Deportările în masă au fost măsuri represive și de dezna-ționalizare a românilor basarabeni și bucovineni de către regimul stalinist. În anii ’40–’50, în timpul celor 3 valuri

de deportări (1941, 1949, 1951), au fost trimiși la muncă forțată în Siberia și Kazahstan zeci de mii de persoane.

Operațiunea denumită „IUG” (Sud) s-a făcut în baza Hotărâ-rii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr.1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneas-că a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliției germane și românești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tutu-ror categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „de-portarea în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia a 11280 de familii cu 40850 de oameni”, era însoțită de un act adițional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic că „deportarea categoriilor menționate să se facă pe vecie”, operațiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 02:00, și să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20:00.

Documente de arhiva indică participarea la desfășurarea acestei operațiuni a 4496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securității de Stat al URSS, inclusiv aduși din alte republici, 13774 ofițeri și soldați și a 4705 activiști de partid din Moldova. Au fost mobilizate 4069 autovehicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicați și au fost pregătite 30 de eșaloa-ne, respectiv, 1573 de vagoane de vite în care românii basarabeni deportați au fost transportați în Siberia (Ținutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni și Tomsk) și RSS Kazahă (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud și Jambul). Acestor „deportați pe vecie” li s-au confiscat averile și li s-a interzis să-și ia cu ei bunuri materiale.

Viața deportaților a fost foarte grea și cu multe lipsuri. Coloni-ile speciale, de regulă, erau construite în locuri aproape nepopula-te, în taigaua de nepătruns ori în locuri mlăștinoase. În majoritatea cazurilor, în barăci nu erau paturi, mese sau scaune, și deportații dormeau pe podea. Prima obligație a deportaților a fost munca. Ei

erau obligați să lucreze la întreprinderi forestiere, piscicole, de con-strucții, miniere, în colhozuri, sovhozuri etc. Mărturiile deportați-lor privitor la viața lor din surghiun confirmă faptul că deportații în Siberia s-au pomenit lipsiți de cele mai elementare condiții de trai, iar foametea, frigul și bolile au curmat viața a mii de oameni.

Citește mai mult pe: www.adevarul.ro/moldova/politica/operatia-sud-fa-ta-nevazuta-deportarilor-6-iulie-1949

Conform Sursei: Cartea Memoriei – Catalog al victimelor to-talitarismului comunist – Chișinău, Știința, 1999. Muzeul Național de Istorie al Moldovei. pag. 381, 382, 383., din s. Bravicea au fost deportate în total, 130 persoane.

Sora mai mică a Parascoviei Iovu, Eugenia din Bravicea, a fost ridicată într-una din nopți (împreună cu prietena sa), dusă în di-recție necunoscută, după care nimeni, niciodată n-a mai vă-zut-o. Avea 18 ani. Zadarnică le-a fost așteptarea părinților, care n-au mai apucat să-și vadă copilul întors acasă... și nici motivul pentru care îl răpise. Poate doar minele de aur din Siberia ar putea răspunde...

...A rămas casa părinteas-că, ușa pe care Eugenia a ieșit pentru ultima dată, trosco-tul din fața casei, ars de arșița cumplită, și o singură poză – amintire despre două tinere care s-au stins cu dorul de casă în suflet departe de vatră.

Iovu Eugenia Feodosie șiCantaragiu Maria Gheorghe

Se spune că Istoria este învățătoarea vieții. „Cei care nu pot învăța din istorie sunt condamnați să o repete.” (George Santayana)

»»» continuare de la pag.5

Cu anii, satul s-a extins, iar moara a ajuns în centrul localității. Fiica celui care, acum 100 de ani, a pus suflet și a construit-o a vrut să întoarcă moara în proprietatea familiei.

„Am avut o scrisoare de la fiica domnului Muller prin care a cerut ca să-i fie restabilită proprietatea tatălui. Noi ne-am adresat către Guvernul republicii și de acolo ni s-a spus că nu se mai restabi-lește, odată ce a fost naționalizată”, a afirmat Alexei Zatic, primarul satului Bravicea, Călărași.

Moara a ajuns în proprietatea mai multor localnici în baza bo-nurilor patrimoniale. Pe vremuri, Bravicea forfotea de lume venită din satele din împrejurimi. Doar că, de prin 2010, moara ruginește la propriu, deși ar fi avut șansa să fie repusă în funcțiune.

„Au fost careva persoane din sat care au vrut să vină să inves-tească bani pentru reparația și aducerea morii la momentul cum a

lucrat ea, dar din motivul că a fost o neînțelegere în privința faptului cine este deținătorul principal al a acestei mori, nu s-a găsit limbă comună, au refuzat să o cumpere și să înceapă lucrările de repara-ție”, a declarat primarul satului Bravicea.

