USAMVB TIMIŞOARA Numele: .......................................Facultatea de AGRICULTURĂ Prenumele: ......................................ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ Anul de studii: III..................................... Specializarea: Ingineria mediului..................................... Disciplina: Agrotehnică şi herbologie

...............................................................................

Răspuns testul nr. I

1. Care este importanţa practică a cunoaşterii temperaturii minime de germinare a plantelor de cultură?

Temperatura minimă de germinaţie are un rol important în stabilire a datei semănatului. Durata de germinaţie a seminţelor este determinată de temperatura la care s-a semănat. Momentul optim de semănat pentru culturile de primăvară este consederat atunci când în sol se înregistrează temperatura minimă de germinaţie.

2. Enumeraţi metodele agrotehnice de dirijare a factorului temperatură.Metodele agrotehnice de dirijare a factorului temperatură vizează două direcţii:- utilizarea eficientă a radiaţiei solare: - zonarea şi amplasarea plantelor

- semănatul la epoca optimă- adaptarea adâncimii la semănat- combaterea buruienilor şi orientarea rândurilor de plante- folosirea de surse artificiale de încălzit

- reglarea regimului termic: - încorporarea în sol a gunoiului de grajd şi a altor materiale organice

- reţinerea zăpezii- plantarea de perdele de protecţie- irigarea folosind apă cu temperatură mai mare decât a solului- semănatul sau plantarea pe biloane

3. Cum influenţează intensitatea luminii procesul de fotosinteză?Intensitatea luminii are influnţă directă asupra procesului de fotosinteză. Fotosinteza maximă

are loc, in cazul plantelor heliofole, la o intensitate a luminii de 50.000 de lucşi, in timp ce plantele sciotofile au nevoie pt. a ajunge la fotosinteză maximă de numai 10.000 de licşi. Există o corelaţie pozitivă între intensitatea luminii si fotosinteză.

4. Ce înţelegeţi prin, coeficientul de utilizare a energiei luminoase şi ce valori poate avea? Valoarea coeficientului de utilizare a energiei luminoase prezintă variaţii de la specie la specie, in funcţie de particularităţile morfo-anatomice şi fizioliogice ale plantelor:- grău – 3,26%- porumb – 2,5%- secară – 2,6%- floarea-soarelui – 4,5%- sfeclă de zahăr – 2,12%- cartof – 3,02%

5. În ce constă fenomenul de ,,fotoperiodism” şi cum se pot clasifica plantele de cultură în funcţie de acest criteriu?

Unele plante s-au adaptat să crească şi să se dezvolte în condiţii de zile scurte, altele în

condiţii de zile lungi. Acest proces de adaptare poartă numele de fotoperiodism. Plantele de cultură se clasifică în:-plante de zi scurtă (înfloresc şi fructifică in condiţii de zi scurtă) - porumbul, soia, orezul, tutunul.-plante de zi lungă (infloresc si fructifică în condiţii de zi lungă)

- grâul, orzul, secara, inul, mazărea, sfecla, varza, spanacul. -plante indiferente (care nu reacţionează la durata de iluminare) -floarea-soarelui, bumbacul, vinetele.

6. Care sunt metodele agrotehnice de dirijare a factorului “lumină” ?Metodele agrotehnice de dirijare a factorului “lumină” sunt - culturile duble- orientarea rândurilor- cantitatea de sămânţă- culturile intercalate- dirijarea intensităţii luminii- fertilizarea, irigarea, combaterea buruienilor, bolilor si dăunătorilor- crearea şi cultivarea unor soiuri sau hibrizi- dirijarea exactă.

7. Precizaţi, în mare, care sunt diferenţele dintre compoziţia chimică a aerului atmosferic şi a aerului din sol şi explicaţi apariţia acestor deosebiri.

Aerul din sol este mai sărac în oxigen şi mai bogat în dioxid de carbon, amoniac şi vapori de apă. Compoziţia aerului din sol este relativ constantă în orizontul lucrat şi pe solurile bine aerate ca urmare reînnoirii rapide cu aer din atmosferă. Modificările din compoziţia aerului din sol apar datorită consumării oxigenului şi eliminării dioxidului de carbon în procesul de respiraţie al rădăcinilor, activităţii microorganismelor şi a altor procese din sol.

