Agentia pentru Protectia Mediului - RAPORT DE …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Raport de mediu PUG Galaţi Mai 2013

Primăria Municipiului Galaţi 1

RAPORT DE MEDIUActualizare PUG Municipiul Galaţi

conform Anexa 2 din HG nr. 1076/2004

Beneficiar: Primăria Municipiului Galaţi

Autori Primăria Municipiului GalaţiSC DANIAS SRLElaborator studii pentru protecţia mediului,RM, RIM, BM, EA, poziţia 224 în Registrul PrimarNaţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Ing. Bojoi Silvia MARIUS STANElaborator studii pentru protecţia mediului,RM, RIM, BM, RS, poziţia 31 în RegistrulNaţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Dr. Glăvan – Caranghel TeodorElaborator studii pentru protecţia mediului,RM, RIM, BM, EA, poziţia 355 în RegistrulNaţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Mai 2013

www.mmediu.ro

www.mmediu.ro

www.mmediu.ro



CUPRINSMai 2013 1

Operatorii de transport călători: _____________________________________________________8

- Sucursala de Transport Feroviar de Călători Galaţi; ____________________________________8

- TFG Cluj (Transferoviar Grup). ____________________________________________________8

Operatorii de transport călători deţin următoarele spaţii: __________________________________9

Zona se compune din terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri (producţie “concretă”incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform CAEN). Din această zonă fac parte atâtunităţile existente care se menţin, se află în proces de restructurare presupunând conversie în profiluriindustriale diferite sau în profiluri de servicii pentru industrie, distribuţie şi comercializare, cât şiterenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii.__________________________14

Pentru construcţiile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite în conformitate cu prevederile alin. (2)al art. 12 din R.G.U., prin ordin comun al miniştrilor industriei, agriculturii şi alimentaţiei, apelor,pădurilor şi protecţiei mediului, sănătăţii, transporturilor, apărării naţionale şi de interne, se va solicitaautorizaţia de construire în conformitate cu condiţiile impuse prin acordul de mediu. Riscul tehnologiceste determinat de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii,radiaţii, surpări de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului. _________________________14

Pentru întreprinderile care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot şi vibraţii se instituiezone de protecţie sanitară (procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii,surpări de teren sau poluare). În cazul obiectivelor existente, se va urmări diminuarea efectelornegative prin propunerea de realizare a unor perdele de protecţie, fâşii puternic plantate cu lăţimivariabile, în funcţie de terenurile libere existente. ______________________________________14

- operatorii de transport calatori, reprezentati prin: Sucursala de Transport Feroviar de Calatori Galaţi;TFG Cluj (Transferoviar Grup)._____________________________________________________96

Operatorii de transport calatori detin următoarele spatii: _________________________________97Depozitul ecologic de deşeuri Tirighina este amplasat în partea de S-V a orasului, pe oterasa la 35 m altitudine. Este limitata la N de versantii gropii de gunoi ce a fost inchisa, la Vde un versant natural, la E de calea ferata. Depozitul este amplasat la zona de influenţă arâului Siret, la o distanta de aproximativ 500m de râu. Zona pentru extensia depozitelului es teprotejata de terasamentul de cale ferata faţă de nivelurile crescute dinrâu.______________________________________________________98

2.1. Pentru fermele agricole (ferme de legume):___________________________185Biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune, pentrucare nu se impun măsuri speciale de protecţie;__________________________185

Colectarea şi transportul deşeurilor menajere şi a altor categorii de deşeuri nepericuloase înMunicipiul Galaţi este asigurată de 2 operatori: Ecosal SA şi RER. Operatorul local desalubritate ECOSAL detine Contractul de concesiune pentru folosirea depozitului de deşeuriTirighina. Ecosal este o societate pe actiuni 100% deţinută de municipalitate, în cadrulDepartamentului Tehnic al Primăriei. RER este o companie 100% româneasca, precum şiparte dintr-un concern, care are filiale în diferite orase din Romania (Braila, Timisoara, Buzauşi Constanta). RER este contractat pentru servicii de maturare stradala şi colectare adeseurilor de 20% din Galaţi (de exemplu, 22000 gospodării). În ceea ce priveşte colectareade deşeuri comerciale, functionarea RER este restricţionata pentru anumite zone din oraşconform concesionarilor oferite de Primaria Galaţi.________________________________215Operatorul de salubritate transportă deşeurile la Depozitul ecologic de deşeuri Tirighina,amplasat în partea de S-V a orasului, pe o terasa la 35 m altitudine. Este limitata la N deversantii gropii de gunoi ce a fost inchisa, la V de un versant natural, la E de calea ferata.Linia de cale ferata este pe un terasament aproximativ 3 m deasupra solului, cu inaltimi cevariază între 8,5 şi 11,5m de la est la vest. Depozitul este amplasat la zona de influenţă a



râului Siret, la o distanta de aproximativ 500m de râu. Zona pentru extensia depozitulului esteprotejata de terasamentul de cale ferata faţă de nivelurile crescute dinrâu.________________________________________________215Prin PUG Municipiul Galaţi se propune implementarea măsurilor cuprinse în proiectul elaboratpentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Galaţi.___215Se impune respectarea următoarelorcerinţe :____________________________________215Se va extinde şi implementa sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie şiagenţi economici, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor,respectiv, reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile, colectarea selectivă a deşeurilorde ambalaje, reducerea cantităţilor de deşeuri de echipamente electrice, electronice prinreciclare şi valorificare, gestiunea corespunzătoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor şianvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deşeuri, conform prevederilor legalespecifice ;______________________215monitorizarea postînchidere pe o perioadă de minim 30 de ani a depozitului neconform,marcarea vizibilă pe documentele de cadastru a suprafeţei ocupate de fostul depozit şiinterdicţia de construire pe perioada de urmărire postînchidere;___215după închiderea depozitului, pentru integrarea lui în ecosistem se va realiza inierbareasuprafeţei cu plante – graminee – şi plantarea unor specii rezistente la factorii poluanţi învederea refacerii structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea surselor de poluareşi cu introducerea treptată a a cestor terenuri în peisajul natural al zonei, realizarea uneiperdele vegetale de protecţie perimetral, prin plantarea mai multor etaje de arbori şi arbuşticu dezvoltare rapidă ;___________________________________216este interzisă crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ alMunicipiului Galaţi, este interzisă depozitarea necontrolată a deşeurilor în alte locuri decâtcele prevăzute şi special amenajate;________________216In domeniul gestiunii deşeurilor, autorităţile adminsitraţiei publice locale au următoareleobligaţii :___________________________________________________________216Asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate deRomânia în vederea integrării în Uniunea Europeană, conform Tratatului de aderare ratificatprin Legea nr. 157/2005 ;_____________________________________216Urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile regionale şi judeţene de gestionarea deşeurilor; respectă prevederile HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale degestionare a deşeurilor şi Planului Naţional de gestionare a deşeurilor, prevederile OrdinuluiMMGA nr. 1364/2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor (Anexa2 Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud – Est – 2006-2013) ; respectăprevederile Planului Judeţean Galaţi de Gestionare aDeşeurilor;______________________________________216Hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale adminsitraţiei publice locale, pentru realizarea unorlucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevăzute delege ;___________________________________________________________________________216Asigură colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală adeşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale învigoare;____________________________________________________216Asigură spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cucontainere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora;__216Asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor, asupra sistemului de gestionare adeşeurilor din cadrul localităţilor;____________________________________216Actionează pentru refacerea şi protecţia mediului ;________________________________216



Recomandări:___________________________________________________________________216Relocarea activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului (colectare deşeuri feroase şineferoase) din zona destinată locuirii (Legea nr. 211/2011 privind gestiunea deşeurilor, cap.12 – Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului, art. 20 - Gestionarea deşeurilor, prevede căaceste activităţi trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără adăuna mediului, în special:____________________________216alin. a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră ;_________________216alin. b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor ;_____________216alin. c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.________________216



RAPORT DE MEDIUActualizare Plan Urbanistic General Municipiul Galaţi

IntroducereEvaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces complex,sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sauale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şiutilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare într -o perioadăpremergătoare elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii mediului şi aconsecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă esteevaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sauprogramelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altorfactori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care potavea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fostadoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare aevaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră subincidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr.995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajareateritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privindstabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi curecomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării demediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea întermeni concreţi ai disfuncţionalităţilor urbane şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriuladministrativ al Municipiului Galaţi s-au utilizat, în principal: metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţieipopulaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul; mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şiinterpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu şi timp (2002 -2012) a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres înfuncţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale aleecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelor categorii dedisfuncţionalităţi ale mediului urban care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia.

In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cumodificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şiprograme sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efectesemnificative asupra mediului.



1. Informaţii generale1.1. Titularul proiectuluiPrimăria Municipiului Galaţi; telefon/fax: 0236307708/0236461460;Persoana de contact: Arhitect Sef Teodora Voicila telefon/fax: 0236307708.

1.2. Autorii atestaţi ai Raportului de mediuAutorii atestaţi de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului demediu sunt: SC DANIAS SRL, Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, telefon /fax: 0236.412.126;Mobil 0745.116.685; Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raportprivind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; www.mmediu.ro; Ing. Bojoi Silvia, Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13B, Scara 5, Ap. 98, telefon/fax.0336.409.180; mobil: 0751.024.651; Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport demediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport desecuritate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţiamediului; www.mmediu.ro; Dr. Glavan – Caranghel Teodor, Galaţi, Str. Roşiori, Nr.27, Bloc B1, Scara 6, Etaj 1, Ap. 53,telefon mobil: 0755.073.761; Elaborator studii pentru potecţia mediului: Raport de mediu (RM),Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA),poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

1.3. Denumirea planuluiActualizare Plan Urbanistic General, Regulament Local de Urbanism şi Strategia de DezvoltareSpaţială a Municipiului Galaţi

1.4. ProiectantUniversitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti – Centrul de Cercetare,Proiectare, Expertiză şi Consulting – Proiect nr. 12/2008;

1.5. Aşezare geografică şi administrativăDin punct de vedere geografic Municipiul Galaţi este situat la limita de sud - est a teritoriuluiRomâniei pe malul stâng al Dunării, în apropierea punctului unde cursul fluviului îşi schimbăbrusc cursul de pe direcţie sud - nord, pe direcţie vest - est, fiind bordat de ape de suprafaţă şi

anume: la nord - est şi la est - de râul Prut şi Lacul Brateş; lasud - de fluviul Dunărea; la sud - vest - de râul Siret.

În partea de vest, intravilanul municipiului Galaţi include arealulpe care se dezvoltă Combinatul Siderurgic SC ArcelorMittalGalaţi SA, reprezentat de dealurile Smârdanului. Unitateageografică majoră care se regăseşte pe teritoriul administrativ alMunicipiului Galaţi este Podişul Moldovei, şi anume,extremitatea sud-estică a Câmpiei Covurluiului.

Incadrarea Municipiului Galaţi în teritoriul Judeţului Galaţi

Din punct de vedere administrativ, Municipiul Galaţi este situat în partea de sud - est a judeţuluiGalaţi, fiind amplasat înspre gurile de vărsare ale râurilor Siret şi Prut în fluviul Dunărea.Intravilanul existent al municipiului (trup A) cuprinde o suprafaţă de 5.856,43ha, faţă de osuprafaţă intravilan a UAT de 5290.78ha, iar suprafaţa teritoriului administrativ este de24.363,37ha, aceasta incluzând şi Lacul Brateş. Suprafaţa teritoriului administrativ a rămasneschimbată faţă de PUG anterior.

www.mmediu.ro

www.mmediu.ro

www.mmediu.ro



Vecini:- la E râul Prut spre Republica Moldova;- la SE: fluviul Dunărea spre judeţul Tulcea;- la S: râul Siret, spre UAT Vădeni din judeţul Brăila;- la V: UAT Sendreni, UAT Smârdan, UAT Vânători şi UAT Tuluceşti din judeţul Galaţi;- la N: UAT Tuluceşti din judeţul Galaţi;

Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare Teritoriului Naţional,Municipiul Galaţi este o localitate urbană de rangul I, conform Planului de Amenajare aTeritoriului Naţional – Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi.

Acccesul în teritoriu Tranport rutier;Căile de transport din judeţul Galaţi vizează principalele căi rutiere (drumuri naţionale) cudirecţia către frontiera cu Moldova, spre vama Oancea - Cahul; frontiera cu Ucraina, prin vamaGalaţi - Giurgiuleşti; nordul ţării, prin DN25 şi DN26 (urmând cursul Siretului şi cursul Prutului);vestul ţării, prin DN2B; sudul ţării, prin E584, E87; SE- estul ţării, prin DN22, E87.

Densitatea reţelei rutiere se justifică prin faptul că spre Municipiile Galaţi şi Brăila (despărţite derâul Siret) converg opt drumuri naţionale, acestea fiind: DN 21 dinspre Slobozia - Autostrada A 2 (Bucureşti - Feteşti - Constanţa); DN 2B dinspre Buzău (DN 2, DN 10 Braşov - Covasna); DN 22 dinspre Râmnicu Sărat (DN 2); DN 23 dinspre Focşani - DN 2 Adjud (DN 11 A) - Bacău sau Ojdula - Târgu Secuiesc -Miercurea Ciuc (DN 2 D - DN 11 B - DN 12); DN 25 dinspre Tecuci - Bârlad - Vaslui - Iaşi; DN 24 D dinspre Bârlad (DN 24); DN 26 dinspre Oancea - Murgeni - Huşi - Iaşi; DN 2B spre şi dinspre Giurgiuleşti (punct de graniţă cu Basarabia şi Ucraina); DN 22 B Brăila - Galaţi.

Lucrări de artă (poduri rutiere cu deschideri mai mari de 10 m): pod ce traversează râul Prut spre Giurgiuleşti, cu legătura în Republica Moldova şi, maideparte spre Reni, în Ucraina, cu câte o bandă rutieră pe sens (la nord de podul CF); pod ce traversează râul Siret, pe traseul DN 22B spre Brăila, cu câte două benzi pe sens;Menţionăm că o importantă legătură rutieră cu Municipiul Brăila se realizează prin intermediulunui pod ce traversează râul Siret, spre Brăila, pe traseul DN 2B, cu câte o bandă pe sens, darcare se află în afara limitelor UAT Galaţi, şi anume în zona comunei Şendreni.

Transport public Nivelul de mobilitate este situat la circa 170.251 deplasări în autoturisme echivalent pe zi,pentru toate scopurile de deplasare: muncă, educaţie, cumpărături, recreere şi altele. Nivelul de serviciu este necorespunzător pe următoarele artere de circulaţie:- Bulevardul Brăilei;- Str. Siderurgiştilor;- Str. Gh. Doja;- Str. Constructorilor,

unde se observă că raportul Volum/Capacitate este situat pe anumite segmente între 0.7 şi 1.0,sau este supraunitar, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu congestii severe ale traficului, înspecial la orele de vârf.



Transport feroviar;Unitatea Administrativ Teritorială Galaţi este deservită de următoarele sectoare de căi ferate: magistrala 700 Bucureşti - Urziceni - Brăila - Galaţi;- cale ferată dublă electrificată: sectorul Ianca - Brăila - Galaţi; linia 704 Galaţi - Barboşi - Tecuci - Mărăşeşti;- cale ferată dublă electrificată: sectorul Galaţi – Barboşi;- cale ferată dublă neelectrificată: sectorul Barboşi – Tecuci; linia 703 – Galaţi – Bârlad;- cale ferată simplă neelectrificată: sectorul Galaţi – Bârlad.

Municipiul Galaţi reprezintă staţie terminus pentru linia cu ecartament normal (european) şi staţie detranzit pentru linia cu ecartament larg suprapus peste cel normal (pentru transportul spre Moldova,Ucraina, Rusia).

Structuri de administrarea infrastructurii feroviare în Municipiul Galaţi:- CREIR- Sucursala Galaţi (Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF);- SC Electrificare CFR SA - Sucursala Galaţi;- SC ArcelorMittal Galaţi SA - infrastructura feroviară proprie.

Operatorii de transport marfă şi manevră feroviară:- CZM Galaţi (Centrul Zonal de Marfă Galaţi), în subordinea Sucursalei de Marfa Moldova - Cf Iaşi;- GFR (Grupul Feroviar Român);- şi (S.C. Servtrans Invest S.A.)- UT (S.C. Unifertrans S.A.).

Operatorii de transport călători:- Sucursala de Transport Feroviar de Călători Galaţi;- TFG Cluj (Transferoviar Grup).

Infrastructura, din punct de vedere al căilor ferate este publică (de circulaţie) şi privată (de circulaţieşi de linii industriale).

Infrastructura feroviară publică este reprezentată prin:- CREIR - Sucursala Galaţi şi SC Electrificare CFR SA - Sucursala Galaţi:- totalitatea căilor de rulare cu toate instalatiile aferente,- clădirile staţiilor Galaţi, Barboşi şi Fileşti,- statia de transpunere vagoane marfă (cale normală - cale largă),- staţia Galaţi Mărfuri,- staţia Galaţi Bazin,- staţia Triaj Brateş,- staţia Galaţi Larga (unde există şi birou vamal şi punct grăniceri pentru CF),- clădirile de birouri şi alte destinaţii.

Infrastructura feroviară privată SC ArcelorMittal Galaţi SA:- staţia Cătuşa;- staţia Smârdan;- staţia Mălina;- linii industriale;

Operatorii de transport marfă şi manevră feroviară deţin următoarele spaţii:- CZM - depoul de locomotive Barboşi Triaj;- staţie transpunere vagoane marfă (alte clădiri, în afara celor ce ţin de infrastructură);- parc de vagoane de marfă şi revizia de vagoane Barboşi;- clădiri de birouri şi de alte destinaţii,- GFR - staţia Barboşi Triaj şi Parcul de vagoane de marfă şi locomotive;



- staţia transbordare marfă;- clădiri de birouri şi de alte destinaţii.- şi - parcul de vagoane şi locomotive şi remiza locomotive,- clădiri de birouri şi de alte destinaţii.

Operatorii de transport călători deţin următoarele spaţii:- STFC - depoul de locomotive Galaţi;- revizia de vagoane călători;- clădiri de birouri şi de alte destinaţii.- TFG - clădiri de birouri şi de alte destinaţii (parcul său de automotoare, locomotive şi vagoanecălători se află la Târgu Bujor)

Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună.Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.Municipiul Galaţi este oraşul cu cea mai mare densitate de căi ferate (km/kmp) din ţară având 3dintre cele mai mari triaje de vagoane din ţară. Reţeaua feroviară este cu mult mai dezvoltatăchiar şi decât cea din Bucureşti, datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din ţară fiind GalaţiTriaj Sud (Barboşi Triaj) cu 32 de linii.

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate ce traversează UAT Galaţi (poduri cudeschideri mai mari de 10 m):- pod ce traversează râul Prut spre Giurgiuleşti, cu legătura în Republica Moldova şi, maideparte spre Reni, în Ucraina, cu linie cu ecartament larg suprapus peste cel normal;- două poduri ce traverseazâ râul Siret, la sud de Barboşi cu câte o linie CF normală (fiecarepod are câte un sens de cale ferată).

Transport navalPortul Galaţi este poziţionat între km 145,7 şi km 157 pe malul stâng al Dunării, la confluenţarâurilor Siret şi Prut cu fluviul Dunărea, la doar 7,5 km de graniţa cu Republica Moldova şi la 14km pe uscat pe apă 13 Mm (23 km) de portul ucrainean Reni.

Galaţiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat laprincipalele coridoare de comunicaţie europeană. Pe cale fluvială se realizează conectarea lacanalul Rhin-Main-Dunăre, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră. Zona Liberă Galaţieste un punct strategic în zona de est a oraşului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căilede comunicaţie enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european şi naval.

Oraşul Galaţi, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi:un port pentru transportul de persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ6,5 km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri de peste9.000.000 tone, permiţând accesul navelor de până la 30.000 tdw.

Complexul portuar este alcătuit din Portul Docuri; Portul Bazinul Nou; Portul Comercial Vechi;Portul Mineralier. Portul Galaţi este strict un port comercial; principalii operatori portuari sunt:SC Port Bazinul Nou SA Galaţi; SC Port Docuri SA Galaţi; SC Romportmet SA Galaţi; SC TransEuropa SA; SC Trans Europa Port SRL Galaţi; SC Unicom Oil Terminal SA Galaţi.

Transport aerianRegiunea 2 Sud-Est beneficiază de 4 aeroporturi: un aeroport internaţional Mihail Kogălniceanudin Constanţa şi un aeroport la Tulcea (pentru curse Charter); un aeroport utilitar la Tuzla şiunul la Buzău. La Galaţi există un aerodrom utilitar în nordul oraşului (Baza Pegas Galaţi),folosit în scopuri utilitare sportive şi de agrement, însă există planuri pentru construirea unuiaeroport internaţional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila.



Plan de încadrare în teritoriul administrativ Municipiul Galaţi, judeţul Galaţi



1.6. Modul de folosinţă a terenurilor pe teritoriul administrativ al Municipiului GalaţiSuprafaţa teritoriului administrativ al Municipiului Galaţi este de 24.363,37ha.Situaţia propusă a utilizării teritoriului administrativ se prezintă conform tabelului următor :

Teritoriuladministratival unităţii de

bază

Categorii de folosinţă (ha)

AgricolNeagricol

TOTALPăduri /Spatii verzi Ape Drumuri/

InfrastructuriCurti-

construcţiiTeren

neproductiv

Extravilan 126668.94 9.75 3608.65 1100,16 13.50 170.36 17.582.43

Intravilan - 849.61 270.07 1226.02 4435.24 0,00 6.780.94

Total 12668.94 859.36 3878.72 2326.18 4448.74 170.36 24.363.37

% din Total 52,01% 3.53% 15.92% 9.55% 18.29% 0.70% 100%Date furnizate conform Memoriu PUG, 2013

Bilanţul teritorial al suprafeţelor agricole şi neagricole Municipiul Galaţi

Bilanţul zonelor funcţionale aferente fiecărui UTR şi trupuri izolate, conform propuneriieste prezentat în Raportul de mediu, conform Memoriului.

Pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi, Ministerul Apărării Naţionale are înadministrare imobilele nr. 383, 302, 453, 3006, 5156, 703, 2823, 738, 530, 3397, 3285, 765cu suprafaţa totală de 141.4191ha, din care 1.279.204,00mp (intravilan) şi 134.987,00mp(extravilan).

La nivelul Municipiului Galaţi figurează următoarele zone cu destinaţie specială (TDS) aflate înproprietatea Ministerului Apărării Naţionale: imobilul nr. 3397 Galaţi (0.0932ha) cu destinaţia delocuinţe de serviciu situat pe Str. N. Bălcescu nr. 17A, Bl. V3A, şi 3285 Galaţi (0.0541ha) cudestinaţia de locuinţe de serviciu, situat pe Str. Basarabiei nr. 55, Bl. A16, cazarma 530 situatăpe Strada Stefan cel Mare nr. 32, precum şi nr. 765 (depozit) marcate în planşele aferente PUGMunicipiul Galaţi.



Propunerile de dezvoltare au la bază tendinţele constatate la nivelul Municipiului Galaţi, precumşi echilibrarea funcţională a teritoriului intravilan, prin dezvoltarea unor poli funcţionali(comerciali, de servicii, de afaceri şi de agrement) de interes municipal, dar şi inserarea de noifuncţiuni comerciale şi de servicii şi structurarea zonelor construite (prin asigurareaposibilităţilor de dezvoltare vectorială, în relaţie cu principalele artere, dar şi în cadrul centrelorde cartier.

La nivelul teritoriului se propune extinderea zonelor de locuit spre nord-est către Fileşti (zona încare se propune iniţial sistematizarea terenului, datorită declivităţii mari a reliefului).Dezvoltarea acestora va urmări atât organizarea sistemului de circulaţii local, cât şi asigurareaechipamentelor publice necesare (spaţii verzi, zone mixte, dotări de sănătate şi învăţământ).

De asemenea, zona Arcaşilor se conturează ca zonă de dezvoltare rapidă, cu tendinţe de„cartier - dormitor”, concluzie desprinsă în urma analizei PUD-uri şi AC-urilor emise de la dataintrarii în vigoare a PUG, pentru aceasta fiind propusă realizarea PUZ coordonator, în vedereaasigurării dotărilor de interes public necesare, precum şi coerenţa dezvoltării urbanistice.

La nivelul zonelor rezidenţiale existente, dezvoltate în timp pe o reţea stradală subdimensionatăşi echipare edilitară precară, se propune reorganizarea acestor zone din punct de vedere altraficului, asigurării parcajelor necesare, precum şi a echipamentelor publice. De asemenea, sepropune reorganizarea garajelor prin delimitarea unor zone de restructurare urbană, care săintegreze şi programe de construire de parcări publice şi spaţii verzi publice (parcuri, scuaruri şigrădini de cartier, locuri de joacă).

Se propune dezvoltarea unei axe culturale, care să relaţioneze centrul istoric de zonele derecreere/agrement ale oraşului, cu accent pe Strada Domnească (Grădina Publică - ParculRizer), contrabalansând astfel zona de faleză a Dunării, concomitent cu menţinerea în cadrulzonei centrale istorice a unor funcţiuni de interes public municipal şi supramunicipal (cu carcaterde reprezentativitate) şi a funcţiunilor culturale.

La nivelul străzii Coşbuc, se remarcă un deosebit potenţial de dezvoltare a funcţiunilor mixte(comerţ, servicii, birouri, locuinţe), fiind însă necesară asigurarea coerenţei prin realizarea destudii specializate - circulaţii, zone cu interdicţie de construire, asigurare parcaje, reglementăriprivind conformarea volumelor construite.

Strada Traian constituie o arteră importantă cu potenţial mare de dezvoltare, fiind necesarăîncurajarea diversităţii funcţionale, prin încurajarea dezvoltării funcţiunilor mixte, şi asigurareacoerenţei cadrului construit prin reglementările aferente PUG.

Din punct de vedere al spaţiilor verzi şi de agrement, se propune completarea sistemuluiexistent la nivel municipal, cu noi poli verzi, precum şi transformarea falezei Dunării înpromenadă. La nivelul falezei Dunării sunt propuse spaţii verzi publice şi un port deambarcaţiuni, dar şi o dezvoltare coerentă a zonei prin reglementarea dezvoltării pontoanelor-restaurant. Totodată se propune prelungirea falezei în zona de Sud-Est şi Sud- Vest, pentruviitoare amplasări de pontoane, în vederea decongestionarii tronsonului utilizat în prezent.

De asemenea, propunerile au avut în vedere posibilitatea prelungirii spre faleză a axei culturalepropuse, până în portul de ambarcaţiuni şi spre sud - vest. Propunerile privind dezvoltareaFalezei Dunării sunt corelate cu polii de dezvoltare propuşi, prin relaţionare vizuală, pietonală şifuncţională.

De asemenea, se propune reabilitarea zonei de locuinţe din vecinătatea gării portuare şitransformarea acesteia în zonă cu caracter comercial şi de agrement, în vederea încurajăriidezvoltării activităţilor turistice.



Totodată, se recomandă încurajarea densificării ţesutului urban existent în zonele de extinderedin ultimele decenii (în special în zona Traian, Arcaşilor, Fileşti şi Barboşi), conversiafuncţională a unor terenuri aflate în intravilanul existent (platforme industriale, terenuri agricoleprivate).

Polii de dezvoltare propuşi (principali şi secundari) conţin în mare parte terenuri libere/eliberabile, zone în restructurare, fiind previzionată amplasarea în cadrul acestora a unorfuncţiuni de interes municipal, atractive la nivel teritorial (centru de afaceri, zona de agrement).

Profilul funcţional recomandat pentru zonele de extindere potenţială: zona Barboşi (în vecinătatea combinatului metalurgic) - pol logistic – activităţi productive şiservicii conexe activităţilor productive din cadrul platformei industriale (comerţ - servicii,depozitare, sector producţie conex, activităţi productive nepoluante). Se va ţine cont decondiţionările rezultate ca urmare a învecinării cu platforma industrială, precum şi asigurareaplantaţiilor de protecţie necesare; zona lacului Brateş, pol de dezvoltare - centru universitar, locuinţe şi comerţ - servicii. Se vaţine cont de condiţionările rezultate ca urmare a învecinării cu coridorul de cale ferată, precumşi asigurarea plantaţiilor de protecţie necesare.

Zona de locuinţe şi funcţiuni complementareZona destinată locuinţelor şi funcţiunilor complementare este extinsă în conformitate cucerinţele de dezvoltare a acestui sector. În zonele de locuinţe individuale este propusădensificarea acestora, prin creşterea indicatorilor de urbanism (regim de înălţime, POT, CUT).Pentru ansamblurile existente de locuinţe colective, noile cerinţe ale locuitorilor şidisfuncţionalităţile cauzate de nerespectarea proiectelor iniţiale sau de unele modificări arbitrareale cadrului construit şi amenajat vor impune intervenţii corective:(1) eliminarea cauzelor disfuncţionalităţilor şi poluărilor care nemulţumesc locuitorii;(2) refacerea amenajărilor exterioare şi în special a spaţiilor plantate, a locurilor de joacă pentrucopii şi a parcajelor;(3) extinderea şi completarea echipamentelor publice deficitare;(4) ameliorarea aspectului clădirilor şi amenajărilor;(5) diminuarea insecurităţii şi infracţionalităţii prin delimitarea şi marcarea/îngrădirea spaţiiloraferente locuinţelor colective pe grupări de blocuri;(6) restructurarea zonelor prin eliminarea parcajelor private (in construcţii individuale) existentepe domeniul public/privat al municipiului şi construirea de parcări publice;

Pentru ansamblurile de locuinţe colective cu valoare urbanistică se recomandă menţinereaprevederilor proiectului iniţial în cazul oricăror tipuri de intervenţii (reabilitare termică,amenajarea spaţiilor din jurul blocurilor, modificări la unităţile de locuit sau la dotările aferente).

Nu sunt permise extinderi ale spaţiilor parter sau modificării conformării iniţiale afaţadelor blocurilor. Nu este permisă extinderea/înfiinţarea de spaţii comerciale laparterul blocurilor acolo unde nu există conform proiectului iniţial sau nu suntspecificate ca atare în cadrul reglementărilor aferente UTR.

In cazul realizării operaţiunilor de reabilitare termică aceasta se va realiza pe întregtronsonul/segmentul de bloc.

Zona Centrală istoricăCea mai mare parte din zona centrală este situată în interiorul zonei protejate şi a zonelor cuvaloare urbanistică şi păstrează fragmentar ţesutul urban rezultat din succesiunea diferiteloretape de precizare a tramei stradale ca trasee şi profile şi de reconstrucţie spontană sau bazatăpe regulamente urbanistice ori proiecte. Această zonă conţine marea majoritate amonumentelor de arhitectură din Galaţi, înscrise în lista monumentelor sau propuse a fi înscriseconform studiului de fundamentare, între care se găsesc cele mai importante şi mai



reprezentative clădiri destinate funcţiunilor publice, biserici sau foste clădiri rezidenţiale de marevaloare istorică, arhitecturală şi memorială, adăpostind acum diferite alte funcţiuni, precum şiclădiri de locuit.

Valoarea deosebită a zonei constă în existenţa într-un perimetru uşor de parcurs pietonal a unorareale aparţinând diferitelor perioade istorice care sunt suficient de ample pentru a conferiimagini coerente bine definite pentru anumite etape de dezvoltare urbanistică şi de rezonanţă laprincipalele curente ale arhitecturii europene. Regulamentul urmăreşte păstrarea caracterului şiparticularităţilor fiecăruia dintre segmentele caracteristice ale cadrului construit, în scopulmenţinerii diversităţii şi accentuării prestigiului cultural al zonei centrale.

Polii urbani (principali şi secundari)Polii urbani conţin principalele nuclee strategice de dezvoltare ale Municipiului Galaţi, situate înafara zonei centrale istorice, care vor putea conferi municipiului un nou prestigiu, echilibrarefuncţională prin asigurarea terenurilor necesare dezvoltării unor funcţiuni de interes municipal/local/rezidenţial prin raportare la populaţia prognozată, noi calităţi estetic - configurative.In cazul necesităţii de detaliere a regimului de construire, alinierii faţă de aliniament, faţă de limitelelaterale şi posterioare ale clădirii, amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe parcela, comasarea/dezmembrarea parcelelor (sub 4 loturi), acestea se pot detalia în baza P.U.D.

Zonele mixte de dezvoltareZonele mixte de dezvoltare sunt constituite de-a lungul principalelor artere la nivelul municipal şiconţin cu precădere locuinţe, servicii generale şi comerciale şi echipamente publice destinateasigurării necesarului şi deservirii zonelor de locuinţe individuale şi colective adiacente.Totodată, acestea au rolul de a asigura dezvoltarea echilibrată şi continuitatea configurativă lanivelul municipiului, prin relaţionarea principalilor poli de dezvoltare.

Zonele de activităţi productiveZona se compune din terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri (producţie “concretă”incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform CAEN). Din această zonă fac parteatât unităţile existente care se menţin, se află în proces de restructurare presupunând conversieîn profiluri industriale diferite sau în profiluri de servicii pentru industrie, distribuţie şicomercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii .

Pentru construcţiile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite în conformitate cu prevederilealin. (2) al art. 12 din R.G.U., prin ordin comun al miniştrilor industriei, agriculturii şi alimentaţiei,apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, sănătăţii, transporturilor, apărării naţionale şi de interne,se va solicita autorizaţia de construire în conformitate cu condiţiile impuse prin acordul demediu. Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezintăpericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului.Pentru întreprinderile care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot şi vibraţii seinstituie zone de protecţie sanitară (procese industriale sau agricole care prezintă pericol deincendii, explozii, surpări de teren sau poluare). În cazul obiectivelor existente, se va urmăridiminuarea efectelor negative prin propunerea de realizare a unor perdele de protecţie, fâşiiputernic plantate cu lăţimi variabile, în funcţie de terenurile libere existente.

Polii de agrementPolii şi zonele de agrement contin principalele dotări municipale de agrement - loisir, sportive,turistice şi de petrece a timpului liber de interes municipal şi supramunicipal, şi sunt configuraţiîn corelaţie cu strategia de dezvoltare spaţiala a Municipilui Galaţi.

Zona de agrement Faleza DunăriiZona cuprinde Faleza Dunării şi constructiile adiacente, şi este configurată astfel încât săasigure o dezvoltare coerentă de-a lungul coridorului fluvial.



Pol universitar, locuinţe şi agrement - BrateşZona contine funcţiuni caracteristice zonei universitare - unităţi de învătământ şi cercetare,servicii conexe şi birouri, cămine, precum şi funcţiuni de agrement - loisir: activităţi comerciale,locuinţe, cazinouri, activităţi sport - agrement.

Notă: Obiectivele de utilitate publică, dotările şi echipamentele cuprinse în PUGMunicipiul Galaţi sunt listate în Anexa 4.

2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General2.1. Aspecte generalePlanul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentruteritoriul administrativ al Municipiului Galaţi, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existenteşi determinarea priorităţilor de intervenţie, în scopul reabilitării, protejării şi conservării mediuluinatural şi antropic în cadrul Municipiului Galaţi, în concordanţă cu aplicarea conceptului dedezvoltare durabilă a localităţilor.

Planul Urbanistic General propus cuprinde reglementări pentru următorii 10 ani la nivelulteritoriului administrativ al Municipiului Galaţi, are caracter director şi de reglementare,reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituie baza legală pentrurealizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare viitoare a oraşului şi transpune la nivelulunităţii teritorial administrative, strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profilspaţial.

Obiectivul strategic fundamental constă în împlinirea aspiraţiilor Municipiului Galaţi de a-şipăstra identitatea formată de-a lungul veacurilor şi în acelaşi timp de a fi susţinut de o economiecompetitivă, dinamică şi novativă, cu un mediu de viaţă de calitate, având la bază principiiledezvoltării durabile şi înscrierea în circuitele de valori europene.PUG al Municipiului Galaţi cuprinde: reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi adminsitrativ teritoriale cu privire la : Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii; Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; Zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie; Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice; Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; Stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice,stabilirea zonelor care au instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare; Formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor; Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şiplantate; Stabilirea zonelor cu riscuri naturale delimitate şi declarate astfel conform legii, precum şimăsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizareaconstrucţiilor în aceste zone;

reglementări pe termen mediu şi lung, la nivelul întregii unităţi adminsitrativ teritoriale cuprivire la: Evoluţia în perspectivă a localităţii; Direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu; Traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în Planurile de Amenajare aTeritoriului Naţional, Zonal şi Judeţean; Lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare; Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire; Delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice şi de regenerare urbană; Asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certif icatelor de urbanism şiautorizaţiilor de construire;



2.2. Obiectivele Planului Urbanistic GeneralPrin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUG-ul Municipiului Galaţi setrasează liniile directoare de dezvoltare viitoare ale municipiului, pe planul organizării teritoriale,reţelele edilitare, managementul deşeurilor, relansarea economică, zone protejate, etc.Prin PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizareaurbanistică: Optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi judeţean Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie; Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile; Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protectie a acestora Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan; Stabilirea obiectivelor de utilitate publică; Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi conditiilor de conformare şi realizare aconstrucţiilor;

2.2.1. Bilanţul teritorial existent al suprafeţelorZone de extindere a intravilanului:In cadrul UAT Galati, suprafaţa extravilanului, cȃt şi a intravilanului (compusă din trupurile: trupGalaţi (trup A) şi trup (C, D, F, G, H) se modifică prin PUG 2011, aşa cum rezultă din tabelulurmător:

UAT/TrupConform Inventar

coordonate –sursa:SC Geocart 10.2012

Diferenteleintravilan

+ / -Observatii

UAT Galatiintravilan

existent 5290,78 ha+860,16 -

propus 6780,94 ha

UAT Galatiextravilan

existent 18442,59 ha- 860,16 -

propus 17582,43 ha

TotalUAT Galati

(intravilan+extravilan)

existent 24363,37 ha-

propus 24363,37 ha

Trup A( localitatea Galaţi)

existent A(1) = 5856,43 ha *=860,1633propus 6716,59 ha P = 58310,936m

Trup H existent 29,12 ha-

-propus 29,12 ha P = 2604.516m

Trup C existent 8,4055 ha-

-propus 8,4055 ha P = 1514.896m

Trup D existent 2,2 ha-

-propus 2,2 ha P = 607.128m

Trup F existent 3,49 ha-

-propus 3,49 ha P = 914.089m

Trup Gexistent 21,1432 ha

--

propus 21,1432 ha P = 2077.908m

*Vezi tabelul cu calculul suprafețelor de marire / micşorare a intravilanului pentru trup Galaţi.



Nota : fata de PUG anterior, in PUG Galati 2011 apar urmatoarele modificari de trupuri:fostele trupuri B si E sunt cuprinse in intravilan; trupurile I si J nu se mai regasesc innoul intravilan, cf. cu situatia data de OCPI.

Pentru vizualizarea zonelor de extindere sau de micsorare a intravilanului existent, se va urmariplansa privind ‘’Planul UAT Galati, suprafetele UAT si intravilan (trupuri : trup Galati, (trupA) si trup (C, D, F, G, H)’’ care s-a anexat la Memoriu (Anexa 1).

In ceea ce priveste intravilanul trupului Galati, prin PUG 2011 suprafata sa se mareste asacum rezulta din tabelul urmator (pentru vizualizarea zonelor de extindere sau micsorare se vaconsulta aceeasi Anexa 1- Memoriu) :

B. Calculul suprafeţelor de mărire/micşorare a intravilanuluipentru trup Galaţi conform măsurători pe Planşa, în DWG

Nr. crt. Locatia Suprafaţa rezultată din măsurătoripe RT DWG Diferențe intravilan + / -

1.

zona Brateş(în partea de N aMunicipiului Galaţi,între căile feroviareşi Lacul Brateş)

375,14 ha +

2.

Zona Combinat (inpartea de N-V aplatformeiArcelorMittal)

130,96 ha +

3. Zona Barboşi (la Nde cartierul Barboşi) 152,31 ha +

4. Zona FluviulDunărea 302,75 ha +

5.Zone regularizareintravilan prin marire,funcție de cadastru 23,81 ha +

Total mărireintravilan 984,97 ha +

6.

Zona Halda de zgurăArcelorMittal (ȋnpartea de V aplatformeiCombinatului)

103,10 ha -

7.

Zone regularizareintravilan prinmicşorare, funcțiede cadastru

21,71 ha -

Total micşorareintravilan 124,81 ha -

Total diferențe ȋnplus față deintravilanul vechi

860,16 ha



INTRAVILAN EXISTENT

Trup A Zone functionale Suprafata(ha)

Procent %din totalintravilan

RUTIER 272.30 4.65%

FEROVIAR 286.00 4.88%

NAVAL 77.93 1.33%

APE 251.00 4.28%

LOCUINTE INDIVIDUALE P- P+1 656.10 11.20%

LOCUINTE COLECTIVE P+1- P+4 465.09 7.94%

LOCUINTE COLECTIVE P+4- P+10 58.50 1.00%

INSTITUTII PUBLICE şi SERVICII 196.02 3.35%

COMERT SERVICII 155.26 2.65%

UNITATI INDUSTRIALE /DEPOZITARE 1757.85 30.01%

SPATII PLANTATE , AGREMENT, SPORT, PERDELE DEPROTECTIE 159.38 2.72%

PADURI, TERENURI FORESTIERE 95.68 1.63%

CONSTRUCTII EDILITARE 55.04 0.94%

GOSPODARIE COMUNALA CIMITIRE 84.87 1.45%

TDS ȋN PROPRIETATEA MAPN 127.92 2.18%

ALTE TDS 18.60 0.32%

TERENURI NEPRODUCTIVE 22.62 0.39%

ZONA LIBERA 175.75 3.00%

ZONA UNITATI AGROZOOTEHNICE 228.09 3.89%

TERENURI AGRICOLE În INTRAVILAN 674.96 11.52%

LIVEZI 21.01 0.36%

PASUNI 3.42 0.06%

ARABIL 13.09 0.22%

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT TRUP A 5.856,43 100.00%

TRUP H UNITATE AGRO-ZOOTEHNICA 29.12 100.00%TRUP C CONSTRUCTIE EDILITARA 8.40 100.00%TRUP D UNITATE INDUSTRIALA 2.20 100.00%TRUP F UNITATE INDUSTRIALA 3.49 100.00%TRUP G UNITATE AGRO-ZOOTEHNICA 21.14 100.00%TOTAL INTRAVILAN PE UAT GALATI 5920.78 100.00%



2.2.2. Bilanţul teritorial propus al suprafeţelorÎn cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care alături de celeexistente vor forma noul intravilan. Teritoriul intravilan existent este de 5.856,43ha. Suprafaţaintravilanului propus este de 6.716,59ha.Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii deterenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinţe, activităţi productive şi a bazei turistice şi deservicii. Suprafaţa totală a extinderilor este de 860,16 ha.

INTRAVILAN PROPUS

Tup A Zone functionale Suprafata(ha)

% dinintravilan

+ - fațăde

existent

RUTIER 650.08 9.68 % +

FEROVIAR 286.00 4.26 % =

NAVAL 289.94 4.32 % +

APE 270.07 4.02 % +

LOCUINTE INDIVIDUALE P- P+1 540.29 8.04 % -

LOCUINTE COLECTIVE P+1- P+4 482.29 7.18 % +

LOCUINTE COLECTIVE P+4- P+10 119.21 1.77 % +

INSTITUTII PUBLICE şi SERVICII 1064.92 15.85 % +

UNITATI INDUSTRIALE /DEPOZITARE (cuprinde şi actualzonă liberă) 1837.63 27.36 % +

SPATII PLANTATE , AGREMENT, SPORT, PERDELE DEPROTECTIE 779.95 11.61% +

PADURI, TERENURI FORESTIERE 69.66 1.04% -

CONSTRUCTII EDILITARE 39.99 0.60% -

ZONA UNITATI AGROZOOTEHNICE 34.02 0.51% -

GOSPODARIE COMUNALA CIMITIRE 106.02 1.58% +

TDS IN PROPRIETATEA MAPN 127.92 1.90% =

ALTE TDS 18.60 0.28% =

TOTAL INTRAVILAN PROPUS TRUP A 6716,59 100.00%

BILANT COMPARATIV INTRAVILAN UAT GALATI – situatie existenta si propusa

TRUP A

ZONE FUNCTIONALETRUP A

EXISTENT PROPUS + - FATA DEEXISTENT(suprafete/

procent)SUPRAFATA

(HA)PROCENT %DIN TOTAL

INTRAVILANSUPRAFATA

(HA)PROCENT %DIN TOTAL

INTRAVILANRUTIER 272.30 4.65 650.08 9.68 +FEROVIAR 286.00 4.88 286.00 4.26 =NAVAL 77.93 1.33 289.94 4.32 +APE 251.00 4.28 270.07 4.02 +LOCUINTEINDIVIDUALE P- P+1 656.10 11.20 540.29 8.04 -

LOCUINTE COLECTIVEP+1- P+4 465.09 7.94 482.29 7.18 +

LOCUINTE COLECTIVEP+4- P+10 58.50 1.00 119.21 1.77 +

INSTITUTII PUBLICE SISERVICII 196.02 3.35 1064.92 15.85 +



/ COMERT SERVICII 155.26 2.65UNITATI INDUSTRIALE/DEPOZITARE 1757.85 30.01 (cuprinde si

actuala zonalibera)

1837.63

27.36

-

ZONA LIBERA 175.75 3.00

SPATII PLANTATE ,AGREMENT, SPORT,PERDELE DEPROTECTIE

159.38 2.72 779.95 11.61

+

PADURI, TERENURIFORESTIERE 95.68 1.63 69.66 1.04 -

CONSTRUCTIIEDILITARE 55.04 0.94 39.99 0.60 -

GOSPODARIECOMUNALA CIMITIRE 84.87 1.45 106.02 1.58 +

TDS INPROPRIETATEA MApN 127.92 2.18 127.92 1.90 -

ALTE TDS 18.60 0.32 18.60 0.28 -TERENURINEPRODUCTIVE 22.62 0.39 - -

ZONA UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 228.09 3.89 34,02 0,51 -

TERENURI AGRICOLEIN INTRAVILAN 674.96 11.52 - -

LIVEZI 21.01 0.36 - -PASUNI 3.42 0.06 - -ARABIL 13.09 0.22 - -TOTAL INTRAVILANTRUP A 5856.43 100.00 6716,59 100.00

TRUP H 29.12 29.12TRUP C 8.40 8.40TRUP D 2.20 2.20TRUP F 3.49 3.49TRUP G 21.14 21.14TOTAL INTRAVILAN UAT GALATI 5920.78 6780.94



Bilanţul suprafeţelor în teritoriul extravilan conform propunerilor PUG Galaţi

Regimul de înălţime, POT; CUT

UTR TIP UTRRH - niveluri/ Hmaxim(metri la coama/atic) POT

% CUTmin max

UTR. 1 Traian Nord- zonă mixtă 2/ 9m 4/15m 70 3,5

UTR. 2 Teren cu destinaţie specială - conversieagrement pe termen lung 1/7m 3/12m 50 2

UTR. 3 Zona agrement- Vânători 1/7m 3/12m 50 2

UTR. 4 Zona locuinţe individuale - Arcaşilor 1/7m 2/9m 35 1

UTR. 5 Zona locuinţe individuale - Arcaşilor 1/7m 2/9m 35 1

UTR. 6 Zona spaţii verzi 1/7m 4/15m 50 2

UTR. 7 Pol urban principal - Traian Nord 2/9m 5/18m 80 4,8

UTR. 8 Bd. Coşbuc - zonă mixtă 2/9m 5/18m 80 4,8

UTR. 9 Bd. Traian - zonă mixtă 1/6m 2/9m 70 2,1

UTR. 10 Zonă locuinţe individuale - Traian 1/6m 2/9m 45 1,5

UTR. 11 Zonă locuinţe individuale - Traian P/3m P+M/6m 20 0,3

UTR. 12 Pol urban secundar - Traian 1/6m 4/15m 80 4

UTR. 13 Zona locuinţe individuale ţesut Rizer 1/6m 2/9m 45 1,5

UTR. 14 Pol urban principal - Coşbuc/Basarabiei 4/15m 5-9 şi >9*/ 18m-30m şi >30m* 80 8 şi >8*

Culoare Zonificare functionala Suprafaţa (ha) % dinextravilan

Teren arabil 12420.55 70.87%

Ape 2931.80 14.91%

Livezi 133.64 0.76%

Vii 23.95 0.14%

Pasuni 90.80 0.51%

Destinaţii speciale 13.50 0.08%

Păduri 9.75 0.05%

Mlaştini 676.85 3.84%

Curţi - construcţii extravilan 84.97 0.48%

Zone unitati agricole 30.16 0.17%

Zona construcţii aferenteechipamentelor tehnice edilitare 11.07 0.06%

Terenuri neproductive 170.36 0.95%

Drumuri + canale de irigaţii 1100.16 6.23%

TOTAL EXTRAVILAN 17582.43 100%



UTR. 14' Pol urban principal- Coşbuc/Basarabiei 4/15m 5-9 şi >9*/ 18m-30m şi >30m* 80 8 şi >8*

UTR. 15 Zona centrală 1/ 6m 4-5/15m-18m 50** 3**

UTR. 16 Locuinţe colective - cartier Vlaicu 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 17 Locuinţe colective - cartier Aviaţiei 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 18 Locuinţe colective - cartier Micro 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 18' Zona locuinţe individuale 1/6m 2/9m 45 1,5

UTR. 19 Zona locuinţe individuale - extindere Fileşti 1/6m 2/9m 35 1

UTR. 20 Ferma agro – zootehnica - conversieagrement 1/6m 3/12m 50 2

UTR. 21 Pol urban secundar - Şoseaua de Centură 2/9m 5/18m 70 4,2

UTR. 22 Locuinţe colective - cartier Tiglina 3 2/9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 23 Zona Mixta - Siderurgistilor/Basarabiei 2/9m 5/18m 80 4,8

UTR. 24 Zona activităţi productive 1/6m**** 4/15m**** 80 4

UTR. 25 Zona locuinţe individuale 1/6m 2/9m 45 1,5

UTR. 26 Pol urban principal - Brăilei 4/15m 5-9 şi >9*/ 18m-30m şi >30m* 80 8 şi >8*

UTR. 27 Locuinţe colective - cartier Mazepa 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 28 Parc - 1/6m 10 0,2

UTR. 29 Locuinţe colective - cartier Tiglina 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 30 Locuinţe colective - cartier Tiglina 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 31 Pol urban principal - centru afaceri 4/15m 5-9 şi >9*/ 18m-30m şi >30m* 80 >9*

UTR. 32 Pol de agrement principal - Faleza Dunării - 4/15m 50 2,5

UTR. 33 Zonă mixtă - prelungirea Brăilei 2/9m 5/18m 70 4,2

UTR. 34 Pol urban principal - Brăilei 4/15m 5-9 şi >9*/ 18m-30m şi >30m* 70 8 şi >8*

UTR. 35 Locuinţe colective - cartier Micro 17 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 36 Locuinţe colective - cartier Dunărea 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5

UTR. 37 Zona activităţi productive/servicii/locuinţeindividuale 1/6m**** 4/15m**** 50 2,5

UTR. 38 Pol de agrement/servicii – secundar - FalezaDunării 2/9m 4/15m 50 2,5

UTR. 39 Pol de agrement / servicii - principal 2/9m 5-9 / 18m-30m 80 8 şi >8*

UTR. 40 Zonă activităţi productive/servicii conexeCombinat - Bărboşi 1/6m**** 4/15m**** 80 4

UTR. 41 Zonă activităţi productive - Combinat 1/6m**** 4/15m**** 80 4

UTR. 42 Spaţii verzi - 1/6m 10 0,2

UTR. 43 Pol universitar, locuinţe şi agrement - Brateş 1/6m 5-9 / 18m-30m* 50 5*

UTR. 44 Zonă activităţi portuare 1/6m**** 4/15m**** 80 4

UTR. 45 Zonă mixtă- În Vale 1/6m 2/9m 50 1,5

UTR. 46 Zonă activităţi productive şi servicii - ZonaLibera 1/6m**** 4/15m**** 80 4

UTR. 47 Zonă activităţi productive 1/6m**** 4/15m**** 80 4

Bilanţul suprafeţelor propuse este prezentat în detaliu în tabelul de mai jos:



Nr.UTR. Tip UTR

Propus

Suprafata(ha)

Functiunimajore

Suprafata(ha)

Detalierecomponenta

functiuni

% dinfuncţ.

Suprafata(ha)

CentralizareRH - niveluri POT

%CUT

min max %

UTR.1

TraianNord‐ zonamixta

2/9m 4/15m 70 3.5 93.8

Zona mixta- locuintecolectivejoase P+1-P+4

92.0092

Circulatii 15 13.8014 Circulatii 15 13.8014

636.9540

6364

.957

264

52.4

979

Institutii şiservicii 40 36.8037 Circulatii 10 0.1789

Locuintecol. joase 45 41.4041 Circulatii 10 9.0858

Zona cudestinatiespeciala

1.7885Circulatii 10 0.1789 Circulatii 10 0.8486

Destinatiespeciala 90 1.6097 Circulatii 15 14.9822

UTR.2

Teren cudestinatiespeciala ‐conversieagrement

1/7m 3/12m 50 2 90.86Zonaconversieagrement

90.8579


TDS/Institutii şi servicii 20 18.1716 Circulatii 15 9.2329

TDS/Agrement/sp verzi

70 63.6005 Circulatii 15 17.0178

UTR.3

Zonaagrement‐Vanatori

1/7m 3/12m 50 2 8.5

Zona unitatisportive şideagrement

8.4859



Spatii verzi 70 5.9401 Circulatii 15 8.6915

UTR.4

Zonalocuinteindividuale‐ Arcasilor

1/7m 2/9m 35 1 99.88

Zonalocuinteindividuale -regim micde inaltimeP-P+1

99.8811


Locuinteindividuale 65 64.9227 Circulatii 15 6.5045


UTR.5

Zonalocuinteindividuale‐ Arcasilor

1/7m 2/9m 35 1 72.85


72.0191





0.8291



UTR.6

Zona spatiiverzi 1/7m 4/15m 50 2 33.95 Zona spatii

verzi 31.5444 Spatii verzi _ 31.5444 Circulatii 15 6.2527



Nr.UTR. Tip UTR Propus Suprafata

(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.

Suprafata(ha) Centralizare

(agrement,scuaruri,fasiiplantate etcZona cai decomunicatieferoviara şiamenajariaferente

2.4046 Comunicatie feroviara

_

2.4046 Circulatii 15 14.6044

UTR.7

Pol urbanprincipal ‐TraianNord

2/9m 5/18m 80 4.8 69.7

Pol urbanprincipal 61.5526



Loc. col.Max P+4-5 15 9.2329 Circulatii 15 8.8147


Zona cai decomunicatieferoviara şiamenajariaferente

1.0557 Comunicatie feroviara _ 1.0557 Circulatii 10 11.1551

UTR.8

Bdl.Cosbuc‐ zonamixta

2/9m 5/18m 80 4.8 138.25

Zona mixta- locuintecolectiveinalte P+4-P+10

111.5931



Locuintecol. Inalte 45 50.2169 Circulatii 10 0.1859


1.8589



UTR.9

Bdl.Traian-zona mixta

1/6m 2/9m 70 2.1 55.65


44.9855



Locuintecol. Inalte 45 20.2435 Circulatii 15 9.3637




UTR. Zona 1/6m 2/9m 45 1.5 56.9 Zona 57.9436 Circulatii 15 8.6915 Circulatii 15 1.9647




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


10 locuinteindividuale‐ Traian

locuinteindividuale -regim micde inaltimeP-P+1




2.1956 Comunicatie feroviara _ 2.1956 Circulatii 15 11.3311

UTR.11

Zonalocuinteindividuale‐ Traian

P/3m P+M/6m 20 0.3 35.8


21.3522




UTR.12

Pol urbansecundar -Traian

1/6m 4/15m 80 4 46.75 Pol urban 43.3633





UTR.13

Locuinteindividualetesut Rizer

1/6m 2/9m 45 1.5 66.85


63.8762




Zona pentruinstitutiipublice şiservicii

1.7356 Institutii şiservicii _ 1.7356 Circulatii 15 23.6479

UTR.14

Pol urbanprincipal ‐Cosbuc/Basarabiei

4/15m

5‐9 şi>9*/18m‐

30m şi>30m*

80 8 şi>8* 26.5 Pol urban

principal 26.7123





2

UTR. Pol urban 4/15m 5‐9 şi 80 8 şi 67.6 Pol urban 47.9622 Circulatii 15 7.1943 Circulatii 10 2.9276




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


14' principal ‐Cosbuc/Basarabiei

>9*/18m‐

30m şi>30m*

>8* principal Institutii şiservicii 55 26.3792 Circulatii 15 10.1617





Destinatiespeciala

90 14.3870 Circulatii 10 1.6846

UTR.15

Zonacentrala 1/ 6m 4‐5/15

m‐18m 50** 3** 232.85

Zonacentrala 211.1956






0.2568



UTR.16

Locuintecolective -Vlaicu

2/ 9m 4/15m*** 30 1.5 51.85

Zonalocuintecolectivejoase - P+1-P+4 şifunct.compl.

41.6844




Spatii verzi 10 4.1684 Circulatii 15 0.0267

UTR.17

Locuintecolective -Aviatiei

2/ 9m 4/15m*** 30 1.5 97.35


97.3627


Loc. col.Max P+4-5 60 58.4176 Cai

rutiere_ 5.2338

Institutii şiservicii 15 14.6044 Cai

rutiere _ 2.7846

Spatii verzi 10 9.7363 Com.ferov.

_ 2.4046 365.9480

UTR.18

Locuintecolective -Micro

2/ 9m 4/15m*** 30 1.5 119.45


47.3711

Circulatii 15 7.1057 Com.ferov. _ 1.0557

Loc. col.Max P+4-5 60 28.4227 Com.

ferov._ 2.1956

Institutii şiservicii 15 7.1057 Com.

ferov._ 23.1266




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


Spatii verzi 10 4.7371 Com.ferov.

_ 2.4187

Zonaconstructiiaferenteechipamentelor tehniceedilitare

2.3074

Circulatii 10 0.2307 Com.ferov.

_ 5.8084

Edilitare 90 2.0767 Com.ferov.

_12.9621

UTR.18 '

Locuinteindividuale 1/6m 2/9m 45 1.5 58.76


58.7645


5Locuinteindividuale 65 38.1969 Com.

ferov. _ 32.7840

Institutii şiservicii 20 11.7529 Com.

ferov. _ 50.0400

UTR.19

Zonalocuinte-extindereFilesti

1/6m 2/9m 35 1 135.3


110.1675


Locuinteindividuale 65 71.6089 Com.

ferov. - 58.7638

Institutii şiservicii 20 22.0335 Inst. şi

serv. 40 36.8037

1054.2056



_

23.1266 Inst. şiserv. 20 1.6972

UTR.20

Fermaagro -conversieagrement

1/6m 3/12m 50 2 108.75


111.5512

Circulatii 10 11.1551 Inst. şiserv. 10 9.9881


serv. 10 7.2848

Spatii verzi 70 78.0858 Inst. şiserv. 55 33.8539

UTR.21

Pol urbansecundar ‐Soseauade Centura

2/9m 5/18m 70 4.2 27.4 Pol urban 32.6006



serv. 40 17.9942

Loc. col.Max P+4-5 25 8.1502 Inst. şi

serv. 20 11.5887

Locuinteindividuale 25 8.1502 Inst. şi

serv. 20 4.2704

UTR.22

Locuintecolective ‐cartierTiglina 3

2/9m 4/15m*** 30 1.5 111.45

Zonalocuintecolectivejoase - P+1-P+4 şifunct.

102.8559



serv. 20 12.7752


serv. - 1.7356




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


compl. Spatii verzi 10 10.2856 Inst. şiserv. 55 14.6918


4.1615


Edilitare 90 3.7454 Inst. şiserv. 55 116.235

0

UTR.23

ZonaMixta‐Siderurgistilor/Basarabiei

2/9m 5/18m 80 4.8 61.75


85.3804



serv. 15 14.6044

Locuintecol. Inalte 45 38.4212 Inst. şi

serv. 15 7.1057

UTR.24

Zonaactivitatiproductive

1/6m****

4/15m**** 80 4 124.8

Zona mixta- activitatiproductivenepoluanteşi servicii

123.4318



serv. 20 22.0335

Activitatiproductive 45 55.5443 Inst. şi

serv. 20 22.3102

Zona unitatiindustriale -depozitare

1.3980Circulatii 10 0.1398 Inst. şi

serv. 35 11.4102

Activitatiproductive 90 1.2582 Inst. şi

serv. 15 15.4284

UTR.25

Zonalocuinteindividuale

1/6m 2/9m 45 1.5 64.2


62.4246



serv. 45 55.5443


serv. 20 12.4849

UTR.26

Pol urbanprincipal ‐Brailei

4/15m

5‐9 şi>9*/18m‐

30m şi>30m*

80 8 şi>8* 56.9




serv. 15 1.9647


serv. 15 7.1781


serv. 15 7.9890


0.7356


Edilitare

90

0.6620 Inst. şiserv. 20 20.1190




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


UTR.27

Locuintecolective ‐cartierMazepa

2/ 9m 4/15m*** 30 1.5 13.1


13.0979



serv. 55 31.8460


serv. 15 6.3296


UTR.28 Parc ‐ 1/6m 10 0.2 21.5

Zona spatiiverzi(agrement,scuaruri,fasiiplantateetc)

21.4797 Spatii verzi

_

21.4797 Inst. şiserv. 45 43.7753

UTR.29

Locuintecolective ‐cartierTiglina

2/ 9m 4/15m*** 30 1.5 50.2


47.8541



serv. 20 31.5306


serv. 45 133.5202


UTR.30

Locuintecolective ‐cartierTiglina

2/ 9m 4/15m*** 30 1.5 59.65


53.2600



serv. 20 2.5710


serv. 15 4.7809


UTR.31

Pol urbancentruafaceri

4/15m

5‐9 şi>9*/18m‐

30m şi>30m*

80 >9* 124.9




serv. 20 0.0356

Loc. col.Max P+4-5 15 11.0696 Comert

şi serv 20 5.4460


serv. 20 3.3692


1.7433

Destinatiespeciala 90 1.5690 Com.

navala _ 1.5406 289.93

Circulatii 10 0.1743 Com.navala _ 288.397

8




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


84


9.9730

Circulatii 10 0.9973 Loc.col.inalte 45 51.0534 1

19.2129

Edilitare 90 8.9757 Loc.col.inalte 45 20.2435

UTR.32

Pol deagrementprincipal ‐FalezaDunarii

‐ 4/15m 50 2.5 177.25

Polagrementfaleza

100.3574

Circulatii 10 10.0357 Loc.col.inalte 45 38.4212

Institutii şiservicii 20 20.0715 Loc.col.i

nalte 45 9.4949

Spatii verzi 70 70.2502 Loc. col.joase 45 41.4041

482.2931


24.6861Circulatii 10 2.4686 Loc. col.

joase 15 9.2329

Destinatiespeciala 90 22.2175 Loc. col.

joase 25 10.8408

Zona cai decomunicatienavala

1.5406 Comunicatie navala _ 1.5406 Loc. col.

joase 15 4.0068

Ape 47.4336 Ape _ 47.4336 Loc. col.joase 15 7.3731


4.7231

Circulatii 10 0.4723 Loc. col.joase 15 31.7005

Edilitare 90 4.2508 Loc. col.joase 60 25.0106

UTR.33

Zona mixta‐prelungirea Brailei

2/9m 5/18m 70 4.2 25.9


21.0997


Institutii şiservicii 40 8.4399 Loc. col.

joase 60 28.4227

Locuintecol. Inalte 45 9.4949 Loc. col.

joase 25 8.1502

UTR.34

Pol urbanprincipal ‐Brailei

4/15m

5‐9 şi>9*/18m‐

30m şi>30m*

70 8 şi>8* 57.9 Pol urban

principal 57.9019



joase 15 0.8155

Loc. col.Max P+4-5 15 8.6853 Loc. col.

joase 60 7.8587

Locuinteindividuale 15 8.6853 Loc. col.

joase 60 28.7125




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


UTR.35

Locuintecolective ‐cartierMicro 17

2/9m 4/15m*** 30 1.5 42.65


42.1973



joase 15 11.3311


joase 15 8.6853

Spatii verzi 10 4.2197 Loc. col.joase 60 25.3184

UTR.36

Locuintecolective ‐cartierDunarea

2/9m 4/15m*** 30 1.5 104.45


103.6986



joase 60 19.1236

Institutii şiservicii 15 15.5548 Loc. Ind. 65 64.9227

540.2926

Spatii verzi 10 10.3699 Loc. Ind. 65 47.3513

UTR.37

Zonaactivitatiproductive/servicii/locuinteindividuale

1/6m****

4/15m**** 50 2.5 101.8


97.2785

Circulatii 10 9.7279 Loc. Ind. 15 9.2329


Activitatiproductive 45 43.7753 Loc. Ind. 65 13.8789



_

2.4187 Loc. Ind. 25 10.8408

UTR.38

Pol deagrement/servicii‐secundar‐FalezaDunarii

2/9m 4/15m 50 2.5 40.35Polagrementfaleza

39.4198




UTR.39

Pol deagrement/servicii ‐principal

2/9m5‐9 /

18m‐30m

80 8 şi>8* 277.9

Zona pentruinstitutiipublice şiservicii

157.6528




Paduri,terenuriforestiere

57.9624 Paduri_

57.9624 Loc. Ind. 25 8.1502

Ape 30.1033 Ape _ 30.1033 Loc. Ind. 65 40.5760




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


Zona cai decomunicatierutiera şiamenajariaferente

5.2338 Cai rutiere

_

5.2338 Loc. Ind. 15 0.8155



_

5.8084 Loc. Ind. 15 11.3311

Zoneagricole înintravilan

0.2016 Spatii verzi_

0.2016 Loc. Ind. 15 8.6853


6.5794


Edilitare 90 5.9215 Loc. Ind. 75 15.0272

UTR.40

Zonaactivitatiproductive/serviciiconexeCombinat‐Barbosi

1/6m****

4/15m**** 80 4 325.85


296.7115



Activitatiproductive 45 133.5202 Loc. Ind. 65 0.1156



_

12.9621 Spatiiverzi 70 5.9401

716.3539


0.1706

Circulatii 10 0.0171 Spatiiverzi

_ 31.5444

Edilitare90

0.1535 Spatiiverzi 10 4.1684

UTR.41

Zonaactivitatiproductive‐ CombinatSidex

1/6m****

4/15m**** 80 4 1412.85


1249.2816

Circulatii 10 124.9282 Spatiiverzi 10 9.7363

Activitatiproductive 90 1124.353

4Spatiiverzi 10 4.7371


29.2764


Institutii şiservicii 45 13.1744 Spatii

verzi 10 10.2856

Activitatiproductive 45 13.1744 Spatii

verzi 10 1.3098




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.



142.9855 Comunicatie feroviara _ 142.9855 Spatii

verzi

_

21.4797

Zona cai decomunicatierutiera şiamenajariaferente

2.7846 Cai rutiere _ 2.7846 Spatiiverzi 10 4.7854

Ape 96.0734 Ape _ 96.0734 Spatiiverzi 10 5.3260

UTR.42 Pol verde ‐ 1/6m 10 0.2 54.4

Paduri,terenuriforestiere

11.6973 Paduri_

11.6973 Spatiiverzi 70 70.4165

Ape 10.6806 Ape _ 10.6806 Spatiiverzi 10 4.2197

UTR.43

Poluniversitar,locuinte şiagrement ‐Brates

1/6m5‐9 /

18m‐30m*

50 5* 393.05


67.7447


Locuinteindividuale 65 44.0341 Spatii

verzi 70 27.5939


verzi 70 110.3570

Zonalocuinteindividualecu densitateredusa

20.0362

Circulatii 15 3.0054 Spatiiverzi

- 0.2016


verzi 10 2.0036

Spatii verzi 10 2.0036 Spatiiverzi 70 8.9984

Zona partercomercial 27.2302



verzi 10 3.18726

Comert 20 5.4460 Spatiiverzi _ 289.815

4


12.8548


129.0827


verzi 70 63.6005

Spatii verzi 70 8.9984 TDS 90 1.5690

Zonainvatamant,sport

16.8458Circulatii 10 1.6846 TDS 90 0.7462

Invatamant,sport 20 3.3692 TDS 90 1.6730




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


Spatii verzi 70 11.7921 TDS 90 0.2311


31.8726

Circulatii 15 4.7809 TDS 90 1.6097

Loc. col.Max P+4-5 60 19.1236 TDS 90 6.0565

Institutii şiservicii 15 4.7809 TDS 90 13.3146

Spatii verzi 10 3.18726 TDS 90 22.1106


32.7840 Comunicatie feroviara _ 32.7840 Edilitare 90 2.0767

28.0298

UTR.44

Zonaactivitatiportuare

1/6m****

4/15m****

8882280 4 388.7

Zona cai decomunicatienavala

288.3978 Comunicatie navala _ 288.3978 Edilitare 90 3.7454


50.0400 Comunicatie feroviara _ 50.0400 Edilitare 90 0.6620


5.9848Circulatii 10 0.5985 Edilitare 90 8.9757

Activitatiproductive 90 5.3863 Edilitare 90 4.2508


0.6795

Circulatii 10 0.0680 Edilitare 90 5.9215

Edilitare 90 0.61155 Edilitare 90 0.1535

Ape 53.9764 Ape _ 53.9764 Edilitare 90 0.61155

UTR.45

Zona mixta‐ în Vale 1/6m 2/9m 50 1.5 37.15

Zona mixta- locuinteindividuale

34.5831


Institutii şiservicii 40 13.8332 Edilitare 90 0.8993

Locuinteindividuale 45 15.5624 Activ.

prod. 45 55.5443 1561.11

Zonaconstructiiaferenteechipamentelor tehnice

0.9168

Circulatii 20 0.1834 Activ.prod. 90 1.2582

Edilitare 80 0.7334 Activ.prod. 45 43.7753




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


edilitare 18

UTR.46

Zonaactivitatiproductiveşi servicii ‐ZonaLibera

1/6m****

4/15m**** 80 4 193.4


149.3043


2Institutii şiservicii 45 67.1869 Activ.

prod. 90 1124.3534

Activitatiproductive 45 67.1869 Activ.

prod. 45 13.1744


0.9992


Edilitare 90 0.8993 Activ.prod. 45 67.1869


10.2585 Comunicatie feroviara _ 10.2585 Activ.

prod. 90 116.9127

Ape 10.6582 Ape _ 10.6582 Ape _ 47.4336

248.9255UTR.

47

Zonaactivitatiproductive

1/6m****

4/15m**** 80 4 190.65


129.9030Circulatii 10 12.9903 Ape _ 30.1033

Activitatiproductive 90 116.9127 Ape _ 96.0734


0.1778

Circulatii 15 0.0267 Ape _ 10.6806

Institutii şiservicii 20 0.0356 Ape _ 53.9764

Locuinteindividuale 65 0.1156 Ape _ 10.6582


58.7638 Comunicatie feroviara _ 58.7638 Paduri

_

57.962469.6597G

Zonagospodariecomunala‐cimitire

Zonagospodariecomunala‐cimitire 106.0248

Gospodariecomunala

_

106.0248 Paduri

_

11.6973

V

Sp verzi,fasii pl. deprot., cul.the.

Zona spatiiverzi 289.8154 Spatii verzi _ 289.8154 Gosp.

Com.

_

106.0248

106.02




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


48

TRUURIB-J

TrupB

Zonapentruactivitatiagro -zootehnice

Zona pentruactivitatiagro -zootehnice

6.9980

Activ.agro-zootehnice 85 5.9483 Circulatii 15 1.0497

13.1311

87.5

407


TrupC

Zonaconstructiiaferenteechipamentelortehniceedilitare


8.4055

Edilitare 85 7.1447 Circulatii 15 0.3358


TrupD

Zonaunitatiindustriale-depozitare


2.2388

Activitatiproductive 85 1.9030 Circulatii 15 0.5230


TrupE(fostG)



10.3489



TrupF(fostH)



3.4866


Circulatii 15 0.5230 Edilitare 85 7.1447 8.5897

TrupG(fostI)



21.3344

Activitatiproductive 85 18.1342 Edilitare 85 0.1700


TrupH(fostK)

Zonapentruactivitatiagro -zootehnice

Zona pentruactivitatiagro -zootehnice

33.0285

Activ.agro-zootehnice 85 28.0742 Activit.

Product. 85 1.903031.7974

Circulatii 15 4.9543 Activit.Product. 85 8.7966

TrupI(fostL)

Zonaconstructiiaferenteechipamen

Zonaconstructiiaferenteechipament

0.2000Edilitare 85 0.1700 Activit.

Product. 85 2.9636

Circulatii 15 0.0300 Activit.Product. 85 18.1342




(ha)Functiuni

majoreSuprafata

(ha)Detaliere

componentafunctiuni

% dinfuncţ.


telortehniceedilitare

elor tehniceedilitare

TrupJ(fostM)

Zonaconstructiiaferenteechipamentelortehniceedilitare


1.5000

Edilitare 85 1.2750Activ.agro-zootehn.

85 5.948334.0225

Circulatii 15 0.2250Activ.agro-zootehn.

85 28.0742

Legendă Categorii UTR-uriZONA CENTRALĂ ISTORICA - UTR 15POLI URBANI PRINCIPALI- UTR 7, UTR 14, UTR 14’, UTR 26, UTR 31,UTR 34POLI URBANI SECUNDARI - UTR 12, UTR 21ZONE MIXTE DE DEZVOLTARE - UTR 1, UTR 8, UTR 9, UTR 23, UTR 33,UTR 45ZONE ACTIVITATI PRODUCTIVE - UTR 24, UTR 37, UTR 40, UTR 41,UTR 46, UTR 47ZONE LOCUINTE INDIVIDUALE - UTR 4, UTR 5, UTR 10, UTR 11, UTR13, UTR 18’, UTR 19, UTR 25ZONE LOCUINTE COLECTIVE - UTR 16, UTR 17, UTR 18, UTR 22, UTR27, UTR 29, UTR 30, UTR 35, UTR 36ZONE şi POLI DE AGREMENT - UTR 2, UTR 3, UTR 20, UTR 39ZONA DE AGREMENT FALEZA DUNARII - UTR 32 şi UTR 38POL UNIVERSITAR, LOCUINTE şi AGREMENT - BRATES, UTR 43ZONE SPATII VERZI, PARCURI - UTR. 6, UTR. 28, UTR 42G - ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ - CIMITIREV – ZONA SPAŢIILOR VERZI DE PROTECTIE



Zonele de locuinţe colectiveTerenul destinat exclusiv locuinţelor colective este de 523,59ha şi reprezintă cca 8,94% dinintravilan, fiind repartizat astfel:

- locuinţe colective (P+1 - P+4) : 465,09ha (7,94%);- locuinţe colective (P+4 - P+10) : 58,5ha (1%).