Acum, localnicii se duc să macine grâul în satul vecin. Nu s-a ales nimic nici din podgorii, nici din beciul spațios, o altă bijute-rie a timpului, construită de frații Muller. Beciul stă ascuns de ani de zile printre buruieni și nu s-a găsit încă un gospodar care să-l prețuiască la justa valoare. Localnicii ne-au spus că suntem primii străini care au călcat pe aici în ultimii 20 de ani. Ne-a întâmpinat un păianjen, amorțit, din păcate, nu de vin, dar de trecerea timpu-lui. Înăuntru mai pot fi văzute doage împrăștiate. Cine știe… Poate sunt rămășițe ale butoaielor în care Mullerii păstrau vinul.

Sursa: www.publika.md/pe-urmele-germanilor-din-basarabia-povestea-mo-rii-din-satul-bravicea-video_2981027.html

AL DOILEA VAL DE DEPORTĂRI

Ziarul „Curierul de Bravicea” este editat de către Biblioteca Publică „George Munteanu”în parteneriat cu Gimnaziul „Ștefan cel Mare” și Administrația Publică Locală Bravicea, în cadrul

Serviciului de bibliotecă „Este ziarul tău. Informează-te și implică-te!”.

Nr.3(20) mai – iunie, 2018 fb.com/curieruldebravicea

Adresa redacţiei:Biblioteca Publică „George Munteanu”MD–4414, satul BRAVICEA, raionul CĂLĂRAȘI+373 244 34 379curieruldebravicea@gmail.com,http://www.fb.com/curieruldebravicea/

Colegiul de redacție:Redactor-șef: ANGELA ZATIC angelazatic@gmail.com +373 68 094 898Redactor: ELENA GODOVANIUC elenagodov@gmail.com +373 78 914 395Machetare: SERGIU ZATIC szatic@hotmail.com +373 68 499 733

8 Istorie

Ședința Consiliuliul Local Bravicea >>> pag.2

Toponimele satului Bravicea

>>> pag.4

Asigurăm acces la educație>>> pag.6

Al II-lea val dedeportări >>> pag.8

Sumarul Ediției

La rubrica „Voluntarii de lângă noi”, discutăm cu voluntarul Corpului Păcii în Republica Moldova dra Anni Poetzl, pe care am rugat-o să ne răspundă la câteva întrebări.

De unde vine Anni Poetzl?Eu m-am născut în statul Arizona, orașul Phoenix și am ab-

solvit Universitatea din Arizona, Facultatea Literatură Engleză și Ecologie. Familia mea este mare. Suntem 5 persoane. Părinții și trei surori. Hobbyurile mele sunt: cititul, înotul, călătoriile. Acum, eu predau limba engleză în echipă cu Doamna Rîșcovan Svetlana și lucrez ca voluntar în Gimnaziul „Ștefan cel Mare” din satul Bra-vicea.

De ce ai devenit voluntar? Eu am devenit voluntară a Corpului Păcii pentru că eu am

dorit să ajut pe alți oameni, să învăț despre o altă cultură, să-mi lărgesc cunoștințele despre alte popoare din lume. Eu cred că este important să ajut și eu comunitatea – locală (Phoenix, orașul meu natal), regională (S.U.A., țara mea), și globală (Moldova, în special, în prezent satul Bravicea raionul Călărași) – fiindcă prin volunta-riat, noi putem să realizăm anumite scopuri, nu contează diferență de limbă vorbită, de educație, de creștere ori de preferințele indi-viduale.

Cum ai ales Republica Moldova?De fapt, venirea mea în Moldova a avut loc întâmplător. M-am

întâlnit pe neașteptate într-un taxi cu un bărbat și am văzut un ta-tuaj pe mână, era desenat un ochi cu o lacrimă. În lacrimă era un drapel. Eu l-am întrebat ce reprezintă acest tatuaj. El a spus că este născut în țara Moldova și lacrima reprezintă dorul pentru familia,

țara lui, iar drapelul este simbolul național – Tricolorul Moldovei. Eu cred în soartă: în timp ce aplicam pentru Corpul Păcii, a fost un semn de a aplica pentru țara Moldova (amintindu-mi de bărbatul cu tatuaj).

În America, mass media menționează la diferite evenimente, știri mai mult țările Rusia, Ucraina decât Europa de Est. Am dorit să descopăr singură Moldova ca țară cu o cultură aparte, diferită de cea a Rusiei sau Ucrainei...

Trei calități pe care le apreciezi la oameni?În general, eu admir oamenii respectuoși, buni, și întotdeauna

doritori de a învăța ceva nou. Aceste calități sunt importante pen-tru o lume armonioasă și frumoasă.

Trei lucruri pe care le detești la oameni?Mie nu-mi plac oamenii aroganți, obraznici, și închiși în sine.Cum crezi, ce ar trebui să facem ca ideea voluntariatului să

prindă rădăcini sănătoase și în țara noastră?Pentru ca voluntariatul să prindă rădăcini în Bravicea și în

Moldova, eu cred ca noi trebuie să înțelegem că ajutorul oamenilor fără bani este important fiindcă demonstrează grija față de cineva și nu prețul pentru timpul acordat.

În Bravicea, eu mă bucur când pot vorbi cu oamenii și când pot participa în activitățile importante cu prietenii, familia, elevii, și alți oameni din sat. Uneori, e trist când văd oameni, copii care aruncă gunoiul pe străzi, pe drumuri (pe pământ). Lucrând împre-ună, noi putem face satul mai curat.

