tISCUSUL LA MENGIUAL 13-1.1JI

N. I () CI A.Deputat de Covurlui

Profesor la Universitatea din Bucure0Fost PresedInte al Camerei Deputatilor

mut la Camera Deputatilor in zivade 29 lulle 1920

C-1 r...;\

BuCiAC$T1lipografia TARA NOUA", - Berbeaf:u

Str. Numa Pompiliu, 261920

PIIFITILTL LAM

,

,3

DISCUStill LA IVINAGIUAL EI-LUI

W. I0121.TINUT LA CAMERA DEPUTAT1LOR

IN Z1UA DE 29 1UL1E 1920

CA iFt.3

BUCUREVITipograna TARA NONA" - Borbecaru

Str. Numa Pomp Mu, 261920

ri

AIL

=

Pro

feso

r U

nive

rsita

rF

ost P

re§e

dint

e al

Cam

erei

AY/ -=,-,:t.-,..!...441r.s..._-_-:_-,,,,....4_,P.:,-c-fr.7. 17i---,!-1_". '',fit....-3..---,.....ern,---,..,...,..;,,--f.--tt :4;

la .

)0,..

-47... 1 14

0 di)

=0. ?0

hi

29,V"

ii

)-

N. 1 CI Gr AProfesor Universitar

Poet Presedinte al Camerei Deputatilor

ref

t'L

74.

DISCURSUL LA MESAGIUAL D-LUI

N. IORGArostit in Camera Deputatilor in ziva

de 29 lulie 1920

D. Duiliu Zamfirescu, pre§edintele Adu-Wadi : D-le lorga, trebuie sa va aduc amin-te cA d-voastrA, §efli de grupdri, ni-ati de-clarat sä restrângern numärul...

D. N. lorga : Doi de f ecare partid, Dinpartea partidului national-democrat nu a

.vorbit niciunul panA acum.D. Duiliu Zamfirescu, pre§edinfele Adu-

narii: Santeti inEcris pe lista aceasta, carede acord cu d-voastra a fost stabilitá ; varog luati cuvantul.

D. N. lorga : (Este primit la tribuna cuaplause prelungite §i ovatluni din parteaopozit'ei nationale)-

Onorata Camera, imi dati vole sg-mi a-duc aminte de timpurile, pentru totdeauna

r/

4

/-

,

6

dispirute, o recunosc, si n'o deplor din a-numite puncte de vedere, and discutia laMesagiu avea un innalt si solemn caracter.

Am vorbit la Mesa& in timpul celor a.proape cinsprerece ani de and am cinsteade a reprezinta, intr'un Parlament roman,pe alegatorii cari mi-au dat voturile dinbuns vole a lor, fArä nicl o sill d'n partenimanui. S! era in adevAr o mare plAcerepentru mine sA vorbesc inaintea unei Ca-mere, in care si majoritatea i minoritateaurmArlau cu cea mai mare luare aminteexpuneri cari se incercau, si izbutiau decele mai multe ori, sl Le objective, si careaduceau, in orice caz, ceva nou. Fiindcdsocot 0, mai ales in discutia la Mesagiu,cloud feluri de lucruri nu trebuiesc spuse :lucruri pe care ce lalti le stiu, l mai alespe care oratorul nu le stie.

D-lor, acuma s'or fi intamplat, nu s'or fiintamplat, in discutia la Mesigiu din anulacesta, lucruri de acest fel, aceasta nu opot spune. (Aplause unanime). Se pare anu s'au intamplat, de vreme ce aplauselesant unanime ; prin urmare Camera estefAr vinovatie ! Dar imi fAcea placere sävorbesc la Mesagiu, i, and spun aceasta,o fac nu numai in numele mieu particular,ci in numele generatiei care acum in star-sit se apropie de vremea and lucrurile seprivesc mai linistit l cand nu este nici un

7

fel de nemultarnire c vin la rand si altii.Cu placere ma gandesc la vremea meaparca imi vine sa intrebuintez cuvantul a-cents , la vremea mea care e 0 a atatoradin acela cari sant de fata §1 cari pot sacontroleze amintirile mete §i le vor gasiprefect exacte.

Pe atunci Mlnisterul era res)onsabil fatade otYnia publica prin membrii Par lumen.tului. inchipaia nlci un ministru pevremea ac&a de cligailfe cat volt!, darnu-§i inch puiai nici un ministru cd nu estedator sä dere samX opiniei publice repre-zintati in vremea acela legal prin deputati§i senatori, de cel mai tire lucru pe care1-ar fi %cut. A§a that situatia ministruluiera de multe ori o situatle neplacuta. NesilLm noi sä pastram obiectivitatea, §1 ando calcam, ne sfiam, mai cu seamä cei ti-neri ; §1 erau momente and aveam ade-Orate mustrari de cuget, vazand un mi-nLtru zl 4(o1:ga1hieiD care parnise mai multdecat se cuvenia. i mini§trii ace§tia ai o-ligarhiei aveau un defect, care pentru noiera o calitate, §i anurne cea mai mica a-

facea sensibili. N'am apucat nici-()data vre-un ministru care, in rezolvareaunel chestiun1 sa ii gre§it, si fi avut ceamai slat:4 bänuiala ca a refit, §i care, sazicem, sä rada innaintea celui care il atacapentru gre§ala care a facut-o.

:luz:e ii

1

I

8 ---

Era multA bunA credintA in acel timp.Rea administratie, putinA grijA pentru po-por, necunoa§terea imprejurArilor din jur :a§a era §i la noi, §i in foarte multe tartmai inaintate, fiindd popoarele s'au tre-zit la drepturile lor prin marele ra'zboiu, §iaceluia care tace §i null face paite el sin-gur, attal ii face parte cam greu. Era foartemulte defecte pe acele timpuri, dar noieram capabili sa avem toatA buna ciedintäcAtA trebtfa ca sl felicitam" pe un adversarcare ne alta gre§elile, ca sä ne ru§inArnde gre§elile !Acute de noi §1, dad atacamdincolo de ceea ce trebuia sA fie atacat, neduceam la sfarOtul cuvântäril noastre §istrangeam mama acelui pe care-I atacasernne intelegeam titi din ochi, in vechile lupte,dad se trecuse dincolo de margenile cenu trebuia sä le trecem.

SA-mi dati vole acuma, fata de schimbd-rile totale ale imprejurArilor de astAzi, saaduc aminte cd in acele timpuri in caresupt uncle raporturi erau foarte multe rele,dar supt alte rapo:turi, bOoS indoialA erau§i lucruri bune, cAnd se intampla sA vor-beascA duet a care reprezinta un partid,mare ori mic. era un obiceiu, foarte bun,ca mini§trii, fiind ocupati probabil mai pu-tin, toti sä fie acolo, pe band, ceia ce eraavantagios, zic, fiindcA pe oratorul care arede vorbit de politica general a unei tali,

_

.f.'

9

§i care atinge cAnd pe un ministry, candpe altul, nu-I silia s vorbeascA despre oa-meni cad nu sant de fata, cAci e desagrea-bil sA vorbe§ti despre cineva care nu estela locul su sA-ti raspunda. Dar, astAzi,cand se &scud politica generalà a Orli,care se aduce astfel innaintea factorilor res-pon sabil din Guvern, §i ace§tia, dad nusant inte1e§1 in IntentivnPe lor, sat' e call-Math gre§:t artiunea lor, au tot dreptulse ridice pentru a protesta, ni e neplAcutsA nu vedem aici pe cl.- Argetoianu pe care-Icons'der ca prima edilie responsablA a Gu-vernului de acum. Nu §tiu dad §1 editiaurnid'oare o va scoste tot dumnealui, dareditia intaia fárä indolall ii apartine.mi-ar plAcea, cand volu ceti anumite acte,care ar putea sA-i intercseze, privitoarechiar la inceputurile Ligii Poporului, mi-arplacca sA-I vdd aici, cA sA ne intelegem a-supra sensului de artribuit unor documentepolitice de cea mai mare importantA. Mise pate intampia aitfel ce ml S'a iniampiat,cand aminteam d-lui Argetoianu anumitedeclaratiuni, despre care d-sa a spus cä nule-a rostit, §i eu am alergat la izvoareleautentice, constatAnd cA le-a rostit. D-sa nuera de fata, era bolnav. Mt s'a intamplat o-data, mi-ar pArea rdu SA mi se imtample §ia doua oarA.

Sunt apoi multe lucruri grele de definit

sit

10

in viata noaStra politica si tridrAznesc sitspun ca intre acele ltr.ruri grele de definitin vlata noastra politica este sl a unea

,d-lui Take louescu. Ce vrea d. Take tones-cu, inteun moment dat, care este s.tuatiad-lui Take Ionescu inteun moment -dat ? InMinisterul acesta vine dumnealui aducandun partid i reprezintand un partid sau Mi-nisterul, cum zice d. presedinte al Consiiiu-

e unitar ? Dar d. Take Ionescu poateca a inteles altfel, pentru ca acestea santnotiuni foarte fine si ioarte personale. Ed-sa numai o persoana, careia la un mo-ment dat i-a juruit presedintele Consiliu-lui ceva, si care, cand a tebuit, s'a pre-zentat cu zapisul, si in puterea zapisului a-celuia a fost acceptat personal, impreunä cuo alta persoana, care depinde atat de multde d. Take Ionescu, incat ambii nu suntdent dubla infatisare a acelu'asi talent ?Dad d. Take Ionescu ar fi aid, lucruriles'ar putea lmuni, i. lumea ar sti daca areinnainted sa un Minister tons Eiviitat denuanta Partidului Poporului, sau un Minis-ter conservator de nuanta democratica ald-lui Take lonescu, sau care este parteacare predomina" in tovarasie.

Noi trebuie sä mai stim, gratie explica-tiuni!or d-sale, daca problema ezernd va ftrezolvitä de d. Take lonescu dupd ideilepre§edintelui Consiliului, ceia ce, imi per-

lui,

r."

i -mit sa spun, oferA altA garantie sau dacdva fi !ezolvitä dupd ideile sau impulsiuniled-sale proprii, care poate reprezintä, nuzic mai mult, dar altfel de garantie.

De acela mult bine ar fi dacA d. Tekelonescu ar fi venit aici. MA felicit last deprezenta d-lui minktru al Muncii d. Trancu-Iasi, care resold chestiunile cu un curagiu,cu o elegantl impotriva cAreia nu e nimicde zis. Ma felicit :And vAd aici pe d. Nitacare ni infatipaza spiritul r ou din Basa-rabia i care a fAcut ca Ba;-arabla sä numai sangere de rattle de_ pand acum.

Dar, d-lor, eu nu am nimic de adao nicipentru, nici contra politicii basarabene ad-lui NitA, nici pentru, nici contra politiceide Inland a d-lui Trancula§i. Sunt persoane ministeriale care- nu se preteazA lacritick ceia ce insemneazA, ptobabil, caadministreazA foarte b ne departamentelelor. De aceia numai ca o introducere, sauo pArere de ran personalA, regret ca nusunt aici mini§trii cArora ad li pot pune1ntrebärt in chestiuni care a§teapta un raspuns, i cari prin declaratiunile lor ar puteasa lamureasca pe deplin opinia publica asupra acestor chestiuni.

Aceasta mai ales, data fiind o presA pecare Guvernul insu§i §i o declara irespon-sabila, dar care singurA manifesteazA in-tentiunile Guvernulul. Opinia publicA este

12

12

astfel foarte nellmur.tä §i se creiaza o starede spitit foarte rea qi care ar putea sa fieevitata. Avem destule incurcaturi, nu ni mattrebuie alte incurcaturi pe care le provoacdcuragiul farA responsabilitate al unei preseeminente supt raportul delicatetei stilistice,dar nu atat de eminente in ceia ce privqtevaloarea de fapt a afirmatiunilor sale.

Dupa aceia circler cA nu-mi sta in gandde loc sa contribui eu la obstructie. Aveamtoate mij'oacele pentru a vorbi §1 diseara,ear nu am volt sa intrebuintez aceste mij-loace : de a culege pe seama adversarilormei, Mudd nu am inimici politici, tel defel de hartiute, pe care sa le sucesc, sile invartesc, 4i sa scot din ele ce-mi con-vine mie, i ce nu convine adversarilor,in feint acesta sä joc pe perfectul raseur"de la EceasrA tribuna.

Eu vreau sa stabilesc unele fapte, sA res-tabilesc altele, i este interesul tuturor sastabilesc pe cele d'iniaiu §i sA restabilescpe cele de al doilea, Vreau s definescanume situatiuni. fiincicd politica este in-nainte de toate o arta de definitiune, de§icuprinde wine ni indefinisabili cari creiaza,evident, situatii atat de grele de deflnit. (liarritate pe bancile

Si, dupa ce situatiile vor fi definite, sani dam seama cu loth', flinica sunt faptecara nu se pot gala, de situatiunea re-

-

.,

,

, f $1

.t

41

C

I'

minoritatil).

13

ala a Orli in momental de fatA, de mij-losee'e cad ii stau Ia indemAnA pentru a?media aceastA situatie pe care eu o ju-dec desastroaa 51 o judec dezastrossa, nuin ceia ce prive§te viitorul neamulut nos-tru. Eu am o incredere oarbA, nebunA, inviitorul acestui neam. (Aplause prelungite).Dar aceasta nu mA impiedecA de a spunecA situatia tarii poate fi deadhead, dacinu se fece apel, cAnd trebuie, la fortele re-ale care pot sprijini acest neam in mo-mente de arid?