8. Ce implicaţii negative poate avea poluarea aerului asupra plantelor cultivate?Plantele expuse substanţelor toxice poluante din aer suferă vătămări vizibile: sunt slab

dezvoltate, au foliaj redus, înflorirea este parţială sau nu se poate produce, florile formate cad, fotosinteza are loc cu intensitate slabă.

9. Ce este, ,,capacitatea de aer a solului” şi care este importanţa acesteia?Porozitatea de aeraţie reprezintă conţinutul de aer din sol la umiditatea maximă pe care o

poate avea în condiţii de câmp şi se exprimă în procente din volumul total al solului, este imfluenţată de tipul de sol, mai mare în solurile nisipoase decât în solurile argiloase.

Deficitul de aer din sol influenţează negativ dezvoltarea sistemului radicular; rădăcinile cresc puţin, sunt scurte şi groase cu puţini perişori absorbanţi.

10. Pe ce căi are loc primenirea aerului din sol?Schimbul de gaze din sol şi atmosferă se realizează prin două mecanisme principale:- curgerea în masă (convecţia)- difuzia

11. Definiţi ,,coeficientul de transpiraţie” şi precizaţi factorii care îl influenţează.Coeficientul de transpiraţie definit prin cantitatea de apă necesară producerii unei unităţi de

substanţă uscată.- valorile coeficientului de transpiraţie sunt diferite de la o specie la alta, de la o zonă la alta

şi în interiorul speciei, de la un soi sau hibrid la altul.

Din punct de vedere al adaptării plantelor la factorul apă pot fi:- plante xerofile- plante hidrofile- plante mezofileÎn funcţie de rezistenţa la secetă avem:- plante care nu rezistă la secetă- plante cu rezistenţă mijlocie- plante rezistente la secetă

12. Care este raportul optim pentru plantele de cultură între apa şi aerul din sol?Raportul optim dintre cantitatea de apă şi aer este de 2/3 apă şi 1/3 aer. La acest raport sunt

create cele mai bune condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, asigurându-se o bună circulaţie a apei, un schimb activ între aerul din sol şi cel din atmosferă şi o coeziune moderată a solului.

13. Enumeraţi metodele agrotehnice de dirijare a factorului ,,apă”.- efectuarea lucrărilor de bază ale solului la timp, de calitate şi strict pe adâncimea necesară- efectuarea de lucrări uşoare de grăpare pentru conservarea apei în sol- aplicarea raţională a îngrăşămintelor- distrugerea buruienilor din culturi- stabilirea densităţii plantelor- în scopul folosirii raţionale a apei în zonele de stepă şi silvostepă, semănatul primăvara va

începe mai timpuriu- în zonele de exces de umiditate, se vor efectua lucrări agroameliorative în vederea

eliminării surplusului de apă ca drenaje şi scarificări.

14. Definiţi noţiunea de fertilitate.Fertilitatea este capacitatea solului de a pune la dispoziţia plantelor verzi în tot timpul

vegetaţiei, în mod permanent şi simultan, substanţe nutritive şi apă, în cantitate îndestulătoare faţă de nevoile acestora şi de a asigura condiţiile fizice şi biochimice necesare creşterii şi dezvoltării plantelor, în ansamblu satisfacerii şi a celorlalţi factori de vegetaţie.

Fertilitatea este proprietatea solului de a asigura producerea de recolte vegetale.

15. Care sunt macroelementele necesare hrănirii plantelor.Macroelementele, pe care plantele şi le procură din sol prin absorbţie radiculară în cantităţi

mari sunt: azotul, fosforul, potasiul, calciul, magneziu şi sulf.

16. Care sunt principalele microelemente necesare hrănirii plantelor?Principalele microelemente sunt: Mn, Cu, Zn, Mo, B, Cl, Si.

17. Enumeraţi legile interacţiunii dintre producţie şi factorii de vegetaţie.- Legea minimului- Legea maximului- Legea optimului- Legea proporţiilor armonice- Legea nesubstituirii şi egalităţii factorilor de vegetaţie- Legea acţiunii în complex a factorilor de vegetaţie- Legea factorului limitativ al producţiei.

USAMVB TIMIŞOARA Numele: .......................................Facultatea de AGRICULTURĂ Prenumele: ......................................ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ Anul de studii: III..................................... Specializarea: Ingineria mediului..................................... Disciplina: Agrotehnică şi herbologie

...............................................................................

