitantsen 1840 par A. Rousso

Jassy a commence depuis quelque temps a exci-ter la curiosite du public europeen non pas excen-triquement par elle-meme, mais parce que, commecapitale de notre principaute, c'est aussi un pointde la grande question d'Orient.

Jusqu'en 1830, cette \Tulle, si interessante sur lepoint de vue de ses moeurs et de ses contumes,recueil vivant des contumes et moeurs de tous lespeuples qui ont foule le sol des deux principantesdepuis le Dace errant et sauvage, depuis le Romaindu Tibre, depuis toutes les hordes &migrantes quis'etaient fraye a travers la vieille Dacie perdueune route sanglante pour fondre sur le coeur del'Empire, jusqu'au Musulman farouche, au Polonais,a l'Ilongrois, jusqu'au Grec, enfin jusqu'au Russemoderne qui se pretend notre regenerateur poli-tique, moeurs inconnus adaptes a des moeurs in-connus contumes,

de numele canna nu-mi aduc aminte, care petrecusein Moldova cu nadejdea vans de a strange rapedeavere, in povestirile lui amesteca amaraciunea desa-magirilor lui personale; consulul Wilkinson, afarade cateva personalitati 1, inexact; unul singur, unneamt, cu numele Wolf, in lucrarea lui a rezumatcu disceruamant si cu gust moravuri, istorie, ca-racter, guvern; dar cartea aceasta acum e veche,si, afara de oarecare lustru local, toate s'au schim-bat. Wolf era bun pentru vremea in care scrie,astazi insa, cand se judeca si se privesc lucruriledintr'alt punct de vedere, ar duce in rataciri, I:gravoie, pe cititorul care n'ar putea sa-1 pue fate infats cu propria-i experienta.

Totusi dela tratatul de Bueuresti, -din 1812, delalupta libertatii si emanciparii elenice, a carei primascanteie pornita de pe malurile Prutului a facut saizbucneasca imensul vulcan al Eteriei, sfarsit delaeel din -urma razboiu impotriva Turcilor, orasulnostru iesi putin din adancul intuneric, din carenu 1-a putut scoate nisi moartea lui Potemkin.

Traditiile populare, fragmentele info:wine si risi-pite ale catorva cronici vechi se contrazic Para in-cetare, si se contrazie mai ales cu un rest deinscriptie gasita, nu de mult, pe o marmora ciun-tita, in sapaturile vechiului fort roman Caput Bo-vis, la Galati. Traditiile duc intemeierea lui laniste vremuri foarte departate: Cantemir, care eautoritate in ceea ce priveste Moldova, pune obar-sia lui in sama lui Stefan al V-lea eel Mare, sivorbeste astfel in capitolul IV al Descrierii 11%101-dovei.

Acesta este scaunul Tarii, pe care 1-a mutatStefan -Voda acolo din Suceava, ca sa poata aparaCara mai bine din mijlocul ei, de eatre navalirileTurcilor si ale Tatarilor, pentruca el prea bine

1, chestiuni de persoane.

59

vedea ca, nu putea sa se apere asa lesne din Su-ceava, deoarece este depArtata de hotarul turcesc.Mai nainte de aceasta era targul numai ca un satprost, intru care abia se asezase trei on patrugospodari, avea o moara in care era un morarbaran, caruia-i zicea Ion (sau dupes cum se zice inlimba proasta, laq). Numele acestui om, Domnul1-a dat orasului pe care 11-a facut, intru care a ziditintaiu si o biserica intru cinstea sfantului Nicolai,care este acum biserica cea mare, si dupes aceea

alte palaturi pentru dansul §i pentru boierii luia cladit. far Radu-Voevod I-a imprejmuit eu zid...."

Astazi nu se mai zareSe nici urinal de zidurialte infrumusetari de care vorbeste Cantemir, afarade ruinile impunaloare ale Palatului Domnilor nos-tri care Irish' nu e vechiu si a ars in 1827, infocul ce a distrus aProape in intregime targul.Dintre biserici, vrednica de luare-aminte e Trei-Ierarhi, prin indrazneata-i structure gotica si prinsculpturile bizare care-i -impodobesc zidurile dinafara, cu atat mai mult, cu cat asemenea monu-mente sunt rare lanoi. Cu privire la biserica aceasta,se povesteste de un fapt destul de curios:

Evlavia Domnilor boierilor impodobise Trei-Ierarhii. mai cu osebire intre toate celelatte bi-serici. Zidurile pe dinauntru erau bogat zugravitesi aurite. Pe vremea Eteriei grecesti, Turcii,trunzand cu putere inauntru, ii deters foc, soco-tind in nestiutoarea for Ihcomie eraude our masiv; dar vazand ca aurul nu curge, stan-sera ei singuri focul.

Iata acum pe oe se intemeiaza cea din urmaparere, care pune in sama Romanilor zidirea orasu-lui nostru si care ar parea probates prin restulacela faimos de inscriptie gasit in ruinile cetatiiCaput Bovis:

60

§i

Si

§i

§i

pa-

ca zidurille

si

HOC GRAT --NUNTIA(LEG: ESSENS)QVARES HANC. ROG

Un patriot luminat, d. S'aulescu, profesor la Aca-demia din' Iasi, a demonstrat ca legiunea lassii,tabarind in acel loc, s'a alcatuit aici un targ, careIncet inc t, ca alte ora§e dace, a dobandit delaRoma privilegiul de a fi recunoscut oral municipalsub numele de Municipium lassiorum.

Simtimantul domnului Saulescu §i acel al luiCantemir, oricat de departate ar 'Area unul dealtul, se pot totusi impaca destul de bine. E faptcunoscut dupa navalirea popoarelor, legiuniledace 0 dunarene au fost retrase §i fara ramasesetars aparare. Ia§ii, ca §i atatea alte targuri, se supunsoartei, a§ezat fiind la marginile imparatiei §i aDaciei, in drumul hunilor, slavilor §i tatarilor, sestanse cu desavarsire. Asa fel Stefan cel Mare aputut sa fie Intemeietorul lui. Data Rind llipsa deistorici, dat fiind Intunericul ne§tiintei §i al bar-bariei, nu-i de mirare sa fi ramas ca o traditie ne-deslu§ita numele Ia§, atribuit unui morar, numepe care Stefan 1-a dat targului sau, farce sa §tie caa§a ii zicea de veacuri. Cand eroul le§ilor, So-bieski, a pustiit Ia§ii in retragerea lui din 1867,se mai puteau vedea Inca urme de ziduri.

Dar lasand feluritelle pareri asupra intemeierii§i obar§iei Iasilor, §i incercarile veacurpor, carorasunt supuse toate lucrurile omene§ti, dupa, eternalege, sa aruncam o privire asupra a§ezarii, asupramoravurilor locuitorilor- lui, asupra amesteculuide inovatii altoite pe vechile datini, care alcatuescun fel de mijlocie pitoreasca Intre moravurile asia-tice si moravurile occidentului. Iasii sunt ca masi-nile acelea complicate, carora trebue sa le cunosti

61

*i

ca

*i

*i

amanuntele si resorturile ascunse, fares sa-i pricepiansamblul.

Regulamentele noua care stapaneau Moldova, a-tingerea cu armatele rusesti, care au brazdat princi-patele, vizitele catorva callatori, roiul acela de tinericare au petrecut in orasele europene in mijloculunei vieti sial unor obiceiuri diametral opuse obi.-ceiurilor si vietii asezate din patria kr,au schimbat fata lor, introducand alte vederi,alte idei si un alt fel de a privi lucrurile. Ca inorice tares pe cale de regenerare, sunt la noi douaprincipii care stau in lupta, o lupta inabusita, insauriasa si necontenita, 'intre batrari si tarar, intreobiceiul cazut si vested si inovatia cutezatoare, plinade putere si de vieata, o lupta pe moarte intre ye-chiu si nou, in care biruinta grew castigate va fia celui din urrna.

Dupes parerea mea, aici e un vrednic suoiectde cugetare pentru observatorul filosof: de-o-partegeniul unui secol care nu se sprijina decat peamintirea trecutului; si de-alta, geniul unui secolal vremii noua, puternic si nervos, desi e infa-surat in scutecele copilariei si a imitatiei necuge-tate. In punctul acesta am ajuns noi astazi. Laspe altul mai dibaciu detest mine sa aleagi5 nuantele.si sa deduces urmarile necesare si firesti.

Tocmai in clipa regenerarii noastre politice siintelectuale a aparut printre noi d. Girardin. Scri-sorile lui au dat Europei notiuni precise, eloquente,ins& nu destul de intinse. D. Girrdin a dat probede un nou tact de observatie fink limpede, rapedeca gandul si adeva.rata, dar domnia -sa a petre-cut Area putin printre noi, ca sa poata vedea con-trastul orasului nostru bizar. Moravurille, obiceiu-rile noastre, caracterul nostru sau acela pe care ni-Idau imprejurarile ar fi un material nou, original;si cu toate ca pan' acum n'a aparut nimic in62

linistite si

aceasta privinta, trebue sa nadajduim ca va veniintr'o zi un Roman care va umbla prin tares, cer-cetand toate pietrele, toate manastirile, intrebandamintirile inmormantate, intorcand poalele redingo-tei si antereului, benisul si jiletca, calpacul umflatsi pantalonul modern, spre a le intreba de tainaamestecului for si de soarta care be asteapta.

E suparator pentru not ca dupa d. Girardin amprimit vizita domnului La Battu. Putinele hicruricare privesc Moldova cu parere de rau o mar-

sunt ,neexacte. S'ar parea ca cei optcai care purtau rapede pe d. La Battu prin prin-cipate, 1 -au impiedecat sa vada ceva, si frica defriguri, alungandu-1 din Iasi dupa putine zile, 1-afacut sa nu-si mai poata revedea notele. De altfellasa fac multi calatori; cate °data proverbele au multbun simt.

Iasii se intind domol pe spinarea usor inclinataa unei coline lungi, cufunda braul in rausorullBahluiului, radios in cursul lui; ca si la izvor, sise intinde panes in mahalaua zisa a Tatarasilor, uncleorasul se opreste deodata, langa o raps adancastrabatuta de o ath de apes galbuie si murdara,deseori secata. Nimic mai pitoresc primavara decatprivelistea pe care o infatisaza de departe acestTataras, faimos intre toate mahalalele orasului, dinpricini pe care nu-i nevoie sa le mai insiram aici.

Gramezi de casute albe si cochete stau impras-tiate ici colo, inconjurate de pajisti verzi, degradini, de arbori, cateva biserici contrastand cumicimea casutelor, inalta crud argintii; deasupracrestei dimpotriva un tufis de copaci pe verdelecampului stapaneste totul. Daces ar fi o punte desarma paste raps, ar fi Friburgul din partea demiazanoapte, fares salbatica si limpedea Sarina. Ori-

63

si

turisim ,.

igi

gi

ce iluzie insa incetenza pe data ce incerci a intrain dedalul acelor a§a zise strazi

Iasii in0§i este un monstruos amestec de cladirimasive on elegante, de palate de magherniti im-prejmuite de ograzi nemasurate; pe ulitele fur-niea lucruri dela Cara, lux imbie4ugat, echiipajerapezi, livrele, toalete pariziene on vieneze, sdrentefranco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale,felurit imbricate, ca pentru bal mascat. Populatialui de 60.000 de suflete e tot a§a de felurita ca §icostumele, un observator de moravuri, stand lafereastra o jumatate de teas, ar avea de observatdestul, ca sa poata face cuno§tinta cu zece po-poare sa calatoreasea totodata in Franta, inGermania §i in Orient.

Ici deosebe§ti pe ovreiu cu antereul negru din-tr'o Stola caruia pop orul ii zice p;elea-dracului, lipitpe trup, cu cu§ma blanita de osebite forme, cu ceidoi zulufi indispensabili coborind in lungul tam-plelor Si incurcandu-se de obiceiu intr'o barbs so-ioasa, pe care niciodata n'o fade. Pantalonii denanchin, legati la genunchi cu ni§te §u§aniti careatarna; caltuni si papuci, care au fost odata albi,completeaza pe ovreiu, afara de §arlataniile, Oretli-curile i in§olaciunile lui, care par a-i alcatui ca-racterul national. Totu§i ovreiul, aceasta fiinta de-gradata ratacitoare, alungata de pretutindeni,varindu-se §i plictisind, fiinta aceeasta pe caresocietatea a pus-o la index, totu§i nu se poatelipsi de ea (la noi, se 'ntelege),iti insuflaovreiul e batut §i batjocorit de multime, josnicialui taritoare sta in fata netolerantei a prejudecb.--tilor salbatice ale norodului, el n'are demnitateaamard a raselor decazute; Erica lui a ajuns pro-verbiala. Ovreicele sunt cunoscute in toata cre*ti-natatea pentru frumusetea lor, numai trebue sa

64

§i

§i

§i

§i

§i

§i

Jui

ai grija sa le speli, sa le fereduesti si sa le par-fumezi; altfel e zadarnica orice iluzie.

Colo sta. armeanul, adevarat copil al lenesuluiorient, gray si tacut ca un turc, cu picioarelecrucisate pe taraba; imbracamintea lui mai pas-treaza nepretuitii salvari, in care la nevoie s'arputea ascunde zece parizieni de-ai nostri, giubeaua

anteriul elegant si usor. Daces nivelareainnoirilor a patruns in magazia lui, sta pedivan, cu un aer stangaciu, fumand si vanzandpasnic tutun turcesc, care aici se fumeaza in canti-tai

Ici vezi pe lipoveni, vechi sectari pribegiti dinRusia. 0 ramura a for numeroasa", fugita, sub nu-mele de rusnaci, a populat Galitia. Sunt oameninalti, salbatici la infatisare; si-au pastrat imbra-eamintea, adica o bluza in cadriluri, coborind pesteniste pantaloni largi, pantaloni cazacesti", sipoarta barba mujicilor", sunt birjari, gradinari,zidari si beau foarte mult, precum arata si o zica-toare moldoveneasca.

Uite dincolo neamtul, Iinistit si mester, lucrandconstiincios la parechia de ghete, si care, neavandbere de Ratisbona, ii. place totusi sa traga planuri derazboiu pe masa umeda si judeoa campaniile luiNapoleon, desertandu-si paharul de yin moldove-nesc. Pentru dansul toti musteriii sunt maria -ta,inatimea voastrii, on domnu7 conte si domnul ba-ron; are mare dragoste pentru conti si baroni, macarca la not nu se afla asa ceva.

Pe ici pe colo sunt semanati mii de indivizi,greci, sarbi, bulgari, neamuri corcite, care suntlautari, pitari, hangii -oH mai curand crasmari-bu-eatari, mijlocitori, in lupta de moarte cu Ovreii carese amesteca in once mestesug, in haine bizare,imprumutand dela un popor comanacul, dela altulsurtucul, de ici antereul cu pantaloni cu chingi.

Al. Russo, S3/1136 Postame. 65

in-

largalungit

uria§e.

pi

zipt

In sfarsit vin copiii faraonilor, enigmaticii egip-teni, on bohemieni, cum le zic franzujii, gitanos,zingari in spanioleste, figani pe moldoveneste,care au dat gata pe un tinerel fruntas al literaturiinationale 1; amestecati cu sange indigen on cu alterase curate, cu fetele severe si intunecate, vorbindpe nas, cu pieptul descoperit, nepurtand alt vest-ment decat ceea ce trebue pentru a nu calca celedintai principii ale bunei cu femeile fornerusinate si insplimantator de murdare, poporciudat cu care vietuim de veacuri fare sa-1 cu-noastem Inca, nenorocit si gol, traind totusi veselsi fare grija subt cortul nomad, furand, cantanddin scripca prin crasme, necunoscand alts religiesi alta patrie decat §atra si cerul. Desi. redu§i lao robie adesea mai mult inchipuita decat reala,tiganii ratacitori, adevArati beduini ai deserturilor,sunt mai putin dispmtuici decal ovreii, pe care-idispretuesc. Porecla umilitoare de tigani, care aveain ea tot ceea ce inchipuirea castelor mandre voiasa arate mai josnic, nu mai este in zilele noastreasa de temuta. Tiganii se apropie pe nesimtite delocalnici; cea mai mare parte din cei care locuescin oral sunt potcovari, lucratori, slugi in caselestapanilor for §i lautari minunati; dace ar fi sacredem ceea ce spune d. G., apoi sunt mai bunimuzicanti deck Couna, Schultzer, Verner si altii,care desfateaza fasii. Tiganii acestia asezati si-auuitat limba lor.

Cu caciula pe o -ureche, nalt si voinic, cu vorbadeschisa, pitoreasca §i energica, vine daco- romanul,care a pastrat dela parintii. lui Daci imbracaminteasi dela Romani graiul.

Odihna orasului, belsugul pravaliei, el be dispre-tueste; lui Ii trebue aer; copil al lIui Cincinatus,

1. M. Kogalniceanu publicase in 1837 bro§ura Esquisse sur lesCigains.

66

euviinlie

lui ii trebue stuhul satului, ii trebue boi, vaci, oi,turme mugitoare, on plugul hranitor. 0 padure depar lung, castaniu, ras on scurt faiat deasupra uneifrunti de marime mijlocie, umbreste un cap expre-siv pe un gat ink, insa cu muschi puternici, im-plantat si el pe un bust potrivit... In miscari edomol; e lard mild, brutal si salba-tic, ca un puhoiu revarsat, cand se rascoala pentrudreptul lui; ca un miel, cand stii cum sa-1 iei; igno-rant, nu din vina lui, ci din pricina unui lant llung,de imprejurari, pastrand tot-usi in ignoranta luiun bun simt pretios o judecata dreapta, adeseafilosof, cu atat mai surprinzator, cu cat mai putinto astepti la asa-ceva; ascunzand sub in.valisul a-cesta, care pare gros la prima vedere, simtimantulsoartei lui nedrepte; de altfel slobod in criticaisi striga cu glas tare tanguirile. Sa dam carmuiriide azi dreptul ei: pe cunostinta caracterului sisimtimintelor poporului moldovenesc a asezat oran-duielile dintre proprietari si vecini si cum la nottaranul nu .e proprietate poate se- se mute unde-iplace, proprietarul care-si intelege interesele aretotdeauna grija se- se poarte bine cu muncitorul depamant. Imbracamintea daco-romanului eca si moravurile-i pastorale; o camasa lunge- cumanici slobode i se scoboard pans deasupra genun-chiului, acoperind Tara izmene largi si iarna itaristramti, incretiti pe picior, si peste acestea unchimir lat de piele de caprioara, impodobita cu fe-lurite alamuri, dupe- gusturi; un cutit lung faceparte numai decat din imbracamintea lui; mai a-daoga la asta o lulea scurta si o punga cu baieri;si cele aintai inoaltari pe care le-au nascopit ciu-botarii localnici 1, opincile stravechi, ii apara picioa-rele. Pe ploi si vreme rea, ell arunca in voie peumeri un suman scurt, stramt, dintr'o stof5. de

I in textul traducerii giisim plmAnte#t,

67

Si

lui,

si

land impermeabild, pe care o fabrics el singur;iarna, ca si taranii rusi, poarta cojocul, care e obland de oaie, cusuta si inflorita cu ros si galben.

Alaturea de daco-roman, umbla femeia lui; dupao dating mostenita fara indoiala dela vrednicillematroane romane, poarta, capul impodobit cu nnstergar lung, pe care biserica it impure in clipasolemner a cununiei, si care totusi nu ascunde tot-,deauna amatorilor o fats alba, frageda, obraji ru-meori, ochi vii, smaltul curat al dintilor si zambetulrusinos si cochet al tarancelor. Fete le umbla cucapul gol drept pe care abia asteapta sa-1 piarda.Imbracamintea §'a unora s'a altora se alcatuestedintr'o camasa foarte curates, lunga pans la &sue:o barneat4 le incinge mijlocul scotand si rotunjindsani elastici, §i prinzand o catrinta inchisa la cu-loare, asezata, cu mustesug asa de stransa pesolduri, incat be zugraveste foarte bine toate for-mele bogate. Un picior cand micut, cand mare,clupia capriciul naturii, de obiceiu gol, infra inteunpapuc. Cercei, siraguri de hurmuz, amestecate cusalbe, fac parte din gateala kr. Va incredintez casunt uncle mandrute de acestea stranse in catrinti,care to pot face sa-ti pars rau a in Moldova, undesunt destule obiceiuri si frumoase privilegii, po-porul n'a vrut niciodata sa recuncrasca gingasuldrept al seniorului".

Neamurile acestea amestecate vorbesc fiecare inlimba tor: ruseste, nemteste, greceste, leseste, si 'nalte idiome stalcite si barbare ale tuturor limbilorsi ale tuturor timpurilor; peste toate stapanesteromaneasca, limba limbilor pentru pop or. Boierii ceimai de sus au dat limbii frantuzesti stapanire insaloane si in corespondentele intime; de graiul mol-dovenesc se slujesc la tribunale si cu oamenii lor;iar greceasca o vorbesc numai acei care nu pricepnici frantuzeste, nici moldoveneste. Dupa pilda

68

si

doamnelor elegante §i fashionabile, boierimea de adoua man& nu vorbe§te decat de Balzac §i Sou lie,de Lamartine §i. Hugo, de Kock §i Dumas; mai alespe Paul de Kock it adores! Pa§ind pe urmele boierimiide al doilea rang, boierii de treapta a treia, a patra,a cincia, etc. (ea.ci nu §tiu bine cate spite sunt lascara boierimii), n'au ajuns decat la clasici, a§aWeft o sa auzi in Iasi pe toata lumea vorbbid.frantuze§te fares sa 'ntelegi un cuvant. Cei earora leplac echivocurile au de lucru in Ia§i. Gramaticiigasesc o limbs minunata cu inversiuni poetice, cuconstructii indraznete, neauzite, amestecata cu nem-te§te, grece§te, ruse§te §i moldovene§te. In gene-ral noi suntem vrajma§ii. purismOui. Accentul gro-tesc §i schimonosirea de cuvinte a Nemtilor §i maicu seams a Tiganilor §i Ovreilor sunt puse zilhucla bir, §i de ele se leag2a, cu vorbe vesele §i cu cloudintelesuri, o multime de anecdote locale, expresive,dar cu neputinta de tradus. Avem §i noi Englejii.n.o§tri.

Intre toti oamenii ace§tia se amestecara, caresus, care jos, o multime de profesori §i de arti§tide tot felul §i din toate ta.rile, aducand §i ei figu-rile Si costumele for intre aceste costume §i figuriheteroclite. Dintre ei, prea putini se intorc la peretiifor 1, pentruea pe nesimtite iau §i ei iniati§areatariff §i caracterul piamantesc 2. In sfar§it peste toate,inconjurata de toate prestigiile aristocratiei de na§-tere, de bogatie, de demnitati, de slujbe, plute§terasa nobild, rasa cu deosebire amfibie, care i§i pe-trece jumatate de vreme in dro§ca, §i cealalta partealene pe un divan moale.

acum amesteeatura tuturor acestorrase, popoare, caste, cu culoarea for lbcalla., cu cos -tumele pestrite, cu moravurile for particulare, cu

1 acasi la ei,

2 local.

69

Inchipuiti-va

infatiOrile foarte deosebite, intr'o atirigere zilnica,intalnindu-se, salutandu-se pe ulfii, gramadindu-seintr'o anticamera, strangandu-§i mana intr'un sa-lon, fara uimire, nici curiozitate. Infati§nti-vd pecazacul cu pantaloni largi cu fireturi ro§ii bandc'un tigan pe jumatate gol, pe grenadirul din o*tirecu un Oran, un cavaler modern umbland in trasuraalaturi de o antichitate, a earei haina este un viial inchipuirii pentru alte popoare; un boier cuanteriu dand o audienta interesata unui ovreiu onarmean. Caste, popoare, rase cu trasuri distincte,care ar merita fiecare sate o carte! Pacat ca lite-ratura indigence nu exploateaza mina fecunda pecare o are sub ochi Si petrece scalciind productiilestraine! Poate aici e momentul prielnic sa strecu-ram cateva linii ale unuia dintre Dumaqii literaturiimoldovene§ti, e o traductie ad-litteram §i nimic maimult:

Nimic", zice d. N., intr'o spirituala critics asocietatii ie§ene, nimic nu-i mai plictisitor decatora§ul Ia§ilor pentru un calator strain, care n'aravea un nume cu particula de, §i care ar fi maiales impova'rat de afaeeri si nu §i-ar putea ingaduisa cultive pe locuitorii ai acesteicapitale. Dar deed ealatoreSe ca poet, ca artist,daca are avantajul &á fie colaboratora vreunui vo-devil monstruos, care s'a jucat la teatrul de va-rietati ie§ean, daces numele lui a fost tiparit incoada catorva versurele, intr'o culegere sau in-tr'un foileton in Journal des Debats, ce fericit mu-ritor! Indata e bine primit, sarbatorit, plimbat,cocoa; gase§te placeri in societatile acestea semi-europene; se ob4nue§te sa bea cafea turceasca,sä fumeze dintr'un ciubuc lung, vede chiar multapoezie in forma i§licului (caruia un rus, om despirit, i-a zis l'eteignoir du bon sens) §i in im-bracamintea anti* striga §i el intre barbile

70

§i

pi

batrane §i carunte, numind vandalism mana gro-zavd, a inovatiilor care le ataca. In sfar§it, data etanar §i nu tocmai urit, n'o sa se poata opri casa nu marturiseasca ca strazile ora§elor Europei,trase la linie, au prea mutt& monotonie, pe candIa§ii, avand puncte noua de vedere din zece inzece pa§i, arata o admirabila varietate. Dupa cea umblat pang la glezne prin colb, cu riscul dea fi calcat de earl* §i dro§ti, scapa intr'o uli-cioara intortochiata a unei mahalale, ajunge la ocasuta cunoscuta, unde era ,a§teptat, i§i scoategalo§ii la scar* infra obosit, sdrelit, §i vede eai se infati§aza tablaua cu dulceti! Ce bun obi-ceiu!

La epoci apropiate, trei focuri grozave au distrusIa§ii. Ar fi putut fi recladit pe un plan nou §iregulat, dar nimeni nu s'a sinchisit, §i dup5, a noas-tra parere foarte bine s'a facut. Ce! sa-mi cladesco cas'a pe linie dreapta, a§a ca sgomotul trasurilor§i a gurilor-casca sa-mi strice somnul de dupamass ?! Ie§enilor le place lini§tea §i un moalefarniente, care alcatue§te cea mai mare parte aexistentei lor; osteneala ii ucide. De ce sa umbatpe jos, data, am trasura? Ce raspuns poti gasi lao judecata a§a de dreapta?

Oricum ar fi, bunul nostru ora§ incepe a-§ischimba straiul oriental; la drept vorbind ne parerau, caci e urit a§a, pe jumatate in haine europe-ne§ti, jumatate cu §alvari ro§ii, intocmai ca ofiterulacela pe care 1-am vazut cand cu formarea

cu pinteni, c'o §apoa ro§ie, §i c'o sabie in-cinsa peste o blana roasa.

Atata am gasit in repertoriul indigen, cu privirela localitate.

Data din intamplare faci o plimbare sentimen-tala pe colinele care incing Ia§ii la apus; daca-tidai osteneala sa urci pans la feluritele marastiri,

71

milt-Vet,

cu deosebire la Galata, care, o spunem cu umi-lint.a, tine de Sfantul Mormant, daces te opre§ti lacativa pa§i dedesuptul ruinelor palatulti Ipsilanti,cazut in zorii lui ca stapanii, uimirea ce te cu-prinde e mare, pe cat,de frumoasa e panorama pecare o desfapara Iasii. Poetule, ascute§te-ti cre-ionul; artist, pregateSe-ti penelul. ...Apropiat decobori*ul rapede . al colinei, privirea se cufundainteo large nemarginita vale cu covor de iarba,incarcata la hotarul ei din sus de balti intinse, pefats carora vantul clatind pamatufurile ginga§e cupuf auriu ale unei paduri de stub; din vreme invreme, sboruri de rate singuratice ga§te salbatice,speriate cu nepusa masa de vreun vana."tor neamt,se inalta, chemandu-se cu strigate aspre. Ma los,Bahluiul ieOnd din balta pe care a format-o stra-bate domol campia, scaldand, la dreapta §i lastanga, fanete §i pe care past turme deoi, de vaci §i de bivoli hazi, balacindu-se toataziva in noroiu; apoi atinge din fuga poala murdaraa tnantiei Ia Olor. Culcata alene pe colina ei, ri-dicandu-se in amfiteatru, moale §i. voluptoasa in-teo poza de curtizana, orientala cetate a Ia§ilorzambe§te cochet de departe admiratorilor sal,surds foarte perfid cand o cuno§ti de aproape,§i rasfrange farce alts simetrie decat capriciul in-tamplarii crucile nenumaratelor ei clopotnite inrazele soarelui; zidurile albe, care se zugravescin partea de sus -a amfiteatrului desemneaza ori-zontul; intunecatele i pitore§tile ruine ale pala-tului vechiu pe o esplanade prapastioasa, in josulcareia se adapostesc bordeie umile, contrasteazacu infati§area proaspata §i curates a locuintelorcare le impresoara. Apoi la dreapta, vezi cum sealunge§te ca un carpe in creturi incolacitefantastice un §ir de coline, ale caror coaste §ivarfuri sunt ocupate de manastiri ascunse in vii

72

si

si

si

si

imasuri,

si

§i de casute boiere§ti. Intpe aceste coline, subt oinfati§are sombra, rupta brusc din lant §i inaintIndin promontoriu, se zugrave§te gratioasa. §i veselavila domneascal. Pe nesimtite, platoul inclinat alIa§ilor §i colinele acestea se apropie aicea §i strain-tand valea nu mai lash, detest o privire ingustaspre cerul albastriu indepartat al Rusiei. Darniciuna din toate aceste imprejurari nu infati§eazaacele gradini zambitoare, acele pavilioane pitore§ti§i lampi vesele, care lac pe cei ce se plimbd sale places imprejurimile Vienei, atragand multimeanaives a targovetilor, aid totul e salbatic, cam-penesc §i incult. Rareori zare§ti cate un neamtflegmatic cu pantaloni albi §i haina veche, caresocoate sä gaseascra pe aici Hitzing on Brigitenau.