Ce ai reușit să faci personal pentru comunitate (Bravicea)?În primul rând, predau limba engleză în pereche cu dna pro-

fesoară Svetlana Rîșcovan. Am participat la majoritatea activită-ților extrașcolare: sărbători, concursuri, seminare metodice. Am organizat Clubul de Limbă Engleză cu maturii și un club de vară de limbă engleză pentru copii de diferite vârste (6 grupe) cu care activez după un orar stabilit de mine împreună cu partenerii bibli-otecii, Doamnele Zatic Angela și Pârlici Melania.

Eu cred că este folositor acest club de vară în special pentru copii deoarece și copiii și părinții lor doresc să cunoască limba en-gleză, aceasta fiind o limbă de comunicare internațională.

Mulțumesc mult.

VOLUNTARUL CORPULUI PĂCII – DRA ANNI POETZL

La 21 iunie 2018 a avut loc Ședința ordinară a Consiliului Local Bravi-cea, pe agenda căreia au figurat 14

puncte, inclusiv darea de seamă a Școlii de Arte (Raportor – Valeriu Bordei, director

al Școlii de Arte); combaterea și profilaxia salmonelozei (Raportor – Vasile Dînga, specialist al Direcției Ra-ionale Siguranța Alimentelor); darea de seamă a sectorului de po-liție (Raportor – Alexandru Harea, polițist de sector); combaterea și profilaxia bolilor diareice acute, aprobarea planului de fortificare a măsurilor urgente de prevenire și combatere a rujeolei (Raportor – Mihai Tănase, șef IMSP Centrul de Sănătate Bravicea).

Specialistul pentru reglementarea regimului funciar, Serghei Popa, a vorbit despre corectarea erorilor, atribuirea sectorului de teren familiilor noi formate, defrișare, trecerea în proprietate a lotului destinație construcție locativă, actualizarea planurilor ge-ometrice.

Au fost discutate subiectele: Arenda și îndeplinirea atribuți-ilor de serviciu (Raportor – Alexei Zatic, primar); „Cu privire la programul de activitate al Consiliului local pe trimestrul al III-lea al anului 2018” (Raportor – Rodica Dînga, secretar), „Cu privire la cererile cetățenilor”.

A fost aprobat planul de fortificare a măsurilor urgente de prevenire și combatere a rujeolei. S-a permis darea în locațiune prin licitație a terenului de construcții cu nr. cadastral 2513111320 cu suprafața de 0,1759 ha, tariful minim al arendei constituie suma de 4544,44 lei, termenul de arendă – 3 ani.

S-a aprobat Programul de activitate al Consiliului Local pen-

tru trimestrul al III-lea al anului 2018 care prevede: Ziua comemo-rării lui Ștefan cel Mare și Sfânt (02.07.2018); Sfințirea monumen-tului consacrat comemorării victimelor războiului din Afganistan și Transnistria, catastrofei de la Cernobîl (12.07.2018); eveni-mentul cultural „Hramul Căruțașilor, ediția a II-a”(15.07.2018); Sărbătorirea Zilei Independenței (27.08.2018) și Limba noastră (31.08.2018); 27.09.2018 – Ședința ordinară a Consiliului Local cu următoarea ordine de zi:

1. Cu privire la programul de activitate al Consiliului local pentru trimestrul al IV-lea al anului 2018;

2. Cu privire la pregătirea cetățenilor și instituțiilor pentru sezonul rece 2018-2019;

3. Cu privire la darea de seamă a directorului Casei de cul-tură;

4. Cu privire la darea de seamă a specialistului Reglementa-re Regim Funciar;

5. Cu privire la darea de seamă a specialistului în percepere fiscală.

S-a atribuit în proprietate familiei nou formate Motricală Pro-fir – Motricală Natalia, sector de teren din rezerva intravilanului satului cu nr. cadastral 2513111007, S – 0,1899 ha, inclusiv cu ser-vitută de 0,0824 ha, pentru construirea casei individuale de locuit.

Sa atribuit în proprietate familiei nou formate Florea Gheor-ghe – Florea Ana terenul din rezerva intravilanului satului pentru construirea casei individuale de locuit, cu nr. cadastral 2513111588 cu suprafața de 0,1123 ha.

Rodica Dînga, Secretar,Consiliul Local Bravicea

ȘEDINȚA ORDINARĂ A CONSILIULUI LOCAL BRAVICEA

Unul din blocurile Grădiniței din satul Bravicea, raionul Călărași a fost recent reparat. Termoizolarea subsolului, pereților exteriori, montarea unei porțiuni a acoperișului

și construcția pereului au schimbat aspectul acestuia, copiii, beneficiind de cele mai bune condiții.Proiectul a fost finanțat de către Fondul pentru Eficiență Energe-tică din Republica Moldova (144 mii lei) și Administrația Publică Locală Bravicea (18 mii lei.)

