Agroturism în Valea Doftanei

8/13/2019 Agroturism n Valea Doftanei

1/9

AGROTURISMUL IN VALEA DOFTANEI


2/9

Introducere

Agroturismul este acea forma de turism n care persoana sau !rupu"# sedep"asea$%& ca$ea$% i i desf% oar% acti'itatea ntr(un cadru natura"& n mediu" rura")

A!roturismu" este capa*i" s% 'a"orifice e+cedentu" de ca$are e+istent n!ospod%ria %r%neasc% prin imp"icarea turi ti"or n 'ia a !ospod%riei i furni$area acestora de ser'icii si acti'it% i mas%& ca$are& interac iune cu mediu" socio( natura"# proprii !ospod%riei %r%ne ti& f%r% a(i contur*a acesteia specificu")

Turismu" rura" m*r% i ea$% toate acti'it% i"e turistice deru"ate n mediu" rura"& a',nd drept scop 'a"orificarea poten ia"u"ui natura" i uman a" sate"or)

Teritoriu" Romaniei pre$inta o mare 'arietate de 'a"ori cu"tura"e istorice( artapopu"ara& etno!rafie& fo"c"or& traditii& 'esti!ii istorice ( un cadru natura" armonios

m*inat& cu un fond peisa!istic 'ariat si pitoresc) Toate acestea sunt 'a"ente a"eturismu"ui rura" rom,nesc n mod specia")

Datorita *o!atiei si frumusetii $one"or de podis& acestea sunt *ine popu"ate& iartraditii"e& o*iceiuri"e popu"are transmise din !eneratie in !eneratie& ca si"e!ende"e si po'esti"e "oca"nici"or sunt tot atatea atractii a"aturi de 'inuri& rac-iuriori preparate !astronomice traditiona"e ca si c-emari& carora ce" ce a a'ut sansade a "e cunoaste& nu "e poate re$ista)

Cuprins

Introducere))))))))))))pa! .

Va"ea Doftanei))))))))))pa! /

Turismu" in Va"ea Doftanei))))))))pa! 0

1adru" natura")))))))))pa! 2

Fauna )))))))))))pa! 3

F"ora ))))))))pa! 4


3/9

5ortu" popu"ar))))))))pa! 6

7i*"io!rafie ))))))))))pa! 8


4/9

VALEA DOFTANEI

1omuna Va"ea Doftanei este amp"asata intr(un cadru natura" pitoresc cu mu"te

'a"ente turistice si "ipsite de surse de po"uare si de!radare a mediu"ui) 1ampina

"ui Gri!orescu si 9asdeu se af"a "a rascruce de drumuri) Din ea p"eaca in directia

nord o sosea ce serpuieste pe 'a"ea apei Doftanei)

1omuna Va"ea Doftanei este amp"asata intr(un cadru natura" pitoresc& cu mu"te

'a"ente turistice si "ipsit de surse de po"uare si de!radare a mediu"ui)

1ampina "ui Gri!orescu si 9asdeu se af"a "a rascruce de drumuri) Din ea p"eaca

in directia nord o sosea ce serpuieste pe 'a"ea apei Doftana) Dupa ce Iasi in

urma co"ine"e domoa"e& mu$eu" Doftana de "a Te"e!a si c-ei"e 7re*u"ui& 'a"ea se

in!ustea$a& capatand frumuseti montane desa'arsite)

Inainte de intrarea in "oca"itatea Va"ea Doftanei& ape"e rau"ui au fost $a!a$uite

prin constructia *ara:u"ui de "a 5a"tinu& formand un "ac de acumu"are ce poate fi

asemuit cu ; o mica mare montana; ( $ona turistica de mare atractie)

1omuna Va"ea Doftanei este situata in nordu" :udetu"ui 5ra-o'a& in $ona

1arpati"or de 1ur*ura& pe cursu" mi:"ociu a" rau"ui cu ace"asi nume)