Studiul densităţii locuitorilor arată că:- Aproximativ 80% din populatia Municipiului Galaţi locuieste în ansambluri de locuintecolective;- Aproximativ 60% din populaţia Municipiului Galaţi locuieşte în ansambluri de locuinţe colectivecu o densitate mai mare de 200 de locuitori la hectar.- Lipseşte un tip de locuire organizată în jurul unui palier intermediar de 100 - 150 de locuitori lahectar. Acesta se poate obţine sau prin densificarea unor zone de locuit tradiţionale sau prinadăugarea unor zone de locuinte colective, mai puţin dense decât cele existente.- Zonele de extindere a intravilanului sunt în curs de formare. În lipsa unui plan de organizare,acestea vor fi lipsite de dotări corespunzătoare din cauza densităţii mici ce nu va asigurasustenabilitatea unor dotări de calitate.

Cartierul Tipologia Populaţia Suprafaţa (ha) Densitate (loc./ha)CentruZona veche

Parcelar tradiţionalParcelar tradiţional

944513865

91,27357,62

103,4838,77

ZonaPiaţa centrală Parcelar tradiţional 15478 170,29 90,88

Zona Gării Parcelar tradiţional 2090 86,2 24,25

Mazepa I Ansamblu de locuinţecolective 8311 39,26 211,69

Mazepa II Ansamblu de locuinţecolective 8497 43,76 194,17

Tiglina I Ansamblu de locuinţecolective 15852 152,49 103,95

Tiglina II Ansamblu de locuinţecolective 10930 57,19 191,12

Tiglina III(Micro 16)

Ansamblu de locuinţecolective 33935 195,74 173,37

Tiglina IV(Micro 17 şi 18)


Aviaţiei (Micro 38, 39a,39b, 39c, 40 şi 13b)


Aurel Vlaicu Ansamblu de locuinţecolective 34997 173,41 201,82

Dunărea (Micro 19, 20,21)


Micro 14 Ansamblu de locuinţecolective 6106 28,39 215,08

Micro 13B Parcelar locuinţeindividuale 9674 112,6 85,91

Port Zonă mixtă – parcelar şilocuinţe colective 5553 85,44 64,99

Zona de centură Parcelar locuinţeindividuale 135 135,52 1,00

Valea oraşului Parcelar locuinţeindividuale 220 151,44 1,45

Traian Parcelar locuinţeindividuale 2186 527,65 4,14

Fileşti Parcelar locuinţeindividuale 366 205,76 1,78

Valea Cătuşa Parcelar locuinţeindividuale 34 18,28 1,86

Barboşi Parcelar locuinţeindividuale 389 100,1 3,89

Zonele de locuinţe individualeCea mai mare parte a zonei de locuit este destinată locuinţelor individuale (P – P+1). Suprafaţarezervată acestora este de 656,1ha, reprezentând 11,2% din intravilan.



Zona destinată instituţiilor publice şi serviciilor/comerțZona instituţiilor publice şi serviciilor ocupă o suprafaţă de 1064,92ha (15,85% din intravilan).Concentrarea zonelor de comerţ şi servicii este evidentă în special în zona central vestică şi centralestică a oraşului. Unităţile comerciale dispuse liniar de-a lungul marilor artere evidenţiază tendinţelede dezvoltare a unor axe comerciale - Brăilei, Siderurgiştilor, Coşbuc - cu potenţial de extindere cătrezonele slab deservite de dotările comerciale. Zonele Arcaşilor, Fileşti, Barboşi sunt slab deservite cudotări de comerţ şi servicii, având în vedere accesibilitatea redusă şi dezvoltarea rapidă a zonelor delocuit.

Zona unităţilor agro-zootehniceZona unităţilor agricole ocupă o suprafaţă de 34,02ha, reprezentând un procent de 0,51%.

Zona unităţi industriale şi depozitare (cuprinde şi actuala zonă liberă)Zonele destinate unităţilor industriale şi de depozitare ocupă o suprafaţă de 1837,63ha, reprezentândun procent de 27,36% din intravilan. Zonele industriale poziţionate în zona vestică (CombinatulSiderurgic) şi în zona estică sunt constrângeri clare în limitarea extinderii intravilanului. Astfelextinderea limitelor intravilanului trebuie să ia în considerare crearea de zone de protecţie (perdele deprotecţie) şi de eliminare a riscurilor de mediu. Zonele industriale şi de depozitare disperasate înteritoriul urban, în special în zona central nordică sunt dezafectate şi prezintă potential dereconversie.

Zona căilor de comunicaţieZona căilor de comunicaţie şi transport în cadrul intravilanului se întrepătrunde cu celelalte zonefuncţionale, fiind de fapt factorul de legătură între ele. Zona căilor de comunicaţie la nivelulmunicipiului ocupa 1496,09ha, reprezentând 22,28% din totalul intravilanului, şi cuprindeurmătoarele tipuri:

- căi rutiere şi parcări: 650,08ha (9,68%);- căi ferate şi spaţiile aferente: 286ha (4,26%);- naval: 289,94ha (4,32%);- ape: 270,07ha (4,02%);

Zona spaţiilor plantate, agrement, sport, perdele de protecţieSpaţiile verzi propuse ocupă 779,95ha, reprezentând 11,61% din intravilan.

Zona de păduri, terenuri forestiereZona terenurilor forestiere în intravilan ocupă 69,66ha, resprezentând 1,04% din intravilan.

Zona gospodărie comunală-cimitire construcţiilor tehnico - edilitareZona cuprinde suprafeţele destinate echiparii tehnico-edilitare şi de gospodarie comunală(inclusiv cimitire). Zona ocupă un procent de 1,58% din intravilan, reprezentat de 106,02ha.

Zona terenurilor cu destinaţie specialăZona terenurilor cu destinaţie specială ocupă o suprafaţă de 127,92ha, reprezentând 1,9% dinintravilan. Pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi, Ministerul Apararii Nationale detine înadministrarea sa următoarele imobile: 383, 302, 453, 3006, 5156, 703, 2823, 738, 530, 3397,3285, 765 cu suprafata totala de 141.4191ha din care 1.279.204,00mp în intravilan şi134.987,00mp în extravilan.

La nivelul Municipiului Galaţi figureaza următoarele zone cu destinatie speciala (TDS) înproprietatea Ministerului Apararii Nationale: imobilul nr. 3397 Galaţi (0.0932ha) cu destinatialocuinte de serviciu situat pe str. N. Balcescu nr 17A, bl V3A, şi 3285 Galaţi (0.0541ha) cudestinatia locuinte de serviciu, situat pe str. Basarabiei nr 55, bl A16, cazarma 530 situată pestrada Stefan cel Mare nr. 32, precum şi nt. 765 (depozit) marcate în plansele aferente PUGMunicipiul Galaţi.



2.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevantePlanul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic înactivitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă amunicipiului. Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-seîn act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot săapară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice.

La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederileOUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, în sensulluării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şilocalităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri dedezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări deapărare împotriva inundaţiilor.

Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesara se elabora în continuare următoarele documentaţii: cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi); planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate concesionării .

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu cel alStatelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând dela această premisă, priorităţile şi măsurile incluse în Planul Naţional de Dezvoltare pentru CoeziuneEconomică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. Deasemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, darşi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum şi în Planurile Regionale de Dezvoltare(P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională (A.D.R.).

Din Planul de Urbanism General şi Regulamentul Local aferent acestuia întocmit de Universitatea deArhitectura şi Urbanism Ion Mincu Bucuresti / Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza şiConsulting, a rezultat că pentru întocmirea documentaţiei de urbanism a fost analizat Planul deAmenajare a Teritoriului Naţional; Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galaţi – Brăila –Tulcea, elaborat de INCD Urbanproiect Bucuresti 2005; Planul de Amenajare a TeritoriuluiJudeţului Galaţi; Planul de Urbanism General al Municipiului Galaţi şi RLU aferent alMunicipiului Galaţi, elaborat de INCD Urbanproiect Bucureşti;

In PUG Municipiul Galaţi sunt prevăzute obiective care se regăsesc în Planul Naţional de Acţiunepentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Planul Naţional deGestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi PlanulJudeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Galaţi.

2.3.1. Planuri şi programe la nivel localPolitica Consiliului Local al Municipiului Galaţi este o politică investiţională, cu realizări şi propuneri deproiecte de investiţii în infrastructură efectuate în principal cu fonduri de la bugetul local. La întocmireaMemoriului de Actualizare a Planului Urbanistic General s-au avut în vedere următoarele obiective: obiectivele propuse prin Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) şi prin Planurile Urbanistice de Detaliu(PUD) elaborate şi aprobate în perioada 2001 – 2008 pentru diferite zone din cadrul MunicipiuluiGalaţi, Autorizaţiile de construire emise în perioada 2001 - 2008. la stabilirea obiectivelor şi măsurilor propuse prin Actualizarea PUG Municipiul Galaţi au fostanalizate şi Zonele protejate construite - ansambluri şi monumente istorice, cuprinse în ListaMonumentelor Istorice 2010, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2361/2010 publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010.

• Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Galaţi – 2010 - 2015Perspective de Dezvoltare, se prevad următoarele:



- crearea de noi investiţii în judeţ, semnificative ca valoare şi cantitate, mai ales în direcţia dezvoltăriide afaceri noi cu potenţial de creştere rapidă; vor fi încurajate mai ales domeniile care produc ovaloare adaugată crescută şi care creează bunăstare la nivel local;- crearea de noi locaţii destinate activităţilor de producţie concentrate în zonele urbane;În acest scop vor fi utilizate prin reactivare cu prioritate suprafeţele abandonate în urma fostelorexploatări industriale. În reactivarea zonelor industriale se va avea în vedere adaptareainfrastructurilor de transport şi utilităţi, precum şi respectarea cu stricteţe a reglementărilor de mediu şia principiilor dezvoltării durabile;- dezvoltarea spiritului întreprinzător şi a potenţialului de inovare în rândul companiilor gălăţene cupotenţial de creştere, prin extinderea infrastructurii de sprijinire a afacerilor – dezvoltarea deincubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, centre de transfer tehnologic;- extinderea infrastructurilor de transport existente necesare mediului de afaceri şi introducerea unornoi căi şi mijloace de transport în judeţ (aeroport, autostrăzi); îmbunătăţirea şi extindereainfrastructurii tehnologice şi informaţionale dedicate mediului de afaceri la nivel judeţean;- asigurarea de servicii suport pentru afaceri în toate zonele urbane ale judeţului, în scopul acopeririinevoilor mediului de afaceri din judeţ şi al creşterii atractivităţii investiţionale;- extinderea infrastructurii existente de cazare şi conferinţe pentru mediul de afaceri şi dezvoltareaunor centre de conferinţe, expoziţii şi târguri de mari suprafeţe;- asigurarea existenţei de centre comerciale de desfacere cu amănuntul, în scopul asigurării la nivellocal a necesarului zilnic, pe termen scurt, de alimente şi bunuri de consum; comerţul cu amănuntulpe suprafeţe mari trebuie orientat în principal lângă arterele de circulaţie din apropierea zonelorurbane;- modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale astfel încât să corespundă cerinţelor actualede traffic;- asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure dealimentare cu energie (electrică, gaze naturale, combustibili, etc.) a tuturor consumatorilor din judeţ,conform principiilor prioritare de protecţia mediului; se vor avea în vedere toate posibilităţile deeconomisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie să fie ecologică şi ieftină.

• Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Galaţi – planul deinvestiţii pe termen lungFace parte din Programul Operational Sectorial Mediu 2007 – 2013 care continuă programele dedezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel naţional care au fost iniţiate în cadrul asistenţei de pre-aderare, în particular Phare şi ISPA. În plus faţă de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POSMediu se urmăreşte stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punctde vedere al protecţiei mediului. De asemenea, priorităţile POS Mediu includ intervenţii în domenii maipuţin abordate până în prezent, precum eficientizarea sistemelor de încălzire urbane, prevenireariscurilor, reconstrucţia ecologică sau implementarea Planurilor de management Natura 2000.Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi astandardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

• Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU)Pentru polul de creştere - Municipiul Galaţi şi zonele adiacente, elaborat în 2009, indică măsurilestringente ce se impun în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce suntlegate de somaj şi de îmbătrânirea populaţiei. In partea de nord a oraşului se află Cartierul Traian,cartier în plină dezvoltare, cu locuinţe individuale şi zone comerciale. Conform PIDU, zonametropolitană Dimitrie Cantemir, reprezintă zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare economică.Aici se vor construi aeroportul, coridorul IX, centura de ocolire şi va creşte accesibilitatea şi se vadiminua timpul de trafic între Galaţi şi celelalte oraşe/regiuni ale ţării. Conform „Planului Integrat deDezvoltare Urbană” pentru polul de creştere “Municipiul Galaţi şi zonele adiacente”, zona prioritară deintervenţie la nivelul oraşului cu proiecte şi programe este Zona metropolitană Dimitrie Cantemir, carepoate funcţiona ca motor al dezvoltării economice, dată fiind poziţia geografică, proiectele comunede relansare economică a zonei Galaţi - Brăila, prin realizarea a 7 obiective importante: podpeste Dunăre, aeroport, zonă industrială nepoluantă, cartier rezidenţial la Brăila, cartierrezidenţial la Galaţi, extinderea la patru benzi de circulaţie a şoselei Galaţi-Brăila de pe dig şichiar înfiinţarea unei curse de tren rapid, de tip monorai între cele două oraşe învecinate de laDunăre. Din cele 7 obiective care erau stabilite în urmă cu câţiva ani ca fiind parte a



programului de relansare economică a zonei Galaţi-Brăila, 4 sunt în curs de derulare. Astfel,proiectul podului peste Dunăre, deziderat al brăilenilor şi gălăţenilor, a început să se derulezeprin realizarea unui studiu de fezabilitate şi începerea lucrărilor de construcţie la sfârş itul anului2009. Proiectul de construire a aeroportului a fost început prin stabilirea zonei în care va fiamplasat. Aeroportul - Zagna Vădeni – va avea ca profil transportul de mărfuri şi persoane.Proiectul mai prevede şi construirea, în zonă, de depozite de marfă şi chiar a unui hotel, ceeace va conduce la dezvoltare economică şi la crearea de locuri noi de muncă.

O altă zonă importantă este Zona Comercială Liberă Galaţi-Giurgiuleşti – Reni, factor de dezvoltareeconomic prin situarea geografică cu acces la Dunăre şi facilităţile fiscale pe care le oferă.

In PIDU se specifică următoarele:- extinderea reţelei de canalizare în cartierul Traian Nord, utilizându-se pentru aceasta fonduri ISPA ;- dezvoltarea investiţiilor şi a locuinţelor în zona periurbană a Municipiului Galaţi (Traian, Arcașilor,Fileşti, Braboşi, Dimitrie Cantemir) impune extinderea reţelelor de canalizare în aceste cartiere;- pentru a face faţă dezvoltării economice şi sociale a Municipiului Galaţi şi a arealului său deinfluenţă, SC APA CANAL SA în cadrul proiectului ISPA aflat în curs de implementare va realiza staţiade epurare ape uzate şi colectorul de canalizare;La nivelul comunităţii locale există proiecte de investiţii de importanţă locală care vizează extindereareţelei de drumuri interioare localităţii, reabilitarea căilor rutiere existente, dezvoltarea reţelelor deutilităţi, etc.

• Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului – judeţul Galaţi, elaborat în anul2006, actualizat în anul 2011 este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţide planificare ale autorităţilor administaţiei publice locale. Scopul acestui plan este dezvotarea uneiviziuni a comunităţii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din MunicipiulGalaţi, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şiaspectelor principale de mediu, precum şi implementarea acţiunilor care să conducă la oîmbunătăţirea calităţii mediului şi reducerea impactului negative al activităţilor antropice asuprasănătăţii populatiei.

2.3.2. Planuri şi programe la nivel regionalIn vederea adoptarii solutiei optime in derularea proiectului propus si pentru a evita aparitia unor stariteritoriale conflictuale la nivelul arealului de impact al proiectului, au fost urmarite corelatiile siinterferentele cu urmatoarele planuri si programe:

• Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud- Est – potrivit acestei strategii, printre principaleledirectii de dezvoltare a regiunii ar trebui sa se regaseasca: restructurarea ramurilor industrialenerentabile, stimularea activitatilor economice performante, modernizarea si diversificarea activitatilor,promovarea serviciilor destinate sustinerii activitatilor economice, alinierea la standardele europene siinternationale in vederea cresterii exporturilor, utilizarea mai eficienta a energiei, dezvoltarea rurală,dezvoltarea şi diversificarea activităţilor din economice din mediul rural, dezvoltarea şi modernizareaactivităţilor în silvicultură, dezvoltarea potentialului de cecetare-dezvoltare si de inovare, creştereaocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: promovarea măsurilor active deocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională,îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale, achiziţionarea de competenţe specializate îndomeniul administrării şi dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniuluinatural, istoric şi cultural, dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, imbunătăţireaserviciilor în turism, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatiilor economice (centre deinovare si transfer de tehnologie, parcuri industriale, centre de consultanta, etc.).

Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2010 - 2020 (MasterPlan Regional Sud-Est) a fost elaborat ȋncepând cu noiembrie 2009, odată cu finalizarea Planului deDezvoltare Regionalӑ 2009 – 2013 a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. Master Plan Regional Sud-Esteste un document strategic complex realizat sub coordonarea Agenţiei pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est, în conformitate cu atribuţiile sale în domeniul susţinerii dezvoltării regionale. Documentulconturează cadrul strategic de referinţă pentru planificarea regională, identificând priorităţile dedezvoltare pe baza resurselor endogene ale regiunii, precum şi pe baza oportunităţilor oferite de



politica de coeziune a Uniunii Europene. Obiectivele de dezvoltare au conturat următoarele priorităţiregionale, care sunt prezentate într-o secvenţă ne-ierarhizată:Prioritatea 1. Crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional;Prioritatea 2. Dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional;Prioritatea 3. Promovarea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor renovabile;Prioritatea 4. Modernizarea economiei;Prioritatea 5. Dezvoltarea unei forţe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieţei muncii înscopul menţinerii şi creării de locuri de muncă de calitatePrioritatea 6. Îmbunătăţirea performanţei sistemului de educaţie şi formare;Prioritatea 7. Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale, serviciilor de sănătate,precum şi prin sport şi culturăPrioritatea 8. Conservarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi promovarea politicii de mediuPrioritatea 9. Dezvoltare urbană durabilă integrată;Prioritatea 10. Îmbunătăţirea capacităţii administrative.

• Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud - EstPrin prevederile referitoare la dezvoltarea economică şi socială a Municipiului Galaţi, de dezvoltare ainfrastructurii locale, prin promovarea unor investiţii majore în zonă, contribuie la atingerea unoradintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 2 Sud - Est. Planul Regional de Acţiune pentruMediu (PRAM) – Regiunea 2 Sud Est cuprinde o serie de obiective de mediu generale şi specifice, lanivel regional, pentru protecţia calităţii apei şi solului. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu alRegiunii 2 Sud - Est stabileşte, de asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protecţia sănătăţiipopulaţiei, pentru protecţia calităţii atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitării unordeşeuri, etc. In acest context, se menţionează că proiectului analizat, include măsuri pentru protecţiasănătăţii populaţei şi a tuturor factorilor de mediu.

• Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor pentru Regiunea 2 Sud – Est.Planul Judeţean de Gestionare a Dşeurilor pentru Judeţul GalaţiAceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea derevizuire după 5 ani) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, aPlanului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şiau ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistemintegrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şieconomic. De asemenea, planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu,precum şi unele acţiuni pentru perioada 2004 - 2013

2.3.3. Planuri și programe la nivel naţional PATN – secţiunea I – Reţele de transport

Oraşele Galaţi şi Brăila sunt singurele de rang I din România, care nu sunt racordate lacoridorul paneuropean IV ce traversează România E-V. Realizarea podului rutier peste Dunăreîn zonă, ar putea crea o legătură directă a nord-estului ţării cu sud-estul, spre Constanţa,(poarta maritimă a ţării), trecând prin Tulcea (pornirea Deltei Dunării) (drumul E87).Podul Galaţi-Giurgiuleşti prevazut peste Prut a fost realizat. In prezent, acesta face racordareacoridorului Paneuropean IX cu Ucraina, la standardele de trafic actuale.

1. Reţele transport (Legea nr. 363/21.09.2006 – P.A.T.N. Secţiunea I)

A. Reţeauade căirutiere

Prevederi legale Conexiuni

1. Autostrăzi(Ucraina) – Giurgiuleşti – Galaţi – Brăila– Slobozia – Călăraşi – (Bulgaria) =E577 (cf. Ordin nr. 2004/2004)

Paralel cu coridorul Pan-europeanIX (legătura S-N se face însă spreUcraina)

2. Drumuriexpres sau 4benzi

Tg. Secuiesc – Focşani – Brăila –Tulcea/Tulcea – Constanţa – VamaVeche – (Bulgaria) – Buzău - Brăila

Legături la Focşani cu coridorulP.E. IX Legături la Buzău cu coridorulPE IX

3. Poduri rutiereGalaţi (Giurgiuleşti) existent/propus pePrut – Brăila (Măcin) – Propus peDunăre

Singura legătură cu Ucraina Singura legătură cu NordulDobrogei spre Tulcea



B. Reţeaua decăi feroviare

Prevederi legale Conexiuni1. Linii de cale feratăconvenţionale, cu vitezăpână la 180 km/h cu traseeexistente neabilitate

Buzău – Făurei – Galaţi(Ucraina) (linie dublă) Bucureşti – Urziceni –Făurei (linie simplă)

Legătură la Buzău cu coridorulPE IX, reţeaua TEN-F Legătură directă cu capital

2. Linii de cale ferată cuviteze peste 250 km/h - -

3. Linii de cale ferată deinteres local, pe trasee noi

Brăila – Măcin – Tulcea(linie simplă)

Legătură directă cu coridorul PEIV şi IX, cu Tulcea, prin zonaBrăila

4. Poduri c.f. Idem A3 Idem A3

C. Reţeauade căinavigabileinterioare şiporturi

Prevederi legale Conexiuni

1. Căi navigabile lacare se vor executalucrări de amenajare

Dunărea (sectorul Călăraşi –Cernavodă – Brăila – CeatalulIsmailului) Braţul navigabil al Dunării Măcin Râul Siret între Dunăre (Galaţi)şi Adjud/propus navigabil Râul Prut între Dunăre (Galaţi)şi nodul hidrotehnic StâncaCosteşti/propus navigabil

Coridorul Paneuropean VIIDunărea (sectorul Brăila – MareaNeagră este fluvial– maritim) Legătura cu canalul navigabilmagistral Siret – Bărăgan şi râulIalomiţa (între Dediu şi Dunăre). Legătura cu nordul Moldovei.

2. Puncte detraversare cu bacul şide acostare pentrunave de pasageri lacare se vor executalucrări de modernizare

Portul Galaţi Bac Galaţi – Comuna I.C.Brătianu (judeţul Tulcea) Portul Brăila Bac Brăila – Ghecet (judeţulTulcea)

Curse periodice Galaţi – Tulcea Legătura cu Isaccea, Tulcea Nu există curse de pasageri Legătura cu Măcinul, Tulcea

3. Puncte de traficRO-RO noi

portul Galaţi portul Brăila

Transportul cu vase mari RO-ROlegat de sistemul maritim.

4. Porturi la care sevor executa lucrări demodernizare

portul Galaţi portul Brăila

Există 2 porturi de marfă şi 1port specializat (mineralier) Există 3 porturi de marfă

5. Porturi noi -

Independenţa, Adjud/Focşani,Râmnicu Sărat, Buzău, Dridu,Slobozia/Oancea – legăturiindirecte.

6. Porturi turistice şidebarcadere pentrunave de pasageri

Portul Galaţi/propus

Portul Brăila/propus

Legături cu Tulcea – Sulina –Chilia – Sf. Gheorghe; Legături cu Cernavodă – Olteniţa– Giurgeni – Orşova – spre vest şicu Cernavodă –Tomis;(Constanţa) – Belona(Eforie) – Mangalia (2 Mai)

D. Reţeauadeaeroporturi

Prevederi legale Conexiuni1. Aeroporturiexistente la care sevor executa lucrări demodernizare

- Există aeroport utilitar la Ianca(cca. 40 km S-V de Brăila)

2. Aeroporturi noi Zona Brăila – Galaţi - Tuluceşti

E. Reţeaua detransportcombinat

Prevederi legale Conexiuni1. Terminale detransport combinatexistente la careurmează să seexecute lucrări demodernizare

Terminalul Galaţi Mărfuri

Transportarea şi stocarea unităţilorde transport intermodal (UTI) pereţeaua TEN-F şi pe coridorul paneuropean VII

2. Terminale detransport combinatnoi

- -



Gruparea urbană Galaţi-Brăila, definită ca „sistem urban” în cadrul P.A.T.N. - Reţeaua delocalităţi, ce deţine un punct forte, apartenenţa la Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunăre, arputea constitui o aglomeraţie urbană bipolară, un motor la nivel regional, caracterizat nu atât prinomogenitate, cât prin complementaritate (asigurând coerenţa teritoriului) şi prin competitivitate(respectând propria dezvoltare a oraşelor şi politica de imagine a acestora). Atragerea în sfera deinfluenţă a aglomeraţiei urbane Galaţi-Brăila şi a unui al treilea pol, oraşul Măcin, peste Dunăre, poateaduce în discuţie „ariile de cooperare supracomunală”, o nouă formă de organizare, prin carecomunităţile pot ajunge la performanţe tehnice şi de imagine pe care nu le puteau atinge înainte.

Propunerea pentru acest proiect de sistem urban, alcatuit din municipiile Braila siGalati, impreuna cu zonele lor metropolitane ,poate cuprinde două orizonturi de timp: unulmediu, în care să se constituie arealul Galaţi - Brăila (+ staţiunea Lacu-Sărat) – Măcin şi unulpe termen lung, care să cuprindă şi ariile de polarizare în teritoriu ale celor două mari oraşe,precum şi întreaga zonă dobrogeană, din estul Dunării (Măcin, Jijila, Garvăn, I.C. Brătianu),care ar putea avea o dezvoltare interesantă, prin potenţialul nefolosit în prezent.

• Strategia pentru dezvoltare durabilă a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 - corelarearationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, in profil inter-sectorial siregional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural. Folosirea celor mai bunetehnologii disponibile, din punct de vedere economic si ecologic, in deciziile investitionale din fonduripublice pe plan national, regional si local si stimularea unor asemenea decizii din partea capitaluluiprivat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta in toate activitatile de productie sau servicii;anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea atat a unor solutii de adaptare pe termenlung, cat si a unor planuri de masuri de contingenta inter-sectoriale, cuprinzand portofolii de solutiialternative pentru situatii de criza generate de fenomene naturale sau antropice; necesitateaidentificarii unor surse suplimentare de finantare, in conditii de sustenabilitate, pentru realizarea unorproiecte si programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului,sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale.

• Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM)Planul Național de Acțiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995 (ultima datăfiind revizuit în 1999) şi a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrulprocesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlaltesectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului şi sănătate). Selectarea, analiza şiimplementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu următoarele criterii:- domenii majore de activitate;- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a atmosferei,protectia calității solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura, managementul deşeurilor, planificareurbană şi transporturi;- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituțională.

Strategia Naţională de Gestionare a DeşeurilorIn anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediuluişi Gospodăririi Apelor a elaboratşi aprobat prin Hotărâre de Guvern, Strategia Națională deGestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unuisistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conformacestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatoriloracestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte” sau, după caz, producătorilor înconformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul Naţional de Gestionare a DeşeurilorAcest plan naţional de etapă, a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaborat pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi are ca scop crearea cadruluinecesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilormunicipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective strategice pecare trebuie să le îndeplinească România, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu în domeniulgestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul 2020.



• Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice – conform acesteia, axele majoreale politicii energetice trebuie să fie: securitatea în alimentarea cu energie, utilizarea la maximum aresurselor primare locale, limitarea creşterii importurilor de resurse primare prin reducerea intensităţiienergetice în economie şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

2.3.4. Planuri şi programe la nivel internaţional• Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile - document care promovează

folosirea mai frecventţ a abordărilor integrate în dezvoltarea urbană; crearea şi asigurarea unor spaţiipublice de bună calitate; modernizarea reţelelor de infrastructuri şi creşterea eficienţei energetice;acordarea unei atenţii speciale pentru zonele defavorizate în contextul oraşului ca un tot unitar;consolidarea economiei locale şi a politicii locale legată de piaţa forţei de muncă.

• Carta Municipiilor şi oraşelor europene pentru durabilitate (Carta Aalborg) prin caresunt promovate aspecte ce ţin de strategiile locale pentru durabilitate, durabilitatea ca proces creator,de echilibrare la nivel local, economia urbană pentru durabilitate, modele de utilizare durabilă aterenurilor, modele de mobilitate urbană durabilă, responsabilitatea pentru clima globală, autonomialocală ca o condiţie pentru dezvoltare, cetăţenii ca factori principali şi implicarea comunităţii,instrumente şi metode de management urban pentru durabilitate.

Propunerile de dezvoltare din cadrul Planului Urbanistic General au fost correlate cu elementeledin Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Galaţi, Agenda 21, Strategia de DezvoltareDurabilă a Municipiului Galaţi şi Planul Integrat de Dezvoltare al Municipiului Galaţi, precum şi oserie de planuri şi proiecte aflate în curs de derulare.

Obiectivele acestor planuri şi proiecte au rolul de a crea sistemul organizational pentruelaborarea profesionala a strategiilor de dezvoltare la nivel de competitivitate decizionala lanivel regional, investitii în munca, protectia mediului etc.

Deosebiri între abordarea Agenda Locală 21 (2002) - Strategia de Dezvoltare Durabilă aJudeţului Galaţi şi Planul Integrat de Dezvoltare a Muncipiului Galaţi PIDU (2009)

Agenda Locală 21 Galaţi (2002) Strategia de Dezvoltare Durabilăa Judeţului Galaţi/PIDU Municipiul Galaţi 2009

HABITATAgenda Locală 21 Galaţi a luat în considerareproblemele sectoriale, mai puţin pe celelegate de teritoriu/cartiere şi a lipsit gândirea adecvatăprivind spaţiul public. Documentul a fost axat în principalpe tematicile de mediu, sociale şi infrastructura urbană.Agenda Locală 21 Galaţi a introdus în limbajul strategicsintagma „regenerare urbană” (dezvoltare urbană:construcţii, accesul la locuinţă, stimularea activităţiloreconomice); reabilitarea urbană prin refacerea şidezvoltarea centrului istoric, a clădirilor istorice aflate înperimetrul istoric delimitat, precum şi redezvoltareaclădirilor.

S-au identificat următoarele zone prioritare:- Centrul Istoric;- “Rezervaţia de arhitectură” Strada Domnească, cucaracter de sit cu valoare cultural şi istorică identificatăprin arealul său delimitat de străzile Navelor, Bălcescu,Vasile Alecsandri, Mihai Bravu – Cuza Vodă, cu centralde greutate şi interes Strada Domnească;- Reabilitarea Portului Comercial Vechi şi amenajareaacestuia ca obiectiv turistic;- Restaurarea casei pictorului Nicolae Mantu şiamenajarea ca muzeu;- Reabilitarea terenurilor şi clădirilor industrialedezafectate prin încetarea activităţii;

Protecţia mediului şi regenerarea urbană au fost

Strategia 2010 a acordat o atenţie special spaţiuluipublic şi necesităţii de a asigura spaţii publice de bunăcalitate în cadrul:

- Cartierelor de blocuri/zone rezidenţiale;- “Brownfields” (zone industriale sau care au fostindustriale);- Zonele verzi şi spaţiului destinat timpului liber;- Centrul istoric;- Faleza Dunării;- Străzi orăşeneşti şi parcări;- Pieţe şi clădiri publice;- Locuinţe sociale;

Sunt identificate patru zone prioritare pentruregenerarea urbană:- Centrul istoric;- “Rezervaţia de arhitectură” Strada Domnească;- Reabilitarea Portului Comercial;- Modernizare Parc Rizer şi Grădina Publică;- Reabilitarea terenurilor şi clădirilor industrialedezafectate prin încetarea activităţii;

La Galaţi există un aerodrom utilitar în nordul oraşului(Baza Pegas Galaţi) folosit în scopuri utilitare şi deagrement, dar există planuri pentru construirea unuiaeroport internaţional numit Dunărea de Jos ce va ficomun cu Brăila.



cuprinse între obiectivele strategice majore dedezvoltare urbană.

Strategia pentru accesibilitate şi mobilitate:îmbunătătirea infrastructurii de transport şi a mobilităţiiurbane prin dezvoltarea infrastructurii de transport rutier,construire Aeroport în zona metropolitană DimitrieCantemir, dezvoltarea sistemelor de transportintermodal, îmbunătăţirea mobilităţii urbane şi atraficului urban.

ECONOMIA

In Agenda 21 din Galaţi dimensiunea economică/competitivitate a lipsit ca obiectiv strategic

- Promovarea competitivităţii.- Dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri.- Promovarea inovării şi cercetării în cadrulîntreprinderilor.- Dezvoltarea măsurilor active de ocupare.- Ameliorarea eficienţei energetice, diminuarea emisiilorpoluante, utilizarea energiilor alternative şi atransportului public nepoluant.

SOCIETATE

In Agenda 21 din Galaţi coeziunea socială, solidaritateîntre comunităţi şi reducerea sărăciei a fost cuprinsăîntre obiectivele strategice majore dedezvoltare urbană.

Fenomenele de scădere demografica şi îmbătrânire apopulaţiei sunt studiate pentru a anticipa nevoile deasistenţă socială şi a dimensiona correct serviciilepublice relevante în dezvoltarea:- sectorului educaţiei şi formării profesionale;- sectorului serviciilor de asistenţă socială;- sectorului asistenţei sanitare;- promovarea economiei sociale;- dezvoltarea sectorului cultural;

Cooperarea teritorială

In cadrul Agenda 21 din Galaţi nu a fost abordatădimensiunea cooperării teritoriale.

Galaţi conduce şi preia dezvoltarea zonei sale deinfluenţă (Galaţi, cooperarea strategică cu zoneletransfrontaliere) şi integrează relaţiile urban – rural.

Capacitate administrativă

In cadrul Agenda 21 Galaţi s-au prevăzut „măsuri pentruranforsarea capacităţii instituţionale” care au ţintit şiplanificarea urbană.

Dezvoltarea capacităţii administrative.Planificarea Strategică Urbană va ţinti trei dimensiuni:regională, municipală, şi sub-Urbană (cartiere). Se vorelabora şi se vor actualiza în timpatât strategiile sectoriale, cât şi teritoriale la toatenivelele de interes: de la nivelul de cartier la nivelul demunicipiu, respectiv la nivelul de teritoriu deinfluenţă regională.

Referitor la proiectele aflate în curs de derulare în Municipiul Galaţi acestea sunt prezentate încontinuare:

Iniţiativele Consiliului Local/Proiecte aflate în curs de derulare în municipiul Galaţi

Domeniu Iniţiative/Titlu proiect Forma de finantare

Accesibilitate șiMobilitate

Modernizarea liniilor de tramvai şi carosabil: StradaStadionului, Strada Oţelarilor, Strada Frunzei, StradaGheorghe Asachi

Programul Operaţional Regional –Axa 1, buget local

Modernizarea carosabilului pe Strada Unirii; Proiectulse referă la modernizarea carosabilului şi a trotuarelorpe următoarele străzi: Plugului, Bucureştii Noi, AnaIpătescu, Pictor Isser, Tineretului nr. 2 şi 3,Rândunelelor, Anghel Saligny, tronson StradaPrelungirea Brăilei - Strada Argeş, amenajare aleiacces Micro 19, Strada Democraţiei, Străzi din CartierTraian Nord, intersecţie Str. Privighetorii – Str.Zimbrului

Programul Operaţional Regional –Axa 1, 2, buget local

Sistem inteligent pentru managementul traficului;Fluidizarea traficului crescut în intensitate în special pestrăzile Brăilei, Siderurgiştilor, George Coşbuc,Domnească, 1 Decembrie 1918, B-dul Dunărea, N.Bălcescu, Basarabiei, Marea Unire, Henry Coandă,Aviatorilor, precum şi pe drumul de centură. Realizarea“undei verzi” pe străzile Brăilei, G. Coşbuc,Siderurgiştilor, Domnească




Amenajare parcare auto Tiglina IConstrucţie parcare auto în zona Tiglina I şi amenajarepe mai multe nivele; Amenajare parcare autocamioane de gabarit în zonaCalea Prutului


Imbunătăţirea accesibilităţii în Municipiul Galaţi pe calerutieră

Programul Operaţional Sectorial -Transport, buget de stat

Imbunătăţirea accesibilităţii în Municipiul Galaţi atât lanivel naţional, cât şi extern: Construire Aeroport Zonametropolitanӑ Dimitrie Cantemir

Programul Operaţional Sectorial -Transport, buget de stat

Calitatea vieţii

Reabilitare 253,8km de reţea de iluminat, extindereaîntre Str. Brăilei – DE 87, B-dul Dunărea până la poartade sud a combinatului siderurgic, drum de centură dela intersecţia Str. Brălei până la intersecţia cu B-dul G.Coşbuc, zona Traian

Buget Local

Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă Fonduri preaderare ISPAInlocuire conducte de legătură între utilaje, ventilepentru circuitele de apă caldă şi încălzire şi instalareaparatură de automatizare

Program termoficare 2006 – 2015

Modernizare şi echipare Ambulatoriu de specialitate alSpitalului Clinic de Urgenţă pentru copii Sf. Ioan,Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de PsihiatrieElena Doamna

Program Operaţional Regional, DMI,3.1. Buget de stat

Perfecţionarea furnizorilor de servicii medicale şieducaţionale în arii de competenţă specifice

Programul Operaţional SectorialDRU, AXA 1,3

Diminuarea pierderilor de energie termică prinreabilitări termice a imobilelor identificate de PrimăriaMunicipiului Galaţi

- Buget de stat;- Buget local;- Fonduri private

Diminuarea riscurilor de pierderi de vieti omeneşti şibunuri material în cazul unor cutremure de magnitudineînaltă

- Buget de stat;- Buget local;- Fonduri private

Reţele ecologiceşi spaţiul public;

Modernizarea Grădinii Publice;Modernizarea se referă la refacerea patrimoniuluiarborescent al parcului şi realizarea unei vegetaţiiarbustive; refacerea aleilor parcului; înnoireamobilierului urban;crearea unor noi locuri de joacăpentru copii; crearea unei parcări în partea de est aparcului; reabilitarea grupului sanitar existent; Modernizare Parc Rizer;Modernizarea se referă la refacerea patrimoniuluiarborescent al parcului şi realizarea unei vegetaţii deflori şi arbuşti; refacerea aleilor parcului; înnoireamobilierului urban; reabilitarea grupurilor sanitareexistent;

Programul Operaţional Regional Axa1, Fondul de mediu;

Amenajare port de agrement la Dunăre în vedereadezvoltării turismului de agrement

POR DMI 5.2, Buget de stat; Bugetlocal;

Promovarea turismului de agreement printr-un accesmai bun la informaţii privind zonele de interes touristicdin oraş şi şi evenimentele cultural organizate,festivaluri.

POR DMI, 5.3

Planificarea unui model de dezvoltare peisagistică caresă includă regândirea peisagistică a zonei de faleză,precum şi îmbunătătirea actalei perdele verzi deprotecţie

Buget local

Imbunătăţirea mobilierului urban şi reamenajareapeisagistică a zonei de faleză Buget local

Mediul de afaceri

Creşterea capacităţilor şi performanţelor în cercetareaaplicată preponderant în domeniile naval, metalurgie,pescuit şi automatizări

Programul Operaţional Sectorial -Creşterea CompetitivităţiiEconomice, Axa 2

Lucrări tehnico-edilitare Parc industrialAmenajarea drumului de acces situat pe dig; realizareainfrastructurii de apă;

POR Axa1, Axa 4DMI 4.1

Zone deregenerare

urbană

Centru multicultural Dunărea de Jos – clădirea în Str.Domnească nr. 91, Galaţi

POR DMI 5.1POR Axa 1

Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a MunicipiuluiGalaţi 2050

Program Operaţional DezvoltareaCapacităţii Administrative

Serviciile publice Modernizare centru multifuncţional de servicii socio- POR DMI 3.2, Buget local;



pentru cetățeni medicale pentru personae vârstnice;Modernizare clădiri Cămin pentru Persoane VârstniceSf. Spiridon, modernizare prin reabilitarea corpurilor Aşi B din clădirea Baia ComunalăPerfecţionarea furnizorilor de asistenţă social atât înfurnizare de servicii sociale pentru vârstnici, cât şipentru alte grupuri vulnerabile;

POS DRU Axa 3

Sprijinirea copiilor cu problem familial şi prevenireaabandonului şcolar POS DRU Axa 6

Reţele sociale şiculturale

Reabilitare, modernizare unităţi educaţionale: GrupŞcolar Industrial Anghel Saligny; Grup ŞcolarMetalurgic; Colegiul Economic Virgil Madgearu; liceulcu program sporiv; Colegiul Tehnic Traian; ColegiulNaţional Vasile Alecsandri; Grup şcolar Sf. Maria;Liceul theoretic Emil Racoviţă; Grupul Scolar Industrialde Marină; Scoala nr. 25 Petru Rareş; Scoala nr. 33 Sf.Dumitru; Scoala nr. 24 Sf. Arh. Mihail şi Gavril; Scoalanr. 17 Nichita Stănescu; Scoala nr. 3 I.L. Caragiale;Scoala nr. 44; Scoala nr. 31 Gh. Munteanu; Scoala nr.41 Sf. Grigore Teologul; Scoala nr. 11 M. Sadoveanu;Scoala nr. 13 – Stefan cel Mare;

POR DMI 3.4Buget local;Buget de stat;

In ceea ce privesc principalele direcţii de dezvoltare urmărite în vederea obţinerii finanţării prinfonduri structurale europene în perioada 2014 – 2020, situaţia în municipiul Galaţi esteprezentată în continuare.

Sectorul industrial în Regiunea de Sud-Est este orientat spre domeniile industrial cu valoareadăugată scăzută (alimentar, îmbrăcăminte), concentrând un număr însemnat de agenţieconomici în doemniul industriei mecanice şi al produselor metalice. Domeniul de tradiţie şi deimportanţă remarcabilă este construcţia mijloacelor de transport navale.

Analiza pe bază teritorială pune în evidenţă diferenţe importante: judeţele Vrancea, Tulcea şiBrăila prezintă un profil industrial legat de sectoarele industrial cu valoare adăugată scăzută,puţin competitive pe piaţa global. Constanţa şi Galaţi sunt orientate spre activităţi cu conţinuttehnologic mai ridicat: mecanica şi producţia de mijloace de transport. Mult mai diversificat estesectorul industrial din judeţul Buzău, cu ponderi remarcabile de firme care operează însectoarele cu valoare adăugată mai ridicată (mecanica uşoară şi grea, fabricarea de maşinielectrice).

Disparităţile intra-regionale sunt importante, judeţele mai active în cercetare fiind Galaţi şiTulcea, mai puţin Constanţa.

Infrastructura de cercetare cuprinde 38 de centre de cercetare, localizate în mare majoritate înGalaţi, un centru de importanţă regional, care se remarcă prin câteva specializări tehnice(arhitectură navală şi metalurgie). Două centre de cercetare sunt localizate în Brăila în cadrulFacultăţii de Inginerie. In Constanţa cercetarea este slab dezvoltată, cu excepţia cercetărilorspecific mării (tehnica marină, ecologia marină).

In Regiunea de Sud-Est există doar 2 parcuri industriale: Parcul Industrial Galaţi şi ParculIndustrial Mangalia. Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv organizaţiilespecializate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare este slab dezvoltată.



3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile însituaţia neimplementării Planului Urbanistic General propusConform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării demediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluareaefectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu caretrebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul/ utilizarea terenului, biodiversitatea, flora şi fauna,populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, infrastructurarutieră, gestionarea deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratareatuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului3.1.1. ApaPrin implementarea PUG al municipiului Galaţi, se urmareste îmbunătăţirea calităţii mediului,astfel încât să nu existe zone afectate, în mod negativ, de prevederile acestuia.

Caracterizarea stării apelor de suprafaţăCaracterizarea starii globale a corpurilor de apa naturale din spatiul hidrografic Dunăre - Siret înconformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definită pe baza stării ecologice şi stării chimice.

Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice evidenţiate prinelemente hidromorfologice, chimice şi fizico - chimice generale, prin utilizarea unui sistem declasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) şi proastă(V). Încadrarea se face pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimicesi fizico-chimice; pentru lacuri se tine seama şi de gradul de trofie, celor 5 stari ecologicecorespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, şi hipertrof.Starea chimică este reprezentată de nivelul concentraţiilor de poluanţi care trebuie să fieconform cu standardele de calitate pentru mediu, pentru a se asigura protecţia sănătăţii umaneşi a mediului. Directiva Cadru Apa, introduce un concept nou privind starea corpurilor de apăputernic modificate şi artificiale, reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică. Încazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite următoarele clase alepotenţialului ecologic, respectiv: potenţialul ecologic foarte bun (E), potenţial ecologic bun (B)sau moderat (M), potenţial ecologic slab, potenţial ecologic prost.

Indicatorii cuprinsi în Normativul de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata aufost împartiti în grupe principale (regimul de oxigen-RO, nutrienti-N, gradul de mineralizare-GM,metale-M, micropoluanti-TS):

- grupa “regim de oxigen” ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn, CCO-Cr;- grupa “nutrienti” ce cuprinde: amoniu (NH4

+), azotiti (NO2-), azotati (NO3

-), azot total (Nt),ortofosfati (PO4

3-), fosfor total (Pt), clorofila A;- grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat (Rf), sodiu (Na+), calciu

(Ca2+), magneziu (Mg2+), fier total (Fetotal), mangan total (Mntotal), cloruri (Cl-), sulfati (SO42-);

- grupa “metale” ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur,nichel au fost încadrate la grupa de substante prioritare;

- grupa “micropoluanti organici şi anorganici cuprinde: fenoli, detergenti, AOX, hidrocarburipetroliere. Alte substante precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan,tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan şi altele au fost încadrate la grupa substantelorprioritare.

Pentru realizarea acestui capitol au fost utilizate date furnizate de SGA Galaţi, care furnizeazădate privind calitatea apelor în cadrul rapoartelor trimestriale.



3.1.1.1. RâuriÎncepând cu 1 ianuarie 2011, pentru judeţul Galaţi evaluarea stării ecologice şi chimice a apeis-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe bazacerintelor Directivei cadru a Apei. În judeţul Galaţi, s-au monitorizat următoarele cursuri de apa:Fluviul Dunarea, Râul Prut, Râul Bârlad, Pârâul Geru, Pârâul Chineja şi Pârâul Corozel.

Încadrarea secţiunilor de monitorizare în clase de calitate conform Ordinului nr.161/2006 pentruaprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stăriiecologice a corpurilor de apă, se realizează trimestrial de către AN Apele Române DA Prut Iaşi.Conform programului de monitorizare, SGA nu realizează analiza completă lunară a cursurilorde apa, ci doar indicatorii reprezentativi pentru cursul de apă evaluat. Din aceste considerente,nu este posibilă încadrarea lunară a cursurilor de apă conform Ordinului nr.161/2006.

Reţeaua hidrografică din zona Municipiului Galaţi este tributară fluviului Dunărea, afluenţilor săide ordinul I - râurile Siret şi Prut şi afluenţilor de ordine inferioare - văile Mălina, Cătuşa, laculBrateş etc.

Bazinul hidrografic Siret cuprinde bazinul hidrografic Siret propriu-zis; sub-bazinul hidrograficBârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret şi sub-bazinul hidrografic Buzău.

Bazinul hidrografic Siret propriu-zis. Starea ecologică a corpurilor natural de apă de suprafaţă –râuri în bazinul hidrografic Siret. În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost identificate şievaluate 318 corpuri de apă naturale râuri, din care 49 de corpuri de apă au fost evaluate pebaza datelor de monitorizare, iar 269 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului deagregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă în conformitate cu Directiva Cadrul Apa. Înurma evaluării au rezultat următoarele:

- 305 (95,91%) corpuri de apă – stare ecologică bună;- 13 (4,09%) corpuri de apă – starea ecologică moderată;

Sursa AN Apele Române

Sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului. Starea ecologică acorpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii dinpartea stângă a Siretului. Au fost identificate şi evaluate un număr total de corpuri de apănatural-râuri, din care 7 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare şi 58 decorpuri de apă pe baza principiului de agregare (procedură de grupare) a corpurilor de apă, înconformitate cu Directiva Cadrul Apa.In urma evaluării au rezultat următoarele:

- 59 (90,77%) corpuri de apă – stare ecologică moderată;- 4 (6,15%) corpuri de apă – starea ecologică proastă;



Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-râuri în sub-bazinulhidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului. Au fost evaluate 8 corpuri de apă puternicmodificate, din care 3 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 5corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedură de grupare) acorpurilor de apă. În urma evaluării au rezultat următoarele:

- 6 (75%) corpuri de apă – potenţial ecologic bun;- 2 (25%) corpuri de apă – potenţial ecologic moderat;

Din cei 90 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 59km (65,56%) s-au încadrat înpotenţial ecologic bun şi 31 km (34,44%) în potenţial ecologic moderat. Rezultă că obiectivul decalitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 2 (25%) corpuri de apă pe 31(34,44%) km de râuri, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic. Principalele surse depoluare din bazin sunt reprezentate de staţiile de epurare orăşeneşti: SC AQUAVIS SA (3sucursale) şi SC Apa Canal SA Galaţi. Ca unităţi industrial semnificative sunt sursele dinindustria metalurgică: SC Rulmenti SA Bârlad şi SC ArcelorMittal Galaţi SA.

Bazinul hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa. Starea ecologică a corpurilornaturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Dunăre/Buzău-Ialomiţa. Au fostevaluate 5 corpuri de apă naturale-râuri, din care un corp de apă a fost evaluat pe baza datelorde monitorizare, iar 4 de corpuri de apă pe baza principiului de agregare (procedură de grupare)a corpurilor de apă. În urma evaluării au rezultat următoarele: toate cele 5 corpuri de apăînsumând 231 km se încadrează în starea ecologică bună.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-râuri în bazinulhidrografic Dunăre/Buzău-Ialomiţa. Au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 6 corpuride apă puternic modificate. În urma evaluării rezultatelor, toate corpurile de apă, în lungimetotală de 147km se încadrează în potenţialul ecologic moderat. Principalii poluatori din bazin aufost sucursalele CUP Brăila şi Complexul de Porci Brăila.

Bazinul hidrografic Dunăre administrat de ABA Dobrogea-Litoral.Starea ecologică a corpurilornaturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Dunăre/Dobrogea-Litoral. Au fostevaluate pe baza datelor de monitorizare 2 corpuri de apă naturale-râuri. Din punct de vedere alnr. de km, toţi cei 274km s-au încadrat în starea ecologică moderată. Din analiza rezultatelorprezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fostatins de nici un corp de apă natural - râuri din b.h. Dunăre/Dobrogea Litoral. Principalii poluatorisunt: CN APDM SA; SC RAJA SA Constanţa, SC ALUM SA Tulcea; SC CARNIPROD SRLTulcea; SC STX OSV SA TULCEA.

3.1.1.2. LacuriLacul Brateş are în prezent o suprafaţă de 24 kmp, fiind exploatat piscicol. Legătura dintre laculBrateş şi râul Prut se face prin Valea Ghimia. Cuveta lacului este împărţită ȋn două bazine:Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos. Amenajarea lacului a început în anul 1948 prin construireaunui dig principal spre Prut şi a unui dig de centură. Incinta îndiguită a Brateşului de sus este



drenată de un canal cu funcţiune de desecare, orientat pe fosta vale a pârâului Chineja caredeversează apele printr-un stăvilar, în luciul de apă existent astăzi.

Canalul principal de desecare are o lungime de 30 de km şi cuprinde o seamă de afluenţi cu văiregularizate (Stoeneasa, Brăneşti, Drăculeşti). În incinta Brateşului de Jos, în afara luciului deapă amenajat pentru piscicultură se practică agricultura irigată pe cca. 14500 ha, iar în incintaBrateşul de Sus pe cca. 7500 ha.

Situaţia calităţii globale a Lacului Brateş în anul 2009

LacCurs de apă Volum total

(mil mc)Folosinţaprincipală

Calitatea apei (categoria)Nume Tip Chimic Biologic

Brateş Acumulare Chineja 45,00 P III HLegendă: P – piscicultură; H - hipertrof

Calitatea Lacului Brateş în raport cu gradul de troficitate în 2009

Lac

Bazinhidrografic

Gradul de troficitate

Nume Tip

Fcţ. de valoareanutrienţilor Fcţ. de

valoareabiomaseiFosfor

total

Azottotal

mineralBrateş Acumulare Prut H E H

UO-ultraoligotrof, O-oligotrof, M-mezotrof, E-eutrof, H-hipertrof

Calitatea Lacului Brateş în raport cu chimismul apei în 2009

LacBazin hidrografic

Clasa de calitate

Nume Tip Fcţ. de valoareanutrienţilor

Fcţ. de valoareabiomasei

Brateş Acumulare Prut I HUO-ultraoligotrof, O-oligotrof, M-mezotrof, E-eutrof, H-hipertrof

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

3.1.1.3. Calitatea apelor subteraneResursele de apă subterană sunt de calitate, fiind cantonate la cca. 150 - 200m adâncime. Înconformitate cu datele oferite de studiile de specialitate, cu cele extrase din citirile reţelei depuţuri de hidro observaţie care există la nivelul municipiului s-au putut identifica şi separa înterasele T2 şi T3 ale Siretului două pânze de apă subterană după cum urmează: pânza freatică ce este cantonată în complexul loessoid; pânza acviferă, cantonată în complexul aluvionar pe care reazemă depozitul loessoid.

Pânza de apă subterană îşi trădează prezenţa şi prin slabe izvoare care apar la diferite niveluriîn taluzurile de la Dunăre şi de la lacul Brateş. Pânza freatică, până în anul 1954 era cantonatăla adâncimi de 10 - 20m. Ca urmare a procesului de urbanizare s-au înregistrat ridicări alenivelului hidrostatic al apei subterane cu o rată de 0,30 - 0,50m/anual, astfel încât a rezultat ocreştere totală a nivelului apei subterane de 5,0 - 10,0m. În prezent în unele zone nivelul freatical apelor subterane se regăseşte la adâncimi mici de cca. 2,0 - 3,0m.Cercetări efectuate de institute de profil (ISPIF, ICH, ISLCG), în zona municipiului Galaţi cuîncepere din 1970 au concluzionat că creşterile spectaculoase ale nivelului apelor subterane dinterasele medie şi inferioară ale Siretului au următoarele cauze:A. creşterea volumului de apă vehiculată prin reţelele hidroedilitare;B. dezvoltarea suprafeţelor construite;



C. reducerea suprafeţelor de scurgere naturală a apelor subterane prin obturarea totală, sauparţială a emisarilor naturali - exemplu valea Ţiglinei, valea Abatorului etc..Concomitent cu ridicarea nivelului apelor subterane, în depozitele loessoide sensibile laumezire au loc tasări importante cu efecte negative asupra comportării construcţiilor, cuprecădere asupra celor din fondul vechi construit.În zona de luncă s-au separat tot două pânze de apă subterană şi anume: pânza superficială de infiltraţie de până la cca. 4,00m adâncime cu un debit relativ însemnat şicare are efecte negative la fundarea construcţiilor în această zonă; pânza de apă de adâncime, cantonată la adâncimi mai mari de 13,0m respectiv la adâncimi de30 - 35m în stratul de nisip şi pietriş, având un debit bogat şi regim ascensional.Pentru monitorizarea nivelului apei subterane din municipiul Galaţi, în anul 1974 s-a aprobatexecutarea a 150 de foraje de hidro observaţie. În prezent funcţionează şi sunt citite deserviciile Primăriei din municipiul Galaţi 167 de puţuri. Se poate observa creşterea cu cca. 10,0- 15,0m a nivelului apelor freatice, în ultimii zeci de ani.

Facem de asemenea precizarea că au apărut areale, cu un excedent de umiditate, aşa numitele"clopote", în zonele:1. cartier Micro 17 - zona străzii Frunzei nr. 50 - blocurile A12 şi R2, cu o diferenţă de nivelcuprins între 1,00 şi 2,50m;2. cartier Micro 16 - zona blocurilor Crin2 şi Roza1, cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprinsîntre 1,63 şi 2,51m;3. Mazepa II - zona blocurilor C3B şi C3B1, cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între 1,00şi 1,50m;4. Ţiglina I - unde s-au înregistrat cele mai mari creşteri - zonele blocurilor I2, E2, I3, C4 etc., cuo diferenţă de nivel înregistrat cuprins între 1,30 şi 3,60m.Din practica de până acum se poate considera că reţeaua de hidro-observaţie menţionată esteo sursă corectă şi necesară de urmărire a variaţiei nivelului apei subterane aferent intravilanuluimunicipiului Galaţi.

3.1.1.4. Apa de îmbăiereÎn Municipiul Galaţi calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate a fost monitorizatăde D.S.P.- D.S.P.P. Galaţi, astfel: Bazinele cu apă potabilă: Plaja Valuri, bazin Olimpic House, bazin Viva Club, bazin Arena detenis – probele de apă se recoltează bisăptămânal. În perioada 1.06 -15.09.2009 s-au recoltat111 probe de apă pentru examen chimic şi bacteriologic (13 probe necorespunzătoare chimic,15 necorespunzătoare bacteriologic). Zone naturale: Au fost luate în supraveghere ca zone de îmbăiere Lacul Vânători, Dunăre,Siret, Prut şi Lacul Brateş. Aceste zone naturale nu sunt amenajate şi, deci, nu au autorizaţiesanitară de funcţionare. În perioada 1.06-15.09.2009 s-au recoltat 65 de probe de apă pentruexamen chimic şi bacteriologic.La examenul chimic, în zonele de îmbăiere identificate şi luate în evidenţă, probele de apărecoltate nu relevă depăşiri la parametrii pentru care se calculează complianţa la norme: uleiuriminerale, substanţe active de suprafaţă şi fenoli, dar înregistrează neconformităţi datorităvalorilor constatate la alţi parametri analizaţi: amoniac, nitraţi, suspensii. (Sursa: D.S.P. Galaţi)

3.1.1.5. Apele uzateARPM Galaţi, SGA Galaţi urmaresc unitatile industriale ca surse de poluare, care prin naturaactivitatilor, a capacitatilor existente şi a compozitiei apelor uzate pot afecta prin substantelepoluante emise, calitatea acestor resurse. Apele uzate sunt monitorizate astfel: de catre agenţii economici prin reteaua proprie de utomonitorizare. Lunar APM-urile primescde la agentii economici, rezultatele automonitorizarii calitatii apelor uzate, conform prevederilorincluse în autorizatiile de mediu.Agentii economici la care se înregistreaza depasiri sunt notificati conform prevederilor OUG195/2005, cu modificarile şi completarile ulterioare, în vederea adoptarii masurilor tehnice



necesare şi repetarii, ulterior,a analizei în vederea verificarii încadrarii indicatorilor înprevederile HG 188/2002, cu modificarile şi completarile ulterioare. în cadrul laboratoarelor din APM-uriLunar, sunt efectuate analize fizico-chimice ale calitatii apelor uzate la solicitarea agentiloreconomici, precum şi în conformitate cu programul de monitorizare stabilit la nivelul fiecareiagentii judetene pentru protectia mediului.

Concluzii:- Pe parcursul semestrului II 2011, caracteristicile calitative de evacuare ale apelor uzate laanumite obiective economice au fost necorespunzatoare. S-au înregistrat depasiri aleindicatorilor de poluare fizico- chimici la materii în suspensie, consum chimic de oxigen(CCOCr), consum biochimic de oxigen (CBO5), fosfor total (Ptotal), amoniu(NH4

+), substanteextractibile în solventi organici, detergenti sintetici biodegradabili. Aceasta se datoreaza uneiexploatari necorespunzatoare a echipamentelor existente, dar şi necesitatii de retehnologizarea acestora.- S-au semnalat depasiri ale limitelor admise pentru apa din canalele navigabile şi la apadeversata în canalele navigabile CDMN şi CPAMN ale C.N. ADMINISTRATIA CANALELORNAVIGABILE S.A., dupa cum urmeaza:

- pentru apa din canalele navigabile la indicatorii: temperatura, conductivitate, total substantedizolvate, salinitate, cloruri, oxigen dizolvat;- pentru apa deversata în canalele navigabile CDMN şi CPAMN pentru indicatorii:conductivitate, alcalinitate, total substante dizolvate, azot amoniacal, duritate, CCO-Cr.

3.1.2. AerulDatele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); dinacestea a fost decupată situaţia la nivelul municipiului Galaţi pentru unităţi pătrate cu latura de2,50 longitudine × 2,50 latitudine. Aceste date indică o variaţie a temperaturii medii între 10-110

C, cu valori mai scăzute în partea de sud-vest şi valori mai ridicate în sud-est (Fig. 2a).

Schimbările climatice afectează şi această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans şicolab. (2005), predicţiile pentru anul 2100 urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi climaactuală, dar cu valori cuprinse între 13-140 C. Este importantă, pe baza acestor date, distribuţiaspaţială a diferenţelor dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul2100. Configuraţia spaţială arată o creştere a temperaturii de la sud-est către nord-vest,ajungând la medii care depăşesc cu 20 C valorile actuale.

Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o creştere generalizatăîn municipiul Galaţi – altfel spus, predicţiile climatice indică doar creşteri ale temperaturi,neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală atemperaturii.

În ceea ce priveşte precipitaţiile, configuraţia spaţială este asemănătoare cu cea atemperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le corespund valori ridicate aleprecipitaţiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale precipitaţiilor. Diferenţeleindică o scădere a precipitaţiilor de la sud-est către nord-vest.

Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o scădere generalizatăîn municipiul Galaţi – altfel spus, predicţiile climatice indică doar scăderi ale precipitaţiilor,neexistând regiuni în care să se preconizeze o creştere comparativ cu situaţia actuală aprecipitaţiilor.



Harta climatică a României Harta precipitaţiilor în România

3.1.3. Solul şi subsolTipurile de sol întâlnite în judeţul Galaţi sunt: cernoziomuri cambice; erodisoluri; lăcovişti;psalmosoluri; soluri aluviale, etc.

Din punct de vedere geologic, Municipiul Galaţieste aşezat în partea de sud a PlatformeiMoldoveneşti, în zona în care se intersecteazăcu platforma de tip nord-dobrogean.

Cuvertura sedimentară care acoperă solul rigidal platformei cu grosimi de peste 3000m esteconstituită din formaţiuni paleozoice şineozoice.

In partea de sud a câmpiei Covurluiului seîntâlneşte cernoziomul carbonatic, format înpartea cea mai uscată a stepei pe pajiştixerofile cu graminee.

Acest subtip de cernoziom mai este cunoscutsub numele de cernoziom castaniu deschis saucernoziom ciocolatiu carbonatat.

În podişul Covurlui, în câmpia Covurluiuluiapare pe depozitele loessoide cernoziomullevigat.

Harta solurilor din judeţul Galaţi

Factorii naturali limitativi ai calităţii solului sunt: eroziunea, alunecările de teren, sărăcireasolului, lipsa apei din sol. Eroziunea este un proces continuu de distrugere a solului, deoareceprin îndepărtarea stratului de suprafaţă, acesta îşi pierde fertilitatea. Eroziunea este cauzată deacţiunea vântului şi a ploilor, activităţile umane: lucrări agricole necorespunzătoare, care distrugtextura solului, tratamente cu pesticide şi fertilizanţi chimici, ploi acide, defrişări.



Alunecările de teren pot fi considerate ca însumarea proceselor de deplasare naturală amaselor de teren datorită înmuierii bazei cu apă, puse în mişcare prin acţiunea gravitaţiei .Alt factor limitativ este sărăcirea solului în principalele elemente (fertilizările organice şiminerale – atunci când se fac nu au la bază studii agropedologice, se fac empiric şi numaipentru culturile de bază) şi lipsa apei din sol.

Conform analizei reţelei de supraveghere a calităţii solului a rezultat:- carbonul organic (care dă indicaţii indirecte asupra conţinutului total de humus) încadreazăsolurile în categoria solurilor cu textură bună şi foarte bună.- metalele grele în punctele de monitorizare, concentraţia de metale grele s-a încadrat înlimitele prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare. S-au înregistrat urme de metale grele înstraturile superficiale în punctele de monitorizare amplasate pe DN2B şi DN25, care au scăzutîn intensitate straturile de profunzime (20-40cm).- Nu s-au semnalat surse antropogene de poluare (reziduuri lichide, solide, menajere, stradaleşi industriale).Solurile analizate s-au încadrat în valorile limită admisibile conform Ordinului nr. 756/1997.

Clasa de aprovizionare a solurilor agricole cu azot şi fosfor

Clase deaprovizionare

Azot total (ppm-mg/kg s.u.) Fosfor total (ppm – mg/kg s.u.)Culturi de câmp Culturi intense Culturi de câmp Culturi intense

Foarte scăzută < 20 < 30 < 4 < 20Scăzută 21-30 31-60 5-20 21-35Mijlocie 31-50 61-80 21-35 36-70Bun (normal) - - 36-50 71-110Ridicată 51-60 81-120 51-70 111-145Foarte ridicată >61 >122 >71 >146

3.1.3.1. Consideraţii geologicePentru cercetarea geotehnică a suprafeţei de teren ocupate de teritoriul administrativ almunicipiului Galaţi au fost executate foraje cu adâncimea de 20 - 50m. Suprafaţa cercetată afost împărţită în zone geotehnice, la baza acestor zonificări au stat unităţile geomorfologicedescrise la capitolul care prezintă descrierea geomorfologică. Limitele acestor zone, stratificaţiaterenului, caracteristicile fizice şi mecanice ale pământurilor sunt redate în cele ce urmează:

ZONA IAceastă zonă cuprinde suprafeţele celor două terase ale Siretului (T2, T3), formate de acestape malul său stâng, înainte de vărsarea în Dunăre şi zona de pantă dintre cele două terase.Din analiza caracteristicilor fizice şi mecanice ale stratului de loess din zona cartierului Dunărea- Micro 19, Micro 20, Micro 21, rezultă că acesta este sensibil la umezire până la adâncimi decca. 21,00 - 22,00m, având valori ale tasării specifice la umezire sub presiunea de 3daN/cm 2 -im3 mai mari de 2cm/m. Acest strat se încadrează în grupa B de pământuri macroporicesensibile la umezire având valoarea tasării prin umezire sub sarcină geologică deIc

mg = 86,90 - 88,50cm.

În ceea ce priveşte natura şi caracteristicile fizico - mecanice ale formaţiunilor situate la bazastratului de loess galben sensibil la umezire, acestea au fost stabilite pe baza rezultatelorobţinute prin prelevare de probe tulburate şi netulburate prelucrate în laboratorul IP Galaţi,dintr-un foraj executat până la adâncimea de 40,00m.Rezultatele pun în evidenţă existenţa următoarelor formaţiuni:1.praf argilos cafeniu, moale - până la adâncimea de 23,20m faţă de suprafaţa terenului;2.între adâncimile 23,20 şi 25,50m s-a traversat un strat de praf nisipos galben, moale, în careeste cantonată şi apa subterană;3.între adâncimile 25,50 şi 28,40m s-a traversat un strat de nisip fin prăfos, galben;



4.începând cu adâncimea de 28,40m s-a identificat un strat de praf argilos cafeniu, consistent,cu intercalaţii calcaroase;5.forajul s-a oprit la adâncimea de 40,00m într-un strat de nisip fin prăfos, cenuşiu.

Pentru toate construcţiile, în legătură cu sistematizarea verticală şi în plan a terenuluiadiacent acestora, este necesar să se prevadă, conform Normativelor în vigoare (P7/2000şi NP112 – 04), trotuare şi rigole pentru evitarea staţionării apelor provenite dinprecipitaţii lângă fundaţii şi introducerea în canale de protecţie a tuturor reţelelorpurtătoare de apă. Pentru a stabili condiţiile de fundare în aceste zone s-a realizat înGalaţi, în cartierul Dunărea un poligon experimental şi s-a demonstrat că pentru siguranţaconstrucţiilor este absolut obligatorie reducerea sensibilităţii la umezire a stratului deloess galben uscat prin consolidare cu coloane de pământ, pe toată grosimea sensibilă laumezire - de 22,00m.

În vederea caracterizării acestui strat au fost executate 31 de coloane de pământ care au avutrolul de compactare a stratului de loess sensibil la umezire. Pe terenul astfel consolidat(compactat), a fost executat un puţ de 22,0m adâncime. Probele (câte 2 monoliţi şi cca. 40 deştanţe pe fiecare metru de puţ săpat) au fost prelevate din centrul a două triunghiuri formate decoloanele de pământ. Pe monoliţii prelevaţi s-au executat încercări de compresiune şi forfecaredirectă, precum şi determinări de densitate aparentă şi porozitate. Din ştanţe s-au făcutdeterminări de densitate aparentă în stare naturală (umedă) şi în stare uscată.

Prin compactarea cu coloane de pământ se îmbunătăţesc simţitor caracteristicile fizice şimecanice ale stratului de loess, în special acele caracteristici care depind de structură -greutatea volumică, tasarea specifică la umezire, unghiul de frecare interioară şi coeziunea.Această soluţie este eficientă numai când se consolidează întreg stratul de loess sensibil laumezire şi este de 5 ori mai ieftină decât adoptarea ca soluţie de fundare prin intermediulpiloţilor de beton armat.

Presiunea convenţională pe terenul astfel consolidat este Pconv = 200kPa.În prezent s-a renunţat la folosirea acestei soluţii din cauza lipsei de sondeze şi a crizei depământ galben pentru executarea de coloane, soluţia momentului fiind piloţii de beton armat cudiametre mari şi lungimi de 22,00 - 31,00m. Menţionăm că piloţii din beton armat trebuieexecutaţi în terenurile cu nivel de apă subterană ridicat şi alcătuite din loess galben moale -curgător, numai cu tubaj recuperabil (exemplu - 1FCTR 800 - 1180mm).De asemenea, din îndelungata practică pe aceste terenuri şi din experienţa acumulată, se facemenţiunea că stratul de loess galben rămas neconsolidat în zonele în care se ridică nivelul apeisubterane - aşa cum este cartierul Ţiglina I şi Ţiglina II, se înmoaie iar consecinţa esteproducerea unei tasări cu valoare apreciabilă şi de asemenea o mare neuniformitate a tasării,ceea ce determină apariţia unei zone cu risc de instabilitate - exemplu zona blocului C20.

În cadrul ZONEI I, se mai poate vorbi despre subzona ISUBZONA I, este caracterizată de stratul de loess sensibil la umezire cu grosimi foarte redusede 2,00 - 5,00m. Acest fapt se datoreşte ridicării nivelului apei subterane şi umezirii loessului,care devine moale, insensibil la umezire. Sub stratul de loess moale - curgător, insensibil laumezire, forajele au interceptat începând cu adâncimi de 23,00 - 30,00m un strat de argilăgalben - cenuşie, consistentă - vârtoasă. Existenţa pânzei de apă subterană de infiltraţie, laadâncimi relativ reduse impune ca fundaţiile construcţiilor realizate în această zonă să fiehidroizolate corespunzător, iar la calculul acestora să se ţină seama de efectul de subpresiuneal apei subterane.Construcţiile realizate în această subzonă sunt fundate în funcţie de încărcarea transmisăterenului de fundare şi admiterii sau nu a apariţiei fenomenului de umezire la pereţii construcţiei- igrasie. Acestea sunt fundate direct dar sub adâncimea de îngheţ - de 1,0m pentru municipiulGalaţi, fie prin intermediul unor perne de material granular cu grosimi de 1,0m sau 2,0m.Presiunile convenţionale stabilite oficial funcţie de grosimile pernelor de material granular sunt



de 120kPa respectiv de 150kPa. Construcţiile cu mai multe niveluri care dau încărcări mai maridecât cele prezentate anterior se vor funda pe piloţi din beton armat cu diametru mare şi lungimide 20 - 30m, funcţie de cotele terenului natural. Şi în acest caz piloţii din beton armat trebuieexecutaţi în terenurile alcătuite din stratul de argilă saturat cu apă, din bază numai cu tubajrecuperabil (exemplu - 1FCTR 800 - 1180mm). Aceasta datorită deformării structurii argilei, careprin batere generează împingerea terenului în afară.

ZONA IIAceastă zonă cuprinde suprafeţele aferente luncii Dunării, luncii joase a Prutului inferior şiinterfluviului Dunăre - Brateş. Aceste suprafeţe sunt reprezentate de terenuri în general plane,cu mici denivelări locale şi cu mici pante spre emisari - Dunăre, Prut şi Brateş. Facemmenţiunea că lacul Brateş este rezultatul acumulărilor în zone depresionare ale terenului de apeprovenite din precipitaţii, ape care nu au legătură cu reţeaua hidrografică.În lungul Dunării, lunca se reduce la o fâşie inundabilă, foarte îngustă cu lăţimi de maxim 20 -25m şi cote de 6,00 - 7,50m. Depozitele care o alcătuiesc la partea superioară sunt de naturăcoluvială, fiind provenite din materialul rezultat prin degradarea falezei, iar în adâncime acesteasprijină pe depozitele aluvionare ale Dunării.

Mult mai generoase ca dezvoltate sunt lunca joasă a Prutului inferior şi interfluviul Dunăre -Brateş (pe acesta din urmă fiind amplasate multe construcţii importante - gara de călători,portul, şantierul naval, fabrici etc.). Stratificaţia terenului pentru această zonă a fost pusă înevidenţă prin executarea de foraje reprezentative, dintre care menţionăm forajul F4, a cărui fişăde stratificaţie este anexa 18 şi din analizarea căreia reies următoarele:

Din punct de vedere hidrogeologic, în zona II îşi fac apariţia la diferite niveluri, pânze de apăsuperficiale (de infiltraţie) sau de adâncime (pânze de apă subterană), ambele cu nivelhidrostatic variabil pe verticală, sezonier: pânza superficială de infiltraţie la adâncimi de – 1,00 - 2,00m de la cota terenului natural şicare prezintă nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier, funcţie de cantitatea de precipitaţiicăzute sau scurse, de capacitatea de drenare a emisarilor naturali şi de nivelul apelor desuprafaţă din zonă (fluviul Dunărea, lacul Brateş şi râul Prut); pânza subterană, cantonată sub adâncimea de 13,00 m, de la cota terenului natural în zonelede luncă a Dunării şi a interfluviului Dunăre - Brateş şi respectiv la adâncimi de 30 - 35m înzona luncii joase a Prutului inferior.