In deob§te popoarele-copii sunt putin pornitesa se bucure de frumusetile naturii; tot a§a e §i cuIe§enii, a§ezati mai aproape de natures, decat decivilizatie. Din pricina unei manii, pe cat de proasta,pe atat de ridicola, Moldovenii boieri urasc totce le aminte§te de Cara; mania aceasta au adus-ode contrabands, a§a banuesc, cu multe lucruri bunede altminteri, cateva din somitatile noastre cala-toare. Cum vrei dumneata sa ma plimb? Dacesn'avem plimbari! Blestem! Dar tot ce va incon-joara nu e alcatuit din locuri frumoase, punctede vedere cand $albatice, cand inveselitoare; §ide paduri cu blande taine, e adeNarat lard arta,lard alei ajustate §i nasipite, dar cu ascunzi§uriumbrite de stejari, de tei mirositori, imbalsamate demacie§i §i topora§i. i valea sfar§ita cu iazul zisal Mitropolitului, a§a de poetic, a§a de placut insalbatacia lui, a§a de melancolic in asfintit, candrazele tremuratoare ale soarelui i§i stang in el ul-timele for focuri! Cu mare cheltuiald, stapanireaa plantat o grading regulates, cu boschete, cu band,cu pavilioane, cu drumu§oare bine ingrijite, pe care

73

§i

picioarele delicate ale cucoanelor noastre pot sa leatinga lard a-si face ran. Ei bine, cea din urmadata cand am fost acolo, am gasit pe un bietneamt care, fumand tutun turcesc, era disperatea nu gaseste bere Drei Konig, bucatarita unuivecin al meu si doi on trei cavalerasi, slujbasi prinbirouri, aka,' rasa cu instincte particulare intrerasele si semi-rasele ciudatului nostru oral. Dom-nitorul a deschis publicului gradina lui dela Socola,o grading ca un trandafir de ingrijita., cu sere, cuape tasnitoare si racoroase, cu izvoare care mur-mur* cu parae in cascades. In oele dintaiu zileera imbulzeala si toata fantastica bogatie de cos-tume se plimba gray in grupe pestrite pe aleelecotite; acuma intalnegti acolo numai targoveti cucataveica, si pantaloni stramti urmarind cu ochimirati plimbarile frumoaselor lebede; somitatileputine, care mai yin, plimba un obraz morocanos siplictisit, si 'asta mai mult din politica decat dingust. Oare din pricina permisiunii care s'a afisatea nu e invoita plimbarea decat de cloud on pesaptamand, as se fi incetinit inflaeararea schim-hatoare a publicului? Se poate. E si asta in naturanoastra, sa parem nepasatori fats de lucruri adesedorite, de care insa ni se hotaraste sa ne bucuramla zile on ceasuri anumite. De altminteri o gra-ding,, oricat de mare ar fi, daces e inchisa si aremargini, ne-ar expune semetia noastra aristocraticasa umble pe jos si sa se amestice cu fapturi obis-nuite sa se uite de jos la noi, atingandu-ni-sehainele, am simti atinsa mandra noastra demni-tate si, dupes cum se stie, nu trebue sa dam prilejprostimii, astazi plecata, sa se uite mai de aproapela noi. Aga incat boierimea a preferat gradinii publi-ce, gradinii dela Socola, Copoul, aristocraticul Copou,pe care aceasta boierime nerecunoseatoare it aco-perk de un ridicol care trebue sa cads numai

74

asupra ei, pentruca se bucura de el fara sa -1 inte-leaga. Copoul e o pajiste u§or inclinata, atarnataintre rapa Carligului si larga vale a Bahluiului, pecare o domineaza maret, oprind privirea asupraorasului, asupra colinelor inconjuratoare, cu ma-nastirile singuratice ca niste mAriri decazute, siasupra leicei intunecate a Socolei, alcatuita dincoborisurile verzi ale dealurilor. Mai mult lungadecat luta, aceasta pajiste tine de partea de susa targului, apoi se intinde intai goal& si_ nerodi-toare, si se pieade in paduri tufoase. Ca si gloriilein ruins, on mai curand ca generatiile caduce alesocietatii noastre, care nu mai traiesc decat dinamintiri risipite, Copoul n'are nici umbrare ma-rete, nici tufisuri singuratice, nici alei cotite;este o campie lunga cu iarlia." arsa, pe care rotileboieresti intiparesc urme numeroase sara. Si toataaceasta simplicitate, la sfarsitul zilei, cand obisnuitiise plimba in grupe izolate si cand \Tanta' adupemiresme de flori si parfumuri trecand prin parulfrumoaselor noastre cucoane, cand lumina indoiel-nica se amesteca cu azurul sombre al muntilorsi raspandeste aerul acela de voie-buns si de poe-zie cu neputinta de exprimat, samanand cu energiaunui oat pe moarte, ale carui puteri sporesc irnclipa cand au sa taca pentru. totdeauna, Copoul,isi ridica par'ca glasul si murmurs imnurile noptiiin domoala miscare a calestilor vieneze, care-simascara umbletul dupa pasul prietenilor. Copoulcare imparteste pe ses-ul lui vanitati, pretentii ri-dicole, antice si moderne, oameni maxi si boierime,femei cu sufletul infocat si celebritati ale zilei,este rand pe rand poetic, suav, tablou de moravuri,imbracat cu haina bizard, care poate sluji de cheiecaracterului national.

Dar pentru cea mai mare parte, Copoul este tea-trul unde tankrul debuteaza in lume, sentimental

75

ci

culcat intr'o eleganta caleasea, cu obisrtuita tigardin varful buzelor, cu mane sprijinita alene pe basto-nasul elegant si aratand trasurilor care se incru-ciseaza eel dintaiu pantalon al sau, croit de d.Ortgier, croitor de Paris, palaria vieneza dela Ma-gazinul Mecouli et Comp., on dela fratii Bogus, asazise palarii venite dela Paris, dupd anume comanda.Copoul mai este arena in care cucoanele noastre,mari si mici, tinere si liatrane, urite on frumoase,se intrec in stralucirea toaletelor.

Tn sfarsit e Tuilleriile, Campiile Elisee, padureaBuloniei, bulevardele lor! Ce de mai toaleteproaspete, ce de fete gingase, ce de mai femeigratioase, ce de cochete, si cata caricature, Doam-ne sfinte!

Locuitorul lor este eel putin asa crede eladanc blazat fete de toate, farce a cunoaste ce-1inconjura si farce a se cunoaste pe el insusi; boalaplictisului ii chinueste! care sa fie pricinile? Eule gasesc: intaiu in vieata turceasca, vieata denelucrate, de lene, in care inteligenta vesnic doer-me, vieata care nu stie ascuteasca prin activi-tate si munoa pracerile si zilele ei uniforme. Noinu traim; not vegetdm intro intepeneald letargica,intre slujbe usoare si venituri indestulatoare, pen-tru a ne tine in acelasi fatal dolce farniente; aldoilea, in dezastrosul ridicul de a dispretui totceea ce miroase a moldovenesc, ceea ce indeamrasa ne jertfim placerea pentru amorul propriu de aarata ca totu-i rail; al treilea, in ignoranta socie-tatii noastre care opreste energic once miscare invo-luntary a gandirii, a masinii. Pornind de aici, ve-dem ea ignoranta e o lepra rusinoasa, care pateazatoate treptele sociale ale tariff, si amestecata cunesatioasa iubire de argint devine o plaga de nevin-decat. Aceasta ignoranta adanca, ra'spandita, ob-steasca, intovArasita de toate prejudecatile rutinei,

76

sgsi

de vorbariile fares cost, de pedantismul ridicol,innabu§a glasul celor cativa oameni, putini, §i acelor cativa tineri care au agonisit in strainatatebogatii intelectuale. Din respect pentru amorul pro-putt on parul carunt al unei rude, trebue sa tacit,pentru a nu calca cele dintai principii de politeta,nu ai cleat liberul zambet sardonic al celui carese respect:a, cand auzi scapand nazdravanii necnn--tenite din gura unei cuno§tinte onorate, on a uneipersoane pe care, din pricina unei legaturi intime,trebue s'o respecti. A§a Inca tinerli care nu se pothotari sa treaca drept tacniti sau, dupes termenultehnic ie§an, drept berbanfi, se gasesc in chipnecesar inteo pozitie falser; ascunzandu-§i simtirile§i felul for de a vedea lucrurile, pretacandu-§i to-nul, falsificandu-§i mi§ca,rile, la urma urmei ajungsa, se dea dupes curent, ajung sa-§i piarda una citeuna credintele mobile pe care le primisera cu invata-tura, §i dupes o bucata de vreme, observandu-se, \adcu mirare a nu se mai recunosc. Pe nesimtite seArica.; invatatura for se toce§te prin ea insa§i.,,pentruea nu mai gase§te ecou, §i atunci cautain§ele gusturile. Cu aerul, respiri lenea §i letargia;facultatile adorm, §'ajungi ca §i eeilal is ma§ini careumbla, beau, dorm, vorbesc de ran, §.'atata tot.In sfar§it, cu toate aceste prefaceri, la unii domoale,la altii rapezi la vedere, ca decorurile de opera,data, scapa acestor tineri oarecare semne de desgust,vreo vorba", care sä contrazica moravurile locale,vreo mi§care involuntara, impotriva absurdifatilorin fiinta, data -§i infraneaza obiceiuri respingatoarepentru cel ce nu-i obi§nuit, apoi cad in dispretulopiniei publice. Ignoranta, ca toate micimile, cu ideimarginite, stramte cicalitoare, atinsa de tainiculei amor-propriu, i§i urea in par susceptibilitatea in-capatanata §i ajunge prefioasei, be des tinerilor aces-tora lovitura magarului, cu o vorba perfidy prin

77

sa-qi

si

Intelesul care se leaga, de ea 0 pe care o socote$equintesenta ironiei fine: frantuzul! neamtul! Ceeace insemneaza anume ca sunt rau crescuti, pentruca,la §ase sute de leghe de Iasi, n'au fost invatatisa stea drept, tapeni ca niSe caporali, inaintea ta-VOW, mamei, matu§ei §i unchiului lor; pentrucan'au fost deprin*i. sa.-§i pue buzele pe mana celuidintaiu venit, fie ea curata, on murdara, pentrucan'au fost opriti sa alba o opinie, o parere a lor;pentruca n'a fost innabuOta in ei francheta, des-.voltand, in acela§i timp, fineta §i fatarnicia, carela not sunt toata. Siinta vietii §i toata educatia. Insfar§it, ca ultima lovitura de maciuca, batraniirepeta cu emfaza fiilor §i nepotilor cum ca nunimica. Ati deprins §i voi doua-trei vorbe fran-tuze§ti §i va credeti invatati! Asta o spun petonul demnitatii unui mare senior; §i bizUra eon-trazicere! oamenii ace$ia pretuesc invataturadupa numarul mai mare on mai mic de limbi, pecare ajunge cineva sa le vorbeasca; pentruSiinta §i arta, cugetarea §i sentimentul sunt lucrurinecunoscute. Ce sa zici fats de aceste lucruri?Trebue sa taci, sa to strangi in tine insuti. Darsa vezi calcat tot ce-ai crezut mare §i nobil, sa tovezi dispretuit de ignoranta de stupiditate, nu-ioare un martiriu?

Nu este nicio vieata in Iasi. Ideile noua, pri-mite farce voie, introduse ca prin surprindere, §iurma, Inca puternica, a obiceiurilor vechi, alca-tuesc un haos nedeslu§it, in care totu-i incurcat.Avem parinti §i rude care an apucat alte vremuri§i trebue respectam, ar T-i §i nedrept sa sfaramidintr'odata afectiunile atator vieti.

Societatea europeand se sprijina in primul randpe familiaritatea afectuoasa i pe reciprocitatea sen-timentelor care exists intre membrii unei familii,izvor prim, din care iau ei caracterul de blandete,

78

tiu.

*i

danth,

sad

de usoara nepasare, de politeta lesnicioasa si slo-boda si gustul sociabilitatii, care e necunoscut intinuturile mai apropiate de Orient. Parintii nostriinsa au fost crescuti in maximele turcesti,fiul nu e prieten al tata.lui sau, ci prinrul rob,pe care trebue sa-1 struneasca cu atat mai tare,cu cat intr'o zi trebue sa-i scape. De aici respectulacela silit, tacerea poruncita, intepeneala aceea im-posibila intiparita pe frunti, care se cer copiilor;tinerii de , ajung falsi si stupizi nenorociteextremitati! Printr'o reactiune ifireasca, robul, larandul lui, devine tiran. Urmarea educatiei acestiaeste izolarea indivizilor. Ajunsi in sfarsitfara legaturile acelea, asa de dulci dela saisprezeceani, cu inteligenta si imaginatia niciodata destep-tate, cu inima goals, ei nu mai fac decat legaturide interes; oamenii acestia fara copilarie n'au. niciamintire, nici viitor; au numai prezent, dar un pre-zent material, fara forme, cu totul pozitiv. Facum au facut si parintii tar, asta e fraza bana-

Ei tin la respectul silit: Vreau ca copiii meisa se teams de mine; de iubit,.m'or iubi pe urma,dac'or crede de cuviinta,..." imi spunea intr'un rando mama; De ce sa nu faca si el ca not si ca stra-mosii nostri? Noi nu traim in Franta, domnule".Vorbele acestea rezuma sistemul de educatie do-mestics si pot sluji de lamurire caracterului obstescal cetatenilor nostri.

Asa se explica mongtonia aceea, singuratatea,golul spaimantator pe care-1 simti gol, Cu atat maibdanc, cu cat inovatiile au aruncat ridicolul forasupra petrecerilor de alts data, cand bunicii nostri,ducandu-se calari la palat on la judecatorie, seopreau la coltul unei uliti ca sa bea la crasma unpahar de rachiu.

In niciun oral din lume nu s'a putut aplica maibine vorba: a cduta omori vremea. Cei dintai

79

adica:

maxi,

l&

tineri veniti din Franta si Germania au pus in mis-care societatea noastra si au cautat sa raspan.-deasca.' o prima si slabs scanteie de lumina. Daro societate pe care au consacrat-o veacurile nu sepreface asa de rapede. Boierii cei batrani, lumeaparte, in la obiceiurile vechi, cum tinem noi laobiceiurile noud, cu putere, cu disperarea unei cauzeamenintate de apropiata si inevitabila descompunere.Boierii mai din coace s'au desteptat Inaintea reorga-nizatiei su12 influenta vechii stari de ,lucruri, simai in la trecut, deli mai slab; iar noi, fii ai uneiepoci de civilizatie, care ne-am inaalzit la focareleEuropei, nu ne-am eliberat Inca de prejudecatilenoastre de rang, de drepturi, de interese, de micavanitate, uitate in strainatate, pe care insa cu pla-cere le gasim la Intoarcere: noi mai gasim Incafarmec in vechile abuzuri care lovesc justitiesi'n judecata, si nascuti cu civilizatia, noi avemo scapare minunata in obiceiurile si deprinderiletarii impotriva lucrurilor care ar putea sa stanje-neasea" bunul nostru plac. toti cati suntem, pa-rizieni pretentiosi, republicani svitereni, cumplitistudenti dela Heidelberg si Stuttgart, toti suntemmaxi reformatori cu Fora, pans ce vor veni si fap-tele sa raspunda. Boierii batrani si partizanii forprivesc cu dispret tinerimea, ca si cum ea n'ar fichemata sa-si joace rolul.

La noi nu este vienta publics. Sfera placerilor efoarte marginita iarna si fax% nicio urmare invremea verii. Boierii cei batrani, in afara de tri-bunale, de partida de wist si de macaua preala care isi mineaza famillile mangaindu-si cu pla-cere barbile lungi, iar cei tineri rasucindu-si mus-tata sunt nuli pentru societate; se multamesc säfumeze ciubuc dupa ciubuc, sa is dimineata si dupasomnul de dupa pranz dulceti (minunat obiceiu!) sisa soarba cafeaua turceasca, batjocorindu-si cu toata

§i'n

iubita,

energia moldos eneasca tigami si slugile. Tinerii,dace se intampla sa se adune cate odata doi ontrei, se aseaza metodic in jurul unei mese de jocsi merg pe urmele babacilor on casca, blestemandnevatamatorul Iasi, care nu le poate da nicio pe-trecere..Trebue sa mai adaogim la numeroasele ri-dicule ale oamenilor nostri de duh si faptul eainvinuesc Cara de lipsa ei de miscare si nu segandesc ca chiar ei sunt cea dintai pricing. Trufiaaristocratica gaseste atatea plaeeri secrete in izo-larea aceasta! Printr'o fatalitate oarba si foarteconvenabila, pentruca toate familiile cu trecere suntinrudite mai de departe on mai de aproape, intelege-rea a fost surghiunita din oral. Fiecare cash e ocetatue inarmata cu tepi, limbile asc-utite ale tuturorpartizanilor, atat femeesti, cat si barbatesti. Usura-tatea si vorbele rele sunt indeletnicirea cucoanelor;si lenea, deschisa sgomotelor strazii si noutatilorcronicei moravurilor, partea barbatilor. Cateva per-soane inzestrate cu formele figurii si ale spiritului,care au calatorit prin capitalele maH, an vrut saintroduce si in Iasi bon-ton-ul §i manierele elegante,au vrut sa formeze saloane alese. Dar intr'o socie-tate meschina si plina de vorbarii, ca a noastra, aindrazni sa te deosebesti de concetateni, oH, ce esi mai rau, de membrii acestei vaste familii care prinramificatiile ei, mai mult oH mai putin departate,alcatueste boierimea mare, a indrazni sa arunciobiceiurile si datinile vechi, a voi sa creezi o reu-niune aleasa, insemneaza sa te pui rau cu lumeatuna. Chiar asa s'a intamplat. Asa unul din acestesaloane (salonul dwrmei Elena Sturza), pe cat derenumit, pe atat de vrednic de a fi cunoscut si cer-cetat de Ieseni, salon care s'a declarat campionulbon-ton-ului si al elegantei europene, unde esti

dupe cat se spune, cu toata amabilitatea sigingasiile cerute pentru a face onorurile unei case

81

prima,

nobile, a fost §i este zilnic tinta sagetilor neputin-cioase ale unei invidii tare prostute de asta ras-pund eu, mai ales pentru aeei carora prea putinle pass de vorbele unora sau altora. Du§mano*ii,protivnicii, calomniatorii interesati, on cei care suntastfel numai pentruc5, vor sa flecareasca, au in-cercat s5,-1 darame prin sarcasm. Partizanii Irishdimpotriv5, it ridica in slava. In sfarsit intre celecloud partide, a treia, aleatuita din batrani §i dincateva spirite indiferente asupra locului unde seadund, cu conditia numai sa-si poata petrece saraon s5 poata avea bucuria unei intalniri, oamenicare se due oriunde, farce sa imbrati*eze certurilevreunei coterii, 1-au sanctionat in facere. Oameniivechiului regim, adich boierii, intai si-au batut ice,eaci bietii oameni habar n'aveau de croiala uneihaine, de forma calcaiului on de varful unei cisme,de culoarea unei p5,rechi de nanu§i, ei care secufundg, cu atata placere in blana for orientala, cucalpacul istoric pe capul ras, cu picioarele in pa-puci de marochin galben, contrastand cu rosul in-focat al fundului radragilor for turce§ti, ei careprefers manusi de jandarm manusilor de Jaque-mart, numai pentruca acelea sunt mai trainice. Darun salon ales ca acesta nu-1 pot ei ierta, mai cusam5 pentruca e oprit cu desavar§ire fumul ciubu-celor, care ar putea sa intunece stralucirea inflori-turilor lui aurite, t i pentruca nu sunt ingaduite deloc sudalmile nationale; ei, care sunt buni mol-doveni si buni patrioti, otova si fora fasoane, suntin neputinta sa zica cu gingasie: drace!" on ,.mor-bleu!" Nu-i destul de rasunator si nu-i nici logic.In privinta asta, e drept, nu-i tocmai bine, eacisudalma e tot a§a de trebuincioasa moldovanului, caapa pe§telui, aerul pAsArilor §i pfinea tuturor oa-menilor. Strabunii ne-au Lisat mostenire Moldovacu energia ei eroica si noi, ca drepti urmasi,ne silim

82

foarte mult sa implinim diata 1, mai ales in ce pH-ve§te sudiilmile.

Salonul de care-i vorba poate prea e de bon-ton,clack mi-i ingaduit sa ne exprimam astfel, pentru otCara in care un fel de lasci-md sci te las §i un soiu.de patriarhalism baranicios aleatuesc sulimanul mo-ravurilor; dar la urma urmei, aceasta e §,coalanoastra de eleganta §i existenta ei trebue sa fachepoca in istoria prefacerilor societatii noastre 2

Dupes pilda salonului acestuia s'au format §i al-tele Cu toate eh in masura mai mica, insa succesul§i Lima for au durat prea puffin.

S'a intamplat cu salonul acesta ca §i cu oamenii:cei insemnati cu pecetea puterii geniului se ridica,cu toate chelhlaiturile; oamenii nehotariti, care um-bra pipaind, se poticnesc de toate haturile vietii.Prea sfioase spre a-§i crea o stare neathrnatA, nein-destul de cutezatoare pentru a se inAlta deasupraridicolelor banale §oi a glumelor mai banale, cazutein fata izbandelor crescande §i a influentelor par-fumate ale faimosului salon, zanele acestor semi-temple au vazut cum curtea for se risipe§te incetulcu incetul. Caci, pentru a atrage pe amatori, nu-iindestulator sa deschizi un salon §i sa zici: intrati,domnilor; trebue acel nu §tiu ce, care cucere§te §i terarpe§te, trebue ea un glas dulce, un suras amabil §ifin impartit fara partinire, o ginga§a mi§care acapului, sa te indemne. E mare arta, lard indoiala,

I testamentul.2 Noi, care suntem inairite de toate patrioti, gisim ca salonul

acesta a prea aristocratic, prea select, are prea putim initiatipoate se degenereze de aceea in coterie ; un salon care ar

voi sa se impue publicului, ar trebui sa fie nu popular, pentrucaasta n'o voiti ceace de altminteri n'ar II un rau prea mare ,dar mai intins, mai liber; ar trebui sa gasesti in el pe reprezentantiituturor claselor ridicate ale tarii, toate pasurile, toate costumele cucontrastul lor, toate numele, toate celebritatile, in slArsit ar trebuisa infatisarea prea teapiinA si masurati, care se reprosaziiacestuia: credeti-ma, manterele a lese se castiga, insa incet-incet sinu din tr'odata.

83

-

§i

adm,sibili,

sa §tii a primi lumea, dar, ca s'o poti tine, trebue,credem, talent unit cu tact foarte delicat. In Imulte-din saloanele acestea, °Heat de bine s'ar primi,receptiunea nu e deopotriva, §i stapana casei par'caar vrea 66.-0 potriveasca zambetele §i semi-grima-sele echivalente, cu locul pe care-1 ocup5, oaspetii pescara ierarhica a societatii, mijloc mare de a teplictisi acolo sau acasa.", lipsa mare de tact, carearata un defect al sufletului on al educatiei in pro-cedeele delicate, in atentiile acelea ginga§e §i fire§tipe care suntem obi§nuiti 85, le privim ca un dar alfemeii. Cred ca va fi mult bon-ton la candsaloanele vor fi saloane §i nu birouri de genealogie,on case de schimb.

Diplomatia cea mai rafinata, aceea care clegene-reaza in intriga casnica, este codul uzual adoptat nunumai in afacerile care cer cap tact, dar chiar incele mai mici relatii, pang, la parasire intre amici§i in familie. De aceea marele nostru regeneratorpolitic, generalul Kisseleff, zicea adesea datae bine sa, te duel on la Viena on la Paris, ca sa teinstrue§ti, ar trebui sa vii la Iasi, ca sa-ti desavar-§e§ti educatia §i sa inveti cum sa traie§ti in lume".Cei care ne-au vizitat, on acei care traiesc printrenot s,a. dema§te asertiunea aceasta, data pot, cacie adevarata. La cea dintai vedere, ora§ul nostru parealcatuit numai din frati buni, dar cercetati-1 mai deaproape pe urma sa stati cu mine de vorha.

Sunt trei ani de cand taut 84' desleg o problemsfoarte importanta: care este onoarea Moldovenilor,compatriotii mei? Precedeul algebric niciodata numi-a dat ceva onorabil.

Am eu o mica idee despre lucrul acesta, dar opastrez pentru mai tarziu, cad, pentru a ajungela concluzii, ar trebui s,a ne urcam la o epoch ante-rioara epocii noastre; ar trebui de asemenea sa scru-tez con§tiinta Si principiile multor oameni, data

84

Iasi,

§i

as

pi

mai este constiinta si daces sunt principii. Si desigur fund Moldovan si cunoscand codul diplomaticsi urmarile lui, nici prin gand nu-mi trece sa malaud cu meritul meu. La Iasi, cand vorbeste oncand lucreaza cineva, dela eel mai neinsemnat om-u-Siar papa la boierul eel mai mare, care se lafaestein scaunul lui prezidential, mai intai isi spune: Iastai, nu sunt eu asa de prost sa ma. sfadesc cu toatalumea!" fraza asa de adevarata.", asa de bine pushin practices, asa de obsteste raspandita si intipa-rita pe buzele tuturor castelor, tuturor oamenilor,incest o and rostita si de copiii de zece, on doispre-zece ani; caci la Iasi si copilul e invatat sa fiediplomat, chiar de cand incepe a silabisi dulcele eu-vant de mama! Asa incest not avem diplomati delacopilul in scutece path la mosneagul cazut... Sa." nuse mire nimeni de uscaciunea boierilor nostri, carepreuesc traiul for lenevos si se bucura cand vadadanci si repetate saluturi de Spre a nuface vreo stangacie, apoi pornesc deodata vorbadespre anotimpuri, despre schimbarile vremii, des-pre vremea urita si frumoasa, cei mai Indraznetiincercand un echivoc asupra vremii, despre holde,despre graul turcesc, despre taierea proiectata aunei paduri, in sfarsit sunt un fel de termo-baro-metre agricole de salon on culegatori de noutati in-vechite mistuite de Albina moldoveneascd, gazetapolitica, comerciala si literara, alts netulburata pros-tie intre prostiile in mijlocul carora traim ca intr'unelement trebuitor higienei noastre.

Acuma rezumati liniile pe care le-ati strabatut,priviti ca printr'o lanterns, magica cum defileaza,rand pe rand toate aceste popoare, rase, caste, toateaceste clase amestecate la un loc, in costumele fordeosebite, dela bogatele blanuri de orient pang lacondurul turcesc de marochin ros on galben, papala opincile grosolane ale daco-romanului; dela fus-

85

palarii...

tanela falfaitoare a albanezului pans la itarii Sicama§a taranului, §i o sa credeti ca sunteti de fatesla o fantasmagorie, on la o scenes a judeciitiidin urma, cand toti se vor ridica in limba §i imbra-camintea semintiei lor. Fiecare, potrivit cu

obar§ia on cu afacerile lui, trece ca un fulgerpe pavajul grunzuros on pa§e§te gray: Buccengiii,al caror numar e mare, i§i striga marfa, ducanddupes ei din ulita in ulita, din ograda in ograda, opotaie de cani, care par a avea, mai ales asupraovreilor, acelea§i prejudecati salbatice §i 'brutalepe care le are poporul nostru. Ici barbierul-baia§ instraie franco-moldovene§ti, cu manecile anteriului su-flecate, cu farfuria de arama la subsuoard, cu'nprosop mare cusut §i Inflorit in stil turcesc Intr'omans, c'o cutie de piele batuta in cuie de alamaplina cu piepteni, brice §i foarfece, se duce la unmu§teriu sosit dela Cara, on la unul din ruginitiino§tri, care se mai rad Inca in cap. Daces erupenismul(cuyant tehnic la Ia§i) a lovit in vechile moravuri,apoi cei mai in suferinta au fost barbierii; de aceeaau Si poreclit ei drept nascocire a diavolului, nas-cocire ticaloasa, nevrednica de ni§te boieri tineri,buns doar, adauga ei cu patos, pentru ciobani §iprostime, moda pletelor §i mania Injositoare dea -ri purta singur briciul pe obraz; moravurile bar-bierului moldovan sunt pa§nice, §i contrar obiceiuluiconfratilor lui din alte taxi, la o parte lasand pevienez, barbierul nostru e cunwatat la vorba. Dupace a pus de-oparte briciul, a§teapta lini§tit la uses,fumand. Numai un barbier, desmierdatul §i favoritulbarbilor hatrane, pe care le spala de multi ani,sustine reputatia §tergarului. Glumele lui naive §iieremiadele lui asupra vremurilor vechi §i bune, numai au sfar§it. Cand are el curaj, apoi intreabape patient: Cucoane, vrai sa-ti fac Barba turce§te?"

Petrache, starostele barbierilor, in§faca capul

86

mijloa-cele,

mariei sale trece pe gat dosul briciului! gin -ga,*ii de mult gust, fata de care batranii no*tri setavalesc de ras, astazi cand nu mai au a se temede turci. De aici pornesc atingatoare amintiri *'ofamiliaritate aproape egala intre boier barbier.