Răspuns testul nr. II

1. Ce se înţelege prin ,,lucrările solului”?Prin lucrările solului se înţelege acele lucrări care se aplică terenurilor agricole, cu diferite

unelte sau utilaje, în scopul realizării în sol şi la suprafaţa solului a unui mediu de viaţă cât mai favorabil pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de cultură şi a microorganismelor folositoare.

2. Cum influenţează lucrările solului porozitatea şi densitatea aparentă a solului?Lucrările solului, în special arătura afânează solul determinând creşterea volumului solului cu

25-50% şi ridicarea temporară a nivelului terenului cu 10-20%.- afânarea exagerată nu este favorabilă pentru activitatea microorganismelor, germinaţia

seminţelor şi regimul hidric.Densitatea aparentă exprimă starea de tasare a solului şi este specifică fiecărui orizont genetic

al solului. În stratul arat densitatea se modifică prin lucrările solului: scade la arat, discuit, lucrat cu freza şi creşte la lucrarea cu tăvălugul.

3. Cum influenţează lucrările solului pătrunderea şi înmagazinarea apei în sol?Lucrările solului influenţează regimul de umiditate datorită afânării solului, modificării

drenajului intern şi creşterii conductivităţii hidraulice de saturaţie.Modificările pozitive constau în creşterea apei înmagazinată în sol, reglarea drenajului intern

şi reducerea cantităţii de apă evaporate în solul arat, pe terenul plan cât şi pe versanţi, se păstrează o cantitate mare de apă, comparativ cu terenul nelucrat.

4. Cum influenţează lucrările solului însuşirile chimice şi activitatea microorganismelor din sol?

În solul lucrat se constată o repartizare mai omogenă a microorganismelor pe adâncimea solului, comparativ cu solul nelucrat. Ca urmare a afânării prin lucrările solului se modifică şi proporţia dintre diferitele specii de microorganisme din sol.

Dintre însuşirile chimice, reacţia solului se modifică nesemnificativ sub influenţa lucrărilor solului.

5. Enumeraţi factorii care determină calitatea arăturii.Calitatea arăturii este influenţată de următorii factori:- natura solului (clasa texturală)- umiditatea solului- acoperirea solului cu mirişte, resturi vegetale, buruieni- arătura să se facă cu plugul în agregat cu grapa- adâncimea arăturii- direcţia de arat şi metoda folosită- terenurile în pantă trebuie arate obligatoriu de-a lungul curbelor de nivel- nivelarea terenurilor înainte de arat- construcţia plugului şi starea în care se găsesc piesele active

- viteza de deplasare a agregatului tractor-plug

6. Care sunt metodele de executare a arăturii?Metodele de executare a răturii sunt:- arătura în lături (arătura în margini, în afară sau în părţi)- arătura la cormană (la mijloc)- arătura combinată (alternarea arăturii în lături cu cea la cormană)- arătura într-o singură parte.

7. Clasificarea arăturilor după tipurile de pluguri cu care se execută.- arătura cu plugul cu coroanp- arătura cu plugul cu antetrepiţă- arătura cu plugul prevăzut cu subsolier- arătura cu plugul reversibil- arătura cu plugul cu discuri- arătura cu plugul fără cormană- arătura în structuri sau etaje- arătura cu freza.

8. Clasificaţi arăturile după adâncimea la care se execută:- dezmiriştirea- arătura normală- arătura adâncă- arătura foarte adâncă- arătura de desfundare

9. Enumeraţi criteriile de pretabilitate a terenurilor la lucrările de afânare adâncă (scarificare).

- criteriul pedologic- criteriul climatic- criteriul geomorfologic- criteriul litologic- criteriul hidrologic.

10. În ce scop se recomandă lucrarea solului cu combinatorul?Combinatorul afânează solul pe adâncimea de 5-10 cm, taie buruienile, mărunţeşte bulgării,

contribuind astfel la pregătirea bună a patului germinativ şi la încorporarea erbicidelor. Folosirea lui este avantajoasă deoarece la o singură trecere se realizează mai multe lucrăei.

11. Ce înţelegeţi prin ,,sistem de lucrări ale solului”?Sistemul de lucrări ale solului reprezintă totalitatea lucrărilor aplicate solului, cu o precizie

exactă a succesiunii şi a perioadei de executare a lor.