Ea se af"a situata in partea nordica a :udetu"ui 5ra-o'a& intre 'ai"e 5ra-o'a si

Te"ea:en)

Re"iefu" muntos a" acestei "oca"itati este mai accentuat catre nord& unde este

"imitrofa cu :udetu" 7raso') Aco"o& spre o*arsia Doftanei se ina"ta masi'e

muntoase ca< Or:o!oaia& Rade"a& 1ucioaia& =anoa!a& 7aiu Mare& 7aiu Mic&

Un!-ia Mare si Un!-ia Mica) 5ri'it din departare& munte"e Un!-ia Mare& cu "inii"e

"ui !eometrice& seamana cu o piramida e!ipteana& impantata parca dinadins aici

in framantatu" peisa: carpatin) Tot aici se insiruie muntii 5atru& Steiasa& Funduri"e

si o serie de ;c"a*ucete; ramificandu)se spre sud)


5/9

Turismul in Valea Doftanei

Lacu" 5a"tinoasa(Lacu" de acumu"are pentru apa pota*i"a& intins pe o "u!ime de 0>m& ofera o pri'e"iste incantatoare) Am*e"e ma"uri ofera conditii prie"nice pentnase$area unor campin!uri pitoresti si case de 'acanta) 7ara:u" terminat in a.84.& are o ina"time ma+ima de .?6 m si o "un!ime a coronamentu"ui de @32)

1-ei"e Doftanei(Sapate intr(un strat de con!"omerate dure& puternic incretite demiscari"e tectonice& sunt situate pe drumu" dinspre 1ampina& "a cati'a >i"ometride "acu" 5a"tinoasa)

Ta*ara de creatie artistica(Ta*ara internationa"a de creatie p"astica Va"ea

Nea!ra& desc-isa tuturor artisti"or profesionisti din domeniu" scu"pturii& !raficii&picturii) Ta*ara se desfasoara 'ara "a inceputu" "unii au!ust& iar numaru" mediude participanti este de .2 artisti p"astici)

=ona Va"ea Doftanei a pre$entat de timpuriu un anume interes etno!rafic sipopu"ar(artistic)Mu$ee"e de aici te$auri$ea$a 'a"ori inestima*i"e a"e spiritua"itatiioameni"or din $ona) Astfe" Muzeul de Etnografie si Folclor& desc-is in cadru"1aminu"ui 1u"tura" Traisteni& infatisea$a aspecte a"e "ocuintei taranestitraditiona"e de pe Va"ea Doftanei pastrand o*iecte de marturie a mestesu!uri"orsi traditii"or popu"are din $ona


6/9

Re"iefu" muntos a" acestei "oca"itati este mai accentuat catre nord& unde este"imitrofa cu :udetu" 7raso') Aco"o& spre o*arsia Doftanei se ina"ta masi'emuntoase ca< Or$ogoaia% !adela% Cucioaia% &anoaga% 'aiu Mare% 'aiu Mic%"ng#ia Mare si"ng#ia Mica) 5ri'it din departare& munte"e Un!-ia Mare& cu"inii"e "ui !eometrice& seamana cu o piramida e!ipteana& impantata parca

dinadins aici in framantatu" peisa: carpatin) Tot aici se insiruie muntii Patru%(teiasa& Fundurilesi o serie de ;cla)ucete; ramificandu)se spre sud)5e stan!a rau"ui si ce'a mai catre mia$a$i sunt masi'e"e Ne!rasu" cu urme de

i$'oare minera"e "a poa"e"e sa"e#& Cioparceni% Varfu Mare% (ecara% Cara)anu%

Craitele& iar pe dreapta Prislopul% Lacurile% !usul siFloreiul) A"titudinea "or

medie este de .)3?? m) In continuare& "a "imita sudica a comunei stra:uiesc niste