Petrache, iti mai aduci to aminte de vremea canderam tartar *i ma invarteam in jurul vornicesei?Pe-atunci ma eadeai pe cap in fiecare zi eaci tare.mai era frumoasa i cu aici o sudalma,pentru a arata admiratia... Hei! cum sa nu-miaduc aminte, cucoane!? Pe-atuncea era de trait!Cand s'or mai intoarce vremurile acelea!"

Apoi pe ici-pe colo, sus §i jos, in toate partile, sestrecoard grecul cu tablaua-i uria*a pe cap, poftindplacinte amatorilor; ovreia*i, strigand here cu ghia-td, on fructe; fetite intinzand panere cu turta dulce;romani ducandu-se domol la targ in carele lor;neamtul cu ciubotele in mama; frantuzul cu redin-gotele pantalonii; cateva rama*iti, din arnautiiaceia cu amintiri eroice *i sangeroase, cu turbanul peureche, cu iataganul *i pistoalele la brau; o multimede birji incruci*findu-se, cucoane elegante oprindu-sepe la magazinurile de moda.", gatite, cufundate incale*te cu patru cai, aruncand in dreapta stangaginga*e surasuri, semne u*urele cu mana,, on unsimplu salut; toate acestea intovard*ite de sgomotulnedeslu*it al glasurilor celor care se sfadesc, altrasurilor care umbla, in sfar*it de vuetul infriguratal unui targ nou; toti se prajesc la soare, isi *tergobrazul de pulbere din vreme in vreme, se ra-coresc, cand o boare de vant adie prin cop4cii careimpodobesc mai toate casele. Roaga-te lui Dumne-zeu, dach e*ti evlavios, on chiama pe dracul canu cumva vantul sa tie prea mult; caci atunci ai filuat intr'un vartej de colb, care to orbe*te, iti sbar-le*te pieptanatura, iti pateaza redingota stricatot me*te*ugul favoritilor. Deasupra coperi*urilor

87

§i-i

§i

§i

§i

§i'n

§i,

§i-ti

de toate formele a palatelor, a colibelor, a bordeie-lor ca acelea ale muntenilor din Caucaz, pa-late farce aka simetrie decat gustul on capriciulproprietarului, se leagand semnele pestrite ale pute-rilor, tricolorul §i steagul englezesc, rusesc, aus-triac §i prusian.

Cam pe la ceasurile doua dupa amiaza, sgomotele'se potolesc; numai arare cate o birja mai umbla pestrazi; bacanul intra in casa, boierul de asemenea,negustorul inchide pravalia §i tori se due samanance §i sa-§i faca tabietul. Somnul de dupa massintra in toate sistemele de fericire pe care §i lepoate alcatui un locuitor al Ia§ului. Nu to duce la unministru ziva, data nu §i-a dormit somnul; nu cere omica indatorire unui boier prieten al dumitale inorice aka imprejurare caci ii trebue trei zile ca sAdreaga vremea pierduta §i sa-§i pue iar la cumpandmintea; chiar negustorul nu-ti vinde marfa decatmorocanos §i.cascand.

Dar cand soarele se apleaca la orizont, cand unaer mai racoros urmeaza zadufului zilei, candbacani, nu atat din filantropie, cat -pentru ea sa-§icrute marfa scoasa la vedere, stropesc pe dinainteau§ilor, atunci Ia§ii i§i schimba gateala. Sgomotul,glasurile se alina incet-incet, on sunt adoperite deduruitul necontenit §i nedeslu§it a doua §iragurilungi de trasuri, care se saluta, se anina §i se in-curd.: iese targul la Copou, ca sa is aer §i sa as-culte muzica. Ici jocheul unei cale§te cu patru caistriga sa se fereasca trasura care vine dimpotriva;colo, doua trasuri s'au atins, spre cea mai maregroaza a cucoanelor, stapani §i vizitii sudue Si nuvor cu niciun pret sa fereasca; colo fashionabili ar-vonesc de doua zile o birja §i ispravesc convorbireamoldovene§te, cand frantuzeasca nu le mai ajunge;apoi targovetii, in imbracamintea for jumatate euro-peana, jumatate orientala, a§a de pitoreasca in con-

88

isi

unit

trastul ei, naivi in dispretul on ne§iiinta lor fata degusturile noastre; apoi tiganii nomazi in sdrente,cu pletele unsuroase incalcite, cu pieptul desco-perit §i. paros, batandu-se in mijlocul ulitelor cu in-darjire saabatica; femeile lor, vrednice tovara§e, cumainile in §olduri, rivale insemnate cu pecetea neco-mensurabilei superioritati a cucoanelor dela hala,svarl asupra trecatorilor nenoroco§i complimenteleacelea energice, cu care limba noastra e inarmata,§i care ating de aproape sublimul.

Cat prive§te lucrul acesta din urma, iau martoripe moldovenii poligloti, pd nemtii cercetatori, peitalienii arti§ti, pe parizienii calatori, care ne cu-nosc. Daca literatura noastra e saraca in expresii§i'n energie, daca e ineindestulatoare, atunci ascul-tati pe surugiul acesta, dac adevarat, inalt, voinic,cu infati§area indrazneata. Si s,albatica, cu bratelegoale, cu pletele si cu manicile largi ale cama§iifalfaind in voia vantului, radicandu-se in scan §ipornind din harapnic in tact pe uliti, a§a de tare,incat 'inna.bu*a sgomotul scripcilor a cincizeci delautari.

Mai departe bulgaro-sarbii, a§ezati la pamantgreceW.e, cu fesul lor mare, ro*, pe-o ureche, cu §al-varii largi, bortiti, carpiti, de culoare indoielnica,dupa cum e vremea de colb §i de noroiu, dreg cal-daramul in haosul de trasuri care se incruci§eaza cuo iuteala necunoscuta nicaieri; se perindeaza insfar§it toate tablourile de vieata burgheza Si ele-ganta, de moravuri protivnice, cu atingerea pito-reasca a tuturor natiilor imbricate in felul lor, carefac din ora§ul nostril un lucru ideal pentru tine nu1-a vAzut, pepiniera infloritoare de moravuri orien-tale, moi, domoale, strans legate cu ideile de po-runca, de inferioritate, de despotism §i umilire, deboierie §i de supunere. A§a buns -oars, figanul dainapoi inaintea dacului, dacul inaintea bacanului,

89

sgi

si

acesta in fata boierinasului on a slujbasului, sluj-basul si boierinasul se pleaca inaintea unui boiermare, si acesta se inching pans la pamant in fataunuia Inca si mai mare; numai ovreii se dau in iii-turi inaintea tuturor; si, lucru ciudat, fiecare simtepe cel mai puternic decat el, fara sa se Incurce, si inchipul eel mai simplu si eel mai firesc cu putinta.

Totusi de catava vreme egalitatea pare a-si faceloc. Ca in toate tArile, parvenitii sunt obraznici,poporul, cu bunul lui simt si in antipatia-i vddita inpotriva lor, ii numeste ciocoi, adj.& slugi; Si chiarde multe on cei mai multi asa Incep; putin cate pu-tin, prin protectia stapanilor si dibacia cu care lanoi se nasc, de a se tars, a linguO, a sluji, ajung sa,dobandeasca oarecare slujbe; dupa asta se numescoamenii de cases ai stapanilor lor. Pe nesimtite isifac drum asa fel, Meat dupa o bucata de vremeajung sa se sarute cu stapanii lor, oH, dupa cativaani, sa le protejeze fiii; Vin apoi nemti imbracatiin straie de sarbatoare, ovrei, tigani care vorbescde una, de alta, in pragurile caselor lor. Pentru asfarsi tabloul tree si drosti cu repeziciune, cuboierul lungit si cu sluga care tine ca o lance, cuinfatisare voiniceasca, ciubucul.

In toate tarile, femeile sunt mobilul revolutiuni-lor, mai ales in ceea ce priveste moda. De aceeasi la noi, cucoanele au schimbat costumul grecesc,frumos, bogat si maret. Tot asa printre ovreii nostri,asa de neclintiti and e vorba de uniforma lor, caree pentru ei articol de lege si care ar vren sa. moara'cum s'au nascut cu tichia soioasa de catifea si cutoate celelalte ramasiti din evul mediu, ei care nuvor sa inteleaga ca, reformandu-si costumul, nus'ar mai expune asa noroiului si injuriilor norodului,ovreii chiar incearca si ei o revolutie. Credincioa-sele intru Moisi s'au impartit in doua taberi: fe-meile, de obiceiu foarte frumusele, ale ovreimii a-

90

ristocrate, pe care Lira inconvenient am putea-onumi finanta noastra *i care prin muned economiei deci prin galbeni a ajuns la un fel de egalitate cu

boierimea noastra au primit de-adreptul toaletelenoua. Totu0, dupd o lege a talmudului, femeilema..ritate sunt obligate sa.-,si rada parul capului.Pentru a lecui inconvenientul acesta, ele se impodo-besc a*a de aristocratic cu panglici de tafta, incatnu observi *iretlicul decal foarte de aproape. Pestetafta prind deasupra fruntii, cu bolduri, un val, deorice culoare, dar de o tesaturd prea find foartedelicata., care plute*te capricios lard griji, ju-candu-se cu vdntul on desmierdand o ceatd mi-nunat rotunzita, alba. cochetd, *i le da paredun aer fantastic...

Dacd e adevarat ca rasele *i mai ales raselepribege, degenereazd mai mult on mai putin, tre-bue sa mArturisim, dupa ceea ce cunoa*tem, ea'filistenii confratii for aveau mare dreptate sa tiein robie rasa ovreiascd; oricat de edzute ar fiin opinia lumii fecioarele Sionului, de multe on e*tiispitit sa aledtue*ti o parafrazd modernizata dupaCdntarea Cantcirilor.

Cealaltd tabard se aleatu*te din matroanele o-vreimii a*ezate mai jos, care au pastrat costumelepe care le vedem in tablourile vechi ale *coalei fla-mande; corsajul roes cu tivel de aur, foarte scurta,,sort diademd de mdrgaritare, feluritd ca forma

bogatie, mo*tenire dela cucoane la fete, din gene-ratie in generatie, din stravechi vremuri Cand fe-meia e tandra frumu0e5., imbracdmintea aceastaii std. bine; dar slute*te bizar pe cele uritetrane; eu cred ca costumului acestuia, ciudat inCara noastra, se datoresc superstitiile populare devrAji, de copii cre*tini cdrora babele ovreice lescot sdngele picaturd cu picaturd, impungandu-1 cuacele la sarbdtorile Pa*telor. Clasa aceasta are ceva

91

si

sisi

0

sisi

si§i

sisi bd-

si

respingator, in 'tarit Inca cu necuratenia rau mirosi-toare de care e imbacsitk Ar trebui ovreilor mol-dovene§ti §i le§e§ti un om mare, destul de puternic,ca faces sd-§i schimbe costumul; aceasta ar face,farce indoialk ca multimea sa nu mai aiba pentruei simtiminte a§a de du§mknoase.

Dintre curiozitati nu trebue sa uitam harabalelejidoveqti. In alte ora§e, la alte neamuri, cladirile maimult deck oamenii sunt arktate curiozitatii publice;la noi, numai oamenii: arhitectura §i toate artelefrumoase n'au prins Inca. radacina. Intr'o canastainalta §i uria§a, care are numai largimea dreptelegantk frumusete comoditate, acoperita pe ju-matate c'o panza cenu§ie, la care sunt inhamati patrucai alaturi impotriva obieeiului cai sdraveni,

dai jos c'un pumn nu tocmai tare, se gramadescin fund, dinainte, pe caprk pe draghini, a§ezati inin capul oaselor, culcati pe vine, in picioare, cutezece, doudzeci, treizeci §i patruzeci de indivizi,putind a usturoiu §i-a ceapa, de toate varstele, detoate sexele, scuipand, dand din maini, vorbind toti°data, intr'un jargon salbatic, alcktuit din toateidiotismele, in care predomina insa nemteasca; mur-dari, descheiati §i rupti, rugandu-se cu harhat rh-pezit Si batandu-se tare cu pumnul in piept in semnde umilintk, on de durere. Ovreiul este cel care semaga in cask in pragul u§ii, se maga §i pe ulitaplimbandu-se. In vremea asta condueatorul acesteiarce a lui Noe pe roti invarte deasupra capului obiciu§ca aninatk intr'o prajina. §i tot smuce§te hi-turile slabe de canepa §i indeamna calu ii cu glasascutit. Un ovreiu ostenit, a§ezat pe draghink cupicioarele atarnate afark, iii razernA capul pe covil-tirul tremurator care adkposte§te de ploaie on desoare pe cei dinkuntru. In vremea 'asta unii cased,altii stupesc §i-§i sulk' nasul in poalele laibarelor,a§a de soioase, incest au ajuns impermeabile. Ovreiul

92

sa i

pi

farii,

care nu §i-a facut ruga de dimineata se ridiadrept, lath sa bage de seams ea a calcat pe un pi-cior on pe un cap, se intoarce domol spre rAsarit,inchinandu-se de trei on in piept. DupA aceste pre1i-minarii, i§i trece pe dupd gat, cum ar face o cucoanacu un boa pe care nu-1 rasuce§te, un §al de infoarte fin lucrat §i amestecat cu matase Si fire deour §i c'o multime de ciucuri la capete care sunkun fel de amulete pe care once bun ovreiu trebue sale rAsuceascA pe degete §i sa le sarute dupa ce le-ainnodat. Dupa asta, scoate din buzunari cloud cu-tiuci cubice, pe care mai intaiu le tot saruta cuevlavie; pe una pe urma o leaga la frunte, §i pecealalta, legate cu doua curalu§e inguste de ma-rochin negru, o tot impinge pe sub carna§a pansce o sue la subsuoara stanga. Dupd cat am pututintelege dela un ovreiu gras, cu care ma aflam ara-turi lute° briqca de soiul acesta, cutiuta dela fruntear fi un simbol al tabernacolalui; iar celei de adoua mi-a f ost cu neputinta descopar emblema;presupun insa ca cuprinde numele celor doudspre-zece semintii. Deseori intrerupta, rugaciunea o-data terminate, ovreiul desleaga intaia cutiuta, scoa-te §i pe a doua din married, saruta iarasi curalu-§ele anume randuite, apoi le trece altuia, care in-cepe dela capat, §i astfel cutiutele §i §alul fac incon-jurul intregei incarcaturi; harabagiul le is §i el larandul lui, §i'n locul lui se a§eaza. altul. Vineri sara,targul straluce§te de lumini, ca la o lunainatie, §i unsgomot innabu§it ca al unui stup gata de roit era depe toate ulitele, din toate casele. Tot ce ca§tiga me-seria§ul on muncitorul cu mans in §ase zile,tue§te in ziva a §aptea pe mancare bunk', §i lutranAri;in once casnicie se gase§te sfe§nicul cu §apteramuri.

Dace, cineva ar avea intentia sa scrie o carte asu-pra Ia§ilor, on chiar doua, nu i-ar lipsi stofa pentru

93

chel

sii-i

asta. Noi aicea n'am aratat decat trasaturile izbi-toare, colurile cladirii. Daces nefacand altceva ni-mic, as avea putinta sa ma ocup eu cu asta, nu.-istrada, nu-i cases, fie nobila, fie de rand, nu-i om,care nu mi-ar pune la indemana un ridicul on olature poetic* o virtute on o absurditate, un romanserios on o farsa, o drama on o elegie. Am credintain Dumnezeu ca. intr'o zi am sa-mi dau silinta, cao sa, pot desvali umbrele de pe acest tablou camprea intunecat, in care s'ar putea crede ca intra mi-zantropie on fiere. Fiecare ridicol, fiecare prositie,care se vede, are latura-i poetics; si daces nu le-aminsemnat, pricina au fost marginile puse paginilornoastre; ele au fost piedica. Dar data, dupes aceastadestainuire, s'ar gasi printre cititori unul singurcare ar putea demasca adevarul observatiilor mele,daed publicul ar avea pofta sa se scandalizeze sisa conchida ceva displacut impotriva autorului, dacesunii ar voi sa gaseasch in ce-am spus chestiunipersonale si aluziuni, atunci as ridica mana im-potriva judecatii si, tare prin nevinovatia mea, aszice intaiu publicului:

Unde vezi to chestie personala on scandal, nueste. 0 privire generals asupra caracterelor, carepot fi aplicate la mii de indivizi sau la o totalitate,n'ar putea alcatui o chestie personala, prin ur-mare nici scandal. Dar critica e Area amard, preaaspra; se poate, dar data e klevarata, aduceu oare un serviciu? Bun si onorabil public, pe care-1stimez, fii ingaduitor de data aceasta si patrunde-tede axioma aceea a inteleptului: ca cel care poate saauda adevarul fare" sa se supere a 0 pornit pedrumul intelepciunii.. Iti fagaduesc si contrastultau, in curand. 0 sa mai primesti, nu-i vorba, osfarla, doua, dar acelea n'au sa to faces sa suferiprin tesatura de poezie, prin vremurile primitive,

94

nu-ti

blanurile de zibelina, moliciuhea brientala si toatefleacurile cu care vreau sa, le invaluesc.

Daa judeci, fii drept si aminteste-ti ea in procesvei fi si impricinat si judecator si ca, oricare ti-arfi hotarirea, efectul se va rasfrange tot asupra ta.

93

SOVEJA1. Martie. Iata-ma dar pus la 'nchisoare si sin-

gur. Temnicerul meu a pornit azi la Iasi... Am ramasra'mas dar singur... adiea secvestrat intr'o viezuinafara orizont, uncle soarele abia patrunde in sitaprintre niste brazi vantul suiera toata,ziva; omatul acopere cu un giulgiu intristat coasteleaprige ale muntilor Oamenii umbla aci acoperiticu nista vestminte salbatice de piei de oaie; ar puteacrede cineva ca ma aflu in Siberia, cu atat mai moltin Siberia, cu cat sunt aici pe temeiul unei legicare nu are fiinta... Dar, ce sa zic! nici partea meanu e tocmai de lepadat, eaci iata-ma cu putinacheltuiala preschimbat in jertfa Suferindlipsuri, bantuit de exil si de arbitrar, cine ma vaputea opri de a ma declara un om mare prigonit?...De n'ar fi pilda cam primejdioasa, eu n'as avea altadecat a rade de aceste imprejurari... si data numi-ar lipsi eartile, de n'as fi pus la popreak, dataas avea cu mine straie rufe, in sfarsit daea numi-ar fi asa de urit si as mai putea sa vad sateodata vreo figura cunoseuta, apoi, zau, nu stiu den'as fi aici tot asa bine ca 0 in Iasi...

Neavand ce as fac, imi framant capul cu ganduride tot felul; printre toate aceste cugetariverzi i impestritate, punctul meu de plecare, ca-latoria sosirea mea aici mi se ivesc ca nistevisuri. Spre a le risipi 0 a putea dormi, trag latutun, nu ca un turc, ci ca patru, eaci, negresit, instarea de exilat, omul are drept de a-si cheltuiputerile in fumuri. Cand insa nici fumul, nici ciu-

96

ro*ii,

politica...

gi

gi

bucul nu pot sa -mi mai aline utitul, atunci_ cat Refereastra si ochii mei se atintese pe o bisericutaumilit4, care de cloud sute de ani, de cand e Inal-tata, a vazut multe si care si ieri si azi a stat fatalla cate o inmormantare... ieri un unchias... azi uncopil!...

Vieata si hatranetele... radejdea si desgustul!...unuia-i zambea viitorul, cum zic poetii, celalalttrecuse prin toate nevoile... si ce nevoi!... ale sh-rac-ului. Sarmani trufasi ce suntem! Noi credemea, vom triad in veci... inchipuim planuri nemarginite.-Credem ca vom face sgomot pe lume;... si-apoi olopata de pamara acopere tot ce am fost si s'a man-tuit!... Niciodata n'am putut deslusesc lamuritaceste douA cuvinte: moarte §i nimicire. Poate cavecinatatea acestei vechi bisericute si acele cloudinmormantari au riaspandit o asa mare liniste incugetarile mele... nicio mahnire, niciun racnet de rail-nie, nicio tanguire n'au trecut trica." prin buzele mele.

Temnicierul meu a plecat chiar acuma; el erao mangaiere mare pentru mine; imi povestea mereula basme in felul Halimalei si fiecare din povesti-rile sale, adunate in mult incercata sa vieata, co-prindea axiome din morala orientalilor. In ziva

cand ne-am vazut, el trag5nd din ciubuc,imi zicea in chip de mangaiere: Nu te mahni;toate acestea vor trece, supiirarea nu este de nici-un folos; la astfel de imprejmIgri trebue sa facice-i face, ca sa te uite lumea. Cand cu zavera, unturc, banuit cum cia avusese amestec cu rasfvrati-torii, fusese surghiunit pe tarmul Asiei mici. Treiani se petrecurd si bietul turc tot astepta sa -i vieSire ca. s'a mazalit 1 vizirul, dusmanul Jul; dar,

cu totul impotriva obiceiului sultanilor, vizirulsta pe loc in slujba lui si turcul se pr4pladea cufirea. In sfarsit rudele acestuia, prin deosebite unel-

1 a fost scos din functiune.

7 Al. Russo, Scrierl Postume.97

sa -mi

dinthi,

tiri, ajunsera pans la vizirul dara' o jalba, ru-gandu-1 sa-1 ierte pe osanditul si sa-i. dea drumula se 'napoia acasa. Mohamed sa traiasea!" zisevizirul, Cc? n'a murit eainele acela? Indata. samearga sa-i taie capul". La turci, unde-i vorba,acolo-i si fapta... Peste trei zile insa vizirul fumazilit si altul veni in locul sau. Ei, spunc-miacum, rogu-te, nu e- mai bine sa-si caute omul singurm'angaierea?..."

N'am de fel ce face; sta ma primblu nu pot, oa.ciprea e vremea rea... singurele-mi petreceri suntde a trage tutun, de a manta mult si mai cu (seamade a dormi; dar vai! i se uraste omului si cu som-nul. Ma bucur c'am putut fura un petit de hartiedela acest om de trealia, care ma pazeste aici,si c'am gasit si eu o peana pe care, imi lipsesteinsa un briceag, spre a o mai subtia! cu dansele-mipetrec vremea puind negru pe alb. Desi nu mi-arlipsi subiecte de descriere, voiu spune insa impre-jurarea care m'a adus ad.

Nu stiu ce pornire impinge in veci pe om eatrepasul oare este aceasta spre a-si educe siesimangaieri? Nu-mi vine a crede... Fi-va dar spre

atrage luarea aminte a oelorlalti si a-i indemnasa te bags in seama, prinda mila sau sa telaude?... pare c'as crede aceasta, mai ales sandma gandesc la dramul de zadarnicie si de trufie,ce zace in fundul inimii oriedrui om, si mai cuseama a oamenilor care, spre ra.'u sau bine, sunteazuti la boala condeiului... De aceea nu pot eredeea, cei de seama mea au scris vreodata intamplarilelor fara de un interes cu totul personal. Nu voiuinsa sa aduc pilde politice... de vreme ce ar fide ras a amesteca politica intr'o treaba ca aceasta;apoi tine voieste insa, sa cunoasca.' pricinile, impre-jurarile si urmarile unor asemenea [treburi], n'aredecat a citi cele ce s'au petrecut cu -Mirabeau

98

§i-i

a-0sa-ti

si vor cunoaste dinteacelea toate parerile mele inasemenea materie.

S'apuc dar lucrurile ce ma privesc pe mine delacapataiul lor:

La 25 ale lunii Februarie s'a jucat pentru intaiaoana Privincialul dela Teatrul National. Sala era

aplaudari din toate parile, numai autorulnu aplauda... mai intai de modestie, apoi fiindcanu era multumit nici de bucata, nici mai ales deactori, care, cei mai multi, nu-si cunosteau rolurile,si in sfarsit nici de censura, care stersese aproapea treia parte din bucata.

Subiectul, daed voiti stiti, era numai o seen&de haiduci moldoveni, cu imbrdeamintea si graiullor, cu canteee de ale lor, care la sfarsit se ucideau.toti. Autorul voia sa faces o epigrama in contradramelor ce au coplesit scena, dar epigrama aveainsasi sa se schimbe in drama adevarata, precninyeti vedea, nu pentru spectatori, ci pentru eroi

autor. Aceasta va fi, cred, intaia oara candacei actori se vor fi identilicat asa de bine cu eroiice infatisau.

26. Februarie. Primesc dimineata vizita direc-torului teatrului... Mai intai ma felicita asupra suc-ceselor dobandite in seara ajunului... Ii raspu_nd eael nu pricepe nimica din ale teatrului si cid viitoareamea bucata nu va fi desigur jucata in pravialia luide pehlivani 1. ZicAnd acestea imi dau pe gat ca-feaua, iar d. director, cu porunc'a dela Ministrucatre clansul, ma roaga imprurnut cu bucata.Nu vad nicio greutate intr'aceasta; stiu ca bucatae censurat5, stiu iarasi ca actorii au lasat pe dinafara jumatate din ceea ce a ramas nesters decensura, stiu in sfarsit ca legea e dreapta i ca

1 acrobati.

99

plina...

sa-I

§i.

sA-1

acolo unde se afla impusa sau primita, nu maipoate fi rasptmdere pentru autor. Dau dar bucata

ies din casa, far'. a mai gandi la aceasta.La 111/2 ceasuri ma intorc ca sa ma cult; aflu

ea d-1 agal m'ar fi cautat §i ca ma poftete a trecepe la d-lui. Petrecusem seara vorbind despre poezie

literatura, precum rare on se petrece in fru-moasele adunari ale frumoasei noastre capitale 2,

dau peste o invitatie dela aga; coptrastul eraciudat.... dar Intru in trasura ma due lad-1 aga, deli nu §tiam sla fi avut vreo daravera, cupristavii agiei s... Nu-1 gasesc lush' acasa,... dar cre-zand ea poate fi ziva d-lui aga, las slujitorului unbilet de vizita, zicandu-mi ca poate sa prinda bine,0 ma, intorc acasa... Vreo cativa prieteni ma a§-teptau cu o partida de §,ah. Abia incepusem partida,cand deodata intra pe usa aga... Slujba0lor statuluise cade a li se face oarecare cinstiri... Sluga aduceciubuce, duleeti;... Eu jucam mereu inainte. Nu se'n-tampra nici fah, nici mat; partida se sfar0 prin-tr'un craiu despuiat. Ne sculam. Aga ma is de mansO in pofte§te a merge cu dansul pana la ministru;dar de vreme ce voie§te a fi luminat, eu ii suet laporunci; de aceea indata, imi iau pala'ria, manuOle

biciu§ca. Toata adunarea lua aminte la noi; cu-riozitatea sta zugravita.' pe toate obrazele, iar eu,plecand, poruncesc in gura mare sa, puns masapentru cina. Eram vesel ca o ciocarlie. Russo",imi zise un prieten, apucandu -ma, de maneca hainei,fii cuminte fara d'a to 'njosi, fii teapan §i nusvapaiat. yStii ca extremitatile se lovesc in cap; nutrebue omul sa fie nici infumurat, nici slugarnic".Lasa-te pe mine", ii raspund; eu seama; datava fi vorba despre bucata mea, eu nu ies din aceasta

1 §eful politiei.23 age* politiei.

100

O

§tiu

gi

gifie!... gi

gi

dilema: on este censures, on nu este!" Ma suiu cuaga in trAsura lui si ma pone la dreapta, dragutultNu -mi aduc dminte vorbele fara sir ce am schimbatcu aga; cram departe, foarte departe de ce mi sepregatea §i mai ales de locul de unde aveam a scrieacestea; nu ctiu sa-1. fi zarit vreodata pe vreoharts geografica.

Sosim la d-1 ministru; tindele erau pline de slu-jitori, de gens-d'armes (oameni ce sunt astfel numiti,fiindea n'au umblat serios cu vreo arms in manes),de comisari §i alte feluri de infractiuni ale sta-panirii, insarcinati cu paza oranduielii publice. Toateaceste nu ma de§teptara. de fel asupra enigmei mele..Intru... Sub lumina indoioasa a unei lampe, zarescimprejurul unei mese doi mini§tri §i un directorymai multi slujba§i §i directorul teatrului stau inrpicioare, iar in manile ministrului recunosc o bro-Fira. Ma inaintez salutand papa la masa, §i ur-matoarea intrevorbire se incepe intre mine §i mi-nistru:

Domnule, dumneata vrei spa razvratecti Cara?Eu, domnule ministru? Zau nu va inteleg!Dumneata ai scris o bucata, care ataca oran-

duiala publica si intocmirea tariff. Va sa zica dum-neavoastra, domnilor, nu voiti sa vä astamparati sisa train faro de a turbura oranduiala!

Ma iarta, domnule ministru, not tori dorim alfie dreptate si buns oranduiala... dar nu Area cu-nose pricina pentru care m'ati chemat aci: oarespre a da ceva lamuriri despre bucata mea, sauspre a ma Invinovati,?

Dumneata e§ti parit de a fi poruncit, sub ad-tale raspundere, actorilor, sa rosteasca unele eu-vinte §terse din bucata de 'Satre censures.

Directorul teatrului. Vezi, d-le Russo ce ne-aifacut?

Eu. i tine m'a parit?

101

Ministrul. Actorii...Ia sa vedem.Grefier, cite§ter:

Aci un paeatos scoate un terfelog de hartie, carecuprindea marturisirea actorilor; intr'insul sta scrisca eu, sub a mea raspundere, fi indemnat arosti unele pasajii, dar oa ei, temandu-se de ur-mari, le-ar fi tacut. (Ba bine ca nu! ei uitase juma-tate bucata). Eu r.aspund la acestea ca acea hartien'o pot lua in seama, fiindca mai intai e stoarsadela ei prin ingrozire, apoi Eluded coprinsul ei desine§i se desfiinteaza §i in sfar§it fiinded nimic din-teinsa nu ma prive§te pe mine.