12. Precizaţi pe scurt, în ce constă sistemul de lucrări pentru culturile de toamnă.Se disting trei sisteme de lucrări:- sistemul de lucrări ale solului pentru culturile de toamnă ce urmează după premergătoare

timpurii- sistemul de lucrări ale solului pentru culturile de toamnă ce urmează după premergătoare

târzii- sistemul de lucrări ale solului pentru culturile de toamnă ce urmează a fi cultivate pe

terenurile desţelenite.Depind de timpul rămas de la eliberarea terenului de resturi vegetale ale plantei premergătoare

până la epoca de semănat a culturilor de toamnă şi de umiditatea solului.

13. Care sunt elementele sistemului de lucrări pentru înfiinţarea culturilor succesive?Arătura se execută la 15-18 cm adâncime în agregat cu grapa stelară, imediat după recoltarea

plantei premergătoare. Urmează 1-2 lucrări cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili sau tăvălugul inelar. Ultima lucrare se efectuează perpendicular pe direcţia de semănat.

14. În ce situaţii se impune adoptarea sistemului de lucrări pentru culturile compromise?Atunci când compromitatea culturilkor poate fi cauzată de remanenţa unor erbicide, greşeli în

alegerea şi aplicarea erbicidelor, sămânţa necorespunzătoare, atac de dăunători în fază timpurie, brume, inundaţii, îmburuenarea excesivă, atac de rozătoare.

15. În ce constă sistemul de lucrări minime ale solului?Sistemul de lucrăei minime presupune renunţarea în tehnologia unei culturi la arătură şi la o

parte din lucrările solului, fapt ce conduce la o mai bună conservare a acestuia.

USAMVB TIMIŞOARA Numele: .......................................Facultatea de AGRICULTURĂ Prenumele: EUGEN......................................ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ Anul de studii: III..................................... Specializarea: Ingineria mediului..................................... Disciplina: Agrotehnică şi herbologie

...............................................................................

Răspuns testul nr. III

1. Enumeraţi facorii care influenţează pagubele produse de buruieni.Cei mai importanţi factori sunt planta cultivată, perioada în care are loc înburuenirea, lucrările

de îngrijire aplicate, condiţiile de cultură şi condiţiile de climă şi sol.

2. Care sunt principalele însuşiri biologice ale buruienilor?Principalele particularităţi biologice sunt:- capacitatea mare de înmulţire- căi şi mijloace variate de răspândire- germinarea eşalonată a seminţelor- vitalitatea şi longevitatea mare a seminţelor- plasticitatea şi adaptabilitatea- maturizarea eşalonată a semninţelor- durata de viaţă şi perioada de apariţie diferite.

3. Enumeraţi cele mai importante surse de îmburuenare a culturilor agricole.Principalele surese sunt: solul, terenurile necultivate, sămânţa folosită la semănat, gunoiul de

grajd şi transportul produselor agricole.

4. Cum se clasifică buruienile în funcţie de perioada de vegetaţie?În funcţie de perioada de vegetaţie se clasifică în:- buruieni efemere- buruieni de primăvară cu germinaţie timpurie- buruieni de primăvară cu germinaţie târzie (sau de vară)- buruieni care pot ierna (sau buruieni umblătoare)- buruieni de toamnă- buruieni biende.

5. Cum se mai numesc buruienile heterotrofe? Daţi câteva exemple.Buruienile heterotrofe se mai numesc şi buruieni parazite sau semiparazite.Buruieni parazite: Cuscuta compestris, cuscuta epilinum, cuscuta europae.Buruieni semiparazite: chelampyrum arvense, Rhinonthus, Odontites rubre.

6. Care sunt cele trei metode de cartare a buruienilor?Cartarea buruienilor se obţine prin trei metode şi anume:- metoda aprecierii globale a îmburuienării sau metoda vizuală- metoda cantitativă gravimetrică- metoda cantitativă numerică.

7. Ce se înţelege prin pragul economic de dăunare?

Prin pragul economic de dăunare se înţelege gradul de îmburuienare al unei culturi de la care devine evidentă diminuarea calitativă şi cantitativă a recoltei şi de la care se justifică economic aplicarea măsurilor speciale de combatere, ca erbicidarea, praşilele sau plivitul.