Au fost finisate lucrările inițiate la începutul anului 2018 de către Administrația Publică Locală Bravicea pentru extinderea spațiilor Școlii de Arte Bravicea. Valoarea

lucrărilor constituie 98 mii lei (schimbarea geamurilor și a ușilor, conectarea la rețeaua de gaze naturale, reparația capitală a trei încăperi, una dintre ele fiind o Sală Festivă.

Cetățeanul de onoare al satului Bravicea, Dl Sergiu Cogîlniceanu, fost comandant de pluton la Coșnița, Dubăsari, în timpul Conflictului armat pentru apărarea

integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, a construit o placă comemorativă în memoria consătenilor – participanți la acțiunile de luptă din Afganistan (1978–1989), conflictul armat de pe Nistru (1991–1992), participanților la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl. Proiectul, estimat la circa 100 mii lei vine să amintească despre triste pagini ale istoriei și este unul din cele 20 de proiecte (plăci comemorative), construite pe teritoriul Republicii Moldova cu contribuția financiară a antreprenorului.

72 Voluntarii de lângă noiAdministrația Publică Locală

Gimnaziul „Ștefan cel Mare” și-a desfășurat activitatea după Planul de activitate discutat și aprobat

la ședința Consiliului profesoral din luna septembrie. Problema propusă pentru a fi

studiată a fost: Parteneriate pentru calitate și relevanță în educație. În Gimnaziu au activat 319 de elevi, ghi-dați de 25 cadre didactice și ajutați de 18 cadre nondidactice/ per-sonal tehnic. Procesul educațional s-a desfășurat respectându-se Planul de învățământ și curriculum-ul disciplinar, totodată ne-am propus realizarea următoarelor obiective:

✓ Dezvoltarea parteneriatului cu familia, membrii comunită-ții pentru asigurarea calității și relevanței educației;

✓ Implementarea standardelor de eficiență a învățării și eva-luarea rezultatelor învățării în bază de competențe;

✓ Asigurarea accesului la o educație de calitate pentru fiecare copil, inclusiv pentru copiii cu cerințe educaționale speciale;

✓ Instruirea cadrelor didactice pentru prevenirea violenței față de copii și integrarea politicilor de protecție a copilului în demersul educațional;

✓ Asigurarea metodico-didactică și tehnico-materială a Gim-naziului conform standardelor;

✓ Dezvoltarea bazei informaționale;✓ Atragerea resurselor financiare extrabugetare;✓ Formarea cadrelor didactice pentru realizarea politicilor

educaționale la clasa de elevi;✓ Implementarea mecanismelor de asigurare a transparenței și

a participării comunității la procesele decizionale privind dezvolta-rea și administrarea eficientă a instituției;

✓ Menținerea și promovarea imaginii Gimnaziului în contex-tul climatului concurențial;

✓ Dezvoltarea parteneriatului cu Grădinița de copii din loca-litate.

În anul școlar 2017–2018 a fost propus elevilor un nou curs opțional: Educația antreprenorială (în clasa a IX-a). În luna apri-lie elevii și părinții au fost chestionați pentru a determina im-pactul/ interesul pentru disciplina opțională studiată. Rezultatele chestionării vor sta la baza ofertei opționale pentru anul nou de studii. Compartimentul Dezvoltare curriculară a inclus activități de școlarizare a elevilor având obiectiv diminuarea absenteismu-lui, excluderea abandonului școlar, școlarizarea tuturor copiilor. Activitățile au fost realizare, acționându-se intersectorial, s-a ob-ținut școlarizarea tuturor elevilor, nu au fost elevi cu abandon și s-a diminuat numărul de absențe nemotivate. Procentul frecvenței este de 98,7%, care indică o creștere în comparație cu anii pre-cedenți. Incluziunea școlară a fost proiectată în scopul asigurării fiecărui elev accesului la studii și promovarea educației incluzive. Au fost desfășurate activități: angajarea personalului calificat – ca-dre didactice de sprijin (2 persoane), instruirea lor, desemnarea persoanei responsabile de educația incluzivă, asigurarea Centru-lui de resurse și dotarea lui conform cerințelor, Compartimentul Monitorizare și control a inclus Activitatea Consiliului Profesoral pentru care au fost proiectate și realizate 13 Consilii Profesorale, 9 Consilii de administrație, 16 controale tematice/ frontale/ preven-tive etc., a fost verificată documentația școlară, evaluate rezultatele elevilor, administrate probe de evaluare.

Compartimentul Sănătate. Protecție. Siguranță. Au fost des-

fășurate activități de formare la elevi a atitudinilor și deprinderilor de comportament responsabil la traficul rutier și în caz de situații de risc sau situații excepționale. S-a desfășurat decada circulației rutiere, ore de dirigenție, s-a realizat instructajul elevilor.

Compartimentul Dezvoltarea bazei materiale a școlii a in-clus 15 acțiuni, au fost realizate: procurarea dulapurilor pentru săli de clasă/ cabinete, reparația capitală a depozitului cantinei, procurarea și instalarea a 4 proiectoare, schimbarea sistemului de iluminare, procurarea literaturii artistice, materialelor didactice/ de cancelarie, inventarului sportiv, utilajului tehnologic, (mașină de spălat vasele), inventarului sanitar, 15 bănci, 2 table școlare. A rămas nerealizat: reparația exterioară a cantinei, procurarea mobi-lierului școlar pentru toate sălile de clasă.