Daca d-1 ministru pofte§te, ii pot dovedi cacensura n'a §tiut ee face §i ca toate cele §terse de&Ansa se afla mai pe larg desfa§urate in cursul

spre dovada intorceam foile broprii.Orisicum, dumneata nu trebuia sa alegi ase-

menea subject... el aduce tulburare; mai ales in ast-fel de vremj.

Aceasta nu mai e treaba mea, d-le ministru,ci a censurii. Daea ea nu este in stare a cunoa§teceea ce se arta.' ceea ce nu, apoi aunt eu devina?

Maria Sa e suparat.Imi pare ran, dar nu e vina mea. On e cen-

sura, ori nu e. Daces censorul e un neghiob, carenu-§i tie meseria, spanzurati-1, ca sä fie de pilda...Eu socoteam, d-le ministru, eh m'ati chemat acispre a sta eu faca cand yeti suduL pe directiateatrului, care nu raspunde la increderea publicului§i pune in joc bueatile, fara ca actorii sa le tiebine pe de rost si fara de a ingriji buna for 'execu-tare. Dar de vreme ce este vorba de bucata mea,apoi tac, eaci nu am nimic de spus asupra-i.

Ministrul, care era foarte aspru la inceputul in-trevorbirii, se alinase mult in urma. Dupa acestea

102

i-ass

bu-cAtii..." si

si

i

el Indoi brosura, o puse in buzunar si iesi cu ce-lalt ministru, zicand:

N'ar trebui domnia-voastra, domnilor, as vatineti de asemenea secaturi.

Ciuda insg, ma inabusise si, spre a o potoli, ceruiun ciubuc; ne mai deter& si dulceti pe d'astupra.Ramanand singur cu aga, cu directorul ministeru-lui si cu Leon adiotantul, acestia ma cam instiintaradespre ceea ce ma astepta. Nu mailin minte glu-mele ce facuram impreung: eu radeam mai tare

aveam pentru ce, iar ceilalti din icand in candstau de ma jaleau. Imi mai ramaneA o nadejde...Ministrii se dusese la voda, ca sa cerce a 'nlaturapacostea dupa capul meu. Pe la cloud ceasuri, ei seintoarsera plouati, parc'ar fi cazut pacatul pe dan-sii... Nu stiu daca aceasta venea din inima rea,unde ma porneam sub o osanda politica, sau dincainta pentruca savarseau o fapta nelegiuita (daraceasta n'o prea cred...) Voda voia cu orice pretsa faca cu mine o daca in urma s'arindura a ma recunoaste de nevinovat. Trebuia sama porneasca... unde?... zau, eu nici nu gandeam!Porunca pentru exilarea mea era gata de dupdpranz... hartiile toate stau pregatite... carutele erau

curte. In minutul plecarii, oamenii stapaniriise gandira ca as putea sa deger de frig pe drum...si stapanirea voieste indreptarea si nu pieirea vi-novatului. Cerui sa ma intorc pentru cinci minuteacasa; dar nu-mi invoira; si domnia-lor si eu eramin drepturile noastre, eu de a cere, dumnealor dea-mi refuza. In scurt, aga Imi puse pe umar. blanasa; ministrul Imi dete o caciula, galosi5 un ciubucsi tutun, si fiecare din cei de acolo Imi deters cevabani. Voiu Inapoia banii la Intoarcerea mea saualtcandva, iar darurile ministeriale le pastrez, caciun ministru nu (la in toate zilele. Auzit-ati pang,acum un exilat sa plece la locul osandei sale cu

103

pilda5 chiar

i

.

M

o caciulh puss in capu-i de manna de ministru?...La urma, dupa ce se sfarsira imbratisarik in dreapta

stanga, duph ce se linistirA incredintarile deslujba, marturisirile de mahnire si mangaierile datesi primite impreuna cu strangeri de mans cu gra-mada, din acea odaie, in care cu doua ceasurimai 'nainte intrasem slobod sau ca si slobod, iesiiprizonier si prizonier de stat. Frumoasa prada,zau!... si eu m'as fall cu dansa. Dar cu aceste nuse mantuise napastiile mele. In tinda, domnii actori,gata ca si mine a intreprinde un drum de sear*ma salutary cu un concert de cobituri:

Iata, domnule Russo, ce patirn /din pricinadomniei-tale.

In minutul acela afurisii censura si ma asvarliiin car' ut.A. Surugiul scoase un racnet salbatec, carein acea prilejire mi se paru o cobe rea; caii sepornira cu iuteala si abia deosebii un glas, ce-mistriga: Nu uita blana mea... la Focsani!" Plecamin loc de exil!... SA-mi fie calea usoara,!...

Aci se sfarsesc faptele si incep impresiile. Noicoborixn paveul pe trapsor; am cu mine un cazac,phrtas la caruta, si picioarele noastre se ceartape un manunchiu de fan, ce ni s'a asternut spre afi mai pe moale. In urma noastra merge alts. eh-ruta, purtand Inca o fractie a puteril armate. Doicazaci calari, sub comanda unui comisar de cuartal,merg Noaptea e intunecoasa; cadeo burg de ploaie, targul e linistit, felinarele lipsesc,caci eforia pusese temeiu pe fagAduintele de calen-dar ale lunii; tropotul cailor si plesnetul bicelorau un rasunet jalnic; e o noapte numai bunh pentrufapte rele, pentru comploturi de romant, pentrumarl masuri de stat. Eu insa salut cu duiosie indreapta si 'n stanga bietele case din ulita mare,care dorm somnul dreptilor, fall de a sti ce se pe-

104

iesii

gin

trece pe Sosesc la bariera, un om in cal' na§aradica lute cumpana, surugiii injura, comisarul neureaza calatorie buns... Inca un pas... cumpana,se lass indaratul nostru... comisarul dä zor caluluisae, ea s'ajunga mai curand la culcu. El erasingurul fir care ma mai lega de societate. D'acuminainte eu nu mai sunt un ci un lucre, careva trece din mans in mans, dela privighetori"1,la temniceri, la cazaci... la carmuitori...

Aceste cugetari nu-mi venira pe data; nu ma pu-team gandi la nimic; atat numai imi aduc aminteca simteam o mare bucurie d'a ma duce dinPre cat caii sporeau la drum, ideile imi venira cugramada, de toate felurile de toate fetele. Tre-cand pe la Socola, de§i era intuneric, zarii pala-tul numit Petit Sejour §i ma 'nchinai cu smerenie,puindu-mi nadejdea in dreptatea oamenilor, a legilor

autoritatilor. Mi-adusei aminte ca cu vreo catevazile mai 'nainte ma preumblasem de vreo doua onpe acolo §i, Med, de voie, imi facui cruce. Cat tinuacea sears pans la intaia pO§ta, numai °data imiveni in gand o glumA; una e cam putin in impre-jurari a§a de glumete. Era cam ruginita, in adevar,dar tot o voiu spune, cu atat mai ales ca lucrurileruginite sunt totdeauna bune; dovada: ramaniigrecii, care sunt foarte vechi ruginiti, exilau;modernii exileaza dan§ii! A§a dar imi detemie prin gaud a glumi cu nevinovatie asupra chid-toriilor.pe socoteala statului Si mai adaogii cu aceea0.nevinovatie ca neaparat ministerul dore§te sa aflepa.'rerea mea asupra gradului de temperature in nop-tile lei Februarie prin Moldova.

Sosind sdrobit muiat la cea dintai po§ta, abiadobandii prin rugaminte, prin amenintari, prin spri-jinul cazacilor mai vartos prin ajutorul unei ju-

1 administratori de plasa.

105

ulita.

§i

§i.

Iasi.

pi

sipt

si

gi

pi

matati de galben, patru coti de panza de calti, cu unpumn de paie tocate purtaud numeleamagitor de perna. Trasurile, ce stapanirea despentru slujba exilatilor, ar cere neapa.'rat n4te oasede Fier; me§terii care le -pregatesc cu atata me§te-§ug, n'au prins Inca de veste ca sunt pe lumearcuri i leagane.

D'aci pana la Vaslui nu mai §tiu nimic; am camdormit, data se poate numi somn acea necontenitasdruncinare, care to asvarle la un stanjen de pelocul Cand scosei gluga din cap la Vaslui, eraziva mare.

27 Februarie. Parta sa puns caii, ma dau josla posts, unde gasesc un capitana§, de posts cascand.§i frecandu-se la ochi. Voia nemernicul sa capete*tiri §i, pretuindu-ma dupes cojocul de drum pre-cum fac ace§ti oameni inoepu a ma cerceta cuoarecare dispret. Eu ii raspund ca sunt surd; eldb.' -din cap §i urmeaza a se imbraca mormaind,.

Trebue sa §titi ca omul nu este in stare a mergeeinci poste pe nerasuflate, avand §i-o osanda po-litica pe capu-i, fara de a simti trebuinta d'a sedrege la inima; de aceea ne oprim Intr'o ulicioara,la Hanul Bogdanesei, unde ni se dau cafele turce§tifoarte bune, dulceti rachiu, totul pe 60 de parale.Acolo gasii §i doi Turci tragand din ciubuce cuo adanca seriozitate...

De mult era de cand doream sas Incerc si eu caiide posts, despre care atatea s'a vorbit. Cu prilejulacesta ma incredintai ca caii stint buni si ca surugiinu §i-au furat buna for reputatie. Totdeauna amgandit am spur ca surugiii no§tri merits a aveao istorie a for eu trag nadejde ca va ve-ni zivacand se "a scrie Fiziologia surugiului, precum s'ascris aceea a unui mare numar de chipuri mai putininteresante mult mai interesate. Mi-a date in gandsa-i pun pe scena... Cate ar mai zice el despre

106

0

tau...

gi

gi

pi

persoanele ce au purtat cu olacul. Dar lectia mi-afost spre invatatura; de acum inainte urasc teatrul;calea lui e plind de spini, si chiar de nu duce laglorie, apoi de sigur duce in exil!

Alergasem vreo sapte ceasuri xn goana mare,cand, trecand pe langa o trasur5., cunoscui obrazulunui prieten; bate° clips ne facuram semne sta-turAm. E de prisos a-i spun numele: e balaiu, ranscris la stapanire poarta adesea caciula tur-caneasca.

Uncle mergi?" fu intrebarea sa.,In exil", fu raspunsul meu.be spui?Priveste la tovarasii de drum.Unde?Dincolo de Dunare.Pentru ce?Reactie a intamplarilor dela 25 Ianuarie.Bine, tu nu erai amestecat in ele.Ce face aceasta? Va pedepse§te pe voi in

mine.Altceva?Mai intai aceasta ar fi de- ajuns. Apoi se

fac arestatiii- in toate partile pe tot minutul.Asta noapte toti caii de posts au fost pusi pe cer-cetari.

Mai sunt alti exilati?Doisprezece...Nu suguesti?

vrea se' pot. Calatorie burial Dar stai,tu unde mergi?

Ma duceam la Bdr lad; dar acum am schimbatparerea. Ma intorc la Iasi.

Tin'te bine... au sa to Puna la gros.Cale buna!

I arestari.

107

§i

§i

§i

AS

gi

A§ijderea!SA traiasca intamplarile dela 25 *i reactia!Forme le s'au. pazit? Judecata a fost lunga?Cat sä ma urc in trasura... Dar cc gande§ti

tu, iubitule?Ma pornii pe ras la exclamatia radicalului (?)

meu: manile noastre se mi§carer in aer ea ni§te tele..grafe, pe cand surugiul cu un chiot ma sbura inPo§ta.

Priveli§tea locului ce strabat e trista, stearpa. §ipustiita; sunt tot campii tntunecate de crivat §i&emanate pe ici pe colea cu delulete §i movile, carenu schimba.intru. nimic uniformitatea locului. D'a-lungul drumului nu e casa, nisi sat; la dreapta§i la stanga se zaresc in departare cateva colibe,ru§inoase s'ar crede d'a se

nasular'ata. Timpul e

intunecat §i, de frig, bag in blana §i strigsurugiilor a goni §i mai tare...

La Barlad intarziem un ceas; un sfert ca sacumpar pane, pa 'nghit un paharu§ de rachiu, ha-preuna cu escorta mea §i trei sferturi la po§ta sprea da capitanului vremea de a-§i face tabietul dupermasa. §i a-§i trage ciubucul. Ce faci? Omului iiplace a trai bine!...

Perna la Tecuci vremea se schimba, cand sprevant, cand spre ploaie; pulberea §i glodul se lupta perand asupra-mi. N'am nimic de spus despre acestedoua targuri; mi se parura a§a murdare, a§a des..puiate, Meat nu platesc nici vorba. SA facem insao deosebire: la Tecuci se gasesc covrigi minunati.

D'aci pans. la Foc§ani ploaia pica 'Lira 'ncetare;la cea din urma posts era itioapte adanca.: nu mai§tiam uncle ma aflu, nice ce fel de tarA. strabatem.Cand ajunsei la domnul ispravnic, nu-mi sta prinputinta a ma cobori din trasura; glodul ce sestransese pe mine ma oprea d'a ma mica; nu pu-team sa inteleg ce este in car' uta; a trebuit sa

108

se' -i

aduca o lumanare, ca sal ma descurce, si opt brateca sal ma desnomoleasca. Domnul ispravnic citesteporuncile; escorta mea ma dal pe manile d-sale siprimeste o adeverinta, ca si and as fi fost uncolet de marfuri. Ma spal pe obraz de glod si depulbere si fiind abia 81/2 ceasuri, ma duc sal ma'n-chin cu plecaciune la domnul ispravnic si la toatasindrofia; erau vreo ,case-sapte insi, carora le pla-tesc buna for primire prin cateva stiri noua, caretree din gurs in gura, si apoi ma due sal ma cultintr'un pat de minune. In exil nimic nu e de le-padat §i niciodata un pat bun si un pahar de ceaiun'au mai mult pret.

28 Februarie. Abia la zece ceasuri niram trezit;usa se deschide si vad intrand un cap de cazac;tna recunosc ca sunt al lui. V5zand ca nu matdau un semn, s'au fost temut ca nu cumva sal filuat-o la fugal noaptea. MA imbrac in grabsie§ind, intalnesc pe contracciul postelor, pe carenu lipsesc a-1 felicita pentru, buna stare a otcupuluilsau; in sfarsit ma pregatesc a ma porni la Soveja,unde este soarta mea d'a merge; ce-i mai de tre-buinta sunt albiturile; cumpar dar groaznic de stumpopt camese pentru un exilat de agiuns douaduzine de coltuni e cam mult si tutun ade prisos! i cat mai ramane din ziva aoeea staude ma odihnesc si dorm. Se aprind lumanarile;sindrofia se aduca; nu voiu descrie acea sindrofie,ca e tot ceea pe care o 'ntalnim in toate targurilenoastre de prin tinute, ba bed chiar si 'nP'aici see vorbeste mai mult pe munteneste.

Se deschide usa si intra un boier batran, carepare a fi un patriarh al locului... a imbracat mol-doveneste si eu stau de-1 privesc cu curiozitate,sau ca pre o curiozitate. Nu stiu pentru ce, decate on intalnesc cate unul din acei salbatici care

1 serviciul, institutie.

109

0,

Iasi.

au pastrat vechile straie, mi se pare ca in felul lorei judeca foarte sanatos §i au in sine§i un ce pito-resc; iar card vorbesc, graiul lor, §i de n'ar fi,placut, e plin de originalitate. Azi numai ei au ramascare sa vorbeasca pe moldovenie. Vazand pe acesta,eu ma a*teptam c'a sa inceapa, a povesti §i nu main§elai.

In tot tinutul nu se vorae*te de alta decat de unintreit omor, savar*it in impAjurari groaznice decatre *apte insi dintr'un sat, prin care am sä treemane. Acei oameni s'au prins i d-1 ispravnic nearata armele ce s'au gasit la dan§ii: un cutit tareCaicos, cu ascuti§ul de cloud palme lung, o parechede pistoale rele §i un frumos iatagan cu 'nanun-chiul de argint sapat, care negre§it ca este de furat.Crima sluji de tema fiecare in§ira numele talha-rilor pe care i-a cunoscut; Voicu, Petreanu §i altireinviase, mai mult de cincizeci de on auzii re-viind iu vorba numele Olteanului. Tara de gios aMoldovei e intetita de talhari, sau ca locuitorii eiau pistrat aceasta ca un ramas din vechia lorvitejie §i din obiceile de jaf ale razboaielor dintrecut; sau ca le-a dat pronia o aplecare &easeda§a de nenorocita; dar sunt sate intregi, ba §iocoale, care se bucura de o reputatie foarte in-doielnica, fard ca aceasta sa le fie spre ponos.

Veni §i randul unchia§ului d'a povesti; povestealui e cam lunges, dar am tinut-o minte, osebit numaide gesticulatia lui, de ca,teva injuraturi §i de acelpitoresc al limbii, caci era §i glumet batranul. Amuitat numele talharilor, numirea satelor §i locu-rilor, dar prescriu aci istoria, cu nadejde ca se vorgasi §i acelea, daces nu voiu putea insumi a le punecu vremea la locul lor:

...La 183... ceata aceea strabatea tinutul Putneiin toate partile. Era vary mare lipsa de papu§oiuin tare de gios; cane erau cutrierate de negutatorr

110

pi

pi

gi

si de care, ce mergeau sa is merinde in Cara desus... Intr'o zi, ceata de care e vorba intalneste pedrum, pe langa Adgiud, doi Turci, ii calca, ii je-tuieste intr'un minut incaleca apoi, land d'a,lungul malurile Siretului in gios. D'asupra Mara-sestilor intalneste vreo saizeci de care moldovenestisi muntenesti, ce se duceau sa cumpere papusol;pe data ce talharii rostira un euvant gl aratarapistoalele, toti carutasii o rupsera la fuga care'n-cotro putu, unii puindu-se cu hula la pam.ant, altiiaseanzandu-se prin maracini, altii alergand cat iitinura picioarele, hotii trasera pistoalele mai multin vant, nimeni nu fu atins; dar numai spaima... Eiadunara vreo sapte mii de lei, care tot sunt cevasipentru niste talhari si care sunt foarte mult pentruniste tarani. Nemultamindu-se insa pe atata, ei, totin ziva aceea, earmesc in spre munti apuea dru-mul d'adreptul prin campie;... aveau cai buni hotii!...Pe la apusul soarelui, iata-i ca sosesc la n sat: pe.campie nu dasera peste alteineva decat peste unbiet razes ce-si treiera graul. Hotul mils n'are!Unul din ei lua binisul din spinarea Romanului

puse pe al lui; apoi intrara in sat.Tocmai in ziva aceea, pentru pAcatele mele, ve-

nisem si eu de prin Cara, intr'o caruta cu un calsi trasesem la hanul din sat, ca sa noptez acolo cuvreo patruzeci de care, ee-si faeeau .conacul. *damca locurile sunt eutrierate zi si noapte de hotisi ma. feream de vreo pacoste.... Vremea era cam tul-burata, tuna cam infundat incepuse a pica stro-pituri late de ploaie. Nu era cu putinta sa ma ada-postesc in carciuma, de multi ce erau intr'insa...Ma 'nfasurai eu ,intr'o ipingea veche de aba,ma starcii in &Anita si carciumartil imi asvarlid'asupra o rogojina. Doar ca. apucasem sa ma cule,rasufland abie-abie, i simtii cea se ridica rogojina;o mans imi dete ipingeaua in laturi i ma pomenii

111

si

si

si

gi-I

fala in fats cu capitanul cetei de hoti... Numai catavusei vreme sa asvarl la d7icul punga mea cu vreocloud sute de us/uci; indata ma si scol si intru incarciuma in urma capitanului... Era tare intuneric;...hotul chiama pe carciumar porunceste s'aprinzalumanarea.

N'am lumanare", raspunde arendariul, dar de-iastepta putin, m'oiu duce sa iau dela vornic..."

Auzii rasunand o palma; unul din hoti scoaseo legatura de lumanari, si scaparand cu amnarulaprinse doua. Una mi-o deters mie in mans, porun-cindu-mi s'o tin. Ma facusera sfesnic talharii! dreptsa spun ch." ighemoniconul meu de boier se camsburlise; dar oprii paraponu/ pe seama mea. Pecealalta lumanare o lipira de sobs... Nu tin mintesa fi vazut vreodata in vieata mea chipuri asa man-tire; ai fi jurat ca nu-s talhari. ce arme, cestraie la dansil! Numai firuri si sapaturi de aur,imprumutate de pe la Eu, biet, stam inmijlocul casei numai cu camasa si anteriul pe minesi cu cismele in picioare! salul dela brau se desfa-prase in val-vartej dela 'nceput... base hoti

apoi indata incepura a intra in odaietaranii, tovarasii mei de conac si de paguba, cateunu-unu; toti sezura pe lavita dela parete, farce sacarcneasca; dupes dansii venires si hotii, care ince-pura a oerceta pe fiecare si a scormoni prin buzu-nare si prin chimire. Despre parte-mi cu mare foesi grija catam la toate cate se petreceau. Pe dataoe vreunul era jafuit gata, mi ti-1 asvarleau pe uncrivat mare, ce era 'intre sobs si parete, de ajunseseacolo sä stea gramaditi ca nista saci de fain. Candmaauira aoeasta posna, doi dintre talhari luarapistoalele in mans si iesira afara de straja. CeilaltiBase chemaral din non pe carcimar poruncira saaduca din pivnita yin si o putinica de icre moi, caretrebuia sa se afle acolo... Diavolii cunosteau bine

112

calatori...

ie-Ora

§i-i

pid

*'apoi

afara...

locurile, cad in adevar icrele erau aduse pentruprivighetor 1. Carcimarul aduse o mescioara ro-tunda cu trei picioare, yin, pane §i icrele cerute.Capitanul se razima de o crapatura ce era inparete §i slujea drept fereastra; i ceilalti §ezuraimprejurul mesei. Imi facura semn sa m'apropiu,ca sa le fac lumina, §i se pusera pe o mancare tea-pana §i foarte adesea stropita la masea... Intelegetidomnia-voastra ca Dumnezeu n'a facut pe boieri casa stea in picioare pe cand mananca mojicii; deaceea incepusem eu a ma cam stmahorisi, landdeodata s'auzi un sgomot mare despre sat. Prinsesede veste ca la carcima au calcat both §i veneauo,amenii armati cu furci i cu bate, facand larmamare... Talharii insa nu se clintira... Sgomotulcre§tea mereu, dar doi strigand mai tare,ziceau in .gura mare: Mai oamenilor, catati-va detreaba! Mergeti pe la casele voastre; care avetineveste, cu muierile voastre; care n'aveti, cu alecelorlalti!..." Apoi rasunara cloua pistoale slobo-zite tot odata in vant, barbati, femei, copii, totitacura... Hotii din odaie 1§1 cautau de bere §i demancare; peste putin insa alte strigate se auzira,impreuna cu impu§caturi. Fugarii luase intr'ajutormai multa lume veneau de aceasta data cu o lamagroaznica. Strejele strigara: Ie§iti". La aceste cu-vinte, capitanul sari peste masa cu a§a multa furie,incat ma tranti pe gios. Pans sa n'apuc a ma aezape picioare, toti dase navala afara stau pe prispadinaintea u§ii. Huetul se facuse aa de mare, incatsocotii ca toata carcima era cuprinsa de gloats;.easesprezece focuri rasunara de rand §1 se facuiara* tacere. De asta data talharii se 'napoiarain odaie, i§i umplura armele *i se pusera iara lamasa...

Ia spline, boierule", intrerupse aci unul din1 administrator de plea.

113

in$,

si

si

pi

ascultatori, te and povestind multe ma'runte; dardespre buselile ce vei fi capatat Si domnia-ta invalmaseag nu pomenesti de fel."

Sa ma ierti domniata; eu ream capatat mimic.Drept sa. va spun ca m'a pens i pe mine mi-rarea, cand m'am vazut scapat tefer printre pica-turi. Dar talharii erau veseli foarte multimiti deprada zilei; nu le-a mai statut sa se lege de mine...Dupa o jumatate de ceas; ei incalecara, ca sa lash'din sat, dar tocmai la capful satului era o carcimain bordeiu, ce,o Linea un muscal, anume Ivan... DoiTurci se odihneau acolo... Auzind impuscaturile, eisocotira paganii ca este vreo nunta in ve-cini, macar ca. era in postul San-Petrului, spuseralui Ivan sa mearga sa vada ce e p'afara far seculcard. La o fuga de cal dela sat, Ivan se intalnicu hotii.

Sa-ti fie noaptea bund, badita", zise unullui Ivan, dar tine esti to ?"

Ivan carcimarul, ma due in sat sa vad ce-ip'acolo...

Dar pe la tine ce veste, bade Ivane?Ce sa fie? Nimic. Ia doi Turci au mas la

mine la adapost.Fa-te 'ndirat acash!

Talharii deters pinteni tailor, l'Asand pe Ivansa-si urmeze calea sau sa se intoarca, dupa plat.La carcima poinenita, ei descilecara si trasera cuurechia; nu s'auzea alt sgomot, decat bataia uneimori ce era nu mai departe de o asvarlitura depusca; la moara lucea o zare de lumina; altmintreleapeste tot era facere noapte mandra din luna luiIunie. Hotii s'apropiara de bordeiu vazand usadeschish, se indemnau unii pe altii sa intre mai intai,caci se temeau de vr'o cursa; dar Ion, cumnatulcapitanului, cel cu binisul de capitate, apuca ina-inte si dupi el merg cu totii. Ardea in launtru un

114

§i

§i

§i§i,

si

fel de candela, ce d'abia lumina; pe pat dormeaudusi amandoi turcii, cu armele langa dansii; unulbatran si celalalt tanar, ca de vreo 19-20 de anisori.Hotul cu binisul lua mai intai armele; apoi, ridi-cand de urechi pe turcul eel tanar, it dete pemana unui tovaras de ai sai, care -1 trecu altuia,si astfel bietul baiat, ?Ana sa n'apuce a se trezibine din somn, se pomeni mort, fara d'a zice nisikark! Turcul eel batran, desi dormea ca un turc,dar Ion nu nemeri tot asa de bine cu dansul; eramai teapan, mai voinic turcul, si siret; caci simtindunde vor sa duca treaba, el se rasa greu, de picape gios, si amagi inteastfel pe ucigasi. Nu stiu datav'am spus ca, osebit de pistoalele si de cutitele cetalharii purtau la brau, apoi mai aveau si cateunele legate cu gaitan de fir ti aninate de gat, ca sale fie pentru scaparea din urma... Pe cand sta dose lupta Ion cu turcul, acesta, rasturnat pe gios,dete cu mana peste pistolul hotului, care se leganade gatul lui, si apucandu4 fara veste ii sloboziin pantecele talharului... Lovitura fu teapand, caciglontul strabatand pe Ion se infipse inteun tovarasd'ai lui. Ion sovbi si cazu gios... Talharii se pa-trunsese de groaza si turcul se furisa si fugi a-fara... Ion se vaieta infasurat in binisul lui... Cum-nate Inane ", ii strigh capitanul, stapaneste-ti firea... las' ca te-om razbuna !" Precum zise, asa sifacu. Turcul speriat, nestfind incotro s'apuce, dasefuga spire focal ce se vedea la moara; dar in razaluminii hotii dau cu pustile si cu pistoaleleca la semn... Ametit de frica catand tot la moara,turcul cazu in scocul morii si roata it ridica sdrobitsi sangerat. Acum cel putin se credea el scapat,dar oamenii dela moara, desteptandu-se din somnde atata huiet, on ca au socotit ca i vreo stafie,on ca au crezut ca-i vreun hot, se repezira cu cio-megele pe dansul si4 ucisera de tot... Paste un

115

si/ntrIngul

ceas muri §i Ion... Ceata i§i urma drumul inainte;cand se revarsa de ziud, ea trecu hotarul muntenesc,unde muri de obosea1 4 0 de pierdere de sange ce-Walt hot, ce se fanise. Capitanul tovara§ii luiplatira moartea acelor doi hoti, ueigAnd un bietom nevinovat, 0 se duser5, in tale lungs panA din-colo de Craiova... Nu §tiu ce mai fact' capitanul§i ceata lui, dar era voinic om capitanul §i inimostare !",..

Istoria fusese cam lungs, mai ales ca mie mi-auscapat din minte multe din amAruntele ei. Unspre-zece ceasuri sunase 0 mai toti ascultatorii se apro-piasera de u§A, cu §Apcile cu caciulile in mani(la Foc§ani palariile se obi§nuesc numai duminica

zilele de sarbatoare). Povestitorul lua §apca inmans, dar pe pragul u§ii el sfar0 intr'astfel is-toria:

SA Va mai spuiu insa ca eu, ramaind sin-gur caci trebue sa §titi ca toti taranii fugiseraunul dupla altul ma pusei pe ganduri, aprinseiun foc mare-mare, intinsei un covor dinainte-i §im5. lungii. Eram acuma singur stapan chiria§ alcasei, de vreme ce chiar psi carcimarul fugise. MAuitam cum ardea focul §i stam de ma gandeam.Cam peste o jumatate de ceas, intra un biet pacatosde neamt §i se apropie de foc; i§i scoase eaciula;

multumi.Ce veste, domnule neamtule?Pans sa nu intro In sat, m'am intalnit cu o

ceata de oameni calari, care ..mi-au cerut pipa.Ei, §i-ai. dat-o?Ba eu n'am vrut i m'am pomenit cu doua

garbace pe obraz...Multame§te lui Dumnezeu c'ai scapat cu atata.