Construcţiile realizate în această zonă în care terenul de fundare nu corespunde condiţiilor destabilitate şi de rezistenţă minim impuse pentru realizarea acestora şi care sunt fundate directsub stratul de umplutură, fără îmbunătăţirea parţială a terenului de fundare au avut ocomportare necorespunzătoare din punct de vedere al preluării tasărilor diferenţiale produse înaceastă zonă constituită din depuneri aluvionare recente.

Studiul întocmit de ICH Bucureşti pentru platforma INETOF Galaţi, apreciază că pe o perioadăde cca. 70ani se va produce o tasare generală de cca. 90cm, iar tasările diferenţiale vordescreşte în primii 5 ani de funcţionare ai construcţiilor de la o tasare de 2,3% la o tasare curitm de 1%.

Soluţiile de fundare adoptate până în prezent şi care au confirmat o comportarecorespunzătoare a construcţiilor realizate, sunt cele care respectă adâncimea de îngheţ pentruzona municipiului Galaţi prin intermediul unui teren îmbunătăţit parţial prin intermediul unorperne de material granular cu grosimi de 1,0m sau 2,0m. Presiunile convenţionale stabiliteoficial funcţie de grosimile pernelor de material granular sunt de 120kPa respectiv de 150kPa.Construcţiile cu mai multe niveluri care dau încărcări mai mari decât cele prezentate anterior sevor funda pe piloţi din beton armat cu diametru mare, executaţi cu tubaj recuperabil.Existenţa pânzei de apă subterană de infiltraţie, la adâncimi relativ reduse impune ca fundaţiileconstrucţiilor realizate în această zonă să fie hidroizolate corespunzător, iar la calculu l acestora



să se ţină seama de efectul de subpresiune al apei subterane, precum şi de caracterul intensagresiv sulfatic asupra betoanelor şi de potenţialul coroziv asupra metalelor neprotejate - puseîn evidenţă de analizele chimice ale apei.

Harta geologică a judeţului Galaţi

3.1.4. Biodiversitate (floră şi faună)Pe teritoriul administrativ al municipiului Galaţi, ariile naturale protejate sunt: ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (Galaţi 7%), ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa (Galaţi < 1%); ROSPA0121 Lacul Brateş (Galaţi 21%); ROSCI0065 Delta Dunării (Galaţi < 1%); ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoe (Galaţi < 1%);

In vecinătatea teritoriului administrativ al municipiului Galaţi se găsesc următoarele ariiprotejate: ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior ROSCI0151 Pădurea Gârboavele ROSPA0073 Măcin – Niculiţel

Teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi se suprapune cu aria de protecţie specialavifaunistică ROSPA0121 Lacul Brateş, declarată parte integrantă a reţelei ecologice europeneNatura 200 prin HG nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1284/2007 privinddeclararea ariilor de protecţie special avifanistică ca parte integrantă a reţelei ecologiceeuropene Natura 2000 în România.In conformitate cu prevederile art. 281 din OUG nr. 57/2007, Primăria Municipiului Galaţi asolicitat şi obţinut Avizul administratorului Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior –AJPS Galaţi solicitat de APM Galaţi prin Adresa nr. 1239/12.02.2012.

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (Galaţi 7%)

Coordonatele sitului: E 28º 8' 50'', N 45º 45' 55''



Suprafaţa sitului: 5.656 haAltitudine: 0-32 m, medie: 7 mRegiunea biogeografică: Stepică

CaracteristiciBazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează înmarea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cusectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şiCâmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unităţi geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizează prin altitudini absolutecuprinse între 8 m în partea nordică şi 3-4 m în partea sudică. Relieful luncii se prezintă îngeneral plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat sprerâul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelie ful estereprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi şimlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutuluialcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-alungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii.Geologic: în profunzime - formaţiuni cristaline şi magmatice; în cuvertură se pot contura ciclurilesedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen şi 3) badenian superior -romanian (pliocen).

Calitate şi importanţăVegetaţia luncii Prutului este reprezentată prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti şi pădure,specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatică. Pajiştile suntalcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetaţia lemnoasăeste constituită mai ales din esenţe moi. Vegetaţia palustră este compusă din Carex riparia,Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquaticetc. În ochiuri de apă se întâlnesc Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogetonnatans. Din speciile rare fac parte Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris,Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Irispseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unelesectoare din preajma râului Prut s-au păstrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris,Fraxinus pallisae, Frangula alnus.Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o zonădeosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări acvatice întimpul migraţiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardeapurpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus,Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser,Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra),charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sternahirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide(Acrocephalus sp.) etc.

Tipuri de habitate 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea unifloraeşi/sau Isoëto-Nanojuncetea 3150 - Lacuri natural eutrofice cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la celmontan şi alpin 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)



92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

Specii menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Specii de nevertebrate: 1078 -Callimorpha quadripunctaria Specii de peşti: 1130 - Aspius aspius (avat), 1149 - Cobitis taenia (zvârlugă), 2511 - Gobiokessleri (petroc), 1157 – Gymnocephalus schraetzer (răspăr); 1145 - Misgurnus fossilis (ţipar),2522 - Pelecus cultratus (sabiţă), 1134 - Rhodeus sericeus amarus (boare), 1160 - Zingelstreber (fusar), 1159- Zingel zingel (pietrar) Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie); 1220 -Emys orbicularis (broască ţestoasă de apă); 1993 - Triturus dobrogicus (triton cu creastădobrogean) Specii de mamifere: 2021 - Sicista subtilis (şoarece săritor de stepă)

Clase de habitate: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil),păşuni, păduri de foioase

VulnerabilitateImpactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatăriforestiere, pescuit, braconaj etc.

Desemnarea situluiPrin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de protecţieoficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului Galaţi s-au desemnat Lunca Joasă aPrutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), LaculPochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturaleprotejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajarea teritoriului naţional - Secţiunea a III-a, zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (81 ha), LaculPochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8 ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004 privindinstituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, situl este încadrat la categoria demanagement parc natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247 ha).

Tip de proprietate:1. Proprietate de Stat - 67% (Administraţia Naţională Apele Române, Regia Naţională aPădurilor, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol)2. Proprietate comunală - 9%3. Proprietate privată - 24% (persoane fizice şi juridice).

ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa (Galaţi < 1%);Coordonatele sitului: E 28º 5' 13'', N 45º 44' 59''Suprafaţa sitului: 14.389 haAltitudine: 0-20 m, medie: 4 mRegiunea biogeografică: Stepică

Descrierea situluiCaracteristici generale ale situluiCod % CLC Clase de habitateN06 7 511, 512 Râuri, lacuriN12 85 211-213 Culturi (teren arabil);N14 3 231 PăşuniN16 5 311 Păduri de foioaseAlte caracteristici ale sitului: Bazinul hidrografic Prut în zona sa interioară, pe teritoriululJudeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică Podişul Moldovei, subunitateaplatformei Bârladului, cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei încolinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separate trei unităţi



geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu opnată continuă de la nord la sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). aspectulgeneral al luncii este cel al unei depresiuni largi.microrelieful este reprezentat de forme deacumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini). În cadrul luncii sedisting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului, alcătuit din texture grosiere şimijlocii, în rest grinduri inetrioare (intergrinduri), formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuitedin texture fine şi în mai mică măsură din texture mijlocii. Geologic, în profunzime – formaţiunicristaline şi magmatice; în cuvertură se pot contura ciclurile sedimentare: 1)Permian-triasicinferior; 2)jurasic-cretacic-ecocen şi 3) badenian superior-romanian (pliocen).

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului2009/147/EC



Calitate şi importanţăAcest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform dateloravem următoarele categorii:a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 29b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare(Bonn): 23c) număr de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Ayţya nyroca, Falcovespertinus, Falco vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo athis, Ardeolaralloides, Ciconia nigra, Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Sternahirundo, Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dryocopus martius, Aythyanyroca, Picus canus; Situl este important în perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Ciconiaciconia, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus onocrotalus, Pandion haliaetus, Recurvirostraavosetta, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Limosa limosa, Anser albifrons, Anseranser, Tringa eryţropus, Tringa stagnatilis, Pluvialis squatarola, Phalacrocorax carbo, Anasplatyrhynchos, Numenius arquata; Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: raţe, gâşte. În perioada demigraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibilcandidat ca sit RAMSAR.

Relaţiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel naţional sau regionalCod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei protejateRO04 Rezervaţie natural + 0,29 2416-Lacul VlăşcuţaRO05 Parc natural - 12,66 V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior

Activităţile antropice şi efectele lor în sit şi în vecinătateActivităţi antropice şi consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată: Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului: păşunatul; acvacultura (peşti şi scoici); vânătoare;structuri agricole; polderizare (îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice şipiscicole, etc.); eutrofizarea; restructurarea deţinerii terenului agricol; pescuitul sportive;habitare dispersată; diguri, îndiguiri, plaje artificial; inundaţii. Activităţii şi consecinţe în jurul sitului: păşunatul.



Planuri de management ale situluiPlanul de management al Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior include şiROSCI0105, a fost elaborat şi înaintat spre aprobare în anul 2010. Până în prezent nu a fostaprobat prin Ordin de Ministru.

ROSPA0121 Lacul Brateş (Galaţi 121%);Coordonatele sitului: Longitudine 28.131944; Latitudine 45.511389; Suprafaţă: 15681.70 ha; Altitudine: Minimă 0 m, maximă 54 m, medie 1 m Regiunea biogeografică: Stepică

La sud situl este mărginit de Dunăre, la sud-vest de Municipiul Galaţi, la nord de SPA-ul LuncaPrutului-Vlădeşti-Frumuşiţa, iar la est de râul Prut. Situl cupinde terenuri agricole, apestătătoare, mlaştini şi păduri de luncă. Actualul lac este doar o mică parte din vechiul lac Brateş,care a fost în cea mai mare parte desecat.

Biotopuri principale:terenuri arabile neirigate (74,2%); păduri defoioase (5,4%); mlaştini (1,4%); apestătătoare (16,3%).

Pe amplasament predomină suprafeţele cuculturi agricole (agro-ecosisteme), la margineacărora se întâlnesc sectoare de vegetaţieruderală, fără vreun corespondent înconformitate cu lucrarea”HabitateledinRomânia” (Doniţă şi al., 2005), unde suntindicate principalele tipuri de habitate întâlniteîn România, corelate cu sistemele declasificare utilizate la nivel european, în specialcel utilizat pentru NATURA 2000.

Harta sitului ROSPA0121 Lacul Brateş

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Pop.:Rezid. Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

A396 Branta ruficolis 0-500i C B C C

A196 Chlidoniashybridus

200-300p

1500-3000i B B C B

A197 Chlidoniasniger 35-50p B B C C

A097 Falcovespertinus 10-15p C B C C

A019 Pelecanusonocrotalus

280-320i C C B C



Specii de păsări cu migraţie regulată menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Pop.:Rezid. Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

A050 Anaspenelope

100-150i C B C B

A041 Anseralbifrons

2000-3000i

8000-18000i B C C C

A052 Anas crecca 2000-2500i C B C C

A053 Anasplatyrhynchos

1000-1300i C B C C

A125 Fulica atra 8000-10000i C B C C

A179 Larusridibundus

3000-4000i C B C C

A459 Laruscachinnans

1000-1200i C B C C

Descrierea situluiCaracteristici generale ale situluiCod % CLC Clase de habitateN06 18 511, 512 Râuri, lacuriN12 76 211 - 213 Culturi (teren arabil)N16 6 311 Păduri de foioase

Calitate şi importanţă: situl se califică pentru populaţiile speciilor: Anser albifrons – C3; Brantaruficolis – C1; Chlidonias hybridus – C2; Chlidonias niger – C6; Falco vespertinus – C1, C6;Pelecanus onocrotalus – C2, C6. Situl se califică în conformitate cu criteriul 4 pentuaglomerările de păsări acvatice din timpul migraţiei.

Vulnerabilitate: gradul actual al vulnerabilităţii este scăzut. Situl poate fi afectat de poluareaindustrială, precum şi de folosirea pesticidelor în zona agricolă limitrofă.

Clasificare la nivel naţional şi regional:Cod Categorie IUCIN %BR 0,12RO05 Categoria V IUCIN 21,35RO04 Categoria IV IUCIN 0,25

Relaţiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel naţional sau regionalCod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei naturale protejateRO04 Rezervaţie naturală * 0,25 2.410.-Ostrovul PrutRO05 Parc Natural * 21,35 V.2.-Lunca Joasă a Prutului

Relaţiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel internaţionalCod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei naturale protejateBR * 0 A-Delta Dunării

Activităţile antropice şi efectele lor în sit şi în vecinătateActivităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.100 Cultivare A 0 +110 Utilizarea pesticidelor B 0 _160 Managementul forestier general C 0 -



Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.400 Zone urbanizate, habitare umană B 0 -410 Zone industriale sau comerciale A 0 -

Managementul sitului: Nu există structură de administrare.Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management.

Harta ariilor naturale protejate în judeţul Galaţi

Rezervaţii naturalePe teritoriul Municipiului Galaţi există două rezervaţii naturale: Ostrovul Prut (62 ha) şi loculfosilifer Tighina-Barboşi (1 ha).

Locul fosilifer Tirigina BarboşiLocalizare: pe teritoriul municipiului Galaţi, în partea de sud-vest.Caracter: Paleontologic/Interes naţional

Motivul constituirii: zăcăminte fosilifere din ere geologiceîndepărtate.În această formaţiune de origine marină se află cochilii de moluşte(melci şi scoici) cuaternare.

Primele cercetări asupra acestui sit paleontologic fosilifer au fostfăcute de geologul român Grigore Cobălcescu, care, în materialulcolectat, a identificat 12 specii noi pentru ştiinţă: iviparus sadleri,Melanopsis acicularis, Dreissena poliymorpha, Pisidium sp.,Didacna sp., Hydrobia sp., s.a., expuse la Muzeul de Istorie dinGalaţi.



Ostrovul PrutLocalizare: pe fluviul Dunărea, în dreptul gurii de vărsare a Prutului în fluviu, pe razaadministrativă a municipiului Galaţi. Suprafaţa (conform Legii nr. 5/2000): 62ha.Caracter: Forestier/interes naţional

Motivul constituirii: Habitate de pădure naturală de zonă umedă predeltaică din Lunca Dunării, cuzăvoaie naturale de plop indigen (Populus alba) şi Populus nigra şi salcie (Salix alba) ; Floră depădure aluvială cu Rubus sp., Polygonum sp., Mentha sp., Lycopus sp., Iris sp., Agrostis sp., Juncussp., Carex sp. codul Natura 2000 al habitatului): 92A0-Galerii cu Salix alba şi Populus alba.Se dezvoltă în mod spontan gramineele şi vegetaţie caracteristică zonelor umede: stuf(Phragmites communis), papură (Thypha latifolia), pipirig (Scirpus sylvaticus), săgeata apei(Sagittaria sagittifolia), coada calului (Equisetum arvense), izma broaştei (Mentha aquatica),nufărul (Nymphaea alba) etc.

Caracteristici ale sitului: Geomorfologia de lunca inundabila, cu orientare N-S, are un substratgeologic, respectiv litologic, format din nisipuri şi pietrisuri cu incluziuni argiloase, apartinânddomeniului sedimentar de tipul luturilor argilo-marnoase. Zona de grind insular, inundabil partialla viiturile de primavara, cu soluri de mlastina, soluri noi aluvionare şi lacovisti.

Specii protejate: Egretta alba (egreta), Ardea cinerea (stârc cenuşiu), Ardea purpurea (stârcroşu), Circus aeroginpsus (erete de stuf), Larus ridibundus (pescăruş râzător) Anasplatyrhynchos (raţa mare), Dendrocopus minor (ciocănitoarea pestriţă mică), Pelecanusonocrotalus (pelican comun), Lepus europaeus, Sus scrofa.

În prezent aria naturalӑ protejatӑ Ostrovul Prutului este inclusӑ ȋn Parcul Natural Lunca Joasӑ aPrutului Inferior și este administratӑ de AJPS Galaţi.

Alte arii naturale protejateArii naturale protejate de interes judeţean instituite prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr.46/1994 privind instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente, peteritoriul judeţului Galaţi: Grădina Botanică Galaţi; Grădina Publică Galaţi; Faleza Dunării; ParcCFR Galaţi; Parc Mihai Eminescu; Parc Turn TV.

Arii naturale protejate de tip rezervaţie naturală de pe teritoriul judeţului Galaţi declarate prinLegea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -zone protejate: Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana –Roşcani; Locul fosilifer Tirighina Barboşi; Locul fosilifer Rateş; Pădurea Fundeanu; PădureaTălăşmani; Pădurea Buciumeni; Ostrovul Prut; Balta Potcoava; Balta Tălăbasca; Locul fosiliferBereşti; Lunca Joasă a Prutului (Maţa-Rădeanu); Balta Pochina; Balta Vlăşcuta; PădureaPogăneşti.



În anul 2004, prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentrunoi zone, în Galaţi a fost declarat Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului InferiorSituri de importanţă comunitară declarate, la nivelul judeţului Galaţi, prin Ordinul 1964/2007privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologiceeuropene Natura 2000 în România: Dunele de nisip de la Hanul Conachi; Lunca Joasă aPrutului; Pădurea Balta-Munteni; Pădurea Breana-Roşcani; Pădurea Gârboavele; PădureaMerişor - Cotul Zătuanului; Pădurea Mogoş-Mâţele; Pădurea Pogăneşti; Pădurea Tălăşmani;Pădurea Torceşti; Râul Prut; Delta Dunării.

Ariile de protecţie specială avifaunistică declarate, la nivelul judeţului Galaţi, Municipiul Galaţi,prin H.G. nr. 971/2011 de modificare şi completare a H.G. nr. 1284/2007 privind declarareaariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura2000 în România sunt: ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa (Galaţi < 1%); ROSPA0121 Lacul Brateş (Galaţi 21%); ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoe (Galaţi < 1%);Ariile de protecţie specială avifaunistică declarate, la nivelul judeţului Galaţi, Municipiul Galati,prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirearegimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă arețelei ecologice europene Natura 2000 în România ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (Galaţi 7%), ROSCI0065 Delta Dunării (Galaţi < 1%);Protecţia bogatului capital natural al municipiului Galaţi se realizează prin includereaelementelor importante în arii naturale protejate aparţinând diverselor categorii stabiliteprin legislaţia naţională şi europeană. În pofida desemnării acestor ari i naturale protejate,exploatarea iraţională a resurselor naturale poate constitui o ameninţare chiar şi îninteriorul acestora, drept care se impun măsuri suplimentare de management activ.



3.1.5. ReliefulMunicipiul Galaţi este situat la limita de est a teritoriului ţării, în partea de S-SE a teritoriuluijudeţului, între confluenţele Siretului şi Prutului cu fluviul Dunărea, pe terasele cele maiavansate ale Podişului Moldovei, singurul loc unde Câmpia Covurlui înaintează până la malulDunării. Relieful municipiului Galaţi se prezintă sub forma de luncă şi câmpie colinare cualtitudinea maximă de 94 m, conform datelor derivate din modelul digital de elevaţie prezentat deJarvis şi colab. (2008).

Harta unităţilor de relief

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul administrativ al municipiului cuprinde următoarelezone:a) terasa medie a Siretului T2- care ocupă partea nord - vestică a municipiului, incluzând şidealurile Smârdanului, prezintă o suprafaţă relativ plană cu altitudini sub 67,0m, coboară întaluz spre Dunăre şi este în pantă spre lacul Brateş, balta Cătuşa şi spre terasa joasă;b) terasa joasă a Siretului T3 - ocupă zona centrală a municipiului Galaţi, are o suprafaţă relativplană, coboară în taluz şi este şi în pantă spre Dunăre şi lacul Brateş şi prezintă cote de nivelcuprinse între 20,0 şi 30,0m;c) panta de racord - care face legătura dintre cele două terase - T2 şi T3 prezintă o diferenţă decote de nivel de cca. 20m, între +30,0 şi +50,0m;Terasele Siretului şi zona pantei de racord dintre acestea sunt constituite în suprafaţă pe cca.30 - 70m din depozite cuaternare de natură eoliană (loessuri şi pământuri cu structurăloessoidă), care reazemă în adâncime pe depozite aluvionare prăfoase argiloase şi nisipoase.Existenţa zonelor taluzate înspre Dunăre şi lacul Brateş şi a pantelor în general - anexa 3, afavorizat prin scurgerea apelor pe suprafeţele acestora producerea de fenomene de eroziunereprezentate de râpe, ogaşe, viroage, canioane miniaturale, iar spre marginile terasei seformează microreliefuri - crovuri şi se manifestă procese pseuodocarstice (clastocarstice),sufozionale etc., care în unele zone s-au lărgit şi au dat naştere la adevărate văi şi anume:d) valea Ţiglinei şi valea Abatorului - care îşi varsă debitele colectate în fluviul Dunărea. Dintreacestea valea Ţiglinei este bine reprezentată, brăzdând împreună cu ramificaţiile sale terasamedie pe o distanţă de cca. 1000m;e) valea Fileştilor şi valea Viilor, în prezent parţial colmatate îşi varsă încă debitele în baltaCătuşa, la gura căreia aluviunile Siretului formează un adevărat baraj care împiedică scurgereanormală a apelor - fenomen de agradare.



f) Lunca Dunării, interfluviul Dunăre - Brateş şi Lunca Joasă a Prutului Inferior reprezintă celmai tânăr relief fluviatil - holocen, fiind constituite prin eroziunea, transportul şi depunereamaterialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De asemeneasunt şi cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, în mare parte inundabile, cu pantelongitudinale care se reduc foarte mult. Formaţiunile care alcătuiesc terenul până la adâncimide cca. 30,0m sunt argiloase, prăfoase sau nisipoase, neconsolidate, în general cu consistenţăredusă şi compresibilitate ridicată. Local, aceste formaţiuni sunt mâlite sau prezintă zone şiintercalaţii de mâl, resturi vegetale, cochilii, precum şi lentile de turbă.

Din punct de vedere stratigraficÎn ceea ce priveşte stratigrafia, forajele structurale executate în zonă şi aflorimentele pun înevidenţă următoarele:- vârsta soclului cristalin este precambriană, fiind de natură podolică;- depozitele cuverturii se consideră a data din jurasicul mediu; Forajele structurale de laGhidigeni, Bursucani şi Umbrăreşti pun în evidenţă prezenţa gresiilor calcaroase,marnocalcarelor şi marnelor cu Bositra buchii;- peste acestea, în foraje, s-a întâlnit jurasicul superior - titonic fiind reprezentat prin depozite înfacies lagunar - calcare cu intercalaţii de anhidrite;- de la sfârşitul jurasicului până în cretacicul mediu, zona a fost exondată, fiind supusă eroziuniisubaeriene, ceea ce a dus la înlocuirea câmpiei de acumulare jurasică fluvio-marină, cu unasculpturală;- a urmat o importantă transgresiune, prin coborârea zonei, astfel încât în neogen (badenian -sarmaţian) s-au acumulat depozite cu grosimi mari - cca. 1.000 m, reprezentate prin marno-argile cu gipsuri, marne, gresii şi calcare cu Mactra vitaliana;- în meoţian se extinde faciesul deltaic-fluvio-lacustru;- pe interfluviile sudice peste meoţian apar depozite nisipoase pliocen mediu;- pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-lacustru generat de aportul sporital râurilor (care veneau dinspre nord-vest şi nord), s-a extins, fiind continuat în parteasuperioară de depozite pleistocene (cuaternar);- Pleistocenul mediu apare în depozite fluvio-lacustre sau chiar marine - argile, argile nisipoase,nisipuri apar la zi în malul Siretului la Barboşi, şi în cel al Dunării, la Galaţi;- pliocenul (ponţian - dacian), apare ca marne argiloase-nisipoase subdepozitele loessoide aleterasei superioare (câmpul înalt);- holocenul superior este alcătuit din depuneri aluvionare, reprezentate prin pietrişuri, nisipuri,argile nisipoase.Depozitele loessoide ating grosimi 30-70m şi chiar 60-70m, la nord de Galaţi.

Din punct de vedere tectonicMunicipiul Galaţi este situat înspre extremitatea nordică a Promontoriului Dobrogean, (unitateconsolidată de vorland) şi format prin afundarea marginilor de sud ale Platformei Moldoveneştirespectiv ale Platformei Scitice şi a celei de nord a Orogenului nord - dobrogean. Acesta estedelimitat de faliile: Trotuşului spre nord şi care are un traseu cu orientare vest - nord-vest - est - sud-est (Adjud -Ghidigeni – Oancea); falia Peceneaga – Camena spre vest; falia Sf. Gheorghe – Galaţi la est.

Mişcările tectonice afectează şi în prezent teritoriul administrativ al municipiului, acesta fiindafectat de mişcări pozitive cu intensitate mică de cca. 2 - 0mm/an.

Tipologia fenomenelor SeismicitateTeritoriul administrativ al municipiului Galaţi este afectat de mişcările - cutremurele moldavice,ale căror focare sunt tributare zonei Vrancea, cu hipocentre la adâncimi de cca. 60km şi cu operiodicitate de cca. 30 - 35ani. Municipiul Galaţi este situat în apropierea liniei de fractură



tectonică majoră Focşani – Nămoloasa – Galaţi, ceea ce determină resimţirea acută a mişcărilortelurice. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice includ teritoriul administrativ almunicipiului în zona de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale aterenului ag = 0,24g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalulmediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei decontrol (colţ) a spectrului de răspuns pentru acest areal esteTc = 1,0s.

InundabilitateÎn anii cu precipitaţii abundente zona de la piciorul taluzului teraselor Siretului (medie - T2 şijoasă - T3) dinspre Dunăre (dintre trecere bac şi Elice) şi de asemenea toată valea oraşului -zona Bădălan, se inundă. Deşi s-a construit anterior un dig, acesta nu poate împiedicapătrunderea apei prin capilaritate spre suprafaţa terenului şi de asemenea nu poate stopadrumul invers al apelor Dunării prin canalizări, blocând astfel drumul firesc al evacuării apelor.Anul 2010 a fost un an cu precipitaţii excepţionale, ceea ce a determinat inundaţii care au făcutobligatorie înălţarea digului existent până deasupra cotei maxime a apelor Dunării ± 6,50m.

InstabilitateFormaţiunile care alcătuiesc partea superioară a formelor de relief din apropierea cursurilor deapă mai importante, sunt alcătuite din depozite constituite din prafuri loessoide şi loessuri, carereazemă pe o succesiune de argile prăfoase care constituie depozite mai vechi de origineeluvială, deluvială şi aluvială. În multe cazuri, în bază şi anume în zona de separaţie dintreloess şi argilă apar lentile nisipoase în care sunt prezente şi izvoare de apă freatică.Acestea au cauzat în mai multe rânduri alunecări de taluz şi pierderi de stabilitate ale pantelorde proporţii importante, precum şi grave fenomene de eroziune, după cum urmează:

VADUL BACALBAŞA - din zona taluzului terasei inferioare a Siretului, unde există o porţiunede cheu în mişcare şi care are vechimea cea mai mare consemnată în documente despecialitate. Aşa cum reiese din documentaţia găsită în arhiva DRNC Galaţi, în anii 1894 -1896, între vadul Belvedere (astăzi Bacalbaşa) şi vadul Raşcu, s-a construit la Dunăre un pereudin granit, sprijinit înspre larg de un sâmbure trapezoidal de anrocamente, aşezat pe o saltea defascine de 12,0m lăţime şi prevăzut cu un singur rând de piloţi de 7,0m, moazaţi în jurul cotei de+1,0m, coronamentul pereului fiind la cota de +3,0m. În spatele acestui pereu s-a amenajatplatforma joasă de 15 - 18m lăţime, cu o pantă foarte lină spre Dunăre.

Observaţiile şi măsurătorile care s-au efectuat au arătat că deşi piloţii se menţin pe linia iniţ ială,totuşi terenul din faţa piloţilor împreună cu anrocamentele suferă tasări şi deplasări spre larg,acestea accentuându-se în perioadele cu ape scăzute ale Dunării. După 1943 lucrarea a fostoarecum neglijată, iar fenomenul de degradare s-a accentuat. La piciorul malului înalt de loessa apărut o umezire, iar şoseaua şi calea ferată existente pe această zonă la acea dată s-audeplasat spre Dunăre, aceste fenomene accentuându-se de asemenea în perioadele cu apescăzute ale Dunării.

În anul 1959 cercetările întreprinse au arătat că piloţii sunt înclinaţi şi deplasaţi, pereul estetasat la nivelul piloţilor, platforma este surpată, şoseaua şi calea ferată sunt deplasate, iar labaza malului înalt se constată o umiditate în exces şi de asemenea s-au identificat surpăturisuccesive la nivelul crestei malului. Toate acestea au condus la prăbuşirea şi demolareaclădirilor situate pe porţiunea cuprinsă între mal şi strada Sfântul Gheorghe.Frontonul zonei este afectat de degradări mai mari în afară unde au apărut fisuri în zidăriapereului şi coronamentului. Factorii naturali, depozitele argiloase galbene, moi, de vârstărecentă, debuşarea pânzei de apă subterană din platforma vadului, variaţia nivelului apelorDunării au dat naştere unui fenomen de sufozie. De altfel, studiile de specialitate realizate înanul 1955 au confirmat ipoteza că stratele afectate de instabilitate sunt cele provenite dinacumularea depunerilor recente ale Dunării, iar degradările principale se datoresc fenomenuluide sufozie.



La începutul anului 1961 atât pe platforma de la vadul Bacalbaşa, cât şi pe malul înalt de loesss-au plantat borne pentru măsurarea mişcărilor terenului. Citirile bornelor au arătat cădeplasările sunt mai mici pe măsură ce ne apropiem de piciorul malului de loess.În perioadele cu ape scăzute a apărut o fisură pe toată lungimea de 90,0m a terasei, iar în timpaceasta s-a mărit şi a rezultat o denivelare a terenului de cca. 50cm.Pentru consolidarea zonei vadului Bacalbaşa şi anume: malul Dunării, platforma şi malul înaltde loess este necesar să se realizeze un nou pereu, îmbunătăţirea stabilităţii generale printaluzarea malului înalt de loess şi executarea unui dren la piciorul malului înalt.

GRĂDINA PUBLICĂ - este amplasată în partea central estică a municipiului Galaţi, înspre laculBrateş. Zona cu o lungime de cca. 800m şi cu o diferenţă de nivel de cca. 15,0m cuprinde oporţiune de taluz amenajat de-a lungul timpului prin plantări şi înierbare, amenajări distruse saudegradate în prezent. Iniţial pe un masiv de loess sensibil la umezire cu grosime de cca. 17,0mcare rezema pe depozitele încrucişate, neuniforme şi neomogene cu specific de baltă,constituite din nisipuri mijlocii cu lentile de argilă vânătă şi prafuri argiloase cenuşii - vinete, cuintercalaţii de turbă cu grosimi de 1,50 - 2,00m a fost realizată o construcţie care domina zona -Cazinoul din Grădina Publică. Pozarea neglijentă de reţele purtătoare de apă necesare uneifuncţionări civilizate a localului şi proasta întreţinere a acestora a condus în timp la umezireafoarte puternică a stratului de loess prin exfiltraţie din aceste conducte şi de asemenea prinscurgerea haotică, necontrolată a apelor de precipitaţii. Toate aceste cauze au avut ca efectproducerea unei tasări foarte puternice a masivului de loess, iar construcţia a suferit deasemenea degradări ireversibile care au adus ruinarea acesteia.În lumina celor prezentate sunt necesare măsuri de consolidare a taluzului în această zonă prinrealizarea unui zid de sprijin fundat pe piloţi din beton armat.

ZONA PLATFORMĂ TRIAJ C. F. CĂTUŞA - care aparţine combinatului siderurgic, în timp asuferit alunecări progresive ale taluzului aferent Bălţii Cătuşa. Efectele acestor alunecării sunturmătoarele:- degradări la primele două linii C. F. şi linia de cale ferată dintre tunelurile 2 şi 3;- degradarea tunelurile de dezgheţ - zidurile tunelului nr. 3 s-au crăpat longitudinal, iar grindasuperioară a tunelului nr. 2 a prezentat o săgeată importantă.Odată cu cercetările de specialitate s-a evidenţiat un fenomen nou şi anume că baza taluzuluiplatformei dinspre balta Cătuşa s-a umezit, ceea ce demonstrează lipsa drenajului în aceastăzonă. De asemenea în municipiul Galaţi datorită unor cauze diferite, terenul prezintă fenomenede instabilitate în mai multe zone ale acestuia şi anume: zona piciorului taluzului aferent cartierului Ţiglina I - conform adresei IPTANA nr. 3255/1999este instabilă şi se recomandă consolidarea piciorului falezei în această zonă cu piloţi foraţi şiziduri de sprijin în eventualitate realizării oricărui obiectiv amplasat în apropierea limitei deconstruibilitate; anterior, în zona complexului Francezi a fost semnalată existenţa unei fisuri longitudinale, cu olungime de cca. 60m, paralelă cu cornişa taluzului şi fluviul Dunărea. Existenţa acestei fisuriavertizează că în această zonă terenul este în mişcare, fiind instabil; în zona străzii Livezeni - între străzile Mihai Eminescu şi Spătarului s-a produs brusc în cursulunei nopţi a verii anului 1980 o zguduitură puternică care a produs degradări la construcţii şi aindus o stare de panică locuitorilor. Degradările s-au materializat prin dislocări ale unorelemente ale construcţiilor (separări pe conturul zidurilor al unor umpluturi în zidărie, altavanelor etc.) şi prin fisurarea şi crăparea pe verticală şi pe orizontală a zidurilor - a se vedeaanexa 3.

3.1.6. Riscuri naturale3.1.6.1. Risc seismicConform normativelor şi STAS - urilor în vigoare, teritoriul administrativ al municipiului aparţinezonei de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag =0,24g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă



de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (co lţ) aspectrului de răspuns pentru acest areal este Tc = 1,0s.

3.1.6.2. Risc geotehnicRiscul geotehnic depinde de două categorii de factori: factori legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt reprezentaţi de condiţiile de teren şiapa subterană; factori legaţi de structură şi de vecinătăţile acesteia.Stratul de loess galben macroporic sensibil la umezire care alcătuieşte terenul de fundare de peterasele medie şi inferioară ale Siretului şi de asemenea de pe zona de pantă aparţinecategoriei terenuri "dificile de fundare". Tot categoriei terenurilor dificile de fundare aparţine şipământul cu conţinut ridicat de materii organice (mâl, nămol, turbă) întâlnite atât în zonele deluncă ale Dunării şi Prutului cât şi în interfluviul Dunăre - Brateş.În concluzie, întreg terenul de fundare aparţinând teritoriului administrativ al municipiuluiGalaţi face parte din categoria terenurilor dificile de fundare.

3.1.6.3. Risc de inundabilitateîn vara anului 2010 în 29 ÷ 31 mai (cu precădere) şi în data de 16 iunie, au căzut cantităţi foartemai de precipitaţii (excepţionale) în perioade scurte de timp. Datorită energiei relativ mari areliefului pe care o are zona de pantă care face racordul dintre terasele Siretului, apele deprecipitaţii căzute şi scurse pe pantă nu au putut fi preluate de sistemele de canalizare, s-auacumulat şi au inundat zona, au stagnat şi s-au infiltrat atât în terenul aflat la baza pantei, cât şiîn accidentele subterane care afectează acest terenul - exemplu intersecţia străzii I. L.Caragiale cu strada Columb.Ca urmare, s-au produs degradări însemnate la construcţiile din zonă, acest lucru fiind agravatşi de existenţa accidentelor subterane de sub construcţii, a umpluturilor eterogene cu grosimirelativ mari, afânate şi cu goluri, care în general favorizează pătrunderea apelor la fundaţiileconstrucţiilor, toate acestea conducând de asemenea la tasarea terenului şi la pierdereastabilităţii construcţiilor.

3.1.6.4. Risc de instabilitateÎn analiza factorilor care ajută la stabilirea fenomenelor de instabilitate prezentăm următoareleaspecte: factorul litologic - este reprezentat de terenul dificil de fundare de pe întreg teritoriuladministrativ al municipiului şi anume:- loess galben sensibil la umezire - grupa B de pământuri sensibile la umezire, cu grosimi depână la 22,0m şi care prin umezire sub greutate proprie poate suferi tasări de până la 87cm -anexele 23 şi 24.Această valoare a fost obţinută în poligonul experimental unic pe astfel de terenuri, care a fostrealizat la Galaţi în perioada anilor 80. Totodată, cercetările efectuate au demonstrat şi austabilit că în cazul consolidării terenului sensibil la umezire cu coloane de pământ zona degardă pentru construcţii este de 33% din grosimea stratului sensibil la umezire.La Galaţi, la începutul activităţii în domeniul geotehnic pe astfel de terenuri cunoaşterea şiexperienţa fiind insuficiente s-au executat şi lucrări carede-a lungul timpului au avut efecte negative asupra construcţiilor şi acestea au avut comportăr inesatisfăcătoare. În cartierele de locuinţe Ţiglina I, Ţiglina II, Micro 17 şi parţial în cartierulDunărea - micro 19 unde:- nivelul apei subterane s-a ridicat;- s-au produs pierderi accidentale de apă;- s-au executat consolidări parţiale ale terenului de fundare cu coloane de pământ de 7,00m şiulterior s-a produs umezirea şi implicit tasarea stratului de loess galben macroporic sensibil laumezire rămas neconsolidat, aflat între adâncimile de 8,00 şi 18,00m, a rezultat periclitareastabilităţii unor construcţii: blocurile C20 (care pentru a putea fi locuit a fost necesar un amplu proces de consolidare),E1, B1;



- complexurile comerciale din Ţiglina I, dintre care unul a fost demolat - pe amplasamentulcăruia fiind realizat ulterior TRIBUNALUL Galaţi, Complexul Francezi fiind degradat, nu estefolosit, iar Magazinul Ţiglina I a fost demolat datorită degradărilor avansate;- construcţia în care a funcţionat fostul club CSG din Ţiglina a cedat brusc, aceasta datorităamplasării pe traseul fostei văi a Abatorului. Construcţia în ruină a fost demolată şi peamplasamentul ei s-a realizat noul Club;- blocul A4 din cartierul micro 17 - terenul aferent acestuia fiind afectat de pierderile din reţeauade termoficare.- loessul umezit cu consistenţă scăzută;- terenul aluvionar, recent, neconsolidat, mâlit, cu consistenţă redusă, cu umiditate ridicată şicompresibilitate ridicată. factorul geomorfologic - este reprezentat de zonele de pantă şi taluz. Acolo unde acestea nusunt amenajate în vederea colectării şi evacuării apelor meteorice care se scurg haotic pe pantăşi se acumulează la baza acestora, se produc fenomene de felul celor menţionate la riscul deinundabilitate. factorul hidrologic şi climatic - este evidenţiat şi puternic influenţat de situarea municipiuluiGalaţi în zona de confluenţă a fluviului Dunărea cu cele două mari ape de suprafaţă - Siretul şiPrutul şi de asemenea de existenţa bălţile Cătuşa şi Mălina şi a Lacului Brateş. factorul hidrogeologic - este subliniat de oscilaţiile haotice ale nivelului apei subterane care înanumite zone se acumulează în exces, conducând la formarea "clopotelor de apă" amintiteanterior. factorul seismic - include teritoriul administrativ al municipiului în zona de hazard seismicdescrisă de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,24g (acceleraţiaterenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR)corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspunspentru acest areal este Tc = 1,0s.

Riscul de instabilitate mai este favorizat şi de faptul că în municipiul Galaţi nu estecalculată şi trasată LIMITA DE CONSTRUIBILITATE A TALUZURILOR DINSPRE FLUVIULDUNĂREA, LACUL BRATEŞ, BALTA CĂTUŞA ŞI BALTA MĂLINA. În această fază estenecesar ca limita de construibilitate faţă de cornişa taluzurilor să se considere ca fiindegală cu de 2 ori înălţimea taluzului respectiv.

3.1.7. PopulaţiaConform datelor prelucrate de la DSJ Galaţi în cadrul Studiului economic de cercetare privindoportunitatea constituirii zonei metropolitane Galaţi – Universitatea Dunarea de Jos - 2011,situatia populatiei municipiului Galaţi la nivelul anului 2010 se prezinta astfel:

Populatie Galati

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

NA

SC

UTI

VII

DE

CE

DA

TI

CA

SA

TOR

II

PLE

CA

TI D

INLO

CA

LITA

TE

SO

SIT

I IN

LOC

ALI

TATE



Piata muncii se reflecta astfel:

Piata muncii - Muncipiul Galati

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

POPULATIA STABILA CU VARSTA INTRE18-62 ANI (2)

SOMERI INREGISTRATI (1)

POPULATIA STABILA CU VARSTA INTRE 18-62 ANI (2) SOMERI INREGISTRATI (1)

Orasul Galaţi este municipiu resedinţă de judeţ, principalul centru economic, politico-administrativ şi cultural la nivel judeţean. Importanţa şi rolul municipiului depăşeşte niveluljudeţean, el fiind considerat în ierarhia funcţională în cadrul reţelei de localităţi din Româniaoras de rangul I1. Încadrarea municipiului Galaţi în reţeaua de localităţi ca municipiu de rang I aavut ca şi criterii faptul că are un număr mai mare de 200.000 de locuitori, accesibilitate directăla reţeaua majoră de căi de comunicaţii paneuropene (rutiere, feroviare, navale şi aeriene), obază economică de înalt nivel tehnologic şi flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale şi de natură informatică), universităţi, institute de învăţământ superior diversificate şi oviaţă culturală bogată. În cadrul Regiunii S-E, municipiului Galaţi este al II-lea ca număr delocuitori după municipiul Constanţa.

De asemenea, municipiul Galaţi poate să constituie zonă metropolitană împreună cu localităţileurbane şi rurale aflate în zona imediată între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare.Conform “Comunicatului de presa din 02 februarie 2012 privind rezultatele provizorii aleRecensamantului Populatiei şi Locuintelor-2011”, judetul Galaţi are o populatie stabila de507402 persoane şi o densitate de 113,6 locuitori pe kmp (situatia la data de 1 iulie 2007 seprezenta astfel: populatia judeţului Galaţi era de 614.449 locuitori, ocupand locul al treilea peţară, cu o densitate a populaţiei de 137,6 loc/km2. Din totalul populaţiei, 347.301 locuiau înmediul urban şi 267.148 în mediul rural).

La nivelul municipiului Galaţi rezultatele provizorii obtinute se prezinta astfel:

Medii derezidenta

Populatiestabila

- persoane-

Număr clădiri Număr locuinţeNumărul

gospodăriilorpopulaţieiTOTAL

din care:clădiri în care se află

locuinţe *TOTAL

din care:locuinţe

convenţionaleMun. Galaţi 231.204 11966 11860 109379 109363 92248

* Exclusiv clădiri destinate spaţiului colectiv de locuit în care se aflau locuinţe convenţionale

Total Populaţie stabilă,din care, după etnie 231204

Română 227841Maghiară 225Romă 1819Germană 57Rus - Lipoveană 179Greacă 166



Turcă 74Italiană 48Alte etnii1) 466Etnie nedeclarată 329

1) - cuprinde toate celelalte etnii neprecizate în coloanele 2-9.

In concluzie, avand în vedere datele oferite preliminar de INS pentru recensamantul din2011, se constata o scadere a populatiei mun. Galaţi fata de recensamantul din anul 2002astfel:- populatie 2002: 298.861 locuitori- populatie 2011: 231.204 locuitori- evolutie nr. locuitori 2011- 2002: - 67.657 locuitori- evolutie procentuala populatie 2011-2002: - 22,6 %.

Numar mediu de salariati pe domenii - Municipiul Galati

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Agric

ultu

ra

Indu

strie

Con

stru

ctii

Com

ert

Tran

spor

t si

depo

zita

re

Inte

rmed

ieri

finan

ciar

e si

asig

urar

i

Adm

inis

tratie

publ

ica

siap

arar

e,as

igur

ari

Inva

tam

ant

Sana

tate

si

asis

tent

aso

cial

aSursa: Studiu economic de cercetare privind oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galaţi – UDJ- 2011

In continuare, se prezinta situatia populatiei cf. datelor oficiale la momentul 2010, asa cum aufost ele obtinute pe parcursul documentarii pentru elaborarea PUG de la Directia Judeteana deStatistica (inainte de recensamantul populatiei din 2011) :- La 1 iulie 2008, populaţia municipiului Galaţi era de 291608 locuitori . Efectivul demografical orasului Galaţi a crescut progresiv în perioada industrializării şi a urbanizării (intervalul 1966-1990), crestere determinată de populaţia care a migrat dinspre rural spre urban şi de rateleînalte ale natalităţii. Trendul de crestere s-a păstrat şi după 1990, acest fenomen explicându-seprin menţinerea atracţiei pentru populaţia din jurul municipiului şi prin măsurile de liberalizare acirculaţiei persoanelor. În anul 1997, populaţia mun. Galaţi număra 331360 persoane, maimult cu 5521 persoane faţă de anul de referinţă 1990, an după care efectivul populaţieiscade. Alături de aportul pozitiv al migraţiei rural-urban, trebuie să menţionăm scăderea după1990 a ratei natalităţii prin liberalizarea avortului şi efectele negative ale procesului economicde recesiune severă şi migraţiei externe.

Din punct de vedere demografic, orasul Galaţi a cunoscut o crestere vertiginoasă în perioada1950-1990, populaţia sa multiplicându-se de 3,4 ori faţă de anul reper 1956 prin procesul forţatde industrializare, respectiv începutul funcţionării combinatului siderurgic, considerat pe atunci,cel mai mare din Europa de Est. De asemenea, politicile demorafice pronataliste au contribuit lacresterea efectivului demografic.

Dacă urmărim structura pe sexe şi vârste în 2002 şi 1992 observăm schimbarea raportului întrebărbaţi şi femei la grupa de vârstă activă 15-64 ani. Dacă în anul 1992 erau înregistraţi maimulţi bărbaţi decât femei la această grupă de vârstă, în anul 2002 raportul era în favoareafemeilor, fapt care se explică prin restructurarea industriei siderurgice, preponderentmasculine şi scăderea atracţiei pentru piaţa muncii din Galaţi.



Piramida vârstelor reprezentată pentru anul 1992 arată începutul unui proces de modernizaredemografică prin modificarea comportamentului reproductiv. Schimbări structurale şi în volumulpopulaţiei pot fi observate comparand piramidele din 2002 şi 1992. În cei 10 ani intercensitari,procesele demografice de reducere a natalităţii, de scădere a efectivului de populaţie fertilă şide migrare internă şi externă au dus la o diminuare importantă a populaţiei tinere. Tendinţelecare se vor manifesta în viitor sunt de reducere continuă a efectivului, tendinţe ce se vorresimţi mai ales în cadrul primelor grupe de vârstă.

Piramida anului 2002 arată o stabilizare a populaţiei adulte şi o reducere semnificativă aefectivului populaţiei tinere. Se pot observa de asemenea fenomene demografice îndesfăsurare: îmbătrânirea populaţiei-excedent feminin la grupa de vârstă peste 65 ani,reducerea continuă a bazei şi populaţiei adulte care nu va fi înlocuită corespunzător înurmătorii ani (grupele 0-14 ani au efective cu mult mai mici decât grupele mai mari 15-25).

La recensământul din 2002, dintr-un total de 109253 persoane ocupate, mai mult de jumătateera reprezentată de bărbaţi (55%). Structura pe ramuri economice a populaţiei ocupatearăta că mai mult de 1/3, respectiv ~34% din populaţie lucra în industria prelucrătoare ,mun. Galaţi fiind un centru important al industriei prelucrătoare. În comerţ era ocupată ~15%din populaţie, iar în agricultură, pescuit era ocupată 1,2% din populaţia activă, ceea cearată o pondere redusă a activităţilor cu caracter agricol/piscicol . Datele provin de larecensământul populaţiei, desfăsurat în anul 2002, situaţie care aproximează stuctura ocupăriiîn prezent.

Activitatea predominantă este industria prelucrătoare, în cadrul căreia lucrează 1/3 dinpersoanele ocupate din municipiu, urmată fiind de comerţ şi de activităţile de transport şidepozitare.

Până în anul 1997 municipiul a continuat să primească populaţie, dar într-un ritm mai redus caînainte de 1990. Începând din 1998, populaţia orasului scade prin ratele negative ale sporuluimigrator (mai multe plecări decât stabiliri) şi creste în ritm foarte redus prin sporul naturalpozitiv (mai mulţi născuţi vii decât decese, mai ales în ultima parte a intervalului). Se poateremarca faptul că sporul natural s-a menţinut la valori pozitive în comparaţie cu celmigrator, constant negativ din 1998. Începând din 1998, orasul Galaţi a pierdut dinpopulaţia sa prin migraţie internă sau externă.

Calculat ca diferenţă între numarul de stabiliri de domiciliu şi de plecari, sporul migraţiei relevăcresterea sau diminuarea populaţiei datorată fluxului urban-rural – numit şi de întoarcere saurural-urban. Fluxul migraţiei rural - urban si-a încetinit ritmul datorită proceselor de restructuraredeclansate după 1990. Migraţia este un fenomen demografic sensibil la evoluţiile din domeniuleconomic, fiind un barometru al oportunităţilor sau lipsei acestora de pe piaţa muncii. Astfel, înintervalul 1990-2008, numărul stabilirilor s-a menţinut însă ridicat în mun. Galaţi, mediafiind de 2812/an.

Situaţia comparativă a plecărilor şi stabilirilor arată că orasul Galaţi a fost centrueconomic atractiv până în 1989 dar şi după acest an. Începând cu anul 1998 sporulmigrator devine negativ, iar după anul 2004 numărul plecărilor este în medie de 2 ori maimare decât numărul stabilirilor.Populaţia municipiului Galaţi va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cuefecte asupra situaţiei economico-sociale: Tendinţă de scădere lentă a populaţiei, trend care se menţine la nivel naţional Scăderea ratei natalităţii de la 10,4 la 1000 locuitori în 1990 la 8,3 în 2008; tendintă destabilizare în jurul unei medii de 8,3 (perioada 2003-2008) Dezechilibre demografice pe sexe la populaţia cu vârsta cuprinsă între 25-49 ani şi peste 55ani (exedent feminin)



Reducerea între cele 2 recensăminte a populaţiei tinere (0-14 ani) la aproape jumătate dinefectivul înregistrat în 1992, ceea ce pune pe termen lung problema înlocuirii generaţiilor şiridică problema concentrării resurselor educaţionale, restrângerea act ivităţii unor scoli,grădiniţe, reducerea necesarului de cadre didactice Scăderea ponderii populaţiei tinere cu vârsta între 0-14 ani în total populaţie de la 25% în1992 la 15% în 2002 Dublarea numărului populaţiei cu vârsta peste 65 ani şi cresterea problemelor sociale şieconomice legate de aceasta Presiune asupra pieţei locale a forţei de muncă prin intrarea pe piaţă a generaţiilor născuteînainte de 1990 Scăderea efectivelor de populaţie tânără care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarealocalităţii va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de muncă. Probleme sociale legate de asigurarea cu locuinţe, crearea de locuri de muncă, scolarizare,programe educaţionale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a căror efectiv are tendinţa decrestere, reprezentând cea mai importantă minoritate Sporul natural negativ va afecta înlocuirea simplă a generaţiilor Cresterea numărului de plecări a persoanelor cu competenţe profesionale, mai ales a tinerilorspre orase mai mari sau în exterior

3.1.7.1. Evoluţia deplasărilor pentru muncăDeclinul activităţilor economice în mun. Galaţi s-a manifestat începând cu trimestrul IV al anului2008 şi s-a amplificat pe tot parcursul anului 2009, urmând să se menţină şi să se accentuezeîn anul 2010. Acest declin sa manifestat prin închiderea sau reducerea activităţii a numeroasefirme, în special în domeniul construcţiilor, aceasta ducând nemijlocit la cresterea numărului desomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi.

Sectorul naval, lider al dezvoltării economice pînă în anul 2008, reprezentat de numeroasefirme ce au sediul în mun. GalaŢi (DMT Design Galaţi, ICEPRONAV Galaţi, ICEPRONAVEngineering Galaţi, Libmar Consulting Galaţi, P.A. Libra Galaţi, Retec Galaţi şi Van der VeldenRomânia) si-a redus considerabil activitatea în ultimii 2 ani, generând un număr însemnat desomeri.

Principalele reduceri de personal incepând cu 2001 au avut ca sursă Combinatul Siderurgic-actualul SC ArcelorMittal Galaţi SA (cca. 13.000 persoane disponibilizate) şi în 2009 (2.600cereri de disponibilizare). Pentru anul 2012 este prevăzut ca unitatea să ajungă la cca. 10.000angajaţi, fiind preconizat un nou val de diponibilizări. O altă unitate generatoare de personaedisponibilizate este Intreprinderea de Construcţii şi Reparaţii Siderurgice (cca. 5000 persoanedisponibilizate).



Pentru perioada 2007- 2008 la nivelul municipiului Galaţi se înregistrează o dinamică pozitivă anumarului de salariaţi în domeniile: industrie, construcţii, comerţ, financiar şi asigurări,administraţie publică, învăţământ şi sănătate. La celelalte domenii se constata o diminuare anumărului de salariaţi, dar în ansamblu dinamica era pozitivă (+5,4 %). Faţă de anul 2007, înanul 2008 apar domenii noi de activitate care au atras un numar semnificativ de salariaţi.

Apariţia subdomeniilor: distribuţie apă, salubritate, gestiune deşeuri şi activităţi dedecontaminare, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi despectacole, culturale şi recreative au atras un număr semnificativ de salariaţi (cca 6477persoane). În anul 2009, rata şomajului a afectat cca. 10% din populaţia activă. Noile condiţiieconomice de reducere a numărului de salariaţi, creştere a şomajului şi scăderea puterii decumpărare vor reduce gradul de mobilitate şi numărul deplasărilor zilnice pentru muncă.

În cadrul orasului Galaţi, principalele obiective economice care absorb forţă de muncă sunt încontinuare întreprinderile situate pe platforma siderurgică Galaţi şi santierul naval. Fluxurile denavetisti între municipiu şi localităţile limitrofe s-au diminuat considerabil după 1990 datorită înparte restructurării sectorului industrial care a generat disponibilizări masive, continuate şi dupăanul 2000, migraţiei externe care a fost accentuată în această parte a ţării. Una dintreconsecinţele restructurării industriei a fost migraţia inversă urban-rural, înregistrată pentru primadată în România începând cu anul 1997.

Din imaginea de mai jos se observă frecvenţa deplasărilor pentru muncă şi în alte scopuri(educaţie, recreative, scopuri personale şi altele). Direcţiile cele mai utilizate sunt spre nord,localităţile Vînători, Tulucesti, spre vest, localităţile Sendreni, Branistea, Indepenţa,Piscu, Fundeni, Tudor Vladimirescu.

Chiar dacă nu este încă realizat din punct de vedere administrativ proiectul zonei metropolitaneBrăila-Galaţi, există numeroase fluxuri între cele două localităţi şi se poate previzionapentru viitor intensificarea acestora prin îmbunătăţirea relaţiilor şi crearea unor proiecte de



infrastructură care să faciliteze schimburile între localităţi. Proiectele de relansare economică azonei Galaţi- Brăila printre care proiectul podului peste Dunăre, aeroportul din zona Vădeni şicele două cartiere rezindeţiale la Galaţi şi Brăila vor duce la dezvoltarea economică şi creareade noi locuri de muncă în teritoriul adiacent municipiului Galaţi, dar şi în municipiu.

Reconversia forţei de muncă. Concluzii şi tendinţeLa nivel naţional, se estimează că în orizontul anului 2013 aproape 400 000 locuri de muncă vorfi acoperite de alte categorii de populaţie activă, fie din afara vârstei de muncă, fie din exterior .În anul 2005, din populaţia ocupată totală de 9147 mii persoane 463 mii persoane erau dinafara vârstei de muncă, ceea ce reprezintă 5,1%.La nivel naţional, în perioada 2006-2013, ponderea populaţiei ocupate în agricultură va scădeacu aproximativ 16 puncte procentuale, iar a celei din servicii va cunoaste o crestere cu 11,5%.

Analiza ocupării la nivelul Regiunii Sud-EstPentru perioada 2002- 2007 se constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţieiocupate în agricultură, în paralel cu cresterea numărului şi ponderilor populaţiei ocupate înservicii şi în construcţii. Industria se menţine, cu anumite fluctuaţii în jurul acelorasi valori alenumărului şi ponderii populaţiei ocupate în această activitate.Cea mai mare pondere a populaţiei municipiului Galaţi era ocupată în sectorul terţiar, urmat deindustria prelucrătoare şi construcţii. Este de remarcat faptul că aproape jumătate din populaţiaocupată a judeţului Galaţi era angajată în domeniul serviciilor, faţă de 33% în industriaprelucrătoare.

Din punct de vedere a ocupării forţei de muncă, comerţul deţine cea mai mare pondere înstructura serviciilor. Faţă de anul 2002, populaţia ocupată a scăzut cu 4.350 persoane,respectiv 4% din populaţia ocupată în anul 2002.

Nivelul şomajului la nivelul judeţului şi municipiului GalaţiNumărul şomerilor în municipiul Galaţi a avut un trend descrescător în perioada 2005-2007,situaţie care s-a modificat dramatic în anul 2009, aşa cum ne indică datele parţiale la31.05.2009, crestere datorată conjuncturii economice defavorabile care a afectat majoritateazonelor urbane din România.

Sursa: Faza II.4.4. Reconversia forţei de muncă prin scenarii alternative

În perioada 2005 - 2009 au fost organizate anual cursuri de formare profesională care au fostfrecventate de un numar important de someri. Evoluţia numărului de cursanţi someri la acestecursuri arată o crestere a numărului acestora în 2009 faţă de 2008, proporţional cu crestereanumărului de someri. Se constată o crestere accentuata a somajului în anul 2009, iar în 2010,până în prezent, această tendinţă s-a menţinut, prognozele fiind de crestere în continuare.



Cele mai multe cursuri organizate de către AJOFM în ultimii 5 ani (2005-2009) au pregătitsomerii în următoarele meserii: lucrător în cultura plantelor, operator introducere, validare şiprelucrare date, bucătar, lucrător în cresterea animalelor, lucrător comercial. În total, 6864 desomeri au beneficiat de cursuri de reconversie în perioada 2005-2009, trendul somerilor careapelează la astfel de cursuri fiind de reducere. Cererea pentru aceste cursuri arată interesul încrestere pentru domeniul informaticii şi activităţi comerciale.Programele de reconversie profesională au contribuit la reducerea ratei somajului în mun. Galaţiîn special în perioada 2006-2008. Dacă în 2005, ponderea somerilor care apelau la cursuri dereconversie era de 32%, în anul 2008 ponderea acestora era de aproape 55% din total someriînregistraţi.Conform studiilor realizate în cadrul Planului Regional de Acţiune pentru Educaţie privindcererea de forţă de muncă, se desprind următoarele concluzii:- profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat deurmătoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional):mecanică, construcţii, comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric.Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu crestere a locurilor de muncă vacante în 2008comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ceea ce priveste diferenţa locuri de muncăvacantesomeri au fost înregistrate în domeniile:- construcţii instalaţii şi lucrări publice (4267 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în2008 faţă de 2007 a numărului de locuri de muncă vacante cu 277, diferenţa locuri de muncăvacante-someri în 2008 fiind de 3140 )- economic (1015 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în 2008 faţă de 2007 a număruluide locuri de muncă vacante cu 50, diferenţa locuri de muncă vacante-someri în 2008 fiind de213)- silvicultura (332 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în 2008 faţă de 2007 a număruluide locuri de muncă vacante cu 125, diferenţa de locuri de muncă vacante-someri în 2008 fiindde 142)

O serie de domenii de formare profesională înregistrează o balanţă pozitivă în ceea cepriveste diferenţa de locuri de muncă vacante-someri în 2008 dar au scăderi ale număruluide locuri de muncă vacante faţă de anul anterior: mecanica; turism şi alimentaţie; comerţ;electric; electronică şi automatizări; fabricarea produselor din lemn;

Domenii de formare profesională la care diferenţa locuri de muncă vacante-someri în2008 este negativă sunt: chimie industrială; agricultura; industria alimentară; industria textilă şipielărie; electromecanica.

3.1.7.2. Starea de sănătate a populaţieiServiciile de sănătate din Municipiul Galaţi sunt destinate promovării stării de sănătate şiasigurării asistenţei medicale a populaţiei. Baza materială a asistenţei medicale a locuitoriloreste asigurată de :

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei: 1222 paturi; Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna”: 235 paturi; Spitalul de Pneumoftiziologie: 300 paturi; Spitalul de boli infecţioase „Cuvioasa Parascheva”: 155 paturi; Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan”: 305 paturi; Spitalul de Obstretică Ginecologie „Buna Vestire”: 105 paturi;

Conform Raportului de activitate al Direcţiei de sănătate publică, în anul 2011 au fost spitalizaţi105.915 pacienţi, care au totalizat un număr de zile de spitalizare, ceea ce reprezintă o utilizarea paturilor de 263 zile şi o durată de spitalizare de 6,58 zile, un rulaj de 55 bolnavi pe un pat şio mortalitate spitalizată de 1,42% (decese la 100 de persoane externate).



Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată de următoare;e unităţi sanitare: 8ambulatorii integrate din care 6 în Municipiul Galaţi, 1 în Municipiul Tecuci şi 1 în Oraşul TârguBujor; 1 Dispensar policlinic cu plată în Municipiul Galaţi.

Igiena mediuluiIn conformitate cu prevederile Ordinului MS nr. 1030/2009, în anul 2011 au fost eliberate 62 deautorizaţii sanitare de funcţionare şi 209 notificări, în vederea certificăr ii conformităţii cunormele de igienă şi sănătate publică, la solicitarea agenţilor economici.

In cadrul Biroului de igienă a mediului şi a celui de programe de mediu s-au derulat următoareleactivităţi în cadrul Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul deviată şi muncă: Supravegherea calităţii apei potabile: din probele recoltate de la staţiile de apă şi consumatoriidin mediul urban, 69 de probe au fost necorespunzătoare chimic prin depăşiri ale cloruluirezidual liber faţă de 0,5mg/l şi 18 probe necorespunzătoare bacteriologic. Probelenecorespunzătoare bacteriologic au fost înregistrate la consumatori pentru care s-a dispusspălarea reţelei, verificarea reţelelor iterioare şi recoltarea de probe de apă de control. În anul2011 s-au recoltat 210 probe de apă din unităţile de producţie alimentare care au fostcorespunzătoare din punct de vedere chimic şi bateriologic. Evaluarea calităţii apei potabile şi a riscului pentru sănătate a consumatorilor în cazulexpunerii la apa potabilă poluată cu arsen: s-au transmis 20 de probe de apă la C.R.S.P.Timişoara.



Supravegherea calităţii apei de îmbăiere: metodologia se referă strict la monitorizarea zonelornaturale amenajate pe ape dulci pentru îmbăiere şi a zonelor naturale neamenajate folosite înmod tradiţional pentru îmbăiere; Au fost luate în supraveghere 5 zone de îmbăiere: LaculVânători, Dunăre, Siret, Lacul Brateş şi Prut. Nici una nu este autorizată sanitar. În MunicipiulGalaţi funcţionează în sezonul cald piscine şi bazine de înnot cu apă potabilă. Din cele 2categorii de zone de agrement s-au recoltat 70 de probe de apă la piscinele şi bazinele cu apăpotabilă. S-au înregistrat 5 probe necorespunzătoare chimic, la clor rezidual liber cu valori peste0,5mg/l. S-a recomandat respectarea concentraţiei de clor admisă pentru a nu se înregistraafectarea stării de sănătate a populaţiei. Monitorizarea cazurilor de methemoglobinemie acute infantile, generate de apa de fântână:Nu s-au înregistrat cazuri. Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în expunerea la poluanţi atmosferici iritanţi şicancerigeni: culegerea datelor s-a realizat în colaborare cu APM şi DSP, iar a celor demorbiditate de la biroul de statistică al DSP Galaţi. Monitorizarea riscului pentru sănătate în expunerea la solul poluat chimic şi microbiologic: aufost recoltate probe de sol din parcurile de joacă de la 2 grădinîte din Municipiul Galaţi şitransmise la CRSP Iaşi. Monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide: Nu s-au înregistrat în anul 2011. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului umanidentificarea deficienţelor sistemului de gestionare a deşeurilor menajere: s-au întocmit 100 dechestionare pentru locuinţe colective şi individuale şi fişele tip pentru deşeuri. Evaluarea populaţiei expuse la zgomotul urban, supravegherea stării de sănătate a populaţieîn expunerea la zgomot: s-au întocmit 25 de chestionare pentru locuinţe cu orientare spre ostradă cu trafic intens şi 25 de chestionare pentru zona rezidenţială neexpusă zgomotuluistradal; s-au transmis la CRSP Bucureşti. Monitorizarea poluării cu metale toxice a terenurilor de joacă a copiilor din municipiu Galaţi:Nu s-a realizat, metodologia fiind în curs de elaborare. Monitorizarea apei potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale sau apele de izvor: înanul 2011 au fost înregistrate 2 societăţi SC DODAN SRL şi SC AQUABYG SRL de la care s -aurecoltat 15 probe de apă îmbuteliată şi de la sursă; s-au analizat chimic şi bacteriologic. Nu aufost înregistrate neconformităţi. Studiu de percepţie a populaţiei privind radiaţiile ultraviolete din mediul natural şi artificial şicâmpurile electromagnetice cu frecvenţe între 0 –300ghz: s-au întocmit şi completat 100chestionare populaţie. Metodologia privind inspecţia modului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitateamedicală: s-au transmis trimestrial şi anual date statistice privind gestionarea deşeurilormedicale din unităţile sanitare; Prestări şi servicii de sănătate publică în domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul: s-au încheiatcontracte de prestări servicii în vederea monitorizării calităţii apei produse, distribuite şi utilizateîn scop potabil cu: producătorii şi/sau distribuitorii de apă potabilă (76 contracte de monitorizarede audit şi 59 contracte de monitorizare de control); producătorii de ape potabile îmbuteliate(altele decât apele minerale sau de izvor) :2 contracte; producătorii din industrial alimentară: 5contracte. Determinări solicitate: 435 pentru noxe aer, depuneri atmosferice; 287 pentru zgomotşi 238 pentru ape reziduale. Laborator igiena radiaţiilor ionizante:S-au recoltat 145 probe de apă potabilă dn care 115 în Galaţi la care s-au efectuat 373 dedeterminări radiometrice şi radiochimice. Nu s-au înregistrat depăşiri faţă de concentraţiamaximă admisă.- Conform Ordinului MS nr. 1003/2008 s-a efectuat raportarea dozei pacientului pe un număr de268.596 pacienţi – expuneri medicale la radiaţii ionizante.- Începând cu noiembrie 2011 s-au efectuat 16 măsurători privind expunerea populaţiei la radonşi thoron din care 11 în mediul urban. Valorile măsurate au fost cuprinse între 0 – 662 Bq/mcpentru radon şi 0 – 92 Bq/mc pentru thoron.- Nu sunt obiective nucleare majore pe teritoriul adminsitrativ al municipiului.



3.1.8. Activităţi economiceMunicipiul Galaţi beneficiază de un potenţial natural, economic şi demografic important care adeterminat dezvoltarea unor funcţiuni economice de bază, în special ale industriei metalurgice,industriei prelucrătoare, navale, construcţii, dar şi în industria alimentară şi turism.

3.1.8.1. IndustriaIn ultimii ani, în Municipiul Galaţi s-au stabilit şi s-au dezvoltat o serie de firme, în acest mod omare parte din populaţia activă a localităţii fiind ocupată. Cele mai importante societăţi ceactivează pe raza Municipiului Galaţi sunt: SC ArcelorMittal Galaţi SA, SC Linde Gaz RomâniaSRL, SC Unicom Oil Terminal Galaţi, CN APDM Galaţi, etc.

Declinul activităţilor economice în mun. Galaţi s-a manifestat începând cu trimestrul IV al anului2008 şi s-a amplificat pe tot parcursul anului 2009, urmând să se menţină şi să se accentuezeîn anul 2010. Acest declin sa manifestat prin închiderea sau reducerea activităţii a numeroasefirme, în special în domeniul construcţiilor, aceasta ducând nemijlocit la cresterea numărului desomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi.

Sectorul naval, lider al dezvoltării economice pînă în anul 2008, reprezentat de numeroase firmece au sediul în mun. Galaţi (DMT Design Galaţi, ICEPRONAV Galaţi, ICEPRONAV EngineeringGalaţi, Libmar Consulting Galaţi, P.A. Libra Galaţi, Retec Galaţi şi Van der Velden România) si-a redus considerabil activitatea în ultimii 2 ani, generând un număr însemnat de someri.

Principalele reduceri de personal incepând cu 2001 au avut ca sursă Combinatul Siderurgic -SC ArcelorMittal Galaţi SA (cca. 13.000 persoane disponibilizate) şi în 2009 (2.600 cereri dedisponibilizare). Pentru anul 2012 este prevăzut ca unitatea să ajungă la cca. 10.000 angajaţ i,fiind preconizat un nou val de diponibilizări. O altă unitate generatoare de personaedisponibilizate este Intreprinderea de Construcţii şi Reparaţii Siderurgice (cca. 5000 persoanedisponibilizate).

Pentru perioada 2007- 2008 la nivelul municipiului Galaţi se înregistrează o dinamică pozitivă anumarului de salariaţi în domeniile: industrie, construcţii, comerţ, financiar şi asigurări,administraţie publică, învăţământ şi sănătate. La celelalte domenii se constata o diminuare anumărului de salariaţi, dar în ansamblu dinamica era pozitivă (+5,4 %). Faţă de anul 2007, înanul 2008 apar domenii noi de activitate care au atras un numar semnificativ de salariaţi.

Apariţia subdomeniilor: distribuţie apă, salubritate, gestiune deşeuri şi activităţi dedecontaminare, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi despectacole, culturale şi recreative au atras un număr semnificativ de salariaţi (cca 6477persoane). În anul 2009, rata şomajului a afectat cca. 10% din populaţia activă. Noile condiţiieconomice de reducere a numărului de salariaţi, creştere a şomajului şi scăderea puterii decumpărare vor reduce gradul de mobilitate şi numărul deplasărilor zilnice pentru muncă.

Zonele industriale sunt pozitionate în zona vestica (Combinatul Siderurgic) şi în zona estica; suntconstrangeri clare în limitarea extinderii intravilanului. Astfel extinderea limitelor intravilanului trebuiesa ia în considerare crearea de zone de protectie (perdele de protectie) şi de eliminare a riscurilor demediu.

Zonele industriale şi depozitare disperasate în teritoriul urban, în special în zona central nordica suntdezafectate şi prezinta potential de reconversie, favorizând atragerea de noi investitori în zonă.

Obiective SEVESOObiectivele SEVESO sunt reprezentate de obiective industriale în care sunt prezente substanţechimice periculoase în cantităţi suficiente care să existe pericolul producerii unui accidentmajor.



În Municipiul Galaţi, după ultima inventariere, există 5 biective SEVESO II cu risc major; şi 2obiective cu risc minor.

In ceea ce priveste coordonatele perimetrale ale acestor obiective precum şi distantele desiguranţă care rezultă din raportul de securitate (în cazul obiectivelor cu risc major) sau dinpolitica de prevenire a accidentelor majore (în cazul obiectivelor cu risc minor), acestea au fostsolicitate de primaria Municipiului Galaţi la operatorii economici. Din adresele trimise de operatoriieconomici catre primarie ca raspuns, s-au preluat în PUG elementele respective, putandu-se astfeldetermina zonele ce necesita a fi protejate. În continuare se prezinta aceste elemente, asa cum aufost ele transmise de operatorii economici.

Electrocentrale Galaţi SA, Soseaua Smardan nr. 3, se află situată în partea de vest a municipiuluiGalaţi, la circa 2 km de zona locuită, în incinta platformei siderurgice SC ARCELORMITTAL Galaţi.Obiectivul ocupă o suprafaţă de 233 000 mp, cea mai mare parte fiind destinată instalaţiilor deproducţie, reţelelor de utilităţi, căilor de acces. Conform datelor de la operatorul economic, distantelede securitate care rezulta din raportul de securitate în caz de incendii şi explozii la rezervoarele depacura sunt următoarele:- contur circular de 45 km, pe un sector cu latimea de 1600 m, distanta la care se resimt depasiri aleCMA (concentratii maxime admise) de pulberi;- contur circular de 6,5 km, pe un sector cu latimea de 200 m, distanta la care se resimt depasiri aleCMA de CO, NOx şi SOx;- distanta de 601 m fata de obiectiv, în caz de explozii.

SC ArcelorMittal Galaţi SA cu sediul social în Galaţi, str.Smardan ,nr.1, este un combinat siderurgicintegrat cu activitatea de fabricare cocs , fonta, otel , produse laminate la cald şi la rece, de produceretansport şi distribuire fluide energetice (apa potabila, apa industriala, gaz metan, gaz de cocs, gazde furnal, energia electrica, abur, oxigen, azot, argon, etc). Suprafata efectiva a combinatului (incintaARCELORMITTAL) este de 15.012.307,99 mp. Din punct de vedere ecologic combinatul esteamplasat la o distanta de 3-5 Km fata de zonele locuite. Conform datelor de la operatorul economic,distantele de securitate care rezulta din raportul de securitate distanta de siguranta este la limitaamplasamentului SC ArcelorMittal Galaţi SA.

City Gaz se afla în incinta zonei libere, lot O3, O4, O5, (P1,P3) şi este situat la cca 5 km fata degranita cu Ucraina şi Republica Moldova şi la o distanta mai mare de 2 km de zonele rezidentiale laintrarea în mun. Galaţi. Conform datelor de la operatorul economic, distantele de securitate carerezulta din raportul de securitate sunt următoarele:- pragul pentru efect Domino, cu o zona cu mortalitate ridicata are raza de 360,5m;- zona cu leziuni ireversibile are raza de 532,3m;- zona cu leziuni reversibile are raza de 707,8m (Studiu elaborat de SC Ocon Ecorisc SRLTurda, privind Raport de Securitate, 2012).