8. Precizaţi succint metodele agrotehnice de combatere a buruienilor.- asolamentele- lucrările de bază ale solului- lucrările solului premergătoare semănatului- fertilizare- folosirea amendamentelor- semănatul raţional- grăpatul semănăturilor- plivitul- prăşitul- cositul buruienilor- inundarea artificială- irigarea şi descărcarea

9. Cum se clasifică erbicidele în funcţie de administrare?În fucţie de administrare:- înainte de semănat, prin încorporare (ppi);- la semănat sau între semănat şi răsărite preemergent (preeru);- în timpul perioadei de vegetaţie – postenergent (postem);

10. Clasificaţi erbicidele în funcţie de grupa de toxicitate căreia îi aparţin.După gradul de toxicitate se clasifică în:- extrem de toxice (grupa I de toxicitate, cu DL50<50mg/Kg corp) cu etichetă roşie;- puternic toxice (gr. a II-a de toxicitate, cu DL50 cuprins între 50 şi 200 mg/Kg corp) cu

etichetă albastră;- cu toxicitate redusă (gr. a IV-a de toxicitate, cu DL50>1.000 mg/Kg corp) cu etichetă

neagră.

11. Care sunt principalele căi de pătrundere a erbicidelor în plante?Erbicidele pătrund în plantă fie prin părţile subterane (sămânţă, rădăcini), fie prin părţile

aeriene (frunze, lăstari cârcei, muguri, tulpini), fie prin ambele căi în acelaşi timp.

12. Cum are loc transportul erbicidelor în plante?Transportul erbicidelor are loc prin absorbţie care poate fi pasivă sau activă.

13. Ce tipuri de selectivitate a erbicidelor cunoaşteţi?Selectivitatea independentă de modul de acţiune a erbicidelor (selectivitatea de poziţie,

selectivitatea datorată morfologiei plantelor).Selectivitatea datorată şi generală a modului de acţiune a erbicidelor sau care interferează cu

aceasta (selectivitate generată de fenomene de absorbţie, datorată diferenţelor de tranlocare, generată de diferenţe de sensibilitate la locul de acţiune sau generată de modul şi viteza de inactivare a erbicidului.

14. În ce constă deosebirea dintre persistenţa şi remanenţa erbicidelor?Persistenţa reprezintă perioada de acţiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat, iar

remanenţa reprezintă durata de acţiune a erbicidului în afara perioadei de vegetaţie a plantei la care s-a aplicat.

16. Enumeraţi factorii cxare influenţează eficacitatea erbicidelor.

Factorii care influenţează eficacitatea erbicidelor sunt: erbicidul folosit, doza, epoca şi modul de aplicare, sensibilkitatea speciilor de buruieni, gradul de îmburuienare, condiţiile de climă şi sol, natura plantelor cultivate şi agrotehnica aplicată.

17. Care sunt criteriile de stabilire a dozei erbicidelor foliare (în vegetaţie – postenergent)? Criteriile de stabilire a dozei erbicidelor foliare în vegetaţie – postenergent sunt: (ICEDIN,

SDMA, DIKOTEX). Nu se ţine cont de însuşirile solului ci de: gradul de îmburuienare, vîrsta buruienilor şi a plantelor de cultură.

18. Care sunt criteriile de stabilire a dozei erbicidelor ce se aplică la sol ( reziduale – ppi sau preemergent )?

Criteriile de stabilire a dozei erbicidelor reziduale sunt ( TREFLAN, Diizocab, Gesacard, Primextra ). Doza se stabileşte între limitele recomandate de firma producătoare, ţinând cont de textura şi conţinutul de lumen din sol. Pe un sol argilos şi bogat în humus doza maximă recomandată în timp ce solurile mau uşoare şi sărace în humus se va coborâ spre limita inferioară a dozei recomandate de producător.

20. Pe ce se bazează metodele biologice de combatere a buruienilor?Metoda prezintă avantajul că este continuă, nepoluantă, economică şi păstrează diversitatea în

ecosistemele agricole, astfel că între buruiana gazdă şi agentul biologic se stabileşte un echilibru. Este eficientă pe suprafeţe mari, bazine geografice, insule sau continente.

USAMVB TIMIŞOARA Numele: .......................................Facultatea de AGRICULTURĂ Prenumele: EUGEN......................................ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ Anul de studii: III..................................... Specializarea: Ingineria mediului..................................... Disciplina: Agrotehnică şi herbologie

...............................................................................

Răspuns testul nr. IV

1. Definiţi noţiunea de asolament. Asolamentul reprezintă succesiunea în timp şi spaţiu a culturilor agricole în condiţiile aplicării în

complex a tuturor măsurilor de creştere a producţiei agricole, de ameliorare şi conservare a fertilităţii solului.