Aceia erau hoti; acuma ie§irA d'aci din carcima,unde an jAfuit o sumedenie de oameni.

Ah! mein Gott, striga neamtul §i, fara s'as-

116

Si

§i

§i

§i

§i

ti.

culte ce-i mai spuneam, §i-a luat geanta batul §is'a pornit neamul ca o sageata.

Vorba de pomana la mo§neagul acesta",zise ispravnicul, dupes ce ie§i bkranul boier. A.§aare el obiceiu sa tot spuna la secaturi.

Nu eram cu totul de parerea domnului isprav-nic... dar starea mea de osandit politic nu maierta sa, am pareri deosebite. Dadui dar din capcu un zambet de tivoire, cu capul plin ca obanita de aceste povestiri, ma dusei sa ma cult...

Seara de azi §i patul de ieri vor ramanea caamintiri placute.

1 Martie. E ziva Dejunam in pripa.Ispravnicul mai des ceva porunci §i ne pornim in-sotiti de patru cazaci... In dreapta §i in stanganorodul cu caciula in 'nand se 'nchina la noi... candzic noi... inteleg pe ispravnic §i nici peci pe cazacii no§tri, sau mai bine tot sgomotul oefaceam. Din zi de dimineata vremea e frumoasa, dartam ger!... Trage un vant rece, de ustura... Eumultamesc in mine d-lui Catargiu pentru blana sa§i ispravnicul multame§te ursului in care e'nvelit...,cu dansul el cuprinde mai toata trAsura... Eu mastarcesc intr'un colti§or, fares d'a carcni... Crivatulsufla aspru din partea muntilor, ale caror culmi sevad albind de omat... Drumul ne duce prin n4tecampii ce par pustii, niciun copaciu, nicio cases;ici colea ni§te paraia§e, ce le 'trecem fares pod,ni§te casute saracacioase; pretutindeni o priveli§tede pustietate un ce jalnic... Poate ca starea meaimi arata toate intr'astfel. P'alacurea In campie,mai ales langa vaduri, se 'thresc n4te carcimeticaloase, de-a infat4are indoielnica., din ale carol.ceardace, in dalbele zile ale verii, ochesc talharii pecalator §1 rad, pititi la umbra, de oamenii stapa-nirii... caci aici e Cara talharilor, §erpuita de pa-

117

si

imi

si

plecarii...

dansul,

si

si

. . . . .....

raie, scaldata de Putna si de Siret, asa de multlaudate in cantecele beitranuti; adapostita sub plaiu-rile cu poteci ascunse si cu colnici nerazbatute, indreapta sunt poalele muntilor care'ncing Cara Vran-cei, acea vatra de oameni indrazneti, cu obiceiuripatriarhale pastrate dela strabuni, care de veacuriau pazit tare de Unguri si neatarnarea for deboierii pamanteni... Dincoace pe coasta aceea, stear-pa azi, mane, is vara, se vor inalta mii de vice,mandria si'mbilsugarea locului, caci aci sechiama ca sunt Odobestii. Vinul bun dela podgorie,vecinatatea ambelor hotare, muntenesc si unguresc,blandetea si starea uinilita a taranului, avutiilepamantului, toate adunate la un loc au Meat ca cam-pia Putnei sa fie cuibul vestit al hotilor. Toti tal-harii cei mari s'au cutrierat pe aci... aci au voinicitVoicu si tovarasii lui... de abia un sfert de teasd'aici e locul unde s'a dat grins dupes o zi de luptacrancena.; alaturi de mine sta chiar acela carepovaituia 1 pe biruitorii lui. Pe data ce vezi malurileSiretului, tarinurii Putnei, biratisarea campiei si amuntelui, to pafrunzi lesne despre miscarea ce eledau acestor locuitori, an veci pribegi siInfatisarea carcimilor i l spune de sinesi tot ces'a petrecut in ele si ce are sa se mai petreaca;parca se si and chiotele betiei, injuraturile talha,rilor, rasul for grosolan si vaiefar. ile bietilor

spre a va desavarsi privelistea, inlaturile drumului mare, pe aproape de sate, se vedeinaltandu-se din tarana fumul unor colibe, caresi acele sunt carcime de alts fire... Printre locuitoriilocului s'au amestecat o multime de sarbi, de bul-gari cu fete mohorite, tare nu se stie de unde yinsi nu se stie cum li chiama... Iata-ma sosit, dupesce am trecut Putna, la un sat slut 0 jigarit, ce-i

1 comanda.

118

tarii

irn-pilati... S'apoi,

zice Gar lile, §i unde s'a petrecut mai deunazi ungroaznic macel. Pana se scarbe0e a povesti aseme-nea uricioase cruzimi; casa patima§ului e sparta§i bortital... Un sarb cu nevasta, cu Tnoul i cuun copil al sau, au fost Faptuitoriisunt la ispravnicie §i tagaduesc... sa trecem inainte!

Vantul tot sufla tare, not trecem un pa-rau, a °aria obar§ie e departata cu un teas delama ce-mi este hotarit... Cat la el ca sa-i prinzcuno§tinta §i, dupa apele-i repezi §i tulburate, dupaprundi§ul din matca lui, nu-mi lass efecior de munte... Atat de mult cat la dansul,1ncat nici bag in seams c'am parasit campia neoprim la gura unei vai, prin care u§ita iesedreptul Panciului... Apoi iar luam *u§ita In sus,pe o tale ce s'ar numi mai bine chiar patul pA-raului.... Alaturi unul cu altul yin satele Varnita§i Verzii, sat raza§esc... P'aci's locuitori multi...Apa prin care imblam sapa muntele dupa placu-i,rasletindu-se ingustandu-se, despicand vai rasfa-tate §i restrangandu-se deodata maluri... Din ne-norocire pe cer plutesc non posomoriti; viscolul nevine de pre culmea muntilor §i in dreptul RAcoaseiomatul pica cu fulgi indesati; noaptea se apropie;zapada intuneca cerul; trasura abia se mica; vantulrastoarna pe surugii. Copacii se acopar cu alb. 11--

§ita muge§te cu jale. Adevarata zi de exill.. Is-pravnicul injures, iar eu scot capul din trasura afara§i rad vazand cum pica omatul Si cum se zugra-vesc pe cer crestele muntilor; rasuflu aerul §i magrabesc a ma imprieteni cu locurile ce ma vorgazdui.

Era noaptea adanca, cand ajunseram la Campuri,unde se'ncep adevaratii munti... Vremea era totrea... ar fi fost cu primejdie a inainta... Moldo-venwl meu de ispravnic n'avea pentru pri-mejdui pielea.., Stain acolo de cinam §i ispravnicul

119

*u§ita,

indoiala Ca

cain

si

siin

gfce-pt

trimite de Sire egumennlui manastirii, care e de-partata de un teas; iar eu incep exilul dormind peun pat fart perna, Para saltea, fart oghial...1 Acise'ncep zilele mele de 'ncercare cu toate acesteaam dormit pans s'a facut a doua zi, ziva mare

luminoasa.2 Martie. Egumenul soseSe PriveSe-1

la faith'. §i'ntreaba-1 de vieatal... El vine in odaiecu o pips nemteasca in gura Si ne da ziva buns§uguind... La urma yin formalitatile: Ispravnicul matrada 2 lui, precum ma primise dela escorta meadin Iasi... sub luare de adeverinta. Acum nu mamai poate pierde data s'o intampla una ca aceasta,are cu ce ma reclama. Se cite$e ofisul domnesc,care zice: Sa se inchida Alecu Russo, ca un fa's-vratitof al oranduielii publice din Cara sa; sa seprivegheze zi gi noapte de catre doi jandarmi destoi-nici §i nemitarnici 3, sa se tie la cea mai aspraopreala, farce a i se da de scris sau a primi el seri-son, a se a§eza pe hrana de fasole §i pe (canonde rugaciuni, spire veni la pocainta la ispa-*ania pacatelor".

Ma uit cu jind la d. ispravnic, care se'ntoarceacasa la d-lui, si, impreuna cu noul meu temnicer,apuc calea inchisorii. calea vremea merg totstricandu-se din ce in ce mai mult... Suntem in zileleBabelor, adica noua zile d'arandul are sä fie S fru-Mos urit, are sa ploua, sa ninga §i sa bathvantul, §i din cand in cand soarele se va arata ran-jind cu razele sale... Sosim !pe omat... in preajma-mivad numai brazi stand... locul imi pare intristator.'Judea dar ma due de ma cult... seara la ciliama trezesc... dar numai decat adorm din nou, fartde a &Ala impregiur.

1 plapoina.2 dete.3 care nu iau mita.

120

si

sia-S si

si

si

si

si

Si

asi

3 Martie. Vremeia e pe schimbare. De§i e vans§i omat, ma strecor p'afara... priveli$ea nu e ve-selitoare; satul std in fundul unei vai scobite deapa Su§itei... casele nu se vad, dar fumul dinogeacuri std cheza* pentru ele... schitul, de§i maiinaltat decat satul, std rezemat de ni§te munti, carecu paduri, care despuiati... unii pared sunt bolnavi...N'am nicio carte §i mi-i tare urit!... Temnicerul meuse porne§te maine... cat pe fereastra odaii mele...§i vad chiliile manastirii §i biserica... Se face o in-gropaciune. Totul aci e trist.

Nu §tiu de ce sunt tot posomorit. In zadar linitot poveste$e parintele la istorii; mi-e urit. Au

ceva vizite; mi-e urit. Mi-i urit chiar de ascrie... Altadata va voiu povesti istoriile pArintelui

obrazele vizitatorilor mei.5 Martie. Ma aflu cu totul singur... De uritt

spun sa-mi aduca din biserica o carte, pe care inzadar o rasfoiesc, fara de a putea citi un momentpe dansa... Trag tutun mananc de patru on pezi... Imi spun ca sunt doua ceasuri turce§ti §i euam mancat de sears... Ma cult... dar de dormitnu-i nadejde; 1,n zadar cat de un teas a imblanzi peMorfeu... Aud sgomot... ma scol; un trimis delaFoc§ani imi aduce rufe strafe... Ma pun iara§i inpat, ca sä citesc...

6 Martie. Si sa nu cred in semne! Aseara,papa sA nu vie trimisul dela Foc§ani, fe§tila lu-manarii de seu trosnea §i eu ziceam in mine: Asa vie cineva; de n'ar fi hotii; §tiu c'arsarmanii; un biet exilat! ce mai pomana!" Dar n'amvreme sa scriu... citesc, cad mi-au venit §,ase bro-§ure §i un Theophile Gautier... sunt bogat!

7 Martie. Timpul e intunecat, dar gata peschimbare... Ies in pridvor... aerul e primavaratec§i se aude cantand in padure... Cat la muntil aicaror brazi i-am numarat, §i visez a campie...

121

venit

*i

Si

*i

pati-o,

gi

gi

Ma 'ntorc odaie si m:a.." pun la fereastra... Tata bi-serica; schitul si biserica sunt zidite de Matei VodaBasarab... Au spoit acum din nou vechia biserica...e simpla, de un stil ce nu-i poti zice nici intr'unEste si o pisanie 1 veche de cand cudar e slavoneasca... Din slavoneste stiu numai douavorbe rusesti, si alte doua lesesti, si acelea suntpentru trebuintele mele particulare, de aceea nu mapot indeletnici cu citirea pisaniei...

Un slujitor al schitului sosi acum dela Casin 2,patru ceasuri de-aci... zice ca sunt acolo trei boieripusi sub paza satului; douazeci de sateni 1,i pazescpe rand, strejuind cate doi, zi si noapte la usalor. Pricepui indata tine are sa fie. Aceasta do-vedeste ca ispravnicul de Bacau, pe care-1 cunoastemtori, a luat lucrurile serios ca a dat acelor boierio insemnatate pe care ei, sarmanii, desigur n'omerits

Aceasta poveste mi-a adus aminte pozna dinsaptamana trecuta, pe care o i uitasem si acumstau de ma gandesc la doua lucruri... Mai intai lacursa intinsa de d-nii mini§tri, in care d. aga m'atras cu ass multa dibacie...; a Post o adevaratacomedie de parete... Pacat lash' ca se cam da degol marafetul comediantilor... Se zice ea oameniirai sunt apoi, zau, nu-s om rau, caci n'ambanuit nimic... Apoi iar mid gandesc la purtareadomnilor actori sau artisti si nu ma pot domiricum niste oameni, care de atatea on au rostit atateafrumoase maxime si ipvataturi presarate prin drame,comedii, tragedii si vodeviluri, n'au mai multa inimasi n'au inteles ca li se cuvenea a fi cat mai mandri,caci orisicum tot li s'ar fi Intampiat ceea ce au

1 inscriptie.2 in original gresit Casau.3 E vorba probabil de actorii care jucasera in piesa lui Russo

si care fusesera inchisi la milniistirea Casin.

122

iin

cladireat..

gi

g.

patit, *i ca cu sau farce hartia ce all iscalit a*a demar*ave*te, ei tot erau sa fie exilati. Sarmani nepri-ceputi, care u'au inteles ca, in toata aceasta istorie,numai eu eram pe d'asupra, ca fuiorul popii, can'am fost, biet, decat prilejul de a li se rasplatipentru trebile de mai nainte; in sfar*it ca, dacesn'a* fi ie*it eu la maidan, s'ar fi gasit vreun altcuvanti oarecare. Stapanirea voia cu tot dinadinsula se juca cu dan*ii d'a ascunsele. (Pricepeti cuvantulcum va va taia capul!) Intelepciunea turceasca, dupescum imi spunea mai deunazi temnicerul meu, zicea*a: Stapanirea gone*te iepurele cu carul cu boi*i-1 prinde..." Parabola orientala de insemnat!...

Paznicul meu cel mare, adica ispravnicul dinFoc*tani, nu ma chiar acum imi trimise tutun

cateva randuri prea draiastoase.8 Martie. Vremea -e minunata. Baba a 'nti-

nerit... ea ne zambe*te, dar tot- i se cam vede *fir-benia... Adineauri statui fats la pranzul slujitorilormandstirii *i al lucratorilor, afara la aer.... Am.mantuit cartile ce mi-au venit dela Iasi; era unvolum in *ase bro*uri al Magazinului istoric pentruDacia, tiparit in Tara Munteneasca... N'am ce spunedespre publieatie *i despre scopul ei... e frumos, emare, e folositor. E multa simplitate in cronica luiConstantin Capitannul, multe mu*cari impotrivaMoldovenilor; dar e ieftin la vorba *i tare ostenitor;nu plate*te cat Miron Si altii. Am citit foarte multosebitele bucati datorite Tedactorilor m'am unitcu parerile lor, cu privirile for istorice; dar aceastacitire a lasat in mine o intiparire rea... iat-o: Pastezece de ani n'are sh mai fie limbo romaneasca;vom avea romaneasca italienizata, frantozitamai mult... De mult ce voiesc a curati limba, a oimbogati *i a o apropia de izvorul ei, s'a format oalts limba, pe care Cara n'o 'ntelege *i nu o va 'n-

1 motiv.

123

rata._§i

§i

§i nitric

pi

telege pe veci... Pricep ca Francezii sa-si fi alcatuito limbs din latineasca stricata si din idiomele galice,germanice, celtice si altele; dar n'as pricepe eacineva sa se apuce a strica acum limba franceza.De e vorba sa priimim ziceri si termeni care sainlocuiasca pe cele ce ne lipsesc, sau care sunt debasting slavona, atunci luafi eel put-in radacinilelatine si dati-le o infatisare romaneasca.

Rasfoind pe Theophile Gautier, am dat pestefata 75, editia din Bruxella, uncle zice: un con-vent est un monde, etc..." Dau iertaciune lui Gau-tier, caci nu cunoaste Soveja... si mai ales fiindcanu stie ce va sa zica a fi la Soveja fara de voia-ti...In Franta se exileaza numai dinastiileCand esti exilat, chiar raiul ti-ar parea iad... n'aisedea inteinsul sub zavor, nici trei zile... Tocmaidespre aceasta parintele Acati 'imi povesti, pans sanu piece, urmatoarea istorie:

In oarecare lark al carei nume istoria nu-1 spu-ne, traia un om bogat, care, ca toti bogatii, mureade urit. Intr'o zi, satul de huet, de politica, declevetiri, de petreceri 0 de adunari, el hotari sa-sischimbe traiul, si 'ndata se si inchise in cash', fara, casa mai puna piciorul afara, fara ca sa pofteasca penimeni la masa la dansul, fara ca sa mai vadavreun om pe lume. Schimbarea paru tuturor ciudata,toti in toate partile nu vorbeau decat de aceasta,si orasul fiina mic si lumea dintr'insul mult vorbi-toare, stirea ajunsese pan. la urechile domnului,craiului, imparatului, sultanului, sau cum ii va fizicand fericitului muritor, care mustruluia acea fru-moasa tara. Istoria ii pare si lui ciudata si, spre a Iseincredinta insusi mai bine, el trimise catre ipochi-menul nostru un adiotant al sau, poftindu-1 ca savie sa pranzeasca cu Inaltimea sa. El frisa raspunseca roaga pe Maria Sa sa -1 ierte, fiindca nu-i staprin putinta a iesi din cash' afara. A doua poftire,

124

§i mini§trii...

a treia poftire acela*i raspuns... Invederat sesimtea ca staruinta lui era indaratnica, mai ales ca*i Linea acum de trei saptamani. E iusa cunoscut ca,data supuqii an uneori staruinta, apoi *i domnitoriiau vointa. ce e mai mult au putint.a de ailIndeplini vointele. A*a *i print-al despre care vor-bim, suparat peste masura de a*a nesupunere,a*ternu intr'o zi vointa Intr'un luminat offs, princare poruncea sa se puns la popreara omul care nupriimise cinstea de a ospata cu Maria Sa sa -1 tinsinchis in cases, neiertandu-i catu*i de putin a ie*iafarA. Un ministru, un aga sau un. adiotant nu sespune lamurit care din toti fu insarcinat facescunoscut luminata porunca sa-1 tines sub paza.Dar indata ce citi ofisul, boierul nostru i,si tranticaciula in cap Si cu manile in *olduri Incepu sastrige: Cc va sa Ba, ia, acum am sa ies...nu voiu sa stau acasa cu d'a-sila... Ce am stricateu, rogu-te?... Iaca voiu sa ma primblu in ciudatuturor.... Maria Sa imparatul n'are dreptul saoranduiasch." a*a de fat' judecata... Ce,adica legi npi nu mai avem in Cara ?" sase primble.

Las la chibzuirea fiecaruia morala ce izvora*tedintr'aceasta.

9 Martie. Sunt bolnay. Catre seara primesco multime de vizite, adica pe untrofiter1, pe unvame,* clung trei cucoane: una e o niatu*a groasa,ce se crede inch tanaral face nazuri, are in cre*tetun pieptene, de*i e cu parul sburlit; poarta rochieneagra, care a host de matase, un iar hegru.Cealalta e munteanca; nu-i sluts, dar e sulimenita*i inzorzonata i tara*te dupes sine o manteluta cepare a fi fost de drap-de-dame. A treia) imbracata custraie jumatate vechi jumatate noua, infati*eazacurat chipul acelei frumoase *i puternice denumiri

1 sub oficer.

125

§i

0isi

sa-i

ine0,ie0

§i

§i ,sal,

pi

pi

zical...

pi

romane§ti ce aseamana pe femeia sluts cu ciuma...Ele vorbesc mult despre locurile de pe aci... seplang ca nu pot gasi slugi. Se vede ca oameniilocului nu vor 8a sluieasca pe ciocoi; iata cuvantulpentru care ace§tia numesc proqti; eu, dimpo-triva, ii cred, pentru aceea, oamenii sdraveni. D'aciin sus se incepe a se gasi samanta de adevaratiioameni, pre cat a mai ramas in poporul moldo-vines c.

10 Martie. Azi am facut chef §i veselie!...A4a se §i cuvenea, azi e in ziva Dom-nului toata fiinta cats sa se veseleasca.... chiarexilatii.

Dimineata am iesit in cerdac, ca sa s'arunc o pri-vire... timpul era frumos ascultam cu placerecantecul coco§ului, colo in sat. Deodata, aproape demine, aud plansete vaietari §i zaresc la picioarelemele intr'o ograda, are este totdeodata loc de pa-§une al tailor, livede ,de pruni cimitir, vreodouasprezece muieri stand in picioare pe niste mor-minte si bocindu-se cu foc. A§a e obiceiul la Cara;vreo cloud saptamani dupa moartea barbatului, co-pilului sau vreunei rude, muierile vin pa toata ziva

la orice vreme sa planga pe mormant... Am intratin odaie, ca sa nu mai aud vaietari, mi-am adusaminte de o descriere, cam in felul acesta, in Getdin urraci Mohican de Cooper.

Am petrecut dimineata ascultand cantecele olte-nesti ale lautarilor din sat... i-am incercat pe toticu luare aminte. Mane au sa vie sa-mi povesteascatoate mai cu amanuntul.

Iata programa concertului. pe fluier, im-provizate de un concertant al locului. E un mandruvoinic din acel soiu de oameni ce se numesc mocani,adica oameni dela munte si care par a face oare-care deosebire intre neamul for §i al oamenilor delacamp. Graiul lui, ce nu e moldovinesc, nu-i nici

126

§i

§i

*i

Variatii

ii

si

si

si

muntenesc, ci e apasat §i se aduce cu al Ardelenilor.El cants tot felul de cantice, §i moldoveneqtimocane§ti ardelenevti §i in sfar§it §tie o in-toarce si pe struna acelei poeme a§a de simple §inevinovate, a§a de dulci §i pline de dor §i duio0e, cese chiama doina! Iata povestea ei pe scurt:

Era odata un cioban, care albise pascand oilela mu:lite §i cu mutt chin Si nevoie i§i agonisisevreo doufizeci de oite si tot pe atatea capre, pecare le pa§tea zi §i noapte pazindu-le cu acea in-

ce poarta, biet, cre§tinul, bunului capatatcu sudoarea fruntii sale. El le mana in livezile celemai manoase, le adapa la izvoarele cele mai lim-pezi, §i pe cand turma pa§tea 0 se adapa, elcanta cu fluierul". Aci mocanul se opre§te din po-vestire §i cants din fluier un cantec cu viers alene§i prelungit; apoi iar Mcepe:

bite° zi, mare, obosit de imblet §i de nevoi,ciobanul mi se culca sub un, copaciu §i adoarme desomn adanc doarme dus, meat nici eh bags 'nseams cand turma lui, pascand iarba pe ici i colea,se pribege§te in rape departate. Trece pe acoleaun cretin §i vazand pe cioban ea doarme singur§i sforae la soare, 11 treze§te din somn... Mai intaiel cats sa-0 vaza turma; apoi pune mana pe fluier

plin de jale, cants un cantec de dor ardelenesc.(Ad povestitorul cants iar50). Dupd aceea se scoalaciobanul privind In toate partile, ca sa-§i za-reasca oitele, el zice a§a In sine§1: Bun e Dumne-zeu!... El mi le-a daruit, el o sa mi le inapoiasca,on o sa-mi dea altele la loc!" apoi iar s'apucade ca.ntat, imbland cam obidit pe carari pustii".(Mocanul cants lara§i, radea voinicul, povestin-du-mi. acestea). Deodata se pare ca-0 zare§te pe unntunte oile caprele §i da zor sa be ajunga can-tand din fluier un cantec de danV: iac'a§a. (Aciaria vesel povestitorul meu). Da, dar degeaba,

127

§i

§i

§1

§i

§i

§i

p

hrijire

caci era numai o naked; nu fusese nici oi,,nici capre,ci numai stancile de piatrA care albeau §i roseaula soare..." Acum iar se tangue§te si iar canta cudor (a§a face si mocanul), pana cand soseste pemuchia unui munte si de acolo, rapa, depar-tata, zareste oile pascand. Atunci ciobanul cantsvesel din fluier se pane pe dant.

Povestitorul nu juca, dar p'aci, p'aci, caci dege-tele-i se'ncordau pe fluier cu iuteala §i coatele luise saltau dupa miscarea rapide si &aria a canticuluk

Finalul programei. Vataful parintelui Acati intrAin odaie, tiind in mans. o piatra, ce se cuno§teaa fi marmora neagra; pare a fi franta dintr'olespede. Il intreb data mi-a adus-o ca s'o manancde pranz, iar el imi raspunde razand:

Ba nu! Dar aceasta piatra are si ea o istoriea ei." Ce spui frate!" zic eu, daces e a§a, aprin-de-rni un ciubuc §i pans atunci eu o sa, ma a§ez pesofa, ca sa -ti ascult istoria". Iat-o si pe aceasta:

Era odata, nu in minte cand, un om de-i ziceaBucur" (vezi intaia brosura a Magazinului istoricpentru Dacia, fata 32), si el era craiu peste plaiu§i peste campie; el isi alese adapost pe muntelede colea, care pe atunci era acoperit cu paduri sidespre care v'am spas mai deunazi ea pare a fibolnay... Acest munte e astazi hotarul intre Soveja§i o alts manastire ce-i zice Vizantea. Spre maimulta inlesnire, el i§i facuse umbrar din doi copaciapropiati, care ie§eau din aceea§i tulpina cumzice Romanul ca doi frati dintr'o mama; d'a-colo el pandea ziva pe calatori si noaptea acolo seodihnea... Peste sute de ani dupes aceea, cand copaciiajunsera de se putrezira si cazura, niste ciobanigasira intr'o zit la radacina lui, un iatagan minunat,dar cam §tirbit pe alocurea. fataganul se facu ne-vazut... dar de atunci oamenii tot detera banuialade vreo comoara... Sunt acum vreo doisprezece ani,

128

intr'o

ti

stapanirea afland despre vorba ce mergea in partealocului, scald toate satele megiese si, dupe spusavorbei vechi, incepura a cerceta fare niciun spor.Ba Inca au si mutat matea unui parau, zicand caeste o poarta ascunsa sub ape si altele multe de-aldeacestea. Trei luni d'arandul au muncit oameniip'aci de geaba si abia atunci se lasara...

Dar lacomia de comoara." e mare... Acum un an,niste locuitori d'aici incepura, iarasi a sapa intealtaparte si deters peste o lespede mare de piatra; eiinfipsera, intre piatra si pamantul de dedesubt, nistataraci si vrura s'o ridice; dar din nenorocire, pa-.mantul se cufundA; o bucatica din piatra se rupsesi lespedea cazu iar la loc... Calugarii dela Vi-zantea, afland de iscodirile ce se faceau pe pamantullor, se 'mpotrivira si acum stau toti la tridoialadaces aceasta bucata de piatra, ce s'a adus d'acolo,e franta dintr'o lespede care acoperea haznaua 1sau dintr'o stalled lath niciun pret".

11 Martie. Toata noaptea a batut un v,antgroaznic; drept mangaiere spun ca nu e nimicpe langa val-vartejul ce se ob4nuieste pe aci. Numa trezisem bine, cand un alt lautar veni sa macinsteasca 1n pat cu un non concert de fluier. In-trarea se plateste cu tin zwantig. 2

Ziva se petrece tare Incet, dar pana'n sfarsit sep etrece.

22 Martie. E foarte dimineata.", am fost bi-serica sa aseult slujba. Biserica e mica, goals si pre-facuta mai in totul din nou... din vechia cladire auramas numai lespezile de pe jos si pisania de caream mai vorbit... Ina.'lmtru am gasit numai pe slu-jitorii bisericii si pe o baba.

Am luat din biserica (iota volume; le-am rasfoit,fare de a le citi. Iata ce sunt: unul e a carte, pe

1 comoara.2 sfant, monedii austriaci.

9 Al. Russo, Seder' Postume. 129

imfl

In

care o recomand ca monument de arta si de naivi-vitate; ai zice ca e scrisa tiparita grin veacul demijloc, pe cand se jucau pe scena taine sau mis-teruri:

Oglinda omului celui din lciuntru,intrb care fiefte-carele pre sine se vede, cunoaste starea sufletulaiseta §i dupd deeea poate iconomisi indreptarea sa,

inainte in 10 figuri cu \,arcitarea lor...TiVmiicitei din cea ruseasca i,n sicinta monastire

Neamtul qi tiparita' cu blagoslovenia pre sfintituluimitropolit al Sucevei yi al Moldovei kirio kir Ve-niamin. Prin oscirdia pre cuviosului arhimandritstare; al sfintelor monastiri Neamtului §-i Scicului,kir Dometian, in sfeinta Castire Neamtul 1833, deshimonahul isaia tipograful.

Nu mi-e cu putinta a trage ad cate ceva din.acea carte si mai ales a descrie figurile; de curioasece sunt, trebue sa le vaza omul. Pe scoarta dinnauntru se afra numele stapanului cartii si la sfarsitsta urmatoarea insemnare: Sei fie qtiut ca la 1840Genar 25 au fulgerat tunat".

Primii scrisori dela Iasi. tiri rele... Dupa amiazam'am asezat in cerdac, ca sa-mi sorb cafetaua...Era vreme frumoasa... In curte, un stol de porum-bite, albe ca zapada, se giugiuleau si se jucau;gainile sgariau pamantul; cocosii se bateau, luera-torii lucrau cu staruinta. La doi pasi, in bisericae slujba; vreo cateva fete din sat intra in biseriea

eu ascult cantarea bisericeasca, ce se canta a-colo, de sunt acum cloud sute de ani... Auziti, euconspiratorul, cu ce ma indeletnicesc!... Cand Ba-sarab aseza cea dintai piatra la cladirea sa, oarebanuia el ca inteo zi unul din stranepotii sai vaexila ad pe unul din stranepotii supusilor sai? Eceva jalnic in monotonia cantarii bisericesti; aizice o vesnica plangere, o durere adanea ce numai are putere de a scoate un strigat tare.