Unicom Oil Terminal se afla situată în partea de est a municipiului Galaţi, la circa 1 km dezona locuita (blocurile I.A.S. Turceni), pe malul stang al fluviului Dunarea, la mila 77+500.Obiectivul ocupa o suprafata de 47827 mp, cea mai mare parte fiind destinata instalatiilor deproductie, retelelor de utilitati, cailor de acces. Se invecineaza la Nord, Est şi Vest-R.A. A.Z.L.Galaţi şi la Sud fluviul Dunarea. Conform datelor de la operatorul economic, distantele desecuritate care rezulta din raportul de securitate sunt următoarele:Pentru situatia de incendiu în cuva de retentie a rezervorului R5:- zona cu mortalitate ridicata, unde este atins pragul pentru efect Domino şi pragul de planificareteritoriala (radiatie de caldura peste 7 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 77 m;- zona cu inceput de letalitate, (radiatie de caldura peste 7 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu razade 94 m;- zona cu leziuni ireversibile, (radiatie de caldura peste 7 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de112 m;



- zona cu leziuni ireversibile, (radiatie de caldura peste 7 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de145 m;Pentru situatia de incendiu în cuva de retentie a rezervorului T2:- zona cu mortalitate ridicata, unde este atins pragul pentru efect Domino şi pragul de planificareteritoriala (radiatie de caldura peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 95 m;- zona cu inceput de letalitate, (radiatie de caldura peste 7 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu razade 115 m;- zona cu leziuni ireversibile, (radiatie de caldura peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de136 m;- zona cu leziuni ireversibile, (radiatie de caldura peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu razade 176 m;

Pentru situatia de incendiu Flash Fire la rampa auto (faza lichida); conditii defavorabile:- zona cu mortalitate ridicata (concentratii > LEL) şi unde este atins pragul pentru planificare teritorialaeste pe o raza de 209 m;- zona cu inceput de letalitate, (concentratii > 1/2 LEL) este pe o raza de 275 m;

Pentru situatia de incendiu Flash Fire la descarcarea din nava (faza lichida) conditii defavorabile:- zona cu mortalitate ridicata (concentratii > LEL) şi unde este atins pragul pentru planificare teritorialaeste pe o raza de 504 m;- zona cu inceput de letalitate, (concentratii > 1/2 LEL) este pe o raza de596 m;

Linde Gaz Romania SRL - Noua Unitatea de Separare a Aerului - obiectiv cu risc major - AM nr.174 din 16.08.2011- amplasament SC ArcelorMittal Galaţi SA –soseaua Smardan nr.1. Conformdatelor de la operatorul economic, distantele de siguranta care rezulta din raportul de securitate sunturmătoarele: „Conform literaturii de specialitate (NASA Glenn Reserch Center Glenn Safety ManualChapter 5 - Oxygen), distanta de siguranta în cazul depozitarii unei cantitati de oxigen lichid cuprinsaintre 1000-2000 t, este de aproximativ 24 m, fata de drumurile publice şi fata de zonele rezidentiale.”

Linde Gaz Romania SRL - Fabrica de acetilena, Strada Al. Moruzzi nr. 132 - obiectiv cu risc minor.S-au realizat simulari pentru următoarele locatii din incinta acestui obiectiv:a) hala de productie acetilena;b) hala de imbuteliere şi zona de depozitare a buteliilor şi bateriilor;d) zona de productie corgon;f) rezervorul de acetona;g) distrugerea totala a amplasamentului.Conform datelor furnizate de operatorul economic, distantele de securitate pentru distrugereatotala a amplasamentului, care rezulta din Politica de prevenire a accidentelor majore, sunturmătoarele:

Distrugerea totala a amplasamentuluiAtac terorist su atac din aerPrag 1 -70 mbar (leziuni ireversibile) = 330 m200 mbar (distrugeri medii la cladiri industriale cu schelet metalic)= 100mPrag 2 – 300 mbar (mortalitate ridicata) = 81,5 m800 mbar (distrugeri totale cladiri din beton armat) = 50 m.

Explozie în zona de depozitare a buteliilor şi bateriilorButelii : 10 kgPrag 1 -70 mbar (leziuni ireversibile)= 29,5 mPrag 2 – 300 mbar (mortalitate ridicata)=nu este atins200 mbar-distrugeri medii la cladiri industriale cu schelet metalic)= 9mBaterii : 120 kgPrag 1 -70 mbar (leziuni ireversibile)= 67,5 mPrag 2 – 300 mbar (mortalitate ridicata) = nu este atins200 mbar-distrugeri medii la cladiri industriale cu schelet metalic)= 20m



Rezervor de acetonaExplozie la rezervora de acetonaEfectele radiatiei termice de la o minge de foc format în cazul exploziei BLEVE sunt exprimatecu sarcina termica ([(kW/m2)4/3]∙s):

1. Mortalitate ridicata: 1800 [(kW/m2)4/3]∙s= nu s-a atins2. Inceperea mortalitatii: 1000 [(kW/m2)4/3]∙s: = 28 m3. Efecte ireversibile: 600 [(kW/m2)4/3]∙s: = 49,2.

Apa Canal SA - obiectiv cu risc minor - AM nr. 12 din 16.01.2012- Galaţi, str. ConstantinBrancoveanu nr.2. Punct de lucru: Uzina de Apa nr.2, amplasata în sudul mun. Galaţi-ValeaTiglinei I şi asigura tratarea apei brute în vederea potabilizarii. Amplasamentul Uzinei de apa nr.2 este pe o suprafata de 9 ha din care suprafata statiei de clorinare este de 260 mp.Coordonatele amplasamentului masurate în fata statiei de clorinare – Uzina de apa nr. 2 sunt: N45˚ 25' 6.764" şi E28˚01'43.839". Distanta minima de la obiectivul SEVESO fata de cea maiapropiata locuinta este de 180 m (vest - constructii rezidentiale). Distanta minima de la obiectiv- Uzina de apa nr.2 pana la fluviul Dunare este de 300 metri.

3.1.8.2. AgriculturaMunicipiul Galaţi se diferenţiază prin calitatea sa de spaţiu urban, deşi este un spaţiu urbanatipic, cu o pondere semnificativă a terenurilor agricole (50,44 % din totalul suprafeţei).Agricultura este una din activităţile cele mai importante pentru Regiunea Sud-Est, deci şi pentruGalaţi. Culturile reprezentative pentru aceasta zonă sunt: grâu, porumb, orz, floarea soarelui,soia, viţa de vie (podgoriile de la Nicoreşti sunt renumite pentru producerea vinului).Din suprafaţa totală de 446.632 ha a judeţului, suprafaţa agricolă este de 358.754 ha, din care:suprafaţa arabilă 292.229 ha; vii 20.368 ha; păşuni 43.580 ha; fâneţe 598 ha; livezi 1.979 haSuprafaţa ocupată de păduri si alte terenuri din fondul forestier 36.273 ha; suprafaţa ocupată deape şi bălţi este de 13.019 ha; alte suprafeţe 38.586 ha

Din suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Galaţi de 24.363,37 ha, suprafaţa agricolăeste de 12.668,94ha (52,01%).

În municipiu există unităţi de prelucrare a vinului, a laptelui, morărit şi panificaţie, prelucrareacărnii, producerea nutreţurilor concentrate. În majoritatea dintre aceste societăţi s-au făcutmodernizări sau sunt în curs de efectuare, rezultatul fiind o îmbunătăţire a imaginii produselor şio abordare mai curajoasă a pieţelor de desfacere. Totuşi, numărul redus de ferme zootehniceafectează preţul şi deci desfacerea produselor finite în cazul laptelui, cărnii şi a nutreţurilorconcentrate. Se resimte lipsa industriei producătoare de ambalaje la standard europene,produsele alimentare gălăţene fiind concurate, nu numai ca volum dar şi ca aspect, de produseimportate sau provenind din alte zone ale ţării.

3.1.8.3. TurismMunicipiul Galaţi beneficiază de amploarea geografică favorabilă în lungul marelui culoar decirculaţie al Dunării, intersectat cu axa de circulaţie nord-sud europeană Marea Baltică-MareaNeagră (Gdansk-Constanţa). Spre deosebire de Municipiul Constanţa, unde componentaturistică este accentuată şi datorită profilului economic al oraşului, în Municipiul Galaţipredomină turismul de tranzit şi turismul de afaceri. Există o serie de obiective turistice de intersnaţional (Muzeul de Arte vizuale – cea mai importantă colecţie de artă contemporană dinRomânia), clădiri monumente arhitecturale, lăcaşe de cult, expoziţie de arte platstice în metal,Muzeul de Stiinţe ale Naturii, Grădina Botanică, precum şi zone de promenadă (Faleza Dunării)şi puncte de belvedere (Turnul TV).Porturile existente sunt utilizate preponderent pentru activităţi comerciale. Intenţia autorităţilorpublice locale este de a dezvolta şi componenta de agrement. În acest sens au fost elaboratestudii de fezabilitate pentru reabilitarea Portului comercial vechi şi realizarea portului deambarcaţiuni mici.



3.1.8.4. Dotările Municipiului GalaţiConform Legii nr. 351/2001 pentru aprobarea PATN, cap. 3.6. Principalele categorii şi tipuri dedotări, echipamente pentru localităţile de rangurile 0 şi I sunt instituţii de decizie politică, juridică şi economică de importanţă internaţională, naţională sauregională:- Parlament, Guvern, ministere şi alte instituţii centrale, instanţe supreme (Curtea Supremă deJustiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ), ambasade etc.;- sedii ale administraţiei publice locale, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor şiale altor organe centrale, judecătorii, tribunale, parchete, sedii ale organizaţiilor politice, sedii desindicat, fundaţii, sedii ale unor organizaţii neguvernamentale etc.;

instituţii naţionale şi regionale de reputaţie internaţională/europeană sau active în domeniul relaţiilorinternaţionale/europene:- sedii ale filialelor organismelor internaţionale, mari instituţii naţionale cu caracter ştiinţific dedeschidere internaţională/europeană (academie, centre şi institute naţionale de cercetare etc.);- sedii pentru congrese şi conferinţe, sedii pentru expoziţii şi târguri, hoteluri - de lux şi de marecapacitate, şcoli internaţionale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internaţional, de arbitrajinternaţional etc.

instituţii străine şi internaţionale cu sediul permanent:- firme şi bănci străine, diverse alte instituţii social-economice, culturale şi ştiinţifice, organizaţiiinternaţionale neguvernamentale, instituţii ştiinţifice străine (şcoli, universităţi), consulate şi altereprezentanţe diplomatice, comerciale, turistice etc.

diferite organizaţii cu sucursale, filiale şi agenţii în străinătate:- sedii financiar-bancare, de asigurări, sedii ale unor organizaţii culturale şi ştiinţifice;

alte dotări/echipamente:- educaţie, cercetare ştiinţifică: universităţi, institute de învăţământ superior diversificate, institutenaţionale de cercetare sau filiale ale acestora;- sănătate: clinici universitare şi spitale;- cultură: muzee, teatre dramatice, de comedie, de revistă, de păpuşi, operă, operetă, filarmonică, sălide concerte, săli polivalente, mari biblioteci, edituri, tipografii;- comerţ, servicii comerciale prestate populaţiei şi agenţilor economici: centre de comerţ şi de afaceri,burse de valori şi de mărfuri, servicii comerciale diversificate şi de înaltă calitate;- mass-media: sistem cu rază de difuzare şi acoperire internaţională/europeană sau regională, agenţiide presă, posturi naţionale şi regionale de radio şi televiziune;- sport, agrement: complexuri sportive, stadioane, săli de competiţii sportive de nivelinternaţional/european, naţional sau regional, piscine, patinoare artificiale, bază turistică şi deagrement diversificată, parcuri, grădini botanice, zoologice, cazinouri, cluburi pentru sport şi agrementetc.;- protecţia mediului: agenţii de protecţie a mediului şi servicii ecologice dotate cu echipamentespecifice pentru menţinerea unui mediu de calitate (organizarea auditului de mediu, igiena urbanăetc.);- alimentare cu apă şi canalizare: reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, staţie deepurare;- culte: centre ecumenice, mitropolii, episcopii, arhidioceze, dioceze, centre ale cultelor autorizate;- transport/comunicaţii: aeroporturi internaţionale, gări feroviare racordate la reţeaua europeană,servicii de poştă cu acoperire internaţională;- ordine publică, apărarea ţării şi siguranţă naţională: instituţii specifice şi racordate la organizaţiiinternaţionale.



3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonicConform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, completată în 2010 şipublicată în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 670bis/1.X.2010, pe teritoriul MunicipiuluiGalaţi se află următoarele monumente istorice, situri arheologice, monumente arhitectonice:

Nr.crt. Cod LMI 2004 Denumire Adresa Datare

1 GL-I-s-B-02969Situl arheologic de pepromontoriul "Precista"Galaţi

Între str. Traian, faleza Dunării,str. Roşiori, promontoriul aferentbisericii Precista

2 GL-I-m-B-02969.01 AşezareÎntre str. Traian, faleza Dunării,str. Roşiori, promontoriul aferentbisericii Precista

sec. XVI - XIX

3. GL-I-m-B-02969.02 NecropolăÎntre str. Traian, faleza Dunării,str. Roşiori, promontoriul aferentbisericii Precista

sec. XVI - XIX

4. GL-I-m-B-02969.03 Cuptoare romaneÎntre str. Traian, faleza Dunării,str. Roşiori, promontoriul aferentbisericii Precista

Epoca romană

5. GL-I-s-B-02970Situl arheologic de laGalaţi, punct "CartierulDunărea”

Cartier Dunărea

6. GL-I-m-B-02970.01 Fortificaţie de pământ Zona de V, la E de şoseauaGalaţi-Brăila

sec. II - III p.Chr., Epocaromană

7. GL-I-m-B-02970.02 Necropolă Zona de V, la E de şoseauaGalaţi-Brăila

sec. II - III p.Chr., Epocaromană

8. GL-I-m-B-02970.03 Castellum de pământ Zona de V, la E de şoseauaGalaţi-Brăila

sec. II p. Chr,Epoca romană

9. GL-I-s-A-02971 Situl arheologic de laBarboşi - Galaţi

Promontoriul "Tirighina" şiversanţii de la V de acesta, la300 m N de gara Barboşi

10. GL-I-m-A-02971.01 Castellum romanPromontoriul "Tirighina" şiversanţii de la V de acesta, la300 m N de gara Barboşi

sec. II - IV p.Chr., Epocamigraţiilor

11. GL-I-m-A-02971.02 AşezarePromontoriul "Tirighina" şiversanţii de la V de acesta, la300 m N de gara Barboşi

sec. II - IV p.Chr., Epocamigraţiilor

12. GL-I-m-A-02971.03 AşezarePromontoriul "Tirighina" şiversanţii de la V de acesta, la300 m N de gara Barboşi

sec. VI a. Chr. -sec. I p. Chr.,Latčne, Culturageto - dacică

13. GL-I-s-B-02972 Necropolă tumulară

Pe platoul CombinatuluiSiderurgic, la V de bandatransportoare a Combinatului, laN de şoseaua Galaţi-Tecuci

sec. II - IV p.Chr., Epocaromană

14. GL-I-m-B-02973 Cavou roman Str. Oţelarilor zona blocurilorD14 - D16

sec. IV p. Chr.,Epoca romană

15 GL-II-m-B-02999 Cavoul dr. Aristide Serfioti Cartier Fileşti, în curtea bisericii"Sf. Treime" 1880

16 GL-II-a-B-03000 Ansamblul urban "Str.Nicolae Bălcescu"

Str. Bălcescu Nicolae pe parteastângă de la nr. 19 la nr. 61(până la str. Gării), pe parteadreaptă de la str. Eroilor până lastr. Gării.

sec. XIX

17 GL-II-m-B-03001 Şcoala specială "SimionMehedinţi" Str. Bălcescu Nicolae 19 înc. sec. XX

18 GL-II-m-B-03002 Şcoala tip "Spiru Haret., aziColegiul "Vasile Alecsandri” Str. Bălcescu Nicolae 41 1888-1890



19 GL-II-m-B-03003Casa dr. NicolaeAlexandrescu, azi DirecţiaJudeţeană de Statistică

Str. Bălcescu Nicolae 80 înc. sec. XX

20 GL-II-m-B-03004Şcoala tip "Spiru Haret., aziŞcoala Normală "CostacheNegri"

Str. Brăilei 134 1898-1900

21 GL-II-m-B-03005 Biserica "Sf. Nicolae. Str. Creangă Ion 15 1845

22 GL-II-m-B-03006 Casa Stavru Mantu Str. Cuza Alexandru Ioan 46 sf. sec. XIX

23 GL-II-m-B-03007 Casa Cuza Vodă, aziMuzeul Judeţean de Istorie Str. Cuza Alexandru Ioan 80 1937-1939

24 GL-II-s-B-03008 Grădina publică Str. Domnească colţ cu str. V.Alecsandri mijl. sec. XIX

25 GL-II-s-B-03009 Parcul municipal "MihaiEminescu.

Str. Domnească colţ cu str. GralIacob Lahovary mijl. sec. XIX

26 GL-II-a-B-03010 Ansamblul urban "Str.Domnească"

Str. Domnească pe parteadreaptă de la nr. 24 până laGrădina Publică; pe parteastângă de la str. G-ral IacobLahovary (parcul municipal MihaiEminescu) până la nr. 141,Muzeul de Artă.

sec. XIX

27 GL-II-m-B-03011 Casa Simion Gheorghiu Str. Domnească 24 1923-1925

28 GL-II-m-B-03012 Grand Hotel Str. Domnească 38 1911-1912

29 GL-II-m-A-03013Palatul de Justiţie, azirectoratul Universităţii"Dunărea de Jos"

Str. Domnească 47 1911-1923

30 GL-II-m-B-03014 Casa Lambrinidi Str. Domnească 51 sf. sec. XIX

31 GL-II-m-B-03015 Casă Str. Domnească 53 1900

32 GL-II-m-A-03016 Palatul Administrativ, aziPrefectura Judeţului Galaţi Str. Domnească 56 1904-1905

33 GL-II-m-B-03017 Casă Str. Domnească 58 1872

34 GL-II-m-B-03018Societatea Culturală V.A.Urechia, azi TeatrulDramatic

Str. Domnească 59 1930-1949

35 GL-II-m-B-03019 Casa Damian Drăgănescu Str. Domnească 60 înc. sec. XX

36 GL-II-m-B-03020 Casa Gheorghiade Str. Domnească 61 1880

37 GL-II-m-B-03021 Casa Georgel Plesnilă Str. Domnească 64 înc. sec. XX

38 GL-II-m-B-03022 Casă Str. Domnească 65 înc. sec. XX

39 GL-II-m-B-03023 Casa Balş Str. Domnească 67 mijl. sec. XIX

40 GL-II-m-B-03024 Casa Costache Plesnilă,azi redacţia "Viaţa Liberă" Str. Domnească 68 înc. sec. XX

41 GL-II-m-B-03025 Casa Auschnitt, fostulConsulat italian Str. Domnească 70 1900

42 GL-II-m-B-03026 Casă, fostul Consulatspaniol Str. Domnească 79 1920

43 GL-II-m-B-03027 Casa Macri, fostul Consulatportughez Str. Domnească 80 1909-1911



44 GL-II-m-B-03028 Casă, fosta Casă aCorpului Didactic Str. Domnească 81 înc. sec. XX

45 GL-II-m-B-03029 Biserica romano-catolică Str. Domnească 88 1844

46 GL-II-m-B-03030 Casă, azi Policlinică Str. Domnească 90 1910

47 GL-II-m-B-03031 Casa Bănică Grigorescu Str. Domnească 100 sf. sec. XIX

48 GL-II-m-B-03032 Catedrala ortodoxă "Sf.Ierarh Nicolae. Str. Domnească 104 1906-1917

49 GL-II-m-B-03033 Casa Helman, azi reşedinţăepiscopală Str. Domnească 106 înc. sec. XX

50 GL-II-m-B-03034Institutul "Notre Dame deSion”., azi Facultatea deMecanică

Str. Domnească 111 sf. sec. XIX

51 GL-II-m-B-03035 Casa Damian Drăgănescu Str. Domnească 118 înc. sec. XIX

52 GL-II-m-B-03036 Palatul Episcopal, aziMuzeul de Artă Str. Domnească 141 1898-1900

53 GL-II-m-B-03037 Biserica "Sf. ArhangheliMihail şi Gavril" Str. Egalităţii 6 1801

54 GL-II-m-B-03038 Şcoala tip "Spiru Haret”. Str. Egalităţii 8 1896

55 GL-II-m-B-03039 Poartă de han turcesc Str. Egalităţii 16 înc. sec. XIX

56 GL-II-a-B-03040 Ansamblul urban "Str.Eroilor"

Str. Eroilor pe ambele părţi, de lastr. Domnească, numerele 3 şi 6,până la str. Nicolae Bălcescu, nr.33 şi 34.

sec. XIX

57 GL-II-m-B-03041 Fostul consulat cehoslovac Str. Eroilor 7 înc. sec. XX

58 GL-II-m-B-03042 Casă Str. Eroilor 8 înc. sec. XX

59 GL-II-m-B-03043 Casă Str. Eroilor 10 înc. sec. XX

60 GL-II-m-B-03044 Casa Armatei Str. Eroilor 40 1920-1926

61 GL-II-m-B-03045 Farmacia Ţinc Str. Eroilor 64 1900

62 GL-II-m-B-03046 Casa Cavalioti, azi MuzeulJudeţean de Istorie Str. Fotea Iancu, maior 2 1911

63 GL-II-m-B-03047 Sucursala Galaţi a BănciiNaţionale a României Str. Fraternităţii 2 1886

64 GL-II-m-B-03048 Casă Str. Gării 26 1900

65 GL-II-m-B-03049 Casa Corpului Didactic Str. Gării 35 1939



68 GL-II-m-B-03052 Siloz pentru cereale Str. Griviţei 38 în PortulComercial 1884-1889

69 GL-II-m-B-03053 Casa Gheorghe Florea Str. Holban Nicolae, col. 12 înc. sec. XX

70 GL-II-m-B-03054 Palatul Poştei Str. Lahovary Iacob, general 6 1906-1908

71 GL-II-a-B-03055Ansamblul bisericii"Adormirea MaiciiDomnului. - Mavromol

Aleea Mavromol 12 1702

72 GL-II-m-B-03055.01 Biserica "Adormirea MaiciiDomnului. - Mavromol Aleea Mavromol 12 1702

73 GL-II-m-B-03055.02 Şcoala grecească Aleea Mavromol 12 1765



74 GL-II-a-B-03056 Ansamblul urban "Str. MihaiBravu"

Str. Mihai Bravu pe ambele părţide la str. Gării până la str. VasileAlecsandrii . de la numerele 1 şi2 la numerele 43 şi 50.

sec. XIX

75 GL-II-m-B-03057Palatul Comisiei Europenea Dunării, azi Biblioteca"V.A.Urechia"

Str. Mihai Bravu 16 1896

76 GL-II-m-A-03058 Casa Robescu, azi PalatulCopiilor Str. Mihai Bravu 28 1896-1897

77 GL-II-m-B-03059 Casa Zamfiratos, aziHidrotehnica S.A. Str. Mihai Bravu 30 înc. sec. XX

78 GL-II-m-B-03060 Casă Str. Mihai Bravu 42 1882

79 GL-II-m-B-03061 Casă Str. Mihai Bravu 44 1890

80 GL-II-m-B-03062 Casa Costache Negri Str. Mihai Bravu 46 sec. XIX

81 GL-II-m-B-03063Şcoala tip "Spiru Haret., aziSeminarul "Sf. ApostolAndrei"

Str. Mihai Bravu 48 1920-1929

82 GL-II-m-B-03064 Gara Fluvială Galaţi -Palatul Navigaţiei Str. Portului 34 1912-1914

83 GL-II-m-B-03065 Pescăriile Statului Str. Portului 56 1912-1915

84 GL-II-a-A-03066 Ansamblul bisericiifortificate "Precista" Str. Roşiori 2 1647

85 GL-II-m-A-03066.01Biserica cu turn fortificat"Adormirea MaiciiDomnului. - Precista

Str. Roşiori 2 1647

86 GL-II-m-A-03066.02 Zid incintă (fundaţii) Str. Roşiori 2 1829

87 GL-II-m-B-03067 Biserica "Sf. Spiridon. Str. Sf. Spiridon 13 1817-1828

88 GL-II-m-B-03068 Liceul israelit, azi Colegiul"Al.I.Cuza" Aleea Şcolii 1 1890, 1911-

19122

89 GL-II-m-B-03069 Spitalul Spiridoniei, aziSpitalul Municipal TBC Str. Ştiinţei 117 1890

90 GL-II-m-B-03070 Biserica "Intrarea înBiserică. - Vovidenia Str. Tăutu Logofăt 24 1790, ref. 1865

91 GL-II-m-B-20172 Casă Str. Tecuci 40 1900

92 GL-II-m-B-03071 Spitalul Militar dr. AristideSerfioti Str. Traian 199 1883-1884

93 GL-II-m-B-03072 Spitalul Municipal"Elisabeta Doamna. Str. Traian 290 1877-1878

94 GL-III-m-B-03125 Basorelieful "Concertul. Str. Brăilei 134 în faţa Casei deCultură 1969

95 GL-III-m-B-03126 Bustul lui NicolaeLonginescu Str. Brăilei 134 1936

96 GL-III-m-B-03127 Bustul lui Alexandru IoanCuza Str. Cuza Alexandru Ioan 80 1886

97 GL-III-m-B-03128 Statuia lui Costache Negri1912

Str. Domnească lângă HotelGalaţi 1912

98 GL-III-m-B-03129 Monumentul lui AlexandruIoan Cuza

Str. Domnească în rotonda dinfaţa Grădina Publice 1927

99 GL-III-m-B-03130 Bustul lui George Enescu Str. Domnească în GrădinaPublică 1956

100 GL-III-m-B-03131 Bustul lui Ion LucaCaragiale

Str. Domnească în GrădinaPublică 1956

101 GL-III-m-B-03132 Monumentul lui MihaiEminescu

Str. Domnească Parculmunicipal "Mihai Eminescu" 1911

102 GL-III-m-B-03133 Statuia lui Ion C. Brătianu Str. Domnească pe falezaDunării 1926

103 GL-III-m-B-03135 Bustul lui MihailKogălniceanu Str. Domnească 111 1893

104 GL-III-m-B-20174 Bust lui Lascăr Catargiu Str. Domnească 111



105 GL-III-m-B-03136 Bustul lui TudorVladimirescu

Str. Domnească 160 intersecţiecu str. Radu Negru

106 GL-III-m-B-03137 Bustul lui V.A. Urechea Str. Mihai Bravu 16 1971

107 GL-III-m-B-03138 Bustul dr. AlexandruCarnabel Str. Traian 290 1930

108 GL-III-m-B-03139 Bustul dr. Aristide Serfioti Str. Traian 290 1934

109 GL-IV-m-B-03145 Fosta şcoală bulgară Str. Bălcescu Nicolae 33 sf. sec. XIX

110 GL-IV-m-B-03146 Casa memorială "NicolaeMantu" Str. Cuza Alexandru Ioan 44 sf. sec. XIX

Nota:Str. Culturii se numeste str.Colonel Nicolae Holban;Str. Garii ce da în port este de fapt str. GriviteiStr. "Regiment 11 Stret" este de fapt B-dul George Cosbuc

Recomandări desprinse din Studiul istoric de fundamentare a PUG Galaţi:1. Prevederea obligativitatii descarcarii de sarcina arheologica pe suprafetele urbane alezonei construite protejate şi în zonele cu potential arheologic.2. În privinţa tipurilor de ţesut urban b-f indicate mai sus, situate în afara zonei construiteprotejate:- luarea în considerare a fragmentelor aparţinând diferitelor tipuri de ţesut urban drept elementedeterminante în stabilirea UTR şi inscrierea lor coerenta în strategia de dezvoltare amunicipiului;- stabilirea reglementărilor fiecărei Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR) în aşa fel încât săconsacre şi să accentueze caracteristicile urbanistice existente : tipul tramei stradale, aparcelarului, a raportului dintre clădire şi vecinătăţi (spaţiul stradal şi imobilele laterale),functiunile compatibile cu cele existente, indicii urbanistici (POT şi CUT), inaltimea cladirilor,tipul de volumetrie şi arhitectura acceptată etc.3. În privinţa Zonei construite protejate şi a subdiviziunilor acesteia, care urmează a fidefinitivate, este necesară solicitarea elaborării exprese a unui Plan Urbanistic Zonal, întocmitîn conformitate cu Metodologia specifică aprobată de MLP şi publicată în „Monitorul Oficial” înfebruarie 2004. Va fi avuta în vedere integrea zonei construite protejate într-o politică coerentăde dezvoltare economică şi socială la nivelul municipiului Galaţi.Până la elaborarea şi aprobarea PUZ reglementările PUG vor trebui să detalieze următoare leprincipii:a. conservarea valorilor care definesc ZCP sau subdiviziunile acesteia, în special următoarele:- forma urbană definită prin trama parcelarului, care nu va fi modificat;- relaţia dintre diferitele spaţii urbane – spaţii construite, spaţii libere, spaţii plantate;- forma şi aspectul edificiilor (interioară şi exterioară) definite de structura, volumul, stilul, modulde construire, materialele, culoarea şi decoraţia lor;- relaţia dintre Z.C.P. şi împrejurimile lor artificiale sau naturale;- funcţiunile diverse pe care Z.C.P., fragmente ale acesteia sau cladirile din interiorul ei le -auachiziţionat în timp. Noile funcţiuni şi activităţi trebuie să fie compatibile cu caracterul istoric alZ.C.P. Adaptarea acestor zone la viaţa contemporană, înclusiv în ceea ce priveşte infrastructuraşi utilităţile trebuie să ţină cont de specificul istoric. Vor fi, de asemenea, precizate functiunileinterzise în ZCP.b. Când este necesar să se construiască în Z.P. o nouă clădire sau să se adapteze una maiveche este necesar să se respecte organizarea spaţială existentă şi în special scara şi şimărimea lotului, impuse de calitatea şi valoarea ansamblului de construcţii existente.Introducerea de elemente cu caracteristici contemporane în armonie cu împrejurimile nu estedescurajată atât timp cât acestea contribuie la armonia ansamblului.c. Indicii P.O.T. şi C.U.T. se vor conforma situatiei existente, ca şi volumetria generala a cladirii,inaltimea acesteia etc.4. În privinţa monumentelor înscrise pe Lista MCC din 2004, ca şi a celor care urmeaza, prinprocedura specifica a MCC, sa fie inscrise pe lista monumentelor, indiferent de situarea lor înmunicipiu, interventiile de orice natura vor fi realizate pe baza documentatiilor elaborate despecialisti atestati de MCC, în conformitate cu prevederile legale, în urma avizelor emise de



DCCPN.(in cazul monumentelor de grupa B) sau de CNMI, prin sectiunile de specialitate, încazul monumentelor de grupa A.5. Relaţia cu Dunărea. Întervenţiile asupra spaţiilor urbane vor avea în vedere păstrarea şiîmbunătăţirea relaţiei directe între zonele istorice ale oraşului şi fluviu.6. Relaţia cu infrastructura feroviară. Intervenţiile în zona căii ferate vor cauta să armonizezerelaţia funcţională şi vizuală între infrastructura feroviară şi zonele istorice ale oraşului, atât princadrul construit cât şi prin amenajări peisagere.

3.1.10. Căi de comunicaţie şi transportReţele rutiere DN 21 dinspre Slobozia - Autostrada A 2 (Bucureşti - Feteşti - Constanţa); DN 2B dinspre Buzău (DN 2, DN 10 Braşov - Covasna); DN 22 dinspre Râmnicu Sărat (DN 2); DN 23 dinspre Focşani - DN 2 Adjud (DN 11 A) - Bacău sau Ojdula - Târgu Secuiesc -Miercurea Ciuc (DN 2 D - DN 11 B - DN 12); DN 25 dinspre Tecuci - Bârlad - Vaslui - Iaşi; DN 24 D dinspre Bârlad (DN 24); DN 26 dinspre Oancea - Murgeni - Huşi - Iaşi; DN 2B spre şi dinspre Giurgiuleşti (punct de graniţă cu Basarabia şi Ucraina); DN 22 B Brăila - Galaţi.

Caile de transport din judetul Galaţi vizeaza principalele cai rutiere (drumuri nationale) cudirectia catre:- frontiera cu Republica Moldova, spre vama Oancea-Cahul; frontiera cu Ucraina, prin vamaGalaţi - Giurgiulesti,- nordul tarii, prin DN25 şi DN26 (urmand cursul Siretului şi cursul Prutului),- vestul tarii, prin DN2B,- sudul tarii, prin E584, E87,- S-E-estul tarii, prin DN22, E87,- spatiile de agrement şi recreere.



Comunele propuse pentru zona periurbana sunt strabătute de aceste drumuri, ceea ce leconfera importanta pentru dezvoltarea lor viitoare. Analiza realizată pe baza setului de criteriiselectate scoate în evidenta faptul ca influenţa urbanizatoare a oraşului Galaţi se desfasoaradeocamdată asupra primului inel de comune din jurul său. Efectele se resimt selectiv chiar şi încazul acestora: sunt mai puternice în Vanatori, Smardan, Sendreni şi Schela, dar mai limitate înTulucesti, Branistea şi Independenta.Din punctul de vedere al dezvoltarii Municipiului Galaţi, este necesara o extindere spre nord azonei propuse prin PATZ Periurbana Braila, astfel incat ambele municipii sa participe în ponderiaproximativ egale. Se propune introducerea în plus a urmatoarelor comune (care sa cuprindaatat zona restransa, cat şi cea extinsa, studiata la judetul Braila): Tulucesti, Vanatori, Smardan,Independenta, Schela, Frumusita, Foltesti, Scanteiesti, Cuca, Pechea, Cuza Voda, SloboziaConachi, Piscu, Tudor Vladimirescu.De asemenea, şi orasul Macin poate participa cu o zonamai mare de influenta, aducand în plus comunele: Grindu şi Luncavita.S-au luat în calcul doua variante:a.Varianta zonei de influenta de 30 kmb.Varianta largita, a zonei de influenta de 50 km

Gruparea urbană Galaţi-Brăila, definită ca „sistem urban” în cadrul P.A.T.N. - Reţeaua delocalităţi, ce deţine un punct forte, apartenenţa la Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunăre, arputea constitui o aglomeraţie urbană bipolară, un motor la nivel regional, caracterizat nu atât prinomogenitate, cât prin complementaritate (asigurând coerenţa teritoriului) şi prin competitivitate(respectând propria dezvoltare a oraşelor şi politica de imagine a acestora). Atragerea în sfera deinfluenţă a aglomeraţiei urbane Galaţi-Brăila şi a unui al treilea pol, oraşul Măcin, peste Dunăre, poateaduce în discuţie „ariile de cooperare supracomunală”, o nouă formă de organizare, prin carecomunităţile pot ajunge la performanţe tehnice şi de imagine pe care nu le puteau atinge înainte.Propunerea pentru acest proiect de sistem urban, alcatuit din municipiile Braila şi Galaţi,impreuna cu zonele lor metropolitane ,poate cuprinde două orizonturi de timp: unul mediu, încare să se constituie arealul Galaţi - Brăila (+ staţiunea Lacu-Sărat) – Măcin şi unul pe termenlung, care să cuprindă şi ariile de polarizare în teritoriu ale celor două mari oraşe, precum şiîntreaga zonă dobrogeană, din estul Dunării (Măcin, Jijila, Garvăn, I.C. Brătianu), care ar puteaavea o dezvoltare interesantă, prin potenţialul nefolosit în prezent.

Căi feroviareUAT Galaţi este deservit de următoarele sectoare de căi ferate: magistrala 700 – Bucureşti – Urziceni – Brăila - Galaţi cale ferată dublă electrificată: sectorul Ianca – Brăila – Galaţi linia 704 – Galaţi - Barboşi – Tecuci – Mărăşeşti cale ferată dublă electrificată: sectorul Galaţi - Barboşi cale ferată dublă neelectrificată: sectorul Barboşi - Tecuci linia 703 – Galaţi - Bârlad cale ferată simplă neelectrificată: sectorul Galaţi – Bârlad

Municipiul Galaţi reprezinta o statie terminus pentru linia cu ecartament normal (european) şi ostatie de tranzit pentru linia cu ecartament larg suprapus peste cel normal (pentru transportul spreMoldova, Ucraina, Rusia). Din punct de vedere al cailor de circulatie feroviara, municipiul Galaţi esteadministrat de următoarele structuri:-structura de administrare a infrastructurii feroviare reprezentata prin CREIR- sucursala Galaţi

(Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF) şi SC Electrificare CFR SA - sucursalaGalaţi;- de mentionat ca în cadrul SC ArcelorMittal Galaţi SA exista infrastructura feroviara proprie- operatorii de transport marfa şi manevra feroviara, reprezentati prin: CZM Galaţi (Centrul Zonalde Marfa Galaţi), în subordinea Sucursalei de Marfa Moldova- Cf Iasi; GFR (Grupul Feroviar Roman),şi (S.C. Servtrans Invest S.A.), UT (S.C. Unifertrans S.A.).- operatorii de transport calatori, reprezentati prin: Sucursala de Transport Feroviar deCalatori Galaţi; TFG Cluj (Transferoviar Grup).



Infrastructura:din punct de vedere al cailor ferate este publică (de circulatie) şi privata (decirculatie şi de linii industriale) şi este reprezentata prin:-CREIR- sucursala Galaţi şi SC Electrificare CFR SA - sucursala Galaţi:- totalitatea cailor de rulare cu toate instalatiile aferente,- cladirile statiilor Galaţi, Barbosi şi Filesti,- statia de transpunere vagoane marfa (cale normala-cale larga),- statia Galaţi Marfuri,-statia Galaţi Bazin,- statia Triaj Brates,-statia Galaţi Larga (unde exista şi birou vamal şi punct graniceri pentru CF),- cladirile de birouri şi de alte destinatii.-SC ArcelorMittal SA Galaţi:

-statia Catusa-statia Smardan-statia Malina-linii industriale

Operatorii de transport marfa şi manevra feroviara detin următoarele spatii:- CZM - depoul de locomotive Barbosi Triaj- statie transpunere vagoane marfa (alte cladiri, în afara ceor ce tin de Infrastructura)- parc de vagoane de marfa şi revizia de vagoane Barbosi- cladirile de birouri şi de alte destinatii,

- GFR - statia Barbosi Triaj şi Parcul de vagoane de marfa şi locomotive-statia transbordare marfa- cladirile de birouri şi de alte destinatii.

- şi - parcul de vagoane şi locomotive şi remiza locomotive,- cladirile de birouri şi de alte destinatii.

Operatorii de transport calatori detin următoarele spatii:- STFC - depoul de locomotive Galaţi-revizia de vagoane calatori- cladirile de birouri şi de alte destinatii.- TFG - cladirile de birouri şi de alte destinatii (parcul sau de automotoare, locomotive şi vagoanecalatori se afla la Tg. Bujor)

Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică aliniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate ce traverseaza UAT Galaţi sunturmătoarele poduri cu deschideri mai mari de 10 m:- pod ce traverseaza raul Prut spre Giurgiulesti, cu legatura în Republica Moldova si, maideparte spre Reni, în Ucraina, cu linie cu ecartament larg suprapus peste cel normal.- doua poduri ce traverseaza raul Siret, la sud de Barbosi cu cate o linie CF normala (fiecarepod are cate un sens de cale ferata)

3.1.11. Managementul deşeurilorIn prezent, în Municipul Galaţi, colectarea deşeurilor se face selectiv, doi operatori fiind implicaţiîn gestionarea deşeurilor: SP ECOSAL, detinut de orasul Galaţi şi RER Ecologic Service SRL.

Operatorul ECOSAL este contractat pentru colectarea deşeurilor şi servicii de maturarestradala de catre 80% din orasul Galaţi (adică aproximativ 88000 gospodării). Societatea detineun Contract de concesiune pentru folosirea depozitului de deşeuri Tirighina. La 1 martie 2008,



statutul ECOSAL-ului a fost schimbat de la societate pe actiuni 100% deţinute de municipalitate,la un departament municipal în cadrul Departamentului Tehnic al Primăriei.

Operatorul RER Ecologic Service SRL :RER Ecologic Service SRL a fost fondat în 1994 ca unmembru al companiei RWE Praga, ca parte importantă a conglomeratului german (energie, apa,servicii). Azi RER Ecologic Service SRL este o companie 100% româneasca, precum şi partedintr-un concern, care are filiale în diferite orase din Romania (Braila, Timisoara, Buzau şiConstanta). RER Ecologic Service SRL este contractat pentru servicii de maturare stradala şicolectare a deseurilor de 20% din Galaţi (de exemplu, 22000 gospodării). În ceea ce priveştecolectarea de deşeuri comerciale, functionarea RER Ecologic Service SRL este restricţionatapentru anumite zone din oraş conform concesionarilor oferite de Primaria Galaţi.

Depozitul ecologic de deşeuri Tirighina este amplasat în partea de S-V a orasului, pe oterasa la 35 m altitudine. Este limitata la N de versantii gropi i de gunoi ce a fost inchisa, la V deun versant natural, la E de calea ferata. Depozitul este amplasat la zona de influenţă a râuluiSiret, la o distanta de aproximativ 500m de râu. Zona pentru extensia depozitelului esteprotejata de terasamentul de cale ferata faţă de nivelurile crescute din râu.

Proiectul privind depozitul ecologic cuprinde mai multe etape de realizare: în august 2008 a fost demarata "Închiderea gropii de gunoi Tirighina şi construireaextensiei" prin constructorul S.C. Mesogeos S.A. - Sucursala România. Procesul verbal derecepţie a lucrărilor a fost incheiat la 08.12.2011. În prezent, contractul este finalizat înproporţie de 100%. Lucrările de închidere au respectat condiţiile impuse prin Acordul integratde mediu nr.12/04.09.2006 emis de ARPM Galaţi şi prevederile Normativului tehnic privinddepozitarea aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004. S-au executat, printre altele, următoarelelucrări: Lucrări pentru pregatirea amplasamentului / Infrastructura / Închiderea gropii existente /Construirea extensie gropii de gunoi / Vehicule şi utilaje / Demolarea gardurilor şi clădirilor /existente / Reabilitarea drumului existent / Cladirea administrativă / Podul-basculă / Bazinulpentru apa de suprafata şi staţia de pompare / Sistemul de etanşare la bază / Staţia de tratarelevigat. S-au furnizat următoarele echipamente: Compactor / Încărcător frontal / Containerpentru zona de protecţie / Instalaţie de extracţie a gazului / Birou administrativ – echipament /Echipamentul construcţiei podului-bascula / Echipamentul de la garaj / Sistem supravegherevideo.

Tot în anul 2008, au fost incepute lucrarile pentru "Staţie de sortare şi compostare şi douăpuncte verzi de depozitare". Contractorul lucrarii a fost S.C. Vîlceana S.A.S-au executat următoarele lucrări: Staţia de sortare şi compostare: curăţare amplasament/lucrări de terasamente / lucrări de fundaţie / lucrări de fundaţie şi aşternerea stratului de balast /executare confecţii metalice / executarea clădirii administrative / efectuarea racordurilor /construirea benzilor transportoare hârtie, aluminiu / montare echipamente pentru statia desortare / închideri exterioare (ferestre, uşi, porţi). Lucrări de construcţie au fost finalizate.În aceeaşi incinta cu staţia de sortare, a fost construită şi o facilitate de compostare a deşeurilorverzi, care foloseşte tehnica compostării în brazde. În urma acestui proces, va rezulta unîngrăşământ ecologic deosebit de util în agricultură numit compost, care va putea fi valorificatpentru a finanţa o parte din noul sistem de gestionare a deşeurilor.

- Doua Puncte verzi: Micro 13B şi Etna 29: curăţare amplasamente / lucrări de terasamente /aşternerea stratului de balast / realizarea platformei de beton / execuţie garduri / iluminatexterior / conectare la reţeaua de electricitate şi apă / amplasare containere.Stadiu actual: lucrări de construcţie finalizate.

O parte foarte importantă a sistemului de gestionare a deşeurilor este colectarea selectivă adeşeurilor, numită şi separarea deşeurilor la sursă. Practic, aceasta reprezintă o metodă dea sorta deşeurile, în aşa fel încât partea reutilizabilă a lor să fie separată şi transportată pentrureciclare.



Noul sistem de colectare selectivă a fost testat printr-un proiect pilot care a avut loc înseptembrie-decembrie 2008. După această perioadă, noul sistem de colectare a deşeurilor ainceput să opereze din 2010. Idea centrală a proiectului pilot a fost de a instala un sistemîmbunătăţit de colectare a deşeurilor (care implică containere noi) în trei zone ale Galaţiului.Astfel, a fost posibilă testarea noului sistem propus, de colectare selectiva şi îmbunătăţireaacestuia înainte de a fi extins pentru întreg oraşul.

Locaţiile incluse în proiectul pilot: Cu sprijinul cetăţenilor oraşului Galaţi şi al Asociaţiilor deLocatari, au fost alese trei zone pentru proiectul pilot: Ţiglina 1: Strada Saturn; Micro 39 A:Strada Traian Vuia; Complexul ANL: zona din apropierea gării.

În anul 2012, colectarea selectivă a deşeurilor s-a extins semnificativ odată cu extindereagradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.

Colectarea selectivӑ propune doua fluxuri: Primul flux se adresează deşeurilor menajere, care vor fi colectate prin containere amplasateîn apropierea scărilor de bloc (1 container la fiecare 20 de apartamente). Acestea vor fi golite odată la două zile. Colectarea deşeurilor de la casele particulare se va face printr -un săptamânalde colectare din uşă în uşă. Acest flux va fi definitivat în cursul acestui an, presupunândidentificarea în apropierea scărilor de bloc a locaţiilor destinate containerelor pentru deşeurimenajere, construirea de platforme betonate şi împrejmuite şi amplasarea propriu-zisă. Până laamenajarea completă, deşeurile menajere se vor depozita la fel ca în prezent. Al doilea flux de colectare include materialele reciclabile, pentru care s-au achiziţionatcontainere şi vehicule specializate (660 containere igloo de 2,5 m3, 528 containere de 5,5 m3,32 containere subterne şi 8 vehicule de colectare). Containerele destinate depozitării deşeurilorreciclabile au fost deja amplasate în oraş. Mai mult, Asociaţiile de locatari / proprietari au fostînsărcinate cu distribuirea de afişe care să explice noul sistem de colectare selectivă şi plianteinformative.

Noul sistem presupune colectarea următoarelor tipuri de deşeuri: hârtie şi carton, plastic şimetal, sticlă (în punctele de colectare din oraş), deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuripericuloase, deşeuri electrice şi electronice, deşeuri verzi (punctele verzi de depozitare).Acestea vor fi preluate fie de Staţia de Sortare construită tot în cadrul proiectului ISPA, fie decompanii specializate de prelucrare.

Pentru zona centrală a oraşului, s-a conceput un sistem modern de colectare, care să nuafecteze peisajul. Astfel, au fost achiziţionate 32 de containere subterane pentru plastic şihârtie/carton care vor fi instalate pe strada Brăilei.

Serviciul Public Ecosal este responsabil de operarea şi managementul Staţiei de Sortare /Compostare, al celor două Puncte Verzi şi al sistemului de colectare cu două fluxuri. Referitorla SIGD şi obiectivele urmarite prin acesta, se fac următoarele detalieri:

Implementarea Sistemului de Gestionare Integrata a deseurilor (SIGD) în judetul Galaţieste în conformitate cu legislaţia UE, cu Strategia şi Planul Naţional de Gestionare aDeşeurilor, cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 Sud - Est , cuPlanul de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Galaţi şi este bazat pe obiectivele POS Mediu.

Conform Avizului de mediu nr. 15 din 11.03.2009 eliberat de ARPM Galaţi pentru PlanulJudeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Galaţi promovat de Consiliul Judeţean Galaţi,obiectivele planului sunt: extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipal în mediul urban – aria de acoperire100% în anul 2013; reducerea cantităţilor de deşeuri de ambalaje eliminate prin valorificare;



Tinte pentru reciclare/valorificare (%)2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie şi carton 60 60 60 60 60 60Plastic 11 12 14 16 18 22,5Sticlă 32 38 44 48 54 60Metale 50 50 50 50 50 50Lemn 7 9 12 15 15 15Total reciclare 33 38 42 46 50 55Total valorificare 40 45 48 53 57 60

reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitateatotală produsă în anul 1995, exprimată gravimetric, în anul 20110; la 50% din din cantitateatotală produsă în anul 1995, exprimată gravimetric, în anul 2013; la 35% din cantitatea totalăprodusă în anul 1995, exprimată gravimetric, în anul 2016; implementarea şi extinderea de către consiliul local şi operatorii de salubritate a colectăriiseparate a deşeurilor de ambalaje de la populaţie cu următoarele ţinte: 43% din populaţie vaparticipa la colectarea selectivă în anul 2008; 59% din populaţie va participa la colectareaselectivă în anul 2010 şi 70% din populaţie va participa la colectarea selectivă în anul 2013;- realizarea staţiei de sortare la Galaţi;- reducerea impactului ecologic prin închiderea depozitului neconform de la Tirighina Galaţi înmaxim 2 ani de la sistarea activităţii şi monitorizarea postînchidere pe o perioadă de minim 30de ani de la închiderea depozitului;- imbunatatirea standardelor tehnologice în conformitate cu cerintele legale;

Până în prezent, depozitul Tirighina a sistat depozitarea deşeurilor municipale; pentruînchiderea acestuia au fost emise acte de reglementare (de ex. Avizul SGA), impunându-seastfel ca lucrările sa fie demarate – după obținerea tuturor avizelor.

Harta circuitului deşeurilor în Municipiul Galaţi



3.1.12. Schimbări climaticeSchimbarile climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activitatile umane, caredetermina schimbarea compozitiei atmosferei globale şi care se adauga la variabilitateanaturala a climei, observate pe o perioada de timp comparabila. Pot fi observateschimbari climatice determinate de activitatile antropice ce produc emisii de GES (Gazecu efect de sera prevazute de Protocolul de la Kyoto).

Schimbarile climatice au efect daunator asupra mediului şi sanatatii umane. Schimbarileclimatice sunt generate de doua procese de baza: distrugerea stratului de ozon; emisii de gazecu efect de sera.1. Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate înProtocolul de la Montreal, la care a aderat şi Romania. Din datele existente rezulta ca în orasulGalaţi nu se utilizeaza nici una din substantele interzise prin acest Protocol.2. Principalele gaze cu efect de sera mentionate în Protocolul de la Kyoto al carui semnatareste şi Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi(HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6).Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:- mijloacele de transport şi utilajele agricole(CO2, N2O);- gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru incalzire şi preparare hrana;- (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei (amoniac, metan);- sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze natural în gospodariile populatiei,apartamente şi agenti economici.

Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO2) nu este semnificativa – legislatia indomeniu se refera la surse dirijate mari la care impune limite privind producerea de energie (seiau în consideratie numai instalatiile care produc peste 20 MWh).

Propunerile PUG în sfera producerii de energie electrică, vizeaza Centrală termoelectrică 1 x800 MW în Zona liberă Galaţi”, pe bază de cărbune (1800000t/an), ce produce o putereelectrică de 759 MW, iar timpul de exploatare va fi de minim 7500 ore pe an. Producţia deelectricitate va fi de aprox. 5,7 TWh/an. Reglementarea urbanistica pentru aceasta investitieeste premergatoare, anterior realizării acesteia. ARPM Galaţi a emis Avizul de mediu nr. 21 din13.07.2011 pentru proiectul menţionat şi Acordul de mediu nr. 32 din 05.09.2011 pentruproiectul “Linie electric aeriană de 400 kv dublu circuit între Galaţi Zona Liberă şi Staţia400/110kv Smârdan”. Functionarea instalatiei se poate constitui intr-o sursa de emisiiatmosferice care poate actiona sinergic cu sursele deja existente în zona.

3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic GeneralIn aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare că un planurbanistic general crează cadrul pentru dezvoltarea şi modernizarea unei localităţi prin mijloacespecifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte genera presiuni asupra unor componente alemediului, iar pe de altă parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente.

Planul Urbanistic General, prin specificul său nu se poate adresa tuturor problemelor de mediuexistente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice. Propunerile privindplanificarea urbană şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile deprotecţie ale sănătăţii umane şi ale mediului natural şi construit.

Se apreciază că evoluţia componentelor mediului natural şi construit , a sănătăţii umane şi asituaţiei economice şi sociale în cazul neimplementării prevederilor PUG cu actualele completăriva fi caracterizată de următoarele efecte:



Factor de mediu Aspect identificat Propuneri PUG Efecte în cazul neimplementăriipropunerilor

Apă

Echipamentele a 80 de puţuri de captarepentru sursa subterană necesită reabilitare,modernizare şi automatizare ; Staţia de captare pentru sursa de apă brutăde suprafaţă nu este în administrarea SC APACANAL SA, aparţine SC ArcelorMittal GalaţiSA; costul apei brute este stabilit prinnegociere; există riscul întreruperii alimentăriicu apă a municipiului Galaţi ; în cazul întreruperii alimentării cu apă dinsursa de suprafaţă - fluviul Dunărea, dincauze comerciale, tehnice de mentenanţă acaptării de suprafaţă, cât şi în caz depoluare mare a sursei, configuraţia actualăa sistemului de alimentare al rezervoarelor2x20000mc din Uzina de Apa 2 nu poateasigura refacerea rezervei cu apă dinsursele de adâncime Vadu – Roşca şiSalcia – Lieşti. Rezervoarele Uzinei de Apa 2 pot asiguraalimentarea cu apă a municipiului Galaţi curestricţii orare de furnizare, respectiv 10ore/zi, adică cca. 40-45% din necesarul deapă potabilă, pentru a se asigura refacereacapacităţii utile de stocare cu apă din sursade captare subterană şi după finalizareainvestiţiei Primăriei Galaţi pentru conductade aducţiune Dn800mm+Dn1000mm. Sistemul de alimentare cu apă almunicipiului Galaţi este dimensionat pentrufuncţionarea până în limita sa teritorială;racordarea de noi consumatori din extravilan,comuna limitrofă Vânători impune din punctde vedere tehnic şi functional, reconsiderarea/suplimentarea parametrilor tehnici funcţionaliexistenţi la limitele sale; Terenul de fundare loess macroporic

Obiectivul general privind apa potabila ilconstituie imbunatatirea şi modernizareasistemului de alimentare cu apa potabila apopulatiei, iar obiectivele specificesunt alimentarea continua cu apa potabilade buna calitate, cu costuri minime,folosirea rationala a resurselor de apa,cresterea fiabilitatii şi durabilitatiisistemului de alimentare cu apa, reducereaconsumului de apa potabila utilizatain scopuri industriale, infiintarea de noiretele de distributie cu conducte de ultimageneratie pentru deservirea zonelor carenu beneficiaza de sistem centralizat dealimentare cu apa şi canalizare.

Astfel, prin implementarea prevederilorprezentului PUG se urmareste protejareafactorului de mediu apa, precum şirespectarea indicilor de calitate ai apeipotabile oferite populatiei gălăţene:

Extinderea şi modernizarea reţeleloredilitare; Limitarea poluării punctiforme şi difuze acorpurilor de apă de suprafaţă delimitatepe teritoriul administrativ al MunicipiuluiGalaţi în scopul îmbunătăţirii stăriiacestuia, inclusiv menţinerea proceselorecologice esenţiale în zonele protejatecare au strânsă legătură cu mediul acvatic; Eliminarea poluării apelor de suprafaţă şisubterane prin extinderea şi reabilitareasistemelor de canalizare centralizată şiepurarea corespunzătoare a apelor uzatemenajere în conformitate cu prevederileDirectivei privind epurarea apelor uzate

Nerealizarea extinderii şi modernizăriireţelelor edilitare:- nerealizarea sistemului centralizat decanalizare menajeră va conduce laevacuarea apelor uzate neepurate sauinsuficient epurate, direct în apele desuprafaţă contribuind la poluarea, respectivla creşterea gradului de poluare a acestoracu suspensii, substanţe organice, detergenţişi nutrienţi, menţinand astfel poluarea apelorde suprafaţă; Lipsa lucrărilor de reparare a conductelorde aducţiune şi de distribuţie contribuie lapierderi mari de apă, poluarea apelorsubterane şi funcţionarea defectuoasă astaţiei de epurare în ciuda modernizăriistaţiei. Gradul ridicat de deteriorare alinfrastructurii rutiere conduce la creştereariscurilor de accidente, implicit a celor încare sunt antrenate vehicule ce transportăsubstanţe periculoase, conducand lapoluarea accidentală a apelor de suprafaţăcu substanţe periculoase şi prioritarpericuloase. Continuarea gestionării necorespunzătoarea deşeurilor municipale şi a celor asimilabilecu deşeurile municipale (inclusiv eliminareaacestora intr-un depozit neconform) vaconduce la poluarea corpului de apăsubterană şi de suprafaţă cu substanţeorganice şi metale grele punand în pericolstarea chimică şi ecologică bună a acestorcorpuri de apă. Dacă nu se intervine la eliminareascurgerilor de ape uzate menajere încanalizarea pluvială, care este eliminată



sensibil la umezire, traficul greu şi intens,covorul carosabil necorespunzator tipuluide trafic existent, determină producereaaccidentelor tehnice de tip prăbuşire decavernă, cum este cea din zona falezei dela parc Elice care la prima prăbuşire aantrenat ruperea conductei de distributieapă potabilă Dn600mm PREMO; Intrarea în proprietate privată a activelorfostelor societăţi de stat ce aveauconstrucţii subterane de tip edilitar public acondus la situaţii litigioase şi la o întreagaproblematică în ceea ce priveştementenanţa instalaţiilor subterane dealimentare cu apă; Accesul pentru mentenanţă sau deintervenţie de urgenţă în caz de avarie esterestricţionat/grevat de proprietatea privatăa amplasamentului, ceea ce poate duce laposibile tasări neuniforme majore în zonăsau chiar de distrugeri de construcţii încondiţiile terenului de fundare din zona detip loess macroporic sensibil la umezire. Zonele/terenurile/construcţiile deveniteproprietate privată ce au în subteran reţele dedistribuţie apă potabilă, inclusiv construcţiilespecifice de tip cămine de vane pe nodurilehidraulice de manevre, cămine de linie, deaerisire etc: Terenul fostei societăţi UGIRA din Tiglina IIare conducte ce asigură funcţionarea staţieide pompare înmagazinare Turnu de Apă; Platforma comercială cu depozite din Micro39; Dificultăţi tehnice în alimentarea cu apă dinpunct de vedere al nivelului scăzut al presiuniide utilizare pentru mansardările blocurilorP+4, devenite P+5 şi P+6, deoarecedezvoltatorul imobiliar nu a respectat avizul

urbane; Delimitarea şi protecţia tuturor corpurilor deape delimitate pe teritoriul administrativ almunicipiului, asigurarea păstrării compoziţieichimice, evitarea poluării chimice şi biologice; Interzicerea depozitărilor necontrolate dedeşeuri pe malul apelor, stopareafenomenelor de erodare a albiilor cursurilorde apă prin lucrări de regularizare şirecalibrare;

direct în ape de suprafaţă, va continuapoluarea fluviului Dunărea;



tehnic de racordare emis de SC APA CANALşi Autorizaţia de construire, respectiv nu adotat branşamentul separat al acestormansardări cu staţie de hidrofor individuală,reţelele de serviciu fiind construite pentruregim de presiune corespunzător regimuluide înălţime de P+4; în unele cazuri, dezvoltatorul imobiliar nu adepus spre avizare documentaţia pentruutilităţile de apă şi de canalizare pentrumansardările blocurilor P+4, a executat cuacordul asociaţiei de proprietari racordareabranşamentului de apă pentru mansardă îndistribuţia blocului, conducte ce sunt înproprietatea comună a condominiului; Ambele cazuri generează pe lângăproblemele tehnice privind asigurareapresiunii de utilizare şi probleme de naturăjuridică; Vechimea echipamentelor reţelelor de apă,costuri de operare ale sistemului alimentarecu apă ridicate; Consumatorii din arealul Staţiilor dePompare apă de adâncime Fileşti şi TurnApă (cca. 30% din consumatoriimunicipiului Galaţi), în caz de fenomenemeteorologice extreme (secetă extremă,inundaţii majore, temperaturi negativeextreme) sunt alimentaţi cu restricţiedatorită afectării debitelor captate dinsursele de apă de adâncime.

Aer

Nivelul de Serviciu este necorespunzătorpe următoarele artere de circulaţie:Bulevardul Brăilei, Str. Siderurgiştilor, Str.Gh. Doja, Str. Constructorilor unde raportulVolum/Capacitate este situat pe anumitesegmente între 0.7 şi 1.0, sau estesupraunitar - congestii severe ale traficului,în special la orele de vârf.

Menţinerea calităţii aerului înconjurător subvalorile limită prevăzute de normele învigoare, pentru protecţia sănătăţii umane şipentru protecţia ecosistemelor ; Reducerea la minim a impactului traficuluirutier asupra calităţii aerului, fluidizareatraficului prin crearea centurii ocolitoarecu punct de plecare cu punct de plecare

Practicarea în continuare a unui transporturban nedurabil (fără asigurarea drumuluiocolitor al localităţii, a zonelor pietonale şipistei pentru biciclişti, precum şi a parcăriloramenajate corespunzător) poate conduceprin creşterea emisiilor de gaze deeşapament la mărirea concentraţiilor depulberi în suspensie, oxizi de azot, monoxid



Liniile de cale ferată poziţionate atât înpartea vestică, cât şi în partea estică amunicipiului reprezintă limite fizice importantece conduc la dificultăţi de relaţionare în cazulextinderii spaţiului construit. Zonele industriale şi cele de producţie -depozitare poziţionate cu precădere înpartea vestică şi estică a municipiului au uncaracter public redus şi un regim separativ,neexistând perdele de protecţie faţă de altezone funcţionale ale municipiului; Accesibilitatea redusă către zonele delocuinţe individuale constituite în ultimiiani- Arcaşilor, Barboşi, Fileşti, Lacul Brateşau făcut ca aceste zone să prezintetendinţe de izolare cu efecte negative petermen mediu/lung atât la nivelul dezvoltăriistructurii urbane, cât şi la nivel social.

Zona Podului de pe Raul Siret şi iesire înpartea de Nord spre orasul Tecuci;devierea traficului de tranzit în afaramunicipiului, amenajarea unor spaţii deparcare corespunzătoare, modernizarea şiîntreţinerea infrastructurii existenteînvechite şi deteriorate Limitarea emisiilor de SO2, NOx, NH3, COVdin diverse activităţi pentru a reducefenomenele de acidificare, eutrofizare şiformare a ozonului troposferic Reducerea emisiilor specifice de CO2 pecap de locuitor, conservarea fonduluiforestier în scopul îndeplinirii funcţiilor deprotecţie a mediului înconjurător Creşterea eficienţei staţiei de epuraremunicipale, construirea unor staţii noi deepurare în zonele care nu pot fi racordate lastaţia municipală;

de carbon, dioxid de sulf, benzen, plumb înaerul inconjurător şi prin deteriorareacalităţii acestuia la creşterea incidenţeibolilor respiratorii. Practicarea unui turism neorganizat, prinutilizarea cu preponderenţă a automobilelorpărticulare, conduce la diminuarea calităţiiaerului, mai ales în zonele urbane de interesturistic. Prin neameliorarea posibilităţilor de locuireexistente în zonele defavorizate, în ceea cepriveşte design-ul, condiţiile fizice şieficienţa energetică va creşte cantitatea dedioxid de carbon emis (gaz cu efect de seră)rezultat în urma arderii combustibililor fosilila producerea energiei convenţionale.

Sol

Fermele zootehnice pot determinacreşterea riscului de poluare a solului cuproduse reziduale de origine animală, carepot contribui la scăderea permeabilităţiisolului sau se pot infiltra, ajungând până lanivelul pânzei freatice, cauzând degradăricalitative ale acesteia; Risc de depozitare deşeuri menajere ladepozitul Tirighina, situat în partea de SV:modificări aduse în peisaj, crearea unuidisconfort vizual pentru locuitoriimunicipiului, poluarea aerului dinperimetrul acestuia, infestarea apelorsubterane şi de suprafaţă, dar mai ales asolului, prin modificarea fertilităţii acestuia,a biocenozei acestuia la nivelul terenurilordin apropiere. Risc ridicat de poluare a solului datorathaldei de zgură din incinta SC ArcelorMittal Galaţi Galaţi SA; datorită

Reducerea şi recuperarea terenurilorafectate de eroziunea de suprafaţă şialunecări de teren prin lucrări de consolidare/stabilizare a solului, îndiguiri, etc. Reducerea ocupării de noi terenuri prinsprijinirea dezvoltării pe terenuri recuperate,limitarea reducerii suprafeţelor împădurite Reducerea poluării solului prin gestionareacorespunzătoare a deşeurilor în cadrulfermelor zootehnice, unităţilor industriale,asociaţiilor de locatari, locuinţe individuale; Lucrări de terasări, taluzări urmate deînierbări şi plantare de arbuşti pe suprafeţelede teren din zonele cu risc privind alunecărilede teren, fenomenele de eroziune a solului şiinundaţii; Protejarea solului prin propunerile dedezvoltare a ramurilor economice care nunecesită suprafeţe mari acoperite cuconstrucţii.

Neadoptarea de măsuri preventive încadrul amenajării teritoriului cu scopulprevenirii riscurilor naturale în zonele celemai expuse va conduce la menţinerea sauînrăutăţirea situaţiei în aceste zone(inundaţii, alunecări de teren, eroziuni) Dezvoltarea unor funcţiuni locative şicomerciale în zonele centrale şi fosteindustriale, păstrarea zonelor verzi dinperiferie contribuie la protejarea terenurilorcu ecosisteme valoroase. Zonelerestructurabile interne oraşului (dezvoltaretip brownfield) primesc prioritate în fataextinderilor pe terenuri neocupate(dezvoltare tip greenfield). Lipsa spaţiilor special amenajate pentrucolectarea şi tratarea în siguranţă adeşeurilor, contribuie la poluarea apelor şisolului cu influenţe directe asupra florei şifaunei.



precipitaţiilor, prin procese de spălare însuprafaţă şi infiltrare, anumiţi compuşichimici pot fi transportaţi la nivelul primelororizonturi de sol până la nivelul pânzeifreatice, în acest caz fiind afectate şi apelesubterane;

Nu se va proteja solul datorită nerealizăriipropunerilor de dezvoltare a ramuriloreconomice care nu necesită suprafeţe mariacoperite cu construcţii

Populaţia şisănătatea umană

Zonele slab deservite cu dotări desănătate sunt reprezentate de zonaArcaşilor, Fileşti, Centură, Barboşi. Scăderea numărului de paturi în intervalulanalizat cu 295, adică cu aproximativ 9%. Scăderea numărului de medici dinsectorul public cu 37, adică 6,3%. Numărul de spitale a rămas constant,adică 8, dar s-au redus dispensaremedicale publice, de la 13 la 4. Slaba deservire cu echipamente publice-şcoli şi licee, grădiniţe, dispensaremedicale şi servicii comerciale deproximitate, a zonelor rezidenţiale noudezvoltate - Arcaşilor, Traian şi Barboşi; Inexistenţa a suficiente dotări deamenajare publică urbană pietonală şi/saupeisagistică; Slaba valorificare a Falezei Dunării cazona de agrement; Inexistenta/insuficienta amenajare cudotări corespunzătoare a punctelorbelvedere, pontoane-tip debarcader, etc; Neechiparea corespunzătoare cufuncţiuni specifice zonelor verzi care săatragă turişti (dotări de sport agrement,distracţie, dar şi odihnă, relaxare,promenadă); Neexplorarea suficientă a potenţialuluioferit de oglinda de apă a Dunării şi alacului pentru sporturi nautice, agrement,relaxare, plaja, etc ; Insuficienta amenajărilor specifice dotării

Prin implementarea PUG Galaţi seurmareste generarea masurilor şi actiunilornecesare prevenirii şi reducerii poluariitoxice, care se manifesta negativ asuprastarii de sanatate a populatiei, printre care: Extinderea sistemului de alimentare cu apăşi asigurarea necesarului de apă potabilă dinreţea conform normelor legale; Menţinerea stării bune a apelor desuprafaţă prin eliminarea poluăriipunctiforme (descărcarea din staţia deepurare şi din canalizarea pluvială amunicipiului); Eliminarea poluării difuze a apelor desuprafaţă. Realizarea unui sistem de colectareselectivă a deşeurilor şi direcţionarea lor la celmai apropiat depozit ecologic/ cea maiapropiată staţie de transfer; Amenajarea spaţiilor de protecţie întreunităţile economice şi vecinătăţi; inserarea despaţii verzi amenajate de tip parc pentruîmbunătăţirea microclimatului; Asigurarea spaţiului verde şi a terenurilorde sport pentru oxigenarea organismului şipracticarea sportului. Crearea de noi spatii verzi şi locuri dejoacă pentru copii; Amenajarea spaţiilor verzi existente; Crearea unor relaţii verzi la nivelmunicipal prin plantarea unor bulevarde,încurajarea traficului pietonal; Asigurarea unui minim de 30% spaţii

Nerealizarea centurii de ocolire a oraşuluişi punerea la punct a reţelelor de drumuri şistrăzi contribuie la reducerea emisiilor degaze de eşapament şi de particule,dăunătoare sănătăţii locuitorilor Nu se va menţine calitatea apei potabile înlimitele prevăzute de lege; nu se vor asiguracondiţii pentru neproliferarea bolilorcontagioase. Nivel de zgomot ridicat datorat traficului,cu efecte asupra sănătăţii umane în anumitezone de locuit ale municipiului. Neasigurarea unui minim de 30% spatiiplantate în cazul conversiei unor zone deactivitati (cu precadere productive şiagrozootehnice); Nu se va asigura necesarul de spaţiuverde şi terenurile de sport pentrupracticarea sportului în aer liber şioxigenarea organismului.



de loisir necesare tuturor categoriilor devârstă a locuitorilor oraşului; Altimetria Zonei centrale şi a teritoriiloradiacente este una plată, ce conţine doaraccente locale, nesemnificative la scaraoraşului.

plantate în cazul conversiei unor zone deactivităţi (cu precadere productive şiagrozootehnice); Modernizarea şi dotarea infrastructuriisanitare; Dezvoltarea şi dotarea serviciuluide interventie de urgenta; Formareaprofesionala a specialistilor din cadrulserviciilor sanitare; Cooperarea teritorialaîn domeniul asistentei sanitare.

Riscuri naturale

Apariţia unor areale, cu un excedent deumiditate, în zonele: cartier Micro 17 - zonastrăzii Frunzei nr. 50 - blocurile A12 şi R2,cu o diferenţă de nivel cuprins între 1,00 şi2,50m; cartier Micro 16 - zona blocurilorCrin2 şi Roza1, cu o diferenţă de nivelînregistrat cuprins între 1,63 şi 2,51m;Mazepa II - zona blocurilor C3B şi C3B1,cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprinsîntre 1,00 şi 1,50m; Ţiglina I - unde s-auînregistrat cele mai mari creşteri - zoneleblocurilor I2, E2, I3, C4 etc., cu o diferenţăde nivel înregistrat cuprins între 1,30 şi3,60m. Riscul de instabilitate favorizat de faptulcă în municipiul Galaţi nu este calculată şitrasată limita de construibilitate ataluzurilor dinspre fluviul Dunărea, LaculBrateş, Balta Cătuşa şi Balta Mălina,întreg terenul de fundare aparţinândteritoriului administrativ al municipiuluiGalaţi face parte din categoria terenurilordificile de fundare.

Masuri de eliminare a riscurilor natural;- Execuţia de lucrări pentru stabilirea zonelorcu alunecări de teren;- Delimitarea zonelor cu riscuri naturale;- Instituirea zonei de ”interdicţie de construire”în zonele cu risc natural.

Menţinerea şi/sau creşterea arealelor cuexcedent de umiditate în zonele menţionate: Cartier Micro 17 - zona străzii Frunzei nr.50 - blocurile A12 şi R2, cu o diferenţă denivel cuprins între 1,00 şi 2,50m; Cartier Micro 16 - zona blocurilor Crin2 şiRoza1, cu o diferenţă de nivel înregistratcuprins între 1,63 şi 2,51m; Mazepa II - zona blocurilor C3B şi C3B1,cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprinsîntre 1,00 şi 1,50m; Ţiglina I - unde s-au înregistrat cele maimari creşteri - zonele blocurilor I2, E2, I3,C4 etc., cu o diferenţă de nivel înregistratcuprins între 1,30 şi 3,60m. Neimplementarea PUG va determinaaccentuarea riscului de instabilitate caurmare a faptului că nu se va trasa limita deconstruibilitate a taluzurilor dinspre fluviulDunărea, Lacul Brateş, Balta Cătuşa şiBalta Mălina;

Biodiversitate

Teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi sesuprapune cu aria de protecţie specialăavifaunistică ROSPA0121 Lacul Brateş,declarată parte integrantă a reţelei ecologiceeuropene Natura 2000 prin HG nr. 971/2011pentru modificarea şi completarea HG nr.1284/2007;

Menţinerea suprafeţelor împădurite,conservarea valorilor naturale şi a fonduluiforestier în scopul îndeplinirii funcţiilor deprotecţie a mediului înconjurător ; Conservarea diversităţii naturale a faunei,florei şi habitatelor din ariile naturale protejatede interes naţional, comunitar şi local;

Selectarea unor zone care dispun de unhabitat natural foarte valoros şi păstrareaacestor teritorii contribuie la păstrarea floreişi faunei chiar în intravilanul oraşului (LaculBrateş), unde nu se vor elibera autorizaţii deconstrucţie. Realizarea coridoarelor verzi între aceste



Asigurarea protecţiei rutelor de migraţie,coridoarelor şi locurilor de popas pentruspeciile migratoare, reducerea fragmentăriiprin bariere în calea migraţiei; Elaborarea planurilor de management şi aregulamentelor de funcţionare pentru ariilenaturale protejate Natura 2000 care sesuprapun cu teritoriul administrativ almunicipiului, armonizarea prevederilorPlanului Urbanistic General cu prevederileplanurilor de management şi implementareaunor măsuri specifice de conservare; dupăelaborare şi avizare este obligatorierespectarea prevederilor acestora de cătreadministrator/custode, cât şi de persoanelefizice şi juridice care deţin sau careadministrează terenuri şi alte bunuri sau caredesfăşoară activităţi în perimetrul şi învecinătatea ariilor naturale protejate; Realizarea perdelelor vegetale de protecţie,monitorizarea diversităţii biologice, creareacoridoarelor verzi în scopul păstrării unuiimpact redus asupra factorilor de mediu Corelarea Planului Urbanistic General cuProgramul local de îmbunătăţire a calităţiimediului prin realizarea de spaţii verzi,armonizarea cu cerinţele legale privindprocentul de spaţii verzi pe cap de locuitor;

zone contribuie la păstrarea şi valorificareaacestor valori şi la posibilitatea cunoaşteriide către locuitorii municipiului a acestorspecii ocrotite. Pentru evitarea uscării zonelor umede, oparte din canalele de desecare vor fiprevăzute cu diguri. Impactul negativ asupra ecosistemuluiLuncii Joase a Prutului Inferior este cauzatde exploatări forestiere, pescuit, braconaj,etc. Exploatarea iraţională a resurselornaturale

Peisaj

Suprafaţa destinată spaţiilor plantate deagrement, sport şi perdele de protecţie estede 159,3808 ha (2,68%). Tratarea fragmentată a peisajuluiexistent, fără integrarea la nivel teritorial cuzonele din vecinatate la nivel de macro şimezzo-peisaj de patrimoniu (Delta Dunării,Valea Siretului, Fluviul Dunărea, etc) Inexistenţa unei strategii referitoare lapeisajul muncipiului Galaţi; Zona cu potenţial mare la nivelul

Incurajarea dezvoltării serviciilor,activităţilor comerciale şi culturale/agrement în cadrul polilor de dezvoltare; Asigurarea dezvoltării funcţiunilor deinteres municipal şi universitar în cadrulzonei Brateş; Dezvoltarea zonei turistice şi deagrement Faleza Dunării şi a polilor deagrement/ servicii propuse; Tratarea unitară a zonelor din punct devedere urbanistic şi peisagistic;

Nu se vor putea pune în valoare punctespeciale pe teritoriul oraşului, ca punctebelvedere, direcţii vizuale, câmpuri vizualede percepţie panoramică şi perspectiveinsuficient valorificate în relaţie cu luciul deapă sau cu amenajări peisagistice existente; Nu se va realiza protecţia şi conservareaelementelor de patrimoniu peisagistic(rezervaţii şi arii protejate); Nu se va amenaja peisagistic zonaintrărilor/acceselor în oraş;



peisajului municipal al Galaţiului, insuficientvalorificată şi pusă în valoare; Zona intrărilor/acceselor în oraşneamenajate peisagsitic; Existenţa multor zone de potenţial dinpunct de vedere peisagistic neamenajatesau amenajate insuficient, fără dotări şineintegrate în structura generală a oraşului Insuficienta protecţie şi conservare aelementelor de patrimoniu peisagistic(rezervaţii şi arii protejate); Contactul cu frontul deschis la oglinda deapa nevalorificat şi amenajat; Inexistenţa unor zone de continuitate,penetraţii verzi care să facă legătura cuzonele aferente şi cu malul Dunării şi allacurilor Cătuşa şi Brateş; Nu există un număr suficient de trotuarepietonale şi platforme publice pietonaleamenajate peisagsitic şi dotatecorespunzător; Lipsa punctelor de racordare şi amenajăripeisagistice specifice peisajului aferent deacces şi intrare în oras; Inexistenta unei zone de intrare/acces înparc, amenajate şi semnalizatecorespunzător; Limite nepermeabile ale incintelor sau alespaţiilor verzi, care blochează accesulpietonal; Numeroase zone verzi sunt neamenajate,degradate, distruse, neîntreţinute sauîmbătrânite; Lipsa plantaţiilor de aliniament şi aspaţiilor verzi amenajate pietonal urban –mineral şi/sau peisagistic ;

Prin PUG se prevede creşterea suprafeţeidestinată spaţiilor plantate, agrement, sport,perdele de protecţie de la 159,38ha (2,72%),la 779,95 ha (11,61%).