ma!uri& "oca" denumite ;!a"me;) Impadurite fiind catre partea "or superioara

*alma (ecariei..04 m#& *alma Craiteisi *almeia .?@0 m # fac nota aparte

in ansam*"u" perimetru"ui montan a" "oca"itatii) Astfe"& 'arfu""or& partia" inier*at&

este usor *o"tit& de forma unei cupo"e in sti" *i$antin) Le "ipseste stridenta

pante"or ametitoare de pe a"te me"ea!uri& in timp ce e"e inspira pri'itoru"uitotodata maretie& ca"m si ec-i"i*ru) 5rin nota aceasta caracteristica& e"e se

armoni$ea$a cu insasi *a$a "ar!a& accesi*i"a a terase"or prin care) si poarta

unde"e rau" Doftana) Rau" Doftanatra'ersea$a "oca"itatea in "un!) I$'orand din

muntii *ar)oei& e" parcur!e o distanta de cca) 2? >m pana "a conf"uenta cu rau"

5ra-o'a& spre sud de 1am pina) 5e acest traseu& Doftana isi sapa a"*ia in muntii

'aiului si'adilei& primind o seama de af"uenti& incepand de "a i$'or& pe stan!a

Negrasul% Cucioaia% Mogosoaia% Ermeneasa% *#impoasa% Valea lui Vladisor%

Paltinoasa siPurcaru) 5e dreapta isi aduc ape"e< Musita% Or$ogoaia% Prislopul%

Floreiul% 'radeasa si(ecaria) Este de "a sine inte"es ca *a$inu" -idro!rafic a"

Doftanei pre$inta o importanta 'ita"a pentru "ocuitorii comunei& iar in p"us&constituie si principa"a sursa de a"imentare cu apa a :udetu"ui 5ra-o'a)

1u intrea!a sa retea de af"uenti& rau" Doftana *eneficia$a de o apa socotita de

prima ca"itateB puritatea ei este unanim apreciata de turistii ce se a*at prin Valea

Doftanei& prote:ata c"imatic de *rau" muntos din :ur& "ar! desc-isa si insorita& cu o

temperatura moderata in orice anotimp) De aici decur! interesante posi*i"itati de

inscriere a Vaii Doftanei intre trasee"e turistice)

FA"NA

Aici traiesc 'ietuitoare"e inta"nite de re!u"a in 1arpati& e+emp"are apreciate in

e+po$itii internationa"e de specia"itate) In padurea de munte isi duc traiu" cer*i si


7/9

caprioare& ade'arate podoa*e a"e p"aiuri "or norddoftanene) Dominand paduri"e

prin marimea si puterea sa& traieste aici ursu" *run care se -raneste cu fructe&

miere& dar este si carni'or& producand pa!u*e in randu" 'ite"or mari si mici de pe

pasuni"e comunei) In desisuri"e paduri"or& "a departare de ase$ari"e umane traiesc

"upu"& mistretu"& :deru"& 'u"pea& 'e'erita& castoru" si 'idra) 5asari"e sa"*atice ce

traiesc pe teritoriu" comunei sunt de o mare 'arietate) 1iocanitoarea este des

inta"nita ;in actiune; de(a "un!u" tu"pini"or ar*ori"or) 5asari"e sa"*atice ce traiesc

pe teritoriu" comunei sunt de o mare 'arietate) 1iocanitoarea este des inta"nita ;in

actiune; de(a "un!u" tu"pini"or ar*ori"or)

Dintre repti"e sunt de mentionat 'ipera si sopar"a de munte si *roasca *runa de

munte)

Din cate!oria pasari"or rapitoare este de mentionat *ufnita) In !o"uri"e a"pine se

inta"neste 'u"turu"& mier"a de piatra& cinte$a) 5repe"ita& 'ra*ia& piti!oiu" popu"ea$a

de asemenea "i'e$i"e si paduri"e comunei) Din fauna i-tio"o!ica semna"am

pre$enta pesti"or specifici ape"or de munte& in *a$inu" Doftanei traieste pastra'u"

a"aturi de specii"e de pesti ce se adaptea$a atat ape"or de munte& cat si "acu"ui

artificia" de "a 5a"tinu)