13Q

Ansa'

Fi

§i

gi

gi

1 Aprilie. Vremea e rece; s'ar crede ca vineiarna inapoi. Catre sears vin doi oameni dela Ca-Sn1 cu vestea ca irichi§ii de acolo au fost sloboziti;indata au sburat. Trebuia sa ma aSept §i eula ceva asemeni, dupa cele coprinse in cea din urmascrisoare a ispravnicului din Foc§ani, care mi-a datde Sire ea va veni in curand sa mA vaza.

2 Aprilie. Pana la una ca aceasta, adica panasa-mi vie voia de a fugi de aici, eu_rasfoiesc vietilesfintilor. Iata titlul

Kiriacodromion sau Inveitatoare care are intruie cazanie la toate duminicile preste an, qi la p.m-nice domne#i si la sfintii cei numiti acum, iintruacesta chap tipdrit fl diortosit mai luminat in limbarumdneascd. Irani intaiul an al cei de Dumnezeuinaltatei domnii urea luminatului si inaltatului domnnostru lo Kostantin Nicolai Voevod.

Apoi vine binecuvantarea mitropolitului §i leatuldela 1732, la BucureSi.

In capul precuvantarii se af15. versuri in laudaDomnului:

Stihuri politici asupra stemii preluminatului, sla-vitului blagoslovitului domn Io Constantin Voevod.

Stra§nie qi infricofat samn ce s'au ardtat.Marelui Constantin cre,stinului impiirat,0 truce de stele pe cerAsupra vrilfmaOlor arme nebiruite,Cu slove pre:1'1r scrisd in limba romdneascd,Pre totii protivnicii sai biruiasca,Acuma qi corbul in pecete e ardtatDomnului Inca tr'aceastd data,Dandu-i putere cu ruldeideTara sd stdpdneascd, vita bunci.

Armele Tani RomaneSi sunt coprinse intre ver-1 in original Ca Oiu.

131

si

carpi:

gi

inchipuitci,

sifri

lui gi Nina,cd-i (La

surf titlul inchinarii. Precuvantarea, care incepeiara§i cu titluri §i laude iu cinstea domnului Ungro-Vlahiei, pomene§te de Seneca i de alti filosofi. Pescoarta se citete urmatoarea naivitate: Acest Ki-riacodrordion este a sf. mn. Soveja qi tine set vaispiti o fare sii fie blesternat qi afurisit de toti.1840 Mart. in 15".

3 Aprilie. Nimic... Nu mi-e bine.4 Aprilie. Ma treze§te un trimis cu §tiri. Li-

bertatea imi vine calare in persoana privighetoruluil§i a doi cazaci. Am lasat plecarea pe mane.

Am facut vizita-mi din urma la biserica; e plinade lume, caci suntem in. sa'ptamana mare; bisericae saraca, despuiata; cateva lumanarele abia o lu-mineaza; dar cei ce sunt intr'insa sunt cu credintaadevarata.

A§a dar pe mane! Tot nu mi-a fost a§a tareurit!

1 administrator de plasii.

132

sa

si

Al. Russo, Facsimile No. 3

0 paging din ,,SOVEJA4, cu text romilnesc (vechiu) qi francez, (Ms. 311,fila 162 din biblioteca Academiei Romine).

r frr !..41.1 07 ow 16 2

Qin Tr, M art^. ,t/a

Alf e cer.e.s. p.o., 4.1.4.7zu.:

ogo /4J44...97.1- a.7

17. CIL OM Itn.oniz/b., &de,' g;p.'"

64

ectik-

&/ VC... 7644.

et- GA

Ada-.sf447. /14,4mt..4 ef A V 02 4.. 14.141". 01,M

zr. rA 1241 Mu"hAt "(fr't *h er0

I 84 8 &If). pr.'A-- I A' P

6_ 4 e<4. ,r- #

)1 L.- ;ft., h,

ds 26..7 141 "d.." as Aft

v+7

" 'Ztrt ,1 /..."1.444. 4 .4.4 4.9.' 47-9y,

AA, 6

.1.7 Tr, -tt.. GA. c.4,4 41-1r4. 4/4.

a 0,7 4,74.4. 44,4 fl--4 4:f "k411/4/74.444 e 9-4,71,A.Z7)

° Puz.*L. 74-p

.- 724,7.7,.1-1_

ed lte"i

a_

& Lc.. .J..... h. /4":4 -ett

ct" 9/1a

e, e4. h ?fr

. I '1r 1 4.0.: %

1fr.4.)+14//... 04,-7 AJ

eteit..,LJ6

3.

6-rfr

06- .2- 433,4-6-

Strasnic si infricosat samn ce s'au aratatMarelui Costantin crestinului imparat,0 cruce de stele pre ceru inchipuita,Asupra vrajmasilor arme nebiruita,Cu slove prejur scrisa limba ramleneasca,Pre toti protivnicii sai ca sa-i biruiasca,Acum si corbul in pecete e aratatu,Domnului Constantin inch teaceasta data.Dandu-i lui si putere cu nadejde plina,Tara sa stapaneasca ca -i de vita buns.

Les armes de la Valachie sont intercalees entreles vers et le titre dedicatoire.

La preface commence de nouveau avec titres etlouanges a l'honneur du Prince Hangro-Valaque etcite Seneque et les philosophes. Sur la reliure onlit cette naiveté: Acest chiriacodromion este a Sf.man. Soveja si tine sa va ispiti sa -1 fure sa fieblestemat si aforisit de toti sfintii. 1840 Mart in 15.

Le 4 Mars. Je me reveille avec un expres et desmessages. La liberte m'arrive a cheval dans lapersonne du souprefet et de deux cosaques. J'airemis a demain le depart.

PALATUL LUI DUCA-VODAlui V. Alecsandri

Maiu, 1842.

Amice, fi scriu dintr'o ruins care odinioara afost palat domnesc; de pe o inaltime unde odinioaraveghiau cete de ostasi viteji, tintind ochii in caleaTatarilor, si unde astazi se ingrasa dormind cativacalugari in compania buhnelor. Am venit sa vizitezpalatul lui Duca-Voda in Cetatue, si iata ce-amgasit:

Acest fost palat, radicat spre partea zidului dinfata cu Iasii, este intreg de piatra." cu bolti de cara-mida. El nu intruneste proportiile arhitecturale caredau unei cradiri aspectul de monument, dar po-sedA un ce misterios care spune multe imaginatiei.Ferestrele, prea mici, sunt imprasrtiate farce niciosimetrie pe fatada lui, insa pe timpul luptelor, atuncicand Romanul era totdeauna cu zilele in mans,locuintele aveau nevoie mai mult de metereze, decatde ferestre largi.

haltimea lui e cae de doua randuri, dar numaiunul, adica eel de sus, apare ochilor, caci parteamijlocie cuprinde tainite intunecoase, iar sub acestevin beciuri sapate in pama.nt. 0 scars de vreo 12lespezi, stramta si lipita de paretele din afara apalatului, duce pe un balcon mic, sub care se des-chide usa beciurilor.

Pe acest balcon 'de plated o alts user, rotunda,ingusta si scurta, der pas in o tinder boltita, pardo-sita cu caramizi exagonale, si luminata prin o fe-reastra din fund. In dreapta si in stanga tindei,

133

cloud u§i dau intrare jn doua mici apartamenturi:eel din stanga cuprinde o sales destul de mare cu treiferestre spre ograda, boltita §i pardosita. cu Cara-mizi. In unghiul de-a stanga, cum intri, se vedelocal unei sobe ce s'a daramat. Acea said serveapentru primiri §i sfaturi; ea comunica cu o cameraluminata prin 2 ferestre, tot despre ograda, asemi-nea boltita §i pardosita cu lespezi de caramida. Inunghiul din fund, in dreapta, se vede o uses micace, se crede, ca ar fi comunicat prin o scaricica sa-pata in zid cu tainitele de desubt.

Celalalt apartament, din dreapta tindei, se com-pune iara§i de doua camere, insa mai mici. Ceadintai are cloud ferestre spre ograda, bolts §i par-doseala de caramizi. In unghiul de-a-dreapta u§iise gase§te Inca o sobs ce samana cu vetrele tara-ne§ti, de§i mai bine lucrata, mai eleganta §i mairidicata. A doua camera, numita Odaia lui Vodci,prime§te lumina din partea ora§ului Ia§ii. Pe peretiapar ni§te flori ro§ii zugravite cu putina arta; insaaceste vestigiuri 1 arata Ca apartamenturile au fostacoperite cu frescuri, peste care s'a latit mai in urmavarul vandalismului calugaresc.

In unghiul din fund, in dreapta camerei dinfund, este o uses foarte ingusta §i scurta care sedeschide in 2idul despre ograda. 0 scaricica sapatain acel zid, §i luminata num* prin o ferestuica ro-Sunda, duce in o camera numita Etacul Doamnei,§i care se gase§te sub Odaia lai Vodd. Acea cameramisterioasa, boltita cu piatra, putin radicata §i lumi-nata prin data metereze, are in fund un soiu descobire in zid, ce servea de vatra. Ferestrele ei pri-vesc in partea Prutului.

Asa dar, randul de sus al palatului se compunedin cinci camere, dintre care una tainica §1 sub-aqezatd.

1 urme.134

Intrarea in beciuri este pe din fats, adica dinpartea ograzii. Ele sunt sapate in pamant, boltite§i zidite de-a-curmezi§al palatului, in numar de cincisau §ase, dar nu an nimic remarcabil.

far intrarea in tainite se gaseSe in peretele pa-latului care prive§te spre ora§.. 0 u§a mica, ro-tunda. §i radicata dela pamant ca de vreo doi cotiduce intr'un fel de -dna. ingusta, in a carei fundse deschide o vizuine ce are multa asemanare cu uncaptor de pitarie; nivelul ei e mai radicat decatacel al tindei. In stanga se vede o camera boltita,tupilata, intunecoasa, in al carei colt, de-a-stanga,se arata.- o gaura prin care de abia incape omul,pentru ca sa intre in o alts camera aseminea in-tocmai ca cea dintai. Amandoua sunt zidite peaceea0 linie cu Etacul Doamnei. Care a fost me-nirea acestor tainite?... Las aceasta, Intrebare peseama arheologilor; eu constat numai ca boltite suntlucrate cu multa maestrie, ca forma ferestrelor esterotunda, §i ca arhitectura palatului, de§i strains re-gulelor arhitecturale, are un sigiL de originalitate,§i poate sa ne fats a Intrevedea in trecut soiul lo-cuintelor adoptate de stramo§i pe timpul periculosin care traiau.

In pervazurile usii balconului se cunosc incabortele scobite in zid pentru capetele drugului ceservea a intari u§a pe dinauntru, and era inchisanoaptea;- obiceiu care s'a pastrat pans astazi incasele tarane$i.

In Odaia lui Vodd, la ambele aolturi, In parteaferestrei, sunt doi stalpi§ori de piatra, putin ra-dicati, care tineau lot de picioare pentru un pat.Asemenea se ob4nue§te §i la tarani, cu deosebirenumai ca stalpii sunt de lemn.

Din dosul palatului, se gase*te o ci§mea sea*facuta in zidul ce inconjura Cetatuia.

Poarta Cetatuii se deschide in partea zidului ce

135

cats spre dealul Pietra.'riei. 0 clopotnita se inaltape dansa, insa nu are nimic mai insemnat d.ecattoate celelalte clopotnite de pe la manastiri. Infruntea porta, pe din afara, este sapata in piatrasterna cap de zimbru, purtand o coroana pecoarne intre coarne o stea; dedesupt o truceprin prejur o inscriptie inca bine pastrata. Gra-beasca-se arheologii sa o copieze, caci timpul ma-cina.

In stanga porta se in0ra niSe case mari cucloud randuri, ce par a fi mai moderne; iar deacestea se tin un rand de case vechi, care au osala lungareata de o frumoasa arhitectura. Propor-tiile sunt bine chibzuite, iar mai cu seams boltile,de stil gotic, aunt demne de admirat. Sub ea, seLana pivnite fungi, largi trainice.

In dreapta portii, langa zidul Cetatuii, desprePrut, este o zidire de forma rotunda, a carei boltseste o adevarata minune de eleganta 0 de maestrie.Lumina o primeSe pe deasupra, ca domul Pan-teonului. Ce pacat ca acel unit cap de opera dearhitectura serva, precum se spline, de bucatarie!

Biserica se radica mai in mijlocul ograzii. Easeamana cu biserica Go liei din Iasi. Pe zidul dinlauntru, deasupra u,sii, sunt zugravite portreturilelui Duca-Voda §i a familiei sale. Domnul tine inmana dreapta planul bisericii.

N. B. Se zice ca o parte din dealul Cetatuiis'ar fi darmat nu Sin cand... ca in acea darmarear fi disparut un palat cu doua randuri... (?).

Pe zidul Cetatuii este un fo4or luminat cu treiferestre mari, din care turistul se bucura de a mi-nunata panorama. Langa acel fo4or se deschide inzid o portitd ce da drumul afara din Cetatue...Cate scene romantice s'ar putea cladi pe acel foi§or

acea portita misterioasal...

136

tarii:§i

§i

pi

pi

pipi

Al. Russo Facsimile No. 4

Partea finala din OFITERI FRANCEZI IN MOLDOVA" (Ms. 117 8(Kogillniceanu), fila 315 verso din biblioteca Academiei Romiine).

4-1/2.4-4 err.. -rvw-,,.1

1. ? a 07722..-n...24-,7-7 eXi24i.

t," At-Le4-14.:

z.vh

'44 91"r /-

6*- 9.2' 4r) J73 0

ial-tO .112771--SO

1 L/17-42:- .1z-2 1,4 X.4 L

tt

1._ or. N. Asel 5,AM zoo:4

. 07.-- 2- ".'"A-"je-11.11.1.1a 41,-w 4 '; 1,3 at '4125.4"

174r'>;- 4'. of.3-7n...-7c-.2-*-7-°1-3

iveheCA-.47L; 4-4

VP, 7u. Zf icio 1 73

ft.et?)..--. rte, "..vs A /5r2,,

I 1-41,71-i- ot.0 1p713, al. /6

e/yrit 41/45-..... h.: /344.....5e."...)01-rwir 7.42 cL

e: 67,-.

tir :=Irn a." eart ye/14 '.1+,

/EL °>7'- a-

GC 19C a t, rtA /4-94c.GF-4 )44.&- /c 4cP. 4

ed.?, 'L./ 'LP 0t< 0.,A.CA)

Jw

Prilti "..1.- -/- .

/. 4.

24,X.1,7:1.."ets 0

7-. 0 7. -rt...Aer-424/2-07- `"--AA'"4

4174._ ./A-v-

o 0 /trit-y

rte. f ZI to

.17-6-T"..:

lipsa; nalucirea era intreaga, and in zori de zifui trezit de un ofiter al domnului, care ne ,poroncia-1 urma la spatariul, mai marele slujba§ a politieisi a puterei armata. Intrebati ce vroem in Moldova,ne lamurim indata de trista noastra insalAciune: nicigaud nu era de organizatie military in Moldova.

Opresc, iubite redactore, aicea cAlatoria si las lagiudecata si inima to doh dislegari: Ce este acestmiros de primire a Moldovenilor, aceasta inima pepalmA deschisa ce se induiosaste la orice ne-norocire, acest miros care pAtimasii ii simt Incapans a nu agiunge la granita...? Oare pentruca sinot suntem lard de noroc si ea numai nenorocitiilumii gacesc durerea nenorocirii? Al doilea este agiudeca despre huietul organizArii militare a Mol-dovei pe atuncea: huietul era oare nadejdile patrio-tilor ca Mita, a republicanilor ca Dimitrie Sturdzasau o cercare a rezmeritei grecesti ce izbucni la1821, dar care cocea mai de mult, precum istorianoastra o mArturiseste?

(Va urma) A. R.

[OFITERI FRANCEZI IN MOLDOVA]

Intovarasiti de doamna baroneasa D..., ofiteriidin no. 23 a Stelei 1, am, giti de un huiet raspanditca Moldova vrea a organiza o armie, pornira dinCracovia, si dupes multe intamplari, precum seintampla nenorocitilor fugari, neinvoiti a se odihniin Cernauti mai mult decat un ceas, apucarA dru.-mul spre Moldova.

Iata din cuva.nt in cuvant caTatoria lor:Dupes ce facusem pe tovara§ita noastra a inghiti

o litres de pane de faints de papusoiu, muiet Intr'obutelca 2 de vin, dusi de un Oran ce ne silisaa lua cu plata, porniram la noua ceasuri sear% sprea intra in Moldova. Vremea era frumoasa, darnoaptea intunecata i drumurile grele. Fratele-meuda bratul baronesei mergand din apoia trasurii; eucram inainte cu calauzul nostru aratandu-i varfurilepistoalelor, caci mArttuisesc ca cugetam ca sila Va-cua noua de a porni noaptea era pentru a neprAda la granites. Mergeam de mai multe ceasuride-a-lungul Prutului, picand de osteneala, cand calulnostru pica in nasip. Zadarnica fu truda de a-1 maiscula, calul pieri indata. Nu stiu in vieta me safi petrecut un ceas mai greu. Eram pe un drumnestiut, prin o noapte intunecata strasnica, cu uncarauz ce nu ne putea intelege. Lucrurile noastre,vrand a rAdica trasura, furs rasturnate. Calauzulplangea vita lui,- baroneasa tapa cat o Linea gura,iar frate-mio, intr'o disperatie cumplita, ocara dre-

1 al Stele, DunirII, vezi limuriri in prefata acestui volum.2

137

sticla.

gatoriile austriace, care puteau Inca sa ne addasi sa ne traga in vreo teznnita. Pentru mai milt&neliniste, calauzul nostru se facu nevazut!! Nehotarim a tabari pans in ziva in loc: cu perinelede paiu a trasurii, un oghial 1 in rea stare si oprostire 2, ne indeletniceam a face un pat, ferit defrig, pentru nenorocita noastra tovarasita, cand au-ziram in apropiere tropotul unor cai si glasul amai multor oameni. Antona" strigai la frateLe meu,ie-ti arma, au sa ne loveasca". Huietul apropiin-du-sa, strigai cu un glas tare si porancitor:

Stai, cine e acolo!Un prieten iubitor de Frantuji, care va

vine in ajutor.Adevarat, acesta era un boier moldovan, vorbind

prea bine limba noastra, pe care calauzul nostrufusese sa-1 roage a ne veni intr'un agiutor in pozitiadesnadujduita unde era. Boierul porunci slugilorce it intovarasau de a inhama doi cai la tras-uranoastra, ne duse in casa sa, nu departata de drum,i cauta prin toata ingrijirea a ne face sä uitarn

chinurile politiei austriace relele Inchipuiri incare ne aruncase intamplarile calatoriei noastre sicare semanau3 a ne deschide calea in Moldova.

Marinimosul Moldovan, care venise cu asa inimacalduroasa in agiutorul nostru, ne primi cu atatabunatate la dansul, ne indrepta Inca pans la Iesi,capitala Moldovei, unde agiunseram in 22 Iunie1817 (16 Ernie al nostru).

Nestiind unde ne indrepta 4, scoborisem in eelIntaiu han ce vazuram, asteptand ea intamplarea savie a ne lamuri si a agiuta in scoposul calatorie[i]noastre. Pranzul fuvesel pre cat noapte[a] de pe

1 plapomi.2 cearceaf.3 pireau.4 unde sa ne indreptin.

138

i

pi

pi

Prut fusese urita; baroneasa, incantata de a ajungela telul caratorie[i] sale, primi multumirile noastrepentru necazurile ce-i pricinuisem; ea se multumicu atata pentru cheltuielile trasurii, iertandu-ne nu-mai a da calauzului nostru un ce pentru a-0 cum-p6ra alt cal, hicrul ce din norocire nu ne costis5.foarte 1. Visurile de o nadejde, mutts vreme de§arta,ne ferici toad, noaptea aceasta; ma vedeam in capulunui batalion de greci sau turd, invAtati de notin tactica evropeneasca; gradurile, banii, cinstile,nu ne lipsa 2; nalucirea era intreaga, and in zoride zi, trezit de un ofiter a domnului, care neporonci a-1 urma la spatariul 3, mai marele slujba*a politiei Si a puterei armata. Intrebali ce vroemin Moldova, ne lamurim indata de trista noastrainOlaciune: nici gaud nu era de organizatie militaryin Moldova.

Opresc, iubite redactore, aicea calatoria 0 lasla giudecata inima to dos dislegari: Ce este acestmiros de primire a Moldovenilor, aceasta inima pepatina deschisa ce se induio§a§te la orice nenoro-cire, acest miros [pe] care patima§ii it simt Incapans a nu agiunge la granita...? Oare pelntrucanot suntem fara de noroc, i ca numai nenorociriilumii gacesc durerea nenorocirii? Al doilea estea giudeca despre huietul organiz5rii militare aMoldovei pe atuncea: huietul era oare nadejdille pa-triotilor ca Tautu, a republicanilior ca DimitrieSturza, sau o cercare a xiezmeritei grece*ti ce i'zbucnila 1821, dar care cocea mai de mult, precum istorieanoastra o marturise§te? 4

I nu ne costa prea mult.2 lipseau.3 Ofiterul confunda hatmania" cu spataria" din Valahia, unde

vom vedea ca au calatorit, precum confunda moldovenii cu grecii.(note lui Russo).

4 N'am gasit nicaieri continuarea acestei traduceri a calatorieiofiterilor francezi; poate ca Russo nici n'a mai f'acut-o, on poates'a pierdut (a se vedea in facsimilele No. 4, /a urma volumului, caR. insemnase tva urma,).

139

fu[i]

pi

pi

FRAGMENTE

a) SCRISOARE CATRE V. ALECSANDRI.

In 1846, dupe reprezentarea piesei sale Jtcniterul Vadra sauProvincialul la Teatrul National, Russo a fost exilat, cum am vii-zut in bucata Soveja, in munjii Vrancei, la schitul Soveja. Inaintede a piece, a lisat lui Alecsandri, care se gasea la Bucure§iti, scri-soarea de mai jos.

lubite,Nu-mi ramane decat timpul necesar ca sa-ti ves-

tesc ca, guvernul §i-a pus in minte sa faces din mineun om important §i demn de exil. I s'au nazaritguvernului, precum se nazare tailor Cu. narav, §idar el a gasit de cuviinta a ma aresta §i a ma con-damna, ca sIa capat simtiri religioase in fundulunei manastiri. 0! guvern parinte! el nu are alt visdecat fericirea noatra, nu are alt tel decat a neface demni de imparatia cerului. Iata pentru ce elne infunda a§a de des in sanul sihastriilor.

Peste un teas plec cu rzepusii masa, cum zic Ro-manii, §i intreprind un voiagiu gratis, multamitaingrijirii guvernului; a§a dar, iubite, to nu ma veigasi la intoarcerea ta, lungit pe divanul tau §i dan-du-mi aer de pa0. Cand to vei revedea cu placeresub cerul patriei §i sub tavanul apartamentului tau,vei simti. un mare desert in suflet, cad amicul tauRusso iti va lipsi. Ah! aceasta idee m'ar face savars lacrimi amare, data nu mi-ar placea mai bineS.a rad in fata prigonirill Mangaie-te, irate, cacitoti cei ce poarta numele de Russo sunt destinati afi persecutati; omonimul meu Jean Jacques au pa-

140

timit mult in vieata lui! Ce asemn" are m'agulitoarepentru Ankle!

Lucrurile mele sunt in boccea; caruta de po5tama a§teapta in curtea ministrului din launtru, deunde am sa, plec; aga fumeaza ciubucul sau de ia-somie §i ma indeamna sa mantuiu aceasta scrisoare,in vreme ce fratele tau imi calla din vioara ariafraneeza: Partant pour la Syrie.

Alea jacta est! a zis Cesar cand a trecut Ru-biconul; eu am sa tree Bahluiul! prin urmare voiuzice: amice! gande§te la bietul exilat §i declamaades versul celebru: L'amitie d'un grand homnzeest un bienfait des cieux.

Adio! ma due sa gust placerile vietii contempla-tive a sfintilor apostoli §i ma,despart de lume Paraamaraciune in contra oamenilor, fie Domni, sau...creditori!

Singura mustrare de cuget, ce cearcA a ma munciin acest moment este ca bietii actori imparta§escosanda mea. Teatrul romanesc la manastire! Fencede Cara al card guvern luminat produce asemeneade§Antate intAluiri!

Adio! Inca odata; spune amicilor ca fi scutesc dea se imbraca in haine negre... etc.

b) SCRISOARE CATRE N. BALCESCU.

Drags Bdlcescule,Vivat! Victorie! Sunt mandru de voi ceilalti §i

gloria revolutiei voastre se resfrange §i asupranoastra §i asupra tuturor Romanilor! Inca odata,vivat §i glorie, viitorul poate sa nu fie pentru noi,dar nu vom disparea fans sa lasam o ultima amin-tire despre noi! Dar ce! vorbesc rau despre viitor.Nu, iubite! Mana nu este atat de indemanatica ca

141

sa. urmeze inchipuirea frumoaselor planuri pe carele intrevacl:

Un mare popor cu o mare ca intaritura, cloudfluvii care se numesc Dunarea §i Nistru drept cen-tura, cu sange roman in vine §i nici Moldova cufiicele ei1, nici Transilvanie on Banat, ci un piancintromonesc cu o Mare capitals, care s'ar chema Roma,data vrei, cu mari piete numite Piata Poporului,Piata Traiana, Piata lui Stefan, Piata lui Mihai,Piata Moldovei, Piata Banatului, Piata Ardealului!i apoi putere, fericire, marire, glorie! Fericiti ne-

potii no§tri! noi, fer'iciti ea am putut, bine onfait, contribui la acest lucru.

Abia ieri am aflat despre revolutie. De patrusaptamani m'am pierdut in Ungaria in Banat,unde,. vai! libertatea nu este decat un. nume! Dra-gul meu, am putin timp sa-ti scriu, fiindca plec inBucovina sa-mi intalnesc qefii §i camarazii, darcred folositor pentru interesul public sa-ti spun ca-teva cuvinte despre Ungaria §i libertatile sale...Ungaria este un cuvant gol, pentru tine n'o cu-noa§te decat din ziare, on din hartile geografice§i cu libertatea s'a desfa§urat steagul martial... fiiungur on moartea... iata lozinca. In toate partileunde a patruns libertatea maghiarci, Standrecht-ula insotit-o, pentruca." 1.500.000 maghiari §i 3.000.000de alti renegati din toate natiunile vor sa-§i impunalimba, legile, obiceiurile la 4.000.000 de Romani§i la 8-10.000.000 de Slavi de Germani, earoraputin le pass. Maghiarismul vrea sa ajunga o forth',a putere care sa se sprijine pe Marea Neagra §i peAdriatica, care vrea s, mo§teneasea Austria §i vi-seaza imperiul lui Atila... pentru aceasta trebue cacelelalte popoare uite origina, limba mamelorlor, forteze hotarele for naturale §i obiceiurile

1 Basarabia gi Bucovina,

142

qi

*i

sa-,si

lor, ca sa se maghiarizeze. Din nenorocire pentruei, neputinta for be depaseste sfortarile for deimaginatie si visurile for de marire.

Ceea ce m'a facut sa-ti spun aceste lucruri estenoutatea care s'a raspandit prin ziare ca guvernulnostru Provizoriu a trimis un agent la Pesta! Draga,eu stiu ca ei trebue sa faca primul pas: cu Du-narea, ei vor fi totdeauna la dispozitia noastra.Ganditi-va la demnitatea tinerei si puternicei noastrerenasteri. Impresitmea acestei ambasade a fost foar-te neplacuta Romani lor. De altfel este antipatica

noastre din toate colturile. Le e fried sa nune lasam incurcati in relatii care ne vor ingreuia.Ungurii sunt la amen, ultimatum-ul nostru trebue sAfie: dacA nu independenta aparte on cu noi a Ro-manilor de aici, cel putin recunoasterea unei na-tionalitati deosebite a Banatului, a Transilvanieisi a Romani lor din Ungaria, care, toti, se atingprin teritoriu, cu limbs, institu4ii, reprezentarel.Romanii spera in noi! Desfacerea Ungariei esteinevitabila... Asa ca sunt la ultimele mijloace, fur-cile, violenta si terorisinul. sSi unde aceasta? In Ba-nat, Transilvania si la Romanii care locuesc din-coace de Tisa. SA nu uitam ca suntem 12.000.000. Cucat ne vom tine mai taxi, cu atat ei vor acorda...cad Slavii nu gandesc nimic mai putin decatinghita, on sa-i nimiceasca...! Deocamdata Romaniide aici se sbat in neputinta si in saracie. Nu uita ehUngaria isi nice regina fostei Valahii. TrAiasth' Ro-mania.

Adio, bunul meu, bravul tneu... Saruta steaguldin partea mea. V'ati purtat bine. Saruta pe toatalumea. Noutatile dela voi an fost primite de dusma-nii nostri cu dusmanie.

La revedere cura-nd la FocsaniA. Sauvegea

1 Fe 1U1 cum sunt reprezentati in adunitri.

143

natiunii

sa-i

Valentineanu, BAlaceanu, Filipescu §i toti, salu-tare §i fratie nu... fratia ungureasca.

4 Iu lie 1848 Sibiu.

P. S. Drags, Cu prima ocazie trimite-mi lape adresa d-lui Constantin Duca, bagajul §i

geamantanul. Adio! and ne vom revedea, iti voiupovesti multe lucruri de aici §i cum, dupe ce amizbutit sa scap de Sturdza 1, era sa fiu spanzurat inUngaria.