2. Enumeraţi elementele asolamentului.Noţiunile de bază: solă, rotaţia culturilor, planta premergătoare, monocultură, cultură repetată,

cultură succesivă, perioadă de rotaţie sau ciclu de rotaţie, solă combinată, structura culturilor.

3. Care sunt criteriile care stau la baza întocmirii asolamentului?Criteriile care stau la baza întocmirii asolamentelor sunt:

- cerinţe de ordin natural- condiţii economico – organizatorice- criterii agrobiologice- perioada de timp dintre 2 culturi care se succed- consumul de elemente nutritive- consumul de apă- influenţa asupra însuşirilor fizice ale solului- combaterea buruienilor- combaterea bolilor şi dăunătorilor- protecţia împotriva eroziunii solului- cantitatea şi calitatea materiei organice ce rămâne în sol- suportabilitatea

4. Clasificaţi asolamentele după scopul urmărit. Cu solă săritoare De câmp Furajere Leguminoase Mixte Speciale De protecţie a solului Cu îngrăşăminte verzi Cu plante medicinale Cu plante malifere Din orezării De pepinieră

5. Daţi un exemplu tipic de asolament de câmp de patru ani.Asolament de scurtă durată:

- leguminoase- cereale păioase- plante tehnice- porumb.

6. Care este principalul factor vegetativ ce limitează producţia agricolă în zona secetoasă şi semiumedă.Principalul factor este: solul.

7. Cum se manifestă pagubele produse de eroziunea solului pe terenurile în pantă?Pagubele produse de eroziunea solului sunt multiple şi variate:

- degradarea însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului- accentuează seceta- favorizează inundaţiile- poluarea mediului- diminuarea efectelor unor elemente din tehnologia de cultură- scăderea producţiei- creşterea costurilor de producţie

8. Descrieţi sumar sistemul de cultură antierozional.Sistemul de cultură în fâşii este recomandat pe versanţii cu lungime mare.Se seamănă în fâşii,

culturi bune protectoare împotriva eroziunii şi culturi slab protectoare. Fâşiile sunt orientate pe direcţia generală a curbelor de nivel.

Sistemele de cultură cu benzi inierbate sunt recomandate pe pante între 12-18%, în zonele cu precipitaţii abundente. Sistemul presupune amplasarea pe direcţia curbelor de nivel a unor fâşii înguste de teren cultivate cu ierburi.

Sistemul cu agroterase se poate realiza prin lucrări antierozionale cu ajutorul unor utilaje speciale.

9. Ce culturi se pretează a fi cultivate pe terenurile nisipoase?

Se pot cultiva, dar cu producţii mici: secară, porumb, sorg, ricin, tutun, fasole, pepeni verzi şi galbeni. În condiţii de irigare se pot cultiva şi grâul, ovăzul de toamnă, soia, rapiţa, floarea – soarelui, cartoful timpuriu, lucerna, viţa de vie, pomii fructiferi.

10. În ce constau măsurile speciale de ameliorare a terenurilor nisipoase?

- plantarea de perdele forestiere de protecţie- fixarea nisipurilor prin inierbarea sau împădurirea terenurilor- aplicarea unor doze mari de îngrăşământ organic- pe terenurile irigate se impune nivelarea dunelor şi uneori modelarea terenului- utilizarea unor substanţe chimice de tip aracet- încorporarea în sol a unor produse superabsorbante- aplicarea unei pelicule de asfalt

11. Prin ce se caracterizează solurile saline şi alcaline din punct de vedere al însuşirilor fizico – chimice?

Solurile saline şi alcaline se caracterizează printr-un conţinut mare de săruri solubile, în special cele de sodiu ( NaCl, Na2CO3, Na2SO4 ).

- au fertilitate foarte redusă- sunt compacte

- au permeabilitate pentru apă şi aer foarte mică- au coeziune şi adeziune mare- intervalul optim de umiditate este mic

USAMVB TIMIŞOARA Numele

.......................................

Facultatea de AGRICULTURĂ Prenumele: EUGEN

......................................

ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ Anul de studii: III

..................................... Specializarea: Ingineria mediului

..................................... Disciplina: Biologia şi microbiologia solului

...............................................................................