În urma participării la proiectul Incluziunea digitală rurală Gimnaziul a obținut echipament în sumă de 35244 lei, iar partici-parea la proiectul Programul de studiere a roboticii Roboclub a adus instituției echipament în sumă de 20000 lei. La sfârșit de an școlar în urma scrisorii de solicitare adresată Asociației de caritate Con-cordia instituția a obținut 10 calculatoare și o imprimantă.

În scopul realizării planului de activitate a Gimnaziului echipa managerială a desfășurat o monitorizare sistematică prin: asistări la ore, desfășurarea probelor de evaluare, administrat chestionare elevilor pentru determinarea gradului de violență în instituție, ca-litatea predării, satisfacția pentru disciplina opțională aleasă; s-a desfășurat controlul îndeplinirii documentației școlare, organiza-rea activităților metodice, discuții individuale și în grup, ședințe comune cu părinții, vizite la domiciliu. În luna mai părinților le-a fost administrat un chestionar pentru a determina punctele forte și problemele ce urmează a fi soluționate. Rezultatele controalelor efectuate, chestionarelor administrate au fost discutate la ședințe-le Consiliului profesoral, Adunărilor administrative, Consiliului administrativ, Consiliului metodic, adunările de părinți. Au fost întocmite procese-verbale ale ședințelor.

Toate acțiunile întreprinse de angajații Gimnaziului au un singur scop: calitatea și relevanța instruirii. Activitățile desfășura-te se oglindesc în rezultatele școlare și extrașcolare ale elevilor, se măsoară în gradul de satisfacție al beneficiarilor, care sunt: elevii, părinții și membrii comunității.

În concluzie putem afirma că Gimnaziul și-a desfășurat ac-tivitatea în strictă conformitate cu prevederile Planului-cadru, a recomandărilor Ministerului Educației, Culturii și Cercetării; Di-recției Învățământ Tineret și Sport Călărași. Echipa managerială a depus efort pentru a realiza Planul de activitate, cele nerealizate vor fi proiectate pentru anul curent de studiu.

Elena Godovaniuc, Director,Gimnaziul „Ștefan ce Mare”

ASIGURĂM ACCESUL LA O EDUCAȚIE DE CALITATE

La 14 iunie 2018 Programul Novateca împreună cu Ministe-rul Educației, Culturii și Cercetării și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” au demarat campania națională

de sensibilizare privind modernizarea bibliotecilor publice din țară „E biblioteca mea!”

Evenimentul a oferit o platformă de discuții și dezbateri pe subiectul noii Legi cu privire la biblioteci, în contextul asigurării unei dezvoltări durabile și moderne a tuturor bibliotecilor publice din Moldova, familiarizând totodată participanții cu cele mai re-cente inovații din acest domeniu.

Prezentă la eveniment, Ministrul Educației, Culturii și Cer-cetării, Monica Babuc, a remarcat: „În ultimii șase ani s-a produs

o schimbare substanțială în bibliotecile din Moldova. În acest timp, 1070 de biblioteci au fost renovate într-o manieră exemplară, și nu doar renovate, dar echipate cu tablete, calculatoare, echipament performant, seturi de robotică și multe altele. Mai mult decât atât, în anul 2017 a fost aprobată noua Lege a Bibliotecilor și astfel am reușit să transformăm această mișcare în una extrem de complexă”.

În cadrul unui panel de discuții, cu participarea mai multor experți și parteneri ai bibliotecilor, participanții la eveniment au avut ocazia să afle care sunt reușitele noilor modificări legislative privind bibliotecile și importanța acestora pentru comunități. În tandem cu modernizarea bibliotecilor și serviciilor pe care le oferă, noua Lege vine să adopte modelul bibliotecii moderne promova-te de programul Novateca, garantând astfel dezvoltarea durabilă a acestor instituții și apropiind comunitatea de bibliotecă. Noua lege accentuează în mod special, necesitatea prestării unor servicii utile pentru toți cetățenii, contribuind nemijlocit la dezvoltarea activă a comunității. Servicii precum acces la internet, diverse cursuri de perfecționare, cursuri de programare, robotică, săli de lectură moderne, lecții de limbi străine și multe altele vor fi disponibile vizitatorilor bibliotecii.

La fel de important, conform noii legi, bibliotecile din Mol-dova vor asigura servicii incluzive și colecții pentru toți cetățenii țării, fiind astfel recunoscute drept spații de dezvoltare pro active în asigurarea echității și nediscriminării într-o comunitate.