FLO!A

Teritoriu" comunei Va"ea Doftanei este foarte *o!at in ier*uri si paduri) Ve!etatia

im*raca intrea!a suprafata& dandu(i un aspect 'ariat) Din perioada inf"oritu"ui

pana in toiu" 'erii& pe pa:isti"e de "a 1raite& 5oduri& 1ara*anu& prin !radini se

"ea!ana in adierea 'antu"ui& o mare de f"ori mu"tico"ore& emanand un parfum

discret& care atra!e roiuri"e de a"*ine spre a 'i$ita acti' p"ante"e me"ifere) f"uturi

po"icromi si a"te mici insecte $*uratoare comp"etea$a acest decor se$onier

nuantat)

Va"oarea terapeutica a unor p"ante este unanim recunoscuta si apreciata)5rincipii"e acti'e dainuiesc uneori in intre! corpu" p"antei& iar a"teori sunt

"oca"i$ate in radacina& in frun$e sau f"ori)

Reco"tarea p"ante"or medicina"e si sortarea "or rec"ama anumite cunostinte&

pentru e'itarea confu$ii"or si erori"or) Lucrarea aceasta se face "a anumite

termene ca"endaristice) Reco"ta se usuca "ent& conser'andu(se apoi in pun!i sau


8/9

cutii& "a "oc uscat)

Locuitorii din Va"ea Doftanei cunosc in !enere& proprietati"e curati'e a"e mu"tora

din numeroase"e p"ante medicina"e& pe p"an "oca"& uti"i$andu(se denumirea

popu"ara pentru identificare) Astfe" de p"ante sunt< afinu"& catina&

c-imenu"secarica#& cicoarea& ciresu"& 'isinu"codite"e fructe"or#& ciu*otica cucu"ui&

coada man$u"ui& coada sorice"u"ui& faso"eateci"e uscate#& fra!u"& frasinu"frun$a#&

macesu"fructe"e "ui#& mesteacanu"& muru"& musete"u"& nucu"& pat"a!ina& pe"inu"&

pinu"mu!urii#& p"opu"& porum*u"matasea acestuia#& sa"ciacoa:a#&

sa"camu"f"ori"e#& socu"f"ori"e#& trandafiru"peta"e"e#& trei frati patatipanse"uta de

camp#& ur$ica si $meuru")

Asemenea p"ante 'indecatoare sunt fo"osite su* forma de ceai si constituie ;uni$'or de apa 'ie; impotri'a ma"adii"or)Versantii comunei fiind acoperiti cu paduri pe mari intinderi& si"'icu"tura se af"a

aici "a ordinea $i"ei) In :uru" "oca"itatii& principa"a esenta "emnoasa este fa!u")5adurea de fa!et se inta"neste pana "a .??? m a"titudine& iar pe munte"eOr:o!oaia si in amestec cu *radu" pana "a ./?? m) A"te esente sporadic inta"nitesunt< mo"idu"& pinu"& carpenu"& mesteacanu")5aduri"e de fa!& *rad si a"te esente a:uta foarte mu"t "a ec-i"i*rarea re!imu"ui

p"oi"or) Acestea a:uta "a de$'o"tarea si maturi$area semanaturi"or& ier*uri"or de pe

pasuni si asi!urarea nutretu"ui pentru iarna) 5adurea contri*uie de asemenea& "a

temeinica fi+are a so"u"ui& impiedicandu(se astfe" de!radarea terenuri"or& prin

ferestruirea "or de catre su'oaie repe$i&'ant si a"te"e)

PO!T"L POP"LA!