Răspuns testul nr. I

1. Ce sunt virusurile şi în ce stări se pot afla?Virusurile constituie o categorie aparte de agenţi infecţioşi, respectiv sunt entităţi

infecţioase care conţin un singur tip de acid nucleic ( ADN sau ARN ) în care se află informaţia genetică necesară pentru propria reproducere, sunt strict parazite intracelulare şi potenţial patogene.

Pot exista sub 3 forme:- virion: reprezentată de virusul infecţios matur format din genomul viral şi un înveliş

proteic cu rol de protecţie;

- virus vegetativ: reprezentat de genomul viral existent în celula gazdă;

- provirus: reprezentat de genomul viral integrat în genomul celulei gazdă.

2. Ce sunt bacteriofagii, care este morfologia şipărţile componente ale acestora?

Bacteriofagii atacă bacteriile. După forma celulei bacteriene se delimitează următoarele tipuri:

- forma sferică, numită coc ( coci )

- forma alungită bacil ( bacili )

- forma spiralată

- forma filamentoasă

Celula bacteriană este alcătuită din:

a) Perete celular

b) Formaţiuni intracelulare ( alcătuiesc protoplastul sau sferoplastul ):

- membrana citoplasmatică

- citoplasma

- nucleul bacterian

- ADN extranuclear

- Ribozomii

- Mezozomii

- Incluziunile

- Vacuolele

- Cromatoforii

c) Formaţiuni extracelulare ( extraparietale)

- capsula şi stratul mucos

- cilii sau flagelii

- pilii.

3. Ce deosebiri există între celula microbiană procarioră şi eucariotă în ce priveşte

mobilitatea ribozomilor şi rezistenţa la diferite substanţe chimice?

Ribozomii bacterieni sunt diferiţi de ai eucariotelor. Ribozomii procariotelor sunt de tip 70S

(au o constantă de sedimentare de 70 unităţi Sveldberg ) în timp ce ribozomii eucariotelor au 80S.

Procariotele se pot deplasa datorită unor prelungiri filiforme lungi şi subţiri numite cili sau

flageli, nu sunt capabile de mişcări amoeboide. Realizează o imantare lentă, tip locomoţie specific

algelor albastre şi mixobacteriilor. Celulele eucariote sunt lipsite de formaţiuni de deplasare, excepţie

fac protozoarele care dispun de cili şi flageli.

Celulele procariotelor sunt sensibile la o serie de antibiotice, la grupul de antibiotice penicilină

– bacitracină – cicloserină, care opresc sinteza unor compuşi specifici bacteriilor peptidoglicale; la

grupul cloramfenicol streptomicina tetraciclina ( acţionează asupra ribozomilor ).

Celulele eucariote sunt sensibile la virplastină şi colchicină, la cicloheximidă ( actidionă ), care

este toxică pentru ribozomii de tip 80S la micostatine şi poliene – inhibă sinteza unor substanţe

(steroli).

4. Care este importanţa practică a drojdiilor? În ce condiţii se obţine biomasa celulară de

drojdie?

Drojdiile au valoare practică întrucât sunt implicate în procese fermentative din industria

alcoolului, a berii, a vinului, a panificaţiei, pentru producţia de biomasă celulară utilizată pentru

obţinerea drojdiei furajere, pentru obţinerea de acizi, substanţe organice şi biologic active ( aminoacizi,

vitamine din grupul β, β-carotenul şi provitamina D2 ).

În condiţii de aerobioză se produce o cantitate mare de biomasă celulară:

6CO2 + 6H2O + 700kcal

În condiţii de anaerobioză se produce o cantitate mică de biomasă celulară:

2CO2 + 2 C2H5 -OH + 66kcal

USAMVB TIMIŞOARA Numele:

.......................................

Facultatea de AGRICULTURĂ Prenumele: EUGEN

......................................

ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ Anul de studii: III

..................................... Specializarea: Ingineria mediului

..................................... Disciplina: Biologia şi microbiologia solului

...............................................................................

Răspuns testul nr. II

1. Care este microfauna solului şi care este structura acesteia?Microfauna cuprinde organisme vegetale. Este reprezentată de protozoare. Clasa cea mai

frecventă de protozoare din sol este cea a flagelatelor. Unele posedă pigmenţi clorofilieni ( hrănindu-se asemenea plantelor ), altele nu au astfel de pigmenţi ( se hrănesc cu substanţe organice gata preparate de alte organisme ).