Spaţiile verzi aferente cimitirelorreprezintă 32,85ha.

Suprafaţa ocupată de paduri de agrement-intra in bilantul general la pozitia PADURI,TERENURI FORESTIERE = 69,66 ha;

Se obtine astfel real, o suprafata propusade spatii verzi totala de 882,46ha.

Raportând suprafaţa de 882,46 ha la231.204 locuitori, rezultă că suprafaţa despaţiu verde care va reveni unui locuitor va fide 38,16m2.

Nu se vor amenaja zonele verzi,degradate, distruse, neîntreţinute sauîmbătrânite; Neamenajarea din terenul intravilanului asuprafeţei de spaţiu verde de minimum 26mp/locuitor, până la data de 31 decembrie2013.

Zonareateritorială

Pondere ridicată a terenurilor industrialeîn cadrul intravilanului şi în imediatavecinătate a zonelor de locuit (cca 30%)

Tratarea unitară a zonei din punct devedere urbanistic şi peisagistic;- Schimbări propuse pentru Zona A –

Nu se vor putea dezvolta noi zone deactivităţi productive şi servicii,complementare celor existente;



Ansambluri de locuinţe colective uzatefizic şi moral, cu imagine degradată;- Aproximativ 80% din populaţiaMunicipiului Galaţi locuieşte în ansambluride locuinţe colective.- Aproximativ 60% din populaţia MunicipiulGalaţi locuieşte în ansambluri de locuinţecolective cu o densitate mai mare de 200de locuitori la hectar. Lipseşte un tip de locuire organizată înjurul unui palier intermediar de 100- 150 delocuitori la hectar. Cca 40% din fondul delocuinţe existent se află în stare avansatăde degradare; suprafaţa locuibilă din Galaţieste cu 15% mai mică decât medialocalităţilor urbane din România; Număr de camere/locuitor, indicatoruleste cu 9% sub indicatorul naţional; Liniile de cale ferată pozitionate atât înpartea vestică, cât şi în partea estică amunicipiului reprezintă limite fizice importantece conduc la dificultăţi de relaţionare în cazulextinderii spaţiului construit. Zonele industriale şi cele de producţie -depozitare pozitionate cu precădere înpartea vestică şi estică a municipiului au uncaracter public redus şi un regim separativ,neexistând perdele de protecţie faţă de altezone funcţionale ale municipiului; Presiunile de extindere din ultimii ani augenerat în zonele periferice dezvoltărispontane ce se confruntă cu problemecomplexe atât la nivelul confortului, cât şila nivelul imaginii urbane şi peisajului. La nivelul structurii configurative -spaţiale nu este subliniată relaţiamunicipiului cu Dunărea - Faleza; Dezvoltarea unor noi “zone mixte”nereglementate corespunzător;

Centrul Istoric (conturarea axei culturale);- Schimbări propuse pentru Zona B – zonaFalezei (conturarea axei de agrement);- Schimbări propuse pentru Zona C – zonastrăzii Brăilei (conturarea centrului civic) -Mobilier urban adecvat: bănci pentruodihnă, flori, tâşnitori apă, coşuri de gunoi; Măsuri de eliminare a riscurilor natural; Interzicerea definitiva a construcţiilor înzonele cu alunecări de teren active şirealizarea de studii geotehnice în zonelecu potenţial de instabilitate; Recomandări de amenajare peisageră aFalezei Dunării; Dezvoltarea prioritară a zonelorneconstruite din intravilan şi atingereaindicatorilor maximali propuşi (ponderefuncţiuni, suprafeţe construite, etc) Crearea de condiţii propice diversificăriifuncţionale în zona centrală şi dezvoltareade servicii şi activităţi comerciale,universitare şi servicii pe principaleleartere şi în cadrul principalilor poli urbani; Reabilitarea şi extinderea dotărilorculturale; Dezvoltarea structurilor turistice în relaţiecu Faleza Dunării şi zonele de interes dincadrul municipiului; Reabilitarea zonei „In Lunca” şiincluderea acesteia în obiectivele turisticeaferente traseului Zona Centrală - FalezaDunării; Asigurarea spaţiilor necesare pentrudezvoltarea parcărilor publice şi spaţiilorverzi/ locuri de joacă pentru copii în cadrulzonelor de locuinţe collective; Extinderea zonei de locuit şi a zoneidestinate spaţiilor verzi şi agrement, princompletarea zonelor existente sau o

Se va construi fără a se respectaprevederile Regulamentului Local deUrbanism. Noile dezvoltări de zone de locuit se vorrealiza spontan, fără a exista un plan dedezvoltare zonal, fapt ce va duce la apariţiaunor zone de locuinţe individuale periferice,fără reţea stradală, fără dotări şi fărăechipare edilitară.



Inexistenta perdelelor şi a benzilor verzide protecţie pentru reţele şi infrastructură; Existenţa unor zone destructurate lalimita de contact între natural şi antropicexistenţa a numeroase puncte de tensiuneşi conflict, la nivel spaţial şi de funcţiunicare agresează zonele verzi protejate;

reparcelare în cadrul zonelor de locuit; Introducerea în intravilan/creştereasuprafeţei de teren destinată construirii delocuinţe de la 1179,69ha (20,14%) la1141,79ha (16,9%).

Mediul social şieconomic

Populaţia municipiului Galaţi va fi afectatăîn viitor de următoarele fenomenedemografice cu efecte asupra situaţieieconomico-sociale:-Tendinţă de scădere lentă a populaţiei;scăderea ratei natalităţii de la 10,4 la 1000locuitori în 1990 la 8,3 în 2008;-Scăderea ponderii populaţiei tinere cuvârsta între 0-14 ani în total populaţie de la25% în 1992 la 15% în 2002 ;- Dublarea numărului populaţiei cu vârstapeste 65 de ani; sporul natural negativ vaafecta înlocuirea simplă a generaţiilor;- Creşterea numărului de plecări apersoanelor cu competenţe profesionale;- Reduceri de personal începând cu 2001au avut ca sursă SC ArcelorMittal GalaţiSA (cca. 13.000 persoane disponibilizate)şi în 2009 (2.600 cereri de disponibilizare); 5000 de persoane disponibilizate de laICRS (Intreprinderea de Construcţii şiReparaţii Siderurgice); Creşterea accentuată a şomajului în anul2009, iar în 2010, până în prezent, aceastătendinţă s-a menţinut, prognozele fiind decreştere în continuare; în prezent legătura rutieră între DN 25-DN 26 - DN 24 D - DN 2 B, legăturilerutiere cu Vămile Giurgiuleşti şi Oancea, serealizează prin traversarea municipiuluiGalaţi, pe străzi destinate traficului greu şifoarte greu şi pe diverse străzi pentru

Creşterea ofertei de locuri de muncă prindiversificarea activităţilor economiceexistente; Incurajarea dezvoltării serviciilor,activităţilor comerciale şi culturale/agrement în cadrul polilor de dezvoltare; Asigurarea dezvoltării funcţiunilor deinteres municipal şi universitare în cadrulzonei Brateş; Dezvoltarea zonei turistice şi deagrement Faleza Dunarii şi a polilor deagrement/ servicii propusi Dezvoltare noi zone de activităţi productiveşi servicii, complementare celor existente învederea localizării de noi activităţi; Implementarea unui sistem integrat degestionare al deşeurilor fără riscuri pentrupopulaţie şi mediu, implementarea sistemuluide colectare selectivă a deşeurilor de lapopulaţie şi agenţi economici, în vedereaatingerii obiectivelor naţionale privindgestiunea deşeurilor, încurajarea activităţii dereciclare şi reutilizare a deşeurilor; Închiderea depozitului actual de deşeuriaflat pe teritoriul administrativ al oraşului,urmărirea şi monitorizarea postînchidere pe operioadă de 30 ani, ecologizarea zonei şiînregistrarea în documentele de cadastru asuprafeţei de teren ocupate de depozitul dedeşeuri; Respectarea prevederilor Masterplanuluipentru Sistemul de Management Integrat al

Nu se vor diversifica activităţile economiceexistente şi nu se vor putea asigura noi locuride muncă; Nu se vor realiza variantele ocolitoare:- devierea traficului de tranzit în afaramunicipiului) în lungime de 33,6km care săasigure legătura rutieră între DN 25 - DN 26- DN 24 D - DN 2 B, legăturile rutiere cuVămile Giurgiuleşti şi Oancea;- devierea traficului de ocolire a MunicipiuluiGalaţi cu punct de plecare Zona Podului depe Râul Siret şi ieşire în partea de Nord,spre oraşul Tecuci.



traficul uşor. Legătura rutieră cu Municipiul Tecuci serealizează prin traversarea cartierului Micro21, cu punct de plecare Zona Podului depe Râul Siret; Reţeaua de distribuţie pe medie tensiunea municipiului Galaţi se compune din reţelede 6kV şi 20kV. Cablurile subterane au ovechime destul de mare. Există cabluri dejoasă tensiune cu izolaţia slăbită saudefecte de izolaţie. Existenţa unor linii de înaltă tensiuneaeriene (LEA 110kV), linii ce ar trebuipozate în subteran. În unele zone perifericeale oraşului mai sunt porţiuni de LEA 0,4kVpozate pe stâlpi de lemn.

Deşeurilor în judeţul Galaţi şi prevederilorPlanului Judeţean Galaţi de Gestionare aDeşeurilor ; Reabilitarea circulaţiilor carosabile şipietonale, sistematizarea intersecţiilor cudisfunctionalităţi, crearea de parcajepublice, cu precădere în zonele de locuinţecolective şi în zonele de interes municipal(poli urbani de dezvoltare); Crearea de noi legături carosabile prinînchiderea unor inele de circulatie (cartierDunărea, Arcaşilor, relaţia oraş- Combinat) Crearea unor noi traversari peste braţulCătuşa şi portul de bacuri; Crearea de pasaje denivelate în cazulintersecţiilor sistemului major de circulaţiicu calea ferată; Dezvoltarea Drumului Expres propus înconformitate cu PATZ Braila- perspectiva2030; Largirea Soselei de Centură şi aDN2A (Arcaşilor) şi relaţionarea cu DrumulExpres; Crearea unor noi noduriintermodale (auto/ CF/tramvai uşor) înzona Brateş şi Barboşi - relaţionate metrouuşor propus prin PATZ Brăila - perspectiva2030;

Conservarearesurselornaturale

Utilizarea de materiale de construcţii cucoeficienţi de transfer termic mare. Utilizarea de combustibili cu puterecalorifică mică şi surse de producere aenergiei termice cu randamente mici.

Eficientizarea energetică prin:- extinderea reţelei de gaze naturale;- folosirea de echipamente de producere aenergiei din surse neconvenţionale (solară,eoliană, etc.).

Creşterea emisiilor de gaze de ardere înperioada de timp friguros.

Conștientizareapublicului înluarea deciziilorprivind mediul

Elaborare PUG după consultareaadministraţiei şi a cererilor cetăţenilor. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse lacunoştinţa cetăţenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG şi astudiilor pentru extinderea sau înfiinţareade noi servicii.

Neimplementarea PUG va conduce ladegradarea factorilor de mediu, regreseconomic şi social.



In cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG nu se vor crea premise pentru o dezvoltareurbană modernă; se vor menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu, se va perpetuanivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localităţii şi a fenomenului de migraţie saunavetism a forţei de muncă active, ceea ce va crea nemulţumire în rândul populaţiei.

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ4.1. Apa4.1.1.Surse de apă brută, aducţiuni şi staţii de tratareA. Sursa subteranăPrincipalele instalaţii şi echipamente componente ale sistemului de alimentare cu apă brută dinsursă subterană sunt:A.1. Front de captare Vadu Roşca: reprezintă sursa subterană de apă şi cuprinde următoarelefronturi de captare constituite din 84 puţuri forate amplasate pe malul drept al râului Siret, cuurmătoarea dispunere: frontul I Vadu Roşca, aval cu L = 3,6km, constituit din 18 puţuri forate (nr. 1 – 8) cu adâncimicuprinse între 26 şi 43m (nefuncţional); frontul II Vadu Roşca, aval cu L = 2,4km, constituit din 28 foraje (nr. 19 – 46) cu adâncimicuprinse între 20 şi 30m; frontul III şi III A Vadu Roşca, aval cu L = 5,4km, constituit din 20 foraje (nr. 47 – 66) şirespectiv 18 foraje (nr. 47A – 65 A) cu adâncimi cuprinse între 40 şi 80m;Puţurile forate sunt echipate cu electropompe şi convertizoare de frecevenţă, astfel:- SP – 60 x 7 x 13 KW: 25 buc;- SP – 46 x 6 x 9 KW: 12 buc;- SP – 60 x 7 x 13 KW: 6 buc;

A.2. Front de captare Salcia Lieşti: reprezintă sursa subterană de apă şi cuprinde douăfronturi de captare constituite din 70 puţuri forate amplasate pe malul stâng al râului Siret, cuurmătoarea dispunere: frontul I Salcia Lieşti, cu L = 5,6km, constituit din 30 puţuri forate, cu adâncimi cuprinse între18 şi 40m; frontul II Salcia Lieşti, cu L = 7km, constituit din 40 foraje cu adâncimi cuprinse între 27 şi40m;Puţurile forate sunt echipate cu electropompe şi convertizoare de frecevenţă, astfel:- SP – 46 x 6 x 9 KW: 4 buc;- SP – 46 x 8 x 13 KW: 29 buc;

A.3. Staţia de repompare Serbeşti: este amplasată pe DN 25 Galaţi – Tecuci , la Km 17,asigură înmagazinarea şi pomparea apei brute din sursa subterană către Municipiul Galaţi şieste dotată cu: 1 rezervor suprateran de înmagazinare a apei, cu capacitatea de 15.000mc; 2 rezervoare suprateran de înmagazinare a apei, cu capacitatea de 5.000mc fiecare; staţie de pompare a apei echipată cu

- 2 electropompe tip Wilo, Q max. = 1.700 mc/h;- 4 electropompe tip Wilo, Q max. = 747 mc/h;- 1 electropompă tip 24 NDS, Q max. = 5.000 mc/h;

A.4. Reţea de conducte de aducţiune apă din sursă subterană: asigură transportul apeibrute captate din sursele subterane, astfel: Conductă cu DN 1000 – 1200mm şi lungimea de 41,6km, prevăzută cu cămine de vane delinie, cămine de ventil (de aerisire) şi cămine de golire, pe traseul Vadu Roşca – Staţia derepompare Serbeşti; Conductă cu DN 1200mm şi lungimea de 43,3km, prevăzută cu cămine de vane de linie,cămine de ventil (de aerisire) şi cămine de golire, pe traseul Salcia Lieşti – Staţia de repompareSerbeşti;



2 conducte cu DN 1000mm şi DN 800mm şi lungimea totală de 17km, prevăzută cu cămine devane de linie, cămine de ventil (de aerisire) şi cămine de golire, pe traseul Staţia de repompareSerbeşti – Staţia de tratare – pompare Fileşti;Pe traseul conductelor de aducţiune a apei brute din sursa subterană sunt amplasatecantoanele Siret, Hanu Conachi, Tudor Vladimirescu, Independenţa;

A5. Staţia de pompare Fileşti: asigură dezinfecţia cu clor a apei brute din sursa subterană şipomparea în reţeaua de distribuţie a apei potabile obţinute, singură sau în amestec cu apăpotabilă din sursa de suprafaţă furnizată de Uzina de apă nr. 2. Staţia de pompare Fileşti are încomponenţă următoarele instalaţii şi echipamente: instalaţii de înmagazinare a apei din sursă subterană;

- 2 rezervoare supraterane, cu capacitatea de 15.000mc fiecare, în care se realizeazădezinfecţia apei cu clor;

instalaţii pentru dezinfecţia cu clor a apei din sursă subterană;- O staţie de clorinare, echipată cu 4 aparate de dozare tip Advance cu o capacitate de 10kg

clor/h, fiecare; staţie de pompare apă potabilă, echipată cu:

- 3 electropompe Wilo, Q max. = 914mc/h;- 2 electropompe Wilo, Q max. = 162mc/h;- 1 electropompă tip 18 NDS, Q max. = 2700mc/h;

sistem de încălzire cu agent termic primar, compus din:- 2 schimbătoare de căldură Sigma X13 – NCL;

depozit containere clor; staţie electrică şi 2 posturi trafo; clădire de exploatare: dispecerat, atelier mecanic pentru lucrări de întreţinere şi reparaţiicurente; laborator echipat cu aparatură specifică pentru analize fizico-chimice;

B. Sursa de suprafaţăSursa de suprafaţă destinată potabilizării este fluviul Dunărea, prin priza de apă administrată deSC ArcelorMittal Galaţi SA. Principalele instalaţii şi echipamente componente ale sistemului dealimentare cu apă brută din sursa de suprafaţă sunt:B1. Reţea de conducte de aducţiune apă brută din sursa de suprafaţă: asigură transportulapei brute captate din sursa de suprafaţă fluviul Dunărea, astfel: Conductă cu DN 800mm şi lungimea de 6km, pe traseul priza SC ArcelorMittal Galaţi SA –Uzina de apă nr. 1; Conductă cu DN 1200mm şi lungimea de 6km, pe traseul priza SC ArcelorMittal Galaţi SA –Uzina de apă nr. 2;

B2. Uzina de apă nr. 1 – oprită conform HCL Galaţi nr. 427/29.09.2011: asigură tratarea apeibrute din sursa de suprafaţă şi pomparea apei potabile obţinute în reţeaua de distribuţie; are ocapacitate de tratare de 1400l/s şi are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente: bazin de amestec a apei brute cu soluţie de coagulant (sulfat de aluminiu). Ocazional în acestbazin se poate realiza şi un tratament preliminar al apei brute cu clor (preclorinare). Bazinul deamestec asigură distribuţia apei tratate către treapta de decantare; instalaţie de dozare a sulfatului de aluminiu granulat, compusă din:

- Cuvă de depozitare sulfat de aluminiu granulat;- Instalaţie de dozare uscată a sulfatului de aluminiu granulat;- Sistem de dizolvare;- Pompe de transport solutie de sulfat de aluminiu;

instalaţie de dozare a sulfatului de aluminiu (rezervă), compusă din:- 2 bazine pentru prepararea şi stocarea soluţiei de sulfat de aluminiu;- Rezervoare pentru stocarea soluţiei de sulfat de aluminiu;- Instalaţii de recirculare, dozare umedă şi transport soluţie de sulfat de aluminiu;

instalaţii de decantare a apei tratate cu soluţie de sulfat de aluminiu:- 3 decantoare longitudinale cu o capacitate de 260 l/s debit decantat;



- 1 decantor longitudinal cu o capacitate de 310 l/s debit decantat;- 1 decantor longitudinal cu o capacitate de 130 l/s debit decantat;- 2 decantoare radiale cu o capacitate de 390 l/s debit decantat;- 2 decantoare suspensionale cu o capacitate de 90 l/s debit decantat;- 1 decantor pulsator cu o capacitate de 400 l/s.

Instalaţii de filtrare a apei decantate prin nisip cuarţos:- Bateria de filtre 1-3, compusă din 3 filtre rapide (nr. 1, 2 şi 3), cu o suprafaţă de 45mp şi

un debit de filtrare de 110l/s;- Bateria de filtre 4-6, compusă din: un filtru rapid (nr.4), cu o suprafaţă de 45mp şi un

debit de filtrare de 38l/s; 2 filtre rapide (nr. 5 şi 6), cu o suprafaţă de 48mp şi un debit defiltrare de 80l/s;

- Bateria de filtre 7 -20, compusă din 14 filtre rapide, cu o suprafaţă totală de 252mp şi undebit de filtrare de 280l/s;

- Bateriile de filtre 21-28 şi 29-36, compuse din câte 8 filtre rapide fiecare,, cu o suprafaţăînsumată de 816mp şi un debit de filtrare de 1130l/s;

Instalaţia pentru dezinfecţia cu clor a apei filtrate :- o statie de clorinare echipată cu 4 aparate de dozare tip ADVANCE, cu o capacitate de 10 kgclor/h fiecare şi 2 aparate de dozare tip CLORMIX cu o capacitate de 10 kg clor/h ;- statia de clorinare rezerva, echipată cu un aparat de clor tip ADVANCE, cu o capacitate dedozare de 10 kg clor/h ; instalaţii de înmagazinarea a apei tratate:

- un bazin subteran de înmagazinare a apei filtrate/dezinfectate, cu două compartimente cucapacitatea de 2.500 mc fiecrae, în care se realizează şi dezinfecţia apei filtrate cu clor ;

- un bazin subteran de înmagazinare a apei filtrate, cu capacitatea de 400 mc, amplasat însubsolul staţiei de pompare intermediară;

Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu:- 3 electropompe 14 NDS cu Q = 1.800mc/h ;- 1 electropompă 14 NDS cu Q = 1.800mc/h ;- 2 electropompe 12 NDS cu Q = 1.080mc/h ;Staţia asigură pomparea apei potabile din bazinul de înmagazinare cu capacitatea de 2 x2500mc în reţeaua de distribuţie prin 3 conducte de refulare, cu DN 600mm şi DN 1000mm ; Staţie intermediară de pompare apă filtrată, echipată cu 4 electropompe MV402, cu Q = 700mc/h. Staţia asigură pomparea apei filtate din bazinul de înmagazinare cu capacitatea de400mc spre bazinele de înmagazinare din cadrul Uzinei de Apa nr. 2. depozit de sulfat de aluminiu; depozit containere clor; staţie electrică şi post trafo; clădire de exploatare: laborator de analize fizico-chimice;

B3. Uzina de apă nr. 2 : asigură tratarea apei brute din sursa de suprafaţ[ şi pomparea apeipotabile obţinute în reţeaua de distribuţie ; are o capacitate de tratare de 800-900l/s şi are încomponenţă următoarele instalaţii şi echipamente : instalaţie microsite: are rolul de a reţine microfauna sau materiilr în suspensie de maridimensiuni din apa brută şi este alcătuit din:

- camera de reglare a nivelului;- 4 cuve rectangulare din beton armat, cu câte 2 canale laterale, unul pentru alimentarea cu apă

brută şi unul pentru colectarea apei sitate;- 2 microsite;

camera de amestec a apei brute cu soluţie de coagulant (sulfat de aluminiu). Ocazional înacest bazin se poate realiza şi un tratament preliminar al apei brute cu clor (preclorinare).Bazinul de amestec asigură şi distribuţia apei tratate către treapta de decantare; instalaţie de dozare a sulfatului de aluminiu granulat, compusă din:

- Cuvă de depozitare sulfat de aluminiu granulat;- Instalaţie de dozare uscată a sulfatului de aluminiu granulat;- Sistem de dizolvare;



- Pompe de transport solutie de sulfat de aluminiu; instalaţie de dozare a sulfatului de aluminiu (rezervă), compusă din:

- 2 bazine pentru prepararea şi stocarea soluţiei de sulfat de aluminiu;- Rezervoare pentru stocarea soluţiei de sulfat de aluminiu;- Instalaţii de recirculare, dozare umedă şi transport soluţie de sulfat de aluminiu;

instalaţii de decantare a apei tratate cu soluţie de sulfat de aluminiu:- 2 decantoareradial suspensionale, cu recircularea nămolului, cu o capacitate de 500l/s

Instalaţii de filtrare a apei decantate prin nisip cuarţos:- 16 filtre rapide cu o suprafaţă totală de 1008mp;

Instalaţia pentru dezinfecţia cu clor a apei filtrate :- o statie de clorinare echipată cu 4 aparate de dozare tip ADVANCE, cu o capacitate de 10 kgclor/h fiecare ; instalaţii de înmagazinarea a apei tratate:

- 2 rezervoare subterane de înmagazinare a apei filtrate/dezinfectate, cu capacitatea de 20.000mc fiecare, în care se realizează şi dezinfecţia apei filtrate cu clor ;

Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu:- 3 electropompe tip Wilo, Q = 1.360mc/h ;- 2 electropompe tip Wilo, Q = 1.162mc/h ;- 1 electropompă tip 14 NDS cu Q = 1.584mc/h ;Staţia asigură pomparea apei potabile din rezervoarele de înmagazinare cu capacitatea20.000mc în reţeaua de distribuţie printr-o conductă de refulare, cu DN 1000mm ; staţie electrică şi post trafo; depozit de sulfat de aluminiu; hală depozitare containere clor, cu capacitatea de stocare de 20,8tone; clădire de exploatare: dispecerat, 2 laboratoare echipate cu aparatura specifică pentru analizefizico-chimice şi bacteriologice; punct termic alimentat cu agent termic primar, echipat cu 4 schimbătoare de căldură cu plăci; atelier reparaţii generale, dotat cu 5 strunguri, 2 freze, maşini de găurit; hală de reparaţii auto cu o suprafaţă de 382,2mp, compartimentată în următoarele incinte:atelier de reparaţii auto; magazie, grupuri sanitare, vestiar; parcare auto: platformă betonată prevăzută cu rigole de colectare a apelor pluviale şiseparator de hidrocarburi; clădire birouri pentru secţia transporturi;

4.1.2. Staţia de pompare Turnul de apă: asigură distribuirea prin pompare şi/sau gravitaţionala apei potabile, provenite din Uzina de apă nr. 2 şi Staţia de pompare Fileşti în reţeauamunicipală de distribuţie şi are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente: Instalaţii de înmagazinare a apei :- 2 rezervoare semiîngropate, cu capacitatea 1 500mc fiecare;- 2 rezervoare semiîngropate, cu capacitatea de 500mc fiecare;- un rezervor suprateran cu 2 compartimente, cu capacitatea totală de 10.000mc ; Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu- 3 electropompe tip ASP – 250 AS, Q max. = 519,2mc/h; Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu:- 3 electropompe tip 12 NDS cu Q = 1.260mc/h ;- 1 electropompă tip 12 NDS cu Q = 1.180mc/h ;- 1 electropompă tip 12 NDS cu Q = 1.600mc/h ; Instalaţii pentru dezinfecţia cu clor a apei filtrate :- o statie de clorinare automată monobloc cu o linie, pentru dezinfecţia apei din rezervoarelesemiîngropate compusă din 6 butelii de clor, cu capacitatea de 50kg fiecare, cântar butelii,echipament pentru detectarea scurgerilor de clor gazos, pompă de amplificare, regulator devacuum, regulator de dozare automată a clorului, instalaţie pentru injecţia clorului, analizor clorrezidual, panou de comandă, instalaţie electrică;- o statie de clorinare automată monobloc cu 2 linii, pentru dezinfecţia apei din rezervorulsuprateran, compusă din 8 butelii de clor, cu capacitatea de 50kg fiecare, cântar butelii,



echipament pentru detectarea scurgerilor de clor gazos, pompă de amplificare, regulator devacuum, regulator de dozare automată a clorului, instalaţie pentru injecţia clorului, ana lizor clorrezidual, panou de comandă, instalaţie electrică ; sistem de încălzire cu agent termic primar compus din :

- 2 pompe Wilo, N = 880W ;- 2 schimbatoare de caldura tip Sigma X13 ;- 1 schimbătoR de caldura tip Sigma X19 ;

staţii electrice şi post trafo ; clădire de exploatare: dispecerat, atelier mecanic pentru lucrări curente de întreţinere şireparaţii;

4.1.3. Rezervorul Traian : asigură distribuirea gravitaţională a apei potabile, provenite dinStaţia de pompare Fileşti în reţeaua municipală de distribuţie, este o structură supraterană cu 2compartimente cu capacitatea totală de 3.000mc şi are în componenţă următoarele instalaţii şiechipamente: Instalaţii de dezinfecţia apei cu clor:- o statie de clorinare automată monobloc cu o linie, compusă din 6 butelii de clor, cucapacitatea de 50kg fiecare, cântar butelii, echipament pentru detectarea scurgerilor de clorgazos, pompă de amplificare, regulator de vacuum, regulator de dozare automată a clorului,instalaţie pentru injecţia clorului, analizor clor rezidual, panou de comandă ; instalaţie electrică de joasă tensiune;

4.1.4. Staţii intermediare de ridicare a presiunii (4 buc) : asigură debitul de apă necesarpentry clădirile înalte amplasate în zona joasă a oraşului : sunt amplasate pe străzile Radu Negru, Elena Doamna, Rizer şi Cezar ; sunt structuri subterane, echipate cu câte 2 pompe acţionate de motoare electrice cu putereamaximă de 7,5kw ;

4.1.5. Staţii hidrofor – 47 buc.: asigură presiunea apei pentru blocurile cu structură înaltă şisunt echipate cu grupuri de pompare cu turaţie variabilă ;

4.1.6. Staţie intermediară automată de clorinare – 1 buc. : asigură concentraţia necesară declor rezidual în apa potabilă, în zona capătului de reţea : este amplasată pe strada Calea Prutului – Piaţa Basarabiei ; este o structură supraterană monobloc cu o linie, compusă din 6 butelii de clor, cu capacitateade 50kg fiecare, cântar butelii, echipament pentru detectarea scurgerilor de clor gazos, pompăde amplificare, regulator de vacuum, regulator de dozare automată a clorului, instalaţie pentruinjecţia clorului, analizor clor rezidual, panou de comandă ;

4.1.7. Reţea de distribuţie a apei potabile : este constituită din conducte cu o lungime totalăde cca 572 km, pe care sunt amplasaţi 17 hidranţi pentru asigurarea apei necesare întreţineriispaţiilor verzi şi 882 hidranţi pentru asigurarea apei necesare stingerii incendiilor ;

Calitatea apei potabile din reteaua de distributie a municipiului Galaţi este monitorizată continuu înpunctele de prelevare reprezentative pentru toate zonele municipiului Galaţi, conform cerintelorlegale. Frecventa acestor prelevari este stabilita astfel incat sa se respecte numarul de analize pentrufiecare parametru de calitate conform prevederilor legislative; Legea 458/2002 privind calitatea apeipotabile, modificata şi completata prin Legea nr. 311/2004 şi HG nr. 974/2004.

Indicatorii de calitate ai apei potabile analizati sunt: culoare, pH, conductivitate, turbiditate, indice depermanganate, fier total, amoniu, nitriti, azotati, cloruri, aluminiu, mangan, duritate, clor residual,colonii la 22 şi 36 , bacterii coloforme, E. coli, enterococi. Societatea, prin laboaratoarele proprii deanalize fizico-chimice, bacteriologice şi biologice realizeaza monitorizarea de control a calitatii apeipotabile în municipiul Galaţi.



In acest scop, s-au intocmit programe în conformitate cu Normele de supraveghere, inspectie sanitaraşi monitorizare a apei potabile aprobate prin HG 974/2004. Astfel, sunt monitorizati un numar de 33parametri microbiologici, fizico-chimici şi biologici ce dau indicatii asupra compozitiei şi calitatii apei.Aceste determinari se fac pe fluxurile tehnologice la iesirea din statiile de tratare şi în 56 de puncte dinreteaua de distributie a apei potabile. Directia Judeteana de Sanatate Publica şi Medicina PreventivaGalaţi realizeaza monitorizarea de audit.

Frecvenţa măsuratorilor: Recoltari pentru determinari fizico-chimice: apa bruta 3ori/zi; Flux tehnologic: Decantoare 3ori/zi;Filtre: 3ori/zi; Bazine: 3ori/zi; Apa iesire (robinet): 3ori/zi Determinarea clorului rezidual 24ori/zi Recoltari pentru determinari bacteriologice: Apa bruta 1/zi; Bazine 1/saptamana; Apa iesire (robinet): 1/ziProcentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de distributie nu trebuie sădepăşească 5 % din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.

Concluziile privind alimentarea cu apa a Municipiului Galaţi sunt următoarele: echipamentele a 80 de puturi de captare pentru sursa subterana necesita reabilitare, modernizare şiautomatizare, fiind cuprinse în programele de investitii; statia de captare pentru sursa de apa bruta de suprafata nu este în administrarea SC APA CANALSA, apartine combinatului siderurgic Arcelor Mittal Steel Galaţi. în aceste conditii, costul apei bruteeste stabilit prin negociere iar mentenata instalatiilor de captare nefiind asigurata de societateanoastra exista riscul intreruperii alimentarii cu apa a municipiului Galaţi. necesarul de apa pentru alimentarea mun.Galaţi este asigurat în proportie de 70% din sursade apa de suprafata fluviul Dunarea, iar 30% din sursele de apa de adancime a captarilor Vadu– Rosca şi Salcia – Liesti din judetul Vrancea. în cazul intreruperii alimentarii cu apa din sursa de suprafata - fluviul Dunarea, din cauzecomerciale, tehnice de mentenanta a captarii de suprafata cat şi în caz de poluare mare asursei, configuratia actuala a sistemului de incarcare al rezervoarelor 2x20000mc din Uzina deApa 2 nu poate asigura refacerea rezervei cu apa din sursele de adancime Vadu – Rosca şiSalcia – Liesti. acest impediment tehnologic este în curs de rezolvare prin lucrarile în executie pentru a 3 aconducta de aductiune cu Dn 800 mm + Dn1000mm, investitie cu fonduri de la bugetul local alPrimariei Galaţi. Conducta de aductiune cu Dn 800 mm+Dn1000mm şi inelarile unor zone vaasigura alimentarea rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa nr.2. şi cu apa de adancime dinfronturile de captare Vadu – Rosca şi Salcia – Liesti judetul Vrancea. în cazurile expuse mai sus ce pot determina inchiderea temporara a captarii din aceastasursa, rezevoarele Uzinei de Apa II pot asigura alimentarea cu apa a municipiului Galaţi numaicu restrictii orare de furnizare, respectiv de 10 ore/zi adica cca.40-45% din necesarul de apapotabila, pentru a se asigura refacerea capacitatii utile de stocare cu apa din sursa de captaresubterana şi dupa finalizarea investitiei Primariei Galaţi pentru conducta de aductiuneDn800mm+Dn1000mm. se propune ca impedimentul tehnologic constituit de insuficienta capacitatii de stocare aUzinei de tratare nr.II, sa se rezolve prin obtinerea de fonduri de investitii pentru constructia ainca 2 rezervoare de 20000mc în incinta tehnologica a uzinei. sistemul de alimentare cu apa al mun. Galaţi este dimensionat pentru functionarea pana în limita sateritoriala, iar racordarea unor noi consumatori din extravilan, comuna limitrofa Vanatori impune dinpunct de vedere tehnic şi functional, reconsiderarea/suplimentarea parametrilor tehnici functionaliexistenti la limitele sale; în acest sens, exista în lucru la Primaria Municipiului Galaţi-Serviciul Investitii un Studiu privindprelungirea conductei de apa Dn 400 mm FnD de pe str. Traian, de la intersectia cu str. Zimbruluipana în str. Cetateanu Ion, cca. 800m, pentru a face inel cu reteaua de apa existenta pe str. Arcasilor; terenul de fundare loess macroporic sensibil la umezire, traficul greu şi intens, covorulcarosabil necorespunzator tipului de trafic existent cat determina producerea accidentelor



tehnice de tip prabusire de caverna, cum este cea din zona falezei de la parc Elice care laprima prabusire a antrenat ruperea conductei de distributie apa potabila Dn600mm PREMO; intrarea în proprietate privata a activelor fostelor societati de stat ce aveau constructiisubterane de tip edilitar public a condus la situatii litigioase şi la o intreaga problematica în ceeace priveste mentenanta instalatiilor subterane de alimentare cu apa; accesul pentru mentenanta sau de interventia de urgenta în caz de avarie esterestrictionat/grevat de proprietatea privata a amplasamentului, ceea ce poate duce la posibiletasari neuniforme majore în zona sau chiar de distrugeri de constructii în conditiile terenului defundare din zona de tip loess macroporic sensibil la umezire. zonele/terenurile/constructiile devenite proprietate privata ce au în subteran retele de distributie apapotabila, inclusiv constructiile specifice de tip camine de vane pe nodurile hidraulice de manevre,camine de linie, de aerisire etc,:- terenul fostei societati UGIRA din Tiglina II are conducte ce asigura functionarea statiei de pompareinmagazinare Turnu de Apa;- platforma comerciala cu depozite din micro 39 ; dificultati tehnice în alimentarea cu apa din punct de vedere al nivelului scazut al presiunii deutilizare pentru mansardarile blocurilor P+4, devenite P+5 şi P+6, deoarece dezvoltatorul imobiliar nua respectat avizul tehnic de racordare emis de SC APA CANAL şi Autorizatia de construire, respectivnu a dotat bransamentul separat al acestor mansardari cu statie de hidrofor individuala, retelele deserviciu fiind construite pentru regim de presiune corespunzator regimului de inaltime de P+4; în unele cazuri, dezvoltatorul imobiliar nu a depus spre avizare documentatia pentru utilitatile de apaşi de canalizare pentru mansardarile blocurilor P+4, a executat cu acordul asociatiei de proprietariracordarea bransamentului de apa pentru mansarda în distributia blocului, conducte ce sunt înproprietatea comuna a condominiului; ambele cazuri genereaza pe langa problemele tehnice privind asigurarea presiunii de utilizare şiprobleme de natura juridica; avand în vedere vechimea echipamentelor retelelor de apa, costurile de operare ale sistemuluialimentare cu apa raman în continuare ridicate; consumatorii din arealul Statiilor de Pompare apa de adancime Filesti şi Turn Apa,reprezentand cca.30% din consumatorii mun. Galaţi, în caz de fenomene meteorologiceextreme (seceta extrema, inundatii majore, temperaturi negative extreme), sunt alimentati curestrictie datorita afectarii debitelor captate din sursele de apa de adancime. rezolvarea acestui impediment tehnologic privind insuficienta capacitatii de stocare a acestorstatii de pompare apa de adancime, se poate rezolva prin sprijinirea şi alocarea de catrePrimaria Galaţi a unui teren în zona statiei de pompare Filesti pentru construirea a inca 2rezervoare de inmagazinare cat şi a fondurilor de investitii aferente.

4.2. Sistemul de canalizare4.2.1 Reţeaua de canalizare: asigură colectarea în sistem unitar a apelor uzate menajere,industriale şi meteorice, şi este constituită din : conducte colectoare principale şi de serviciu cu o lungime totală de 531km, realizate din PVC,beton precomprimat sau GRP cu secţiuni circulare, ovoidale sau clopot, care direcţionează apauzată colectată către evare astfel :- spre colectorul interceptor principal, cu evacuare în staţia de epurare a municipiului Galaţi;- spre staţia de pompare ape uzate SP3, cu evacuare directă în fluviul Dunărea;- spre staţia de pompare ape uzate Barboşi, cu evacuare directă în râul Siret; colector interceptor principal amplasat pe malul stâng al Dunării, cu lungimea de cca 8,3km,realizat din conducte GRP, cu diametre cuprinse între 500mm şi 1200mm, care asigurăcolectarea apelor uzate prin 5 camere deversoare;

4.2.2. Staţia de pompare ape uzate « 13 iunie » : are următoarele componente principale : electropompă tip Flyght, Q = 5.600mc/h ; 3 electropompe tip Brateş (două tip 400 şi una tip 600), cu o capacitate totală de 7.000mc/h ; electropompă orizontală tip EKM 38, Q = 1400mc/h ;



4.2.3. Staţia de pompare ape uzate ISP 1: are următoarele componente principale : camera gratare pasitoare ; statie electrica şi post trafo ; staţie de pompare subterană tip cheson circulat din beton armat, echipată cu :- 3 electropompe pentru ape menajere, Q = 170 l/s ;- 3 electropompe pentru ape pluviale : Q = 1.800 l/s ;

4.2.4. Staţia de pompare ape uzate ISP 2: este o structură subterană tip cheson circular dinbeton armat, cu o capacitate de pompare de 1.200l/s. Echipată cu: 3 electropompe,Q = 600 l/s ;

4.2.5. Staţia de pompare ape uzate SP 3: are următoarele componente principale: 2 decantoare radiale semiîngropate, cu diametrul de 45m, înălţimea de 4,5m şi volumul de7090mc, prevăzute cu poduri racloare: staţie de pompare echipată cu :- 6 electropompe tip MV 401, Q = 8400mc/h ;- o pompă de răcire cu apă potabilă tip Sadu 100 ;

4.2.6. Staţia de pompare ape uzate Vulcan: asigură descărcarea apelor uzate colectate de lao cotă mai joasă la o cotă mai înaltă; este o construcţie subterană tip cheson, cu bazin deacumulare şi este echipată cu 4 pompe submersibile Flyght tip NP 3201, Q = 110l/s;

4.2.7. Staţia de pompare ape uzate „Nordului”: are următoarele componente principale: o electropompă tip Brateş 250, Q = 175mc/h; bazin de aspiraţie având diametrul de 1m, înălţimea de 4m şi volumul de 3,2mc

4.2.8. Staţia de pompare ape uzate „Tudor Vladimirescu”: asigură descărcarea apelor uzatecolectate de la o cotă mai joasă la o cotă mai înaltă; este o construcţie subterană tip cheson, cuurmătoarele componente principale: 2 electropompe tip EPEG 100-26, Q = 170mc/h; instalaţie de ghidare a apelor uzate în staţie; instalaţii de ventilaţie fixă şi mobilă; instalaţie cu grătar coş acţionat manual;

4.2.9. Staţia de pompare ape uzate „Traian Nord”: este amplasată în zona cartierului TraianNord şi are următoarele componente principale: 3 electropompe submersibile tip FA 10.94 E FK 202-4/27, Q = 198mc/h; bazin de retenţie cu capacitatea de 1.000mc;

4.2.11. Staţia de pompare ape uzate „Emil Racoviţă”: este o construcţie tip cheson din betonşi are următoarele componente principale: 3 electropompe submersibile tip Grundfos, Q = 54mc/h; bazin de retenţie; instalaţii de ventilaţie fixă şi mobilă;

4.2.12. Staţia de pompare ape uzate „Barboşi”: are următoarele componente principale: 2 electropompe tip Cerna, Q = 25mc/h; bazin de retenţie, cu capacitatea de 50mc;;

4.2.13. Staţia de epurare a municipiului Galaţi: asigură tratarea primara a apelor uzate şi tratareanămolului rezultat, are o capacitate de tratare primară a apelor uzate de 112.870 mc/zi (debit mediupe timp uscat) şi are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente : Staţie de pompare ape uzate ISP Inlet – Outlet: asigură admisia apelor uzate în staţia de epurare(ISP – Inlet) şi respectiv evacuarea apelor uzate epurate în raul Siret (ISP – Outlet), are o capacitatede pompare de 2340mc/h debit ape uzate /ape uzate epurate ; se compune din :



- utilitati de masurare a debitului la intrare,- sistem automat de gratare rare cu distanţa între bare de 20mm ;- 5 pompe inlet, cu o capacitate totală de 2340mc/h ;- 5 pompe outlet, cu o capacitate totală de 2340mc/h ;- 5 stăvilare cu dimensiunile de 1000 x 1000mm ;- 1 stăvilar cu dimensiunile 1500 x 1500mm ;- bazin de aspiraţie compartimentat ;- sistem de ventilaţie ;- debitmetre pentru măsurarea debitelor de apă uzată influent şi efluent ; Staţia de separare cu grătare păşitoare dese: asigură reţinerea corpurilor în suspensie şi areurmătoarele componente principale:- 3 grătare dese automate cu distanţa între bare de 6mm şi capacitatea de 3120mc/h;- un grătar manual by-pass cu distanţa între bare de 20mm şi capacitatea de 9360mc/h;- o presă grătare cu capacitatea de 12mc/zi;- 3 stăvilare amonte cu dimensiunile de 2000 x 1500mm ;- 3 stăvilare aval cu dimensiunile de 2000 x 1500mm ;- 2 stăvilare by-pass cu dimensiunile de 2500 x 1500mm ;- un transportor elicoidal cu capacitatea de 12mc/zi ;- sistem de ventilaţie ; Unitate combinată de deznisipare şi separare de grăsimi cu sistem de aerare, constituită din 4compartimente dreptunghiulare din beton armat, prevăzute cu câte 2 camere pentru colectareaseparată a nisipului şi grăsimilor, echipată cu:- 2 poduri racloare rulante;- un separator de nisip cu capacitatea de 40mc/h;- 4 stăvilare amonte cu dimensiunile de 2000 x 1500mm ;- 4 stăvilare aval cu dimensiunile de 2000 x 1500mm ;- 4 pompe de nisip, Q = 20mc/h ;;- 3 pompă de spumă, Q = 20mc/h ;- 3 pompe suflante, Q =960mc/h ; Cameră de distribuţie care asigură direcţionarea prin 4 lame deversoare a unor debite egale deapă uzată către decantoarel primare ; 4 decantoare primare radiale care asigură decantarea şi îndepărtarea nămolului şi a materiilorprime plutitoare (spumă şi grăsimi), cu diametrul de 33m, înălţimea de 3,4m şi volmul de 2.900mc,prevăzute cu :- 4 poduri rulante racloare ;- 2 pompe ABS pentru îndepărtarea spumei, Q = 23mc/h ;- 2 pompe ABS pentru îndepărtarea spumei, Q = 20,5 mc/h ; Staţia de pompare nămol primar echipată cu 6 pompe, cu capacitatea de 20,5mc/h; Bazin de îngroşare nămol primar acoperit cu diametrul de 18m, înălţimea medie de 3m şi volumulde 750mc, prevăzut cu pod raclor cu lame racloare de fund; bazinul de îngroşare are şi rolul de aasigura compensarea debitului de nămol între decantoare şi rezervorul de fermentare; Staţie de pompare nămol îngroşat cu următoarele componente principale:- 2 pompe pentru nămol îngroşat, Q = 16mc/h;- 2 maceratoare cu capacitatea de 16mc/h;- un mixer;- sistem de ventilaţie; Rezervor de fermentare nămol (digestor anaerob): rezervor cilindric semiîngropat, cu baza şipartea superioară conice, diametrul de 17,5m, înălţimea totală de 30m (25m suprateran),volumul de 6.000mc, pervăzut cu mixer cu tub de aspiraţie; Sistem pentru încălzirea şi pomparea nămolului amplasat într-o clădire în vecinătateadigestorului compus din:

- un schimbător de căldură cu capacitatea de 423000kcal/h;- 2 maceratoare pentru nămol recirculat, cu capacitatea de 110mc/h;- 2 pompe de circulaţie apă fierbinte, Q = 32 mc/h;

Bazin tampon pentru nămol fermentat, acoperit, cu capacitatea de 150mc, prevăzut cu mixer;



Staţie de deshidratare nămol cu 3 linii de deshidratare amplasate într-o incintă cu suprafaţade 350 mp, compusă din:- 3 sisteme de pregătire şi dozare a soluţiei de polimeri;- 3 filtre presă cu bandă prevăzute cu sisteme de spălare;- transportoare pentru nămol; Depozit pentru nămol deshidratat; Unitate de dezodorizare a aerului constituită dintr-un biofiltru cu masă lemnoasă construit dinbeton, cu suprafaţa de 510 mp şi înălţimea pereţilor de 2m; Staţie de cogenerare energie termică şi electrică compusă din:- Instalaţie de desulfurare şi dezumidificare a biogazului, cu capacitatea de 200mc/h- Gazometru tip balon gonflabil pentru stocarea biogazului, cu capacitatea de 1500mc, prevăzut cusistem de aerisire şi stâlp paratrăsnet;- Instalaţie de cogenerare a energiei electrice şi termice cu posibilitatea de a funcţiona cu biogaz saucu gaz natural, compusă din 2 cazane şi 2 motoare/generatoare cu puterea de 300kw, prevăzută cu 2coşuri de dispersie cu înălţimea de 10m şi diametrul de 400mm;- Staţie auxiliară de ridicare a presiunii gazului, compusă din 2 pompe suflante pentru biogaz, Q =132mc/h;- Faclă de siguranţă cu arzător cu capacitatea de ardere a 300mc/h biogaz; Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu:- 2 pompe de apă potabilă tip Wilo, Q = 10mc/h;- 2 pompe de apă de serviciu tip Wilo, Q = 30mc/h;- 2 pompe stingere incendiu tip Wilo, Q = 60 mc/h; Staţie de conexiuni electrice; Gură de descărcare a apelor uzate epurate în râul Siret;

Reţeaua de supraveghere a calităţii apelor(Determinari efectuate de SGA Galati, SGA Vrancea, SC Apa Canal SA Galati)La nivelul judetului, supravegherea calitatii apelor se realizeaza prin urmatoarele retele:- reteaua de urmarire a calitatii apelor de suprafata;- reteaua de urmarire a emisiilor (ape uzate) în cursuri de apa si canalizarile localitatilor.

Reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă(Determinari efectuate de S.G.A. Galati, SGA Vrancea)În luna februarie 2012 s-au monitorizat urmatoarele cursuri de apa:Fluviul Dunărea Pârâul ChinejaRâul Prut Pârâul GeruPârâul Corozel Pârâul Zeletin

Încadrarea sectiunilor de monitorizare în clase de calitate conform Ordinului nr. 161/2006pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata în vedereastabilirii starii ecologice a corpurilor de apa se realizeaza trimestrial de catre AN ApeleRomâne DA Prut Iasi. Conform programului de monitorizare, SGA nu realizeaza analizacompleta lunara a cursurilor de apa, ci doar indicatorii reprezentativi pentru cursul de apaevaluat. Din aceste considerente, nu este posibila încadrarea lunara a cursurilor de apaconform Ordinului nr. 161/2006.

Reţeaua de urmărire a emisiilor în cursuri de apă şi canalizareAnaliza indicatorilor de calitate a apelor uzate a fost efectuata la nivelul judetului de:-agentii economici prin sisteme proprii de automonitorizare;-laboratorul A.R.P.M. Galati;-laboratorul SC Apa Canal SA Galati.

Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate de către agenţii economici- automonitorizare agenţi economici



Rezultatele automonitorizarii calitatii apelor uzate pentru urmatorii agenti economici, cupotential impact asupra mediului:- SC ELECTROCENTRALE SA; SC INTFOR SA; SC ARCELORMITTAL GALATI SA;- Deversare iaz Catusa -surse de poluare: UAF, UOR (OLD1 si OLD3), UOR (TC1 si TC3), UOR(Produse auxiliare), ULP (LTG1 si LSF), UPS, UPDES;- Deversare Balta Malina - surse de poluare: UAF, UOR (OLD1 si OLD3), UOR (TC1 si TC3),ULP, UPDES;- SC APA CANAL SANu s-a semnalat depasirea limitelor de emisie.

- monitorizare agenti economiciPeriodic, agentii economici transmit la ARPM Galati rezultatele monitorizarii conformprogramului de monitorizare impus prin autorizatiile de mediu (Spitalul depneumoftiziologie, SC Patoro SRL, SC Garocta SRL, SC Elecrosistem SRL, SC CarinaSRL). Fata de concentratiile maxime admise de Normativele si actele de reglementareexistente nu s-au înregistrat depasiri ale indicatorilor monitorizati.

Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate în cadul laboratorului ARPM GalaţiLaboratorul ARPM Galati a efectuat analize fizico-chimice ale calitatii apelor uzate la solicitareaagentilor economici, pentru respectarea obligatiilor incluse în autorizatia de mediu:Conform ISO 17025/2005, analizele efectuate la solicitarea agentilor economici suntproprietatea acestora, drept pentru care rezultatele rapoartelor de încercare suntconfidentiale.

Principalele probleme privind sistemul de canalizare al oraşului sunt: starea de viabilitate a retelei de canalizare are un procent de amortizare totala de cca 45 % ,tubulatura colectoarelor fiind în stare avansata de uzura; terenul de fundare loess macroporic sensibil la umezire, traficul greu şi intens, covorulcarosabil necorespunzator tipului de trafic existent care determina producerea accidentelortehnice de tip prabusire de caverna, cum este cea din zona falezei de la parc Elice care s-aporodus de 3 ori în ultimii 2 ani; aceste probleme grave de surpari sunt accelerate în producere şi de tubulatura de calitateinferioara a colectoarelor de canalizare pozate diret ingropat, cele mai recente fiind în iunie2012 în cartierul Micro 17 str. Oltului şi parc Selgros; colectoarele de canalizare cu durata normata de functionare expirata, pozate în galeriileedilitare şi care nu au facut obiectul Masurilor ISPA 2009-2011, genereaza de asemeniprobleme grave datorita uzurii tubulaturii, punand în pericol siguranta distributiei apei potabile şiimplicit sanatatea populatiei; intrarea în proprietate privata a activelor fostelor societati de stat ce aveau constructiisubterane de tip edilitar public a condus la situatii litigioase şi la o intreaga problematica în ceeace priveste mentenanta acestor instalatii subterane; accesul pentru mentenanta sau de interventie de urgenta în caz de avarie este restrictionat/grevat de proprietatea privata a amplasamentului, ceea ce poate duce la posibile tasarineuniforme majore în zona sau chiar de distrugeri de constructii în conditiile terenului defundare din zona de tip loess macroporic sensibil la umezire. colectoarele din administrarea societatii, existente actual şi prin proprietati private sunt:- o zona a colectorului principal de canalizare CL 200/127cm din str. A. Ipatescu;- zone din colectorul principal de canalizare CL 240/153 - 280/177 - 320/205 cm de pe str.Calea Prutului pana în SP3;- zone din colectorul Dn600mm din Gradina Botanica Tiglina I, care preia colectoarele din zonaLiceului ”Emil Racovita”- complex comercial Tiglina I şi str. Prelungirea Cosbuc, cu deversare încolectorul din str. Regiment 11 Siret;- zone din colectorul din Gradina Botanica care preia zona de vile din Bd. Marii Uniri - str.Prelungirea Cosbuc;



- zone din colectorul din Gradina Botanica care preia colectoarele din str.Saturn, complexcommercial Tiglina I, str.Brailei, str.Closca;- zone din colectorul din N-V Parcului Closca, Stadion “Siderurgistul”- Gradina Botanica – Ivas -SCCA “Bratesul”- Restaurant “Popas Dunare”;- zone din colectorul ce deserveste bl. C13 tronson Liceu “Emil Racovita” ;- zone din colectorul ce deserveste bl. B1-D1-PS12-D3 tronson Scoala Generala nr. 8 ;- zone din colectorul ce deserveste bl. PS9-PS10 tronson Stadion “Siderurgistul” ;- zone din colectorul ce deserveste bl. PS10-PS11 tronson Stadion “Siderurgistul” ;- zone din colectorul ce deserveste bl.C15 tronson Scoala Speciala Surzi ;- zone din colectorul ce deserveste Scoala Generala nr. 2 tronson Gradinita ;- zone din colectoru ce deserveste bl.CS4-D7-D5-D3-D1 tronson Scoala Gen. nr. 7 ;- zone din colectorul ce deserveste bl.E1-C5-C6-E2 tronson C.A.F ;- zone din colectorul ce deserveste bl E3-E4-C7-C8-B1 tronson Scoala gen nr. 13 ;- zone din colectorul ce deserveste bl. C9-C10-C11-C12 tronson cabinet stomatologic ;- zone din colectorul ce deserveste bl.DJ tronson Centrala Telefonica;- zone din colectorul ce deserveste Turn Apa Liceu “Sf. Maria” tronson Ugira;- zone din colectorul ce deserveste bl. C19-C20-C21-CS4-CS5 tronson Biserica-Gradinita-Garaje ;- zone din colectorul ce deserveste bl.C13-C14-C15-F-B3 tronson Transformator Electrica ;- zone din colectorul str Crizantemelor traverseaza curtea Capelei din intersectie;- zone din colectorul ce deserveste bl. C13-C15 tronson Ecosal;- zone din colectorul de ape pluviale str Tecuci bl. C17, tronson Supermarket LIDL;- zone din colectorul ce deserveste Unitatea Militara, tronson str.Marasti nr. 34 - str.Cluj 37 ;- zone din colectorul ce deserveste bl. H1-I1 traversare str Anghel Saligny nr 146A;- zone din colectorul Menarom - Depou CFR - str.Vezuviului - S.C Prutul - S.C Omnia -proprietati private-S.C Intfor-S.C Carul cu Bere;- zone din conducta de refulare a Statiei de pompare ape uzate SP3 - str.Nordului - S.C DAMENSA;- zone din colectorul din str.Prundului (traverseaza Scoala gen. nr. 20 - S.C Tunele S.A );- zone din colectorul din str.Aleea Mimoza (traverseaza proprietate S.C BYLAR - CamineStudentesti);- zone din colectorul din str.Muncii Voluntare - Electrica-Romtrans - str.Gara nr. 8;- zone din colectorul ce deserveste Spitalul “Sf. Apostol Andrei”;- zone din colectorul ce deserveste Turn TV Micro 21;- zone din colectorul ce deserveste bl. D9 micro 21;- zone din colectorul ce deserveste str Stadionului traversare Liceu Sportiv;- zone din colectorul ce deserveste str Arges (intre str.Frunzei - str Casin);- zone din colectorul ce deserveste str Stadionului - Vila nr. 31;- zone din colectorul ce deserveste Restaurant Magnus;- zone din colectorul ce deserveste Scoala gen.43 aferent bl J6-J7 Micro 20;- zone din colectorul ce deserveste Centrul de ajutorare copii pe timp de zi de noapte aferent bl.I2;- zone din colectorul ce deserveste S.C Nita Srl aferent bl. D4 Micro 19;- zone din colectorul ce deserveste Piata Micro 19 bl. W (traversare bloc) cu Aleea Comertului;- zone din colectorul ce deserveste Aleea Comertului (constructii amplasate pe tunelul tehnic);- zone din colectorul ce deserveste incinta S.C HABIBI (fost Service Vechi);- zone din colectorul ce deserveste parcarea din Piata Micro 19 (magazine amplasate pecolector ape pluviale);- zone din colectorul ce deserveste UM - Politie Frontiera;- zone din colectorul ce deserveste Micro 21 bazin Gradinita PITICOT-bl. L15;- zone din colectorul ce deserveste str Siderurgistilor- Hotel Galmondo;- zone din colectorul ce deserveste str Anghel Saligny-Spitalul de Copii”Sf.Ioan”;- zone din colectorul ce deserveste str.Anghel Saligny-Electrica (complex Flora);- zone din colectorul ce deserveste str.Prelungirea Brailei bl. A5 (chioscuri amplasate peretea);- zone din colectorul ce deserveste str.Alba Iulia prin curtea Bisericii “Sf.Mina”;



- zone din colectorul ce deserveste str Feroviarilor (tronson str. Tecuci-str.Drumul Viilor);- zone din colectorul ce deserveste din str.Drumul Viilor în str.Dr.Rautu;- zone din colectorul ce deserveste incinta S.C “Munca şi Arta”;- zone din colectorul ce deserveste str Milcov intre str.Cotesti - str.Naruja;- zone din colectorul ce traveseaza Cimitir Stefan cel Mare;- zone din colectorul ce deserveste zona industriala Stefan cel Mare - Depozite Lemne –Energomontaj – Romgaz –Romtrans;- zone din colectorul ce deserveste ce traveseaza din Micro 38 str.Milcov, pe teren bisericaSf.Antim - teren Liceu nr. 3-terenuri firme private-str.13 Decembrie;- colector ce traverseaza teren Billa Micro 13 pana în str.Milcov; sistemul de canalizare unitar a fost proiectat şi executat în baza normelor şi normativelortehnice în vigoare la etapele respective, ce cuprindeau prescriptii de calcul minimale în ceea cepriveste determinarea debitelor de precipitatii, a frecventei, a duratei şi a intensitatii ploii decalcul fata de prescriptiile standardului actual 1846-2/2007; în situatia actuala, sistemul de canalizare unitar existent în municipiul Galaţi intra subpresiune în doua situatii, respectiv în cazul unor ploi cu caracter torential produse în acelasitimp cu depasirea cotei de inundatie a Dunarii, situatie produsa în anul 2010 sau de ploi cucaracter torential şi cota normala a Dunarii, situatie produsa în anul 2005; situatia de forta majora produsa în anul 2010 a produs inundarea şi colmatarea cu mal atunelelor tehnice din zona AFDJ- Vama, inundarea zonei industriale – Santier naval cat şi azonei de sud-vest Barbosi, de la confluenta raului Siret cu fluviul Dunarea, punand în pericolmajor conductele de aductiune apa bruta de suprafata şi alimentarea cu apa a municipiului; în toate aceste zone se impune de urgenta în egala masura reabilitarea zonelor indiguite catşi indiguirea zonelor inundabile din Barbosi. a doua situatie de inundare se produce de regula în zonele terasiere de sub cota Dunarii, respectivSpital CFR- str.Al.Moruzzi, str.Tauni şi Farului, zona A.F.D.J – Vama, cartier Badalan şi zonaindustriala - Santier Naval, unde la precipitatii de tip torential debitele suplimentare nepreluate decolectoare se stocheaza pentru-ca nu exista amenajari de bazine de retentie, iar ceea ce a fostpreluat de colectoare iese în presiune prin caminele de vizita. intrarea sub presiune pentru o perioada scurta de timp a colectoarelor principale din strazileI.L.Caragiale, Brailei – zona inel de rocada Valea Tiglinei, produce inundarea zonelor aferente şiimplicit cu influenta directa asupra falezei prin zonele de descarcare naturala. precipitatiile cu caracter torential produse în 2005 şi 2010 au fost cu debite inregistrate de 14,61 şi13,41 l/mp în perioade timp succesive şi scurte, debite ce se produc conform statisticilor şi SR 1846-2/2007 o data la 30 ani, iar realitatea ultimului deceniu fiind de producere a 2 (doua) astfel deevenimente de forta majora. prescriptiile noului standard recomanda proiectarea combinata, respectiv amenajarea urbanistica ateritoriului prin bazine de retentie a apelor din precipitatii în zonele de spatiu verde sau neamenajatconstructiv, pentru a prelua atat varfurile precipitatiilor cu caracter torential produse în ultimul deceniucat şi pentru functionarea optima şi eliminarea intrarii în presiune a colectoarelor de canalizareexistente. acest standard reglementeaza în mod complex calculul debitelor din precipitatii, cu determinarea lorşi functie de situatia constructiva existenta în municipiul Galaţi, respectiv de suprafetele construite(cladiri civile, industriale şi social culturale, drumuri, alei, platforme betonate etc.), pe fiecare bazin decalcul cat şi materialul acestora. situatia constructiva existenta este radical diferita de cea luata în calcul la proiectarea şi executiainitiala şi de etapa a sistemului de canalizare, cand spatiile verzi şi terenurile neamenajate ocupau osuprafata considerabila şi preluau apele din precipitatii. debitele de precipitatii necesar a fi preluate de sistemul de canalizare au crescut considerabil princresterea coeficientului de scurgere şi scaderea coeficientului de infiltratie în sol, generate deincidenta gradului de urbanizare al municipiului, de construirea inclusiv pe spatiile verzi sauneamenajate (spatii ce se puteau amenaja urbanistic ca bazine de retentie), cat şi a schimbariiconditiilor climatice produse în ultimul deceniu; zonele unde se impune reconfigurarea sistematizarii pe verticala şi pe orizontala, respectiv deinvestitii pentru dotarea cu guri de scurgere şi retele de ape pluviale, sunt:



- Tiglina I zona Oraselul Copiilor - str.Regiment 11 Siret (Frontal) - alee bl. A1-A5-Liceu “MihailKogalniceanu”-PT3;- Tiglina I zona str.Regiment 11 Siret- bl. C9-C10-C11-C12-C13-C14;- Tiglina II zona bl. M2-M3-C16-C21-E7;- str.Siderurgistilor bl. PS2 – hotel – crama;- str.Siderurgistilor bl. I2-D7-D8-SD8A-SD8B;- str.Nae Leonard bl C1-C4-C5A-C13;- cartier Port bl. Bistrita 1,2 -str. G.Enescu - str.Portului-str.Grivitei - str.Sulina-bl.Malina-bl.Brates-bl. Catusa-bl.Jiu-bl.Olt;- str.Pacii (SpitalCFR) - str.Tauni - str.Farului - str.Grivitei - str.Vasile Lupu -str.Dogariei - zonaAutogara str Ana Ipatescu;- b-dul. Marii Uniri zona Elice;- str.Domneasca c/c str.Ciobanului, zona str.Prundului- Scoala gen. nr.20 Parc CFR;- str.Vasile Alecsandri c/c str.M.Bravu zona str.Elena Doamna;- Gradina Publica - str.M.Bravu - str.V.Alecsandri- zona str.N.Balcescu (statie taxi) - str.Brailei (Hotel Dunarea) - str.Domneasca;- zona str.G.Cosbuc (Tribunal)- str.Brailei(banci comerciale)-str.Prelungirea Traian- Mazepa str.Al.Lapusneanu-Scoala gen.nr. 28-SC14-Piata Ancora-bl.C4;- Mazepa str Armata Poporului - bl.L6-str.Ovidiu - bl.R5;- str.G.Cosbuc (intre Hotel Turist-Casa de Cultura)-str.Brailei;- str.Brailei tronson restaurant MCDonalds-Mondiala - Inel Rocada-str.Prelungirea Brailei-str.Frunzei;- Micro 19 Liceu Economic (alee acces garaje şi bl. F2);- Parcare Piata Micro 19 (zona capat troleu);- str.Laminoristilor bl. U3-D2-Scoala gen. nr. 29;- Micro 19 bl. W (zona S.C GETICA SRL);- Micro 16 Scoala gen. nr. 11-Gradinita “Voinicel”-bl. F3-F6;- Micro 16 Bl.L - Bingo Europa;- Micro 16 str.Gh. Asachi bl. 2A-2C- Micro 17 str.Iasomiei c/c str Jiului zona bl. G2C-J2A- Micro 17 str.Barbosi c/c str.Arges zona bl. R1-R2-O6- str.1 Decembrie c/c str.Aurel Vlaicu zona bl.S9C -S9D- str. Calugareni c/c str.Podu Inalt intre bl. U1B-U6- str.Nufarului bl. S1-S16- scoala gen. nr. 41- str.1 Decembrie-str.9 Mai c/c Drumul de Centura-str.Feroviarilor - str.Crinului-zona Liceu nr. 3;- str.1 Decembrie c/c str.Tecuci- str.Milcov zona Liceu nr. 4-Biserica Sf Antim-bl. Y1-Y2- Drum Centura-garaje Micro 39C- str.9 Mai intre str.Crinului-str.1 Decembrie- str.9 Mai intersectie cu Drumul de Centura- str.1 Decembrie zona Liceu nr. 3-zona bl A-bl.B

4.2. Aerul4.2.1. Calitatea aeruluiCalitatea aerului în Municipiul Galaţi a fost monitorizată prin măsurători orare sau zilnice în 5staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, din care 4 în Municipiul Galaţi.Numărul şi tipul locaţiilor au fost stabilite astfel încât să fie reprezentative pentru protecţiasănătăţii umane şi a mediului la nivelul municipiului Galaţi, asigurând alinierea la normeleinternaţionale şi la reglementările Uniunii Europene după cum urmează: GL1 staţie de tip trafic, amplasată în Municipiul Galaţi, str. Brăilei, nr. 181, aferent bloculuiS2, astfel încât nivelul de poluare măsurat să fie influenţat în special de emisiile provenite de lao stradă apropiată, cu trafic intens; Parametrii monitorizaţi: SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6,PM10, Pb, COV;



GL 2 staţie de tip fond urban, amplasată în Municipiul Galaţi, Str. Domnească, nr. 7,blocurile P3-P5 pentru evaluarea expuneriipopulaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiunesinergică; Parametrii monitorizaţi: SO2, NOx(NO/NO2), CO, O3, PM2,5, COV, Pb, parametriimeteorologici; GL3 staţie de tip fond suburban amplasată înMunicipiul Galaţi, str. Traian, nr. 431, pentruevaluarea expunerii populaţiei şi vegetaţiei de lamarginea aglomerării ; Parametrii monitorizaţi: SO2,NOx (NO/NO2), CO, O3, PM10, COV, Pb, parametriimeteorologici; GL4, staţie de tip industrial 1, amplasată înMunicipiul Galaţi, B-dul Dunărea, nr. 8, pentrudeterminarea nivelului de poluare influenţat înspecial de surse industriale ; Parametriimonitorizaţi: SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10, O3, Pb,parametrii meteorologici; 1 panou exterior de informare a publiculuiamplasat în str. Brăilei c/c str. G. Coşbuc, destinatafişării în mod regulat a concentraţiilor poluanţilor înaerul înconjurător: SO2, NOx , CO, PM10, O3 .

Amplasarea staţiilor de monitorizare în judeţul Galaţi

Staţiile fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţ ii Aerului, achiziţionate încadrul Contractului nr. 84/2006 – Prevenirea catastrofelor natural generate de inundaţii şipoluarea aerului – Componenta 2 “Monitorizarea calităţii aerului”. Amplasarea staţiilor s-a făcutastfel încât nivelul de poluare să nu fie influenţat de o singură sursă, ci de aportul integrat altuturor surselor.

Rezultatele înregistrate în luna ianuarie 2012 sunt prezentate în tabelul şi graficele de mai jos,valorile fiind raportate la limitele prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aeruluiînconjurător:

*) Staţia de tip industrial GL4 a fost oprită datorită unor defecţiuni tehnice.



In cele ce urmează sunt prezentate grafic evoluţiile poluanţilor gazoşi:

Evoluţia dioxidului de sulf, valori medii zilnice:

Concluzii: Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125µg/mc,prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistratdepăşiri la indicatorul dioxid de sulf.

Evoluţia monoxidului de carbon, valori medii zilnice:

Concluzii: Faţă de valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore pentru protecţia sănătăţii umanede 10mg/mc, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-auînregistrat depăşiri la indicatorul monoxid de carbon.

Evoluţia amoniacului, valori medii zilnice – lipsă date, analizor defectDatorită funcţionării defectuoase, analizorul de amoniac a fost deconectat începând cu data de08.10.2010, urmând să fie reintrodus în circuit după remedierea defecţiunilor .

Evoluţia dioxidului de azot, valori medii orare



Concluzii: Faţă de valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 200µg/mc,prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistratdepăşiri la indicatorul dioxid de azot.

Evoluţia ozonului, valori medii orare

Concluzii:- Nu s-a depăşit pragul de informare de 180 µg/mc şi pragul de alertă de 240µg/mc;- Nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120µg/mc,prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Evoluţia pulberilor în suspensie, fracţiunea PM10, valori medii zilniceDatorită funcţionării defectuoase a analizorului, captura de date nefelometrice a fost insuficientăpentru evaluarea calităţii aerului.

Evoluţia pulberilor în suspensie, fracţiunea PM2,5, valori medii zilniceDatorită unor defecţiuni tehnice nu s-au efectuat măsurători nefelometrice în staţii.

In staţia GL-3 s-au efectuat măsurători gravimetrice la pulberi în suspensie, f racţiunea PM10 şimetalele grele Pb, Cd, As, Ni, iar la staţia GL-2 s-au efectuat măsurători gravimetrice la pulberiîn suspensie, fracţiunea PM2,5.



Conform Ordinului MMDD nr. 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilireaindicilor de calitate a aerului în vederea facilitarii informării publicului, indicele general decalitate a aerului reprezintă un instrument de comunicare către public, ce permite descriereaperiodică sub o forma simplă a informaţiilor privind starea globală a calităţii aerului în aria dereprezentativitate a fiecarei staţii automate de monitorizare a calităţii aerului.

Indicii generali sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 şi 6, fiecărei cifre îicorespunde un calificativ: 1 – Excelent; 2 – Foarte bun; 3 – Bun; 4 – Mediu; 5 – Rău; 6 – Foarterău. Evoluţia indicelui general de calitatea aerului la staţiile din reţeaua locală de monitorizare:

Staţia GL1 adresa: Galaţi, Str. Brăilei, bloc S2

Staţia GL2 adresa: Galaţi, Str. Domnească nr. 7, blocurile P5 – P3

Staţia GL3 adresa: Galaţi, str. Traian nr. 431 (Statia Meteo)



În cursul lunii februarie 2012, nu a fost posibila calcularea indicilor generali de calitate aaerului în statiile GL4 deoarece a fost oprita datorita unor defectiuni tehnice si în statiaGL5 datorita capturii insuficiente de date.