Deviza aici este: libertate... fratie maghiara saumoartea!

c) BILET DIN INCHISOAREA DIN CLUJ CATREV. ALECSANDRI.

Iubite A...., In Ungaria libera mi-am pierdutlibertatea! Strigatul maghiar: Ellyen sabaciagl in-semneaz4 lanjuri pentru Romcini. Ergo, am fost a-restat la Dej, chiar acum mi se pregateteun alaiu de nafionaliqti-gardiqti ca sa,ma dual. laCluj; rose nu fii ingrijitt, dragul meu, cad am otainica §i sigurd presimtire ca nu mi se va intamplanfinic. Aceasta sigurantA imi vine din credinta caRomanul nu piere cu una cu Furia unga-peas& e atat de deOntata §i de comics; lungi,meapintenilor i a mustatilor maghiare e atat de exa-gerata, meat, departe de a inspaimanta, ele imiinspires un ras nebunesc, etc....

1 Mihail Sturdza, Domnul Moldovei.2 vivat libertatea (nota lui Alecsandri).

144

la§i,

0

doua...

d) BILET DIN INCHISOAREA DELA CLUJ CATREPRIETENII DIN IASI.

Fratilor, nenorocirea care prigone§te Cara noas-tra ma apasa §i pe mine. De saptamani 'intregi stauinchis fara a cunoa§te culpa mea. Am a§teptat drep-tatea §idreptatea nu vine!

lubitii mei! Socotiti-ma de azi ca mort, caci denu voiu muri de mahnire sau de boala, pierderealibertatii mele ma opre§te de a fi farii de folos...§i dar, eu ma consider ca un om §ters din carteavietii.

De trei zile cant necontenit aceste versuri dinbalada lui Toma Alimo§; sa, fie oare o presimtire?

Inchinare-as si n'am cuiInchinare-as murgului;Dar mi-i murgul cam nebun

de fuga numai bun.Inchina-voiu ulmilorUriasii culmilor,Ca sunt gata sa-mi raspunzaCu freamat voios de frunza:Ulmii ca s'or clatina,Frunza ca s'a scutura,Trupul ca mi-a astupa.

e) PROTEST CATRE CONSILIUL DE RAZBOIUDIN CLUJ.

Domnilor,Am aflat ca aveti sa va ocupati chiar astazi de

chipul cel mai repede prin care socotiti sa ma tri-meteti intr'o lume mai hula. Unii membri mai mi-lo§i din consiliul d-v. inclines pentru spanzuratoare;altii, mai artiti in gusturi, opineaza pentru teapa.

145

Si

Pricep ca spectacolul unui roman spanzurat on chiartras in teapa trebue sa fie dulce placut in ochiiunui maghiar; dar nu protestez cu mai mica hota-rire in numele dreptului gintilor si mai ales in nu-mele lui Kossuth contra oricarui fel de executieaplicata persoanei mele.

N'am gust pronuntat nici pentru teapa, nici pen-tru spanzuratoare; facandu-va aceasta decla-ratie, cu toata sinceritatea care ma caracterizeaza,ma magulesc, domnilor, cu nadejdea ea imparta'sitiin totul gustul meu. Drept care semnez cu ho-tarire.

A. RussoCebitean liber al Romaniei.

Cunoscut de aproape al marelui Kossuth.

f> PROTEST CATRE COMISARUL GUVERNULUIDIN CLUJ.

Domnule Conte! Refugiat de trei luni in Un-garia, am asistat ca un simplu spectator la. eve-nimentele acestei bucurandu-ma de ospetiace-o primisem; i dorind in fine ca sä ma intorcin patria mea, am luat drumul eel mai drept, adieape la Dej; se vede insa ca in Ungaria drumul eelmai direct nu-i nici eel mai scurt, nici eel mai si-gur, eaci deodata m'am trezit arestat, despoiatde lucrurile mele, cercetat pan. la piele, Si intern-nitat!... Trist neasteptat efect al ospetiei ma-ghiare!

In zadar am protestat, in zadar am eerut sa, raise spue motivul unei asemeni maltratari; niciunmembru al autoritatii nu a gasit cu cale sa-miraspanda oficial. Iata insa prepusurile zelosilor im-piegati, care mi-au deschis portile inchisorii:

146

§i

§i,

taxi,

§i

1-iul prepus. 0 femee m'au via.zut facand semnemisterioase in Dej!... Cui?

Al 2-lea prepus. Sunt Roman!Al 3-lea prepus. Corespondenta gasita in va-

liza mea este in limba franceza!Al 4-lea prepus. In acea corespondents nici

nu se pomene§te numele de Ungaria!Al 5-lea prepus. Trebue sa fiu emisar rus!Al 6-lea prepus. Trebue sa fac parte din

comitetul croato-slovaco-sarbo-valaco-saxon formatcontra Ungariei!

Pe temeiul acestor grave prepusuri, domnii jude-catori i§i frecara mainile cu multumire §i ma intern-nitara cu convingerea naives ca §i-au salvat patria!

Domnule Conte! yeti gag negre§it ea am totdreptul sa protestez in contra unui asemenea actarbitrar al a-utoritatilor subalterne din Dej, care,dupa ce au pus mana pe mine, §i-au apropriat tot-odata valiza mea ca una, ce dupa socotinta lor,continea destinul qi vieata Ungariei!

Protestez dar in numele legilor, in numeleindividuale, in numele dreptului gintelor

cer o satisfacere deplina in contra agentilor careau atacat in persoana mea principiile cele maisacre ale dreptatii, etc., etc., etc.

Aceasta protestare a mea va parea poate camlungs, domnule conte, insa nu cred sa va parsatat de lungs, precum mi-a parut mie lungi acesteopt saptarnani de captivitate, etc.

147

§vi

li-bertajiigi

CUGETARISCRISE IN 1NCHISOAREA DELA CLUJ.

Fiecare revolutie trebue sa nasca un adevar pelume, §i fiecare criza prin care a trecut omenireaa produs un bine sau germenul unui bine, dar nimicpans acum nu a putut sa desfiintieze falsul pa-triotism.

Falsul patriotism este masca egoismului in tim-purile de tulburare.

Aceia care specula libertatile popoarelor, care nuan alte principii decat interesul personal, alt Dum-nezeu decat pre sine insu§i, alts profesie de cre-dinta decat noi prin noi qi pentru noi; aceia carenu cred nici in popor, nici in libertate, nici in sa-crificiuri, nici in devotament 1, se acopr cu hainapatriotismului in zile de lute, in zilele cele mariale popoarelor. Ei par ca fac sacrificiuri, dar nusacrifice nimica, ci pun la dobanda.

Frazele sunatoare ale acelor ce graiesc mult as-cund adese on precugetari uricioase. Adevaratiioameni ai poporului, aceia care gandesc ca dansul,vorbesc putin, lucreaza cat pot 0 plang, cand altiitot graiesc! Poporul sufere §i geme; poporul lucrea-za, poporul nu graie§te decat prin tacerea lui.

Cand adevaratii oameni ai poporului au graitsi cu umarul poporului an rasturnat o lege despo-tica, un rege, o institutie nedreapta, falsii patriotise indeasa la parade, apued partea cea mai mare...

atunci devin lucruri neauzite, de care natiile seru*ineaza mai pe urma.

Sub cuvantul de adevar §i de bine comun, falsiipatrioti suns in toate partile, si in sanul gloate-

1 in text devotamintu;

148

pi

lor se gasesc oameni buni, insa slabi de minte, carese exalts, la vorbele lor, se raspandesc prin Cara§i tulbura. con$iinta concetatenilor.

Gloatele stmt induratoare, cad ele shut puterealor.

Toate popoarele au asemanare intre ele, ea'ci auacelea§i suferinte; ele au instincturi generoase.

Hula §i blestem asupra celor ce in§ala popoa-rele!

Oamenii libertatii sunt pentru respectul §i pne-violabilitatea omului; falsii patrioti sunt pentru ma-surile de sange, de inchizitie, de turburarel.

Libertatea nu poate tot ()data sa fie binele su-prem §i sa sufere arbitrariul.

Arbitrariul ucide libertatea, §i adeseori el sena§ite din excesul libertatii, din licenta.

Adese on aceia care striga in contra aristocratieisunt ni§te aristocrati ascun§i in sdrentele demago-giei, n4te falsi patrioti.

Ace§ti aristocrati de ulita, de noroiu, de patimasunt cei mai aprigi du§mani ai libertatii. Ei decre-teaza legile de proscriptie, ei masura §i vend li-bertatea ca o marfa; ei arunca pietre oamenilorde pace §i de onoare 2; ei acuza de tradare pe cinenu vrea sa scoboare in randul lor.

Adevaratii patrioti sunt senini, caci adevarul estesenin ca cerul zilelor frumoase; sunt Induratori,,cad libertatea este mizericordioasa; sunt drepti,pentruea libertatea este 1nsa§i dreptatea.

Evanghelia este cartea libertatii. Hristos nu azis: Ucideti pe aceia care nu vreau sa creada in

1 in text .turbare6.2 in text ,onor".

149

mine"; Hristos a zis: Cuvantul este pentru totiacei care vreau sa-1 asculte".

Daces Hristos s'ar cobori astazi pe pamant, falsiipatrioti 1-ar rastigni in numele libertatii.

0, libertate, to e§ti strigatul lumli, dar nu e§tiInca credinta sa!

Nu bunele legi, dar bunii judecatori apara al-tarul libertatii.

Judecatorii care discuta legea, aceia care gan-desc la inaintari sunt museati de §arpele am-bitiei, aceia care considers legea ca un mijloc fo-lositor .pentru sine, sunt mai .periculo§i decat pla-gele Egiptului.

Judecatorii care se gandesc la siguranta societatii,la suferintele omenirii, la mArirea sacerdotiului cesunt chemati. a lexercita, acei judecatori, insemnati pefrunte cu degetul lui Dumnezeu, sunt adevaratiistalpi ai templului Dreptatii; ei sunt gloria uneinatii.

Natia lucreaza pentru toti, judecatorul trebue salucreze pentru fiecare.

Cand judecatorii vor intelege caracterul sacraal, misiei lor, atunci numai libertatea va domni inlume!

Zelul degenera in patina §i patima in nedrep-tate. Judecatorii extra-ordinari, tribunalele excep-tionale, puterile discretionare, etc., nu fundeaza li-bertatea, ci terorismul.

Daces sunt oameni de buns credinta, care cred inesemeni mijloace, plangeti-i! dar mai cu seamsplangeti popoarele care ii sufar!

Terorismul nate despotiomul in numele liber-tatii! Despotismul na$e o suferinta surds, ce des-

150

§i

chide in inimi izvoare nesecate de ura §i de raz-bunare.

Interesele leaga pe oameni, dar interesele trebuesa fie reciproce.

Fondati programul libertatii pe aceasta baza sim-pia §i nu va mai exista du§manie Intre natii, niciura intre oameni.

Nu ziceti fiecarui partea sa"; dar ziceti: tu-turor aceea§i parte"!

Cand §efii natiilor se vor gandi serios la fericireapopoarelor §i vor intelege ca marimea for adevarataconsists in binele comun, atunci ei vor fi cei dintaicare vor proclama libertatea, cad prin libertatemijloacele fiecaruia se intind, puterile-i se inze-cesc, dorintele nobile iau sbor §i inimile se u-nese intr'o sincera fratie.

Ins& a injosi pe unii pentru a inalta pe altii, nueste un act conform cu principiile fraternitatii, nicien principiile dreptatii.

ai natiilor, judecatori, patrioti! voi toti careaspirati a fi man in lume, ganditi-va in actele voas-tre ca nu este mai sfant, mai simplu, mui dumne-zeesc ademar decat acesta: Nu face altuia ceea cen'ai voi sa ti se lath fie!

Daces a§ avea sa-mi fac testamentul politic, a§zice coneetatenilor mei:

O, fratilor, alegeti judecatori buni!Opriti birocratia de deveni o putere despo-

tied; caci ea nu trebue sa fie decat servitoarea pu-blicului care o plate§te.

',Astupati-vaAstfel Caraurechia la glasul falsilor patrioti.

va fi scapata de tradatori §i de &alai".

151

i§i

ySefi

-a

Cu cat dobandesc experienta prin studiul ome-nirii, ma conving ca libertatea absolutes este cu ne-putinta in lume, Lard o deplind transformare a nea-mului omenesc.

*

Printre institutiile moderne, garda nationals esteuna din cele mai frumoase §i tot o data mai peri-culoase.

0 garda nationals inteligentk serioasa, lipsita defanatism politic reprezinta siguranta 1 publics, or-dinea, respectarea legilor, libertatea individuals Sinedependinta patriei.

0 garda nationals neinteligenta devine instru-mental orb al falsilor patrioti. Ea poate sa puein pericol libertatile publice, inlocuind despotismultronului prin despotismul ulitei.

Dintre toate despotismele, niciunul nu e mai uritdecat acel ce cats prin fereastra inauntrul familiilor,se amesteca in afacerile private §i face a depindesiguranta, lini§tea §i chiar vieata concetatenilor delaprotegearea indivizilor, iar nu dela scutul legilor.

Libertatea in mana multimii este o arms cu donatai§uri.

Acolo uude principiul egalitatii, de§i consacratprin lege, nu a prins Inca radacina in moravuri,minoritatile vor fi adesea victimele majoritatilor,caci gloatele sunt mefiante (neincrezatoare), ne-luminate Si lesne de a pleca urechia la minciunile§i la perfidia celor rai.

In a§a stare de lucruri, ades libertatea este inlo-cuita prin brutalitate; i egalitatea prin silnica rcdu-

1 in text ,seeuritatee.

152

cere a tot ce este mare la o ma.sura mica si degra.to are.

Lumea aspira a se reinnoi! Cine poate insa pre-vedea toate daunele, toate suferinple ce sunt re-zervate lumii! Numai atunci omenirea va haladuiin bine si in pace, cand caritatea evanghelicava relua locul ce i se cuvine in organizarea ,so-cietatilor.

h) ALTE CUGETARI.

Nu e nimic mai dulce pe lume decat o dusca dea er liber.

Prefer de o mie de on cararea dela munte decaycariera deschisa dinaintea mea.

Caine le este cea mai sublima expresie a desavar-omenesti.

Pentru unele popoare ticaloase, cuvantul revo-lutie insemneaza: sa spanzuri pe oameni sa atarniadevarata libertate pe prajina desmatului.

0! Vlad Tepe§, unde esti ca sa 'mpodobesti cumtrebue toate aceste tepi infipte in pamant romanescde dusmanii Romani lor.

Chiar daca scapi din noul alunecos al spanzura-torii, in prima zi esti pe jumatate strans de gat. Säfie un elect al gatului? Ah! daca n'am avea gat,cum am rade de spanzuratoare! Ramane teapa, eacievarat...

153

isi

sirii

si

SCRIERE ATRIBUITA LUI RUSSO

GROAZAULTIMUL HAIDUC ROMAN

Hotia se parea ca a parasit Valahia si Moldova,adapostindu-se numai doara in muntii Bosniei Al-baniei, pa)rnantul sau de predilectiune. De zece anitribunalele romane n'au avut a judeca cleat pe nistetalhari ucigasi de a doua mans. Tipul de haiduc,tinzand a dispare dela tratatul de Adrianopol in-coace, a reinviat insa in persoana lui Nicolae Groaza,in care s'au renascut Karjaliii si Jienii de altsdata, eei mai feroci dintre teribilii munteni ai 01-tului.

Aspectul animat al salii de audienta arata eadrama judiciary ce are sa se joace excita eel mai viuinteres. 0 multime de burghezi si de militari seindeasa in desordine, iar la locuri reservate stra-lucesc cateva frumoase doamne, nobile jumatatiale boierilor.

Toate privirile se indrepteaza asupra bancii mar-torilor. Acolo se vede mai intaiu o saraca batranaoctogenary., a carei atitudine denoata o adanca du-rere. Catrinta-i, s,ortul, celelalte particularitati alecostunaului indica o femeie dela munte. Ea poartaaninate la gat sapte mici medalionuri cu icoanede sfinti sfinte. Lang& dansa lade o femeie ta-nara si frumoasa, care atrage asupra-i atentiuneapublicului. Cu un prune in brate, cu ochfi lasati injos, ea numai din cand in cand arunca. cate o oauta-tura, plina de lacrimi asupra copilasului ce-i zaifi-beste. Portul sau este de asemenea dela munte:

154

§i

§i

§i

o catrinta, scurta si de coloare inchisa, o camasescu altita alba ca zapada, un colan rosu strMngtandio talie svelta, o salba de margean, pe gat, iar la cap,in loc de acele capricioase cosite ce onduleaza peumerii fetelor, figureaza grave naframa a neveste-lor, alba si impodobita, cu capetele lasate pe spate.

Langer aceste doua femei sta un baiat ca de Japte-sprezece ani, purtand largi itari arnautesti unturban pe cap, o sabie turceasca la coapsa, douapistoale in bran, si sprijinindu-se cu mandrie pevarful pustei..

Aceste trei persoane sunt toata familia lui Ni-colae Groaza: hatrana este makes -sa; hai.atul e fiu-sau din prima casatorie; femeia cea tanara este atreia nevasta a haiducului, mama pruncului pe careit tine in brace.

edinta se deschide. Tribunalul se compune din-tr'un presedinte, doi judeatori un procuror ungrefier. Procurorul, a oarui functiune nu diferaintru nimic de a ministerului public din Franta, ested. Constantin Brailoiu. Astfel compus, tribunaluljudeca fares asistenta juratilor, hind totusi in dreptde a micsora pedeapsa in consideratiunea circum-stantelor atenuante. In celelalte, procedura este a-proape identica cu aceea prescrisa de codul fran-cez, nefiind in cea mai mare parte decal o simplescopie.

Pe masa tribunalului sta o cruce de ivoriu. Doidorobanti introduc in sales pe Nicolae Groaza. Esteun om ca de cincizeci de ani; inalt, capul ar!gilntitde carunteala, barba si mustaca negre ca pana cor-bului, ochii mari exprim o nuant'a de ferocitate,°aches, nas de soim, frunte inalta, mai pe scurttoate trAsaturile denunta un amestec de nobleta,vitejie si cruzime. Frumusetea fownelor sale, deliascunsa sub largimea hainelor, aminteste pe unantic gladiator. El arunca asupra judeeatorilor si

155

§i

publicului o eautatura ca §i cand ar voi sa po-runceasca.

Grefierul se scoala §i da citire urrnatorului actde acuzatiune:

Nicolae sin-Petru, poreclit Groaza, nAscut invechiul banat al Craiovei, actualmente Mica-Valahie,in varsta de 52 ani, fiu al Mariei Tudoreasca §i allui Petru sin-Petru, carele fusese capitan la Princi-pele Ipsilante §i a fost ucis Gupta dela Targovi§te.

Dupa o vieata." furtunoasa in mijlocul batalfilor§i hotiilor, fiind acuzat la 1828 de asasinat comisasupra tinerei sale neveste, Groaza a fost osanditpe zece ani la ocna. In Martie 1830 s'a intamplatca un subofiter rus, numit Mostenicov, voind sa vi-ziteze salinele Valahiei, s'a pogorit in galeria undeGroaza era singur, cad buna-i purtare de pansatunci ii procurase din partea administratiei aceastafavoare de a nu lucra la un be cu ceilalti osanditi.Pe cand subofiterul examina cu atentiune ni§tecristalizatiuni, Groaza a profitat de acest momentpentru a-I izbi in cap cu un bloc de sare, 1-a trantitjos, i-a umplut gura cu sare pentru ca sä nu poatastriga, 1-a despuiat cu repeziciune de uniforma, s'aimbfacat intr'insa, §i, astfel travestit, reu§e§te- aie§i din salina §i dispiiru faria a fi recunoscut. Abiaseara, guarzii gasira scaldat in range pe subofiterulMostenicov, care le-a povestit toate amdnuntele eva-ziunii lui Groaza. S'a cereetat pretutindeni, dar nui s'a dat de urraa.

Au trecut dupa aceea cinci ani fata sa se auzaceva despre Groaza. La 1835, in luna lui Septemvrie,pe drumul M. mare dela Pite§ti spre Craiova unEvreu din Iasi, Abraham, a fost atacat spre ziva-n'ameaza de care cinci hoti, care 1-au legat pe el§i pe surugiu, au luat dela dansul 40.000 lei, partein monedia sunatoare, parte in bacnote ruse§ti, §iapoi lasandu-i pe amandoi legati s'au departat in

156

in

directia Targovi§tei. Peste doua zile un om imbra-cat in scumpul costum de magnat unguresc se pre-zinth la manastirea Curtea de Arge§, §i scompteazaacolo dela calugari pe galbeni astriaci 20.000 deruble in bacncite ruse§ti. Bogatul &gator, dupes cums'a aflat mai tarziu, nu era altul detest Groaza. Inadevar, un tigan numit Chitra, oarecand spion inbanda faimosului Karjaliu, devenind acum clopotaral manastirii recunoscu in_pretinsul senior maghiarpe Groaza, alta data unul din cei mai viteji tovara§iai lui Karjaliu; dara hotul ii arunca o astfel de cau-tatura, incest bietul tigan se simti mut. La ieOredin manastire, Groaza i-a dat in treacat un pumn degalbeni, zicandu-i: trage clopotele pentru sufletulraposatului nostru capitan §i pentru sanatatea mea".Numai dupes cateva zile, tiganul a indraznit sa-1 de-nunte staretului. Administratiunea s'a pus sa cautepe hot, dar Coate furA in desert. Atata numai s'aputut constata, grin numerele bacnotelor primitein schimb de catra calugAri, cum ca ele sunt toc-mai eele sustrase dela Evreul Abraham.

Nu mai era indoiala ca Groaza a inceput ve-chia-i meserie de hot. Din acest moment treizeciopt. de crime de aceasth natures s'au urmat un(adupes alta pe diferitele drumuri din Oltenia...".

Aci grefierul cite§te amanuntele tutu.ror acelorhotii, numind persoanele despuiate, descriind mij-loacele stereotipe intrebuintate pentru a le prinde,§i adaogand ca totalul sumelor pradate a lost de600.000 lei.

Urinam inainte cu actul de acuzatiune:S'a observat ca niciodata n'a comis omor, ci

numai batai sau rAniri. Cele mai multe din victimelelui Groaza recunosc ele insele ca capitanul bandeiexercita toata autoritatea asupra hotilor pentru anu-i Lisa aa maltrateze pe cei despgiati.

Politia §i puterea armata n'au fost in stare de

157

pi

a-1 prinde, caci taranii, capatand totdeauna gene-roase daruri dela Groaza, nu numai ca nu-1 denun-au, dar Inca ii serveau drept spioni, prevenindu-1

despre primejdiile ce-1 ameninta sau instiintandu-1despre ocaziunile cele favorabile de a face o buniaprad2k apoi taranii romani in genere sunt dispusia considera pe haiduci ca pe aparatorii for firesticontra apasarii.

Saul de a hoti numai in Romania, Groaza in-tr'o zi cu o ceata, de treizeci tovarasi trecu Dunarea,atacand pe teritoriul bulgar casa lui Soliman-Kara,aga turcesc dela Karaman. Pe Tanga acesta servea,ca un fel de arnaut, fiul lui Groaza, Ion-sin-Petru.In lupta ce se Incinse intre Turci si Romani, maimulti au fost ucisi, aga fu ranit, locuinta-i data m-a/1.10r, lada cu bani cazu in mainile hotilor, pre-cum si toate femeile din harem.

Dupa acest act de violent4, Groaza s'a IntorsIn Romania. Una din cadanele respite dela aga dinKaraman, o tanara bulgara Maria Hagiu, ii placupath* la nebunie. Intrand in targul Brancoveni, Groa-za sili pe preotul Pavel sa -1 cunune cu Maria. Dupaaceea se retrase cu toata, prada si cu fiu-sau inmuntii Olteniei, 10 schimba numele si se decisea petrece restul vietii in liniste la locul nasterii sale,unde mai traia -Inca batrana sa mama.

Pe la inceputul lui Martie 1838, Groaza aparedinaintea mamei sale, pe care n'o Vazuse de zeceani, de cand fusese trimis la Ocna. Intrand el ii zicecu un aer sinistru: Mama, recunosti to pe fiul tau.Nicolae, singurul tau copil...?" Dar pe cand sarmanavoia sa.-1 imbratiseze cu efuziune, el facu un pasindarat si aratandu-i cutitul scaldat in sange ce nuse inchiegase Inca, ii striga,: Nu to apropia,mama! Afuriseste-ma! Eu am ucis pe fiul meu, pesingurul meu copil! Du-te de-1 inmormanteaza. Il

158

vei gasi in Pe§tera ursului..." §i zicand aceste, dis-paru.

Speriata, biata batrana alerga la parcalab §i-ispuse cele intamplate. Mai multi oameni au plecatindata la locul numit Pe§tera ursului §i dupes celuara toate precautiunile dictate de superstitie, cacise zice ca dracul locue§te acolo, au intrat in, grota.Inaintand putin, ei auzira" de departe gemete, zarindapoi la lumina faclelor o mare lespede ce astupagaura, o deters jos §i vazura in fundul pe§terii ofrumoasa femeie planga.nd langa corpul unui tanarmuribund. Erau Maria Hagiu, nevasta lui Groaza,§i Ion sin-Petru, fiul haiducului.

Ranitul a fost dus §i dat pe seama unui me-dic. Rana era graves, dar nu mortals. Fierul stra-punsese ca o frigare corpul baiatului, farce insa aatinge inima 1 §i plamanii. Facandu-se interogatoriulMariei Hagiu, ea a marturisit ca, pe cand se aflaInca in haremul lui Soliman-aga, se iubea cu fiullui Groaza, atunci osta$ in garda arnauteasca. Tur-cul, banuind intre dan,sii o intelegere, a baut pehaiat. Pentru a razbuna pe fiul sau, Groaza venisa prade casa lui Soliman. Cazand in mainile hai-ducului, Maria nu cuteza, sa-i spuna nimic despreIegatura de mai inainte cu fiul lui. Deprinsa, catoate femeile three, a se supune orbe§te stapanului,ea deveni nevasta lui Groaza, §i de atunci, de§i totiubea pe fostul sau arrant §i era iubita de dansul,totu§i protesta de a nu Ii ntrerupt cu el mice rela-tiune. Amorul insa n'a scapat de patrunzatorulochiu al lui Groaza. El se facu posomorit §i tacut.Intr'o zi Maria §i Ion *edeau unul langa altul, vor-bind despre timpii trecuti ce le aduceau amintefuri§ile for intalniri in casa lui Soliman, cand iata.intra Groaza cu ochii scanteind de furie; Fiul sau

1 in text ,cordul'.

159

se scoala. FAra a zice un cuvant, haiducul scoatecutitul infige in pieptul ba.-iatului, care cade...

Paste doui zile dupes aceasta catastrofa, unoarecine se prezinta inaintea colonelului Solomon,capul militiei din Oltenia. Era Groaza. Intrand, elarunca gios armele si zice: Solornoan.e, to estieel mai viteaz dintre Romani, tie am venit as ma dauprins... sunt Groaza". Colonelul it priveste uimit.Atunci haiducul adauga cu vigoare: Nu ma cu-nosti oare? Alta data, adu-ti bine aminte, ne-amluptat amandoi unul Lang& altul pentru Cara substeagul Domnului Tudor. Astazi eu sunt hot, uci-gas, omoritor chiar al fiului meu! Ia-ma, des -mape mana dreptatii omenesti; dreptatea cealalta o vaface Dumnezeu!... Inchis intai in temnita dela Cra-iova, Groaza s'a adus acum la Bucuresti, acuzat detentative de asasinat asupra subofiterului rus Mos-tenicov, de evaziune din ocna, de cele 38 hotii enu-merate mai sus si comise toate peste Olt, de ata-cul de asasinat, incendii si rapt asupra casei luiaga Soliman-Pala din Karaman pe teritoriul Ma-jestatii Sale Suveranul nostru, si in fine de proas-pata incercare de omor asupra propriului sau fiu".

Ad se incheie actul de acuzatiune.In intervalul lecturii, Groaza conserva o atitudine

plina ca de mandrie.0 scanteie straluci in ochii haiducului, cand gre-

fierul citi cuvintele prin. care Groaza amintea colo-nelului Solomon ca s'au luptat amandoi unul langaaltul pentru Cara sub steagul Domnului Tudor.

Se incepe acum urmatorul interogator:Pre§edinte/e: Varsta si numele d-tale?Groazai: Nicolae sin-Petru, 52 ani.Pre§edintele: Meseria d-tale?

Osta§ fares stapan care asculta numaide glasul

Prwdintele: Locuinta d-tale?

160

Groaza:tarii.

Groath: Pretutindeni uncle se gasepte un petecde p5,mant romanesc.

Precedintele: Epti te-ai fost Ricer-cat ide a omorl pe subofiterul rus Mostenicov?

Groazez: Nu, n'am voit sa-1 omor. Daca as fi pof-tit moartea lui, nu era greu unui poim de a sfapiao vrabie. Am voit numai sa fac pe muscal sa gustesarea romaneasca, pentru ca sa se desvefe odataaceste lacuste de a se tot incuiba pe pamantulnostru.

Prwdintele: totupi te-ai folosit de aceastafapta ca sa fugi din ocna.

Groazd: Apoi de, e proasta area pasare care poatesa sboare din colivie Si nu se duce.

Prefedintele: Ce ai facut dupd fuga d-tale dinocna?