DupA aceasta voiu cAuta sA arAt ce seposte face WA patimA din, o parte §i dinaltA parte. Si cred cA i prietenii mei hnivor da voie sl desbrac de omul politic pa-s:onat §i sA imbrac haina, pe care o cunoscde multA vreme, hula, a§i vrea al evitun termin mare ; n'a§ vrea :sA Spun : a pa-triotului, a nationalistuluf, flindcA §titi, n'amdoetrinA §i nici trecut (ilaritate) ci a§vrea sti intrebuintes termlnul acesta : hainainbitorului de eceastA tell, iubitorului deaceastA natiune.

SA cAutam deci, In impasul acesta in caream ajuns, prin multe geeIi ac umulate,care este drumul pe unde putem ajunge lavederea netedA a situstiunii, la recunoa§tereadrumului drept, pe care avem datoria slmergem energic in interesul tarii §i al nea-mului (aplause pe bindle minoritAtii).

)

--- 1A-1

,

'

,i,41

I.

I,

!

'2n!

14

Onorata Camera, am §i eu oarecare ex-perienta politic. Pentru Umlaut din urmiam chiar o parte de experienta politick pecare nu o impArtdsesc cu altii, Imprejurtirtleau facia a§a ca anurne s;tuatiuni sn-mi fiemai dare fiindcd am fost amestecat in elecleat altor persoane, foarte inteligente, ca-pab le, bine intentionate, care insa n'aufost amestecate in ele, §i care au poate §iinteesul si le interpreteze altfel de cum aufost.

Nu incep de cine §fe cand, 1821 apar-tine, cum se §tie, partidului liberal, care lasdrbätorirea celor o suta de ani de la Tu-dor Vladimirescu va §ti de sigur sa cola-boreze cu tot ceia ce poate da Cartea Ro-mâneasca." §i +Date celelAte e1emente decantata care-i apaitin ( laritite).1

1848 : n'avem nici un punct de vederepersonal in cela ce prive§te anul 48. N'arnfacut nici Unitea Principatelor, nici räzboiulde la 77. Asociatiunea noastra politica estefoarte recenta, §i partdul in mimic chutesd-mi fe Ingaduit sá vorbesc, de si am fosteliminat" dinteinsul, e un partid relativnou. Prin urmare n'am facut nici Regatulsi, mai §tii, poate, nu vo:u ft contribuit per-sonal, §i nici cu prietenii mai, la aceast4mare opera, care este a§a de mult a tuturora,incdt fiecare o reclamd, §1 anume in pro.portilte in care a lucrat mai putin §1 mat

=

,

,

n

n

n

15

putin sincer pentru Oita (aplauSe pe Mu-minoritItii).

Eu voiu incepe, nu de la moment carenu e pun in discutie, ci de la momentulcare se pune in discutie si care, prin urmaretrebuie sA fie Idmurit.

Onoratä Camera, n'as zice, CA spre Stir-

prinderea tuturor unit stiau foarte binecA se va ajunge acolo ; eu o stiam din Ia-nuar, dada nu din Decembre. st n'a fostdeloc o uimire pentru mine si pentru pee-tenii mei din lama si din p=imAvara anuluiacestuia, 1920, s'a intamplat sch:mbareade Min.steriu, a Ministe bath in fruntea cA-ruia a stat d. Vaida Voevod.

Cineva zicea : de ce a stat la Park, sinu la Bucuresti ? Pentru motivul--pe care-mipermit, sA-1 erect intemektcd datoria unuipresedinte de Cons liu e Sä s &easedcolo unde interesele ce'e mai marl ale na-tiun i cer sa fie cu cea mai mare autoritate.De ace:a a fost la Paris. (Aplause pe ban,cite minor;tatil).

Ministeriul presidat clO d. Vaida Voevod,acest Ministeriu a fost silit sA piece in con-ditiuni pe care ma abtin sa le calific i caom politic si ca istoric, cd:i ca om politic

caliiica pasiowt, iar istoric, stiucA ele vor fi calificate la timpul lor asacum trebuie. A fost deci silit a face loc.' ,altuiMinister,

1

-

I"

, _ clic

!

Ieai -Ga_

a-

f

16

Suveranul are dreptul sa schimbe Mini-sterul situ. Ce s'a petrecut in ce prive§teschimbarea Ministerului ?

In convetsatiunea pe care, potr:v4 drep-tului meu de preqedinte al Camerei, am a-vut onoarea s'o am cu Suveranul, canna,Indtaznesc a spune cd i-am fost destul dedevotat, §I in cete mai grele clipe ale vietlisale, pentru ca anume calomnii sä nu mApoata atinge, ce s'a petrecut, in aceasta in-trevedere a pre§edintelui Camerei cu Suvc-ranul tarli, sa-mi perm'tett s nu o spun.

N'am obiceiul a spun lucturile care sepetrec intre cele patru sidurl care trebuiesä Inchicla totdeauna i patriotismul §1 de-votamentul, dar §I discretiunea, ale PalatuluiRegal.

Atata am crezut cd trebuie sA spun: Firm'dat cA trei locuri erau libere In M;nisteriu§i doul Ministere, al Munci §i mi se parecA era vorba atunci, al Sanatatil Publice,trebuiau create, a§a ca ace4sta adaoga Incacloud locuri vacante In present, mi-am in-gaduit sà dau sfat Majestatti Sale Inse-§i,in intn-eaul desvoltArli rii, prin persoaneapartinand oricdrui partid. Nu am luat inprivinta acrasta päruea salvia care tineslocul d lu! Valeta Voecod dar noi eram a§ade int' le§1, in ce prive§te directivele gene-rale, incat, lucrand dupa capul nostril, nici-Wall nu am avut nicl cel mai uric conflict

tu

.

,

-

-,

,

) ".

17

cand am stat la Guvern. Propunerea a fostrefusala. Am zis : primim oamenl compe-tent' la aceste departamente. Propunereaa fost refuzata. Am mai propus I cretaroaunui Minister, nu de functionari, dar deoameni cari au fAcut politica si cart sa sepriceapg, dupa socoteala fled rata la depar-tamentut lor. Propunerea a fost refuzata.Am propr s ca din elernentele tinere ale deo-sebitelor partide care nu au avut ocas'uneasA lupte prea mult tImp si cu prea mareinviersunare, sa fie facuti, mini§tri. Dadadomnul Sassu este aicea, pot spune ca afost §i d-sa unul dintro aceia, despre carese vorbia in momentele acelea.

D. V. P. Sassu: Eu 1 ?D. N. Iorga: Da, da I D-ta si alte per-

soane din alte particle care puteau sa aduca4impatitle partidului dumnealor, tarS insä

aduca defectele inveterate ale altei partidin partidul dumnealor. (Aplauze pe bancileFederatiei.) i aceasfa propunere a fost re-fuzata. Am propus atunci altceva. Vedeti.Consiliile de Coroana sant o inovatie ilegala. Totusi Coroana simte nevoie in uneleImprejurdri sa nu ramand singura fata deopinia publica §i fata de rgspunderea isto7riei, si atunci e foarte natural sa cheme peiângA mintstrit sgi si aid e un rAu ceidin Ministerial actual majorand pe

Sa cheme zic, in Consiliul de Cor oana

--

i,

.ri

eu

, '

fã

'

ceilalti,- §i

--

48

alte perSoane. Si atunci am SpuS: multelucruri s'ar rezolva dacA, In loc de a recuncasie prin ceia ce scriu gaz7tele §Iregret ca trebue sit o spun, dar tocmaistarea de dupA rAzboiu, clad presa ar aveacea mai mare opera moralizatoare de hide-pl nit, tocmai atunci presa. roman& a contri-buit esential sii indusmaneasca oameni, sAfaca a se urt oameni cari se dusmAneau §ifart de aceasta si nu mai trebuia sa vie sipresa ca sa toarne un pic de otravA pentrua face iresoirabq aierul din viata noastrA

(Aplauze pe bindle Federatiel).ca, in loc ne cunoastem prin ziare, prinoameni interesatl sa poarte vrajba sa poartevorba intrigei, cum sc facea Inca de petimpul FanariotVor si cum se face si acumar fi altceva daca Maiestatra Sa ar presidacu tot ceia ce reprezintA Maiestatea Sa, cuMail acea jertfa de sine de care a datdovada in titian! razboiulul, cu tot acelrise pe care 1-a luat pentru cauza naconalachiar dad Domnia lui Ferdinand I-iu §iDinastia lui Ferdinand Hu ar fi fost sa sefcgroapt In cea mai mare neloro Are careamen nta natianea noastra.

Si Regele a prevazut clipa in careera sa se inzroape neamul salt, aducaminte ca Maiestatea Sa in palatul delaIasi cu ochii in lacrirni a spus acest cuvantDaca natiunea are nevole BA ml duc eq

---

lii

politica.5

si-mi

.

a

= 19

ca sä fie laical, sant gala s ma duc".(Aplause, strigate de naiad Regele I) Sin'am putut rAspuee ntmic, fiindca, atuncicand lacrimtle sant pe genele cuiva, poatevorbt, dar cand lacrimile 11 strang de gat,nu poate spune nimica. Si conversatia s'aterminat acolo.

Autoritatea o are Regele insu§i, nu nu-mai s tuatia lui, cad Regele nu e Uctiune,§i eine a spus n'a §tiut ce spune, Regeleeste un simbol, i un simbol de care avemnevoie. (Aplause.) Si, dacd pe langA simbolse adaega un om foarte bun, foarte iubitorde tara §i care stä mai presus de ceia cene desparte, cu ant mai bine, §1 recunos-cAtorl trebue sä fim soaltei care ne- a datin acest limp acest Suveran.

Revenind am zis, ca, dacA Regele ar pre-sida Consiliul eIilor de partide, ar puteasa ajunga la alte rLsultate de cum am ftajuns schimband art cole de gazete §i vorbepurtate dela personal la p2rsoanä, de la ocask la alta, ajungand, de pildg, la rezul-tatul la care a elan; d. kgetolanu, canda invitat pe d rul Lupu al paraseasca gi-nisteriul, puna ndu-i- se Inainte eventualita-tea intrArii in aut.* calitate in alt minis-ter:u. Vedeti ce iese cu mijlocul acesta aloamenilor cari merg din loc in loc §i caricrelaza stutii desagreiabile pentru toll?

S1 aceasta oferta a fost ref uzata.

.

1

1

20

Si Ministerul s'a dug.Constitutia clA Suveranulni dreptul de a

numi §i mi se pare ca terminul se ga-se§te in constitutiune de a destitui pe

D. General Al. Averescu, pre§edintele Con-siliului : Constituttunea lice oRegele nu-mc§te §i revoacit pe ministril sai".

D. N. Iorga : Alte popoare au un termenmai acceptabil pentru mini§trii cari trebuiesA se clued ele zic : orenvoyer» evident,envoyera nu este acela§i lucru cu terme-nul care este in Constitutiunea noastra.

Dar aici s&mi dati voie sa cxprim unpunct de vedere personal in ce priveiteacest d ept regal, mai ales in timpurile deacum, când toatá lumea atArnA mai multsau mat putin de sentimentul public, depArerea, intemeiatA sau nu pe care lumeao are despre actiunile fiecAruia.

Acum Mien zile rsfolm o foarte lute-resantA carte, a unut scriitor sviterian: darcare este, nu carnal un mare romancierfrancez, ci s'a preocupat toatä vista lui §ide chestiuni po'itice.

Este Victor CherbuIez, care analisAnd,Irate altele §1 perscrialitatea unui Suverangerman, ajunge la aceasta chestiune, difi-cilA §i neplAcuta pentru Suveran evidentmai nepla:utA pentru acei cari plead,ajunge zic, In chestiunea nepldcuta pentru

li-

1

mini§tri.

:

,

'/1

i

!I .

1 -

--

:, '.4

9,

21

ambele pArti a retrimeterti, a revocArii, adestituirii ministrilor de cAtre Suveran, stiatA ce zice el ;

In Bavaria, ca in toate monarhille ger-mane, Este un principiu de drept public, eaexistenta unui Cabinet nu atarnA de ot tt-rile und Camere Ca Suveranul alege pem1nitrJi sAi, dupa plac §i nu-i destitue deckcand au piErlut increderea sau favoarea sa"Observati cA la inceput zice; oIn Bavariaca in toate monarhiile germane, cele ce in-seamnd cä acest drept aiurea nu este settsin Constitutiune, sau nu se exeloitd.

El aduce in aceastA privintä t unee ca-zuri foarte eurioase din Bivaria. Astfel la1875, Rege fiind Ludovic al II-lea. Cameraa pus in minoritale pe mini§tr!. Acestia auoferit dimisia Ouvernului. Suveranul a scrispe dimisiune : Mie singur imi apartinedreptul de a numi fiber pe Consilierii Co-roanei mele. Aveti increderea mea vd or-don sä ramaneti la locul vostru §i sA faceticunoscutA vointa mea poporului men".

Apot a facut ca declaratiunea sA fie ti-Oita in noul in't de exemplare sd fie all-riatA in toate comunele §i a dat ordin caintr'o Duminecd sa iie adunati toti tAranti,pentru ca dupä slujba dumnezeiascA sA iise EiteaacA acest rescript regal.

Dupd aceasta, adresAndu-se Camerel, La-dovic al P-Iea a spus a§a, in persoana pre-

- -

1

22

§ed;ntelui; (< Nu am nidun motiv SA pri-mesc adresa voastrd. Mai mult IncA, lim-bagiul pe care I-au tinut unit dintre oratoriid-voastrd m'au nemultumit antic Fac ob-servatie presedintelui vostrup.