Evan Tracz, Directorul Programului Novateca, a apreciat eforturile partenerilor pe parcursul anilor de a se implica în trans-formarea comunității bibliotecare, noua Lege privind Bibliotecile fiind un pas esențial și necesar pentru a păstra ritmul alert de mo-dernizare a bibliotecilor: „Novateca se bucură de această realizare importantă, care constituie un pas esențial în procesul de moderni-zare a bibliotecilor din Moldova și continuă să inspire biblioteca-rii să împărtășească noi perspective cu colegii și utilizatorii săi de

bibliotecă”.Campania de promovare a bibliotecilor publice „E Bibliote-

ca Mea” va aduce în vizorul cetățenilor, autorităților publice, cât și personalului bibliotecar multitudinea de oportunități oferite de bibliotecile publice de azi. Aceasta își mai propune să promoveze prevederile noii Legi cu privire la biblioteci și să convingă cetățenii și autoritățile publice locale să devină susținătorii și partenerii de încredere ai bibliotecilor din comunitate.

Timp de 5 ani, Programul Novateca, implementat de IREX în Moldova, cu susținerea Fundației Bill și Melinda Gates și în coope-rare cu Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, a facilitat transformarea bibliotecilor din Republica Moldova în centre și insti-tuții comunitare vibrante și moderne. Cu îndrumarea bibliotecari-lor și în strânsă cooperare cu alți parteneri și instituții publice, acum bibliotecile din țară pot oferi servicii inovatoare proprii nevoilor mo-derne de informare.

Sursa:www.novateca.md/ro/stiri/item/1307-campania-de-sensibilizare-e-bi-blioteca-mea-promoveaza-noua-lege-cu-privire-la-biblioteci-si-sustine-transfor-marea-bibliotecilor-publice-din-tara

CAMPANIA DE SENSIBILIZARE „E BIBLIOTECA MEA”PROMOVEAZĂ NOUA LEGE CU PRIVIRE LA BIBLIOTECI ȘI SUSȚINE

TRANSFORMAREA BIBLIOTECILOR PUBLICE DIN ȚARĂ

6 3Educație Cultură

POVESTEA MORII DIN SATUL BRAVICEA

pentru vatra de origine adică, de la cea geografică. Altă idee ar fi că locurile au fost numite prima dată după numele omului care le-a înființat așezarea, care s-a dezvoltat până la un sat. Sunt posibile aceste idei? Da. Sunt adevărate? Nu se mai poate afla și confirma. Important este că și în caz primar și secundar eroul principal a fost – omul.

După cum se poate sesiza din această povestire a toponimelor satului, nici un deal, vale, colină, crâng, apă etc. nu are denumi-rea de Bravicea. Aceasta figurează doar în etimologia cuvântului și legendele de rigoare: (i) arcașul Bravu din oastea lui Alexandru cel Bun și vrednica sa nevastă Bravicioaia, care a rămas văduvă cu cinci feciori; (ii) un Bradici care ar fi trăit pe aceste meleaguri; (iii) vornicul Bravu slujitor de margine din oștirea lui Ștefan cel Mare.

Pe baza toponimelor și decodificarea lor, fie primitivă și de-parte de adevăr, dar cu multă logică, se poate încărca satul cu alte legende în primul rând, și s-ar putea „urmări” care din eventualele așezări au evoluat (Novac, Fundătură și Hârbovăț), iar alte au dis-părut (Molovateț, Larga, Cănășăuca, Cojocarenco, Budeasca, Flo-rna, Valea Țarnei etc.). Cel mai important, prin aranjarea în text a tuturor toponimelor ca mozaicul în fișa sa, se conturează Bravicea propriu-zisă, care se subînțelege că ar fi apărut în „Dealul Bisericii”,

fiindcă au rămas porțiuni de sat necuprinse în denumirile topo-nimelor respective. Logică există, biserica fiind înălțată pe colină, respectiv întotdeauna protejată de inundații, pe loc deschis cu ve-derea dușmanului de la distanță.

La fel de curios, lărgirea satului a fost un fenomen natural sau a un factor determinant. Conștientă expun părerea că prioritate au obținut nu așezările de lângă ape mari, râuri late, păduri dese, stâne mari, podgorii rodnice, șleahuri lungi, livezi înfloritoare etc. Prioritate a obținut așezarea care prima a înființat o BISERICĂ. La început ca o adunare pe o toloacă, apoi într-o casă particula-ră, apoi într-o biserică construită din lemn, apoi una din piatră și ca dovadă reamintesc biotopul cu denumirea convingătoare „La chetrărie”, demult secată de piatra ei. Cu Biserica s-au „încoronat” necunoscuții și numai presupușii Bravu sau Bravicioaia de mari laude. Numai un Bravu sau o Bravicioaie au fost capabili să adune lumea din toate cătunele îndepărtate în jurul lor, iar oamenii au numit satul în cinstea unuia din ei.

Asea Timuș, Doctor înagricultură, Conf. univ., UASMwww.fb.com/asea.timus

Deși Germania se află la mii de kilometri distanță, o filă din istorie ne este comună. Chiar dacă sunt diferiți din punct de vedere cultural, lingvistic și religios, moldovenii și

germanii au locuit împreună și s-au ajutat mai bine de un secol.A fost posibil după ce nemții au colonizat sudul Basarabiei.