Reţeaua clasică de monitorizare a calităţii aeruluiReţeaua de urmărire a pulberilor sedimentabile(Determinări efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galaţi)Aceasta reţea este alcătuită din 12 puncte de control, amplasate astfel:- în municipiul Galaţi - 9 puncte;- în satul Costi - 1 punct;- în localitatea Sendreni - 1 punct;- în comuna Smârdan - 1 punct;

Valorile înregistrate în cursul lunii februarie 2012, în puncte de prelevare, sunt prezentate înTabelul de mai jos:

Concluzii: faţă de concentraţia maximă admisibilă de 17µg/mc, prevăzută în STAS 12574/1987“Aer în zonele protejate” nu s-au înregistrat depăşiri la pulberi sedimentabile.

Reţeaua de urmărire a pulberilor în suspensie – fracţiunea PM10Determinarile efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galati pentru pulberile în suspensiefractiunea PM10, monitorizate în statia clasica de monitorizare a calităţii aerului, amplasatala sediul ARPM Galaţi, care face parte din reteaua EIONET sunt prezentate în tabelul de maijos



Concluzii: Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 50μg/m3,prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistratdepăşiri la indicatorul pulberi în suspensie, fracţiunea PM10. Valorile înregistrate s-au situatsub pragul inferior de evaluare pe parcursul lunii.

Reţeaua de urmărire a precipitaţiilor atmosferice(Determinari efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galaţi)Reţeaua este alcătuită din trei puncte de recoltare a probelor de precipitaţii, amplasate lasediul A.R.P.M. Galaţi, staţia GL3 şi staţia GL4.

Concluzii: Nu s-au semnalat ploi acide. Precipitaţiile au avut caracter neutru spre slabalcalin şi încărcări ionice mici.

Reţeaua de radioactivitate(Determinari efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galaţii)Supravegherea nivelelor de radiaţii ale factorilor de mediu este realizată printr-o reţeaformată din următoarele puncte:

- pentru aerosoli atmosferici – platforma staţiei amplasată pe terasa A.R.P.M. Galaţi;- pentru depuneri atmosferice – platforma staţiei;- pentru ape: din Dunăre – zona Port Călători; pentru Prut – zona localităţii Giurgiuleşti;- pentru sol şi vegetaţie – parcul din vecinătatea sediului A.R.P.M.Galaţi.

Valorile medii ale indicatorilor monitorizaţi în luna februarie 2012 sunt redate sintetic întabelul următor (concentraţii imediate).

Concluzii: Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare la indicatorii monitorizaţi.Comparativ cu valorile din luna anterioară s-au înregistrat valori medii lunare uşor mai scăzute laaerosoli atmosferici, debit doza gamma şi depuneri atmosferice şi valori medii lunare uşor mai ridicateapa brută.

4.2.2. Riscul de poluare a aeruluiRiscul de poluare – această categorie afectează toate componentele mediului natural, aerulatmosferic, apele (de suprafaţă şi subterane), solul şi subsolul, etc. De cele mai multe ori,activităţile de poluare sunt strâns legate de activităţile industriale, de depozitarea inadecvată adeşeurilor solide rezultate din procesele de producţie specifice industriei, iar într-o altă măsurăde depunerea la suprafaţa solului a poluanţilor emişi în atmosferă.

4.2.2.1. Riscul de poluare a aerului cu dioxidul de sulfFace parte din categoria principalilor poluanţi, care pot exista în aerul atmosferic, cu efectacidifiant, printre acestea amintim: arderile din industria energetică precum şi cele din industriilede transformare; arderile din industria prelucrătoare; traficul rutier. Împreună cu vaporii de apăexistenţi în atmosferă, dioxidul de sulf, dă naştere acidului sulfuros, cu eliberare de 18 kcal,care trece apoi în acid sulfuric, ce ulterior dă naştere fenomenului de ploi acide.



Efectele nocive ale acestora pot duce la creşterea riscului de a dezvolta boli la nivelul aparatuluirespirator, precum şi o iritare a ochilor. Expunerea timp de câteva minute la concentraţii deaproximativ 1,6ppm (4200µg/m3) poate provoca constricţia bronhiilor. Cele mai afectatecategorii de persoane sunt în special cele vârstnice şi cele cu probleme respiratorii. Peansamblu, reducerea activităţilor din industrie au determinat o scădere a emisiilor de SO 2.

Printre cei mai mari poluatori cu astfel de compuşi se numără SC ArcelorMittal Galaţi SA,precum şi traficul rutier din zonele aglomerate ale oraşului.

4.2.2.2. Riscul de poluare cu oxizi de azotPrincipalii agenţi poluanţi cu oxizi de azot sunt asemănători celor enunţaţi în cazul poluării cu dioxidde sulf, la care se mai pot adăuga alte surse mobile şi utilaje. Formarea oxizilor de azot are loc pebaza azotului, un gaz cu o pondere destul de ridicată în componenţa gazelor atmosferice, iartemperaturile ridicate din timpul arderii stimulează reacţia de formare a oxidului de azot sau adioxidului de azot, gaze cu efecte negative asupra sănătăţii umane. Gradul de toxicitate al dioxiduluide azot este de patru ori mai mare decât al monoxidului de azot. Dioxidul de azot, cu o valoare de 13ppm, poate cauza iritarea mucoasei ochilor şi a nasului.

4.2.2.3. Riscul de poluare cu amoniacPrincipalele surse de poluare cu amoniac sunt date de operaţiunile de tratare şi depozitare adeşeurilor, anumite activităţi agricole, precum şi arderile din industria prelucrătoare. Amoniacul esteun gaz incolor, cu miros înţepător, cu efect paralizant asupra receptorilor olfactivi. Efectele asupraomului, în special, sunt date de efectul extrem de iritant pentru căile respiratorii, în special. Aflat înconcentraţii mari, amoniacul pătrunde în căile respiratorii inferioare şi poate cauza edemul pulmonar,însoţit de modificări evidente la nivelul aparatului circulator şi resirator. Datorită îmbunătăţirilor aduseîn activităţile din grupa SNAP 10 (culturi cu şi fără fertilizatori), emisiile brute de NH3 au scăzut înultima perioadă. O sursă importantă de poluare cu astfel de compus este şi depozitul de deşeuriTirighina, în fumul produs de incendiile declanşate de obicei prin autoaprindere, în special vara.

4.2.2.4. Riscul de poluare cu compuşii organici volatili (COV) nemetaniciPrincipalele surse de poluare cu aceşti compuşi sunt date de utilizarea solvenţilor şi a altor produse,traficul rutier, arderile din industria prelucrătoare, şi alte surse precum pădurile, fâneţele, mlaştinile şilacurile, la care mai pot fi adăugate extracţia şi distribuţia combustibililor fosili.

4.2.2.5. Riscul de poluare cu metale grele (mercur şi cadmiu)Aceste substanţe mai sunt cunoscute şi sub denumirea de poluanţi sistemici, deoarece odată cupătrunderea în organism creşte riscul de a dezvolta leziuni specifice la nivelul unor organe sausisteme, indferent de concentraţie. Principalele surse de poluare cu metale grele sunt :

Pentru poluarea cu mercur, principalele surse de poluare sunt arderile din industria prelucrătoare,procesele din industria siderurgică (procedeele de obţinere a fontei şi a oţelului), activităţile de tratareşi depozitare a deşeurilor precum şi alte surse mobile şi utilaje. Pentru poluarea cu cadmiu, ca surseprincipale de poluare pot fi amintite arderile din industria prelucrîtoare şi procesele din industriasiderurgică (obţinerea fontei şi a oţelului).

4.2.2.6. Riscurile de poluare cu plumbPrincipalele surse de poluare cu plumb sunt rezultate ale arderilor din industria prelucrătoare,procesele din industria siderurgică (obţinerea fontei şi a oţelului), precum şi traficul rutier.

4.2.2.7. Riscurile de poluare din emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs)Unul din cei mai importanţi astfel de compuşi este Dioxina, iar principalele surse de poluaresunt arderile din industria prelucrătoare – instalaţia de aglomerare (sinterizare).



4.2.2.8. Riscurile de poluare din emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)Principala sursă de poluare o reprezintă procesele din industria siderurgică (prelucrarea fontei şi aoţelului – evacuare fontă brută, convertizoare oţel).

4.2.2.9. Riscurile de poluare din emisii de bifenili policloruraţi (PCB)Principala sursă de poluare o reprezintă incinerarea deşeurilor, sursă identificată în zona Depozituluiorganizat de deşeuri menajere Tirighina.

4.2.2.10. Riscurile de poluare din emisii de hexaclorbenzen (HCB)Principalele surse de poluare sunt date de anumite utilaje, înregistrându-se o creştere în ultimii ani, lanivelul municipiului Galaţi, datorită creşterii consumului de combustibil (motorină) utilizat pe apeleinterioare. Riscul cel mai ridicat de poluare cu asemenea compuşi gazoşi îl prezintă combinatulArcelorMittal Galaţi. Reducerea emisiilor în atmosferă, provenite de la combinatul siderurgic mai susmenţionat, s-ar putea realiza prin anumite investiţii în tehnologie, prin înlocuirea tuturor filtrelor uzatemoral cu unele moderne. Deşi sunt investiţii destul de costisitoare, acestea s-ar amortiza în timp şi arduce la o scădere a emisiilor ce periclitează sănătatea umană, în special a locuitorilor din proximitateacombinatului.

4.2.2.11. Riscurile de poluarea cu pulberi în suspensie şi mirosuri neplăcutePulberile în suspensie afectează de cele mai multe ori aparatul respirator, unde acestea se depun, iarcând nu pot fi eliminate pe cale naturală pot cauza disfuncţii ale căilor respiratorii, ale plămânilor,începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge, ducândla serioase probleme cardio-respiratorii. La nivelul municipiului Galaţi, la depăşirea valorii limită aucontribuit în mod special condiţiile meteo nefavorabile (ceaţa, calmul atmosferic), care nu au permisdispersia poluanţilor în atmosferă. La toate acestea se mai adaugă şi situaţiile izolate, datoratesurselor precum cele din zonele industriale, din perimetrele şantierelor de construcţii, precum şi dinzonele cu trafic aglomerat.

Privind riscul de poluare cu mirosuri neplăcute, acest tip este destul de evident în zona depozitului dedeşeuri menajere solide Tirighina, deoarece exploatarea acestora nu se realizează pe celule şi nu seacoperă zilnic cu materiale inerte.De asemenea, un risc ridicat de poluare cu mirosuri neplăcute a fost identificat şi în apropiereaLacului Brateş, datorită unui depozit neorganizat pentru deseuri animale (cadavre de bovine),aflate într-un stadiu avansat de putrefacţie. Totodată, această zonă este supusă unui riscepidemiologic extrem de ridicat.

Amploarea acestor activităţi a determinat ca prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarealocalităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului MAPM protecţiei mediului nr.745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentruevaluarea calităţii aerului în România, Municipiul Galaţi să fie încadrat în: lista 1 – Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai maridecât valoarea-limită plus marja de toleranţă sau mai mari decat valoarea-limita, în caz ca nu afost fixata şi o marja de toleranţă, sublista 1.1. pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2); lista 2. – Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt întrevaloarea-limită şi valoarea-limită plus marja de toleranţă, sublista 2.3. pentru Pb; lista 3 - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai micidecât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare, sublista 3.3. pentru monoxidde carbon (CO) şi benzen (C6H6).

4.2.3. Impactul poluantilor atmosferici. Efecte asupra sanatatii umane4.2.3.1. Monoxidul de carbon (CO)Studiile epidemiologice au pus în evidenta patru tipuri de efecte asupra sanatatiiasociate cu expunerile la monoxidul de carbon (in special cele care produc



niveluri ale carboxihemoglobinei - COHb sub 10 %): efecte cardiovasculare; efecteneurocomportamentale; efecte asupra fibrinolizei; efecte perinatale.

Hipoxia cauzata de CO determina deficiente în functiile organelor senzoriale şi tesuturilor.In ceea ce priveşte efectele cardiovasculare, şi anume, o scădere a capacităţii de preluare aoxigenului şi scăderea rezultantă a capacităţii de muncă, acestea s-au pus clar în evidenţă,începând de la o concentraţie de 5 % a COHb. Unele studii raportează aceste efecte chiar de la3,3-4,3 % COHb. Efectele cardiovasculare pot avea implicaţii asupra sănătăţii profesionale saurecreative. Un segment important al populaţiei asupra căruia se manifestă efectelecardiovasculare ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angină pectorală. Laacestia, agravarea anginei apare la 2,9 – 4,5 % COHb, iar uneori chiar sub 2 % COHb.

Niveluri ridicate ale COHb determina şi efecte secundare, ca de exemplu schimbări în pH-ulsângelui şi în fibrinoliza, reducerea greutăţii fătului la naştere şi dezvoltarea postnatalăîntârziată.

Alte segmente, ale populaţiei supuse unui risc crescut sunt: femeile însărcinate şi copiii mici;vârstnicii; bolnavii de bronşită cronică şi enfizem pulmonar; tinerii cu tulburări cardiace saurespiratorii grave; persoanele cu tulburări hematologice; persoanele cu forme genetice neuzualeale hemoglobinei asociate cu reducerea capacităţii de oxigenare; persoanele tratate cumedicamente depresive.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un nivel de 2,5-3,0 COHb pentru protecţia sănătăţiipopulaţiei, incluzând şi grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentraţiile de CO în aer nutrebuie sa depăşească următoarele valori (recomandate ca valori – ghid protecţia sănătăţiipopulaţiei):

- 60 mg/mc pentru 30 minute;- 30 mg/mc pentru 1 ora;- 10 mg/mc pentru 8 ore;

Standardul românesc (STAS 12574-87) prevede următoarele limite sanitare:- 6 mg/mc pentru 30 minute;- 2 mg/mc pentru 24 ore.

4.2.3.2. PlumbulIntrucat organismul uman are proprietatea de a acumula plumbul, efectele asupra populaţiei aufost studiate pentru expuneri pe termen lung la niveluri scazute ale concentratiilor de plumb înatmofera. Aceste efecte se clasifica în trei categorii: efecte asupra biosintezei hemoglobinei;efecte asupra sistemului nervos; efecte asupra presiunii sangelui. Pragurile concentratiei de Pbîn sange sub care nu apare prima categorie de efecte sunt: 0,2 μg/ml la adulti; 0,1 μg/ml lacopii. Pragul pentru a doua categorie de efecte se situeaza sub 0,3 μg/ml. Pentru a treiacategorie de efecte nu s-a putut stabili un prag, dar intrucat populatia din centrele urbane şiindustriale prezinta, intr-o proportie ridicata, hipertensiune arteriala, iar studiile au dovedit careducerea nivelului de Pb în sange reduce numarul hipertensivilor, pentru protejarea populatieise recomanda pe cat posibil reducerea emisiilor de Pb.

Este de mentionat ca aportul de Pb în organismele umane este adus nu numai din aerulatmosferic, prin inhalare, ci şi prin ingurgitare, din alimente şi din apa. La populatia adulta, circa40 % din Pb introdus în organism provine din aer, în timp ce la copii acest aport scade la 6 %.Aportul mult mai mare de Pb prin ingurgitare, la copii, se datoreaza urmatoarelor cauze:

- Copiii mananca şi beau mai mult, pe unitatea de greutate corporala, decat adultii;- Inghitirea prafului incarcat cu plumb de pe maini;- Absorbtia plumbului pe tractul intestinal este de circa 50 %, fata de 10 % la adulti;- Printre copii prevaleaza deficientele nutritionale care favorizeaza absorbtia Pb;



- Caracteristicile comportamentale (nepastrarea igienei, joaca în afara casei) ale copilului crescriscul expunerii.

Segmentul de populatie care prezinta cel mai ridicat risc la expunerea la Pb il reprezinta copiiipana la 6 ani. Cauzele principale ale acestui risc sunt:

- Bariera sange – creier nu este complet dezvoltata;- Efectele hematologice şi neurologice apar la praguri mai coborate.

Al doilea segment cu grad ridicat de risc sunt femeile insarcinate, intrucat placenta nureprezinta o bariera în expunerea fatului la plumb.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda ca valoare – ghid concentratia de 0,5-1μg/mc de Pb în aer, pentru un timp de mediere de un an. Este de mentionat ca o concentratiemedie anuala de Pb intre limitele 0,5 – 1μg/mc este bazata pe presupunerea ca pentru 98 % dinpopulatie se va mentine concentratia de Pb în sange sub 0,2 μg/ml. În plus, este recunoscutfaptul ca pot aparea unele efecte pentru care nu se poate stabili o limita, deci în mod normalPb ar trebui sa nu existe. De asemenea, limitele de 0,5 – 1 μg/mc nu asigura protectiasuficienta a copiilor, ceea ce conduce la necesitatea luarii unor masuri drastice de limitare şi deeliminare a emisiilor de Pb.

STAS 12574-87 prevede valoarea de 0,7 μg/mc ca norma sanitara pentru un timp de medierede 24 ore, neprevazand o norma pentru timp lung de expunere (an). Este interesant faptul caaceasta noxa se retine în proportie mai mare în organismul barbatilor în raport cu cel alfemeilor, iar în corpul copiilor se poate retine de 10 ori mai mult plumb decat în cel al adultilor,explicatia fiind procesul de asimilatie mult crescut la copii în raport cu cel de dezasimilatie.Toxicitatea plumbului se poate traduce şi prin inhibarea fermentilor celulari care determinatulbulari ce se refera la sinteza hemoglobinei, (globulelor rosii), contribuind ast fel laimbatranirea precoce a acestora. Absorbtia plumbului este un proces lent, progresiv, de durata,dar sigur, manifestandu-se prin dereglari nervoase, metabolice şi nu numai.

4.2.3.3. OzonulOzonul este un oxidant puternic şi deci poate reactiona, în mod virtual, cu fiecare clasa desubstanta biologica. În general ozonul isi exercita actiunea în principal prin doua mecanisme:oxidarea grupurilor sulfhidril şi a aminoacizilor enzimelor, coenzimelor, proteinelor şi peptidelor;oxidarea acizilor grasi polinesaturati în acizi grasi peroxidici.Intrucat membranele sunt compuse din proteine şi din lipide, acestea sunt supuse ataculuiozonului. Celulele sau organele cu suprafata specifica mare pot fi extrem de vulnerabile.Studiile au evidentiat următoarele efecte ale expunerii la ozon şi la alti oxidanti fotochimici:

- Afectarea semnificativa a functiei respiratorii (volumul expirator fortat, existenta cailor depatrundere a aerului, capacitatea vitala fortata, frecventa respiratorie);

- Iritarea ochilor, nasului şi laringelui;- Disconfort al cutiei toracice;- Tuse şi dureri de cap;- Favorizarea infectiilor bacteriene.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda o valoare-ghid pentru mediere pe o ora de 150 –200 μg/mc şi pentru mediere pe 8 ore de 100 – 120 μg/mc.STAS 12574-87 prevede următoarele norme sanitare:

- 100 μg/mc pentru 30 minute;- 30 μg/mc pentru 24 ore.

4.2.3.4. Bioxidul de sulfCalea de patrundere în organism este tractul respirator.Efectele atat la expunerea pe termen scurt (10 – 30 minute), cat şi la expunerea pe termenmediu (24 ore) şi lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii. în concentratii peste



1000 μg/mc (apar, în general, numai la locul de munca) timp de 10 minute pot aparea efectesevere ca: bronhoconstrictie, bronsite şi traheite chimice). La concentratii de 2600 - 2700μg/mcpe 10 minute creste riscul aparitiei spasmului bronsic la astmatici.

De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor umani.Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termenlung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, în special la fumatori.Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte în special asupra subiectilorsensibili (astmatici, copii, oameni în varsta). Bioxidul de sulf şi particulele în suspensie au efectsinergic, asocierea acestor poluanti (prezenti simultan în gazele de ardere de la centraleletermice) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardiorespiratorii şi adeficientelor functiei pulmonare. La copiii care traiesc în zone industrializate s-a remarcatscaderea capacitatii vitale. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat şi lacea pe termen lung.

Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, valoarea limita pentru protectiasanatatii umane este de 60% din valoarea limita pentru 24 de ore (75 μg/m 3, a nu se depasi demai mult de 3 ori intr-un an calendaristic).

4.2.3.5. Aerosoli acizi (acid sulfuric şi sulfati)Expunerea la aerosoli de acid sulfuric şi la aerosoli de sulfat conduce la cresterea morbiditatiiprin afectiuni pulmonare ca: bronsite astmatice alergice şi bronsite cronice.

4.2.3.6. Bioxidul de azotExpuneri pe termen scurt conduc la schimbari în functia respiratorie atat la subiecti normali, catşi la cei cu bronsita. În amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca şi în prezenta pulberilor insuspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamanului, splinei, ficatului sisangelui. Efectele asupra plamanului pot fi reversibile şi ireversibile. S-au observat: aparitiaenfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, cresterea susceptibitatii la infectii bacteriologice aleplamanului.

Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, valoarea limita orara pentruprotectia sanatatii umane este de 70% din valoarea limita (140μg/m3, a nu se depasi mai multde 18 ori intr-un an calendaristic).

4.2.3.7. Particule în suspensieIn cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu diametru pana la 20 μm. Dintreacestea, cele cu diametre micronice şi submicronice patrund prin tractul respirator în plaman,unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea cepoate fi eliminata în mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuareacapacitatii respiratorii şi a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomenefavorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardio respiratorii. În cazul în careparticulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele în cazul cenusii de carbune,acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasma şi în sange a ionilor metalici conducand, înfunctie de metal şi de doza, la tulburari foarte serioase.

4.2.4. Efecte asupra vegetaţiei4.2.4.1. Bioxidul de sulfEfectele fito – toxice ale SO2 sunt puternic influentate de abilitatea tesuturilor plantei de aconverti SO2 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO3

2- ) şi acidul sulfitic (HSO3- ) sunt principalii

compusi formati din dizolvarea SO2 în solutii apoase. Efectele fitotoxice sunt micsorate princonvertirea lor prin mecanisme enzimatice şi neenzimatice în sulfat, care este mult mai putintoxic decat sulfitul.



In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efectebiochimice şi fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea rateirespiratorii, schimbari în metabolismul proteinelor, în bilantul lipidelor şi al apei şi în activitateaenzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor, crestereasensibilitatii la agenti patogeni şi la conditii climatice excesive. În comunitatile de plante aparschimbari ale echilibrului intre specii: reducerea varietatilor sensibile determina alterareastructurii şi functiilor intregii comunitati.

Uniunea Internationala a Organizatiilor pentru Cercetarea Padurilor recomandaurmătoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectia plantelor: Media anuala:

- 50 μg/mc pentru a se mentine intreaga productie în cele mai multe locuri;- 25 μg/mc pentru intreaga productie şi a proteja mediului;

Medie pe 30 min.:- 150 μg/mc si, respectiv, 75 μg/mc pentru cele doua situatii de mai sus (se admite depasirea

acestor valori cu o frecventa anuala de maximum 2,5 %).Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 μg/mc ca medie anuala.

4.2.4.2. Oxizii de azotPana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind lacresterea acestora. Totusi s-a constatat ca în aceste cazuri creste sensibilitatea la ataculinsectelor şi la conditiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azotau actiune fitotoxica foarte clara. Marimea daunelor suferite de plante este functie deconcentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, factori edafici, lumina şi umezeala.Simptomele se clasifica în „vizibile” şi „invizibile”. Cele invizibile constau în reducereafotosintezei şi a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari şi constau în clorozeşi necroze. Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator nivelul critic anualpentru protectia vegetatiei şi ecosistemelor naturale, în ceea ce privesc oxizii de azot este de80% din nivelul critic (24 μg/m3), luand în considerare pragul superior de evaluare.

4.2.5. Impactul asupra materialelor şi constructiilorReferitor la efectele poluantilor atmosferici asupra constructiilor şi materialelor s-au luat înconsiderare trei directii:

- Identificarea şi definirea a ceea ce constituie “dauna”;- Atribuirea cauzelor daunelor;- Estimarea costurilor atribuite poluantilor atmosferici.

Gama de poluanti care pot afecta direct sau indirect materialele de constructive este foartelarga, deoarece unii dintre ei, ca de exemplu compusii organici volatili, pot fi precursorii altorpoluanti activi, ca de exemplu ozonul. Totusi, în principal, de interes direct sunt SO2 şi sulfatii,NOx şi azotatii, clorurile, bioxidul de carbon, ozonul. Redam mai jos tabelul principalilor poluantidin atmosfera libera şi tipurile de daune asupra diferitelor materiale (Yocum and Baer, 1984).

Principalii poluanti din atmosfera şi tipurile de daune asupra materialelor

Material Dauna Poluanţi

Piatra de constructie Eroziunea suprafetei, murdarire,formare SOx şi alte gaze acide, H+

Metale Coroziune, matuire, gaurire SOx, H2S şi alte gaze acideVopsea şi alte acopeririorganice

Decolorare, murdarire, cojire,crapare, umflare

SOx, H2S, aerosoli alcalini, H+,Oxidanti

Ceramica şi sticla Eroziunea suprafetei, formarecrusta

Gaze, acide, în special cucontinut de fluoruri

Cauciuc Crăpare Ozon



Poluantii acizi sunt depusi pe suprafete prin depunere uscata şi prin depunerea umeda. Prindepunere uscata gazele şi aerosolii sunt absorbiti pe suprafete (inclusiv suprafete umede).In faza umeda, poluantii sunt fie incorporati în precipitatii în timpul proceselor de formare a lor(fenomenul de „rain-out”), fie absorbiti prin caderea precipitatiilor prin atmosfera poluata(fenomenul de „wash-out”). Alaturi de cele doua forme de depunere de mai sus exista şi a treiaforma, depunerea cetii şi a vaporilor de apa (prin condesare), mult mai acizi decat picaturile deprecipitatii. Prezenta poluantilor pe suprafete este, independent de procesul de depunere,afectata de mai multi factori: parametrii micrometeorologici, viteza vantului şi rugozitateasuprafetei.

Alaturi de poluanti, în degradarea constructiilor şi materialelor intervin şi factori naturali ca:viteza şi directia vantului, temperatura şi umezeala relativa a aerului, frecventa şi intensitateaprecipitatiilor. Ratele de fond ale degradarii sunt dificil de apreciat, în primul rand datoritaefectelor puternic localizate. Rolul poluantilor în determinarea degradarii observate este greu deapreciat. Materialele poroase absorbante, ca piatra de var, au putut fi afectate pe perioade lungide produsi de reactie care s-au format cand concentratiile unor poluanti atmosferici au fost multmai mari decat în perioada de observatie. De aceea este dificil de separat ratele de fond aledegradarii constructiilor vechi şi ale monumentelor din cele doua rate de degradare, istorica şiactuala, unde efectul de histerezis sau „memorie” poate inca afecta comportarea suprafatelorconstructiilor.

4.2.5.1. Particulele şi crustele de gipsCrustele de gips negru se formeaza pe partile nespalate de ploaie ale cladirilor.Ele constau din gips, format din reactia SO2 cu carbonatul de calciu, în care sunt incorporateparticule provenite din arderea combustibilului lichid şi a carbunelui, precum şi din absorbtia pesuprafata cladirii a murdariei şi a depozitelor carbonice provenite de la particulele emise deautovehicule (in special cu motoare diesel). Particulele solide din atmosfera produc coroziuneaşi degradarea materialelor. Materialul carbonic poate include particule provenite din ardereacombustibililor fosili în surse fixe şi mobile, particule care contin urme de vanadiu, crom, etc. şicare sunt potentiali catalizatori.

Aceste particule pot cataliza oxidarea SO2 în sulfati, determinand sulfatarea constructiilorurbane. Particulele constituie, de asemenea, agenti de corodare a metalelor. Dauneleprovocate sunt functie de natura particulelor şi de suprafata metalului (straturile de oxid,hidroxid, carbonati pot oferi o oarecare protectie). Studiile asupra efectelor sulfatului de amoniuşi a altor particule prezente în atmosfera urbana asupra otelului, în absenta SO2, au demonstratinitierea coroziunii şi cresterea agresivităţii SO2 (Walton, 1982). Studiile asupra aluminiului,magneziului şi a aliajelor lor (Mazurkiewcz, 1976, Al-Ismail 1981, Olimsted 1982) indica faptulca particulele cu continut de clor conduc la coroziunea localizata, în timp ce particulele cusulfati determina coroziunea nelocalizata. Hidrocarburile volatile reduc corozivitatea aeruluiumed „curat” asupra otelului.

4.2.5.2. Degradarea biologicaDegradarea constructiilor este adesea atribuita, alaturi de factorii abiotici, factorilor biologici(biodeteriorarea) – cel mai adesea cresterii lichenilor (simbioza intre alge şi fungi). Studiile aupus în evidenta faptul ca degradarea biologica are acelasi ordin de marime cu cea datoratafactorilor abiotici. Poluarea atmosferei cu substante abiotice poate potenta dezvoltarea unortipuri de bacterii care determina degradarea constructiilor. Astfel, May şi Lewis fac referiri ladoua clase de bacterii: autotrofe, bacterii care oxideaza sulful şi azotul şi se dezvolta pesubstraturi anorganice; heterotrofe, care se dezvolta pe substraturi organice. Daunele provocatede acestea se datoreaza produsilor lor acizi care reactioneaza cu carbonatul de calciu.

4.2.5.3. Poluarea aerului interiorConcentratiile de poluanti din interiorul cladirilor, desi de regula putin mai mici decat cele dinexterior, reflecta pe cele din atmosfera libera. Pentru unii poluanti, insa, concentratiile din



interior pot depasi pe cele din exterior. Poluantii implicaţi cel mai adesea în impurificarea aeruluidin interioare sunt monoxidul de carbon, acidul azotic, bioxidul de sulf, ozonul, formaldehida,vaporii organici, radonul, particulele în suspensie, acizii volatili, aldehidele, cetone şi altii.Uneori, concentratiile de SO2 şi de NO2 din interior pot fi mai mari decat cele din exterior, atuncicand acesti poluanti sunt generati de surse interne: sisteme de incalzire proprie (sobe) şi masinide gatit. Prezenta umezelii din interior (in mod obisnuit umezeala relativa este 60%) determinaabsorbtia poluantilor de catre suprafetele poroase.Poluantii mentionati, specifici zonelor urbane, avand un potential coroziv ridicat, sunt capabili saproduca daune asupra patrimoniului cultural din muzee, galerii de arta, biblioteci, arhive,precum şi asupra zugravelilor şi suprafetelor vopsite şi a obiectelor din locuinte.In tabelul de mai jos se prezinta principalii poluanti din aerul interioarelor şi tipul de dauneasupra diferitelor materiale.

Principalii poluanti din aerul interioarelor şi tipul de daune asupra materialelor

Material Dauna PoluanţiHartie Decolorare, acidifiere, fragilizare Oxizi de sulf

Textile Reducerea rezistentei, patarechimica Oxizi de sulf şi de azot

Coloranti textili Decolorare, schimbarea culorii Ozon, oxizi de azot

Materiale fotografice Micropete, „sulfurizare” Oxizi de sulf, hidrogenSulfurat

Vopsele şi acopeririOrganice Decolorare, murdarire Oxizi de sulf, hidrogen

sulfurat, aerosoli alcalini

Pielarire Pierderea elasticitatii, pudrareaSuprafetei Oxizi de sulf

Metale Corodare, matuire Oxizi de sulf şi alte gazeacide, hidrogen sulfurat.

Pentru protejarea materialelor din interioare trebuie sa se utilizeze sisteme de ventilatie, filtrareşi climatizare. Intrucat insa nu sunt bine cuantificate relatiile concentratie poluant – timpexpunere – dauna, sunt necesare cercetari în domeniu care sa se finalizeze cu stabilirea destandarde pentru protectia materialelor.

4.3. Echipare edilitară4.3.1. Alimentarea cu energie electricăAlimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali şi casnici se face din SistemulEnergetic National prin intermediul statiilor de sistem Smardan ( 400/220 kV) şi Barbosi(220/110 kV). La barele de 110 kV ale acestor statii se racordeaza statiile de 110 kV aferentemunicipiului.

Statiile de 110 kVStatia Filesti 110/20/6 kV ;Statia Dunarea 110/20 kV ;Statia Galaţi Nord 110/20 kV ;Statia Laminorul 110/20 kV;Statia SNG 110/6 kV ;Statia INETOF 110/6 kV;

In prezent statiile de110 kV realizeaza distributia în retelele de medie tensiune la tensiunile de6kV, şi 20 kV. Schema retelei de distributie este în general simplu buclata, cu functionareradiala. În ultimii 15 ani , pe baza studiilor intocmite de ISPE Bucuresti, s-a trecut la proiectareaşi executarea numai de retele cu cabluri de 20 kV, scopul final fiind generalizarea retelelor de20 kV. Pentru constructia liniilor de distributie urbana de medie tensiune s-au folosit, în functie



de incarcarea, destinatia şi constructia liniilor sectiuni de 3x120 mmp şi 3x150 mmp pentruliniile subterane din aluminiu şi 3x50 mmp ori 3x70 mmp pentru liniile aeriene.

Statia Filesti, statie de sistem 220/110/6/20 kV este amplasata în zona de sud-vest a orasuluişi deserveste mai mult de jumatate di consumul casnic edilitar şi consumatorii industriali. Statia Dunarea alimenteaza zona de sud-vest a municipiului Galaţi respectiv cartierul Dunarea( micrarioanele 19, 2o, 21 şi spitalul. Statia esre racordata la linia 110 kV Filesti - Barbosi. Statia Galaţi Nord , amplasata în zona de nord, alimenteaza consumatorii industriali din zonanord-vest şi cartierul de locuitori Aeroport. Statia este racordata la LEA 110 kV SNG. Statia Laminorul este amplasata în zona industriala de est. Aceasta statie consumatorii dinzona centrala şi oparte din consumatorii industriali din est. Statia este racordata la statia desistem Smardan. Statia SNG , amplasata în zona de est a municipiului, alimenteaza atat consumatorii industrialicat şi cei casnici . Statia INETOF, racordata la linia de 11o kV Laminorul deserveste consumatorii industriali.

Reteaua de medie tensiune se face pe baza unor scheme de distributie intre barele de MT aleunor statii diferite sau pe sectii de bare independente ale aceleasi statii. Cartierele sealimenteaza prin cate 2-3 distribuitori de lungime 1,5 - 2km, de sectiune 150 mmp Al.Distribuitorii de tensiune functioneaza radial.

Reteaua de joasa tensiune (0,4 km) sunt :a)- de tip complex buclata (multiple legaturi intre posturile de transformare de alimentare),reteaua functionand în regim normal buclat;b)- de tip buclata cu functionare radiala;Retelele de joasa tensiune sunt dimensionate corespunzator pentru consumul actual deenergie. Se utilizeaza cabluri ACYABY 1kV cu sectiuni intre 70 şi 150 mmp, predominandsectiunea de 150 mmp. Reteaua aeriana este pozata pe stalpi de beton . Acesti stalpigazduiesc atat circuitele pentru alimentarea consumatorilor casnici, precum şi cele pentruiluminat public. Se utilizeaza conductoare de sectiune 35 - 95 mmp.

Posturile de transformare alimentate cu LES sunt majoritatea construite în cabina de zidindependente, dar exista şi posturi de transformare în cladiri (la parter sau subsol) sau alaturateacestora. Posturile de transformare sunt de tip retea, mixt sau industriale. Ultimul tip se afla fieîn cladiri, fie independente în cabina de zid sau de tip "la sol". În reteaua urbana de distributie amunicipiului exista posturi de transformare de MT/0,4 kV ecipate cu 1-3 transformatoare cuputeri pana la 1000 kV.

Cablurile de alimentare (LES) sunt amplasate de regula pe caile publice în zona destinatacirculatiei pietonale la adancimi cuprinse intre 0.8 şi 1 m, cu unele exceptii dictate deintersectiile cu alte retele sau obstacole. Subtraversarile drumurilor sunt realizate în tuburi deprotectie ingropate de regula la 1,4 m, astfel incat inlocuirea acestora sa se poata realiza faraspargerea carosabilului.

In prezent iluminatul public din municipiul Galaţi se desfasoara la standarde europene.Sucursala de Distributie a Energiei Electrice Galaţi deţine instalaţii electrice de distribuţie înzona de S-E a României, pe raza judeţului Galaţi, dupa cum urmeaza: LEA 110 kV - 543,36 km;LEs 110 kV - 7,26 km; LEA MT - 2238,84 km; LES MT - 1034,49 km; LEA JT - 6666,41 km;LES JT - 1399,65 km; statii de transformare - 22; posturi de transformare - 1719;

In prezent starea tehnica a unora din liniile de transport şi distributie este necorespunzatoare ,unele echipamente avand un grad de uzura inaintat, caracteristici tehnice depasite,subdimensionari. În retelele de medie tensiune este prezenta inca tensiunea de 6kV ,ceea ceconstitue un dezavantaj, atat din punct de vedere tehnic şi economic. Unele posturi detransformare ce functioneaza la tensiunile de 6kV în cabina de zidarie au celulele depasite din



punct de vedere tehnologic. Reteaua de cabluri subterane de medie şi joasa tensiune arepierderi datorita subdimensionarii.

Concluzii:1 - Sistemul centralizat de management al energiei are consecinte negative atat asupra mediului catsiasupra resurselor financiare în plan local.Un sistem descentralizat are o serie de avantaje intrucatenergia nu mai este transportata si, ca urmare, se reduc pierderile în sistem.In acest sens este dedorita utilizarea unor centrale electrice locale. Pentru municipiul Galaţi se preconizeaza crearea lanivel local a unui holding puternic pentru producerea de energie, în colaborare cu combinatulsiderurgic ArcelorMittal. În acest sens se studiaza posibilitatea realizării unei noi capacităţi deproducţie a energiei electrice de 400 de megawatti putere instalată, utilizând gazul de furnal de laArcelorMittal Galaţi.

De asemeni energia regenerabilă (solară, eoliană, hidroenergia, cea geotermală, a biomasei) poateasigura (la nivelul tehnologiilor actuale) suplinirea necesarului de combustibili convenţionali,prezentând avantajele inepuizabilităţii şi lipsei impactului asupra mediului.

2 - Liniile de transport a enegiei electrice, majoritatea realizate la inceputul anilor ’80 nu au beneficiatde reparatii capitale. În prezent starea tehnica a unora este necorespunzatoare, gradul de uzura fiindridicat pentru unele echipamente.Pentru asigurarea siguranţei în funcţionare, creşterea eficienţei şireducerea impactului asupra mediului sunt necesare lucrari urgente de modernizare la infrastructurilede transport şi distribuţie din sectorul energetic. Efectuarea acestora treneaza, în majoritateacazurilor, din pricina problemei nerezolvate a lipsei resurselor financiare necesare finantariiprogramelor de reabilitare şi modernizare a capacitatilor existente. Politicile energetice au termenelungi de implementare, iar investiţiile în sectorul energetic necesită fonduri importante, cu implicaţiimajore pe termen lung, atât asupra companiilor, cât şi asupra consumatorilor. Integrarea industrieienergetice în structurile europene impune dezvoltarea durabilă a sectorului energetic. În strategianaţionala de dezvoltare energetică intensificarea efortului investiţional este prezentata ca o necesitatevitala pentru etapa urmatoare.

3 - Principalele probleme în alimentarea cu energie electrica a municipiului Galaţi sunt:a) Reţeaua de distribuţie pe medie tensiune a municipiului Galaţi secompune din reţele de 6kV şi20kV. Având în vedere tendinţa generală, la nivel de ţară, de înlocuire a tuturor reţelelor de MT devalori inferioare tensiunii de 20kV, operaţia de trecere la aceasta tensiune este în curs dedesfăşurare.b) Cablurile subterane au o vechime destul de mare.c) Existenţa unor cabluri de joasă tensiune cu izolaţia slăbită sau defecte de izolaţie.d) Existenţa unor linii de înaltă tensiune aeriene (LEA 110kV), linii ce ar trebui trecute în subteran.Există însă şi situaţia numeroaselor reţele subterane urbane de joasă tensiune (220V), relativ vechi,care au fost treptat abandonate în favoarea unor soluţii provizorii de alimentare a consumatoriloraferenţi -iluminat public şi locuinţe particulare - prin reţele aeriene de conductori torsadaţi. Acest lucruare impact negativ asupra esteticii urbane.e) În unele zone periferice ale oraşului mai sunt porţiuni de LEA 0,4kV pozate pe stâlpi de lemn.f) Modernizarea posturilor de transformare (echipare cu RMU şi tablouri j.t. moderne) combinat curealizarea trecerii la 20 kV pe un feeder din Zona Centrala a municipiului Galaţi.

SDEE Galaţi va trebui sa asigure proiectarea de noi instalatii de distributie precum şi modernizareacelor existente, prin stabilirea unor solutii care sa asigure incadrarea în planurile de urbanism,dimensionarea riscurilor de poluare a factorilor de mediu (poluarea electromagnetica, fonica, a solului,subsolului, apelor subterane, a atmosferei), evitarea crearii unor incompatibilitati estetice).

Proiectele de investitii în echipamentele electroenergetice vor trebui sa aiba în vedere: Lucrari noi110kV- statiile noi de 110 kV vor fi cu echipament primar capsulat (SF6 la 110 kV şi vacuum la 20 kV);

- statiile vor fi telecomandate;



- statiile vor fi de regula exterioare la 110 kV (cu exceptia amplasamentelor din aglomerarile urbane şiinterioare la 20 kV. retelele de 110 kV vor fi de regula aeriene (exceptie facand în aglomerarile urbanecand vor fi în cablu), iar izolatia va fi de tip compozit sau de sticla. Medie tensiune- celulele de 20 kV din statii vor fi prevazute cu echipament primar cu izolatie în vacuum.

- în zonele urbane, celulele de 20 kV se vor pune numai echipamente de 20 kV chiar daca în prezenteste o alta tensiune de serviciu;- liniile aeriene de 20 kV se vor prevedea cu separatoare telecomandate. Se va reduce lungimealiniilor, acestea fiind alimentate din maximum 2 statii de 110/MT;- transformatoarele de MT/JT se vor inlocui treptat cu transformatoare cu izolatie uscata, de gabaritmai mic şi putere mai mare (sunt cateva zeci de mii, lucrarile fiind esalonate pe cca. 10 ani);- se va trece la utilizarea conductoarelor torsadate în zonele cu vegetatie; Joasa tensiune- liniile aeriene vor fi în sistem torsadat; - se vor utiliza din nou stalpii de lemn;

- marire puncte de injectie MT/JT;

4.3.2. Alimentare cu gaz metanAlimentarea cu gaze naturale a Municipiului Galaţi se face din 2 conducte de transport de înaltăpresiune aparţinând Sistemului naţional de transport a gazelor naturale:

- DN 500 mm (Ø 20”) Tigmandru – Şendreni şi- DN 800 mm (Ø 32”) Coroi – Şendreni prin intermediul unei conducte de racord de înaltă

presiune DN 500 mm (Ø 20”) şi al unei staţii de reglare măsurare predare – primire (SRMP)amplasată în zona de nord-vest a oraşului.

De la SRMP (unde se realizează reducerea presiunii de la înaltă la medie), până la staţiile de reglarede sector de la presiune medie la presiune redusă (SRS), respectiv până la staţiile de reglare aleconsumatorilor, transportul gazelor de face prin reţele de repartiţie.

Configuraţia reţelelor de repartiţie existentă în municipiu este structurată astfel: O conductă DN 500 mm ce pleacă pe str. Stefan cel Mare şi apoi pe Bd. George Coşbuc, din carese ramifică pe str. Basarabiei o conductă DN 300 mm ce ajunge până în cartierele Dunărea şi Micro16, precum şi o altă conductă DN 300 mm ce urmăreşte traseul str. Basarabiei şi Căii Prutului pânăîn zona fostei Intreprinderi de prefabricate din beton şi din care se ramifică o conductă DN 300 mm pestr. Ana Ipătescu până în zona Bazinului Vechi. O conductă DN 300 mm care urmăreşte drumul de centură şi face legătura cu conducta DN 300 mmde pe prelungirea str. Brăilei (Micro 16-17).

Din aceste reţele de repartiţie de medie presiune se ramifică reţele şi racorduri către Staţiile dereglare de sector (SRS) urbane şi industriale. Reţelele sunt pozate subteran.Pentru cartierele de locuinţe, cele mai importante SRS sunt amplasate în următoarele zone alemunicipiului: Cartierul Dunărea; Cartierul Tiglina I; Cartierul Tiglina II; Cartierul Mazepa; CartierulMicro 17; Policlinica str. N. Bălcescu etc.

Conductele de distribuţie aferente reţelei de gaze de presiune redusǎ, acestea sunt amplasate peaproape toate străzile din municipiu, fiind realizat un sistem de alimentare buclat. Sunt alimentaţiconsumatorii din casele individuale, consumatorii din clădirile de tip condomniu (în totalitate pentruprepararea hranei, iar cei debranşaţi de la termoficare şi pentru încălzire şi preparare apei caldemenajere), iar consumatorii industriali pentru încălzire, preparare apǎ caldǎ menajerǎ şi utilizăritehnologice.

Conductele de presiune redusǎ având diametrul 50...400 mm sunt amplasate pe spaţiile publice, atâtpe arterele de circulaţie (carosabil, trotuare), cât şi în zona spaţiilor verzi dintre blocuri. Lucrǎrile deînlocuire a conductelor din oţel se desfǎşoarǎ permament, înlocuindu-se în primul rând conductele



care au durata de viaţǎ expiratǎ şi apoi cele din zonele unde apar noi consumatori şi în care estedepǎşitǎ capacitatea reţelei.Prin montarea conductelor din PEID (polietilenă de înaltă densitate) creşte foarte mult viteza demontare, precum şi siguranţa în funcţionare (prin micşorarea numǎrului de îmbinǎri) şi, de asemenea,se dezafecteazǎ traseele în care rǎdǎcinile arborilor deterioreazǎ conductele.

Prin montarea conductelor din PEID care nu sunt supuse coroziunii chimice şi nici electrocoroziunii seelimină izolarea conductelor (inclusiv la îmbinări) şi, de asemenea, necesitatea protecţiei catodice.

In Municipiul Galaţi, consumul de gaze naturale şi lungimea reţelei de distribuţie între anii 1998-2008[conform datelor I.N.S.], au variat astfel:

1998 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Consumul de gaze naturale total, în mii m3/an850356 73877 328377 219548 467101 817886 891441 70323 929839 840485Consumul de gaze naturale pentru uz casnic, în mii m3/an214624 37391 36224 39935 42799 37032 37560 37565 30386 29484Procent consum uz casnic din consumul total (%)25,0 50,6 11,0 18,2 9,2 4,5 4,2 53,4 3,3 3,5Lungimea conductelor de distribuţie (km)208,8 213,2 212,7 209,8 217,4 247,5 241,3 238,9 … …

*) Diferenţele apărute între valorile din diferiţi ani se datorează (cel mai probabil) variaţiilor apărute în modul de înregistrare aconsumului de gaze pentru CET.

Variaţiile consumului anual de gaze naturale pentru uz casnic sunt provocate de variaţiile temperaturiimedii a iernilor, cu tendinţa de încălzire a climei, cu ierni mai blânde.

Operatorul de gaze din Municipiul Galaţi este GDF SUEZ ENERGY ROMANIA, SC DISTRIGAZSUD RETELE SRL.

Scăderea continuă a cantităţilor de energie termică livrată de către SACET (conform celor prezentateîn capitolul ”Alimentarea cu energie termică”) a fost însoţită de un consum aproximativ constant degaze naturale pentru uz casnic, dar şi de scăderea proporţiei consumului casnic de gaze naturale dinconsumul total de la 18,2% la 3,3%.

La ora actuală, o disfuncţionalitate care se manifestă constă în faptul că, în cazul conducteloramplasate aparent pe pereţii blocurilor, în momentul izolării termice a faţadelor şi al îngroşăriizidurilor cu circa 10 cm polistiren expandat, este necesară fie depărtarea conductelor de pereţiiblocurilor cu montarea conductelor prin intermediul unor brăţări mai lungi şi mai rezistente, fieprin lăsarea unui şliţ în izolaţia de polistiren cu lucrările aferente de protecţie a izolaţiei termicesecţionate şi cu un eventual risc de apariţie a condensului în zona neizolată şi fixareainestetică a prafului.

In concluzie, posibilitatea utilizării gazelor naturale, combustibil cu putere calorifică ridicată, uşor deadus la punctele de consum, care nu necesită depozitare şi nici nu creează deşeuri care trebuiestocate şi apoi evacuate, posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentruîncălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei şi utilizări tehnologice, posibilitateareglării simple a gradului de confort dorit, inclusiv prin adoptarea unui program de funcţionare înconcordanţă cu utilizatorii fiecărui apartament, conduc nu numai la alimentarea noilor consumatori,dar şi la debranşări de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), dar care înMunicipiul Galaţi nu sunt semnificative.



4.3.3. Alimentare cu energie termicăAlimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani şi industriali din Municipiul Galaţi, serealizează astfel:a. - în sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) prin sistemul determoficare alimentat de Centrala Electrică de Termoficare (CET) care constituie sursa deproducere a energiei electrice şi termice livrată centralizat.b. - prin 2 centrale termice aparţinând SC APATERM SA Galaţi (care alimentează circa 200apartamente: bloc Albatros, blocuri str. Cezarc. - prin centrale termice individuale aparţinând diverselor persoane juridice sau fizice şi caredeservesc respectivii consumatoriDin datele Recensămintelor din 1992, respectiv 2002, rezultă că proporţia locuinţelor dispunândde încălzire prin termoficare sau prin centrale termice în Municipiul Galaţi a rămas practicconstantă, prezentând doar o uşoară creştere de la 87,5% la 88,2%.d. - local, pentru consumatorii individuali, cu sobe funcţionând pe gaze naturale, combustibillichid sau combustibil solid, ponderea acestor consumatori fiind de circa 12%.

Centrala Electrică de Termoficare Galaţi, cu o putere instalată de 535 MW,a fost destinatăalimentării cu energie termică (sub formă de apă fierbinte şi abur tehnologic) a consumatorilorurbani şi industriali din Municipiul Galaţi şi livrării de energie electrică în Sistemul EnergeticNaţional. Sistemul de termoficare din Municipiul Galaţi a fost dezvoltat în mai multe etape înperioada 1969-1988, corespunzător creşterii necesarului de energie termică (apă fierbinte şiabur tehnologic) al consumatorilor racordaţi.

Sursa pentru producerea energiei termice şi electrice şi reţelele de transport a agenţilor termiciprimari aparţin SC Electrocentrale Galaţi SA, iar punctele termice şi reţelele de distribuţie aagenţilor secundari aparţin SC APATERM SA Galaţi.

Amplasată pe platforma industrială a Combinatului Siderurgic din Galaţi (în prezent societateaARCELOR MITTAL), centrala s-a dezvoltat etapizat începând cu anul 1969.

Etapa I, pusă în funcţiune în perioada 1969-1971, are o putere instalată de 160 MW, surselede agent termic fiind 3 cazane de abur 140 bar, 5400C (C1, C2, C3) de câte 420 t/h fiecare.Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale, dar pot funcţiona şi cuamestecuri de gaze naturale şi gaze combustibile reziduale (gaze de furnal şi gaze de cocs)rezultate din procesul tehnologic, în proporţie de max 35%.

Etapa II, pusă în funcţiune în perioada 1975-1976, are o putere totală instalată de 165 MW,sursele de agent termic fiind 2 cazane de abur 140 bar, 5400C (C4, C5) de câte 420 t/h fiecare.Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale şi/sau păcura, dar pot funcţionaşi cu amestecuri de gaze naturale şi gaze combustibile reziduale (gaze de furnal şi gaze decocs).

Etapa III, pusă în funcţiune în perioada 1983-1988, are o putere totală instalată de 210 MW,sursele de agent termic fiind cazane de abur 140 bar, 540oC (C6, C7, C8) de câte 420 t/hfiecare. Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale şi/sau păcura, dar potfuncţiona şi cu amestecuri de gaze naturale şi gaze combustibile reziduale (gaze de furnal şigaze de cocs).

In ceea ce priveşte situaţia actuală, echipamentele montate în etapa I au fost scoase dinfuncţiune între anii 1997 – 2006.

Centrala este alimentată cu trei tipuri de combustibil:



- Gazele naturale, prin reţeaua de distribuţie care aparţine GDF SUEZ ENERGY ROMANIA –SC DISTRIGAZ SUD RETELE SRL, fiind folosite în proporţii egale gazele naturale dinRomânia, respectiv importate

- Păcura, transportată cu vagoane cisternă pe calea ferată. Se foloseşte în proporţie de 40%păcură produsă în România şi păcură importată în proporţie de 60%.

- Gaze combustibile reziduale (gaze de furnal şi gaze de cocs) rezultate din procesultehnologic al ARCELOR MITTAL.

Apa fierbinte este livrată de la CET spre consumatori astfel: Între CET şi oraş printr -o conductăDN 1200 mm (ducere) şi 2 conducte DN 900 mm (întoarcere)

Din acestea, la drumul de centură al municipiului, se ramifică Magistrala Dunărea 2 DN 700 mmiar din punctul de separaţie TS:

- Magistrala I - 2 DN 900 mm- Magistrala II – 2 DN 600 mm- Magistrala III – 2 DN 900 mm

In scopul realizării reviziilor şi reparaţiilor, magistralele au fost interconectate între ele, astfel:- Magistrala Dunărea cu ramura 2 DN 600 mm a Magistralei I, în cartierul Dunărea- Magistrala III cu Magistrala Dunărea, prin breteaua 2 DN 600 mm de pe str. Dumitru Chicuş- Magistrala III cu ramura 2 DN 400 mm a Magistralei I în zona viaductului CF din Calea Prutului- Magistrala III cu Magistrala II printr-o bretea 2 DN 400 mm în zona str. Aurel Vlaicu

Reţelele de termoficare sunt amplasate în general subteran, cu excepţia zonei de la CET până în oraşşi pe teritoriul oraşului, acolo unde condiţiile permit acest lucru (zone industriale, drum de centură)In administrarea SC APATERM SA Galaţi sunt un număr de 122 puncte termice şi 2 centraletermice, fiind alimentate un număr de circa 82.900 apartamente. Punctele termice racordatesunt prezentate în tabelul de mai jos.

Mai sunt alimentaţi cu energie termică consumatori din sectorul terţiar (prin intermediul unorpuncte termice proprii), precum şi consumatorii industr iali amplasaţi pe platforma combinatuluiARCELOR MITTAL (aceştia cu abur tehnologic).

In cadrul programului „Reabilitare şi modernizare puncte termice din Municipiul Galaţi” s-aureabilitat şi modernizat un număr de 55 puncte termice, prin lucrările executate urmărindu-seintroducerea sistemelor de automatizare în punctele termice, demararea procesului de montarea contoarelor de energie termică şi apă caldă menajeră, reducerea consumului de energieelectrică, contorizarea energiei termice pe circuitele secundare, controlul debitelor şi presiunilorpe circuitul de termoficare, redimensionarea şi înlocuirea tuturor conductelor din reţelele deîncălzire, apă caldă menajeră, recirculaţie şi apă rece.

Conform datelor I.N.S., cantitatea totală de energie termică distribuită în Municipiul Galaţi dinsursele centralizate a avut următoarele valori:

Energie termică distribuită (Gcal/an)1997 1998 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1081627 1058142 726645 682111 735106 653986 653111 572185 478281 449312



PUNCTELE TERMICE DIN MUNICIPIUL GALAŢI CARE APARTINSC APATERM SA GALAŢI

Nr.crt. Denumire punct termic Q încălzire maxim

[Gcal/h]Q mediu a.c.m.

[Gcal/h]1 PT C CENTRU 2,31 0,422 PT H CENTRU 1,60 0,303 PT L CENTRU 3,04 0,814 PT M CENTRU 3,95 0,885 PT MODERN 1,36 0,246 PT P1 CENTRU 4,30 0,957 PT P2 CENTRU 3,67 1,058 PT P3 CENTRU 3,51 0,879 PT R3 CENTRU 5,44 0,8310 PT BLOC A 2,54 0,1211 PT CFR 1 0,78 0,2512 PT CFR 2 1,80 0,3013 PT CRISTAL (PREFECT.) 1,92 0,2114 PT IREG 2,35 0,0215 PT M. BRAVU 1,62 0,1416 PT POLICLINICA 2,00 0,2417 PT BLOC PLOMBA 3,64 0,5618 PT LIC. MUZICA 1,23 0,1319 PT TEATRU MUZICAL 0,26 0,0820 PT VULTUR 1,77 0,4121 PT MUZEU 0,58 0,1022 PT ALBATROS 3,36 0,8323 PT AVANTULUI 0,87 0,1224 PT RAZBOIENI 0,84 0,2425 PT 6 MARTIE 2,75 0,6826 SC 111 1,84 0,7027 SC 113 2,83 0,7728 PT BAIA COMUNALA 2,06 0,6029 SC 14 MAZEPA 5,79 1,3230 SC 14 NOU MAZEPA 0,13 0,1031 SC 15 MAZEPA 8,75 1,8632 SC 16 N CENTRU 5,34 1,3433 SC 16 V CENTRU 2,80 0,7134 SC W 3 CENTRU 2,81 0,6335 SC 1 MAZEPA 5,36 1,1236 SC 2 MAZEPA 6,91 1,4737 SC 81 MAZEPA 4,85 0,9538 SC 82 MAZEPA 6,26 1,5639 PT 0 TIGLINA I 4,05 0,7540 PT 1 TIGLINA I 3,53 0,8041 PT 2 TIGLINA I 3,88 0,8342 PT 8 TIGLINA I 3,68 0,8543 PT 4 TIGLINA I 3,34 0,7344 SC 61 TIGLINA I 6,08 1,4545 PT 3 TIGLINA I 3,42 0,9246 PT 5 TIGLINA I 3,53 0,8547 PT 6 TIGLINA I 4,48 1,3048 PT 9 TIGLINA I 2,06 0,9849 PT G1 1,78 0,0050 PT 7 TIGLINA I 5,53 1,0851 SC 17 TIGLINA III 10,60 2,1052 SC 18 TIGLINA III 6,40 1,3753 SC 19 TIGLINA III 4,34 1,0954 SC 20 TIGLINA III 5,52 1,5155 SC 57 TIGLINA III 6,19 1,2956 PT DOINA 5,05 1,0257 SC 22 MICRO 17 8,09 1,5858 SC 23 MICRO 17 6,92 1,3559 SC 24 MICRO 17 3,56 0,9660 SC 54 MICRO 17 3,00 0,84



61 SC 55 MICRO 17 1,50 0,7062 SC 25 MICRO 17 3,80 0,9363 SC 26 MICRO 17 4,72 1,1364 SC 51 MICRO 17 7,86 1,6965 SC 52 MICRO 17 7,63 1,4766 SC 53 MICRO 17 6,84 1,3767 SC 35 CART. DUNAREA 8,43 1,7668 SC 36 CART. DUNAREA 7,94 1,6069 SC 37 CART. DUNAREA 9,05 1,8670 SC 38 CART. DUNAREA 7,79 1,3671 SC 31 CART. DUNAREA 8,96 1,7672 SC 32 CART. DUNAREA 8,63 1,8873 SC 33 CART. DUNAREA 8,86 2,4774 SC 34 CART. DUNAREA 8,62 1,8875 SC 50 CART. DUNAREA 3,20 1,1976 SC 40 CART. DUNAREA 7,17 1,5277 SC 44 CART. DUNAREA 6,19 1,3978 SC 43 CART. DUNAREA 8,70 1,9079 SC 45 CART. DUNAREA 8,21 1,2880 SC 47 CART. DUNAREA 2,67 0,7481 SC 49 CART. DUNAREA 1,99 0,5782 PT UZINA APA 2,72 0,0083 PT I 1 0,4484 PT I 2 0,4485 SC 3 TIGLINA II 2,01 0,6386 SC 5 TIGLINA II 1,82 0,6387 SC 7 TIGLINA II 2,47 0,7988 SC 8 TIGLINA II 2,06 0,6589 SC 9 TIGLINA II 3,85 1,1590 SC 12 TIGLINA II 6,72 1,6391 SC 59 TIGLINA II 5,43 1,2092 SC 1 MICRO 40 5,92 2,1493 SC 2 MICRO 40 7,33 1,6594 SC 3 MICRO 40 8,56 1,6995 SC 7 MICRO 39 7,50 1,7196 PT CAMINE CSG 5,36 1,6897 SC 4 MICRO 38 9,97 1,8798 SC 5 MICRO 38 8,76 1,6399 SC 6 MICRO 39 8,34 1,80100 SC 9 MICRO 13 7,97 1,68101 SC 10 MICRO 13 3,50 0,88102 PT ST. APA FILESTI 0,10 0,25103 SC 104 MICRO 13 7,26 1,71104 SC 58 9,13 1,92105 SC 62 2,65 0,81106 SC 63 6,63 1,64107 SC 64 8,73 2,30108 SC 65 9,23 1,88109 SC 67 8,91 1,85110 SC 71 6,20 1,95111 SC 69 7,31 1,58112 SC 72 5,88 1,36113 SC 90 1,75 0,80114 SC 11 4,40 1,23115 SC 70 7,64 1,65116 SC 73 6,39 1,55117 SC 74 8,17 1,74118 SC 75 5,23 1,23119 PT TURN APA 0,02 0,03120 SC 21 6,89 1,28121 PT APATERM BRANCOV. 0,34 0,00122 PT APATERM CRIZANT. 0,16 0,00123 PT N4- debransat, consumatorii racordati din SC 72124 PT Liceul 8 (Gheoghe Asachi)125 PT Liceul Metalurgic



126 PT 50- Liceul 9 (ICMRSG)127 PT Liceul Pedagogic

128 PT BR 5- nu furnizeaza apa calda de consum siincalzire, inchis la cereea consumatorilor

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Galaţi se situează pe locul4 în ţară după Bucureşti, Timişoara, Constanţa în ceea ce priveşte numărul de abonaţiracordaţi. Prin continuarea şi finalizarea într-un timp rezonabil a izolării termice suplimentare ablocurilor, precum şi prin modernizarea punctelor termice şi a conductelor de transport şidistribuţie, prin asigurarea posibilităţii de reglare şi contorizare la utilizatorii finali se va reuşi ase păstra în bune condiţiuni SACET şi se va demonstra viabilitatea sistemului de cogeneraretermice pentru consumatorii urbani. Aceasta se poate asigura inclusiv prin adoptarea unorsurse de cogenerare de mai mică capacitate şi mai uşor reglabile în funcţie de variaţiile detemperatură şi de viteză a vântului, prin realizarea unor sisteme cu inerţie termică mai redusă,dar şi prin montarea unor module termice la nivel de consumator (scară de bloc, apartament) cuaparatura de siguranţă, reglare şi contorizare aferentă.

In cazul alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună(SACET), soluţia prezintă următoarele avantaje: Eliminarea punctelor de foc de la consumatori şi reducerea poluării mediului, în primul rând aspaţiului învecinat direct cu zonele de locuit; In ceea ce priveşte diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă, montarea aparatelor de înregistrarea temperaturii corpurilor de încălzire (denumite impropriu „repartitoare de costuri”) şi a robinetelortermostatice, cu un program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor decăldură de cca. 20-25% şi la o distribuţie mai corectă a costurilor.

Dezavantajele sunt legate de: Necesitatea prevederii spaţiului şi lucrărilor pentru sursa termică şi coşul aferent, precum şi pentruconductele de transport, distribuţie şi coloane; Dependenţa de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentului termic primar, regimulzilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau programate înfuncţionare; Costul de investiţie mai ridicat decât în cazul utilizării soluţiei cu centrale termice individuale,inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat şi autorizat. Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor pentru alimentareacu gaze naturale numai a maşinilor de gătit; Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale la nivel deapartament

La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecareconsumator, avantajele sunt: Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsura ocupării, ţinând seamaşi de dorinţele celui care va ocupa spaţiul; Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea consumului de energie termicăpentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, precum şi pentru prepararea hranei; Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze naturale, prin modulareasarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal), păstrând un randament ridicat (88…92%) şimenţinând practic constant nivelul emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcţionare. Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de către fiecare utilizator finalîn funcţie de temperatura exterioară, de confortul termic şi de programul dorite, dar şi de posibilităţilefinanciare ale acestuia. Eliminarea totală a reţelelor de distribuţie din subsol şi a coloanelor verticale de agenţi termici (apăcaldă de încălzire şi apă caldă menajeră - consum şi recirculare)



Dezavantajele constau în: Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării sistemelor de evacuare agazelor de ardere de la fiecare microcentrală termică, inclusiv în perioada de varǎ pentru preparareaapei calde menajere, In lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul unei influenţe sensibile amodului de funcţionare a instalaţiei dintr-un apartament asupra celor învecinate, cu diminuareaconfortului termic şi creşterea consumului de energie termică (şi cheltuielilor aferente) în acestea dinurmă Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazul montării unei centraletermice comune putându-se utiliza şi combustibilul lichid ca rezervă). Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivă apropiată, a taxelorpentru combaterea poluării mediului. Riscul de explozie prin obturarea în timp a ţevii de legătură cu diametru mic dintre schimbătorul decăldură de încălzire şi vasul de expansiune sub presiune al microcentralei termice murale (în cazullipsei activităţilor de service sau incorect realizate)

Trebuie subliniat că imobilele de locuit de tip condominiu (blocurile) au fost proiectate şirealizate pentru a funcţiona ca un tot unitar şi într-un regim constant de temperatură, condiţiecare poate asigura şi o funcţionare corectă a sistemului centralizat de alimentare cu energietermică.

4.3.4. TelecomunicaţiiMunicipiul Galaţi este racordat la retelele de telecomunicatii apartinand societatilorROMTELECOM (in cea mai mare parte)- cu capital partial privat, şi respectiv RDS şi UPC cucapital în totalitate privat.

O centrala digitala EWSD (Siemens) - 8000 linii este amplasata pe strada Brailei. Aceastacentrala deserveste unitatile distante aferente diferitelor cartiere. Ea este racordata prin cablude fibra optica cu celelalte centrale telefonice din municipiu si, mai departe,cu magistralele defibra optica care interconecteaza resedintele de judet vecine (Braila - Galaţi - Focsani; Galaţi -Ucraina - Republica Moldova). Centrale telefonice sunt în cartierul Dunărea (8000 linii),Aeroport (8000 linii), Gh. Doja (10000 linii)

Retelele telefonice sunt pozate în canalizaţii subterane 4x4BC pe strada Brăilei , B-dul GeorgeCoşbuc, Ada Marinescu sau canalizaţii secundare (2PVC O 63) în cartierele sistematizate.In zonele periferice retelele telefonice sun de tip aerian pe stâlpii reţelelor electrice de joasătensiune, sau pe fatadele cladirilor.

Municipiul Galaţi are acoperire GSM pentru toate societăţile de telefonie mobilă din ţară.In expolatarea retelelor telefonice ale municipiului se constata unele disfuncţionalităţi legate dediversitatea tipurilor de reţele şi de vechimea acestora. Dezvoltarea urbanistică a municipiuluiGalaţi avuta în vedere în actualul PUG va genera o crestere a necesitatii de instalare de noiposturi telefonice. Pentru satisfacerea acestor cerinte va fi necesara instalarea de noi centraledigitale, de capacitati în concordanta cu necesitatile. Instalarea de noi centrale va fi insotita delucrari de extindere a retelei de telecomunicatii, de tip subteran (sapatura sau canalizatie),pozate pe arterele de circulatie noi propuse. Directia de Telecomunicaţii Galaţi va stabili solutiaoptima de racordare a noilor abonati.

4.4. SolulSolul reflectă impactul climei, florei, faunei, activităţi antropice şi topografiei, asupra materialuluiparental în perioade de timp variabil. Lunar în cadrul laboratorului din ARPM Galaţi au fostefectuate prelevări şi analize de sol conform programului de monitorizare a solului pentruindicatori de nutriţia şi poluarea mediului.



Reţeaua de monitorizare a ARPM Galaţi este alcătuită din 9 puncte de monitorizare amplasateastfel:

- DN 2B (KM11-Loc. Sendreni;- Bariera Traian (km 26- limitrof SC IRICAD);- Santierul Naval Damen (DN2B km 8 – frontieră);- DN 25 (KM 25, Independenţa);- Sediu ARPM Galaţi;- SC Seromgal (Soseaua Galaţi Smârdan, Nr.1 – limitrof Fabica de conserve);- SC ArcelorMittal Galaţi SA (Soseaua Smârdan nr. 1, DJ 221A - latura N);- SC ArcelorMittal Galaţi SA (Soseaua Smârdan nr. 1, DJ 221A - latura E);- Zona Tirighina (DN2B – km6);

Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admisibile, conform OM nr. 756/1997.

Existenţa unei ferme zootehnice la nord-estul oraşului determină creşterea riscului de poluare înspecial a solului cu produse reziduale de origine animală. Aceste produse pot avea un conţinutridicat de NaCl, uree, biostimulatori şi agenţi patogeni, pot contribui la scăderea permeabilităţi isolului sau se pot infiltra, ajungând până la nivelul pânzei freatice, cauzând degradări calitativeale acesteia.

Alte riscuri de poluare, din domeniul zootehnic, pot rezulta în urma utilizării substanţelor chimice,precum detergenţii, în urma procesului de igienizare a grajdurilor.

O clasificare a produselor zootehnice cu risc de poluare, ar putea fi următoarea: cadavre animaliere;dejecţii lichide, semilichide şi solide; gunoi de grajd; resturi furajere; biomasa vegetală.

Aceste produse, în procesul lor de descompunere, pot da naştere anumitor gaze sau substanţecu efect şi impact negativ asupra calităţii apelor a solului sau a sănătaţii şi confortului uman.

Un alt factor poluant al solului din perimetrul municipiului Galaţi îl constituie depozitul de deşeuriTirighina, situat în partea de SV. Principalele riscuri ale acestui depozit sunt reprezentate demodificările aduse în peisaj şi crearea unui disconfort vizual pentru locuitorii municipiului,poluarea aerului din perimetrul acestuia şi nu numai cu mirosuri neplăcute, infestarea apelorsubterane şi de suprafaţă, dar mai ales a solului, prin modificarea fertilităţii acestuia, abiocenozei acestuia la nivelul terenurilor din apropiere.

Principalele tipuri de deşeuri cu risc ridicat de poluare produse la nivelul municipiului Galaţi suntdate de deşeurile industriale, deşeurile menajere şi cele stradale.

Deşeurile industriale din municipiul Galaţi au fost analizate în funcţie de natura activităţilordesfăşurate de principalii agenţi economici generatori de astfel de deşeuri, iar printre aceştiasunt grupaţi pe următoarele categorii de activităţi:

Agricultură, zootehnie şi industria alimentarăNr.crt. Agentul economic Activitatea desfăşurată

1. S.C. Galco S.A. abator şi industria cărnii2. S.C. Martens S.A. fabrică de bere3. S.C. Pescogal S.A. prelucrarea şi industrializarea peştelui4. S.C. Prutul S.A. fabrică de ulei vegetal5. S.C. Zătun S.A. culturi vegetale, creştere animale şi prelucrare carne

Industrie uşoară (textile, mobilă, marochinărie)Nr.crt. Agentul economic Activitatea desfăşurată1. S.C. FAM S.A. marochinărie şi accesorii metalice2. S.C.Galfirtex S.A. fabrică de ţesături, pânzeturiIndustria materialelor de construcţiiNr.crt. Agentul economic Activitatea desfăşurată1. S.C. Somaco S.A. prefabricate betonIndustria construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor



Nr.crt. Agentul economic Activitatea desfăşurată1. S.C. Atlas S.A. utilaj pentru transport şi construcţii siderurgice2. S.C. Elnav S.A. producerea elicelor navale3. S.C. Menarom S.A. producerea echipamentului mecanic naval4. S.C. Intfor S.A. laminare de tablă subţire5. S.C. Şantierul Naval S.A. construcţii şi reparaţii navale6. ArcelorMittal Galaţi SA combinat siderurgicAlte sectoare de activitateNr.crt. Agentul economic Activitatea desfăşurată1. S.C. Peco S.A. comerţ produse petroliere2. R.A. RATU transport urban3. S.C. Remat S.A. recuperare deşeuri şi resturi metalice reciclabile4. S.C. Salubritatea S.A. activitate de asanare şi îndepărtare gunoaie5. RER Ecologic Service SRL servicii de salubrizare către agenţi economici persoane fizice.6. Spitalul Sf. Andrei sănătate

De precizat este faptul că, toţi agenţii economici mai sus enumeraţi produc, depozitează saureciclează deşeurile pe amplasamentul propriu.

Compoziţia deşeurilor menajere produse la nivelul municipiului Galaţi este următoarea: hârtie şicarton, sticlă, materiale plastice, textile, metale, materiale organice compostabile, la care seadaugă o serie de alte materiale inerte. În cea mai mare parte, acestea sunt materiale solide cuumiditate scăzută, excepţie făcând resturile alimentare. În urma descompunerii acestora, prinprocese de fermentare, volumul acestora se reduce treptat, ajungând să fie chiar cu până la70% mai mic.

Deşeurile stradale nu prezintă risc ridicat de poluare, deoarece în cea mai mare parte acesteasunt uşor biodegradabile.

De asemenea, cu risc ridicat de poluare a solului se prezintă şi haldele de steril din incintacombinatului siderurgic ArcelorMittal. Datorită precipitaţiilor, prin procese de spălare însuprafaţă şi infiltrare, anumiţi compuşi chimici pot fi transportaţi la nivelul primelor orizonturi desol până la nivelul pânzei freatice, în acest caz fiind afectate şi apele subterane (Foto 11).

Riscuri epidemiologiceÎn acest sens, două mari surse ce prezintă astfel de riscuri au fos identificate la nivelulmunicipiului Galaţi. Prima sursă ce prezintă un astfel de risc este depozitul de deşeuri menajereTirighina. Aici s-a constatat faptul că, actualele metode de colectare, transport şi depozitare adeşeurilor solide urbane care sunt depozitate în acest areal, favorizează apariţia şi dezvoltareaagenţilor patogeni, care determină la rândul lor dezvoltarea unor agenţi cu risc epidemiologiccrescut, cum ar fi: insectele, şoarecii şi şobolanii, ciorile şi câinii vagabonzi.

Cea de-a doua sursă, cu un grad de risc şi mai ridicat de risc epidemiologic îl reprezintădepozitul neorganizat de deşeuri animaliere, din apropierea Lacului Brateş, o destinaţie turisticăde weekend des frecventat de locuitorii municipiului şi din împrejurimi, în special în perioadaestivală.

Nu detinem date cu privire la calitatea solurilor în zona, dar apreciem ca probabilitatea deaparitie a unor zone poluate ca urmare a depunerilor atmosferice este putin probabila, insaapare posibilitatea contaminarii ca urmare a depozitarilor de deşeuri menajere (depozitneconform Tirighina) şi infiltrarii apelor uzate menajere.

Pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor înpantă, precum şi împădurirea acestora. În zonele cu pantă mare în care fenomenele deeroziune a solului şi prăbuşirile de mal sunt pronunţate sunt necesare lucrări de amenajarespecifice regularizării albiilor şi de consolidare a maluri lor apelor.Conform prevederilor Ordinului comun nr. 1552/743 din 2008 emis de MMDD şi MADRpentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole,Municipiul Galaţi nu este nominalizată în lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi.



4.5. BiodiversitateCa şi prioritate strategică, pentru componenta de biodiversitate se are în vedere protecţiamediului şi dezvoltarea durabilă, precum şi valorificarea economică a potentialului natural şiantropic. Prin PUG se propune reabilitarea zonelor poluate istoric ca urmare a activităţilordesfăşurate de-a lungul timpului (închiderea depozitelor neamenajate şi reconstrucţia ecologicăa solurilor afectate de poluare, restaurarea tuturor terenurilor degradate în diferite condiţii (deex: exploatări petroliere) şi refacerea peisajelor naturale anterioare degradării), precum şireîmpădurirea zonelor exploatate, intensiv defrişate, cu pericol de alunecări şi reîmpădurireaterenurilor virane necultivate. Stabilirea intravilanului nou propus la limita ariilor naturaleprotejate, reglementarea activităţilor şi stabilirea masurilor de protejare, au drept scopmentinerea starii actuale de conservare a acestora.

4.6. Mediul social şi economicDin analiza obiectivelor prevăzute în PUG Galaţi se poate aprecia că toate propunerile sunt încorelare cu prevederile legislaţiei sectoriale şi cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţieimediului şi nu aduc atingere acestuia. Stabilirea funcţiunilor principale a terenurilor prin zonareateritorială crează posibilitatea îmbinării activităţilor economice cu măsuri de protecţia mediului şia populatiei. Planul Urbanistic General crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale;nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activităţi economice.De fapt în Plan nu se face referire la specificul activităţii economice ce se poate dezvolta înoraşul Galaţi. De acest aspect se va ţine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noileinvestiţii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avândaceastă destinaţie se vor impune condiţiile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru anu prejudicia calitatea mediului, starea de sănătate a populaţiei şi confortul locuirii. Aplicareamăsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltăriidurabile a localităţii.

4.7. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonicÎn privinţa monumentelor înscrise pe Lista MCC din 2004, ca şi a celor care urmează, prinprocedura specifica a MCC, să fie înscrise pe lista monumentelor, indiferent de situarea lor înmunicipiu, intervenţiile de orice natura vor fi realizate pe baza documentaţiilor elaborate despecialişti atestaţi de MCC, în conformitate cu prevederile legale, în urma avizelor emise deDCCPN (în cazul monumentelor de grupa B) sau de CNMI, prin secţiunile de specialitate, încazul monumentelor de grupa A.

4.8. Zgomot şi vibraţiiPoluarea fonică este dată zgomotele (sunetele), care sunt, în genereal, neplăcute, supărătoare,deranjante, în anumite cazuri devenind chiar dureroase la nivelul auzului uman. Au fost monitorizateşase caracteristici de sunet, care descriu zgomotul la nivelul percepţiei unui individ : intensitatea,frecvenţa, durata, tăria sonoră, discordanţa şi iritabilitatea. Deplasarea sunetului se efectuează subforma undelor, iar cu cât este mai mare înălţimea sau amplitudinea acesteia, cu atât şi forţa sauintensitatea este mai mare. Intensitatea sunetului se măsoară prin intermediul decibelilor (dB), iarfrecvenţa se măsoară în hertzi (Hz). Nivelul normal de percepţie al auzului este situat în intervalul 20– 20000 Hz. Pentru a regla nivelul acustic măsurat, datorită faptului că auzul uman nu are acelaşinivel de sensibilitate, se utilizează un filtru de „ponderare A”. Unităţile de măsură pentru acest nivel demăsurare este „dBA” sau „dB(A)”.

Din analizele efectuate asupra municipiului Galaţi, s-a observat faptul că cei mai mari poluatori fonicisunt traficul rutier şi Combinatul Siderurgic ArcelorMittal. În timpul zilei, traficul rutier înregistrează ovaloare a zgomotului de 70 dB. În urma măsurătorilor efectuate, la 12 din cele 31 de puncte de



monitorizare s-au observat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil, măsurători conformSTAS 10009/88 – Acustica urbană.În urma măsurătorilor efectuate în interiorul Combinatului SC ArcelorMittal Galaţi SA, în unele zonedin şantierul naval, s-au constatat depăşiri ale valorilor maxime admisibile cu 20 dB. (valoareaînregistrată fiind de 85 dB). În cadrul combinatului siderurgic, sursele de poluare au fost împărţite îndouă categorii:1. Puternic poluante: LTG 1 – ajustaj; LBC – trenul finisor; caja Vo şi D5, calea cu role de evacuare,

ajustaj; LBR – dresare, tandem; LTG 2 – ajustaj.2. Uşor poluante: LTG 1 – paturile de răcire; LBC – trenul finisor, cuptoare cu propulsie, LBR –

cuptoare clopot.

Măsurătorile din cadrul uzinei cocso-chimice arată faptul că aici există puţine surse de poluare fonică,dar valorile înregistrate depăşesc cu mult limita maximă admisibilă.Măsurătorile în cadrul UPSRS au fost împărţite de asemenea în două categorii:1. Puternic poluante: PM2 – hala; Turnătoria mixtă – zon dezbatatoare şi cuptoare electrice; Forja –

ambele ateliere în condiţiile funcţionării turor utilajelor; Ansamble sudate.2. Uşor poluante: PM1 – hala, Forja mică – zgomotul de fond.

În incinta Uzinei de aglomerare furnale (UAF) din cadrul Combinatului Siderurgic ArcelorMittal,măsurătorile efectuate au condus la împărţirea surselor de poluare în trei clase:1. Foarte puternic poluante: Aglomerare 1 – hala exhaustoare; Aglomerare 2 – linia de exhaustoare

– maşina 7 hala exhaustoare; Furnale – ventilatoare caupere; Fabrica de var – ciururi (cota +30).2. Puternic poluante: Aglomerare 1 – tobe amestec secundar, ciururi la rece, concasoare cu valţuri,

Aglomerare 2 – ventilatoare de insuflare la răcitor circular; Fabrica de var – platforma cuptoarerotative, încărcare buncăre (cota +30).

3. Slab poluante: Aglomerare 1 – hala maşini de aglomerare; Furnale – zona gaze arse – cauper,platforma cauper; Fabrica de var – Exhaustor desprafuire, instalaţie sortare (cota +10, +30).

Măsurătorile din cadrul uzinei oţelării refractare au evidenţiat următoarele surse puternic poluante:- Cazane OLD – hala exhaustoare,- Sala electro – pompe de alimentare.

În cadrul Uzinei de producere şi distribuţie a energiei siderurgice au fost identificate două categorii desurse de poluare:1. Foarte puternic poluante: Fabrica de oxigen – hala compresie, centrala aer comprimat, hala

separare; suflante.2. Uşor poluante: Fabrica de oxigen – curtea fabricii; suflante – cabina de comandă.

Măsurătorile efectuate în jurul uzinei Electrocentrale au evidenţiat ca zone puternic afectate depoluare fonice, cea de nord, sud şi est; iar ca zonă mai puţin afectată de poluarea fonică, zona devest, dar şi aici cu importante depăşiri ale valorilor maxime admisibile.

Concluziile raportului privind calitatea factorilor de mediu în Municipiul Galaţi, cu privire la poluareafonică arată ca există două tipuri mari de surse de poluare fonică: Prima categorie o reprezintă acele surse care îşi fac simţită prezenţa numai în cadrul PlatformeiIndustriale ArcelorMittal Galaţi; surse frecvente care au influenţă numai asupra personalului angajat alArcelorMittal care deserveşte utlazul respectiv sau în anumite cazuri secţia respectivă. Aceste surseîşi pun amprenta asupra sănătăţii personalului sau pot influenţa chiar productivtatea şi calitateamuncii. A doua categorie de surse de poluare sunt în afara perimetrului ArcelorMittal Galaţi, acestea suntpuţin numeroase şi se constituie în factori restrictivi în desfăşurarea activităţilor personalului din altesocietăţi şi chiar a unei părţi din municipiul Galaţi.Primaria municipiului Galaţi a realizat un studiu privind zgomotul ambiental, fiind luate în considerarevalorile privind zgomotul industrial, zgomotul rutier şi zgomotul de trafic pe sine.



Harta zgomot industrial (ZI) - Sursa : www.primaria.Galaţi.ro

Harta zgomot industrial (NOAPTE) - Sursa : www.primaria.Galaţi.ro

www.primaria.Galati.ro




Harta zgomot trafic rutier (ZI) - Sursa : www.primaria.Galaţi.ro

Harta zgomot trafic rutier (NOAPTE) - Sursa : www.primaria.Galaţi.ro





Harta zgomot Trafic pe sine (ZI) - Sursa : www.primaria.Galaţi.ro

Harta zgomot trafic pe sine (NOAPTE) - Sursa : www.primaria.Galaţi.ro





4.9. PeisajulReferitor la Zona spaţiilor plantate, agrement, sport, perdele de protective, se constataexistenta urmatoarelor tipuri de spatiu verde amenajat care se afla în administratia ConsiliuluiLocal: zona de faleza, parcuri, gradini, scuaruri, peluze stradale, zone verzi amenajate aferentefunctiunilor administrative, de invatamant si sanatate. Gradina Botanica, cu o suprafata de cca18ha, se afla in administrarea Consiliului Judetean. De asemenea in administrarea ConsiliuluiLocal se afla si zone de agrement, precum si cimitirele.

Situatia spatiilor verzi la nivelul anului 2009 a fost preluata din „Studiul de fundamentare cucaracter analitic privind serviciile publice si comerciale, inclusiv evaluarea cantitativa sicalitativa a dotarilor si a fluxurilor functionale aferente acestor servicii”- UDJ Galati, cares-a bazat pe datele puse la dispozitie de ADP Galati.

a. SPATII VERZI PUBLICE AMENAJATE, cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri,fasii plantate

PARCURI, GRADINI

Nr.crt. Locaţia Suprafaţa (mp)

1 PARC TURN TV 17215

2 PARC UNICOM- str. Tecuci 7980

3 PARC GHEORGHE ASACHI- aferent Spitalul de Copii 1800

4 PARC SAHIŞTI- str. Saturn 2000

5 GRADINA PUBLICĂ 66138

6 ORAŞELUL COPIILOR 7100

7 PARC BARLĂDEANU- staţie Ţiglina I 300

8 PARC CFR- Str. Domnească, rondou capăt traseu 102 17000

9 PARC MIHAI EMINESCU- vis-a-vis Winmarkt 2800

10 PARC ROMARTA 900

11 PARC SPICU 3500

12 PARC CLOŞCA- langă Inelul de Rocadă 16200

13 PARC LIBERTĂŢII- str. Libertăţii c/c str. Basarabiei 8935

14 PARC 13 IUNIE- Port 3800

15 PARC 1907- langă Viaţa Liberă 605

16 PARC PREFECTURĂ 1200

17 PARC PRIMĂRIE 630

18 PARC RIZER- aferent str. Traian 26410

19 FALEZA SUPERIOARĂ- PELUZA 15800

20 FALEZA INFERIOARĂ- PELUZA 75638

21 FALEZA INFERIOARĂ - TALUZ 112140

22 PARC “TRIUNGHI ATERIZARE” 7537

23 PARC SELGROS 45500

TOTAL PARCURI 441128

SCUARURI


1 PIATA ENERGIEI( RONDOU) 1700

2 TALUZ BISERICA PRECISTA 1850



3 CAMIN SFANTUL SPIRIDON 2850

4 CASA DE CULTURA 3485

5 DISCO VIP 1750

6 BLOCURILE V- PIATA CENTRALA 1852

7 PATINOAR 1542

8 CAMINE STUDENTESTI 5000

9 I. C. BRATIANU- Elice 1450

10 PASTILE “ ULTIMUL LEU” 630

11 AFERENT POTCOAVA 400

12 COMPLEX FRANCEZI 836

13 R1- R4- Mazepa, aferent magazin Orange 5485

14 MICRO 40( RONDOU) 5300

15 RONDOU I.C. FRIMU 3300

16 RONDOU GARA 162

17 RONDOU MICRO 19 400

18 AFERENT UZINA DE APA 3200

19 SCUAR GH. DOJA 1782

20 AFERENT ULTIMUL LEU 1050

21 AFERENT TALUZ BCR 450

22 AFERENT VOX CENTER 380

23 AFERENT BL.”TINERENT”- aferent str. Domneasca 800

24 CEC, MODERN, MASTER 300

25 AFERENT ASIROM 300

TOTAL SCUARURI 46.254

FASII PLANTATE (PELUZE STRADALE)


1 STR. GH. ASACHI 1000

2 STR. H.COANDA+ STR. GH. VENTURA 6300

3 MAGISTRALA SIDEX 800

4 STR. NAE LEONARD 3134

5 STR. OLTULUI 3000

6 STR. STADIONULUI 1200

7 STR. TRAIAN VUIA 6632

8 STR. MILCOV 4200

9 STR. GH.DOJA 2900

10 PRELUNGIREA DOMEASCA 2200

11 STR. TECUCI 2150

12 STR.PORTULUI 1725

13 STR. NAVELOR 2500

14 STR.ARMATA POPORULUI 400

15 STR. CONSTRUCTORILOR 1500

16 STR. CRIZANTEMELOR 3300

17 STR. CLOSCA 800



18 STR. SATURN 7600

19 STR. REGIMENTUL 11 SIRET 5200

20 STR. D. BOLINTINEANU 1050

21 STR. EGALITATII 2900

22 STR. M.BRAVU 860

23 STR.GARII 665

24 STR. RIZER 1375

25 STR. EROILOR 350

26 STR. TRAIAN 6100

27 STR. STIINTEI 5143

28 STR. GRADINA VECHE 3200

29 STR. ADA MARINESCU 4900

30 STR. ALBA IULIA 400

31 PREL. TRAIAN 3660

32 LATERAL BRAILEI 2600

33 TALUZ BCR 850

34 STR. ANA IPATESCU 4750

35 STR. DOMNEASCA 5420

36 STR. PRUNDULUI 2100

37 STR. STELEI 2830

38 STR. FRUNZEI 1880

39 STR. DR. CARNABEL 770

40 STR.CEZAR 1900

41 STR. ALEXANDRU CEL BUN 3120

42 STR. FEROVIARILOR(AFERENT BLOCURI ANL) 11200

43 STR. BRAILEI (CENTRAL) 10631

44 B-DUL G. COSBUC 16900

45 PRELUNGIREA BRAILEI 7600

46 PRELUNGIREA COSBUC 2650

47 B-DUL GALATI 2600

48 “DRUMUL HOTILOR”,de la trecere bac, spre Turn Tv 1100

49 AFERENT UZINA DE APA 4530

TOTAL PELUZE STRADALE 170975

TOTAL :a. SPATII VERZI PUBLICE AMENAJATE, cu acces nelimitat: parcuri, gradini,

scuaruri, fasii plantate = 658357 mp = 65,84 ha

b. SPAŢII VERZI PUBLICE DE FOLOSINŢĂ SPECIALIZATA(gradini botanice si zoologice / baze sau parcuri sportive pentru practicarea

sportului de performanta) :

GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE- COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢELE NATURII, care dispune de un teren de 180000

mp, din care suprafaţă construită 4.740 mp. S= 18 HA



BAZE SAU PARCURI SPORTIVE PENTRU PRACTICAREA SPORTULUI DE PERFORMANTA- STADION DUNĂREA - suprafaţa totală 1,7 ha, din care 0,5 ha teren de joc cu gazon natural;

- PATINOARUL ARTIFICIAL - suprafaţă teren antrenament 16940mp, din care suprafaţă construită5460 mp; spatii verzi = 11480 mp = 1,15 ha

TOTAL : b. SPATII VERZI PUBLICE DE FOLOSINŢĂ SPECIALIZATA = 20,85 ha

c. SPAŢII VERZI PENTRU AGREMENT - aflate în proprietatea Consiliului Local:- PLAJA DUNĂREA - suprafaţa totală de 7,6 ha, din care 2,3 ha neamenajate si 0,5 ha taluz abrupt,restul suprafaţă construită;

TOTAL SPATII VERZI AMENAJATE IN INTRAVILAN MUN. GALATI (a+b+c) = 94,29HA, la care se adauga: d. SPATIILE VERZI INSUFICIENT AMENAJATE SAU NEAMENAJATEin suprafata de 65,09 ha, cf. masuratori pe suport topografic 2010-2011. Astfel, TOTAL SPAŢIIVERZI (spatii plantate, agrement, sport, perdele de protectie), cf. bilant teritorial este159,38 ha

Se obtine astfel o suprafata de spatiu verde pe locuitor de 6,89 mp pe locuitor (1593800mp / 231204 loc). Mentionam insa, ca in aceasta suprafata nu au fost introduse cotele specificeapartinand urmatoarelor zone functionale, care sunt cuprinse in bilantul teritorial: INSTITUTIIPUBLICE SI SERVICII / COMERT SERVICII / UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE / PADURI,TERENURI FORESTIERE / GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE.

In continuare, se va prezenta modul de calcul pentru cunoasterea situatiei reale de spatiiverzi pe locuitor.

Zona in intravilan a spatiilor plantate, agrement, sport, perdele de protectie,conţine, cf. Legii nr. 313/2009, Art. I, pct 4, se prezinta astfel:A) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate;B) spatii verzi publice de folosinta specializata:

1. gradini botanice si zoologice;2. cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de

protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire;3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta;

C) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri si bazesportive;D) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa;E) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica ;F) paduri de agrement.Fata de cele prezentate mai sus, tinand cont de prevederile Legii nr. 313/2009 si HG nr.525/1996 + HG nr. 490/2011 si Ordinului MS nr. 536 / 1997, bilantul real al suprafeteloramenajate ca spatii verzi existente se prezinta astfel:

terenuri care intra in bilantul general la pozitia SPATII PLANTATE, SPORT, AGREMENT,PERDELE DE PROTECTIE, in suprafata totala de 159,38 ha, asa cum s-a prezentat anterior lapunctele a+b+c+d.

spatii verzi publice de folosinta specializata, aferente dotarilor publice (crese, gradinite,scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire) - intra inbilantul general numai la pozitia GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE, cu urmatoarea situatiecf. ADP:

- CIMITIR „ETERNITATEA” amplasat pe Bdul. G. Coşbuc are o suprafaţă totală de 21,21 ha,din care morminte şi alei de trecere 19,34 ha. În actuala cartare a cimitirului, există 122parcele ce conţin 23.650 locuri concesionate; 1,87 ha spatii verzi



- CIMITIR „SFÂNTUL LAZĂR” este amplasat în partea de vest a oraşului, aferent străziiConstantin Levaditti. Se întinde pe o suprafaţă de 31 ha, din care 7 ha extindere, cu un numărtotal de 29.938 locuri de inhumare ; cca 8,00 ha spatii verzi- CIMITIR „ŞTEFAN CEL MARE” este situat în partea de N-V a municipiului Galaţi şi seîntinde pe o suprafaţă de circa 10,54 ha din care, 8.550,93 mp pentru înhumare şi suprafaţătotală construită de 148,07 mp. Din fonduri pentru investiţii s-au finalizat un număr de 400locuri de înhumare, pe o suprafaţă de 7.000 mp; 9,68 ha spatii verzi- CIMITIR „CATUSA” este situat în partea de S-V a municipiului Galaţi şi se întinde pe osuprafaţă de circa 5,00 ha; 1,30 ha spatii verzi (masurare pe suportul topo)- CIMITIR „EVREIESC” este situat în partea de N-V a municipiului Galaţi şi se întinde pe osuprafaţă de circa 14,00 ha; 12,00 ha spatii verzi (masurare pe suportul topo)

TOTAL SPAŢII VERZI AFERENTE CIMITIRELOR = 32,85 ha

*Nu s-au introdus suprafetele aferente institutiilor publice si serviciilor, deoarece nuexista date certe privind aceasta situatie.*De asemenea nu s-au introdus nici suprafetele de spatii verzi pentru protectia lacurilor

si cursurilor de apa, precum nici culoare de protectie fata de infrastructura tehnica.

paduri de agrement- intra in bilantul general la pozitia PADURI, TERENURI FORESTIERE =95,68 ha;

spatii verzi aferente unitatilor industriale, depozitari, unitati agricole- *nu s-au introdussuprafetele deoarece nu exista date certe privind aceasta situatie.

Se poate obtine astfel real, o suprafata de spatii verzi totala de 287,91ha (in care nuintra, insa suprafetele mentionate *), pentru fiecare locuitor revenind 12,45 mp. / locuitor,sub normele in vigoare de 26,00 mp/locuitor. Totusi, conform datelor furnizate de Primaria -spatiul verde mp/locuitor ar fi de 14,28 mp/locuitor.

Zonele special amenajate pentru desfăşurarea activităţilor de picnic potrivit Legii nr. 54/2012, conforminformaţiilor furnizate de Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat alJudeţului Galaţi, sunt:

a) Plaja Dunarea (functionare sezoniera 15mai-15 septembrie)- program pentru public in intervalul orar 7-19;- dotӑri: 12 mese cu cate 6 scaune/masa, din beton - mozaic; 12 gratare metalice.- tarif: 6 lei/persoana adulti si 4 lei/persoana copii, elevi, studenti, pensionari;- tarif parcare auto: 4 lei/loc.

b) Lac Vânӑtori (functionare sezoniera aprilie-15 septembrie )- program pentru public in intervalul orar 7-19;- dotӑri: 10 mese metalice mobile, 10 banci metalice mobile, 18 gratare metalice;- tarif: 6 lei/persoana adulti si 4 lei/persoana copii, elevi, studenti, pensionari;- tarif parcare auto: 4 lei/loc.

c) Punctul de protectie Zatun (S = 4.500 mp) este destinat activitatilor de recreere si cuprinde un parc,un loc de joaca pentru copii si o fantana arteziana.

In apropierea luciului de apa sunt următoarele dotări: mese, bancute, gratare, cosuri degunoi, foisoare dotate cu banci si masute. De asemenea, sunt amplasate containere pentru gunoiulmenajer si pentru deseurile selective precum si toalete ecologice.



O parte din tipologiile existente în oraş sunt amenajate, beneficiind de elemente valoroasehorticole, precum şi de fantani arteziene, de lucrari de arta plastica şi arta monumetala (ParculMihai Eminescu situat în centrul municipiului, Parcul 13 Iunie amplasat în zona Portului, ParculCFR din nordul orasului, Parcul Closca şi Gradina Publica).

Sistemul verde la nivel muncipal, cuprinde Gradina Publica, monument de arta peisagistica,cuprins la nr. 109 în Lista monumentelor istorice aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr.2314/8 iulie 2004, care se întinde pe o suprafata de 66.138 m.p.

Situata în apropierea Complexului Studentesc, Gradina publica reprezinta o zona amenajatapeisagistic cu functiunea dominanta de odihna, relaxare şi recreere cu numeroase elemente dearta plastica (statui), de unde se poate admira în plan indepartat al perspectivei Lacul Brates şipartea estica a orasului (Parcul Navigatiei - Gara fluviala), opera a arhitectului Peter Antonescu.Este dominata în centru de monumentala fântâna arteziana, fiind o mare atractie pentrulocuitori.



Vegetatia este abundenta, formata din arbori şi arbusti, precum şi din amenajari florale. înGradina Publica se afla amplasat un chiosc destinat concertelor de fanfara, o zona pentru jocuristatice (sah) şi este ambientata cu operele de arta, spatii de joaca pentru copii, care creeaza uncadru ambiant placut. Odinioara în aceasta gradina, se jucau popice şi cricket.

Din punct de vedere istoric Gradina Publica se regasete înca din 1842 pe un plan al orasuluiîntocmit de arhitectul Ignat Rizer, care a elaborat şi proiectul dupa care a fost amenajataGradina. Lipsa mijloacelor financiare a întârziat insa intentiile edililor orasului, abia în 1861 fiindparcelat terenul, şi construindu-se o sera pentru flori, unde au fost adusi arbusti din Austria şiTurcia. De asemenea, de pe mosia Docaneasa (Golasei) a lui Lascar Catargiu au fost adusi1000 de arbori indigeni. S-au plantat frasini, castani, plopi, mesteceni, artari, brazi, carora li s-au alaturat amenajarile florale (crizanteme, hortensii, lalele, narcise etc.).

Tot în acea perioada, s-a consolidat malul Lacului Brates, s-a executat gardul, s-au construitfântâni arteziene şi bazinul cu apa, lucrari care au durat pâna prin 1890. Au fost ridicate unbufet şi un pavilion pentru fanfara. Gradina Publica este un loc peisagistic cu mare potentiallocal, unde este insa nevoie de o reamenajare specifica unui parc reprezentativ la nivelmunicipal.

Amenajat în 1869, Parcul Eminescu pastreaza inca câtiva arbori contemporani cu MihaiEminescu care a poposi aici de mai multe ori, mai ales în ultima parte a vietii. În parc exista unmic lac artificial şi un loc amenajat unde-n trecut fanfara militara sustinea recitaluri. Esterenumit datorita prezentei statuii lui Eminescu opera a sculptorului Gr. Storc, dezvelita în 1911.Grădina Botanică din municipiu este importanta la nivelul sistemului verde munciicpal, prinsuprafata şi prin solutiile arhitecturale gasite care completeaza peisajul, fiind inclusa înComplexul Muzeal Stiintele Naturii care domina malul stâng al Dunarii . Aici pot fi admiratecolectiile de plante din zonele tropicale şi subtropicale (cactusi, euforii, palmieri, crotoni,muscate, begonii, etc.), precum şi rozariul care cuprinde peste 200 de soiuri de trandafiri. Flora



şi vegetatia României se impune de pe versantul sudic însorit al gradinii prin speciile de arborişi arbusti – peste 3000 deexemplare. În luna tufele de bujori atrag prin petele rosii de culoare,spre nord multe specii de stejar alcatuiesc „padurea de arama”, iar cele peste 50 de exemplarede mesteceni alcatuiesc „padurea de argint”. Gradina japoneza cu lampionul, cascada lacul şinuferii invita la meditatie.

Un scuar ce ar trebui integrat în sistemul verde municipal, este cel situat la sensul giratoriu dinGalaţi numit Parcul Cloşca. Aici se intersecteaza mai multe strazi din oras, doua dintre ele fiindcele mai importante, şi anume Strada Brailei şi Strada Siderurgistilor, acestea fiind cele maimari bulevarde din orasul Galaţi. Acest scuar face parte din tipologia de relaxare şi odihna,pentru cei mici existand un loc de joaca pentru copii. Tot aici pot fi admirate interesante operede arta moderna, realizate din metal.

Zona aferenta Falezei Dunării este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului, loc istoric şide promenada, zona unde sunt organizate evenimente locale (concerte muzicale, întrecerisportive - concerte "La Elice" şi Crosul Copiilor). De şi municicpiul are potential foarte mare înceea ce priveste zonele de sport-agrement, acesta zona este singura unde s-au valorificataceste resurse, oferind de asemenea şi relaxare şi agrement prin spatiile verzi amenajate.

Situat pe Strada Domneasca, Parcul C.F.R. este amplasat la capatul din nord al acesteia, înanii regimului comunist s-a numit mai întâi "Parcul Pionierilor" apoi dupa 1990 s-a revenit ladenumirea primita initial. La intrarea în acest parc, inainte se afla un monument format dintr -ocoloana cilindrica de marmura de Pentelic, înalta de noua metri, în vârful careia se gasea unvultur negru cu aripile desfacute pentru zbor, numit Monumentul eroilor de la Constangalia(localitate lânga Cahul), comandat în 1865, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, sculptoruluigalatean Vasile Scutari pentru a cinsti memoria celor 18 soldati români cazuti în lupta cu 300 depolonezi, organizati în Imperiul Otoman, ce încercau ca prin Basarabia sa ajunga în Polonia.Monumentul a fost terminat dupa abdicarea domnitorului (11 februarie 1866) şi abia în 1914Primaria a putut sa-l amplaseze în locul amintit. Autoritatile comuniste aflate la putere l-au



darâmat dupa 1948. Piesa cea mai importanta din acest parc o constituie Pavilionul rustic adusdin Parcul "Mihai Eminescu".

Este construit din beton armat iar finisajul imita coaja de copac. Poarta semnatura inginerului V.Petrescu. Spatiul verde este am,enajat, exista un fond arboricol şi arbustiv valoros, precum şironduri florale şi amenajarile pentru copii şi adulti.

Cf statisticilor transmise, în anul 2008 în municipiul Galaţi s-au plantat 11.863 buc. arbori,12.950 buc. arbusti, 78.427 buc. gard viu, 719.743 buc. flori, 27.925 mp gazon. Conform datelorfurnizate de Primaria - spatiul verde mp/locuitor este de 14,28 mp/locuitor. Suprafata totala aparcurilor din municipiul Tecuci este de 332.000 mp, iar a zonelor de agrement şi scuarurilor(dintre cvartalele de locuinte) este de 210.052 mp.

In bilantul propus, zona de spatii verzi, agrement, sport, perdele de protectie a fostdeterminata prin masuratori pe suportul topo 2011, cf. cu plansa in care sunt prezentate UTR-urile. In continuare, pentru o mai facila urmarire a locatiilor ce intra in cadrul bilantului propus lazona de spatii verzi, agrement, sport, perdele de protectie, se face o trecere generala inrevista a acestora, cu precizarea unor suprafete estimate:a. spatii verzi publice amenajate, cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate= 65,84 ha, care se mentin de la bilantul existent.b. spaţii verzi publice de folosinţă specializata (gradini botanice si zoologice / baze sauparcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta) =20,85 ha, care se mentin dela bilantul existentc. spaţii verzi pentru agrement - aflate în proprietatea Consiliului Local: - 7,6 ha, care sementin de la bilantul existent

La aceste locatii de spatii verzi ce se mentin din bilantul existent, se adauga urmatoarelelocatii prin propunere:d) in zona de extindere Brates (375,14 ha) in partea de N, se propun urmatoarele zone de spatiiverzi, in suprafata de cca 105,00 ha;

-zona mixta agrement / loisir – cca 75,00 ha-zona verzi, agrement, fasii plantate – cca 12,00 ha-zona verde pietonal cu functii comerciale- cca 18 ha

e) in partea de est, taluzul spre valea orasului, spatii verzi, fasii protectie – cca 10,00 ha;f) in partea de nord-est a intravilanului, –cca 36,00 ha si anume: pe malul de vest al LaculuiBrates –cca 26,00 ha, precum si in zona Barierei Traian se propune o zona de spatii verzi,agrement, fasii plantate de cca 10,00 ha;g) in partea de vest a intravilanului (intre municipiu si platforma combinatului siderurgic, la nordde lacul Catusa) se propune o zona de agrement / loisir – cca 142,00 ha;h) malurile de est si vest ale Lacului Catusa, precum si cel dinspre partea de nord-vest, sepropune a se amenaja ca spatii verzi, agrement, fasii plantate, de cca 76,00 ha;i) la sud de cimitirul Sf. Lazar, se propune o zona protejata pe baza normelor sanitare, de cca7,00 ha;j) la sud- vestul intravilanului, pe malul de nord al Siretului, in zona Barbosi, se propune o zonade spatii verzi, agrement, sport, fasii plantate, de cca 56,00 ha.k) in partea de sud a intravilanului, pe malul Siretului, in zona podului peste Siret, se propune ozona mixta de agrement Faleza Dunarii, de cca 25,00 ha; de asemenea, zona mixta deagrement Faleza Dunarii se propune de-a lungul intregului curs al Dunarii de la sud-vest spresud-est, cca 24,50 ha;l) in partea de sud a intravilanului, in Micro 21, spre Dunare, se propune o zona de spatii verzi,agrement, sport, de cca 10,00 ha;m) in partea de est a intravilanului, se propune o zona de spatii verzi , fasii de protectii, de cca10,00 ha;



n) zone de protectie: pe malul Dunarii, pe malul Siretului, culoare verzi pentru infrastructura –184,16 ha;

Se obtine astfel o suprafata de spatiu verde pe locuitor de 33,73 mp pe locuitor (7799500mp / 231204 loc). Mentionam insa, ca si la situatia existenta, ca in aceasta suprafata nu au fostintroduse cotele specifice apartinand urmatoarelor zone functionale, care sunt cuprinse in bilantulteritorial: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / COMERT SERVICII / UNITATI INDUSTRIALE SIDEPOZITARE / PADURI, TERENURI FORESTIERE / GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE.

In continuare, se va prezenta modul de calcul pentru cunoasterea situatiei propuse reale despatii verzi pe locuitor.

Fata de cele prezentate mai sus, tinand cont de prevederile Legii nr. 313/2009 si HG nr.525/1996 + HG nr. 490/2011 si Ordinului MS nr. 536 / 1997, bilantul real al suprafeteloramenajate propuse ca spatii verzi se prezinta astfel:

terenuri care intra in bilantul general la pozitia SPATII PLANTATE, SPORT, AGREMENT,PERDELE DE PROTECTIE, in suprafata totala de 779,95 ha.

spatii verzi publice de folosinta specializata, aferente dotarilor publice (crese, gradinite,scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire ) - intra inbilantul general numai la pozitia GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE, cu aceeasi situatie cacea existenta : - spaţii verzi aferente cimitirelor = 32,85 ha

*Ca si la situatia existenta, nu s-au introdus suprafetele aferente institutiilor publice siserviciilor, precum nici culoare de protectie fata de infrastructura tehnica

paduri de agrement- intra in bilantul general la pozitia PADURI, TERENURI FORESTIERE =69,66 ha;

spatii verzi aferente unitatilor industriale, depozitari, unitati agricole- *Ca si la situatiaexistenta, nu s-au introdus suprafetele aferente unitatilor industriale, depozitari, unitati agricole.

Se poate obtine astfel real, o suprafata propusa de spatii verzi totala de 882,46ha (incare nu intra, insa suprafetele mentionate *), pentru fiecare locuitor revenind 38,16 mp/locuitor, peste normele in vigoare de 26,00 mp/locuitor.

4.10. Gestionarea deşeurilor4.10.1. Deşeuri generateTipuri de deşeuri generate în Municipiul Galaţi sunt rezultate din următoarele activităţi:industrie; comerţ; servicii publice; transport; turism; activităţi de recreere-cultură-sport.Categoriile de deseuri generate de activitatile mentionate mai sus sunt următoarele:- Deseuri industriale;- Deseuri menajere şi asimilabile din comert, industrie şi institutii;- Deseuri din servicii municipale;- Deseuri din constructii şi demolari;- Namol orasenesc;- Deseuri de productie nepericuloase şi periculoase;- Deseuri de baterii şi acumulatori;- Deseuri din activitati medicale;- Deseuri electrice, electronice şi electrocasnice;- Vechicule scoase din uz;- Uleiuri uzate;- Bifenili policlorurati şi alti compusi similari.



Operatorii economici autorizaţi pentru activitatea de colectare a deseurilor de ambalaje şi carepreiau aceste deseuri direct de la generatori persoane juridice si/sau persoane fizice, învederea valorificarii lor, sunt: SC Rer Ecologic Service SRL; SC Danicad SRL; SC TangoScraps Recycling Company SA; SC Ecotaste SRL; SC Sator SRL; SC Eco Prod Service SRL;SC Legislat SRL; SC Ecosal Prest SA; SC Remat Scholz Filiala Moldova SRL; SC SportingImpex SRL; SC Bangsonic SRL; SC Urban SA Râmnicu Vâlcea; SC Protesco SRL; SCProecogreen SRL; SC Eurocad SRL; SC Petantic SRL; SC Eco-Metal Recycling SRL;SC Tastrom SRL; SC Laucrisim 99 SRL; SC Fancrisco SRL; SC Eurovasnico SRL; SC Eco FireSystems SRL; SC Verplant SRL; SC Ecocenter Prest SRL; SC EIHWZ SRL; SC Metal TradeInternational SRL; SC Costalserv SRL; SC Trifali Group SRL;

Servicii de salubritate: SC Ecosal Prest SA; SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL.Operatorul economic ce preia deseurile în vederea eliminarii este SC ECOSAL SA.

Namol de la statia de epurareLa nivelul judeţului Galaţi au fost identificate un număr de 2 staţii de epurare orăşeneşti (Tecucişi Tg.Bujor) şi 8 staţii de epurare industriale (SC ARCELORMITTAL SA Galaţi, SC INTFOR SAGalaţi, SC ROMPORTMET SA Galaţi, SC MEHID SA Galaţi, SC FAM SA Galaţi, SC DAMEN SAGalaţi, SC OIL TERMINAL, SC ZAHĂRUL Lieşti SA). Conform datelor furnizate de agenţiieconomici, cantităţile de nămoluri generate în staţiile de epurare a apelor uzate industrialejudeţul Galaţi au fost de 47,27 t din care 10,64 t au fost valorificate prin coincinerare.Municipiul Galaţi dispune de o statie de epurare care asigură tratarea primară a apelor uzatemunicipale şi a nămolului rezultat. Capacitatea proiectată este de 112.870 mc/zi (debit mediu petimp uscat). Debite de ape uzate epurate evacuate din Staţia de epurare municipală în râulSiret: 41.198mii mc/an.

Cantitatea de nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate substanta uscata rezultata este de15.500t/an. Scopul principal în tratarea namolului este concentrarea particulelor organice şisolide prin ingrosare şi deshidratare prin tehnologii simple şi economice.

Deseuri de productieDeşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor care rezultă din activităţi de extracţie şipreparare a rnateriilor prime, industria prelucrătoare, alte activităţi industriale, inclusivconstrucţii şi servicii, agricultură şi ramurile acestea. În judeţul Galaţi, deşeurile de producţieprovin, în principal, din industria metalurgică, navală, construcţii de maşini, construcţii şi servicii.Cea mai mare pondere din deşeurile de producţie, este deţinută de deşeurile de zgură, deşeurimetalice precum şi deşeuri nemetalice (PET, PE, sticlă, lemn).

Deşeurile industriale sunt generate de procedeele de fabricaţie şi pot fi încadrate în 3 maricategorii: deşeurile organice precum deşeurile de hidrocarburi, solvenţi, gudroanele; deşeurileminerale lichide; deşeuri minerale solide. Ca o constatare generală, industria metalelor în senslarg (metalurgie, siderurgie, constructoare de maşini) petrolului şi chimiei, sunt cele mai mariproducătoare de deşeuri industriale. Tratamentul deşeurilor industriale se face după 3 metode:incinerarea; tratamentul fizico-chimic; depozitarea. Reciclajul deşeurilor industriale serealizează în diverse scopuri: economisirea materiei prime, a energiei în privinţa tratăriiacestora.

Deşeuri de producţie periculoase sunt deşeurile industriale generate de unităţile economice suntdepozitate în spaţii de depozitare proprii, situate în incintă sau în afara unităţilor. O dată cu aderareaRomâniei la Uniunea Europeană, multe dintre depozitele de deşeuri neconforme cu cerinţele legislaţiei învigoare au sistat activitatea.



Cantităţi generate de SC ArcelorMittal Galaţi SA

Judeţ GalaţiCantităţi (tone)

Generate Valorificate Eliminate

Slam laminor 485,000 0 356,320

Slam strungăria de cilindrii 16,000 0 11,000

Ulei uzat 79,099 68,571 35,000

Material absorbant cu ulei 36,205 0 0

acumulatori 4,330 4,390 0Slam emulsie 128,871 0 124,615

Deşeu fier vechi în amestec cu lemn impregnat cu ulei 800,000 0 0

Vată minerală contaminată cu gudron 5,600 0 5,600

TOTAL 1555,105 72,961 532,535Sursa: Raport privind starea mediului judeţul Galaţi, 2009

Deşeuri de producţie nepericuloase generate şi valorificate de SC ArcelorMittal SA

Judeţ Galaţi Cantităţi generate(tone)

Cantităţivalorificate

(tone)Catităţi eliminate

(tone)

Slam de cocs şi praf cocs 99255,000 155172,300 0Deşeu industrial şi refractar dinconstrucţie 81982,500 3287,790 45293,610

Praf aglomerare 586175,000 586175,000 0Bandă cauciuc 200,860 0,100 0Praf furnale 30659,000 23724,000 0Zgură lichidă de furnal 685225,000 590359,000 10,000Slam furnal 14335,000 912,000 0Zgură lichidă convertitor 303714,000 303714,000 0Praf var 966,700 36,800 689,900Praf var+calcar 3239,400 28,000 3114,400Slam OLD fin 16542,960 16542,960 0Slam OLD grosier 10726,910 10726,910 0Scoarţe şi scursuri 589,953 589,953 0Zgură cuptor electric 337,280 147,700 170,020Amestec formare 280,060 66,000 214,060Zgură sudură 43,880 15,080 20,500tunder 40935,842 35331,100 0Fier vechi tehnologic 240123,673 240987,989 0Steril de var 1698,420 0 982,120Spam feros 1324,206 1318,596 0Spam inox 4,297 4,297 0Spam alamă 69,332 69,332 0Spam bronz 5,211 4,903 0Deşeu cauciuc anvelope 10,670 9,060 0Deşeu hârtie carton 13,135 13,085 0,050Deşeu lemn 99,085 46,085 0Deşeu cărămidă refractară 8704,150 6736,590 1883,560Fier vechi netehnologic 12140,482 12648,439 0



Drojdie zinc 693,100 657,100 36,000moloz 19413,300 1757,930 7730,550Nămol tratare apă 410,000 0 410,000Vată minerală 883,820 0 882,320Ape fenolice 14768,000 0 14768,000Deşeu rezultat depoluare gaze 509,400 509,400 0

TOTAL 2176079,626 1991591,399 76205,040Sursa: Raport privind starea mediului judeţul Galaţi, 2009

Depozite de deşeuri/Halde de zguraPe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi au existat două depozite de deşeurinepericuloase care au sistat depozitarea până la 16.07.2009:- Depozitul de deşeuri Halda de Zgură Elnav a obţinut Avizul de Mediu nr. 3/12.04.2007 pentrustabilirea obligaţiilor de mediu la înceterea activităţii şi a sistat depozitarea la data de01.07.2007.- Depozitul de deşeuri Halda de Zgură (operatorul depozitului SC ArcelorMittal Galaţi SA), aobţinut Avizul de Mediu nr. 37/18.07.2008 pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetareaactivităţii,

Halda de zgură S.C. ArcelorMittal Galaţi SA este amplasată în partea de vest a municipiuluiGalaţi, pe platforma SC ArcelorMittal Galaţi SA în partea de vest a combinatului siderurgic, lacca. 3 km de zonele locuite, la cca 50 m de balta Mălina şi la cca 2 km de căile de comunicaţie.Se învecinează cu Balta Mălinei la nord, vest şi sud, iar la est, cu drumul de exploatare alPrimăriei comunei Şendreni.

Amplasamentul haldei incepe de la cota + 10,00 m, pe un platou situat între văile Cătuşa şiMălina şi terenurile agricole ale localităţilor Smârdan şi Movileni, şi are o suprafaţă de cca. 110ha, iar înălţimea haldei este de cca. 50 m, înălţimea nefiind aceeaşi pe întreaga suprafaţă,deoarece există sectoare (fronturi) unde zgura a fost exploatată sau este în curs de exploatare.Terenul este acoperit în totalitate cu material de haldă, care se află dispersat şi în afaraperimetrului aprobat, cantitatea de deşeuri depozitată este de aprox. 57 milioane tone.În Anul 2009 3 operatori îşi desfăşurau activitatea în Halda de zgură: DSU România LTD;GSWI şi Ady Toma SRL. În momentul de faţă în Halda de zgură operează SC Pheonix SlagServices SRL; SC Grand Smithy Works Internaţional SRL.

Depozitul de deşeuri periculoase Hidrohalda ArcelorMittal a sistat depozitarea deşeurilorpericuloase la 31.12.2006, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, eliminareadeşeurilor periculoase făcându-se prin societăţi autorizate de colectare, transport şi valorificare/eliminare. SC ArcelorMittal Galaţi SA a obţinut Avizul de Mediu nr. 4/07.02.2008 pentruîncetarea activităţii. Până la sfârşitul anului 2009 s-au executat măsurile prevăzute în Avizul deMediu pentru încetarea activităţii în proporţie de 80%.

Operatori economici autorizaţi să colecteze deşeuri de baterii şi acumulatori: SC Eco-MetalRecycling SRL; SC Ecologic Sistem Project SRL; SC Ecorod-Mar Recycling SRL; SC Fast PrestTrading SRL; SC Iricad SRL Galaţi; SC Legion Guard SRL; SC Legislat SRL; SC Proecogreen SRL;SC Protesco SRL; SC Remat SA; SC Remat Scholz Filiala Moldova SRL; SC Sporting Impex SRL;SC Sator SRL. Din datele furnizate de colectori (9 colectori în anul 2009), cantitatea totală debaterii şi acumulatori colectată în anul 2009 se situează în jurul valorii de 137,273 tone, din care113,66 t predate spre alte puncte de colectare, 25,65 t predate pentru tratare/reciclare.Deşeurile colectate sunt livrate mai departe societăţilor autorizate pentru tratarea şi fabricareabateriilor şi acumulatorilor auto şi anume la SC ROMBAT SA Bistriţa, SC NEFERAL SABucureşti şi SC MONBAT RECYCLING Bucureşti.



Deseuri generate din activităţi medicaleUnităţile spitaliceşti, cabinetele medicale de medicină generală, cabinetele stomatologice,laboratoarele de analize medicale, policlinicile, centrele de dializă au încheiate contracte deprestări servicii cu firmele SC DORCONING SRL Galaţi; SC ECO FIRE SISTEMS SRLConstanţa (punct de lucru Galaţi); SC SERVTRANSMED SRL; SC SERAC SRL în vedereacolectării şi transportului deşeurilor medicale. Cantitatea de deşeuri periculoase generate dinactivităţi medicale în anul 2009 a fost în judeţul Galaţi de 190,281t.

Eliminarea deşeurilor spitaliceşti se realizează prin incinerare la SC DECINERA SRL, care aobţinut acordul de mediu pentru "Instalaţia de incinerare deşeuri - tratare şi neutralizare prinincinerare a deşeurilor spitaliceşti, industriale periculoase şi a deşeurilor provenite din ambalajetip Hoval Multizon". Instalaţia cu capacitatea totală de incinerare de 11.300 tone/an, respectiv1575 kg/oră, a fost realizată în scopul eliminării finale prin metoda incinerării (tratare termică), adeşeurilor spitaliceşti, industriale periculoase şi a deşeurilor provenite din ambalajecontaminate. Societatea deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 2 din 07.05.2012 valabilăpână la 06.05.2022.

Operatorii economici autorizaţi care colectează deşeuri DEEE: SC Tango Scraps RecyclingCompany SRL; SC Remat Scholz Filiala Moldova SRL Galaţi; Serviciul Public Ecosal Galaţi; SC FastPrest Trading SRL; SC Sporting Impex SRL; SC Legislat SRL; SC Eco-Metal Recycling SRL; SC EcoFire Sistem SRL; SC Trifali Group SRL; SC Remat SA; SC Protesco SRL; SC Proecogreen SRL.

Vehicule scoase din uzPe raza judeţului Galaţi există agenţi economici care deţin toate autorizaţiile (RAR, Poliţie,Mediu) în vederea colectării şi tratării vehiculelor scoase din uz.Operatorii economici autorizaţi să colecteze şi să trateze VSU sunt: SC REMAT SA; SC TANGO SRL;SC Bandit Autorec SRL; SC Fulgerul Iulian SRL; SC Eco-Metal Recycling SRL; I.I. Rarinca Gelu AF;SC Nalba Trading SRL; SC Gilda SRL; SC STEFAN C SRL.

Uleiuri uzateUleiurile uzate colectate de distribuitorii de carburanţi şi cele de la service-urile auto, precum şicele rezultate de la agenţi economici sunt predate fie sucursalelor PETROM din judeţ fiecolectorilor autorizaţi, ulterior ajungând la rafinarii pentru valorificare.Operatorii economici autorizaţi să colecteze uleiuri uzate sunt: SC SATOR SRL Galaţi; SCSPORTING IMPEX SRL Galaţi; CN APDM SA Galaţi; LUKOIL România SRL.

Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compusi similariBifenili policlorurati şi alţi compuşi similari cunoscuţi sub denumirea generică de compuşidesemnaţi sunt supuşi unui regim de gestionare şi control stabilit prin HG nr. 173/2000 cumodificarile şi completarile ulterioare, în vederea evitării efectelor nocive asupra sănătăţiipopulaţiei şi asupra mediului înconjurător. Aceşti compuşi se găsesc în uleiurile folosite latransformatoarele şi condensatoarele electrice. În vederea implementării prevederilor legalepentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şiale altor compuşi similari, SC Electrica SA Sucursala Galaţi; SC Damen SA; SC Menarom SA;SC Romportmet SA; SC ArcelorMittal Galaţi SA au elaborat Planurile de eliminare aechipamentelor cu continut de PCB-uri pe care le au în dotare, aceste planuri fiind depuse laautoritatea teritorială pentru protecţia mediului.

Staţii de transferIn judeţul Galaţi este autorizată Staţia de compostare a deşeurilor municipale amestecate dinoraşul Târgu Bujor.

In Judeţul Galaţi, sortarea deşeurilor municipal se realizează la Tecuci şi la Târgu Bujor, careau în dotare staţii de sortare în funcţiune.



Sortarea şi balotarea/presarea deşeurilor reciclabileSocietăţile din municipiul Galaţi care deţin instalaţii de sortare şi balotare/presare deşeurireciclabile sunt următoarele: SC ECOSAL SA; conform Autorizaţiei de Mediu nr. 63/30.03.2012, societatea este dotată cu oinstalaţie de sortare a deşeurilor reciclabile – presă de balotat material reciclabile automatămodel TEHNIX APB 100, cu o productivitate volumetrică orară de 130mc/h, greutate balot 250-450kg; linie de sortare deşeuri din sticlă; o linie de procesare deşeuri din aluminiu; SC Rer Ecologic Service SRL; conform Autorizaţiei de Mediu nr. 23 din 08.02.2012, societateaeste dotată cu 2 echipamente de presare şi balotare a deşeurilor celulozice şi plastic; o presăhidraulică tip HOMA pentru balotat deşeuri reciclabile de hârtie/carton; SC Remat SA; conform Autorizaţiei de Mediu nr. 13/27.01.2011 revizuită la data de29.11.2011, societatea deţine 2 prese hidraulice de 2tf pentru balotarea/presarea deşeurilorreciclabile (hârtie/carton, mase plastice).

Compostarea deşeurilor municipale se realizează în judeţul Galaţi astfel: la Târgu Bujor: staţie de compostare cu capacitatea de 1000t/an; la Tecuci : staţie de compostare cu capacitatea de 12.000t/an; la Galaţi: staţie de sortare cu capacitatea de 6000t/an şi staţie de compostare cu capacitateade 10.000t/an;

Eliminarea finală a deşeurilorIn prezent există un singur depozit de deşeuri municipale ce deserveste municipiul Galaţi, aflatpe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi. Suprafaţa ocupată de acesta este de cca. 18ha,iar capacitatea proiectată de depozitare este de 920.000mc şi o durată de viaţă estimată la cca6 ani.

Depozite ecologice pentru deşeuri nepericuloase din Regiunea Sud-Est

Judeţul Denumire depozit Localizaredepozit Operator Autorizaţia de mediu

GalaţiDepozit ecologic dedeşeuri nepericuloaseTirighina, Galaţi

Zona Tirighina,Galaţi, jud. Galaţi SP Ecosal

In procedura deobţinere a Autorizaţieiintegrate de mediu laARPM Galaţi

Sursa: http://apmgl.anpm.ro/depozite_ecologice_pentru_deseuri_nepericuloase-6425

Depozite municipale neconforme ce au sistat/sistează depozitarea conformHG nr. 349/2005 priivnd depozitarea deseurilor

JudeţNume

depozit /Localizare

An sistaredepozitare

Alternativapentru depozitarea

deseurilorAct de

reglementare Stadiul actual

Galaţi Tirighina –Galaţi 2014 Depozit ecologic

Tirighina/SP Ecosal

Acord integrat demediu

nr.12/04.09.2006

Închis ȋn anul 2011ȋn cadrul proiectuluiISPA derulat dePrimăria Galaţi„Managementulintegrat al deşeurilorurbane solide înmunicipiul Galaţi şiîmprejurimi”(Măsura ISPA 2003RO 16/P/PE/027)

Sursa: http://apmgl.anpm.ro/depozite_neconforme_de_deseuri_nepericuloase-6452

http://apmgl.anpm.ro/depozite_ecologice_pentru_deseuri_nepericuloase-6425

http://apmgl.anpm.ro/depozite_neconforme_de_deseuri_nepericuloase-6452



- incinerare deseuri : listele privind : Firme autorizate pentru incinerare desuri medicale /deseuri animaliere si alte tipuri de deseuri se pot consulta pe site-ul APM Galaţi la adresa :http://apmgl.anpm.ro/articole/incinerare_deseuri-141

- transport deseuri : http://apmgl.anpm.ro/articole/transport_deseuri-33- nu este relevant pentruproiectul de fata ; site-ul APM Galaţi la adresa : http://apmgl.anpm.ro/articole/transport_deseuri-33.

Proiectul ISPA 2003/RO/16/P/PE/027 –„Management integrat al deşeurilor urbane solide înMunicipiul Galaţi şi împrejurimi" are următoarele componente :

Componenta A1: Închiderea rampei de gunoi Tirighina; Componenta A2: Construcţia extensiei Tirighina; Componenta B1: Staţia de sortare şi compostare; Componenta B2: Puncte verzi de depozitare; Componenta B3: Colectarea selectivă; Componenta C1: Asistenţă Tehnică şi Supervizare; Componenta C2: Asistenţă tehnică în vederea elaborării unui Master Plan şi un

studiu de fezabilitate pentru faza a II-a de investiţii

Componentele proiectului se prezinta in continuare in conformitate cu prezentarea realizata deAPM Galati in cadrul Comisiei de Dialog Social din cadrul Prefecturii din data de 26.02.2013.(„Şedinţa Comisiei de Dialog Social din data de 26 februarie 2013 cu privire la „Stadiulimplementarii proiectului Management integrat al deşeurilor urbane solide, în municipiul Galaţiși împrejurimi”).

Componenta A1: Închiderea rampei de gunoi Tirighina şi componenta A2: Construcţiaextensiei Tirighina;Pentru proiectul „Închiderea depozitului necontrolat de deşeuri Tirighina și amenajareadepozitului ecologic, extensie la depozitul Tirighina, pentru deşeuri menajere dinmunicipiul Galaţi”, ARPM Galaţi a emis Acordul Integrat de Mediu nr. 12 din 04.09.2006.

A fost emisa „Hotărârea Consiliului Local Galaţi nr. 33 din 14.02.2012 de transmitere dinproprietatea publică a municipiului şi administrarea Consiliului Local Galaţi în administrareaServiciului Public Ecosal a investiţiei “Închiderea depozitului neconform şi deschiderea unei noicelule de depozitare în zona Tirighina”. Acest document conferă solicitantului SP ECOSALGalati calitatea de titular al activitătii viitoare de depozitare şi dreptul de operare a instalatieiIPPC „Depozit de deşeuri nepericuloase Tirighina”. Conform art.2 din HCL 33 /2012 : Seîmputerniceşte Serviciul Public Ecosal cu atingerea obiectivului de diminuare cu 15% acantităţilor de deşeuri municipale, condiţionat de atribuţiile autorităţilor publice locale de aatinge până în anul 2020 a unui nivel de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor deminim 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri.

Cu toate acestea, cf. prezentarii APM in cadrul Comisiei de Dialog Social din data de26.02.2013, pana la acea data nu s-a finalizat procedura de emitere a autorizației integrate demediu, datorita unor neconformitati privind receptia finala a lucrarilor.

Componenta B1: Staţia de sortare şi compostarePentru proiectul "Staţia de sortare şi tratare a deşeurilor municipale Galaţi" amplasat în Galaţi,pe malul stâng al Râului Siret - Zona Barboşi, ARPM Galaţi a emis Acordul Integrat de Mediunr. 13 din 04.09.2006.

Primaria municipiului Galati prin UIP – ISPA Deseuri Galaţi a notificat ARPM Galati in data de11.05.2011 finalizarea lucrarilor prevazute in acordul susmentionat, iar la verificarea conformarii

http://apmgl.anpm.ro/articole/incinerare_deseuri-141

http://apmgl.anpm.ro/articole/transport_deseuri-33-

http://apmgl.anpm.ro/articole/transport_deseuri-



investitiei s-a constatat ca staţia de sortare şi tratare a deşeurilor municipale Galaţi a fostrealizata cu respectarea conditiilor prevazute in acord.Staţia de sortare şi staţia de compostare au fost atribuite in administrarea Serviciului PublicEcosal de catre Consiliul Local al Municipiului Galaţi prin HCL nr. 266 din 28.07.2011Serviciul Public ECOSAL a obţinut Autorizaţia de mediu nr. 63 din 30.03.2012 pentrufuncţionarea staţiei de sortare şi staţiei de compostare la care se desfăşoară următoareleactivităţi: colectarea deşeurilor nepericuloase şi periculoase, recuperarea materialelorreciclabile sortate si tratarea deseurilor verzi in vederea obtinerii compostului.

Componenta B2: Puncte verzi de depozitare;Pentru proiectul „ Amenajare punct verde de depozitare”, amplasat în Municipiul Galaţi, Micro13B, Drumul de Centură, ARPM Galaţi a emis Acordul de mediu nr. 3 din 27.10.2006.Pentru proiectul „Amenajare punct verde de depozitare”, amplasat în Municipiul Galaţi, Str.Etna, nr. 29, ARPM Galaţi a emis Acordul de mediu nr. 4 din 27.10.2006.

Primaria municipiului Galati prin UIP – ISPA Deseuri Galaţi a notificat ARPM Galati in data de19.05.2011 finalizarea lucrarilor prevazute in acordurile sus mentionate, iar la verificareaconformarii investitiilor de catre reprezentantii ARPM Galati, s-a constatat ca lucrarile au fostrealizate cu respectarea conditiilor prevazute in acorduri.

Punctele verzi de depozitare sunt facilităţi care au ca scop colectarea si depozitarea temporarăa deseurilor casnice care nu pot fi preluate prin procedurile obisnuite de colectare si caretrebuie tratate separat.In aceste puncte verzi vor fi colectate de la populatie deseurile casnicede tipul: aparatura electrocasnica, mobilier, ambalaje de dimensiuni mari, baterii, deseuricasnice periculoase (vopseluri, solventi). Deseurile preluate de la cetateni vor fi predate catrecompanii specializate in reciclarea, neutralizarea sau distrugerea acestora.

Alcătuirea punctelor verzi :- Sector destinat amplasarii de containere pentru colectarea materialelor reciclabile (hartie,carton, metal, lastic, etc)- Sector destinat amplasarii de containere pentru colectare deseurilor periculoase pe categoriispecifice (DEEE-uri, medicamente expirate, ambalaje contaminate, etc)Cele 2 puncte verzi au fost atribuite în administrare Serviciului Public Ecosal Galaţi, de cătreConsiliul Local al Municipiului Galaţi prin HCL nr. 266 din 28.07.2011.

Componenta B3: Colectarea selectivăColectarea selectivă presupune colectarea următoarelor tipuri de deşeuri: hârtie şi carton,plastic şi metal, sticlă (în punctele de colectare din oraş), deşeuri din construcţii şi demolări,deşeuri periculoase, deşeuri electrice şi electronice, deşeuri verzi (punctele verzi dedepozitare). Acestea vor fi preluate de către staţia de sortare şi de societăţi specializate devalorificare/eliminare.

Din informatiile postate pe site-ul Primariei Galati rezulta ca au fost achiziţionate containere şivehicule specializate (660 containere igloo de 2,5 m3, 528 containere de 5,5m3, 32 containeresubterne şi 8 vehicule de colectare), iar containerele destinate depozitării deşeurilor reciclabileau fost deja amplasate în oraş.

Pentru amplasarea celor 660 containere igloo de 2,5 m3 şi a celor de 5,5 m3, Primăriamunicipiului Galaţi nu a notificat Agentia pentru Protectia Mediului Galat i.

In data de 13.03.2012 Primaria municipiului Galati a solicitat acord de mediu pentru proiectul“Puncte de colectare gunoi din municipiul Galati”. Proiectul prevede amplasarea a 32 decontainere subterane pentru gunoiul menajer si amenajarea platformelor de amplasare acontainerelor existente in prezent.



Urmare a analizarii documentatiei si a verificarii amplasamentelor propuse pentru amplasareacelor 32 de containere, avand in vedere faptul că punctele de colectare propuse prin proiect vorfi amplasate în zone spaţii verzi, parcuri, zone de interes cultural (ex. Tiglina I, Mazepa II- zonabănci, zona centru, str. Domnească- zona catedrală), ARPM Galati a solicitat Primarieimunicipiului Galati reanalizarea acestor amplasamente şi relocarea acestora în zonele destinatecolectării deşeurilor menajere de la populaţie. Pana la data de 26.02.2013 nu a fost transmisa laAPM Galati varianta de proiect modificata conform cerintelor solicitate.

Având în vedere extinderea activităţii SP ECOSAL (activitatea de colectare deşeuri voluminoaseşi periculoase de la punctele verzi şi activitatea de colectare selectivă), titularul activitatii aveaobligaţia să solicite revizuirea Autorizatiei de Mediu nr. 16 din 02.02.2010.

Acte normative referitoare la gestionarea deşeurilor: Legea nr. 211/15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor; HG nr. 1470/9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi aPlanului naţional de gestionare a deşeurilor; HG nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listeicuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; Ordin nr. 1364/1499/14 decembrie 2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestionare adeşeurilor; Ordin nr. 1385/29 decembrie 2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului laelaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate lanivel naţional, regional şi judeţean; Ordin nr. 951/6 Iunie 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionaleşi judeţene de gestionare a deşeurilor

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv înparticular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu5.1. Situri contaminateProblemele de mediu care au fost relevante în realizarea prezentului PUG s-au datoratprocesului de închidere a industriei metalurgice din ultimul deceniu, care au generat şi au lăsatmunicipiului Galaţi probleme economice, sociale şi de sănătate.

In acest sens, s-a urmărit ca prin obiectivele specific PUG să se rezolve aspectele legate de: Promovarea politicilor publice transparente de combatere a riscurilor de sănătate şi stabilireade funcţii viabile ale teritoriului prin menţinerea compatibilităţii cu principiile dezvoltării durabile; Regenerarea urbană a zonelor degradate şi recuperarea lor în beneficiul comunităţii: Reabilitarea ecologică şi pregătirea pentru noi funcţiuni a zonei industriale;

In prezent, trebuiesc atent monitorizate, de către autorităţile competente, precum şi de cătreoperatorii economici următoarele: Cele 5 situri potenţial contaminate de pe teritoriul administrativ al municipiului Galaţi; Cele 5 obiective SEVESO cu risc major (SC ArcelorMittal Galaţi SA; SC Electrocentrale GalaţiSA, SC Linde Gaz România SRL; SC Unicom Oil Terminal SA; SC City Gaz SA), 2 obiectiveSEVESO cu risc minor (SC APA CANAL SA; SC LINDE GAZ România SRL), un obiectiv cu riscminor în procedură de obţinere a actelor de reglementare (SC INTFOR SA).

Siturile brownfield sunt reprezentate de construcţiile şi terenurile ieşite din circuitul industrial.Nu numai din punct de vedere estetic, reciclarea şi reutilizarea acestor terenuri amelioreazăimaginea oraşului, dar mai ales din punct de vedere al gestiunii adecvate a terenului, contribuiela moderarea consumului şi diminuează deversarea urbana. Reabilitarea lor înseamnăreciclarea şi reutilizarea spaţiului prin reconversie şi apare în primul rând ca un procesurbanistic, iar urmările au proiecţii multiple.



5.1.1. Situri potenţial contaminate pe teritoriul administrativ al Municipiului GalaţiA. Depozite de deşeuri nepericuloase/Halde de zgurăPe raza administrativ teritorială a municipiului Galaţi se găsesc următoarele situri potenţialcontaminate:- Depozitul de deşeuri Halda de Zgură Elnav a obţinut Avizul de Mediu nr. 3/12.04.2007 pentrustabilirea obligaţiilor de mediu la înceterea activităţii şi a sistat depozitarea la data de01.07.2007.- Depozitul de deşeuri Halda de Zgură (operatorul depozitului SC ArcelorMittal Galaţi SA), aobţinut Avizul de Mediu nr. 37/18.07.2008 pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetareaactivităţii.

Halda de zgură S.C. ArcelorMittal Galaţi SA este amplasată în partea de vest a municipiuluiGalaţi, pe platforma SC ArcelorMittal Galaţi SA în partea de vest a combinatului siderurgic, lacca. 3 km de zonele locuite, la cca 50 m de balta Mălina şi la cca 2 km de căile de comunicaţie.Se învecinează cu Balta Mălinei la nord, vest şi sud, iar la est, cu drumul de exploatare alPrimăriei comunei Şendreni.

Amplasamentul haldei incepe de la cota + 10,00 m, pe un platou situat între văile Cătuşa şiMălina şi terenurile agricole ale localităţilor Smârdan şi Movileni, şi are o suprafaţă de cca.110ha, iar înălţimea haldei este de cca. 50 m, înălţimea nefiind aceeaşi pe întreaga suprafaţă,deoarece există sectoare (fronturi) unde zgura a fost exploatată sau este în curs de exploatare.

Terenul este acoperit în totalitate cu material de haldă, care se află dispersat şi în afaraperimetrului aprobat, cantitatea de deşeuri depozitată este de aprox. 57 milioane tone.

În Anul 2009, 3 operatori economici autorizaţi de APM Galaţi îşi desfăşurau activitatea pe Haldade zgură, proprietate SC ArcelorMittal Galaţi SA: DSU România LTD; GSWI (SC Grand SmithyWorks International SRL; SC Ady Toma SRL).

Surparea versanţilor din cauza exploatării defectuoase a mărit considerabil riscul de poluare abălţii Mălina, contaminat cu substanţe chimice. După îndepărtarea barajelor de zgură din albiarâlui Mălina, apa acumulată s-a scurs în balta Mălina, iar apoi în Siret şi Dunăre. Acestepseudo-viituri au antrenat şi apele reziduale din decantoarele tehnologice. Indicatorii măsuraţi laColectoarele nr. 8 şi de şlam (situate chiar lângă halda de zgură) şi comunicate Gărzii Nţionalede Mediu de autorităţile de Mediu din Galaţi, într-un Raport comun cu nr. comun cu nr. 1433 din23 iunie 2009 au fost: Cianuri: 0,392mg/litru (maxim admis de 0,05 mg/litru); Nitraţi: 16,12mg/litru faţăde un maxim de 15 mg/l; Fenoli: 0,112mg/l în loc de 0,1 mg/l; Plumb: 0,0161mg/l, faţă de max.0,001mg/l.

In momentul de faţă pe Halda de zgură operează 2 societăţi autorizate de ARPM Galaţi pentruactivităţile cod CAEN rev. 2 – 3832 recuperarea materialelor reciclabile sortate: SC Pheonix Slag Services SRL – Autorizaţie de mediu nr. 15 din 31.01.2011. Activitatea sedesfăşoară într-un perimetru de cca 97.000mp, în zona centrală a Haldei de zgură istoriceproprietate SC ArcelorMittal Galaţi SA, fronturile 14 şi 15. Materia primă utilizată în proces estezgura brută existentă Halda de zgură, proprietate SC ArcelorMittal Galaţi SA. Societateaprelucrează cca 180.000 t zgură brută/lună (cod deşeu 10.02.01), iar prin separare magneticăse vor recupera cca 12.000t fier vechi/lună al cărui beneficiar este SC ArcelorMittal Galaţi SA –OLD1-TC1 în funcţie de dimensiuni prin debitare cu lancea de oxigen la dimensiuni şarjabile învederea reciclării în instalaţia SC ArcelorMittal Galaţi SA - OLD1 - TC1. Transportul sterilului lanoua haldă de deşeuri nepericuloase conform proiectului de închidere şi exploatare a Halde i dezgură întocmit de SC CEPROMIM SA Deva. SC Grand Smithy Works International SRL - Autorizaţie de mediu nr. 122 din 30.06.2011.Activitatea se desfăşoară în zona centrală a Haldei de zgură istorice proprietate SCArcelorMittal Galaţi SA, fronturile 14 şi 15 şi constă în prelucrarea a cca 130.000-210.000t



zgură de la SC ArcelorMittal Galaţi (cod deşeu 10.02.01), iar prin separare magnetică se vorrecupera cca 14.000t fier vechi/lună, al cărui beneficiar este SC ArcelorMittal Galaţi SA înfuncţie de dimensiuni prin debitare cu lancea de oxigen la dimensiuni şarjabile în vedereareciclării în instalaţia SC ArcelorMittal Galaţi SA – UOR.

SC Pheonix Slag Services SRL deţine Autorizaţie de mediu nr. 116 din 27.06.2011 pentrudesfăşurarea activităţilor cod CAEN rev. 2 - 3832 recuperarea materialelor reciclabile sortate, înpunctul de lucru zona UOR – TC1 din Galaţi, Soseaua Smârdan nr. 1, clădirea UPDES. Materiaprimă utilizată în proces este zgura lichidă de oţelărie, zgura răcită, deşeurile tehnologicerezultate din activitatea SC ArcelorMittal Galaţi SA, deşeurile metalice de la halda de zgură.Societatea prelucrează cca 175.000 t zgură brută/lună; 2.100.000 t/an, din care 420.000t/an dinproducţia curentă preluată de la OLD1, diferenţa de 1.680.000t/an urmând a fi preluată dinhalda de zgură. în urma procesării rezultă cca 20.000t fier vechi/an din prelucrarea zgurilorcurente, cca 240.000t fier vechi/an din prelucrarea deşeurilor de pe halda de zgură şi cca1.860.000 t lidonit (agregat pentru construirea drumurilor).

B. Depozite de deşeuri periculoaseDepozitul de deşeuri periculoase Hidrohalda ArcelorMittal a sistat depozitarea la 31.12.2006, înconformitate cu prevederile legale în vigoare, eliminarea deşeurilor periculoase făcându-se prinsocietăţi autorizate de colectare, transport şi valorificare/eliminare.

SC ArcelorMittal Galaţi SA a obţinut Avizul de Mediu nr. 4/07.02.2008 pentru încetareaactivităţii. Până la sfârşitul anului 2009 s-au executat măsurile prevăzute în Avizul de Mediupentru încetarea activităţii în proporţie de 80%.

Conform datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), începând cuanul 2006 s-a început realizarea inventarului naţional al siturilor contaminate. Pe baza datelordin Rapoartele anuale privind starea factorilor de mediu ale ANPM din perioada 2006-2009, arapoartelor anuale privind starea factorilor de mediu ale celor 8 ARPM din 2010 şi a datelorprezentate de Ing. Ioan Bănceanu, în octombrie 2011 la Seminarul pentru proiectulSarmaProject, Bucureşti, autorul a realizat o statistic a evoluţiei acestui inventor pentruperioada 2006-2011. Rezultatele dunt prezentate în tabelul de mai jos:

Notă:PPT – prezentare powerpoint, Seminar SarmaProject, Bucureşti, 2011, Dr. ing. Ioan Băceanu (inventar stabilit pebaza chestionarelor trimise către agenţii economici şi autorităţile locale);



In anul 2006 în judeţul Galaţi au fost identificate 383 situri a căror suprafaţă este de 226,69ha.Un aspect important de semnalat este faptul că în cadrul rapoartelor privind starea factorilor demediu se face precizarea că nu la toate aceste situri se poate vorbi de o investigare şievaluarea a poluării, în conformitate cu reglementările actuale, ci doar de o constatare aprezenţei poluării istorice. Acest lucru implică riscul ca unele suprafeţe să fie monitorizate ca şisit contaminat, fără a ţine cont de calitatea mediului natural de a se reface, respectivmodificările survenite de la data ultimului studiu de investigare a situaţiei de pe situl în cauză.

Deoarece la nivelul UE Directiva privind Solul este la nivel de propunere, fiecare dintrestatele membre are propria legislaţie specifică privind managementul siturilor contaminate.Anterior în cadrul acestui capitol a fost detaliată situaţia legislativă existentă în acest domeniu lanivelul României, cât şi aspecte la nivelul SUA şi unele state membre UE. Pe baza acestorinformaţii se propun următoarele recomandări pentru îmbunătăţirea gestionării acestui domeniula nivel naţional, şi anume (Stezar et. al., 2012c, Stezar şi Ozunu 2012e):- emiterea unor ghiduri/documente tehnice de specialitate privind inventarierea, investigarea,evaluarea riscului, remedierea şi monitorizarea post-remediere a siturilor contaminate istoric;- actualizarea valorilor de referinţă privind investigarea terenurilor, acestea datând din 1997;aceste criterii ar trebui stabilite ţinând cont atât de planificarea utilizării terenurilor cât şi deevaluarea riscului (analiza sursă-cale-receptor); adaptarea şi aplicarea unor noi standarde dereabilitare ar trebui să le combine pe amândouă;- metodologia de evaluare a riscului asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului ar trebui mai clardefinită, detaliată şi eventual adaptată conform cu metodologii utilizate la nivel internaţional;- specificarea detaliată a parametrilor metodologici necesari pentru evaluarea riscului(parametrii fizici, chimici, hidrogeologici, climatici, toxicologici, de expunere).- elaborarea, implementarea şi menţinerea unor proceduri de management şi operaţionaleprivind gestionarea siturilor contaminate/potenţial contaminate la nivelul autorităţilor caregestionează acest domeniu, care să includă prevederi privind managementul calităţii, mediuluişi/sau securităţii informaţiei (stabilirea procedurilor de colectare, prelucrare, validare, stocare şiactualizare a datelor; identificarea surselor de date/informaţii; stabilirea modalităţilor decolaborare cu instituţiile care deţin date/informaţii privind starea calităţii solului şi subsolului;- reemiterea chestionarului naţional de inventariere de către MMP, stabilirea unui calendar decompletare şi transmitere către deţinătorii de amplasament;- cursuri şi/sau training-uri în domeniu pentru persoanele implicate în procesul decizional;- elaborarea unui atlas geochimic, asemănător cu cel elaborat pentru municipiul Iaşi şiîmprejurimi (Iancu şi Buzgar, 2008), respectiv Heredea (2011), pentru cele 3 regiuni, cât șianaliza efectuată de Dumitru et. al., 2011;- elaborarea pe baza informaţiilor din baza de date CoSis (sau din rapoartele ANPM, ARPM,APM) a unor hărţi cu distribuţia regionala a siturilor inventariate și nivelul de poluare, tipul depoluare (surse de poluare, tipuri de poluanţi etc.).