Evident, d-lo-, am cctl partea a dour,ca sA se van unde se poate ajunge prin-tr'un usagiu prea ad litteram" 1 preroga-tivelor const;tutionaTe De aceia, fiindcA noiiubim sincer pe Rege, nu fiindcA ne educesau ne mentine la &warn, nu fiindcd Estein stare sA ne acorde _favoritri, ci findcdeste Rege!e §i ii iubirn chin cand avemcon§tiitta cA ni s'a flout putind nedreptatede aCeia, findca stim Inca un lucru cdorice regatate se sprij:nea inainte de toatepe un puternic sentiment national, carenici odatA nu trebue sd ajungd pdod la di-vergentA lata de intentitznilt: §i de fapteleregalitAtii, noi suntern de pArere ca, atuncicand se va ajunge la fixarea textului Con-stitutlei, sA i se facA Rege!ui acest mareavantagiu sä i se dea aceastA mare inks-nire de a nu mai li supus presiunilor inte-resate din pa tea unor anumite petsoane,care nu pot veni la Guvern pe calea ceamai naturalA, care este calea castigateprin majoritati parlamentare, (aplause pebAncile Federatiei).

Dar aceasta Este un lucru pe mai tArziu,iatA, vin acum la disolvarea parlamen-

tului

I

1

*I

23

5;, d-lor, trebue sà ating mi Intaiu unlucru, a amintesc un lucru acelora caripoate l'au uitat, sg-1 spun acelora cari nuau avut de uitat ceia ce n'hu cunoscut.

S'au facut alezerile din Noembre 1919,a caror autenticitate, onestitatetate au lost contestate de o parte §t adm;sede altä parte. Eu vol zice, stand Ia mijloc:alegerile au fost facute onest §i impartialde d. Vattotanu §i de secretarul sau gene-ral, colonelul Manolescu, dar aparatul ad-minirtrativ era Inca in mana hberalilor,aparatul acesta a trimes o suta de deputatiliberali, din earl scot vreo zece cari se ale-geau i tOrI asta i raman nouazeci pe carii-a trimes adminisitAia.

Dar, in gall de aceasta, alegerile s'aftfacut cum trebuie. La alegerile acestea dinNovembre Partidul Poporului, care era a-tunci numai Liga Poporului, partidul demo-crat al lui d lui Take lonescu, care era cecrede d. Take lonescu ca putea sa repre-zinte, §i in ce prive§te numele, §i in cepiive§te ideia, i in ce privqte compunerea,§i partidul socialist, care n'a vrut sa se pre-sinte la alegeri, cand a vazut un generalIn activitate In fruntea Consiliului de m!-ni§tri, a§top.and vremea cand va vedea ungeneral in rezerva. (Ilaritate), va sa zicaaceste trei particle s'au unit pentru a nulua parte la, alegeri. Mare gre§ealä. i un

impaitiali-

--r

II-

.5i

24

moment m'am temut de d-voastrit, partidulnational din Ardeal, yeti face ay. A fosto mare bucurie pentru mine cA partidul na-tional dia Ardeal a admis ca legal Guyer-nul generalului VAitoiauu §i a participat laalegeri, de §i eu fost unii din membri sMcari nu erau de aceastA pArere. Socot cA,

in mornentul cAnd se fAceau cele dintaiu a-legeri ale sufragiului universal, en putea fio grepaiA mai mare ca abtinerea. 1Ce aiOita, atunci cAnd te-ai presintat, aceasta sepoate explica. Ce ai pAtit, c4tigand ad-versarul, cad atunci ai pierdut d-ta,ce ai'Atli Riga cAnd nn te-ai pres:ntat, aceastadA loc la discutiuni interminabile.

A doua zi dupA reaultat, card a ie§itpartidul tdränesc pe care 1-ati acuzat cd s'afolosit de popularitatea d.voasttdin a-ceasI privintti, voiu vorbi mai departe foarteobiectiv §i nepArtenitor,--au ie§it mai multideputall decat oricAnd al partidnlui nationa-bst, i cred ca nu yeti zice, date fiind le-gAturlle dintre noi §i politica d-voastrii, cäam usat de numele d-voastrA,§i pe lAnglaceasta au ie§it un numAr de independent!§i au ie§it §i destul de multi sociali§ti, adoua zi deci dupl ce s'au fAcut alegerilecu acest resultat §i Camerele au avut o ma-joritate care nu era liberalA §i, d voastrAnepresentandu-va, nici a d-voastrA, l nicidemocratä nici sociaFstA s'a ivit imediat

,

.

25

ideia pe care o represintau zi de zi ammogazete, cA aceste Camere trebuiesc disolvatelmediat.

Ba un redactor t xtrAordinar, care si-arepetat de altminteri pArerea zi de zi, erade aceastä opiniune I cd, la urma urme lorSenatul poate merge,nu stiu care eraumotivele care duceau pe acest ziarist i pecei represintati pun el la ingAduialA fata deSenat, dar Camera nu. i anume : nici sAse adune macar Camera, ci innainte de ase aduna sA vie Regele care sA strice ale-gerile si sa hothrascd allele. Va putetichlpui d-voastra cA nici ui singur moment,dar nici un sir gur moment, noi n'am avut,

asta trebu:e tinut In samin opera pecare a ,inceput- o Ministerul blocului, n'amavut o clipa de Entail,. De la alegeri si pangla cAderea noasträ din Marte intr'una ni s'asunat in urechi clopotul de moarte, i s'afacut tot ce era cu putinta pentru a se a-junge la acest starlit pe care noi ii credeamfatal, flindcA Guvernul §l Parlamentul aumurit, dar care nu era fatal in cellalt inte-les al cuvAntului, adecl nu era logic, nuera natural.

Prin urmare incA de atunci disolvareaParlameutului a fost neconten:t pe tapet,zi de zi, §i anume ziare aveau misiunea dea o spune, zilnic ; lath, 0Epoca),, dacA voiti,a avut misiunea de a spune ca aceSt Par-

- -

In-

,

,

§i

26

lament, cu tot aceia ce a produs, cu orga-nisatia bloculul, cu Guvernul bloculut, cAacest 1.1,1-lament, zic, flu poate fi toltrat §icA trebuie neapgrat dlolvat.

Eu nu eram pentru disolvare, nu din in-teres personal, ci pentru motivul pentru carenu vreau nici acum disolvarea cestui Par-lament, in ori ce imprejurAri : fiindcA atunci,cand era natlunea cea mica, Lacteal s tejoci cu dansa, cAci ea §tia co insemneazaPa. lament], Alia ce insemneazA Guvernul§i nu le lua in serios ; acuma e Intl nett-urea cea mare, care la lucrurile In serios,§i pe caud natiunea cealalla nu se pasionaaceasta se pasioneazA, aceasta duce luptacu patimg, cu ura, cu Ilfrsare de sangetine ori. Nu putem scutura la intervale preascurte aceastä natiune, careia nu-i putemspune ca totul e un fel de luptA wardndin sulite", cum spune poetul, in aplausegale, adauge el, lumii de uliti"...Ci trebuie sd-1 spunem ca este un lucruserios (aplause din parteaopositiel nationale).

Ni-a paint tau, §i sper, and o spun, cavoiu fl crezut, ni-a parut räu cA in Parla-mentul ales In Novembre 1949, nu erauunele personalitati care impun prin trecu-tul lor, prin experienta lor. AceastA experi-enta o acord foarte larga d-lui Take lo-nescu. De la d. Argetolanu cuno§team nu-mai articole de arheologle In tconvorbiri

1 1

'

L

.

ale.,, .

27

Literare" i unele articole de politicA, iscd-lite cu initialele sale, in Epoca", asa cdnu puteam sd-1 pun in aceiasi categoric,Dar eram de pgrere ca persoane care air oautoetate mai putin arhcologica si mai ac-biota, ca perslanele acestea sg se &easedIn Parlament. Si iml pare foarte ru cd nuSe daduse ocasiune de a se verifica popu-lar tatea, in mare parte intermiatd, a d-luigeneral Averescu.

Fiindcd iatd punctul de vedere al miend. general Averescu, pentru ceia ce a facut,meritA alta popularitate decal popularitateacare i s'a pregdtit pentru ceia ce n'a fdcut.

Aceasta este formula mea, imi dddeams .rna ed cste o popularitate a d-lui generalAverescu, care nu trebuia insa creatá si or-ganisata cu fel de fel inchipuiri : id 1-au vd-zut soldatii in tran§ee, atun i cancl n'a fostniciodald in trausce cA 1-au vazut acolo,cd au mancat md:rdligd cu dumnealui, cddumnealui a lint in spinare pe cutareSoldat rAnit i I-a dus la infirmerIe. Acestease spun l altele chlar, care rand se inve-clereazA ed nu sant adevArate, popularitateapoaie sd fie pusd la indoiala st nu se cu-vine sa sA pule la invoiald, fiindca dum-nealui a fost un splendid general sl ungeneral popular, pe vremea rAzbohilui, pecare merita sg-1 iabeascd, nu poporul"creat, ci natlunea care nu este creata, nicicu haul, mci cu agenti, nici cu alte mijloace.

.

I

.

28

Mi a pärut cd d-v. nu erati alai. Noinu cram vinovati ad nu ati fost prezent,nici nu socotiam cd nite Camere in carenu era represintata Liga Poporulul, PartidulDemocrat , Partidul Socialist era represin-tat, fiindcA a avut prudenta sä potriveescdasa, incdt nici sd nu se presinte la alegeri

cu toate acestea sa poatd figura in Ca-mera (ilaritate) numai pentru aceasta tre-buiau sa fie disolvate. Deci dram noi netrudiam noi, sä Odin mijlocul prin cares'ar putea drege aceastA lip d initiala, carenu era o vinovatie pentru noi.

De aceia declaratia care s'a fdcut, in nu-mele partidelor din bloc, and au devenitvacante locuri in Ardeal, declaratia CA noi,tinand sima de ce represintA mamba ele-mente din o;ozitie care nu sunt in Cameranu votm sa le opunem contra candidati. A-until declaratie am scris-o cu mans mea. Siam fost de pArere sd nu vi se opund contra-candidati nici in Regat. Hilda Inca dorintad-voastrA ni- a fost cunoscutA prea Urdu

anumiti aderenti ai no§tri apucaserdpunA candidatura, nu 11 puteam impune, andnu s'au retras dâni, sa se dea in Mari casa veniti d-v. Numai din aceastA caul n'afost deschi i acest drum pentru intraread-voastrA in Parlament.

Si aici pot sd deSchid o p:rantesd, fArA

sa stric economia d'scursului meu. VA ga-rantez CA, asa cum se Oren, in fasa embri-

n,

--7 rAu

§i_

;

1 .

,

§1 sa-§i

-

§i

29

mint acesfa es'e un termin din alt do-meniu de §llinta , in fasa nelamuritä säne gandim la acea lume aMralä, nedetermi-nata, in care stelele nu aunt Inca stele infasa aceasta redeeisä pole curente, dvoasträputeati sa guvernati cu anumite elementedin Camera noastra, duct att fl avut un anu-mit program §i o anumita atitudine, precumnoi suntem convin§i ca putem guverna cuo parte destul de importanta din Camerad-voasträ, dacd avem un anumit program

o anumitä atitudine (aplause din parteaopozitiei nat'onale). Vedeti o opiniune per-Sonata.

Dar sä revenim la motivul disoivärii. Acestmotiv de disolvare, legal nu eista, iar pen-tru partea nelegala nu puteam sä Trillturamlipsa dela inceput. Natural cererea aceastade d'solvare s'a su:t mai sirs : dela gazetea aims pant in sfere inrylte.

Am avut prilejul, cred: ca §i domnulVaida pe care 1-am rugat, innainte de apleca, sa intrebe In aceastä privta sämit informez clack d-lui plerand, viata Par-lamenfului este asiguratk Dumnealui §i eune-am informat de mai multe on, §1 nu a§putea spune ca am avut, eu, impres!uneaunei asigurari definitive, dar cu toate aces-tea, nici o catastrofa nu Mafia la orizont.t Cand s'a produs sch'mbarea minsterialkcum aveam dreptul, am Intrebat : Bine Mi-nisteriul se sch:mba, persoane care nu faG

.

t

t

§i1;

:

'.

t

-

30

parte din Parlament vin pe banca ministe-cerscane care au atacat cu vehmenta

Parlamentul se infiinteazd acolo ; care estesluatia Parlamentului ? Aid nu este niclun motiv de discretiure care sa mA inape-dace de a da aspunsul, in'ocuind un sn-ger cu un cuvant care valoreaza totatat, dar este mai potrivit pentru a fi repro-dus t'n ca Parlamentul sa nu fie,.. fall--turat in acelas timp cu Guvernul".

Acesta rate raspunsul pe care I am avutInca de la iaceputul lath Marfe. Pe urmad-voastra ati venit aci in Camera. Cinevaa fault observatii in ceia ce pliveste cos-tumul meu. Costumul meu nu cuprindeacaciula pe cap. Aveam aceasta gear:0, careeste si aci i care nu are nimic indecenteste an portofoliu pe care mi la dat d. I. I.BraCanu intorcandu-se dela Petrograd.i-am spus cA este singural portofoliu pecare pot sa-I plairsc de la durimealui. Mile-a oferit pe celelalle de patru on I le-anrefuzat. i pe Jana aceasta era si sprijinulomului ajuns la o anumitA varsta. Flindeaeu, informatlle mele, judecam cA mi se vaintampla ceia ce se intampla acusatilor dinUagaria, apartinand nationatitatilor, atunciand se infaqau innaintea tribunal,lor un-guresti. D-voastra tIti poate pe acel Slav-de-Sud care, dat in judecata tribunalelorunguresti, a ven:t cu un geamantan in mana ;

1,

-

nail,

cuvant

:

. §i

31

I s'a cerut SA recunoald, sal' al tAgliduia-sca faptele ce i se imputau. Nu a rAs-puns nimic, i 1-au intrebat: dor, bine, gea-mantanul ?