A doua clasă ca frecvenţă este cea a rizopodelor. Se hrănesc cu alge, ciuperci, bacterii.

2. Care sunt bacteriile capabile de fotosinteză?Fototrofii sunt bacteriile capabile de fotosinteză. Fotosinteza bacteriană se desfăşoară la

nivelul cromatoforilor.

3. Ce este fermentaţia?

Fermentaţia se realizează atunci când prin eliminarea produsului de excreţia are loc la

limpezirea lichidului.

4. În ce condiţii are loc descompunerea celulozei în sol?Deşi există un număr mare de vieţuitoare, care se hrănesc cu celuloză nici un organism

eucariot nu descompune singur celuloza. Acest lucru se realizează în simbioză cu bacterii sau ciuperci celulozice.

Unele microorganisme celuloitice sunt aerobe. Activitatea acestora în sol depinde de starea de afânare, în solurile afânate celulozoliza se desfăşoară aerob şi energic, în cele tasate are loc lent prin procese anaerobe, care duc la acumularea unor produse toxice pentru plante.

Celulozoiza se desfăşoară în sol numai la umidităţi ce depăşesc coeficientul de ofilire şi este maximă atunci când umiditatea solului este egală cu 60% din capacitatea pentru apă. În solurile acide celulozoiza este efectuată în special de ciuperci; în cele neutre de bacterii.

USAMVB TIMIŞOARA Numele:

.......................................

Facultatea de AGRICULTURĂ Prenumele: EUGEN

......................................

ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ Anul de studii: III

..................................... Specializarea: Ingineria mediului

..................................... Disciplina: Biologia şi microbiologia solului

...............................................................................

Răspuns testul FINAL

1. Definiţi prionii, ce boli pot provoca?Prionii – agentul pathogen este alcătuit în exclusivitate numai din proteine infecţioase.Se produce în organism, se găseşte la suprafaţa neuronilor şi după o vreme este distrusă prin

acţiunea unor enzime.La om, poate produce fie insomnie familială letală, fie boala Jakob – Kreutzfeld ( o demenţă

senilă).

2. În ce condiţii se instalează fenomenul de « foame de azot » pentru culturile agricole.În cazul când resturile organice folosite vor conţine o parte N la mai puţin de 25 părţi C în sol se

acumulează azot mineral iar dacă vor conţine o parte azot la mai puţin de 25 părţi C, microorganismele celulolitice vor utiliza azot din zestrea minerală a solului, concurând plantele cultivate, generând fenomenul denumit « foamea de azot » a culturilor agricole.

Aceasta survine de regulă ori de câte ori în sol se acumulează paie.

3. Alcătuirea sistemului substanţelor humice.Componenta cea mai importantă a materiei organice a solului este reprezentată de sistemul substanţelor humice :-acidul humic ( moleculă mare, până la 100.000, provenit din abundenţă în solurile cernozomice, cărora le conferă calităţile agricole superioare ) ;-acidul fulnic : fracţie brun gălbuie, cu moleculă cu greutate sub 10.000, provine din resturile vegetale lemnoase, caracteristică solurilor acide ;-humina : fracţie insolubilă în soluţii alcaline formată din substanţe cu moleculă mare, cea mai persistentă în sol.

4. Preparatul Nitragin, bacterizarea şi controlul eficienţei bacterizării.Pentru creşterea eficienţei fixării azotului se aplică seminţelor de leguminoase, înainte de

semănat tratamente cu culture bacteriene de Rhizobium selecţionate. Procedeul poartă denumirea de bacterizare iar preparatul se numeşte Nitragin.

Tratamentul se face la umbră , razele solare fiind nocive pentru bacterii şi imediat înaintea semănatului, fără a aştepta uscarea seminţelor, caz în care pier majoritatea bacteriilor.

Suprafeţele de leguminoase bacterizate nu vor fi fertilizate cu azot, acesta fiind furnizat de bacteriile care, aflate pe seminţe, vor infecta plantulele de leguminoase imediat după germinare.

La o lună se face controlul bacterizării astfel: se recoltează mai multe plante de pe o tarla şi se observă dezvoltarea nodozităţilor. Se consideră că bacterizarea a reuşit şi fixarea azotului decurge normal dacă pe o rădăcină se află minim 3 nodozităţi şi acestea prin presare elimină un conţinut roşietic.