Acest proces a început în anul 1813, după ce împăratul rus Alexan-dru I le-a promis germanilor pământ și bani: câte 115 hectare de teren și 270 de ruble pentru fiecare familie, dar și scutire de impo-zite pe o perioadă de zece ani. Totuși, nu toți doritorii au putut să se mute cu traiul aici. Coloniștii trebuiau să cunoască o meserie,

printre care cele de croitor, olar, țesător, agricultor, zidar, dar și să aibă o familie.

Acum 100 ani, patru frați cu numele Muller au ales raionul Călărași. Nicolae Vleju, care s-a născut în Bravicea acum 91 de ani, își amintește că unul dintre ei a construit o moară de toată frumu-sețea la marginea satului, pe măsura numelui pe care îl poartă, de-oarece în germană Muller înseamnă morar. Acolo și-a petrecut co-

pilăria împreună cu cei doi fii ai morarului. „A adus motor, a adus specialiști din Germania. Multe de acolo a adus. Apoi lumea de aici de pe loc a învățat. Ne suiam pe aicea în pod. Este scara. Luam bețe de răsărită, pășteam vitele, umpleam buzunarele și iaca pe scara sus”, a spus Nicolae Vleju, locuitor al satului Bravicea, Călărași.

Mullerii erau oameni înstăriți. Au plantat o livadă lângă sat, o podgorie, aveau tractor cu care lucrau pământul, iar pentru a păs-tra vinul au construit un beci mare. „Pământul acesta dimprejur, tot era al lor. Am trăit ca frații întotdeauna. Eram mulți în familie, ne ajutau în toate”, a declarat Nicolae Vleju.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, frații Muller au plecat în România. Ulterior, ar fi ajuns în lagăre de concentrare în Germania. Nicolae Vleju spune că au fost ulterior eliberați, iar unul s-a întors în Bravicea unde a fost înmormântat: „Aici a murit în Bravicea. Mormântul lui în cimitir nu se arată unde. Nu se știe. S-a pierdut”.

continuare la pag.8 »»»

TOPONIMELE SATULUI BRAVICEA (III)

„Budeasca”, ca biotop este unul din cel mai mare. În lungime pornește de la poarta cimitirului și se sfârșește la intra-rea în pădurea Frumoasei, iar ca lățime astfel: de la colina care începe de la „Păr”, apoi se întinde la vale până în „Hârbovăț”

(pe dreapta) și spre pământurile satului Meleșeni (pe stânga). Se sfârșește „Budeasca” în livada de lângă „Fântana de hotar” din regiunea „Porcăriei” de pe teritoriul satului Meleșeni.

Încercând a decodifica toponimul „Budeasca” cu ajutorul DEX-ului, am obținut câțiva termeni: budesc de origine necunos-cută care înseamnă a ascunde; budează de la franțuzescul bouder – care ar însemna a ține la distanță. Frumos, dar ar mai fi ceva mai interesant și anume: buda. În România există 18 localități cu aceas-tă denumire, dintre care 15 în Moldova, plus un râu. În Ucraina există un sat cu denumirea Buda. Totodată în republică există și nu oriunde, dar chiar în raionul Călărași – Buda, iar în Telenești Budăi. Cel mai curios este satul din județul Argeș (România) cu denumirea care ne trebuie nouă: Budeasca. Aici se potrivește vorba profesorului „nu mai avem ce căuta și vedea”.

Totuși, ca în „jocul de-a cuvintele”, revin la multe sate cu de-numirea Buda și cel cu Budeasca. Cu siguranță că ultimul a prove-nit de la vre-o boieroaică latifundie (proprietar de pământ), fiindcă boieri cu numele de Budescu au existat. În acest caz, îndrăznesc ferm să menționez, că este atât de posibil ca și „Budeasca noastră să fi fost cândva o femeie” cu statut de: soție, soră, fiică și tot așa.

Cândva și cumva, după modelul arcașului Bravu cu soția sa Bravicioaia (satul „poartă” o așa legendă) și să fi moștenit sau a devenit proprietară la un biotop semnificativ de mare la o oarece depărtare de Bravicea de cândva, din care s-a format toponimul respectiv.

„Chetrăria” este un alt biotop care se află între „Opec” și „Bu-deasca”, care nu necesită decodificare, fiindcă se subînțelege că se extrăgea piatră pentru temeliile, beciurile și sobele caselor din sat. Merită de reținut acest biotop și toponim, fiindcă ar putea să con-țină o aproximativă dovadă.

În concluzie, din mijlocul stadionului putem vedea „căciula Bravciea”, care începe din „Deal la cruce” (pe stânga), cu „Podișul” (în față) și „Budeasca” nevizibilă (pe dreapta). Toate dealurile și coline formează un semicerc care țin de „căciula” satului Bravicea.

Toponimele intrarurale ale Bravicei. În interiorul satului există alte dealuri, coline și ravene, care împart satul în mai mul-te regiuni evidente, de la care s-au format toponime fără datare cronologică, spre exemplu: „Novac”, „Fundătură” și „Hârbovăț” și mai noi ca: „la iaz”, „la stadion”, „la piața veche”, „la piața nouă”, „la fermă”, „la moară”, „la spital”, „la cimitir”, „la club”, „la grădiniță”, „la baie”, „la vinzavod”, „la monument”, „la școală”, „la policlinică”, mai recentă „la bar” etc. Toponimele noi sunt descifrabile fiindcă provin de la activitățile agricole sau sociale ale satului. Pentru to-ponimele mai vechi se expun unele informații suplimentare din continuare.