Eu §tiam d'innainte ca n;A InfatisezInnaintea unui tribunal vnguresc st din a-ceastA causA am venit cu geamantanul casA merg de-a dreptul la inchisoare.

Nu este nevoie, d-voastrA sunteti oamenisuptiri, nu este nevoie sA vä mitt care estelegatura intre anecdota aceluia care se pre-sinta Innaintea tribunalului unguresc si intresituate Pariamentului feta de noul Ministeriu.

Am avut impres!unea, and d, generalAverescu a luat hArtia s'o citeascA, cA nueste vorba de o prorogare, lucru care s'aIntAmplat numai odatA n'am in-teles care erau motivele pentru care Guyer-nul a venit cu ea dela inceput. Iar, dadeste vorba sA se cA'itige oameni, in celezece zle, pentru anumite avantagii, o ma-joritate nu se creiazd In felul acesta I o-mul pe care I- ai castigat in cele zece z:lemeritA atAt de Mind credintk, incAt te in-curd( mai mull decat ii foloseste (aplausepe bAnci:e Federatei).

Eu am crezut insA cA era un decret dedisolvare, i, cum era vreme de tarn?...

D. general Alexandru Averescu preqedin-tele Consiliului de minieri : Domnule lorga,

--

.

.

si

,

,

32

int a fost acesta Scopul : ca sd cd§tigdmpartisani, ci sA putem sd và dAm de lucruim ediat ce am intrat In Gavern ; §i aveamnevoe de zere zile sa ne ludm in posesieposturile noastre, §i sä ne ojentdm in afa-cerile Gavernului.

D. N. Iorga. Admirabild intentiune, dom-nule general.

D, general Alewandru Averescu, pregedin.ide Consiliului de miniglri, Nu Le atribuitialte motive, cA voiam sä cdpatdm paths:rd.Nu, domnule lorga. Domnule lorga, nu im-partd§iti ideile prietenilor d-voastrA politicicd suntem atAt de lizantini.

D. N. lorga. Domnule general, ca sd fi§tiut inient'unile d-voastrA adevarate, trebulasd am legaturi personale, pe care nu leaveam.

Eu v'am cunoScut in parlamentul liberal,and erati ministru de Rãzboiu ; de atunci,am fost impreund la Ia§i, §i s:risesemchiar articole cu privire la d voastrA ca ge-neral, articole pe care nu le-ati putut ceti,aid, la Bucurc§ti, §i lumea zicea cA erau §isincere §i nu erau chiar a§a de nate, dard-voastrA aveati de lucru pe front, a§a cAnu le-ati putut ceti. La la§i, and ati fostnumit Ministru intdia oarA, n'am avut feri-cirea sA ne Intftinim.

Toti ceilalti, cum este obiceiul cand ci-neva vine la Guvern, sA lege relatiuni cu

,

.

.

anume persoane politice, §i acelea pe carear putea sd le alba de advelsari. Dintr'un

otiv care nu md prive§t,?, relatiunile aces-tea nu le-am avut Este un alt mijloc de ase informa cineva asupra intentiunilor unuiom politic sä citeascd presa lui. D-voastraati avut o presA care nu v'a apattinut defapt niciodatA §i care a dat despre d-voastrdo ideie care este mult inferioard situatiei pecare d-voastrA o ocupati in vista noastrdpoliticd. Dbti-vd osteneala o sAptamand säcititi presa d-voastrd, §i pe mint ultati cdeste vorta de d-voastrA, care vd num4i ge-neralul Averescu, indepArtati -aceastd recu-nos§tere a personalitAtit d-voastrd §i ziceti :duct aceastä presa ar fi a altui paitid saua altui om, ce ideie §i-ar putea f sce opiniapublicd despre acest partid §i despre acelom.

D. general Alexandra Averescu pre§edin-tele Consiliului. In prorogue este spus mo-tivul ; prin urmare nu cdutati alt misty.

D. P. lorga: CAnd am venit in said, nu§tiam cd este un asemenea decret. Majesta-tea Sa Regele nu mi-a comunicat intenti-unea de a proroga Camera, cum trebuiafiu in§tiintat ca pre§edinte al el. Dar suntlucruri de mare importantg, §i tec la Insd§ld!solvarea.

Arum situatiunea mea devenia, evident,foarte grea. Eu, pen,ru motive ce voiu a-

3

33

stt

34

rata pe urata, n'am putut aproba politicace s'a facut in numele d-voasträ. A rama-nea presedinte al Camerei, nu era de locin intentiunea mea, dar n'am voit sa creeznici un tel de d neutral', si de aceia m'amretras de la locul acesta si am läsat sg pi e-zideze un vice-presedinte, ca unul care ti-neam foarte mult la lucrul aces a, ca ni-mic din atitudinea mea sä nu contribuie laintarirea unei situatiuni pe care n'o crea-se m eu, a4a cum era.

Prin urmare am asteptat evenimentele, side la acel loc n'am zis un singur cuvant.Atunci d voastra v'ati facut declaratia, partescrisä, parte vorlottä : cea scrisä putea im-paca o parte din Camera, cea vo:bitä a lostsocotita de o parte din Camera ca avea uncaracter agresiv, care putea sa tie inläfnrat.

Dupd aceia au luat cuvantul cu privirela decla-atk d-voasträ d-rul Lupu §1 d. Mi-halache.

D-voastra n'ati fost in fata Parlamentuluidecat in scurtul timp cat ati rant parte dinCabine!ul Sturdza. Cand ati fost d-voastraprim-ministrunu era Parlament, ci primul-ministru vorbia unui fragment de Parlamentcare nici nu inea sedintele 'agate, la Iasi.Deci nu Visit ce t ti acuma, ce se puteaspune intr'o Camera, ce era incl'ept sa sesputra intt'o Camera, ce se spune, f; re§te.intr'o Camera, cu atmosfera ei pasionEld.

--

.

35

Va inchipuiti ea, la membrii unui Guverncäruia i se frange gatul in momentul toc-mai cand vine cu proiectele lui, la care amuncit cinci luni de zile §i in care el 1§iinchisese toata individuaLtatea sa, teia cese petrecea in sufletul acestor oameni, nuputea sA fie cea mai perfecta filosofie obiec-tiva, pe cw e Inteleptii din antich tate ar fiputut-o roqi, si adversarii d-imastrd §i-auoral ,t, deci, parerea ca nu cred in inten-tine democratice ale d-voasträ.

51 va pot spune cd aceasta nu este numalparerea mea, ci am voilit cu oameni c3rinu fac politica, dar au o infuenta asupravieti pelitiTe. §i until din ei a venit la minescum cloud luni sA mi spunä opinia sa. EuII bänuiam ca a fost amestecat in aceastas himbare, §i el, care nu e aid Fbzral, niciconservator sub orice forma, ci aurnai unom foarte cinstit si o importanta persona-litate, pe care imprejurnie ca -§t vointa luiii impiedia de a juca un rol activ in po-litica, pe care 1-ar putea juca odcand, mi aspus: "nu ciede cd am dat sfatul de a sedisolva Parlamentul ; ti-ai face rea ideie demine dada ai crede cà cram capabil de unastfel de sfat.

5i lath' de ce mai inTu ce 'ns:amn5, dinpunct pe vedere constitutional, faptul Cadoi membri influmti ai Parlarnentului n'auaprobat politica d vo 'strä agrará ?

,

/

a.

36

Cand este vorba de disolvarea unui Par-lament, trebuia altceva : trebuia ca d voastrasA va faceti programul, trebuia ca progra-mul accsta SA fie Watford Camerelor,dacd el°, Camerele, v'ar fl dat vot de bhm,Coroana ar fi avat dreptul sit aleagi intreMinisterul pe care 1-a numit 1 Camerelepe care acesta vrea si le disolve. Aratati mid-voastra votul de blam ;care s'a d.it inParlament? InCun moment ati disparut deacolo, i ati reaparnt putin chip aceastacu o 'rattle in mina, avand chirr un aierde triumt usor, I ati aauntat cuprinsul a-celui decret. Parlamentul ea d:solvat.

Bine s'a facut, rAu s'a facnt ? Eu zic cas'a fAcut foarte ru. -Fiinda nu suntemnumai noi in Tara RomaneascA : noi de aici

cei veniti in Martie, mai Stint §i altli :

mai sunt i liberalii, cari n'au popularitate,mai sunt i conservatori cari au si mai pu-tina popularitate, mai sunt oameni ca d.Marghiloman care are si mai putina, si sepoate funda i alta grupare, de cativa oa-meni foarte simpatici cari nu s'ar gandihist la popularitite.

atunci vedf ti calea care se deschide.Calea care se deschide e foarte ward :cineva se duce si raporteaza Suveranului

ministrii sat sunt anarhisti, sunttara este amenint itA in existeuta

_

ca

Si

cabal1a-

vi0i,

37

ei, neamul in viitorul sgu, dad acesti oa-meni Oman.

Cine nu Poate spune lucrul acesta 1 Dare mai greu de dovedit. Ma de putin eradovedit lucrul acesta, incAt mie nu mi s'avorbit n'ciodati pe un ton serios despreaceste lucruri.

lar, dad e vorba cle d. dr. Lupu, fostulMlnistru de Interne, eu ma voiu felicita tot-deauna ca am putut, in imprejurarile greledin lanuar 1919, sä recomand pentru loculde ministru de Interne pe d. dr. Lupu.

VI voiu spune de ce. Soialimu, d-Ioracela pe care l'a explicat d. Ciser, un omfoarte linItt, pe care 1-a explicat d, Pis-tiner, un om foarte invg0 si, prin urmare,foarte modest, sl pe care l'au explicat §ialte persoane, care nu au chlar acek a§i

socialismul acesta este foarte teribl§i in doctrina lui, §i in amenIntgrile lui,§i poate §i in leggturtle lui. Dar, pentru cao doctrinA politicá, fie §i socialistA, o ac-tiune politick fie si a sociali§tilor, sl devieamenintatoare pentru tarA, se cere ceva pecare nimic nu-I poate inlOcui.

Aceasta este un om de talent, un omcult, un om muncitor, un om popular §iun om care sä creadA in tot ceia ce spune§i in tot ceia ce face.

0 voce i cinstit.

ca-litgti,

:

38

D. N. lorga: SA-mi dati vole sl nu in-troduc cuvantul acesta de : cinstit, cad esteun cuvAnt cu bocluc. Pita ululate, dad noiam fi indemnat pe d. dr. Lupu, prin ne-dreptatea noastrg, sA meargA din7o'o, atunciar fi inceput adevArata viata, nu in doc-trina, in teorie si in articole de gaze% ciadevarata viata activA a acestui partid. Iara retinea pe d. dr. Lupu prin patriotismul

prin calda sa iubire de natiune, inmijlocul olmenilor sAraci, re calea carepoate da rtatea reforme in chip evolutiv,Mai a clararna casa fi:ndcd sant anurniteelemente, chiar foarte esentiale, de inlocuitpentru ca i mai deperte sa dureze casa, sinimeni sä nu stea in ploaie si in bataiavaatalui pana ce casa cea noun se va fare,e nu lueru bun meritoriu. i, dacA cinevaa fast in stare sä fact lucrul acesta :retie pe dr. Lulu acolo utile originea sa,legatwile sale de familie, cresterea S3, viatasa de melic de plssa in mij oculdin judetul Ilfov toatA dezvoltarea mai tar-zie a spir tulul si a vietli sale, ii chemauindreptateste pe omul acela care a fficutaceasta, sau pe oamenii aceia, a crede cäau fAcut foarte bine aducand pe dr. Lupuin Minister.

Dar si pentru alte motive, acelasi dr.Lupu aici la Teatrul National, la Palat, Inarticolee pe care le-a tipArit in America,

sAu,

sA-1

_

tIranirnii

39

dar pe care nu le-ati cetit, In cartea pecare a tipaft-o in America, pretutindenia declarat si a sustinut ca a ste §i patriot,§i nationalist si monaihist : a spus-o in a-uzul tuturor.

*i mai e Inca un molly pentru care mafelicit ca 1 am fault membru al GuvernuluiNu existX o mai mare greseala deck gre-§eala pe care a facut-o d. Marzexu in lunaDecemvrie 1918 ames,.ecandu-se cu puscainteuri haos de strada. Aceasta nujolose§tela nimic, dintr'o multime de motive.

Intai, omul asa e croit, incat daca-i zicisa nu faca cutare silt cutare lucru, el arepofta al fad tocmai pa acela, §i nu emijloc mai bun de a-1 impiecIL a sa faca unlucru care nu primejdueite viata societatiident sa-1 la§i a-I face.

Ati vorbit de dernonstratile socialistilorfacute in cloud duminici din iana anului1920. Apoi eu am spus d-rului Lupu alt-ceva : to2gäi sa feta, nu o demonstratiein fiecare Duminica ci, daca se poate, säfaca una dimineata, una la pranz si unaseara, flinded daca le-or face cloud saptd-mani la rand, se desgusta ei singuri deaceste procesiuni fãrä scop §i nu le maifac niciodatä.