5ortu" ce era cunoscut in Va"ea Doftanei cuprinde e"emente esentia"e a"e

costumu"ui nostru nationa"& caracteristic in unitatea "ui& cu toate particu"aritati"e

firesti de ordin "oca") 5e cap& *ar*atu" poarta caciu"a tu!uiata& sau ;rete$ata;#&

sau pa"arie& in functie de anotimp) 7ustu" era im*racat cu o camasa a"*a& inc-isa"a !at si uneori impodo*ita cu *roderii "a !u"er si mansete ( dar mai a"es poa"e"e

cutate ce se purtau pe din afara) 5e camasa& in 'reme racoroasa se im*raca o

'esta< cand era tesuta de "ana& se numea lai)airica( iar co:ocu"ui fara maneci si

inc-eiat pe o "atura i se punea un pieptar) 5este acesta se purta un fe" de sacou

!ros& numit za)un)

Iarna& drept pa"ton se im*raca o -aina "un!a si !roasa& cu !aitan si inc-isa "a


9/9

cu"oare& numita g#e)a) In "ocu" panta"oni"or& satenii au im*racat o 'reme

inde"un!ata cioarecii& de cu"oare a"*a& peste care incin!eau *rau"& iar pe

deasupra o cin!atoare "ata din pie"e& nuMita c#imir) In *u$unare"e c-imiru"ui se

purtau o*iecte de u$ curent& intre care amnaru"& cremenea si iasca de aprins

focu") De re!u"a& satenii nu posedau intrea!a !ama a o*iecte"or de im*racaminte

mentionate& ci numai strictu" necesar) Opinci"e purtate in picioare se "ucrau din

pie"e)5ortu" popu"ar a" femei"or este si e" p"in de ori!ina"itate ca mode"& croia"a)

Se a'ea in 'edere uti"itatea "ui& dar totodata si aspectu" estetic) 5e cand fete"e

nemaritate o*isnuiau sa um*"e 'ara cu capu" descoperit& sau "e!ate numai cu

*asma ;carpa;#& ce"e casatorite isi impun restrictii) Acestea din urma isi

acopereau paru" cu *aris& peste care se ase$a *asmaua) E"e poarta iiacu

maneci "un!i& sau nimai pana "a cot& a"e carei mansete si ciupa!e"e de "a umeri

sunt impodo*ite cu ;rauri; cusuti in matase nea!ra pentru ce"e 'arstnice#& sau

rosie "a ce"e tinere#)

E"e se incin! cu un *rau rosu din "ana) Iarna femei"e im*racau o )undasauco$oc& impodo*ite "a maneci& pe piept si "a !at cu pie"ice"e co"orate) Mu"t timp& in

im*racamintea femeiasca din Tesi"a si impre:urimi intra fota( p"isata sau nu ( cu

a"esaturi in fora dun!ata ori$onta" "a poa"e& sau 'ertica") La Traisteni& fota era

"ar!a incutata de :ur impre:ur si cu o sin!ura *anda rosie "a mar!inea de :os) In

picioaRe& femei"e purtau o*ie"e ( ciorapi ( si opinci)

'I'LIO*!AFIE

#ttp+,,---.aleadoftanei.ro,

#ttp+,,---.aleadoftanei.)logspot.com,

#ttp+,,---.ziare.com,-ee/end,stiri0timp0li)er,festialul0

cascaelei0la0alea0doftanei01231145
http://www.valeadoftanei.ro/http://www.valeadoftanei.blogspot.com/http://www.ziare.com/weekend/stiri-timp-liber/festivalul-cascavelei-la-valea-doftanei-1041156http://www.ziare.com/weekend/stiri-timp-liber/festivalul-cascavelei-la-valea-doftanei-1041156http://www.valeadoftanei.blogspot.com/http://www.ziare.com/weekend/stiri-timp-liber/festivalul-cascavelei-la-valea-doftanei-1041156http://www.ziare.com/weekend/stiri-timp-liber/festivalul-cascavelei-la-valea-doftanei-1041156http://www.valeadoftanei.ro/

Agroturism în Valea Doftanei

Documents

Transcript of Agroturism în Valea Doftanei