Groazii: Am umblat eu fruntea sus pe pamantulromfinesc, pe cand voi faceati temenele la Muscalipi le multumeati ca petrec cu nevestele cu fetelevoastre. Ei vä despuiau pe voi, 'eu ii despuiam pe

fiecare facea ce ptia.Preqedintele: Ai jefuit pe Evreul Abraham?Groaza: A, era un jidan! Dintai aveam pofta de

a-1 trimite pe ceea lume, dar apoi imi luai seamaca tot al dracului o sa fie, pi am lasat isdracul fora ajutorul meu.

Preqedintele: Nu tagilduepti celelalte hotii; decare epti 1nvinovatit?

Groazi4: Negrepit ca. nu. Precum este adevarat casoarele 1ncalzepte pamantul, tot apa e de adevAratca m'am 1mbogatit pi eu din prada. Ceea ce s'a cititde logofatul este foarte drept.

Preqedintele: Unde sunt tovarapii d-tale?Groaai: Unii pe pamant, altii in iad, o seama-

poate in rain, daca se vor fi popit 'inainte demoarte.

it Al. Russo, Scrieri Postume. 161

invinov4tit oa

ySi

pi

Preyedintele: Pentru folosul d-tale, da pedinaintea dreptatii numele lor.

Groazei: Nu se poate. Voi zieeti ca sunt hot;va fi! dar meseria de tradator n'am invatat-o.

Preqedintele: De ce ai silit pe femeia MariaHagiu ca sa-ti fie nevasta?

Groat: Niciodata. N'am silit-o. I-am spus curatromaneste: Vrei sa fii a mea? si ea s'a aruncat inbratele mele. M'am dus la popa cu galbeni intro'nand si cu cutitul in cealalta. I-am zis: alege-tiuna din cloud: our sau fier". El si-a ales aural sine-a cununat.

Pregedintele: De ce to -ai incercat a ucide pefiul d-tale?

Groazii: Da, aceasta-i o nelegiuire, o adevaratanelegiuire! Eu nu stiam ca acesti doi copii se iu-besc de mult. Daca ei mi-ar fi spus-o inainte decununia mea, eu n'as fi astazi dinaintea voastra!Dar asa a fost se vede voia lui Dumnezeu! Eu cre-deam eh pedepsesc o fara-de-lege, si cazui in farade-lege eu insumi. Nu-mi mai vorbiti de aceasta...

nu-mi mai vorbiti!Preqedintete: (catre mama lui Groaza) : D-ta ce

ai de zis, nevasta sin-Petru?Nitroina: Sa-mi dati inapoi pe fiul meu, atata

tot. El a fost totdeauna asa de bun fiu si. asa debun Roman! Dati-mi-1 inapoi si Dumnezeu o sa varasplatea s ca.

Preqedintele (ca'tre nevasta lui Groaza) : FemeeMaria Hagiu, spume daca este adeva."rat ca Groazate-a silt la casatorie?

Maria Hagiu: Nu, eu 1-am luat fara sa §tiu cefac. Imi era stapan si am fost deprinsa a ma su.-pune stapanului. L-am iubit ca pe un tats si i-amfost cu credinta. Acest copilas, pe care-1 vedeti inbratele mele, este al lui Groaza. Dragostea mea a

162

fates

Osanditi ma...

fost pentru Ion, dar voi ramane totdeauna credin-cioasa lui Nicolae.

Ion (artincandu-se in bra(-,ele lui Groaza, §i plan-gand) : Tata, iarta-ma daces am indraznit a iubi peMaria! 0 sa ma duc in lume §i to vei fi fericit.

Groaza (zambind cu tristete) : hibe§te-o, Ioane.Presedintele: Ion sin-Petru, raspunde cum de

s'a intamplat ca ai fost ranit de tatal d-tale!lon-sin-Petru: Tata n'a voit sa ma loveasca; eu

singur m'am aruncat asupra cutitului.Terminandu-se acest interogatoriu, procurorul is

cuvantul cerand condamnarea acuzatului. Pe candel vorbe§te, nevasta fiul lui Groaza se'neaca.' inlacrimi; batrana e 4usa pe ganduri? ca §i cand n'arauzi nimic; haiducul sta lini§tit §i mandru.

Giunele Vakaholo, advocatul lui Groaza, aduceaminte acea parte frumoasa din vieata acuzatului,cand el combatea pentru libertatea tarii. Kargialiu,Farmaki §i alti capitani vestiti din 1821 fusesera§i ei haiduci. Pe atunci civilizatiunea 4ice ad-vocatul nu patrunsese Inca in Cara. SA nu seuite, afara de aceasta, ca prima crimes a lui Groaza,omorul nevestei sale din a doua easatorie, s'a jus-tificat la 1828 printr'o ancheta, constatandu-se a-tunci ea el o prinsese in flagrant delict de adul-teriu cu un ofiter rus, ce era la dansul in gazda.Terminand, advocatul invoaca clementa judecato-rilor pentru acest om in adevar culpabil, dar plinde rare calitati §i carele facuse servicii Orli.

Pre§edintele intreaba pe Groaza daces are cevade adaus.

Nu"raspunse haiduculvoiesc numai sa mul-tumesc aparatorului meu ca a dat la lumina ceea cese atinge de omorul nevestei mele, aratand ca nuera vina inea".

Grefierul sung. clopotelul. Publicul se retrage.Dupes doua ore de deliberare, §edinta se redeschidc

163

§i

§i grefierul cite§te sentinta, care declares culpabili-tatea lui Nicola sin-Petru asupra tuturor punctelorde acuzatiune, dar, in vederea unor circumstance ate-nuante, it condamna numai la ocna pe vieata. Groa-za asculta fares emotiune aceasta sentinta §i in-treaba pe avocatul sau data condamnarea rupe le-gatura sa de casatorie. Primind un raspuns negativ,el zice: atunci o voiu rupe eu Insumi, caci voiescca ace§ti doi copii sa fie fericiti cat mai sunt Incatineri". Inainte de a ie§i din sales Groaza strangela piept pe mama-sa, ce-1 binecuvanteaza, pe ne-vasta-sa, pe Ion §i pe copila§ul eel mic. Citireasentintei §i ultima scenes produce o profunda im-presiune asupra poporului, care nu se poate sta-pani de a nu simpatiza pe acest tip cavaleresc dehaiduc.

Cand Groaza fu recondus in temnita, administra-tiunea se pregatea a lua precautiuni pentru ca sanu poata fugi. Dare credeti voi ea eu as vrea sascap?" zise el. Nu, nu, fiti va jur ca deaice nu voiu mai ie§i!" Peste cateva minute, viizan-du-se singur, 1§i izbi capul cu atata putere de fia-rele ferestrei, incest i-au ta§nit creierii. Transportatla spital, muri...!

164

lini§titi;

INDICEAtragem atentiunea ca volumul acesta din Russo cuprindenumai scrieri de ale lui traduce de aitli, deci cuvintele

care urmeazi prezintil interes numai pentru intelesul,nu §1 pentru forma lor.

Actori, 104Adamescu (Gh.), XI, XII.Adgiud, 111.Adriatica (marea), 142.aer liter, 153.ago, 100.alauta, 37.Alb (muntele Mont Blanc), 20.albanez, 86.Albino Pindului, V.Albino Romaneasca, 85.Albumul macedo-roman, IX.Alecsandri (V), Ill, V, VI, VII,

IX, XI XII, XIII, XIV, XV,XVIII, 133, 140, 144.

Alecsandru cal Bun, 27.Alpi, 20, 33.America, 35.amnar, 44.amor propriu, 77.anale, 10.anecdote, 69.anteriu, 70.antichitate, 1.Ardeal, IX.ardelenesti (c.antece) 127.argint (iubire de), 76.arhaisme, V.arhive, 1.

arii (ardelenesti), VIII; - (mol-dovenesti), VIII; (munte-nesti), VIII.

aristocratie, 149.armonie, 2, 3.arnauti, 11, 87.artist, 70; artisti, 69.Ary (rau in Elvetia), 31, 39.Arveyron (parau in Elvetia), 31.Asachi (Gh.), III, IV, 27, 43.Atila, 142.August (Octavian), 17.Austria, 142.

Babaci (plur. dela babaca), 81.Bacinschi (maior), 13, 14.Badiul (balada), 5.Bahluiu, 72, 75, 141.Baiazid, 17.balade, IX, XIII, 3, 4, 7, 10,

12, 36; - (autorii lor), 13.balta, 72.baluri, 28.Balzac, 22, 69.Banat, 142, 143.Battu(la), 63.bacon, 89; bacani, 88.Balaceanu, 144.Balcescu (N.), VII, 141.barbieri, 86.

165

batranesti (cantece), XIII, 118.Bar lad, 107, 108.barneata, 68.berbanti, 77.bere, 87.Biblioteca Minerva, V.Bicaz (rau), 54; (vale), 56.biserica, 68.Bistricioara, 40.Bistrita, 25, 26, 27, 28, 29, 30,

31, 37, 38, 39, 40, 41, 43,44, 45, 50, 52, 54.

bivoli, 72.Bogus (palm-Teri), 76.boier, 70; boieri, 68, 69, 80,

82, 85.boierime, 81, 85, 91.boierinas, 90.bon-ton, 81, 83.bordeie, 72, 88.Borsec, 55.brazi, 2.Brailoiu (C.), 155.Brigitenau, 73brisca, 93.Brun (Jules), XI.brutalitate, 152.Bruxelles, 124.buccengiu, 86.Bucovina, 142.Bugeac, 3, 17.Buhalnita, 38, 50.Bujor (balada), IX; (haiduc),

11.bulgaro-sarbi, 89.Bulonia (bois de Boulogne), 76.

Cafea, 80, 106.Calabria, 9.calpac, 82.Cantacuzino (print), 37, 38.Cantemir (D.), 59, 60.caporal', 78.cupid bovis (fort), 59.caritate, 153.Carpati, 26, 32, 54.

166

Casin (man.), 122, 131.Catargiu, 117.catrinta, 68.Caucaz, 88.cazac, 70.Calugareni, 40.camasa, 68.Capitanul (Const.), 123.caruta, 22, 71.coins, 153.campeneasca (viecliu), 2.

(ChampsCampife Elbe's! Elisos),76.

Campuri (sat), 119.Cantarea Romaniei, XIV.cantonal (popular), 37cdntece (populare), tX; (batra-

nesti), 3, 36; (de codru),XIII; (de frunza), XIII, 4;

(hotesti), 4.carciume, 118.Carligului (rapa), 75.Ceahlau, 38, 39, 40, 43, 45,

50, 51, 54.Cel din urma Mohican, 126.celtice (idiome), 124.censura, 99, 101, 102, 104.cercei, 68.Gamma', 23.Cemegura, 26.Cetatuia 133, 135.

chefuri, 36.Chetraru (I.), VII, XII, 36, 37;v. PiatraruChetricica (Pietricica), 25, 26, 30.chimir, 44, 67.cimpoiu, VIII; cimpoiasi, 36.Cincinatus, 66.cioban, 127.ciocoi, 35, 90, 126.ciubuc, 80, 82, 90, 97, 103, 106;

ciubuce, 100.civilizatie, 2.cleft', 9.clopotnite, 72.Cluj, VII, VIII, 144.

ci

cochetarie, 5.cod (franoez); 155.Codreanu (balada), IX, 3; - (hai-

duc), XIII.codru, 10.cojoc, 68.colibe, 88.coline, 71.colonii roman (luptele lor), 1.Columna lui Traian (ziar), VI.comedii, 22, 122.comert, 4; comerciale (relatii), 5.concetateni, 81.condeiu, 98.Convorbiri Literare, V, VI, VII.Cooper, 126.copilarie, 79.Copou, 11, 23, 75, 76, 88.Corbita, 56, 57.Corvin (Matias), 17.Costin (Miron), 4, 123.costume, 69.coterie, 82.Cotnari, 46, 47.Cozla, 26.Cracovia, 137.crestinism, 44.critics, 94.cronici, 3, 59.Cuciureanu (M.), IV.cucoane, 74.cununie, 68.

Dac, 24, 25, 89; Dad, 66.Dacia, 1, 16, 58, 61.Dacia Literarii, III, IV.daco-roman, 43-44, 52, 66-67;

daco-romanca, 68.dafini, 2.&tine, 1, 6, 81.Dealul Doamnei (treditoarea), 39.Decebal, 17, 18.Dej, 144, 147.demagogie, 149.Densusianu (0v.), XV.Descrierea Moldovei, 59.

despotism, 105, 152.diavol, 46, 48, 51.dilema, 101.disertatii, 6.divan, 22, 69.doing, VIII, 127; dome, XIII.dolce farniente, 76.Domitian, 17.Donciu (balada), X.dor (cantece de), XIII, 127.drama, 94, 99; drame, 122.drosca, 71.drum, 32.Duca (C.), 144.dulceti, 71, 80, 100, 103, 106.Dumas, 41, 69.Dumnezeu, 46, 49.Dumnezeu, 46, 49.Dunare, 1.

Educatie, 79.egalitate, 152.Egipt, 150.egoism, 148.elegie, 94.Elvetia, III, 21, 32.englezi, 69.epigrams, 99.eterie, 59.europenism, 86.evanghelie, 149.excursiune, IV, VII.exilari, 124.

Fanatism, 152.farniente, 71.Farmachi (hot), 163.farsa, 94.fashionabili, 88.fatamicie, 78.fanete, 72.feodala (servitute), 58.fete, 2.figuri, 69.Filia (rau), 31.Filipescu, 144.

167

fineta, 78.Cfacai, 2.Florenta, 19.fluier, 127.Foc;ani, 108, 121, 123, 131, 143.Foaia soe. din Bucovina, V,

VII, XIV.franceza 147; francezi,

124.francheta, 78.Franca, 64, 79, 80, 124.frantuz, 78, 87; franjuji, 138.frantuzeasca (limbo), 68.frescuri, 134.Friburg, 63.Frumoasa (man.), XII.fustanela, 85.

Galata, 72.gaiice (idiome), 124.Galitia, 65.Gall (d-r), 11.galoo, 71.garda nationala, 152.Gauthier (Th.), 121, 124.Gar Ire (sat), 119.,geniu, 8.genovezi, 4.geografica (harts), 101.Georgice, 2.germani, 142; Germania, 64, 80;

germanice (idiome), 124.Gesehichte des rum. Schrift., XI.Ghimiciu (balada), XIII, 3.Giessbach (cascada), 20.Girardin (S-t Marc de), 62,glad, 24.Golia (biserica), 136.gotic (stil), 136.gramatici, 6, 69.grec, 87; greci, 105.grefier, 155.grenadir, 70.Groaza (haiduc), 10.Grohotig, 50.Gruia (balada), 3.

168

gunoaie, 24.Gura Largului, 43, 52.

Haiduc, 154; haiduci, VIII, 36,99; ha iduce;ti (cantece), XIIi.

Halima, 97.Hangu, 37, 38, 40; Hangan, 37.hanul Bogdanesei, 106.harabagiu, 93; harobale, 92.hatmanie, 11.Heildelberg, 80.Hitzing, 73.hare, XIII.boll, 9; hotie, 154.Hugo (Victor), 69.

lad, 124.larmaroc, VIII, 7.la;i, III, VI, 23, 84; ie;eni, 73,

81.lazul mitropoli:ului, 73.Ignoranta, 76, 77.imaquri, 72.imitatie, 22.inchizitie, 149.inovatii, 79.1psilanti (palat), 72.ironie, 78.ispravnic, 117.istorie, 6.i;lic, 70.Italia, 9, 19, 22: raliani, 89.itari, 44, 67.

Imbracaminte, 67.63. Invatatura, 77.

3alobb, 4.jargon, 6, 7.Jagerzeile (Viena), 19.3ieniterul Vadra, 140.jidov, 24, 35.Jieni, 154.jac (cantece de), XIII.Journal des Debuts, 70.judecatori, 150, 155.

VI,

(limbo),

Karjaliu, 157, 163; Karjalii, 154.Kiriaoodromion, 131.Kiseleff, 84.Kock (Paul de), 69.Kogalniceanu (M.), Ill, VII, X.Kossuth, 146.

Lamartine, 69.hum, 7; lautar, 129; lautari, 12.legende (inspiralie din), III.legi, 150, 152.Leman (lac), 20.lene, 77; lenevos (traiu), 85.Levi, 3, 17.leturghie, 77.libertate, 17, 149, 150, 151, 152.limbo romaneascd (origina ei), 1.

linguistica (babilorrie), 6; - (ins-piratie), IX.

lipoveni, 65.literar (viitor), 6; literare (scoli),

IX.literature!, 8, 100; - (indigena),

70.logic& 2.lulea, 44.lupte (ale poporului), 1.

lux, 24.

Maca, 80.Magazinul istoric, 123, 128.maghiarism, 142.Mehemet al II-lea, 17.Maistre (Xavier de), 33.majoritati, 152.Marea Neagra, 142.Matei Basarab, 122.matroana, 68; matroane, 91.maxime, 79.manastiri, 71, 72.manusi, 82.Mardsesfi, 111.Margaritescu (C.), V, VI.Meca, 34.Macouli (palarier), 76.melancolic (ton), 12; rne'ancolie, 20.

meserias, 93.Mihail (balada), IX.minorita 125.Mioara (balada), IX; Miorita, VIII,

2, 7.Mirabeau, 98.misteruri, 130.mitologice (credinte), 2.mocan, VIII, 126, 127; moca-

ne;ti (cantece), 127.model, 90.moarte, 97.Moisi, 90.Moldova, IX, 6, 23, 62, 142;

doveni, 73, 89; moldovenesti,127; moldovenisme, V.

monoton (ritm), 12.monumente, 6.Montanvert, 31.Mostenicov (subofiter rus), 156.muncitor, 93.Municipium lassiorum, 61.Muntean, 34, 36; Muntenia, IX.muzica, 1.

Naframa (balada), IX.Napoleon, 65.nafiuni, 151; nationalitate 7;

romaneascd (naqterea), 1;nationale (dansuri), 36.neamt, 73, 74, 78, 87; nemti, 69,

89, 90; Neamt (cetatea), 22;- (targui), 26.Neapole, 19.Neculce, 4.Negruzzi (C.), III.neolatine (limbi), 6.neolog, 2. neologisms, V.nimicire, 97.Noe, 92.Novac (balada), 3.

Obiceiuri (inspiratie din), Ill.Odobescu (AI.), VI, XIV, XVIII.Odobesti, 46, 118.offs domnesc, 120.

169

lOglinda omului, 130.oi, 72.Olimpul, 41.Olteanul (talhar), 110.°nacre,'Orient,

84; onor, .V.64.

orientali, 97.Ortgier (croitor), 76.Ovid, 2.ovrei, 69, 86, 90, 92; ovreice,

64-65.

Paladium, 2.palate, 72, sa..Papua, 68; papuci, 82.Paris, 19, 23, 76, 84; parizieni,

80, 89.parveniti, 90.patriarhalism, 58, 83.patriotism, 23, 148.putrioti (falsi), 148, 149, 150, 151,

152.Pasti, 91..parinti, 79.pastor, 2.pauni, 2.Pangarati, 31, 32.pedantism, 77.*sage, 33.Petit Sejour (palat la Socola), 105.Petrariu (I.), 13, 15; v. si Che-

traru.Petreanu (talhar), 110.petreceri, 28.Testa, 143.'Matra-Nei:nut, IV, X, 24, 25, 26,

27, 28, 31.Pietraria (deal), 136.

-Pion, 39.placed, 28; - (ale poporului), 1.plugari, 35.pluta, 30.Pocutia, 17.Podolia, 17.poet, 70; poezie, 1, 8, 13, 100;

poezii populare, VIII, X, 1, 2;

170

- (felurile for),parea lor), XIII.

politeta, 77. .

politica, 17; politico (refatii), 5.popoare, 151.populare (credinte), 22.poste, 109.Potemkin, 59.povestiri, 22.povesti, 1, 2.Prater, 19.preoti, 35.prieteni, 28.privighetoare, 8.pristavi, 100.procuror, 155.profesori, 69.prostime, 75, 86.Provincialul to teatrul national, 19,

140.Prut, 137.psihologica (cuno0inta), 5.punga 44.purism, 69.Putna (judet), VI, 110; - (cam -

pie), 118.

Rachiu, 106.raiu, 124.rapsozi, 12.Ratisbona, 65.Racoasa (sat), 119.radvan, 22.Rapciuni, 40.regim (vechiu), 82.Revista Ramona, VI, XI, XIV.revolutie, 148, 153.Rhighi, 20.rob, 79.Roma, 18, 20, 142; roman, 94;

romans, 66, 105.romancieri, 9.romanesc (neamul), 1; romaneasca

(limbo), 123.romans, 142, 143; Romania, 143;

romanism, 7.

3; - (tu-

Romania Literara, XIV.Ron, 25.Rosa (Salvator), 54.Rousseau (Jean Jacques), 140.Rubicon, 141,Rudow, (d-r), X.Rusia, 65, 73.

Sadoveanu (M), V, VI, XVIII.salbe, 68.salon (al Elenei Sturdza), 81, 83,

saloane, 28, 68, 81.saluturi, 85.sarcasm, 82.Sarina, 63.satana, 49; v. si diavol.satul lui Voda, 36.saturnale, 34.Saulescu (Gh.), 61.Scaricica, 30, 31.schimb (case de), 84.scripca, 36.Seneca, 132.sere, 74.Steaua Duncirii, X.sfesnic, 93.Sf. loan (bisertca), 27, 31.Sf. Mormant, 72.Sibiu, 144.Sicilia, 9.sirocco, 19.slavi, 142, 143.slugi, 81, 126.slujbasi, 74, 90.Siberia, 96.Sobieschi, 61.sociala (organizare), 6.societate (vechia), 3.Socola (gradina), 74, 75, 105.Solomon (colonel), 160.somn, 71, 80.Sou lie, 69.Soveja, X.Spania, 9.Steam Dunarii, VII.Sturdza (D.), 139.

Sturdza (M.), 144,Stuttgardt, 80.Suceava, 60.sudalma, 82, 87.surugiu, 89.Suvarov, 13.

Sah, 100.salvari, 71.Stefan oel Mare, 22, 59, 61.stergar, 68.Susita (rau), 119, 121.Svitera, 32, 41; v. si Elvetia; svi-

terieni, 80.

Tabernacol, 93.Tacit, 18.talmud, 91.Tatari, 3, 17.Tatarasi, 63.Tautu (I.), 139.talhari, 110, 117.teatru, 107; - (de varietati), 70.Tecuci, 108.terorism, 150.Teodorescu (Gh. Dem.), X, XI.Tibru, 58.Tinechiet (campul), 7.tined, 79, 80, 81.tiran, 79.Tisa, 143.Toma Alimog, IX, XIII, 3, 145;

Toma lui mos, IX.traditii, IX, X, 2, 59.Traian, 18, 22.tragedii, 122.Transilvania, 142, 143.trasuri, 88.trecutul, 1, 80.Trei-lerarhi, 60.tribunale, 68.Tract (baron), 58.trufie, 81.Tuilerii (Tuileries), 76.Turci, 3.turist, 136.

171

turme, 72.tutun, 74, 98, 109.

Taranca, 68.tigani, 66, 69, 70, 81, 89,

Ungaria, 142, 144, 147.unguri, 3, 17, 118, 143.Ureche (Gr.), 4Urechia (V. A.), IX.

Vaci, 72.Vakaholo (avocat), 163.Vaduri, 31.Valahia, 6, 17, 143.Va lea-Alba, 22.Valentineanu, 144.vandalism, 71.Varnita (sat).Vatile (hot), 42.Vaslui, 106.vanator, 72.Venetia, 19; venetieni, 4.Verzii (sat), 119.

172

Vezuviu, 20.vieatii (de nelucrare), 76; (tur-

ceasca), 76.Viena, 19, 73, 84; vieneze (ca-

90.Vitsoaro, 27, 28, 29, 30.Virgil, 2.Vizantea (manastire), 128, 129.Vlad Tepes, 153.Vladimirescu (Tudor), 160.vodevil, 70; vodeviluri, 122.Voicu (talhar), 110.Voix de la Roumania (zior),Voltaire, 20.vorlparie, 77.

Waser-Glanz (Viena), 19.Wilkinson (consul), 59.wist, 80.Wolf, 59.

Zavera, 97.Zimbrul, IX.

VI.

leo°, 75.

CUPRINSULIntroducere. Pagina

1. Inceputurile literare ale lui R 111

2. Al R. si Poezia popularl VII3. Colaborarea Russo-Alecsandri XI4. Textul Sovejei . . . XV5. Limba Scrierilor Postume , . . . XVIII

Scrierile publicate Yn timpul vigil.

1. Poezia Populara 1

2. Studii Nationale . . . 93. Decebal si Stefan cel Mare 164. Piatra Teiului 195. St&nca Corbului 546. rasii In 1840 587. Soveja . . 968. Palatul lui Duca-Von. 1339. Ofiteri francezi In Moldova 137

10. Fragmente . 140a) Scrisoare cAtre V. Alecsandri 140b) Scrisoare catre N. Balcescu 141c) Bilet din Inchisoarea din Cluj cAtre

V. Alecsandri . . . 144d) Bilet din Inchisoarea dela Cluj cltre

prietenii din Iasi . . 145e) Protest cAtre Consiliul de RAzboiu din Cluj 145f) Protest catre Coraisarul Guvernului din Cluj 146g) Cugetari scrise In Inchisoarea dela Cluj . 148h) Alte cugetari . . . . 151

173

.

.

.

.

c

. . .

Scriere atribuita

Groazd

Ilustratit.

Facsimile NO. 1Facsimile No. 2

du tilleul)Facsimile No. 3Facsimile No. 4

in Moldova)

174

(Inceputul din In 1840)(Coperta manuscriptului La pierre

. .

(0 pagind. din Sovejal(Partea finala din Ofiteri francezi

Parana

154

59

21133

139

lath .

.

.

,!---

7SA

COLECTIA CLASICII ROMANI COMENTATIsubt ingrijirea D-Iui N. CARTOJAN, Profesor universitar.

AU APIAV. ALECSANDRI:

Cala !aril si Misiuni Diplomatice, (ed. II),comentate de Al. Marcu, Prof. univ.

Teafru, (ed. II), comentat de Ales. Jordan,Bibliotecar la Academia Romano.

Prozii, (ed. II), comentate de Al. Marcu,Profesor universitar.

Drame istorice, comentate de G. Baiculescu,Bibliotecar la Academia Romano.

Poezii (vol. I si II), comentate de D-naEl. Radulescu-Pogoneanu.

GR. ALEXANDRESCU:Poezii, coment. de D-ra V. Ghiacioiu, Prof.

N. BALCESCU:Scrieri Istorice, (ed. II), comentate de

P. P. Panaitescu, Profesor universitar.

I. L. CARAGIALE:realm, (ed. II), comentat de D. Murarasu,

Doctor in litere, Profesor.Nuvele, schite ;I note orifice, (vol. I st II),

comentate de M. Pauli.T. D. Manila, Profesori.

CRONICARI $1 ISTORICI ROMANI DINTRANSI LVAN IA :

$coala Ardeleana, Vol. I 0 II, coment.de Dr. I. Lupo, Profesor universitar.

DOI SCRIITORI BANATENI:Victor Vlad Delamarina si loan Popovici-

Banateanul, comentati de A. Bistrileanu,Profesor secundar.

M. EMINESCUScrieri politico, (ed. II), comentate de

D. Murarasu, D-r in litere, Profesor.Scrieri literare, (ed. II), comentate de

D. Murarasu, Doctor in lit., Profesor.Literature' populara, comentate de D. Mu-

rarest', Doctor in litere, Profesor.Poezii, (ed. II), comentate de C. Botez,

f. Inspector general ol boot. secundar.

N. FILIMONCiocoii yacht si not, roman social, coment.

de G. Baiculescu, Bibl. la Acad. Rom.

EMIL GARLEANUalese, comentate de Gh. Vrabie,

Profesor.

ION GHICAAmintiri din Pribegia dupe 1848,

(vol. I II comentate de OlimpiuBoitos, Doctor In litere.

RUT:P. ISPIRESCU:

Legende sau basmele Romanilor, (ed. II),comentate de N. Cartojan, Prof. univ.

M. KOGALNICEANUScrieri si discursuri, (ed. II), comentate de

N. Cortojan, Profesor universitar.

ION NECULCEA:Letopiselul Torii Romane0i (vol. I si II),

(ed. II), comentat de Al. Procopovici,Profesor universitar.

C. NEGRUZZIPacatele tineretelor, comentate do

D-ra V. Ghiacioiu, Profesoara.

A. I. ODOBESCU:Psevdo-Kyneghetikes, (ed. II), comentat de

Al. Busuioceanu, Conferentiar univer-sitar.

ANTON PANNPovestea vorbei, coment. de D-r M. Caster.

ION ELIADE RADULESCU

Scrieri literate, comentate de G. Baicu-lescu, Bibliotecar la Academia Romano,

AL. RUSSO:Scrieri; fiecaro volumScrierl postume, comentat de Petre

V. Hanes, Prolesor.

MIHAIL SADOVEANU:

Culegere de povestiri.

GR. URECHE:

Letopiselul Tara Moldovei, (ed. II), co-mental de C. C. Giurescu, Prof. univ.

AL. VLAHUTA:Plenary! N. I. Grigorescu, ilustrat cu

reproduceri; cu o introd.icere de

I. D. Siefanescu, Profesor universitar.

DUILIU ZAMFIRESCUNuvele.Poezii, (ed. II).Viola la Tara, (ad. II).Tanase Scalia, (ed. II).In Razboiu.Indreptari.Anna.Fiecare volum comentat deD-na M. Zamflrescu-Rarincescu.

. .

,

.

Fa N

si

3ucati

1