In cele ce priveste intrebuintarea forteipublice, am o parere : ca o societate, ra-deti d-le general, cred Ca n'aveti dreptate

,

40

§i las la 0 paite (nice consideraff (ilaritate)ca poate v'ati molipsit de la o anurnitä ye-cinatate c o societate, zic, trebuieaibA o anumitA rezervA la care nu trebuiesä apeleze. E bine sä se §tie ca mai existAceva pe langA tot ce ai vzut, CA poti samai vezi ceva. DacA Werth pe care trebuiesA-1 vezi numai cand trebuie, 11 aduci infiecare moment, el i§i oierde orice credit(aplause pe bande minoritatii.)

Eu eked in spiritul sanatos al armateinoastre, pentru cá armata noastrA este al-china din tarani, oameni prea cumintipentru a avea o anumitd doctrina, foartefrumoasA ca forma : in ce prive§te aceastAarmatA care a fAcut razboiul, mai §tiu unlucru : eu ma tern de armatele care §tiu can'au facut ele tara pe care o apArA, dararmata care are con§tiinta a a fAcut eaaceasta tara, de ea poti fi totdeauna sigurca-§i va apAra creatiunea ei proprie (aplause)

Eu zic insa : sA nu aratam armata, andputem sA aratam po'itia. I zic mai mult :sA nu arAtAm nici politia atunci cand fArApatie putem ajunge la acela§i rezultat. SIne deprindem cu o aceasta o spunca nationalist, Nationalist insemneaza cineiube§te poporul salt in partea cea maidensa a acestui popor, in partea cea maimuncitmre in partea cea mai ones% dar§i pArtile celelte el le iube§te insa, pe langä

sä

ideie§i

41

toate, nationalistul este acela care iube§tedin corpul natiunii sale partea care doaremai rau care sangereazd mai mult.

A§a Mud datt,mi voie, dacd imi spunecineva, nu programul lui Karl Marx, nudin cursurile feroce ;ale lui Lenin din fasaintaia, ci cele mai cumplite lucruri indatace el ar fi om din neamul meu, m'a§ gindidad nu existä un m:j!oc fac sa cugetealtfel : find -a tot un om la invatat asa §ipoate cd un alt om, cu ceva mai multd iu-bire cu mai multä logica, sa-1 invete altfel.Numai and as mantui toate mijloacele le-a§i opri cu sla. Tot a§a a§ proceda si fatide tin du§man, cad §i el este our. Numaiand ispravit pe orice alta cale, recurgila mijloacele care nu t-ebuie sa fie niciodltdcompromise : la forta publica §i in randulultim la forta armata (aplause pe bäncileminoritatii)

latä prin urmare, conditiile in care a fostinlocuif Guvernul, in care a avut loc dizol-varea Parlamentului §i iata cat de slabaeste baza care a fost pentru a aduce Inl5tu-rarea Ministerului §i a Parlamentului.

Dupd aceasta a inceput regimul d-voas-tra. Regimul acesta al d voastra ce repre-sinta de unde venia, in ce fel fusese for-mat, care erau credintele sale, persoanele.are stateau in fruntea acestui nou regim ?

L

at

si-I

42

Aceasta este datoria, pentru orice vorbitor,s'o ldmureased, i voiu cauta a o face peScutt. Nu rumai cd am dorinta sa scurtezlucrurile, si cand ai multe de spus, trebuesä votbesti pe curt, dar este o da!orie s'ofac pentru ca sd nu ziceti domnul cutareeste impotriva noastra, pentru cine stie cedorinte de succesiune, pentra sAisfacecine stie ce pasiune, pentru a ceda cinestie carui merit, ci pentru ca d-voastrd, infundul constiintei care este asa de adanca,

asa de sacra incat ni vorbte, dar seprevede, se aude in actiunea omului, saajungeti in constiinta adanca a fiecdruiadin d-voasr sä ziceti acel ce vorbeste esteun om onest t daca ne spune ca nu poatesä mearga impreuna cu noi, ne dovedestecel putin pentru ce, si se vede din gandu-rile sale, din inima sa, cd nu poate sämearga aldturi cu noi (aplause pe bäncileminoritdtii )

D-le General, cram Ia Iai intr'un mo-ment, care nu era numai tragic pentru noi,ci in tragedie aceia se amesteca, ceia cee mai unit, un element comic. Can I trage-dia este numai taged e, se innalta sufletuldar, arid se amcs'ecd si elemental comic,

si tot ce este set Jere sufleteascd a oa-menilor fata de misiunea pe care sufletulomenesz trebue s'o indeplineasca, este co

asi

§i

_

43

mic, comicul stria loath tragedia si devineun element de rea educatlune pentru popor.

A lost un moment la Iasi in care, cu a-devarat situatia, din hegira ce era; a fostp:efäcutd de unii representanti ai claselordominant,' intr'o situatie comicd. S'a crezutcä situatia tarn noastre e cu totul piercingcd nu se va ridim niciodatd, si atunci s'aprodu; acea emigratie la Odesa pe careistoria va sti s'o infiereze c at mai aspru. Siacum imi aduc aminie i s4 trAesc oricdt,nu voi tfta ceasurle acelea de sguduirea c'asutei in care s'ateam de roatele greleale camioanelor care, in loc sA-si facd da-toria pa front, erau intrebuintate sa care inBasarabia si dinco!o de Basarabia t t ce:ace apaitinea persoaneIor wataite sa-si pulela adapost pretioasa lor piele (ap!ause.) A-junsese sä fle cel mai mare chin al viet imei repetarea acestut sgomot surd, de di-m:neata §i pand seara, care nu mai inceta.

Era pentru mine expresia infrangeriinoastre mai ales, a acelei infrangeTi care,sa nu fi fost grand, care s'au dus acolo,ar fi fost iremediabila infrangcre pe care ositntim Inca aici (aratd spre

S'a spus de Tolstoi, cu multd dfri Rdsboi si pace" cd nu ex sta nicio bd-talie castlgatd in punct de vedere militar.Bdtälia este cd§tigatd de acela care are con-vingerea eA a castigato si mai ales infran.

.

inima.)

'

44

gerea se adevereste atunci cand guiletul -0mului infrant recunoaste infrangerea (apiause.

La Odesa s'a dus, de fel de fel de lumeo viata care nu era din cale afara de-tristd:joc de cart!, plimbU pe plaid, mici even-turi mangaietoare, in starsit erau de toate.Cu toate acestea e imp )sibi!. Si stea ocare este deprins sà fach politica fard sdfacd i putind politica. Acum p:etufndenissi pe front si la partea sedentard, unde aufost si multi oameni cumsecade, cari nu auputut merge cht2oace ca d-voastrd, era unsingur strigat IL aui i acuma : nu se mapoate cu trecutul: trebue facut ceva nou,iata, in privinta aceasta, vit pot spune, caa venit inteun rand in toamna anului 1917la redact'e la mine un ()titer din armatad-voastrd---- daca 1-as vedea cunoasteun olter care se vedea CO venia de pe frontcare nu voia salt sound numele, st careera inteo stare nervoasd extcaordinardmi-a spus : D-ta vrei sd facem o marerevolutie ? 0 mare revolutie, cere te-areduce la putere.

Cum, in mij'ocul razboittlui tarii mele, inclipcle acestea teribi!e, sa intrebuintez ne-norochea Patriei pentru a ma ridica pe minecu atat mai mult cu cat cred cd, si faramijlocul acesta, tam totusi se va indrepta ?

Multi erau de pdrerea aceasta. i la otel,in Bucure§ti, descWzand usa, cutare Offal.

1-as

si

45

in uniformi de m:litar m1 p watula sa facrevolutie ori macar sä iau parte la revolutle.l-am rAspuns ca sunt prea bMran i ca mavoiu uita la revolutia lor. Acelas rAspunsi-am dat si ofiterului care venise la redactie.Ofiterul insista i spunea ea, orice s'ar in-tampla, revolutie trebuie sA se facA ; si, dadnu o faci d-ta, o facem not".

De acestea se petreceau si la Odesa, §ialdturi .de asemenea dorintt era si curioasai'uste cA onice om care nu a fAcut politicapand atunci poate sä fac reforme din celemai marl, si la nevo.e hiar cu revolutie.

Si ne-am trezit, noi cei cari am rAmas lala§1, in Noembre, cu o protestare datA Re-gelui, in care se ardta toata Nirra Guvernu-lui liberal in ce priveite felul cum a fAcutrazboid, in ce p:iveite situatia de atunci atArii, §i rm: meriul se le:mqn cii ace:te cu.vinte: E de nenchipuit cä acela§ Guvern,devenit odios tArii, si calamiUti!e ce a pro-vocat, sd fie ingaduit a_ presida tocmai elclipele in care se vor asteine conditlile vii-travel existente a n amului nostrum.

Nu e prea gramatical, dar nu era ua raS-pans la Mesagiu. (Msete).

Asa fiind Sire, indrAsnim a solic:ta pu-ternicul Maiestatii Vcastre sprijin pentru in-franca In Constitute".

Foarte b'ne. Adicd nu decrete-!egi, nu ma-suri exceptlonale, ci a intra in Constitutie,

_

.

46

spre binde mult §i greu incercatului po-por, pe care il represintdm".

Aceasta o spuneau cei dela OdesaConsidel dud ca cea mai odioasd crimi

a continua sd as'stdm repdsAtori la jertfalui, care, de alta amar de vreme, vede,tace, sclera', luptd §i Were fall a privi ma-car spre ispita care -i ademene§te.

Iar, da0, mintea noastra refusä a col--cepe, nu vor putea cdtrunde in cuprinsulpalatului constitutional, atunci, Sire, rds-punderea nu va mai fi a noastra, cdci nuvom alege mij oacele pentru a ddrâma unGuvern care b3tjocoreVe tara printeo ac-tiune ce n'are nume in cattea pdcateIor §1

un popor care cu sangele salt scrie cu slovaneperitoa e povestea neamWui romanesc",

Lcdliti : senatori in randul Ar-getoianu, d. Canttlii P., etc., §i un numäroarecare de deputati.

Eu cred, calin acel monten, la Cd( sa a rd-skit idda noului part:d.

D voastrd d le general, in vremea aceeaaparati tara, erati, Lind indoiald departe dede ceace se fitca la Odasa.

D. D. Argetoianu, ministru de interne :Am sd iau o colectle aSemlindtorului" d-talede acum 12 ani !

D. N. lorga. Domnule ministru Argetoianu,trebue ad §titi cd, S mAngtorul" a-fost ogazetd Eterard : iar dacd d-voastrd atribuiti

I

Intaiu,d.

47

SemAndtorului" intentiuni politice, aceastaarata cat de mutt v'ati departat d-voastrdde literatura, frä sd ajungett insd la poli-va (Aplause prelungite pe baneile Federa-tiei ; mare ilaritate).

Prin urmare in motnentul acela s'a ivitideia noulut pallid politic al d-voasYä.

D. general, dupd cum am spus, era pefront si nu avea nici un amestrc cu per-soanele nesocialiste care aveau amestec cupersoane socialiste sau mai bine zis, cupersoanele socialiste care aveau amestec cupersoanele nesocialiste ce umblau pe acolope la Odesa, Cdtdva vreme chip aceas'a,d. general a. fost chemat la guvern, i gu-vernul d-gale a capatat o misiune. M.siuneaaceasta era data d lui general Averescu innumele Regelui.

Acei cari cunosc lead pe d. loan I. C Bra-tianu §i pe factorit condw:tori in partidulliberal, acei cad stlu c5 vi s'a recomandat,de exemplu, pe cand v pusintati la Buf-tea, s1 nu va uitati sabia in anticamerP,acei cart au urmat desvoltarea actiunit par-t dului liberal MO de toate guvernele inter-mediare, trebuie sa §tie foarte bine cd par-tidal liberal nu admite guverne cu aceusivaloare, care sd se succedeze, dupa cum nuadmite n!ci partidele cu acelasi mis une,care si vind unelegdupd altele. Acestia tre-bale s5 tie el particlul liberal numege nu-

-

-

48 -

mai vicari al Sai, §i, atunci cand un vicarnu mai trcbuie sA functioneze, partIdul li-beral il rastoarria §i pune pe altul, 1, nu-mai cand crede ca 'poate guvernavine la guvern, iar, (and da de greu, &s-pare, pentru a face loc unui alt vicar (a-plause, ilaritate).

D-voastra ati fost cel d'intaiu vicar. Afost pe urmg alt vicar, generalul Coanda,care MBA a plecat in condit'uni care nu eraupotrivite pentru netagaduita sa valoare. Ge-neralul Coanda, a plecat asa in cat uniidintre ministri nici nu stiau la mint ea numai cx:stä guvern.

Bietul domnul Pont, un om asa de vene-rabil, a aflat aceasta spre marea sa surprin-dere, §i, om linitit, se va fi scandalisat,pentru prima oara violent, (and I s'a spusea Inca dela ceasurile opt dimineata d-sanu mai este ministru, de oarece nu maiexista Ministeriul.

D. General Gheorghe Cantaeuzino. Grti-nicerul : Culisele :

D. N. Iorga. Bas-EmpireCand a fost vorba de iscalit anume tra-

tate, era un lucru foarte greu, de oarece,de o parte, era ambitiunea d-lui Bratianu,care-1 imp edeca de a iscali acele acte, tar,de altA pave, asa cerca si,uat'unea lint caa ee acte sä fie isciiite.