„În deal la Cruce” este un platou mare în care altădată se afla „fățarea”, de la care s-a format alt toponim și anume „în deal la toc”. Tocul, probabil a provenit de la termenul stoc de origine englezeas-că (stock), care ar însemna magazie, depozit etc. Într-adevăr acolo se depozitau cerealele și pregăteau pentru păstrare de durată. A fost cândva o cruce, răscruce, troiță etc., după actualele existente?

Cu siguranță da! Se poate afla numele creștinului care a donat-o, sfântul pe care l-a reprezentat, anul când a fost cioplită, locul unde a instalat-o, ce perioadă a existat? Sigur nu! Dar după modelul „ra-chetei” dinspre Săseni, existente cândva fizic și de la care s-a înfiin-țat toponimul, conchidem că și „crucea” a exact cândva în realitate.

„Novac”, parcă nu ar necesita decodificare, fiindcă provine din termenul slav – novak, care s-ar traduce nou-nouț, atât de cu-noscut nouă. Totuși, apare din nou idee că ar proveni de la un om „nou-nouț” venit pe lângă mica Bravice de cândva. Novacul a înfi-ințat o așezare, care ulterior a devenit parte a satului mare. Nume de familie Novac nu este o noutate, inclusiv există satul Novaci din al nostru raion Călărași. „Novacul” din Barvicea este o mare mahala de-a lungul unui drum, care începe de la casele lui Nico-lae Brăguță, Ion Iurcu și Gheorghe Leancă. Drumul se ridică pe dealul „Podișului”, apoi se unește cu „Șleahul Țiganilor” și coboară pe șleah la vale. La început casele au fost dese, apoi s-au rărit, în special după alunecările istorice de teren ale satului. Actualmente are loc dispariția caselor particulare și posibil ca biotopul să revină la un habitat obișnuit din mijlocul naturii. Hidronime importante sunt „râpa din Novac” și „fântâna lui David Popa”.

„Fundătura” este un toponim care nu necesită decodificare, dar mai mult confirmă dimensiunile și distanțarea biotopului de la un oarecare centru al satului. „Fundătua” are mai multe drumuri și fără însoțitor se iese din acest teritoriu numai cu ajutorul timpului. Unul din drumurile mari pornește de la Petru Zglăvuță și Timofei Iurcu. Drumul acesta nu se termină exact într-un anumit loc, dar deviază și ramifică în mai multe drumulețe, hudițe și cărări, traver-sează o râpă și tot așa, după care se unește cu „Șleahul Călărașului”. Hidronime importante sunt: „râpa din Fundătură”, „fântâna la Tă-nase Sclifos” și „fântâna la Vasile Țarină”. O informație pentru me-ditație: în județul Vaslui din România există 4 sate cu denumirea Fundătura, două chiar pe malul Prutului.

„Hârbovăț”, la fel parcă nu ar necesita decodificare. Dar amin-tește de un „hârb” (ciob), un „gârbov”, termen rus – gorb, gorbatâi și în traducere ar fi greabăn și cocoșat, inclusiv există sate cu această denumire (raionul Călărași și Aneni-Noi), astfel apare întrebarea de la care ar proveni cel din satul Bravicea. Cum nu se poate afla, prezentăm scurta descriere a acestei părți de sat. „Hârbovăț” este situat pe dealuri și coline mai înalte, și la fel, are multe drumuri ra-mificate, hudițe, poteci și cărări, case sunt construite haotic (după concepția modernă) sau cu „fața la răsărit” (după concepția crești-nă). „Hârbovățul” se unește cu „Opecul” și „Budeasca”.

„Hârbovățul” are sub „tălpi” o râpa cu cel mai mare debit de apă, fiindcă în ea se scurge și râpa din „Opec”. Râpa, numită sim-bolic, „cea mare”, ajunge în centrul satului și trece pe sub podul de la „cantoră”. Peste câteva sute de metri se unește cu celelalte două râpi: din „Novac” și din „Fundătură”. Apa acumulată din râpile sa-tului se scurge pe lângă stadion, „Moara lui Miller” (spate) și șesul iazului până în râul Cula.

După modelul formării toponimelor din alte sate, spre exem-plu Sofia din raionul Drochia, cu 4 mahalale evidente ca: Bădiceni (oameni veniți din acel sat), Strâmbeni (din actualul Corlăteni, care altă dată s-a numit Strâmbeni), Mândâceni (din Mândâc) și Ruși (de la ucraineni), considerăm că acest fenomen a fost posibil și pentru Bravicea. Unul sau un grup de oameni s-au așezat cu tra-iul din localități deja existente cu aceiași denumire (Novac, Hârbo-văț, Budeasca, Molovata, Larga etc.), numind locul din nostalgie

4 5Origini bravicene Origini bravicene