Brunel a venit generalul V4itoianu. Est

I

Itntatit,

49

adevArat el d-sa nu a dispArut prin vointaBrAtianu, ci a dispd,ut pentiu prima

oara in aceastä tala prin vointa tarii. Dard-voastaa oricat v'ati face ilusiunea, ati fosts3lutat cu prea multd cAldutd de partidulliberal §1. ati fost tratat in gre§elife d-voastracu un spirit de prea tare{ toleranta de a-cest partid, care nu este obt§nuit de loc afi tolerant §1 bland, nu numai cu cei care-isunt duonani, dar nici cu acei pe care §i iinchipue cä i-ar putea avea ca dulmani, casa nu vedeti scopul imedlat pentru care attvenit, crezandu-se ea vä yeti usa imedlat,clap ce s'a cAutat stt se dea impresiunea

noi ne-am usat in cele patru, c:nci lunide guvernare.

far conclusiunea o vedeti, de oare ce atidat §i precedentul venirii unut Ministeriucare are nevoie de o anumitA majoritate inParlament §1 precedentul facerii unei ale-gori de insu§i Ministeriul care are nevoie deo anumiti majoritate. S!s'emul vicariatelorpoate sa mearga perfect de bine! atat timpcat marele §i unicul pallid nu se simptedispus sä guverneze in imprejurAri a§a decomode hick tome foloasele sa vinA la ceicare-I compun (aplause petic 3).

Trecem asupra M'nisteriului d-voastrA. Laun anume moment, d-aoasträ pArAsit gu-vernul §i a venit d, Marghiloman,§i poate

--

d-lui

.

handle opolt-

att

4

et

50

nu stiti ca intre cei cal s'a luptat 86 nuvina d. Marghilomen a fost i umila per-soana a aceluia care vorbeste acum ; a§ fipreferat ä ram'aneti d-voasträ, dar, randam venit la Palat, hotararea era Watt( ;facuse : era cineva care plansese, dar nuva voi spune c ne, ca sä nu tie d. Mar-ghiloman niciodatä cu ce seutimen'e a fostacceptat in mistunea care i se incredintase;nu eram eu acela care p,ansese.m. A venit d.Marghiloman, si. indata dupa aceta d voastraati intemeiat Liga Poporului.

Eu sant un pasionat colectionator, si amaid de la un prieten al mieu aactul con-stitutiv al Uget Poporului, apelul d-lui ge-neral Averesce: Tipärit la Iasi in 1918, inulima corectura bund de tras a acestli a-nunt al ligii d-voasträ.

Anuntul acestea al ligii cuprinde multimede lucruri bune ; toata partea retorica o is-calim si noi, cu deosebita stima pentru acelsimt precis al st lului patic pe care-1 adu-ceati din ocupatunile d-voastra militare.

Dar pasagiul care ma intereseazd mai:multe acela in care d-voastra spuneti ca rceastiliga e late anume pentru a face sainceteze pentru totdeauna politica de per-soave i politica de particle. Prin rurmare,d-voastra aveatl in vedere ceia ce avemnoi : suprimarea acCor part:de, in care ra-

§i

-

EC

51

mane cat vrea, in care se fokseste cat ra-mane, in care chiar daca plead, i se acorntin concediu, se intoarce innapoi s, duplce sa intors, gaseste Inca ram4ite de man-care pe masa i patul cald de presenta saanterioard, e cineva aici in Camera, care mi-acetit scrisowea in care d-voastra 11 =straticä a plecat si se oferia sä citeasca i s risoa-rea prin care a raspuns : am renuntat)a ce-tirea ce!ei de-a doua scrisori : pe ceal' ltäo cunosc foarte bine. Locul insa a fost gas tfoarte cald sinumai unul, ci dotra (d. Cuzaintrerupe). Da, da, scrlsoarea care ti-a scris-od. general Averescu, d-le Cuza, mi-ai cetit-omie cu i'onie crucla la adresa d-sale, iardupd ace'a te -ai oferit serlsoa-rea d-tale, ca sä vdd cat de crui al rAs-puns (aplause p bdride opositiei),

D. C. A. Da, absolut crud.Te somez...D. N. lorga : M soniezi sä ma due eu

acasä la dumneTh sa sparg sertarul, sd icauscf soarea din local uncle ai pus o.

D. A. C. Cuza : Oricand ti-o pun la cUs-pozitie ca s'o publici in Neamul Roma-nese".

D, N. lorga: Mai dep,irte, d-le general,d-voast;à ati evitat cuvantul de partid ;d-voastra volati o BO. Mai fusee o qa a

sA cifesti si

Ci.za :

52

lui Haret, dar a lui era .sä'easca, culfurala,cn oarecare legatura cu politica, cred ; celputin la urma s'a prefacut intr'o ligA purpolitica. care avea un singur drum, ducanddirect la.Clubul Liberal. D-voastra ati venitcu altä liga, care mi s'a parut cam yoga sioarecum suspecia. Erau unii din aderentiimei cari spuneau : daca ai intra i d-ta inaceastd liga I Invitatiunea n'a venit de lad-voastra, domnule general, ci dela parti-sani de-al miei. U-am spus: la o anumevarstä nu mei m(rgi in politica pe fntune-ric ; trebuie sa vezi luminos care e omul,care e Irnprejurimea lui, care e programullui, care e natura popular:tatii, lui, care etinta la care va ajunge (aplause pa bancileopositiii).

Liga aceasta a mers o bucata de vreme,dar au venit wia de multi domnule gene-ral, incat, cand ati ajuns la guvern, a tre-bult sat masura de a inchide registreleinscrierilor. Na stiu dacd s'au desch's dupaaceia, dar sa-ml fie permls a crede ca nue cea mai sanatoasa din popularitati ace'ade la gustarea carela trebuia sa se abtinaanurniti oameni cari vin la auum:te mo-mente. Liga sant convins ca a degeneratcontra ideii d-voastra, si din causa a:eloracari au venit, si din causa zestrii pe careo aduceau cu dânli, cad sant persoaneca.e aduc in haina lor un miros care nu

P

ivati

I

53

diSpate niciodat5, i erau multi din acestia.Vi s'a adus odata" I sta de 41.000 de in-

scrisi. Eu vA ofer ca intro lung de zile sAva aduc o stria de mii de is dlituri. Puneti-mi la dispozite un numAr de agenti cartsa spuna prin toate satele cä se vindemântul cu cutare pret, cA li yeti da pAmAntpe care nu 1 vor plan niciodatä, si se vaface o pantahusa cum n'a mai fost alta. (A-plause din partea opozitiei nationale ; pro-restäri din partea majoritatii).

Dar, yeti zice d-voastra,, nu s'au adunata stfel aderentii. In casul acesta, agentii cariau fost trimesi de d. Argetoianu care imipare rgu cd nu este aid §i de aitii, a-gentii acestia au tAcut o mare grese.alä. Itäcare : dud vrei sa cultivi popularitatea cui-va, ori chard vrei s'o creezi, trebuie sä in-fätisezi pe om asa cum este, findcä vine ovretne de verificare, i, dacA-I Mfg seal asacum nu este, dacd-i atribui dururi miracu-loase, supraumane, fIcAtoare de minuni, a-de entul vine si controleaza", si, dacA con-troleazd, atunci el nu inlatura numai parteagresith de popularitate, ci zdrobeste popu-laritatea Insà. i d-voastrA aveti, f ArAindoiall o popularitate care poate sA fiefolositoare rlf, insa nu se infAtiseazd asacum sa infatisat de cei mai multi dintre a-derenti d-voastrA. (Aplause din partea opo-sitiei nationale).

pa-

,

54

D voastra cunoasteti Italia, §i §t' tt ca laNeapole es e stfcluta aceia in care se pas-treaza sangele lui San Gennaio. Preotil dela b serica lui San Gennaio au un talentdeosebit de a face ca acest sange sä se li-cefieze. Sange le este inchiegat ; II poaitaprini maini.. efectul caldurii.., nu tägadu-lesc miracolul, dar, in sfar§it, nimeni nuaie mijlocul de a 1 prinde supt efectulpoate al degetolor, sangele .se licifeaza, §iatunci toata biserica striga : «Viva San Ge-nnaio !».

DacA s'ar intampla ca preotii u:teme§te§ugul, eu m'a; teme, nu numai pen-tru fiola care cuprinde sangele sfant, darpentru Insult mitul Sfantului Gennalo, carenu ar mai putea aduce la anul altä minu-ne. i, daca Sfantul, in adevAr, eAe fd-itorde minuni, pacat..

D. A. Cuza Domntee lorga, nu amIntel s nimica.

D. /V. lorga : N'ai Ides pentru ca-tilipsesc §i mijloacele de ratiune i m jloa-cele de inforrnatiune, chr mai cu samd celede bunA credinta. Cum vrei fart Jogica, fartstinta §i fArd bunderedinta sa intelegi ceva ?Aceasta nu se poate.

Prin urmare, domnilor, trec mai departe.A venit un moment cand partidul d voa-

strd fiind totusi o 'Fga", numai in parantesd,sä ma iertati, o sa mai adaug Inca ceva :

SA-§I

C.

55

este un ixoverlo romanesc ; pentru o bab6surdd nu toacd popa de cloud ori" (Ilaritate)

prin urmare, intorcandu-md, a venitun moment cand, d-voastra. fiind un par-t d, dar zicandu-vd o liga si eu cred ca,atunci cdnd esti o liga sd ti zict a§a, si nueste bine sa se intrebuinteze termeni,de a-cestia ambigui, a venit tin moment cauld-voastra ati intrat in guvernul nostru.vd vad celo ; am cu:rins cautatura voa-gird catre mine atunci cdnd ma alesesempresedinte ; i sunt dator sä yä dau expli-eatiuni pentra ce mam ales presedinte.

D-voestrd at, atribuit-o cine stie cdror in-tentiuni. Este interes-,nt sä se §tie, nu penrupersoana mea, ci pentru locul pe care I-amocupat mi s'au atribuit deci cine stie cesentirnente fatd pe d-voastra.

Avem o pdrere in p'ivintl aceasta eramin divergent4 de opiniuni cu prietenii Wei

aveam pärerea aceasta, c tntr'o Camerastrand de sufragiul universal, prin alegerilibere, preiedintele nu se recJmanda dinpartea Guvernului. Eu, de multe on IAAde prieteni nurni vine sä spun lu :ruffle,dar actiunea mea se resimte d n ceia cedinteun defect de temperament nu am spus.

atunci domnilor mi-au oferit pre§edin-tla Cam-rei si am refusat-o. Pe urma amstat si m'am gandit mii bine. Imi umblaneconten't in ureobi vorbi acesta : disol-

§i

Si

Si,

56

vare, disolvate", si nu vream sa fie Cameradisolvata, cu un presedinte pe care 1-a voitGuvernul decat cu un presediute care adat lup.d in contra candidatalui guvernu-lui si a apses sail ocupe locul sau. M'amgandit la Inca un lucru ma rog, noi amavut ilus'e §i poate am gresit, iiincicanoi santem monarhie constitutionalä, §i nuregim arlamentar, in adevaratul inteles alcuvantuluiam avut ilusia ca, §i in folosulmonarhiei,, putem duce viata noasträ poli-tica dire parlamentarismul adevAratuse pe bdncile Federatiei). l ca:--,d Estevorba de parlamentarismul adevarat, cuma spus cineva care este aid, dar care acumaare alta parere, Parlamentul tufluenteazaputcrnic in ceia ce prive§te pe cei cari vorfi ministri.

Din toate aceste mot:ve am tinut sa fiuales presedinte al Camerei, fard sa am niclun interes de vanitate i nici un alt inheres,findca aveam destul de lucru ca sa magandesc sa-mi crut interminabilele ceasuri,§1 ch ar cu o jern din sanatatea mea.

D-voastra nu v'ati retras atunci ; retra-gerea d-i oastrd a fost de.e,minatd de o ce-rere pe care d. Vdda n'a putut s'o pri-me ascd.

Asa este d-le Vaida, ca vi s'au cerut cincilocuri in Minister ?

D. Alexandru Vaida Voevoci : Trei,

:

(Apla-

,

57

D. N. lorga : Peste cele cloud pe care leavea, a mai cerut Inca trei.

D. General Al. Averescu, presedintele Con-siliului : V'am cerut eu d-le Vaida ? De la-Parlament am venit direct la d-voastrA §ierati bolnav, §i a Minas sa" mai vedem. Nuvreau sa intru in mai multe detalii.

D. Al. Voida Voevod : N'ati venit d-voa-strg. A venit cineva trimes.

D. N. lorga : D. Argetoianu, deIegat ded. general Averescu, a cerut cele cinci lo-curi.

D. General Averescu, pre§edintele Consi-liului : D. lorga era convins ca, atunci caulam intrat eu in Guvern, peste trei luni de zi'ed. Vaida va sta la puicArie §i d-voastrà vAyeti duce sA-1 ingrij,ti acolo, cd eu voiurästurna Guvernul §1 d-ta te vet duce lapu§cArie cu mAncare.

D. N. lorga : D-voastrá cetiti rAnduriledjn ziare ?

D. General Al. Averescu, presedintele Con-siliului: Nu, din gura d-lut Vaida (Aplausepe bgnciie majoritatii).

D. N. lorga : Atunci, cu mArturisirea d-luiVaida sau cu rânclurile din aceste ziare, imipermiteti sä vä dau o explicatle: D-voasträerati considerat in op:nia publica intreagAnu ca un min'stru care poate Sä primeascApresldentia ce Consil'u a altuia, nu ca unministru care poate sa colaboreze §i mai

I

.

.

58

departe cii aceia pe care prin mijloace ne-naturale, cu totul miramloase, i ?nth rapid-tor chiar relolut onare este in stare sa fadfericirea TArii-Rornäne0i. Partisan d-vostrAva infati§au ca pe repiezentantul cesaris-mului salvator, si evident ca, atunci candface cineva pe Ludovic Napoleon Bona-parte, de sigur cä acela care represinta pu-terea inainte ca Ludovic Bonaparte sä fadpe 2 Decembrie trebuia sä fie cautat la loculunde se pun oamenii politici cari o bu-cata de v, erne trebu'e s4 e facut, inofensivi.

DupA aceia a urmat ce a urmat, d-voa-snit ati venit la guw rn. IndatA dupA ve-nirea la guvern ati urmat politica de de-crete legi. PArerea mea §i pArerea atatoraeste cä decretele legi care existä i aiurea,au un precedent austrlac, este un patagrafaustriac...

D. M. Popovici: Acolo este constitutional.D. N. lorga: i ex.stA §i in Ital a. In Italia

au existat decrete-legi. Decretele-legi aufost create in Parlamentul Maighilornanpentru indeplinirea, trite() fast din viatanoasträ politica in care nu se conta pe Par-lament, pentru indeplinirea celor mai esen-tiale acte de guvernamant. Nu i-a pututtrece cuiva prin minte decat nurnai prede-cesorlior d voastrA liberal', de la cari atiluat rtleta, cA reformele se pot face pe caleaunor decrete-legi. (Aplause prelungite pebancile Federatiei),

,

59

vo!u spune pentru ce. Dan' dä cinevaun decret-lege privitor la o afacere oarecare,la un punct curent de administratie, decretul-lege nu poate sA rilmand totdeauna asa.Trebuie infatisat Camerelor, inlAtis'and cinevaCamerelor acest decret-lege, se poate gdsicd decretul-lege nu este bun. ,E1 a fost exe-cutat lust, s'a adus o pagubd oarecare

: paguba aceasta Intern domeniu restrans poate sä fie reparatd ; dar sd zicem cAdecretele-legi ale d vostrd, care In mareparte au fost si aduse i aplicate, n'ar fiacceptate de Parlament. Cum A. duceti dv.pe urma sd refacett o .intreaga situatie' decafe sunt leg,)te interese pe care nimeni numai este in stare sd le mai :eneased? (Aplause pe bAncile Federatie ). Aceasta estenu numai cdlcar,a cerintelor vietii parla-mentare, dar comp-omiterea pentru tot-deauna a sentirnentului de legalita'e consti-tutionald. (Aplaule pe bdneile Federat'ei).

Al dollea, cand ati venit la guvern in-telegeam s veniti sau cu excelenti func-tionari, eu unul info'clf mina am doritMinister de functionari, in momentul candoamenil ceilalti nu se pot intelege intre ei,sau cu oameni leiti absolut din straturfepopulate.

Ei bine, d vo.lstrd ati venit cu persoanede care và legau poate simpatii personale,cu persoane care s'au listing in anumite

,

ta-

60

domenii §i cu persoane care nu cred sAsefi clistirs in vie-un domeniu, oricum cupersoane care nu aveau n'inic a face cu a-cea ideLtiune §i sentimentalitate de unde aiesit populaiitatea d-voastrA mistich. Fel defel de oameni, pe cari ii tiam cuior bune §i rele

Dar nici d-voastrA flu admteti ceia ceeste mai esental in cariera d-Iui Take lo-nescu, rOci d sa nu e legat sl vA aducd o-magiile idolatriei.

D. Dr. Avram Imbróane, vice-prefedinte:D-lor este ora unu i jumata'e. Doriti sAcontinudm §edinta Ora o termina d. Iorga,sau d-sa sA continue la ora cinci ?

D. N. lorqa: Domnule pre§edinte, intr'unsfert de o:d voiu termina.

D-lor, unui Guvern i se poate face credit ;unui Guvern i se poate -da incredere ; unGuvern poate fi susVnut §i de adversari ;§1 evident noi nu suntem oameni cari sda§teptdm cu nertibdare cutare ceas din cutarezi In care vorn reveni.

Ei bine, toate aceste lu-2ruri se pot facecu cloud conditiuni, dar numai cu numitecloud conditiuni: intdiu, cA acel Guvern säaibd o flute de conduitg, sd aibd un pro-gram, sA infati§eze tarti anumite fdgddueli§i sA fie legat in fiecare moment de inde-plinirea acelui program, de urmarea acelei

'Artie

711,

61

directive, de satisfacerea acelei fággdo ell.Aceasta este o cond

Neapdrat cd, pe vremuri ca acestea, samearga cineva cu oameni cad astAzi zic in-tr'un iel., maine in altfel, dupX cum se schimbdal :Atuirea bdndi mi&steriale, sau dupd cumbate un vant din publ c sau alt \rant d:npublic, Sall din in:imitate, flindcA de a -colo rasa de multe ori furtunt mai puter-nice decat acelea care mi§cd vazduh dela un capAt la altul, acesta nu se poate.Dar nu se poate mai cu seamd tin luaunu se poate ca sub eel mai minunat pro-gram, sub cea mai dreaptA §i mai sigurdJulie de fagadueli, luate in mod solemn,sd figureze iscAlituri din care una distrugepe cealaftd. Adecd un Govern de coalliune,pentru a indeplini un program care anumeconditl indispensa bile.

*i eu sunt sigur cd se va ajunge aco!oca sA avem Guverne de coalitie strans legatin jurui unui program.

* , in privinta aceas'a sn-rni datt volesa culeg d:n experienta mea poli icd un!apt pe care-1 aduc inaintea d-voastrd. Suntanumite lucruri din relatiunile personalecare se pot spline, fiindcA nu supärd penimeni. In 1913, d. BrAlanu vine la Gu-vern cu programul exproprierii unui milionde hectare §i cu Colegiul unic pe vre-mea aceia se cerea mai putin de cat s'a cerut

"

62

re urmd. Eu unul credeam cA, in locul Co-leglulai unic, §t nu se gandia nimenila vottd universal, de ce n'om spus'o ? nuvorbia nimeni din a7ei cari se puteau tineade fAgadue'i, iar ceali aveau voie sA fAgA-duias-A orice, ar fi sä se fac un felde impArt;re a natiunii pe straturi, din carefiecare sa aibl votul ski clef nit, §i fiecaredin acest stuturt sA aiba dreptul de a tri-mete un numAr de represintinti in Parla-ment, de specialfiti, a§a cum s'a ajuns inGermania. In ceia ce prive§te expropriereaunui mil'on de hcctare ceia ce este preaputin, §i se dä Joe la atatea ocasiuni ca Säse c41ge din expropriere, cad §tiarn uncleapu( Muni, decat aceasta, mai bine aren-darea oblfgatorie §i lichidarea d6toriilor dela Cordite, ceia ce ar fi adus o adevaratärevolutie agrard.

M'am dus la d. BrAt'arm, ma rugaseprin thtervent a d-lui B mu, ca SA avrrn oIntalnire, aici in 1913.0. BrAtianu a fost foar'eamabil cu mine ; do. sa mi-a vorbit d?. frAtiade pe vremuri dintre batranul Ion BrAtianu

Kognniceanu, adicA eu a§ ft fost Ku-gälniceanu, un compl!ment de naturA sl-miacopere fata de ru§ine. i i-am spus d-luiBratianu : SA facem un program cotnun,subt programul acela s'a te iscalesq d-ta,§i poti s'a pui ni§te Irtere cat jumAtate dedegkt : 5eful partidolui liberal* §i eu Sä

si

63

Ind indatorez ca in literele ale mai micice se pot inch pui sd iscdiesc inteun coltin numele micii grupdri nationalist-demo-crate, cum era pe atunci.

D. Brdtianu m:-a rdspuLs : A 1 nu vsa.SA iestm in public cu un act iscalit de noiarnandol, sä facem un Govern de goalitieM'a Idsat sä inteleg ceeace s'a propus d-luiTake Ionescu, si a acceptat : sä se aleagddintr'o mie un numar de deputati si sena-tori. Eu am refusat. Inca de atunci am in-teles ca lucrarile mari nu se pot face decatprin silintele comune, cA reformele de wareimportanta trebuie sa poarte semnAtura ga-rand a tuturor fortelor politte care au clTep-de a vorbi inteo t

Ei bine, cat este de rAu dad, in locatbd cineva iscAliturt convergente are subtprogramul sari iscAliturt divergente I St, a-tunci and &neva zice : uitd-te la d. gene-ral Averescu, omului fi alunced ochil la d.Garoilic), care o fi facut un plogres imens,dar nu e mai putin adevarat cA e membrual cercului Conservator dela Convorb rileliterareu, este &reified ascultat al d-lui Mar-ghiloman, face parte d n comitetul de con-

: ducere al acestui partid. si nu e mai putinadevarat ea' Ia Iasi a recomandat munca

ca panacee, tdranii muncind pa mo-sitle boierilor si chip aceea pe moiile lor,§i nu e mai putin adevarat cd a isdlit in

sit

sil-nice

64

Mantle cca mai indArdtritcd denegrare a ex-proprlerit care a esit mediate din condelulunui om politic.

Dar este un al treilea mot:v care ne facepe noi, nationalist% sA nu putem primi oconlucrare cu partidul ce are puterea in mo-mental de feta, I iatA care este acest motiv :

Noi am pornit cu o ilusie, la care tinemfoarte mult si care, ziceam, dad va devenio realitate, vom bine cuvanta toate puterileCerului care ni-au dat-o : regenerarea prinRomAnil neliberi[ i ce- ati facut cuei I

Ni-am cheltuit insA o viata intreaga cdu-land sa trezim toate stratnrile acestei code-tati de aci, flindd natonaliitii tin fail in-doiald la partea din corpul national caresilted mbi tare, dar el nu-si permite sA ne-glijeze pArtile celelalte, care deocamdatA segdsesc bine, insa dupa ce va ajunge BA fiepe deplin lecuitd partea care allied, 5i elevor:avee dreptul la acelasi ingrijire cainainte

Din anume cause, In privinta politicei dede clasa noi am facut reserve intr'un mo-ment 5i, dad acum nu am mai fAcut, estetru urmdtorul aici, o mica aba-terd. Sunt lucruri despre care poti sa zici :

nu le vreau, dad vreme nu sunt, dar, caneluciurile sunt, §I ele vin din vointa uneinatiuni, atunci nu mai poti sA lci cd nu leweal, pentru cA nu natiunea e pentru doc-

§i

mottv,§i

ric

65

hind, ci doctrina este pentru natiune. (A-plause pe bäncile

partidul taranesc s'a alcatuit, §i l'amvazut eu cum s'a alcatuit. Acum cativa aniimi mai vorbige de a§a ceva d. Mihalache,care, o spun cu bucurie, Inca din tineretelesale a avut stranse legAturi cu intreaga o-pera de propaganda pe care am indeplinit-onoi. Fiindca dumnealui, invatatorul delaTopoloveniu, a dovedit cat poate strangeinitiativa culturala a unui autodidact, anda vorbit telt de aid, §i m vazut ce \rantbate prin capetele captu§ite cu diplome aleacelora cart au urmat toate §colile de pelume, dar cari nu pricep un lucru : ca nu§tii de cat ceeace §tii dincolo de §coala lacare ai invatat., D. A. C. Cuza: Exemplu d. Buzdugan !

D. N. lorga: Dacd al cauta cat e§ti decalp in tot ceeace sine, nu ai mai deschidegura. Pentruca d-ta pretinzi sa te acceptelumea ca ban bun, d-ta e§tI ca banul §ters,ca moneta umblata a§a de mult prin mai-nile tuturora, ca nu se mai distinge nici oefigie, nicio inscriptle. (Aplause prelungitepe bancile minorit6tii).

d. Mihalache §i noi n'avem Winkde ascuns in legatura dintre noi. Mi-a spusSA facem un partid tarauesc. Eu I-am zis :nu, ma tin la vechea mea conceptie : or-ganizarea corpulut infreg al nattunii. Si am

tminoritatii.)Si

.

D-lor,

rl S

66

scriS §i un articol explicativ, cad era vorbasa 16murim §i pe Mi doare clasa Ora-neasca, o ajut, dar nu ingramadesc toatatruda camel pe partea corpului nationalcare este clasa taraneasca.

D. General Alex Indru Averescu pre§edin-tele Consilrului Ma rog, and era aceasta ?

D. N. lorga : Acum patru, clnci ani, in-nainte de razbolu Ce s'a intAmplat pe urma,d-le general ? S'a intamplat c clasa Ora-rdneasa, a Mail, cu ajutorul nostru, al tu-turor oameoi'or de treaba, a Matt t.zboiul.Si de ce nu am spune-o ? Ea ni-a dat Ba-sarabia, fiindcä taraii basarabeni erau Ro-manii basarabeni, cu putine . exceptiuni inboierime, ici §i col°, cari i au ajutat, anda fost nevoie, la renasterea lor nationala.(Aplause pe bAncile Federatlei.)

In ce pr-ve§te pe Bucovineni,' ei s'aumancat fntre dan§ii a§a de mult, ca te miricum le-a mai rdmas came pe ()Ise. N'amindrodus noi discordia litre dâaii, d'scor-dia a fost totdeauna la ei ; dela noi a venitdoar cä e o tendinta de impIcare, §I a fostun ceas fericit al vittii mele cand acum optpand la zece ani d. Flondor trimes otelegramä pentru a mi spnne ca in urma In-terventivaii mete s'a realisat in sfar§it unireaRomanilor din Bucovina. A Vnut. numaidoua luni, pentru a se cufunda din nou instarea de mai inainte. Ia Bucovina ac2§ti

.

rn:-a

atilt:

67

ãrani sunt Josh' aceia can au sustinut nea-anul.

Iar adunarea de la Alba-Iulia meritä säfie ousa alaturi de Adunarea taraneasea dinde la 3 maiu 1918, fiind-ca actorii au fostei taranii, iar nobilil interpreti Fti lost voi-(adresandu-se catre Ardeleni) (Aplause pebancite Federatiei).

Prin urmare, la clasa aceasta tar6neaScane gandim la ea, de cate on consideramtot ce este esential, tot ce ste fundamental,tot ce poate s pregateasca viitorul nostru.

ne gandim acum mai mult decat inainteflindca clasa cea veche avea pasivitateamartirului, pe cand clasa de astazi are ener-gia ercului. (Aplause pe bangle minoritati).

Si a venit close aceasta din transee : eate pune E pe dumneata d-!e Averescu, infunctiune de dansa. Toti suntem in functi-Arne de dansa, i cu cat esti mai putin infunctiune de dansa, cu atata-ti slabesc pu-terile. Vechea fabuld a lui Anteu I Cel maielegant autotnobil aristocratic, cele mai caoitonate Iingusiri personale nu pot sä in-loculasca acel prafos i noroios pamant,care cla puteri, din antichitatea cea vechea Iui Anteu pana In timpurile noastre, ori-,cdrui om politic vorbesfe in numeie pope-ruin% (Aplause In randurile minoritatii).

Cand d. Rhalache a plecat in teritoriul,ocupat ca sa vadd ce este aco o, mi-a spus

.-

.

- n

Si

68

scopul d-sale. Am avut o lungI convor-hire atunci impreuna.

A vazut ce este : aproape ii flecare ju-det a gasit un partid taranesc rasarit ele-mentar din vointa insasi a nallunil (Apla-use pe bAncilc minoritatii,)

Dc aci sc vede ea nu avem de astäzi unpartid taranesc ci partidul tardnesc estetare, tocmai flinch-A se razimä pe legaturafireasca a asociatiunilor taranesti ie§ite delasine, cel putin pc tot cuprinsul teritoriffluimuntean. ,Aplause pe bancile minoritatii.)

Nationaiismul din partea lui, a pututface opera apostolicA douazecl de ani inMoldova unde am fost de §ease ori can-didat al Colegiului tAraneSc din Covurlui;,sl ales de doui ori. Pe vreniurile fal§ifica-tiei alegerilor Colegiului al III lea, am tinutan de an legAturile mele aco'o, de §i mäalegeam aiurea, i inteun rand au venit:plaugand la mine tärani cari mi,au spusNe pare rail cä n'am putut sa te alegem.

Dar stint ales aiurea. Sunteti alesaiurea, bucuria ette a altora : noi n'amputut avea nici acum bucuria sä vä alegem.

A§a Meat legaturile dintre partidul nat:o-nalist st dintre parlidul taranesc nu suntlegtturi pe care sa le fi pus la caleci Lunt legaturi care au iesit dela acelachiar pe care-i ripresintam §i pentru cart,

(Aplause pe bäncle minoritäti.)

noi,,

train

:

69

Si fatA de &Anil nu avem ambliunile pecare le credeti d-voastrA : á fim un fel demohamezi, un fel de profeti sau un fel dentahdii rasAriti pentru a face fericirea lui.

Nu, not avem o singurA credinta : CapArA ce taranul va veni si la noi cum ainceput a veni InteuneIe regiuni privitila Bar atenipanA va veni taranul last* §iVA zice : or eu vorbesc pentru mine eu luptpentru mine) pand atunci, noi, toti intelec-tuali, sAraci ai acestei tari, aceia cari nus'au lAcomit la n'ciun loc de irunte, la niciun mijloc de Imbogatire, ci au inteles sd-si,consacie puterile lor, multe putine, Innain-tArii natiunii noi nu suntem aItceva decatp!ecurserii umili si predecesorii merit aiaceluia care va veni cand-va In numele sAu§i prin puterea sa : poporul romanesc In-bust. (Aplause prelusgite strigate de bravo.)

Iar, dad avem legAturile de azi cu parti-dul taranesc din Basarabia, cu ceia ce estetatanesc §i in viata politica a Bucovinei, eprin aceta§i hotarare, inapelabila, a stratuluiadAnc stinatos al poporului romanesc dinacele part!. (Aplause).

dad, dintre Ardeleleni, aceia algturide cari mergem Idol dumnealor, aceasta,se datoreste faptului cA originea partiduluinational, oricati advocati ar fi fost le se-,clinta constutivä din 1881 si la §edintele4de refacere a p:ogramului, originile acelea

Si,

70 --

Sant insd in vlaga tXrdneascd de jos, in sd--manta dela 3 Maiu 1848. (Aplause).

Dar tail zice d-voastrd ; s'a indepartat, adevenit un partid conservator. Am auzitaceasta. Alianta cu noi, insa, dad undevasi in oarecare mdsurd ar fi ay. este celmai mare bine ce-1 putem face Romanilorde dincolo, pentru cd prin legaturite noastrecu clasa populard nu facem altceva decat-ii punem in legitura, de data aceasta, nunun-rat cu intreaga pdturd tärdneasca deaco?o, ci cu intreaga paturd muncitoare a pd-mantulut din tot cuprinsul Romaniti(Aplause).

Ne-ati adus acuzitya cd avem intelegerecu socialtii. Crei ca nu exists st fac-apel la oamenii de varsta mea un omcare se aprop e de varsta de cincizeci deant si care sä,si fi facut educatia, nu in strA--inState, ci aici in tard un i chiar cari att:invdt-tt in strainatate, au facut tot asacare la un moment dat, cand ne asfxiamcu totii in atmosfera de decadent!' a ultimu-lui Ministeriu I. C. Brdtianu, sá nu fi rdsu-fiat pe singura fereastra :are era deschisdsi care, data nu dadea pe o ample

dadea cel put n pe o larga carte defabricA, in care mirosul de cArbune si depetrol nu era mai mat decat mirosul oddiiacesteia

La ieaptesprezcce ani purtam serieale tElL

i

,

MarL ,

=

info-ritg,

licatuite.

si

-- 71

Kropotchin, CapitaluP` lui Karl Max, pecare 1-am cetit it cd de la cinsprezece ani,pe vremea chid in clasa a seasea, cerampe Darwin, pe Ley ll, re Lau arent, cgrtifundamentale din toate §tiintele, la vArstaaccia. Despre Capitalul" lui Karl Marx amfAcut chiar o conferint5, si cum cunosc bluepe acest utor din scrierile sa'e, imi es'eingdduit .cd nu-1 tratez Eiffel decal ca ocarte mare a timpulul s5u, ceia ce nu In-semncazA cd este o evanghelie pentru toatetimpurile ce vor s5 vie.

Imi perm:ttti s5 dau aceastd &Mire §1acelora cal s'au speriat de cite pagini suntin acest whim, s'au sperl incA dela pa-gina intdia, filarial nu vor fi inteles-o. (A-plause).

Dr.p5 acela e. In vrzut pe ce drumuriduce sociahsmal la noi. Ideologie seacA pede o parte, pe de Alta' parte diferite corn-binatiuni, care SA:himbAnd din agon in va-gon, aj,ngeau la gara cea mare a partiduluiliberal. Raposatul Mortun 1 d. NAcicjde auintrat in partidul liberal cu curioasa ideie,pe care nu o recomand nim5nu:, de a de-veni aripa srangA a acestui partid. (11`.reru-peri pe bäncile socialiste).

DesluOti-vd cu (Mash, 1 prin urmare, nua§ recomanda nimär,ui ca, intro col;.boratiepoliticA sä pima individualitatea Iuipcn'.ru a se trar_sfo_rna lateen tncmb.0

;

,

chla-,al

-- 72

corpului fie acest membru al corpului chiararipile. care sant dispuse totdeauna sä sboare.

Dupä acestea a fost, domnilor un socia-lism adormit, §i prea putin. Azi, dumnealorconduc curentul socialist pe care, la dreptulvorbind, nu 1-au creat (Must(' ci maselemuncitoare ajunse la con§tiinta drepturilorlor.

Da maseie muncitoare au creat un pattidmuncitoresc. (Aplause; la soeia110).

Dumnealor zic: partidul acesta este asacum z:ce la Karl Marx, sau a§a cum reco-manda, in browrile sale, Lenin. Eu zic Irmaastfel : acest partld este Inca un strigat desuferinta pe care nimic §i nimeni nu-I poateinAbu§i, dar ceva 1-ar face sä inceteze, §ianume dreptatea deplinA politicA, sochlA, §iculturala acordatà acestei clase care §1 inrdzboiu ni-a adus servicii pe care niciodatänu trebuie sa le uitdm (aplause pe bäncilesocial* lor).

S'au interpretat rAu cuvintele pe care le-amspus ddunzi la Cluj. Eind intrebat, cu prilejulunei conterinte, ce zic eu de steagul ro§u,am spus el in ro§ul acestul steag eu vAddour sAngele c31d pe care aceasta ;clasä I-avArsat pentru biruint a steagului tricolor (a-plause). Aa Inteleg eu legAtura noastrA cupartidul socialist. (aplause).

A nedreptätt clasele muncltoreVi inSeam näa sapa ins4i temelia viitorului Romaniei.

,

.

73

`5i fiti siguri cä clasa aceaSta nu va mergeniciodatd unde vor s'o indrepte oameniicari au numai defectul cd sunt prea gra-biti cari prea mult in carti, ca unii cariau cetit prea putin sl au prea multd cre-dinta Intel) singura carte, cad nimic nu emai pericolos decat omul care a cetit osingurA carte. ,humo unius libri.

Oamenii cari au cetit mai multe carti simai ales au asistat la prdpästioasele dezas-tre ale atator soclet5ti omenesti, la schim-bärile de doctrine uimitoare, la aclimatzarea

nationalizarea tuturor tendinteIor univer-sale, acestia tiu foarte bine ca sunt doudlucruri care vor impiedeca orice si pe

ar vent, de la Rdsdrit, de la Apus, dela M azdnoapte §i Miazgzi, ca Romauia stise cufunde intr'un cataclism social.

Aceste cloud lucruri stint : calitatea de rasda unui popor care vede realitatea peste lip-surile de doctrinii, care doctrind, In dorinta-ide cristalizare, strange, realitatea, dar reali-tatea, dard, sfarmä peretii doctrinei candnu se mai acomodeazd cu dansa.

al dailea lucru e hotärarea pe care oau cei mai buni fit ai acestei tart e si re-zolve chestiunea socialä altfel decat cu mi-traliera.. (Aplauze).

*VrAi sA vedeti acum, domnule

Concluziunilegeneral

.care"- este concluea I se desfac

§L,

ori-tine

§i

*

74---

de obiceiu de aceia cdrora 11 s'au infatisatfaptele, §i nu tctdeauna arnatorii de con-clusiute doiiedesc cd au urmArit atent §r;au socotit dupa dreptate faptele can ii s'aupresintat.

Dar, fiindc5 este obiceiul de a presintala sfar§it, deed nu o peroratie eu nu antaceasta specialitate retorted, capabila sd des-guste suf:etul unui cm care a trecut prinmul e rctorici In todte literaturile lumii,Eluded este obiceiul de a da o concluziuneo clan :

Sunt convins cA aceastA tard cuprindetcsaure de energie maul( §1 sunt convinsca aceas:a tarA cuprinde o posibilitate deviatA moIala de neinchipuit.

Nenorocirea este aceia cA din cand inand !Isar tot felul de infirmieri,-cari pretindtotdeauna sa tie de suptiori pe un om carepetite s5 umble singur. Natiurea romaneasca'ina§i trebuie sä o descoperim oriunde este,.s5 o int&egem pe cak se poate i si nu fhnatat de pretentic§i ca sä olden' ca putemindrepta ra§ii sat tinand-o mereu d brat,caul ea poate sä calce cage ei. SA intre deciin mintea tuturor oamenlior cart intrebuin-tecza democratia altftl decAt ca un steagde agitatiune electcralti, ce falfale in v Antinainte de alegeri si se bags frumol in buzucar dupa alegeri, ca este datoria luturora:sä inccapl pregat.:ea Leamu:ui romarlesc

7

n

75

pentru acea iata morala care singurg,cadrul material al reformeior indispensabile-poate sä asigure viitolul la care avem drepttl.

A( eastä formula poate uni silintele noastre.ale tuturor §i, indreptAndu-ni oatii catreacest popor romanesc, schliodit de atateanedibacii pretentioase, sai spuuem cuvin-tele evangheliel. Ia-ti pattI tau §i =Ma!(Aplause prelungite).

F I N IT

Ina

TIPOGRAFIATi A. Tt A. IN 0 U A.

erbecaru

ExEcurA, CU DEOSEBITX INGRIJIRE SI PROMP-

TITUDINE ORI CE LUCRARE ATINGXTOARE DE

ACEASTX BRAN§X PRECUM :

TEZE, ZIARE, REVISTE, BRO§URI, REGISTRE,CHITXNTI, CECURI DIPLOME, HARTII DE SCM-SORI, MEMORANDUM, FACTURI, CIRCULXRI, PLI-CURL, AFI§E, CART! POSTALE, CART! DE VIZITE,

CARTI DE LOGODNX, BILETE DE NUNTX, ETC.ETC., CU PRETURI AVANTAGIOASE., GARANTAND

DE DEPLINX MULTUMIRE.

'y

11

-