Planificarea utilizării terenului prin prisma unui management durabil a siturilor contaminate lanivelul RomânieiŢinând cont de faptul că redezvoltarea siturilor industriale contaminate istoric implică atingereanoţiunilor de planificare a utilizării terenului, şi că la nivelul multor state UE analiza acestor siturise face ţinând cont şi de utilizarea ulterioară atribuită pe criterii de risc, în continuare se discutăaspecte relevante din acest domeniu la nivelul României.

Utilizările propuse sunt cea industrială, agricolă, rezidenţială şi recreaţională. Acestea suntstabilite pentru fiecare dintre categoriile de folosinţă determinate la nivel legislativ. Pentru aaveao corelaţie şi cu prevederile Ordinului 756/1997, utilizarea agricolă, rezidenţială şirecreaţională sunt considerate a fi utilizări sensibile, iar utilizarea industrială mai puţin sensibilă(Stezar şi Ozunu, 2012b).



Siturile brownfield şi zonele degradate din zona municipiului Galaţi sunt reprezentate deterenuri deteriorate, rezultate în urma închiderii anumitor activităţi industriale.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a informat societăţile comerciale despreobligaţiile legale care şi revin proprietarului la încetarea activităţilor industriale peamplasamentul Uzinelor Coscochimice (UCC1, UCC2).

S.C. ArcelorMittal Galaţi SA (AMG) urmează să îşi înşuşească obligaţiile de mediu pentruîncetarea activităţii şi ecologizarea amplasamentului din Uzinele Cocsochimice (UCC1 şiUCC2).

Schema de reprezentare a declinului zonelor industriale şi de restructurare urbană brownfield



Inventarul siturilor contaminate şi potenţial contaminate din MunicIpiul Galaţi

Agenteconomic Localizare Tipul de

proprietateTipul activităţii

poluatoareNatura sursei de

poluareNatura

poluanţilorVârsta

poluăriiSuprafaţa

contaminată observaţii

Depozit deprodusepetroliereGalaţi/SC Petrom SA -Membru OMVGrup

MunicipiulGalaţi, StradaBasarabiei nr.62

proprietateprivata

activitati comercialeşi servicii inclusivdepozitari deseuri înind. petroliera

pierderi accidentaledin rezervoare şiconducte

hidrocarburi:TPH, xilen,benzen

1930-1940

2,5 ha-suprafatatotala a sitului,1 ha-zonacontaminatacu produs libersau PI

Contaminare confirmata cf BM II:aprox.1 ha. Sol: - depasiri ale PI laTHP şi la benzen şi xilen - depasiri alePA la THP şi la etilbenzen Apasubterana: - 1 proba cu depasiri alelimitei olandeze PI la etilbenzen şixilen. Neoperational : Sursa )* și **)

Depoul delocomotivecalatori Galaţi/

RTFC Galaţi

MunicipiulGalaţi, StradaVezuviului nr.1Galaţi

SC RTFFPCGalati

Repararea şiîntretinerea altorechipamentelor detransport n.c.a.,Activitati de serviciianexe pentrutransporturi terestre

Transport şiincarcare/descarcarede produse chimicepericuloase,

produsepetroliere,metale grele,dizolvanti

1990

Suprafataaproximativa asitului: 1,00hectar

BM I şi II şi Raport - prelevare probeapa: depasire PI la indic cloruri la apauzata din caminul de canalizare;depasiri a PI la hidrocarburipoliciclice aromatice, NO2 şi duritatetotala la apa subterana. Evaluareariscului -prelevate probe sol -depasiri laPI cu THP - depasiri la PA cu THPSursa: )*Sursa: )** Decopertare sol contaminatSursa: )***

SC Mehid SA/SC Mehid SAGalaţi

MunicipiulGalaţi, B-dulGeorgeCosbuc nr. 256

proprietateprivata

Tratarea şiacoperirea metalelor,Fabricarea altorpiese şi accesoriipentru autovehiculeşi pentru motoare deautovehicule

instalatii care utiliz.în fluxul tehnologicsubstantepericuloase

metale grele,compusianorganici,produsepetroliere,solventi,azbest

1992

Suprafataaproximativa asitului: 35,27hectare

BM I şi II şi Raport la BM - prelevareprobe de sol - depasiri la Pb al PA -depaseste PI la Cr;Sursa: )*Surse: )** și ***)

Hidrohalda dedeseuripericuloase/SC ArcelorMittal SA

IntravilanmunicipiulGalaţi, parteade Vest, langabalta Catusa

proprietateprivata

activitati industriale,inclusiv depozite dedeseuri metalurgice

depozitare deseuripericuloase metale grele

hidrohalda-2001 iaztehnologic-1974

0,4 ha +poluare difuzaa solului înimprejurimi

contaminare dovedita analitic (PA) curisc de poluare pentru balata Catusa şizonele adiacente, la care se adauga şipoluarea de catre combinatSursa: )*

Halda de zgura/SC ArcelorMittal Galaţi SA

in partea de Va municipiuluiGalaţi, peplatformacombinatuluisiderurgic

proprietateprivata

activitati industriale,inclusiv depozite dedeseuri metalurgice

depozitare deseurinepericuloase metale grele 1968 110 ha

contaminare dovedita analitic (PA) asolului cu metale grele (Mn) şipotentiala a apelor subterane şi desuprafataSursa: )*

Sursa: *)Raport privind starea mediului 2009; )**) Raport privind starea mediului 2010; )*** ) Raport privind starea mediului 2011 ;

Legendă: PI – Prag de intervenţie; PA – prag de aertă; THP – total hidrocarburi petroliere;



5.2. Obiective SEVESOLista obiectivelor SEVESO de pe teritoriul administrativ al municipiului Galaţi care se supun HG nr. 804/2007 din Municipiul Galaţi

Nr

Numele şiadresa

Agentuluieconomic/

Coordonateamplasament

Adresa Cod CAEN

Clasificareoperator

(RMRm)

Nr. deinstalaţiirelevante

pentrusecuritate

Denumireasubstanţei

Frazade risc

Capacitatetotală destocare(tone)

Stare deagregare(S-solid,L-lichid,G-gaz)

Rezervoare Altmodde

stocare

Documente depuse Nr.AIM/AMP

(atm)Nr.

Rez. Cap. (mc) RS PPAM PUI PUE

1.

SC UnicomOil TerminalSA

45˚ 26' 21”28˚ 08' 02''

Galaţi, PortBazinul Nou,Dana 54

5210

RM(risc majorreîncadrare21.04.2008

1

BenzinăR11, R38,R45, R65,R67

600 L 1 1 Rezervor metalic

Nu DA DA DA ISJU AM nr. 86/07.04.2008

Motorină R10, R45 12.500 L 1 6 Rezervor metallic

Gudron dehuilă R45 3.100 L 1 1 Rezervor metallic

Păcurӑ R45 7.600 L 1 2 Rezervor metalic

Bitum pentrudrumuri - 3596 L 1 5 Rezervor metallic

Ulei de motor R38 46 L 1 3 Rezervor metallic

Biodiesel - 50 L 1 2 Rezervor metallic

Ulei vegetal - 7350 L 1 1 Rezervor metalic

GPL R12 270 G 1 6 Cisterne metalice

2.

SC Electro-centrale SA

450 25’ 12”270 59’ 08”

Galaţi, Sos.Smârdan nr. 3

3511Categorie1.1.

RM(risc major) 1

HCl (>35%) R23/35,R34/37 1000 L 1 17 Cisterne metalice

cauciucate

InInstalaţiitehno-logice

DA DA DA ISJU

AIM nr. 1/n29.08.2005Revizuităla28.07.2010înprocedurăderevizuire

NaOH R35 1100 L

Hidrat dehidrazină

R45;R20/21/22;R34; R43;R51/53

4 L 1 10 Butoaie de plastic200l

Păcură R45; R66;R52/53 27.370 L

Rezervoaresuprateranemetalice;

Rezervoaresubterane din beton

Hidrogen R12 0,084 G Rezervoare din oţel

NH 3 tehnicsol. 25% R34; R50 4 L Butoaie de plastic

200l

Ulei deturbinӑ TBA32E

R36/37/38;R38; R43;R51/53;R52/ 53;

655 t îninstalaţie220 t înrezervoare

L Rezervoaremetalice

Ulei detransformator

R53; R65;R66 29,5 L

3

SCArcelorMittalGalaţi SA

45026'15''270 58' 37''

Galaţi, Sos.Smârdan nr.1

2410Categorii1.3;2.2; 2.3a;2.6

RM(risc major 5

gudron brutde huila R45 21.000 L 1 16 4x2000+4x200+3x500

+3x400+ 2x3000Ininstalaţiitehno-logice

DA DA DA ISJU

AM nr. 30/30.10.2007revizuită ȋn21.01.2013

apaamoniacală,min. 16%

R34/50 418 L 1 5 5x90;

apăamoniacalăbrutӑ

R34/50 1814 L 1 7 2 x 500+5x200



benzen brutR45; R11;R23;R24;R25;R48

2652 L 1 7 3x800+ 2x200+2x100

creuzot huilapt. negru defum

R45 ; R51/53 3700 L 1 5 5x400

creozot pt.impregnare R45 ; R51/53 740 L 1 1 1x400

ulei deabsorbtie R45 340 L 1 1 1x400

ulei antracenic R45 180 L 1 1 1x200

naftalina Inaftalina II

R19-XiR36/38 - NR51/5345

57313 S 1 1 1x50

1x75+2x100

acid sulfuric,conc. 96-98%

R35,R36,R37,R38 1102 + 231 L 1 5 2x300 + 3x42

NaOH 49% R35 602 + 63 L 1 4 2x100+1x200+1x42

P3-ferrocid8580 (LTG2)

R20, R22, R38,R41, R43 0,5 L 1 Butoaie de 20 kg

P3-ferrofos8441 acid(LTG2)

R36 0,5 L 1 Butoaie de 20 kg

HCl(LBC+LBR) R34, R36 785 L 1 4 1x75 (c=33%) +

3x200 (c = 18%)Passerite6003Henkel(zincare)

R20/21/22,R36/37/38, 5,5 L 1 5 4 X 400l

1X200l

Passerite225W(zincare)

R45;R46;R21/22; R26; R35;R42/43;R48/20;R51/53;R62

7 L 1 7 7 x 1mc

P3-prevox6740-6(zincare)

R36 10 L 1 10 10 x 1mc

Rodine 1600IT (zincare) R11, R42/43 2 L 1 2 2 x 1mc

BetzdearbornAE1115(oțelӑrie)

R22; R38; R41; 0,4 L 1 1 1 x 1mc

Gudron brut(furnale) R45 121 L 1 3 3x55

Nalco 3 DT129 (furnale)

R34, R37,R51/R53 2 L 1 1 1x1

Nalco 3 DT190 (furnale)

R11, 23/24/25,R36, R37,R38,R39/23/24/25

2 L 1 1 1 x 1

Nalco 8506 R36, R41,R51/53 1 L 1 1 1x 1

Hipoclorit desodiu (furnale) R31, R34 2 L 1 1 1 x 1

Nalco trac 101plus (furnale)

R22, R25, R34,R50, R52/53; 1 L 1 1 1 x 1

Nalco 73500(furnale)

R20/22, R34,R42/43 1 L 1 1 1 x 1



Nalco 77352(furnale)

R8; R23/24/25;R34; R43;R50/53

1 L 1 1 1 x 1

Nalco Cat FlocPlus 8103(furnale)

R 52; R 53 1 L 1 1 1 x 1

Nalco 71 D5Plus (furnale) R65; R66 1 L 1 1 1 x 1

Nalco 7330(furnale)

R34; R43; R52;R53,R23/24/25

1 L 1 1 1 x 1

Ulei protecţiebandă zincată

R22; R38; R41;R50; R65; R66 8 L 1 x 8mc

Ulei hIdraulic - 6 L 1 X 6mc

Ulei detransmisie - 6 L 1 x 6mc

Clor (sectorhidrouzinal)

R23 ,R36/37,R3-50 16,5 G 10,5 Container 0,9mc

Gaz metan(16 staţiiUPDES)

R12 1250 x 103 G 6 In conducte L = 50km

Gaz de furnal R12 1200 x 103 G ȋn conducte L = 10km

Uleiemulsionabil - 60 L 1 4 1x24 mc + 1x18mc +

1x12mc + 1x6.5 mc)

4.SC CITY GASSRL45˚ 26' 21”28˚ 08' 02'

Galaţi, ZonaLiberă,Platforma I

5210 RM(risc major) 1 Gaz petrolier

(GPL) R 12-45-48396264158

L 5-11atm 10

Rezervoare 10x90mcCisterne CF 8 x75mcCistern CF 4 x 90mc

NU DA DA DA IJSU AM nr. 15/18.01.2008

5 SC LINDEGAZ RomâniaSRL

Galaţi,SoseauaSmârdan,Nr. 1

2411 RM(risc major)

2FOX 1 şiNew ASU

Oxigen lichid R8, R34 2813.6 L 0,1bar 2 1x1500 mc

NU DA DA DA ISJU

AM nr.174/17.08.2011revizuită ladata de07.03.2013

Oxigen gaz R8, R34 216.6 G (gazcomprimat) 27 atm 2 51x100 mc

UleiR51/53 ptr.componentafenol alchilat

7 L 1bar 1 8

6

SC Linde GazRomânia SRL– Fabrica deacetilenă450 26’ 30”280 04’ 17”

Galaţi, Str.AlexandruMoruzzi Nr.132

2011 Rm(risc minor) 1 Acetilenă R5; 6; 12 7

G şi Gdizolvat în

acetonă

1-19atm 1

1x40mc şi

600 butelii x 40 litriNU NU NU NU NU AIM nr. 1/

16.02.2010

7. SC APACANAL SA

Galaţi, StradaC-tinBrâncoveanuNr. 132

3600 Rm(risc minor) 1 Clor R23;

R 36/37/38;R50

20,8G

(gazlichefiat)

Containere0,8t NU NU DA DA NU AM nr. 12/

16.01.2012

8

SC INTFORSA45˚ 26' 17''28˚ 04 ' 10''

Galaţi, StradaPortului nr.157 2561 Rm

(risc minor) 1Acid clorhidric32-35% şi4-20%

R23-35;R34-37 45

Soluţiedecapare4-20% (5t) şiAcidrezidual 32-35% (40t)

1 atm 22x50mc22mc în baia dedecapare

NU NU DA DA NU

AM nr. 51/05.05.2010revizuită la20.11.2012

Legendă :RS – Raport de securitate; PPAM – Politica de prevenire a accidentelor majore; PUI – Plan de Urgenţă Internă; PUE – Plan de Urgenţă Externă; AIM – Autorizaţie Integrată de Mediu; AM – Autorizaţie de mediu



5.3. Arii naturale protejatePe teritoriul Municipiului Galaţi se află următoarele arii naturale protejate: ROSPA (arii deprotecţie specială avifaunistiscă) şi situri de importanţă comunitară (SCI).

Situri Natura 2000 Suprafaţa unităţii administrativ teritorialeROSPA0121 Lacu Brateş Judeţul Galaţi: Galaţi (63%); Tuluceşti (< 1%); Vânători (<1%);

ROSPA0070 Lunca Prutului –Vlădeşti-Frumuşiţa

Judeţul Galaţi: Folteşti (53%); Frumuşiţa (58%); Fârţăneşti(< 1%); Galaţi (< 1%); Măstăcani (34%); Oancea (7%); Tuluceşti(9%), Vlădeşti (26%);

ROSPA0031 Delta Dunării şiComplexul Razim-Sinoe Judeţul Galaţi: Galaţi (< 1%);

ROSCI0065 Delta Dunării Judeţul Galaţi: Galaţi (< 1%);

ROSCI 0105 Lunca Joasă aPrutului

Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%); Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%);Galaţi (7%); Măstăcani (3%); Oancea (15%); Suceveni (6%),Tuluceşti (< 1%); Vlădeşti (9%);

1. Precizarea destinaţiei propuse prin suprafeţele din aria de protecţie specială avifaunisticăROSPA0121 Lacul Brateş care vor fi introduse în intravilan:Prin HG nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1284/2007 privind declarareaariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 înRomânia, este instituit situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brateş.Destinaţiile propuse prin suprafeţele din aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121Lacul Brateş care vor fi introduse în intravilan este de ferme agricole. În general depozitările sereferă la ferme de legume (sortare, depozitare, ambalare şi păstrarea legumelor).In acest sens menţionăm următoarele societăţi care au solicitat şi obţinut Acordul de mediu dela ARPM Galaţi: SC AGRITER GRUP SRL- Decizia Etapei de evaluare iniţială (demararea procedurilor de evaluare a impactului asupramediului şi/sau a evaluării adecvate) nr. 100 din 22.02.2012; conform căreia proiectul propus„Infiinţare Fermă depozitare legume”, propus a fi amplasat în extravilanul Municipiului Galaţi,T193, P700/3, judeţul Galaţi, intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimulariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cumodificări şi completări prin Legea nr. 49/2011:- Decizia Etapei de încadrare nr. 281 din 03.05.2012, conform căreia proiectul nu se supuneevaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate ; SC PRODLEG FARM SRL- Decizia Etapei de evaluare iniţială (demararea procedurilor de evaluare a impactului asupramediului şi/sau a evaluării adecvate) nr. 101 din 22.02.2012; conform căreia proiectul propus„Infiinţare Fermă depozitare legume” propus a fi amplasat în extravilanul Municipiului Galaţi,T171, P611/1/7, P611/1/8, Lot 1, judeţul Galaţi, intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011:- Decizia Etapei de încadrare nr. 280 din 03.05.2012, conform căreia proiectul nu se supuneevaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate ;In Planşa P01 - Actualizare PUG Municipiul Galaţi - Incadrarea în teritoriul administrativ –Situaţie propusă:

Trupul E (fost G conform precizărilor furnizate ulterior) are ca destinaţie zonă unităţiindustriale – depozitare (fost fermă agricolă). Suprafeţele studiate prin PUG Municipiul Galaţipentru Trupul E (fost G) sunt: Sexistent = 56.103ha, Spropusă = 103.489ha; rezultă o extindere de47.386ha. Menţionăm că Tupul E (fost G) se află pe DN 2B Galaţi – Giurgiuleşti.

Trup B-M: Suprafeţele studiate prin PUG Municipiul Galaţi pentru Trupul B-M sunt:Sexistent = 85.5276ha, Spropusă = 87.5407ha; rezultă o extindere de 4.0131ha. Menţionăm căTupul B se află spre DJ 251, în apropiere de SC ArcelorMittal Galaţi SA.



Trup A-M: Suprafeţele studiate prin PUG Municipiul Galaţi pentru Trupul A-M sunt:Sexistent = 5943.4442ha, Spropusă = 6452.4979ha; rezultă o extindere de 509.0537ha. Menţionămcă Tupul A, se află spre DN26 Bârlad, Murgeni.

2. Prezenţa/efectivele speciilor de interes comunitar şi prezenţa habitatelor pe aceste suprafeţe2.1. Pentru fermele agricole (ferme de legume): Biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune, pentrucare nu se impun măsuri speciale de protecţie; Speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentele proiectelor nu prezintă valoareconservativă, nici una dintre ele nu este inclusă în listele de protecţie la nivel european şinaţional; pe amplasament predomină suprafeţele cu culturi agricole (agro-ecosisteme), lamarginea cărora se întâlnesc sectoare de vegetaţie ruderală, fără vreun corespondent înconformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă şi al., 2005), unde sunt indicateprincipalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizatela nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000; Speciile de păsări Corvus corone (Cioara grivă); Corvus frucilegus (cioara de semănătură);Corvus monedula (stâncuţa); Parus major (Piţigoi mare); Passer domesticus (vrabia de casă);Passer montanus (vrabie de câmp); Pica pica (coţofana); Sturnus vulgaris (graur) au fostsemnalate în zbor, în căutarea hranei; nu reprezintă specii de importanţă comunitară ale arieinaturale protejate ROSPA0121; sunt specii comune, pentru care nu sunt necesare măsuri deconservare. Speciile de păsări Larus cachinnans (pescăruş argintiu); Larus ridibundus(pescăruş râzător) sunt specii de importanţă comunitară menţionate în sit; conform IUCN suntspecii nepericlitate, incluse în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa II/2. Amplasamentulproiectului nu prezintă habitate pentru hrană, odihnă şi cuibărit. Speciile menţionate au o maremobilitate. Activitatea de depozitare a legumelor (cod CAEN rev. 2 – 4631) nu este o activitatecu impact semnificativ asupra mediului şi nu va afecta biodiversitatea.

Conform Certificatului de urbanism nr. 126 din 10.02.2012, eliberat de Primăria MunicipiuluiGalaţi pentru SC PRODLEG FARM SRL, terenul se află în extravilanul Municipiului Galaţi, înzona destinată anexelor gospodăreşti ale exploataţiei agricole, reţele magistrale, căi decomunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele telecomunicaţii, lucrări deinfrastructură, conform PUG Municipiul Galaţi aprobat prin HCL nr. 331/1999.

Conform Certificatului de urbanism nr. 97 din 31.01.2012, eliberat de Primăria MunicipiuluiGalaţi pentru SC AGRITER GRUP SRL, terenul se află în extravilanul Municipiului Galaţi, înzona destinată anexelor gospodăreşti ale exploataţiei agricole, reţele magistrale, căi decomunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele telecomunicaţii, lucrări deinfrastructură, conform PUG Municipiul Galaţi aprobat prin HCL nr. 331/1999.

6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG6.1. Obiective de protecţie mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţionalAderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia românească a aquis–uluicomunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice.

Obiective la nivel local şi naţional

Planul Naţional pentru aderarea României la Uniunea EuropeanăIn conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeană şi aprevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, în luna octombrie 1999 a fostelaborat Planul Naţional de Dezvoltare al României, care ulterior a fost revizuit în anul 2000.

Acest document corelează şi integrează următoarele documente:- Planul Regional de Dezvoltare;- Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;- Planul Naţional pentru Transport;



- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regională a României va ţine seama de considerenteleprivind protecţia şi conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domeniiimportante: îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizide sulf şi azot), reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor municipale în condiţii ecologice

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM)Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în anul 1995(ultima dată fiind revizuit în anul 1999) şi a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţionalpentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentrustabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrareapoliticilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajareateritoriului şi sănătate).Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanţă cuurmătoarele criterii:- domenii majore de activitate;- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţ ia calităţii aerului şi aatmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura, managementuldeşeurilor, planificare urbană şi transporturi;- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

Strategia Naţională de Gestionare a DeşeurilorIn anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC MinisterulMediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre de guvern, StrategiaNaţională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltareaşi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedereecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile degestionare a deşeurilor revine generatorilor, în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”sau, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul Naţional de Gestionare a DeşeurilorAcest plan naţional a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaborat pentru perioada 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu; planul are ca scopcrearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat degestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.Planul cuprinde obiective strategice pe care România trebuie să le îndeplinească, ţinte şimăsuri pe termen scurt şi mediu, în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiunicu termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-EPlanul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul GalaţiAceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea derevizuire dupa 5 ani) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, aPlanului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şiau ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistemintegrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şieconomic. Planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi uneleacţiuni pentru perioada 2004 - 2013.

PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU)



Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi astandardelor de viaţă în România, contribuind în acelaşi timp la conformarea cu acquis-ul comunitarde mediu. Implementarea programului va conduce la creşterea calităţii serviciilor publice de apă,canalizare, salubritate şi termoficare, ţinând cont de principiile dezvoltării durabile şi “poluatorulplăteşte”.

Obiectivele specifice POS Mediu sunt: Creşterea accesului populaţiei din toate judeţele ţării la servicii publice de apă, canalizare şiepurare, până în 2015. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric, înminimum 30 de judeţe, până în 2015. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare în cele mai poluatelocalităţi, până în anul 2015. Protecţia naturii prin managementul ariilor naturale protejate, inclusiv prin implementarea reţeleiNatura 2000

STRATEGIA NATIONALA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE SI UTILIZAREADURABILA A COMPONENTELOR SALE IN ROMANIAIn capitolul 3 al strategiei sunt prezentate obiectivele şi acţiunile prioritare privind strategia dearmonizare în domeniul conservării naturii. De interes pentru prezentul PUG sunt următoareleobiective: Organizarea Reţelei Naţionale de Arii Protejate şi asigurarea managementului necesar ocrotiriihabitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice; Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice existente în afara ariilorprotejate prin:- Reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă, supraexploatarearesurselor naturale, planificarea, amenajarea şi utilizarea necorespunzătoare a teritoriului;- Reconstructia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate.

Relevanţa Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu şi implementarea legislaţiei demediuScopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelorde impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.

Factor demediu

Obiective de mediu la nivelnațional, regional şi local Obiective de mediu stabilite prin PUG

Apa

Calitatea apei trebuie săcorespundă legislaţiei în vigoarecare transpune prevederileDirectivei Cadru privind apanr. 2000/60/CE împreună cudirectivele fiice. Epurarea apelor uzate trebuiesă fie conformă cu legislaţianaţională care transpuneprevederile Directivei91/271/CEE. România trebuie să se aliniezenormelor europene până la 31decembrie 2015 pentruaglomerările mai mari de 10.000locuitori echivalenţi;

Reducerea poluării apelor prin creştereagradului de epurare a apelor rezidualemenajere şi industriale; Creşterea numărului locuitori care săbeneficieze de infrastructura de apă/canal; Extinderea reţelelor de alimentare cu apăşi asigurarea apei potabile de calitate pentrutoţi locuitorii ; Reabilitarea sistemelor de colectare,transport şi de tratare a apei; Înlocuirea şi modernizarea reţelelor dedistribuţie apă; Extinderea reţelelor de canalizare pentrucaptarea şi epurarea apelor uzate pentru toţilocuitorii din Municipiul Galaţi; Staţie de epurare modernă; Staţii de epurare moderne pentru apeleuzate industriale; Canalizări în sistem divizor şi staţii depompare ape uzate, modernizarea reţelelor



de canalizare existente şi realizarea dereţele noi de canalizare în zonele noipropuse pentru locuit şi zonele fără reţelede canalizare; Optimizare raport resurse de apa-consum,contorizarea consumului de apă potabilă,apă industrială şi ape uzate;

Aer

Calitatea aerului trebuie săcorespundă legislaţiei naţionalecare transpune Directivele96/62/CE şi 1999/30/CE privindvalorile limită pentru SO2, NO2,NO, particule în suspensie şiplumb. Strategia naţională privindprotecţia atmosferei urmăreştestabilirea unui echilibru întredezvoltarea economico-socială şicalitatea aerului (HG nr.1856/2005 privind plafoanelenaţionale pentru anumiţi poluanţiatmosferici). În legislaţie se prevedeîntreţinerea şi modernizareainfrastructurii de transportrurtier (drumuri, mijloace detransport nepoluante).

Minimizarea impactului asupra calităţiiaerului; Monitorizarea şi controlul emisiilor depoluanţi în aer; Introducerea/utilizarea combustibililor caregenerează emisii reduse de poluanţi; Reducerea emisiilor de gaze cu efect desera, inclusiv prin mărirea eficienţeienergetice şi utilizarea surselor regenerabilede energie; Crearea, reabilitarea şi extindereasuprafeţelor ocupate de spaţii verzi; Reducerea emisiilor de poluanţi specificitraficului auto.

Sol

Reducerea şi prevenirea poluăriişi degradării solurilor. Imbunătăţirea calităţii solurilor şiutilizarea durabilă a resurselor desol. Identificarea, investigarea şirefacerea/remedierea siturilorcontaminate istoric. Remedierea zonelor afectate depoluări accidentale. Reducerea poluării solurilorafectate de infiltraţiile apelormenajere. Reabilitarea suprafeţelor deteren degradate prin activităţiantropice.

Implementarea planului de mangement aldeşeurilor pentru intregul teritoriuadministrativ al Municipiului Galaţi; Reducerea poluării solului prin gestionareaadecvată a deseurilor atat în cadrulunitatilorindustriale/economice, asociatiilor delocatari, cat şi în cadrul locuintelorindividuale; Reducerea poluării solului prinimplementarea unui sistem de transportadecvat; Reducerea poluării solului prin reabilitarea,modernizarea şi extinderea sistemului decolectare, tratare şi evacuare a apelor uzatemenajere şi a celor pluviale; Reducerea poluarii solului prinimpermeabilizarea depozitelor pentrudejecţiile solide şi lichide de la fermeleagricole şi adoptarea sistemelor de aplicareale acestora ca îngrăşământ conformCodului de bune practici agricole.

Zgomot

Reducerea zgomotului şivibratiilor în cartierele sensibile. Reducerea poluarii fonice dinindustrie şi transporturi înasezarile umane. HG 321/2002 privind evaluareaşi gestionarea zgomotuluiambiental cu completarile şimodificarile ulterioare. STAS 10009-88: Acusticăurbană. Limite admisibile alenivelului de zgomot (se

Asigurarea fluenţei traficului pe artereleprincipale de circulaţie prin optimizareaciclului de semaforizare în intersecţii; Crearea liniei de centură Reabilitarea infrastructurii reţelelorstradale sau tronsoanelor intens circulate Implementarea unor măsuri tehnice lanivelul surselor de zgomot Reducerea nivelului de zgomot rezultat înurma desfăşurării unor activităţi productivesau de alimentaţie publică prin aplicareaunor sisteme de izolare fonică la aceste



referă la zgomotul exterior). Ghidul privind adoptareavalorilor – limita şi modul deaplicare a acestora atunci candse elaboreaza planurile deactiune, pentru indicatorii Lzsn şiLnoapte, în cazul zgomotuluiprodus de traficul rutier pedrumurile principale şi înaglomerari, traficul feroviar pecaile ferate principale şi înaglomerari, traficul aerian peaeroporturile mari şi / sau urbaneşi pentru zgomotul produs înzonele din aglomerari unde sedesfasoara activitati industrialeprevazute în Anexa 1 la OUG nr.152/2005 pentru prevenirea şicontrolul integrat al poluarii,aprobata cu modificari şicompletari prin Legea nr.84/2006.

unităţi; Blocarea căilor de propagare a zgomotuluiprin crearea de perdele de protecţie, inclusivspaţii verzii pentru zonele locuite; Realizarea unor izolaţii speciale ale unorclădiri împotriva unuia sau mai multor tipuride zgomot ambiental, combinată cu facilităţide ventilaţie sau aer condiţionat, astfel încâtvalorile ridicate ale izolaţiei împotrivazgomotului ambiental să poată fi menţinute;

Sănătateapopulaţiei

Legislatia românească estealiniată la legislatia europeană înceea ce priveste: reducerea pierderilor energeticedatorate izolӑrii termiceineficiente populației sănătateapopulației prin asigurareacondițiilor de igienă (apă curentă,canalizare, depozitareacontrolată a deşeurilor); îmbunătăţirea calităţii mediuluişi asigurarea unui nivel înalt alcalităţii vieţii;

Crearea, reabilitarea şi extindereasuprafeţelor ocupate de spaţii verzi; Reducerea emisiilor de poluanti specificitraficului auto; Asigurarea unui managementcorespunzător al deşeurilor; Reducerea poluării fonice datoratetraficului auto; Realizarea de perdele vegetale deprotecţie;

Biodiversitate

Conservarea diversităţiibiologice, utilizarea durabilă ahabitatelor naturale, a speciilorde flora şi fauna salbatică şireconstrucţia ecologică asistemelor deteriorate; Gestionarea durabilă a pădurilorşi susţinerea rolului acestora înviaţa socială şi economică a ţării

Protecţia, conservarea şi refacereadiversităţii biologice terestre şi acvatice,existente în afara ariilor naturale protejate:reducerea şi eliminarea efectelor negativecauzate de poluarea mediilor de viaţă şireconstrucţia ecosistemelor şi habitatelordeteriorate; Monitorizarea speciilor potenţial invazive Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţiaforestieră, în scopul restabilirii echilibruluiecologic şi al satisfacerii necesităţilor dedezvoltare; Accentuarea şi diversificarea funcţiilorsocio-economice ale ecosistemelorforestiere în raport cu creşterea cerinţelorsocietăţii faţă de pădure

Mediul social şieconomic/Conştientizareapublicului

Legislaţia natională, înconcordanţă cu cea europeanăprevede accesul liber alcetăţenilor la informaţia de mediu(HG nr. 1115/2002),implementarea obligaţiilorrezultate din Convenţia privindaccesul publicului la luareadeciziilor în probleme de mediusemnată la Aarhus la 25 iunie

Asigurarea protecţiei peisajului natural,cultural şi istoric; Creşterea responsabilităţii publicului faţăde mediu;



1998 şi ratificată prin Legea nr.86/2000 privind stabilirea cadruluide participare a publicului laelaborarea anumitor planuri şiprograme în legătură cu mediul.

Gospodariadeseurilor

Prevenirea apariţiei şiminimizarea cantităţii de deşeurigenerate. Reducerea cantităţii de deşeurieliminate prin reciclare şivalorificare energetică. Dezvoltarea sistemelor decolectare selectivă a deşeurilor,în vederea atingerii ţintelor dereciclare pentru deşeurile deambalaje, deşeurile deechipamente electrice şielectronice, vehicule scoasedin uz, baterii şi acumulatori,deşeuri din construcţii, anvelope. Asigurarea unui managementcorespunzător al deşeurilor.Implementarea planurilor degestionare a deşeurilor la nivelregional, judeţean şi local.

Extinderea sistemelor de colectare adeşeurilor în mediul urban şi rural – avândîn vedere că până în 2013 trebuie extinsăcolectarea a 84% din deşeurile municipalegenerate; Depozite impermeabilizate pentru dejecţiilesolide şi lichide de la fermele agricole şisisteme de aplicare ale acestora caîngrăşământ conform Codului de bunepractici agricole; Depozite de pesticide în condiţii desecuritate pentru sănătate şi mediu; Incadrarea în valorile limită din Directiva76/464/CEE la substanţele prioritare/prioritar periculoase a apelor uzateindustriale; Reducerea cantităţii de deseuribiodegradabile la depozitare princompostare şi alte metode de tratare astfelîncât să se asigure atingerea ţintelorlegislative; Gestionarea corespunzătoare a fluxurilorspeciale de deseuri (deseuri municipalepericuloase, deseuri voluminoase, deseuride echipamente electrice şi electronice,nămoluri rezultate din staţia de epurare); Colectarea şi valorificarea potenţialului utildin deseurile din construcţii şi demolări; Inchiderea depozitelor neconforme;

Peisajul

OUG nr. 195/2005 privindprotecţia mediului, aprobată cumodificări şi completări prinLegea nr. 265/2006, cumodificările şi completărileulterioare contine prevederireferitoare la menţinerea şiameliorarea fondului peisagisticnatural şi antropic, de refacerepeisagistică a zonelor deagrement, de protejare, refacereşi conservare a monumenteloristorice, a ariilor naturaleprotejate.

Intreţinerea spaţiilor verzi; Reabilitarea cladirilor cu valoare istorică; Extinderea/modernizarea reţelelor dealimentare cu apă; Extinderea/modernizarea sistemelor decolectare, tratare şi evacuare apelor uzate.

Infrastructurarutiera/transport

Reconfigurarea circulaţiei învederea reducerii timpilor destaţionare în trafic şi a cantităţilorde gaze eliminate în atmosferăprin combustia motoarelor.

Separarea traficului de tranzit de cel local(variante ocolitoare); Eliminarea trecerilor la nivel cu liniile decale ferată (pasaje rutiere); Stabilirea unui sistem de organizare acirculaţiei bazat pe raportul flux/capacitatecare trebuie să se situeze în limitelenivelului de serviciu “C” care permitedesfăşurarea circulaţiei cu o fluenţă în caresunt posibile şi unele manevre; Identificarea unor terenuri, în apropiereacentrelor de interes pentru a se construiparcări;



Crearea condiţiilor în cadrul sistemului deorganizare a circulaţiei pentru mijloacele detransport public (benzi proprii, prioritate înintersecţii, dotări, etc) având în vedere căpreiau cca. 70% din deplasările care seefectuează pe teritoriul oraşului; Amenajarea intrărilor în oraş.

Factoriiclimatici

Adoptarea de măsuri menite săreducă efectele ce pot aveaimplicaţii negative asuprafactorilor climatici

Modernizarea infrastructurii rutiere; Extinderea şi modernizarea sistemului decolectare a apelor uzate menajere şi a celorpluviale; Reabilitarea unităţilor de producere aagentului termic şi a apei calde menajere;prevederea acestora cu instalaţii moderne şieficiente de ardere.

Astfel se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional şi local, aprevederilor directivelor U.E. precum şi a obligaţiilor asumate de România în capitolul 22 Mediua tratatului de aderare la U.E.

Referitor la implementarea prevederilor legislaţiei naţionale şi a directivelor comunitare de mediu,P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor actelor normative mentionate în prezentul raport, şi înmod special a următoarelor acte normative:- OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şicompletările ulterioare;- H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;- HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic aapelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare;- O.U.G. nr. 243/2000, privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001 modificatăulterior cu O.U.G. nr. 12/2007;- Ordinul MSi nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul deviaţă a populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul MS nr. 1028/2004;- Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

6.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediuluiScopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impactsemnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilorPUG Galaţi în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului.

Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce se doreste a se obţine. Tintele reprezintă obiectivemai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru măsurarea progreselor înimplementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi în final în atingerea obiectivelor seutilizează îndicatori, elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.La stabilirea obiectivelor, ţintelor şi a indicatorilor s-au luat în considerare, atât propunerile PUG şifaptul că principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din Municipiul Galaţi, cât şi stareaactuală a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelor planului. Trebuie precizat faptulcă amplasamentul aferent PUG Municipiul Galaţi este reprezentat fie din terenuri construite, fie deterenuri agricole, ambele fiind antropizate.

Planul urbanistic prin specificul său se adresează mediului urban, dar propunerile incluse vizeazăîmbunătăţirea stării şi calităţii acestuia, în scopul adoptării soluţiilor de urbanizare şi asigurării unorcondiţii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. Prin acesteelemente esenţiale, un plan urbanistic se deosebeşte net de alte tipuri de planuri, care propundezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zonele naturale. Ca urmare la stabilirea obiectivelor de



mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile PUG nu ţintesc mediulnatural, iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din localitatea respective.

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în capitolul 4 şistabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediuluinaţionale şi ale Uniunii Europene şi iau în considerare obiectivele de mediu stabilite la nivellocal şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţi, şirespectiv prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 SUD – EST.Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra căroraplanul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.

In Tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi indicatorii, pentru factorii/aspectele demediu relevanţi pentru evaluarea de mediu.



Factor/aspect de

mediuObiective

strategice de mediuObiective specifice

de mediu Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la nivelecare să nu producă unimpact semnificativ asupracalităţii apelor (apa desuprafaţă, apa potabilă,apa subterană)

Respectarea valorilor limitălegale pentru concentraţiile depoluanţi în apele reziduale

- Extinderea reţelelor de alimentare cu apăşi canalizare;- Realizarea de rigole şi şanţuri pentru

dirijarea şi preluarea apelor pluviale de cătrereceptorul natural;- Realizarea perimetrelor de protecţie lareţelele de alimentare cu apă şi canalizare;- Indicatorii de calitate ai apelor uzatemenajere vor trebui să respecte limitelestabilite în NTPA 001/2002 ;

Indicatori de calitate ai apei uzate menajerecare să permită evaluarea calităţii acestora înraport cu prevederile legale (pH, CBO5,CCOCr, materii în suspensie, detergenţisintetici, substanţe extractibile, etc.).

Aerul

Limitarea emisiilorîn aer la niveluri care sănu genereze un impactsemnificativ asupracalităţii aerului în zonelecu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limitălegale pentru concentraţiile depoluanţi la emisie (sursestaţionare dirijate, sursemobile);

Respectarea măsurilor de managementpentru toate obiectivele prevăzute în plancu respectarea legislaţiei specific: Legea nr.104/2011 privind calitatea aeruluiînconjurător;

Emisii poluanţi :- NOx,- SOx,- Pulberi- CO;

Solul/Utilizareaterenului

Limitarea impactuluinegativ asupra solului;

Reducerea degradării solului caurmare a activităţilordesfăşurate în etapele deimplementare ale planului;

Respectarea măsurilor privind poluarea şidegradare solului şi subsolului cu respectareaprevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr.756/1997, Ordin nr. 344/2004, HG nr.1403/2007;

Indicatori specifici pentru calitatea solului:pH, hidrocarburi, metale, grad de eroziune,etc.

Zgomot şivibraţii

- Limitarea, la surse, apoluării fonice în zonelecu receptori sensibili lazgomot;- Limitarea nivelurilorde vibraţii;

- Respectarea valorilor limitălegale pentru protejareareceptorilor sensibili la poluareafonică;- Protejarea receptorilorsensibili la vibraţii;

Respectarea limitelor maxime admisibilepentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005,HG nr. 674/2007, STAS 10009-88

Nivel zgomot :- Limita incintei < 65 dB- Zone de locuit < 50 dB

Managementuldeşeurilor

Respectarea legislaţieiprivind colectarea,depozitarea şivalorificarea/eliminareadeşeurilor;

Colectarea şi depozitareadeşeurilor, în conformitate cuprevederile legale ;

Implementarea obiectivelor privindmanagementul corespunzător al deşeurilor;respectarea măsurilor privind poluarea şidegradarea solului şi a subsolului curespectarea prevederilor legislaţiei învigoare: Ordin nr. 756/1997; HG nr.349/2005; Ordin nr. 344/2004; HG nr.1403/2007; Legea nr. 211/2011;

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conformHG nr. 856/2002;

PopulaţiaÎmbunătăţirea condiţiilorsociale şi de viaţă alepopulaţiei;

Creşterea numărului de locuride muncă pentru populaţia dinzonă;

- Asigurarea calitativă, cantitativă a apeipotabile în toate zonele locuite;- Asigurarea colectării apelor uzatemenajere din toate cartierele municipiului;

- Număr /procent de locuinţe racordate lasistemul centralizat de alimentare cu apă dintotalul locuinţelor municipiului;- Număr /procent de locuinţe racordate la



- Crearea condiţiilor pentrudezvoltarea economică a zonei;

- Asigurarea managementului instituitpentru colectarea deşeurilor;- Menţinerea calităţii factorilor de mediu înlimita prevederilor legale pentru protecţiasănătăţii populaţiei;

sistemul centralizat de canalizate, din totallocuinţelor municipiului;- Număr/procent de gospodării dotate cufacilităţi de colectare a deşeurilor menajere şiprocent contracte individuale încheiate cusocietăţi autorizate specializate;- Indicatori specifici pentru calitatea factorilorde mediu (apă, aer, sol);- Modul de viaţă, aspecte fiziologice, aspectepsihologice.

Peisaj Minimizarea impactuluiasupra peisajului

Menţinerea, în măsuraposibilului, a trăsăturilor decontinuitate a formei terenului şievitarea schimbărilortopografice;

- Implementarea prevederilor Planului dereabilitare a mediului;- Acţiuni specifice pentru reducereaimpactului asupra peisajului în etapele deconstrucţie şi de funcţionare;

Modul de respectare a prevederilor PUG cuprivire la asigurarea esteticii peisajului încadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;

Biodiversitatea,patrimoniucultural

Legislaţia naţională (OUGnr. 195/2005 privindprotecţia mediului,aprobată cu modificări prinLegea nr. 265/2006, cumodificările şi completărileulterioare) conţineprevederi referitoare lamenţinerea şi ameliorareafondului peisagistic naturalşi antropic, de refacerepeisagistică a zonelor deinteres turistic sau deagrement, de protejare,refacere şi conservare amonumentelor istorice

Asigurarea protecţiei peisajuluinatural şi a monumenteloristorice

- Protejarea florei şi faunei din ariileprotejate conform OUG nr. 57/2007;- Protejarea monumentelor istorice conform

Legii nr. 422/2001 şi OUG nr. 43/2000privind protecţia patrimoniului arheologic şideclararea unor situri arheologice ca zonede interes.

- Distribuţia, structura şi totalitateaspeciilor caracteristice ariilor protejate.- Instituirea zonelor de protecţie specială aobiectivelor.

Factori climatici

Adoptarea de măsuri menite săreducă efectele ce pot aveaimplicaţii negative asuprafactorilor climatici

Modernizarea infrastructurii rutiere; Extinderea şi modernizarea sistemului decolectare a apelor uzate menajere şi a celorpluviale; Reabilitarea unitatilor de producere aagentului termic şi a apei calde menajere;prevederea acestora cu instalatii moderneşi eficiente de ardere.



7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului7.1. IntroducereImplementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al Municipiului Galaţi, va avea efectepozitive asupra dezvoltării oraşului, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct devedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei. PUG-ul are ca scop stabilirea direcţiilor dedezvoltare a Municipiului Galaţi, în corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului naţional şijudeţean, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi al interesului public.

7.1.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic GeneralCerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediuluideterminate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şievaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

Propunerile PUG pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact carepot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor demediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ.Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şiintensitatea să altereze un factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor demediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şilung, permanente şi temporare, pozitive sau negative.

7.1.2. Categorii de impactCategoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilorplanului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.

Categoria de impact

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente alepropunerilor planului asupra factorilor de mediu +2

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asuprafactorilor de mediu +1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asuprafactorilor de mediu. - 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii defactori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerateacele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).

7.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic GeneralPentru analiza impactului PUG Galaţi asupra aspectelor de mediu, s-a utilizat diagrama de tip Cauză–Efect, care ilustrează relaţiile dintre propunerile planului asupra calităţii factorilor de mediu, care înfinal, ar trebui să conducă la dezvoltarea durabilă a municipiului Galaţi.

Efectul este o anumită caracteristică / condiţie de calitate.



Diagrama cauzӑ - efect pentru determinarea impactului PUG-ului propus asupra factorilor de mediu



Obiectivele prioritare de dezvoltare ale Municipiului Galaţi sunt clasificate ȋn urmӑțoareledirecții: relații ȋn teritoriu; locuire; profil economic; elemente de mediu; echipare edilitarӑ;circulaţie și transporturi.

Ob. 1 – Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în intravilanulnou propus:- reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă în Municipiul Galaţi;- construirea a 2 rezervoare de 20.000mc în incinta tehnologică a Uzinei de apă cu scopul de aasigura capacitatea de stocare a Uzinei de tratare nr. 2;- construirea a 2 rezervoare de înmagazinare a apei în zona Staţiei de pompare Fileşti pentru apreîntâmpina alimentarea cu restricţie a consumatorilor din arealul Staţiilor de Pompare apă deadâncime Fileşti îi Turn Apă, datorită afectării debitelor captate din sursele de apă de adâncime,în caz de fenomene meteorologice extreme (secetă extremă, inundaşii majore, temperaturinegative extreme);- prelungirea cu cca. 800m a conductei de apă Dn 400 mm FnD de pe Strada Traian, de laintersecţia cu Strada Zimbrului până în Strada Cetăţeanu Ion, pentru a face inel cu reţeaua deapă existentî pe Strada Arcaşilor;- realizarea sistemului de colectare ape uzate şi extinderea reţelei de canalizare în intravilanulpropus;- realizarea staţiei de epurare ape uzate menajere (tratare biologică şi terţiară);

Ob. 2 – Zona căilor de comunicaţie (căi rutiere şi spaţii aferente, căi ferate şi spaţii aferente):- Realizarea sistemului de circulaţie dimensionat în concordanţă cu propunerile de circulatie, pecategorii şi funcţiuni;- Dezvoltarea Drumului Expres propus în conformitate cu PATZ Braila - perspectiva 2030;- Crearea unor noi noduri intermodale (auto/CF/ tramvai usor) in zona Brateş şi Barboşi- relaţionatemetroului uşor propus prin PATZ Braila- perspectiva 2030;- Crearea de noi legături carosabile prin închiderea unor inele de circulatie (cartier Dunărea,Arcaşilor, relaţia oraş - Combinat);- Crearea de pasaje denivelate în cazul intersecţiilor sistemului major de circulaţii cu caleaferată;- Lărgirea şoselei de Centură şi a DN2A (Arcaşilor) şi relaţionarea cu Drumul Expres;- Crearea unor noi traversări peste braţul Cătuşa şi portul de bacuri;- Realizarea variantei de ocolire a Municipiului Galaţi (L = 33,6km) devierea traficului de tranzit întreGalaţi şi Vama Giurgiuleşti şi Oancea;- Realizarea traseului de ocolire a Municipiului Galaţi din Zona Podului de peste Râul Siret şi ieşire înpartea de nord spre Municipiul Tecuci;- Refacerea reţelei de drumuri;- Reabilitarea şi/sau amenajarea spaţiilor verzi (inclusiv cele intra-rezidentiale);- Imbunătăţirea infrastructurii de transport (cu efect direct asupra calităţii aerului, prin reducereaemisiilor de gaze poluante în aerul atmosferic);- Dezvoltarea reţelei de transport alternativ (cu efect direct asupra calităţii aerului, prin reducereaemisiilor de gaze poluante în aerul atmosferic);

Ob. 3 – Zonarea intravilanului şi definirea funcţionalităţii terenurilor din intravilan intravilan- Extinderea intravilanului de la 5856.43 ha la 6716,59 ha (aceste suprafete incluzand sicorectiile intravilanului conform PUG Municipiu in vigoare). Suprafaţa totală a extinderilor estede 860,16ha;- Eliminarea din intravilan a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului; promovareaactivităţilor compatibile cu UTR (Unitatea Teritorială de Referinţă);- amplasarea obiectivelor industriale se va face în zone industriale cu respectarea limitelor desiguranţă stabilite de legislaţie astfel încât să nu fie afectată sănătatea populaţiei- Stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor de dezvoltare;- Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construire, amenajate şiplantate, stabilirea formelor de proprietate şi circulaţiei juridice a terenurilor;



Ob. 4 – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundaţii şi alunecări de teren);- stabilirea zonelor cu risc natural delimitate şi declarate stfel conform legii, precum şi măsurilespecifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizareaconstrucţiilor în aceste zone;- stabilirea zonelor cu risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri;- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;- delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană;

Ob. 5 - Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic- stabilirea zonelor protejate i de protecţie a monumentelor istorice şi siturilor arheologice şi a zonelorcu regim special de protecţie prevăzute de legislaţia în vigoare;- interzicerea realizarii de construcţii care prin amplasament, funcţiune şi aspect arhitecturaldepreciază valoarea peisajului;- respectarea distanţelor minime de protecţie, precum şi de reglementări corespunzătoare zonei cuprivire la felul investiţiilor, activităţi premise, obligativităţi, servituţi şi restricţii, evidenţiate înRegulamentul Local de Urbanism ȋntocmit pentru PUG Galaţi, în conformitate cu prevederile Legiinr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Zone protejate;- respectarea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificărileşi completările ulterioare;

Ob. 6. - Gestiunea deşeurilor- Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale;- Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi nepericuloase;- Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile astfel încât să seasigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurilebiodegradabile;- Institurea unui sistem pentru reutilizarea, reciclarea şi recuperarea deşeurilor de echipamenteelectrice şi electronice, conform prevederilor legale în vigoare;- marcarea vizibilă pe documentele de cadastru a suprafeţei ocupate de fostul depozit de deşeuri,interdicţia construcţiilor de orice fel şi realizarea perdelelor vegetale de protecţie;- interzicerea creării unor depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ al MunicipiuluiGalaţi şi interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor în alte locuri decât cele prevăzute şi specialamenajate acestui scop;

Ob. 7 – Extinderea spaţiilor plantate; dezvoltarea dotărilor şi amenajărilor pentru agrement;- identificarea şi păstrarea spaţiilor verzi compacte situate pe terenurile aparţinând domeniului public(parcuri, grădini, scuar, baze sportive, etc.);- identificarea terenurilor degradate de pe teritoriul administrative al municipiului Galaţi care pot fiamenajate ca spaţii verzi;- identificarea zonelor deficitare şi propunerea extinderii suprafeţelor de spaţiu verde

Sistemul de spaţii verzi va fi alcătuit din următoarele tipuri de terenuri:- parc – spaţiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar;- scuar – spaţiu verde, cu suprafaţa mai mică de un hectar amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit,în jurul unor dotări publice;- grădina botanică;- bază sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performanţă;- spaţii verzi aferente louinţelor de tip condominiu;- pădure de agrement;- spaţii verzi pentru protecţia cursurilor de apă şi lacurilor;- culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică.



Ob. 8 – Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu- elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru conştientizarea publicului asupranecesităţii protejării şi conservării valorilor naturale;

Obiectivul nr. 1 – Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă ăi canalizareîn intravilanul nou propus

Factor demediu Obiective de mediu relevante Nivel de

impact Semnificaţia impactului

Aer

Îmbunătăţirea calităţii aerului; Reducerea la minim aimpactului transportului asupraaerului

0 Impact neutru.

Apă

Îmbunătăţirea calităţii apei desuprafaţă şi a apei subteraneprin limitarea poluării din sursepunctiforme sau difuze

+2

Asigurarea în toate perimetrele locuitea alimentării cu apă, a colectăriiapelor uzate menajere prin extindereareţelei de canalizare, tratarea apeipotabile şi epurarea apelor uzate.Evacuarea apelor uzate epuratecontribuie la îmbunătăţirea calităţiiapei de suprafaţă, elimină sursa depoluare a pânzei freatice.

SolÎmbunătăţirea calităţii solului şireducerea suprafeţelor afectatede evacuări necontrolate

+1

Temporar, în perioada executăriilucrărilor poate fi afectată structurasolului prin deversări accidentale deproduse petroliere. Efectele suntnegative, directe, temporare şireversibile. După implementareaproiectului imapctul asupra soluluieste pozitiv, prin evitarea afectăriiacestuia prin evacuareanecorespunzătoare a apelor uzatemenajere.


Creşterea confortului populaţiei,îmbunătăţirea calităţii vieţii,evitarea îmbolnăvirilorepidemiologice;

+2Impact pozitiv semnificativ asupra

populaţiei şi sănătăţii umane caurmare a îmbunătăţirii calităţii vieţii.

Riscurinaturale

Protecţia populaţiei prindiminuarea/eliminarea efecteloralunecărilor de teren şi ainundaţiilor.

0

In timpul implementării este necesarăstabilizarea malurilor de pământ şiurmărirea terenurilor în cazul în caretraseul conductelor intersectează zonecu alunecări de teren. Efectul estetemporar, nesemnificativ în condiţiileaplicării măsurilor de prevenire/reducere.

Zonareateritorială

Protejarea populaţiei şi a zonelorde locuit prin planificareateritorială: zone de locuit; zonecu ativităţi economice; zonainstituţiilor şi serviciilor; zona dedepozitare; zona spaţiilor verzi,sport şi agrement şi protecţie;

+1

După implementare, impact pozitiv,indirect, permanent. Zonificareafuncţională permite dezvoltareaurbană, economică şi a serviciilor.

Biodiversitate,patrimoniucultural

Protejarea şi îmbunătăţireacondiţiilor ecosistemelor terestreşi acvatice împotriva degradăriiantropice, fragmentăriihabitatelor şi defrişării

+2

Impact poztiv asupra faunei acvaticeprin evacuarea în emisar a apeloruzate epurate, în condiţii de calitateprevăzute de legislaţia de mediu învigoare; evitarea afectării pânzei deape freatice prin evacuarea



necorespunzătoare a apelor uzate.


Asigurarea condiţiilor decirculaţie, creşterea siguranţeicirculaţiei prin modernizareainfrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor;

+2

Impact pozitiv semnificativ asuprafuncţionalităţii mediului urban, asupramediului social şi economic ca urmarea îmbunătăţirii calităţii vieţii.

Conştientizareapopulaţiei

Creşterea responsabilităţiipublicului faţă de protecţiamediului

+1 Implicarea populaţiei înmanagementul apelor uzate.

Total 11

Obiectivul nr. 2 – Zona căilor de comunicaţie(căi rutiere şi spaţii aferente, căi ferate şi spaţii aferente):



Aer

Îmbunătăţirea calităţii aerului; Reducerea la minim aimpactului transportului asupraaerului;

+2

Temporar, pe perioada executăriilucrărilor pot să apară emisii de prafşi gaze de eşapament. Efectele suntnegative, directe, temporare şireversibile. După implementare,impactul este pozitiv semnificativ;prin fluidizarea traficului, se reducemisiile de gaze de eşapament prinreducerea consumului de carburant.

Apă


0

Temporar, pe perioada implementării,pot apărea fenomene de poluaregenerate de deversări accidentale,spălarea materialelor, având carezultat afectarea calităţii, creştereaturbidităţii apei. Efectul estetemporar, reversibil. Dupăimplementare, impactul asuprafactorului de mediu apa este neutru.

SolÎmbunătăţirea calităţii solului şireducerea suprafeţelor afectatede evacuări necontrolate +1

Impact negativ nesemnificativ prinalterarea structurii solului în situaţiapoluărilor accidentale, depozităriineconforme a deşeurilor. Efectelesunt negative, directe, temporare şireversibile. După implementare,impactul este pozitiv nesemnificativ;se reduce poluarea solului prindepunerea poluanţilor atmosferici,datorită reducerii cantităţii decombustibili utilizaţi.



+2

In timpul implementării proiectului potapărea efecte negative indirectelegate de emisii de zgomote, vibraţii,emisii de pulberi şi gaze deeşapament. Efectele sunt temporareşi acceptabile în situaţia aplicăriimăsurilor de diminuare. Dupăimplementare, creşte siguranţa întrafic, confortul deplasărilor şiposibilităţile de comunicare; scadeintensitatea traficului în localitate, sereduc emisiile de gaze deeşapament, pulberi, zgomot şivibraţii.



Riscurinaturale


+1

In timpul implementării proiectuluieste necesară stabilizarea şiurmărirea terenurilor în cazul în caretraseul drumului intersectează zonecu alunecări de teren. Pot apăreaefecte semnificative, dar prin măsuride combatere, pot fi aduse la un nivelacceptabil. După implementare,obiectivul va avea impact pozitivpermanent, prin lucrările de protecţiea sectorului de drum prevăzut.

Zonareateritorială

Protejarea populaţiei şi a zonelorde locuit prin planificareateritorială: zone de locuit; zonecu ativităţi economice; zonainstituţiilor şi serviciilor; zona dedepozitare; zona spaţiilor verzi,sport şi agrement şi protecţie;

+1Impact pozitiv, prin asigurareasuprafeţelor necesare dezvoltăriifuncţiunilor şi infrastructurii.


Protejarea şi îmbunătăţireacondiţiilor ecosistemelor terestreşi acvatice împotriva degradăriiantropice, fragmentăriihabitatelor şi defrişării.

-1

Impact negative nesemnificativasupra florei şi faunei ca urmare aîmbunătăţirii structurii căilor decirculaţie.



+2Impact pozitiv semnificativ prinasigurarea accesului rutier în condiţiide siguranţă.



+1 Informare mai bună.

Total 9

Obiectivul nr. 3 – Zonarea intravilanului şi definirea funcţionalităţii terenurilor din intravilan



Aer

- Îmbunătăţirea calităţii aerului;- Reducerea la minim aimpactului transportului asupraaerului

+1

Separarea funcţiunilor din intravilanprotejează zonele de locuit deactivităţile economice care potgenera emisii de gaze şi pulberi.

Apă


0

Impact neutru.Prin zonarea intravilanului şidefinirea funcţionalităţii terenurilorîn intravilan calitatea factorului demediu apa nu va fi afectat.


+1

Impact pozitiv nesemnificativasupra solului prin asigurareautilizării raţionale a terenurilor dinintravilan şi condiţionarea racordăriinoilor construcţii la reţelele hidro-edilitare.



+2

Impact pozitiv semnificativ prinsepararea activităţilor economicede zonele de locuit şi sferaserviciilor publice (educaţie,sănătate, cultură, agrement, etc.).Prin PUG se asigură protecţia



populaţiei şi sănătăţii umane prinalocarea de terenuri pentrudesfăşurarea activităţiloreconomice în zonele destinateunităţilor industriale şi dedepoziare.

Riscurinaturale


+1

Impact pozitiv nesemnificativ princreşterea siguranţei locuirii şi aconstrucţiilor prin instituireainterdicţiilor permanente sautemporare de construire.

Zonareateritorială

Protejarea populaţiei şi a zonelorde locuit prin planificareateritorială: zone de locuit; zonecu activităţi economice; zonainstituţiilor şi serviciilor; zona dedepozitare; zona spaţii verzi,sport, agrement şi protecţie;

- Obiectivul de mediu corespunde cuprevederile PUG.


Protejarea şi îmbunătăţireacondiţiilor ecosistemelor terestreşi acvatice împotriva degradăriiantropice, fragmentăriihabitatelor şi defrişării;

-1

Impact negativ nesemnificativasupra florei şi faunei înperimetrele noi propuse pentruconstruirea de locuinţe, ca urmarea apariţiei unor noi surse depoluare; se apreciază că nivelul dezgomot şi vibraţii generat de noilesurse se vor situa sub valorile limităpentru protecţia receptorilorsensibili.



+2

Impact pozitiv semnificativ asuprafuncţionalităţii mediului urban prindezvoltarea economică viitoare amunicipiului.



+1Conştientizează populaţia asupravalorii terenurilor şi o implicare înutilizarea optimă a suprafeţelor

Total 7

Obiectivul nr. 4 - Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundaţii şi alunecări de teren)



Aer


0

Temporar în perioada de execuţie alucrărilor pot să apară emisii depraf şi gaze de eşapament.Efectele sunt negative, directe,temporare şi reversibile. Dupăexecutarea lucrărilor, obiectivul nuva avea impact.

Apă


0

Temporar, pe perioadaimplementării, pot apăreafenomene de poluare generate dedeversări accidentale, spălareamaterialelor, având ca rezultatafectarea calităţii şi în principal,creşterea turbidităţii apei. Efectuleste temporar, reversibil.După implementare, impactul esteneutru.




+2

Temporar, în perioada executăriilucrărilor pot să apară deversăriaccidentale şi alterarea structuriisolului. De asemenea pot să aparădepozitări neconforme. Efectelesunt negative, directe, temporare şireversibile. După implementare, se eliminădegradarea solului. Se aplicămăsuri pentru protecţia vieţii şi abunurilor populaţiei;



+1

În timpul implementării pot apăreaefecte negative indirecte legate deemisii de zgomote, vibraţii, emisiide pulberi şi gaze de eşapament.Efectele sunt temporare şiacceptabile în situaţia aplicăriimăsurilor de diminuare. După implementare, creşte gradulde siguranţă al populaţiei lariscurile naturale.

Riscurinaturale


+2 Protecţia vieţii şi a bunurilorpopulaţiei.

Zonareateritorială

Protejarea populaţiei şi a zonelorde locuit prin planificareateritorială: zone de locuit; zonecu ativităţi economice; zonainstituţiilor şi serviciilor; zona dedepozitare; zona spaţiilor verzi,sport, agreement şi protecţie;

0 Nu are relevanţă cu obiectivulpropus.



0 Impact neutru.



+2Impact pozitiv semnificativ prindezvoltarea economică viitoare amunicipiului.



+1

Creşte responsabilitatea populaţieifaţă de integritatea lucrărilor deamenajare hidrotehnică şi aconsolidărilor împotriva alunecărilorde teren.

Total 8

Obiectivul nr. 5 – Extinderea spaţiilor plantate; dezvoltarea dotărilor şi amenajărilor pentru agrement;



Aer


+2

Impact pozitiv asupra calităţii aeruluişi a nivelurilor de zgomot şi vibraţii;mărirea suprafeţei destinate spaţiilorverzi contribuie la îmbunătăţireacalităţii aerului, ştiut fiind faptul că 1 mliniar de spaţiu verde reduce pulberile



cu cca 30% şi zgomotul cu 8-10dB(A).

Apă


+2

Impact pozitiv semnificativ prindezvoltarea dotărilor şi amenajărilorpentru agreement. Extinderea spaţiilorplantate contribuie la protecţia zonelorla influenţa activităţilor industriale,precum şi în scopuri peisagistice.


+2

Impact pozitiv asupra solului; mărireasuprafeţei destinate spaţiilor verzicontribuie la refacerea texturii şifertilizării solului şi la atenuareaeventualelor efecte produse desursele de poluare.



+2

Impact pozitiv semnificativ asuprafuncţionalităţii mediului urban, asuprapopulaţiei şi sănătăţii umane caurmare a îmbunătăţirii condiţiilor demediu, generate de extindereaspaţiilor verzi plantate.

Riscurinaturale


+2

Impact pozitiv semnificativ; mărireasuprafeţei destinate spaţiilor verzicontribuie la stabilitatea solului şi laatenuarea eventualelor efecte produsealunecările de teren.

Zonareateritorială

Protejarea populaţiei şi a zonelorde locuit prin planificareateritorială: zone de locuit; zonecu ativităţi economice; zonainstituţiilor şi serviciilor; zona dedepozitare; zona spaţiilor verzi,sport, agrement şi protecţie;

+2

Impact pozitiv asupra calităţii factorilorde mediu prin separarea zonelorrezidenţiale, de zonele destinateactivităţilor industrial, instituţiilor şiserviciilor; dotărilor pentru agrement.



+2

Impact pozitiv semnificativ prin: plantarea de specii caracteristicearealului pentru asigurarea dezvoltăriicorespunzătoare; crearea microhabitatelor folosite deunele specii ca adăpost diurn sauhibernal;



+2

Impact pozitiv semnificativ asuprafuncţionalităţii mediului urban, asupramediului social şi economic ca urmarea creşterii atractivităţii, inclusiveturistice a zonei).



+2Impact pozitiv semnificativ asuprapeisajului prin crearea unui ambientcu valoare estetică ridicată;

Total 18

Obiectivul nr. 6 – Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic



Aer


0 Impact neutru.

ApăÎmbunătăţirea calităţii apei desuprafaţă şi a apei subteraneprin limitarea poluării din surse

0 Impact neutru.



punctiforme sau difuze


0 Impact neutru.



0 Impact neutru.

Riscurinaturale


0 Impact neutru.

Zonareateritorială


+2

Impact pozitiv semnificativ prinprotejarea patrimoniului istoric,cultural si construit



+2 Impact pozitiv semnificativ prinprotejarea patrimoniului natural



0 Impact neutru.



0 Impact neutru.

Total 4

Obiectivul nr. 7 – Gestiunea deşeurilor



Aer


+1

Impact pozitiv prin reducerea emisiilor depoluanți specifici depozitӑrii deşeurilor,odatӑ cu ȋnchiderea depozituluineconform de deşeuri și implementareasistemului de colectare selectivӑ aacestora.

Apă


+2

Impact pozitiv semnificativ prineliminarea depozitărilor neautorizate;se crează condiții prin reducerea poluӑriiapelor subterane.


+2

Impact pozitiv semnificativ prineliminarea depozitărilor neautorizate;se crează condiții prin reducerea poluӑriisolului.


Creşterea confortului populaţiei,îmbunătăţirea calităţii vieţii,evitarea îmbolnăvirilor

+2Impact pozitiv semnificativ; măsurilepropuse vor avea ca efect reducereapoluanţilor în sol şi apă



epidemiologice;

Riscurinaturale


0 Impact neutru.

Zonareateritorială


+1Impact pozitiv prin implementareasistemului de colectare selectivӑ adeşeurilor.



0 Impact neutru.



+1

Impact pozitiv prin implementarea unuisistem integrat de gestionare adeşeurilor menajere, care va avea labaza conservarea resurselor



+1Impact pozitiv prin conștientizarea/creșterea responsabilitӑții publicului fațӑde protecţia mediului

Total 10

Obiectivul nr. 8 - Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu



Aer

- Îmbunătăţirea calităţii aerului;- Reducerea la minim aimpactului transportului asupraaerului

+1

Implicare conştientă în economiade resurse energetice şi deenergie. Renunţarea la ardereadeşeurilor şi a altor resturivegetale.

Apă


+1

Respectarea zonelor de protecţiea resurselor de apă. Respectarealegislaţiei în domeniul gospodăririiapelor (interdicţia de a mai evacuaape uzate neepurate în emisarnatural).


+1

Respectarea legislaţiei îndomeniul gospodăririi apelor(interdicţia de a mai evacua apeuzate neepurate în cursurile deapă).



+1 Respectarea normelor igienico-sanitare.

Riscurinaturale


+1

Participarea voluntară a populaţieila implementarea măsurilor deprevenire a efectelor inundaţiilor şialunecărilor de teren.

Zonareateritorială

Protejarea populaţiei şi a zonelorde locuit prin planificareateritorială: zone de locuit; zone

+1Creşterea responsabilităţiiadministraţiei locale şi a populaţieiîn respectarea destinaţiei



cu ativităţi economice; zonainstituţiilor şi serviciilor; zona dedepozitare; zona spaţiilor verzi,sport, agreement şi protecţie;

terenurilor şi a regimului deconstruire.



+2

Impact pozitiv semnificativ prinpromovarea proiectelor curespectarea legislaţiei referitoarela ariile naturale protejate.



+2Impact pozitiv semnificativ prindezvoltarea economică viitoare amunicipiului.



- Obiectivul de mediu corespundecu măsura PUG.

Total 10

7.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului UrbanisticGeneral asupra obiectivelor de mediu relevanteEvaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajuluiacordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.



Efectul cumulativ al implementării PUG Municipiul Galaţi

Obiective relevante

Obiectivul 1 Obiectivul 2 Obiectivul 3 Obiectivul 4 Obiectivul 5 Obiectivul 6 Obiectivul7 Obiectivul 8

Total

Extinderea șireabilitarea

sistemelor dealimentare cu apӑ

și canalizare ȋnintravilanul nou

propus

Căi de comunicaţie(căi rutiere şi spaţiiaferente, căi ferateşi spaţii aferente)

Delimitarea şizonificarea

noului teritoriuintravilan

Reducerea/eliminarea

riscurilor naturale

Extinderea spaţiilorplantate; dezvoltareadotărilor şi amenajărilorpentru agrement;

Patrimoniulcultural,

arhitectonic şiarheologic

Gestiuneadeşeurilor

Creştereagradului de

conştientizareasupra

problemelor demediu

Imbunătăţirea calităţii aerului.Reducerea la minim a impactuluitransportului asupra aerului

0 2 1 0 2 0 1 1 7

Îmbunătăţirea calităţii apei desuprafaţă şi a apei subterane prinlimitarea poluării din sursepunctiforme sau difuze

2 0 0 0 2 0 2 1 7

Îmbunătăţirea calităţii solului şireducerea suprafeţelor afectate deevacuări necontrolate

1 1 1 2 2 0 2 1 10

Creşterea confortului populaţiei,îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitareaîmbolnăvirilor epidemiologice;

2 2 2 1 2 0 2 1 12

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor deteren şi a inundaţiilor.

0 1 1 2 2 0 0 1 7

Protejarea populaţiei şi a zonelor delocuit prin planificarea teritorială(zone de locuit; zone cu ativităţieconomice; zona instituţiilor şiserviciilor; zona de depozitare; zonaspaţii verzi, sport, agreement şiprotecţie);

1 1 - 0 2 2 1 1 8

Protejarea şi îmbunătăţireacondiţiilor ecosistemelor terestre şiacvatice împotriva degradăriiantropice, fragmentării habitatelor şidefrişării;

2 -1 -1 0 2 2 0 2 6

Asigurarea condiţiilor de circulaţie,creşterea siguranţei circulaţiei prinmodernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor;

2 2 2 2 2 0 1 2 13

Creşterea responsabilităţii publiculuifaţă de protecţia mediului 1 1 1 1 2 0 1 - 7

Total 11 9 7 8 18 4 10 10



Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Municipiul Galaţi rezultă un efectpozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu pe termen lung. Impactul generat deimplementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectareaţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu.

Impactul generat de PUG Municipiul Galaţi este prezentat în figura de mai jos:

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării măsurilor din PUG s-a analizat dacăobiectivele de mediu pot fi atinse sau există riscul încălcării standardelor de mediu

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Obiectivul poate fi atins?

Imbunătăţirea calităţii aerului. Reducerea la minim a impactuluitransportului asupra aerului

Obiectivele prevăzute înPUG au influenţă pozitivăasupra calităţii aerului

DaPe termen lung

Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţăşi a apei subterane prin limitareapoluării din surse punctiforme saudifuze

Obiectivele prevăzute înPUG au influenţă pozitivăasupra calităţii apelor desuprafaţă şi subterane

DaPe termen lung

Îmbunătăţirea calităţii solului şireducerea suprafeţelor afectate deevacuări necontrolate

Obiectivele prevăzute înPUG au influenţă pozitivăasupra solului

DaPe termen lung

Creşterea confortului populaţiei,îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitareaîmbolnăvirilor epidemiologice;

Obiectivele prevăzute înPUG au influenţă pozitivăasupra calităţii vieţii

DaPe termen lung

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor deteren şi a inundaţiilor.

Obiectivele prevăzute înPUG au influenţă pozitivăasupra protecţiei populaţiei

DaPe termen lung

Protejarea populaţiei şi a zonelor delocuit prin planificarea teritorială (zonede locuit; zone cu ativităţi economice;zona instituţiilor şi serviciilor; zona dedepozitare)

Obiectivele prevăzute înPUG au influenţă pozitivăasupra zonării teritoriale

DaPe termen lung

Creşterea responsabilităţii publiculuifaţă de protecţia mediului

Obiectivele prevăzute înPUG au influenţă pozitivăasupra educării, informăriişi participării populaţiei laluarea deciziilor privindprotecţia mediuluii

DaPe termen lung

Din evaluarea efectului cumulat a implementării măsurilor PUG rezultă, pe termen lung că secrează premizele atingerii obiectivelor relevante de mediu.



8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în contexttransfrontierăPrin promovarea şi reactualizarea Planului Urbanistic General se urmăreşte îmbunătăţireacondiţiilor de viaţă ale populaţiei din zona administrativ teritorială a Municipiului Galaţi.Promovarea obiectivelor cuprinse în Planul Urbanistic General al municipiului nu poate generaefecte semnificative asupra mediului în context transfrontier, datorită lipsei unor activităţi care arputea genera un impact semnificativ asupra mediului.Având în vedere amplasarea localităţii, activităţile economice prezente şi viitoare, precum şifaptul că aplicarea măsurilor din PUG au un impact pozitiv asupra aspectelor de mediu şi astării de sănătate a populaţiei, se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupramediului şi sănătăţii în context transfrontalier.

9. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupramediului al implementării planuluiConform măsurilor propuse de PUG, o parte din acestea pot avea o influenţă negativă asuprafactorilor de mediu în etapa de implementare. Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupramediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătireşi implementare a planurilor şi proiectelor. În cazul concret, al implementarii prevederilor dinPUG Galaţi se recomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicarii proiectului:

In cazul zonării teritoriale este necesar ca destinaţia terenurilor să fie respectată, aşa cum afost indicat în plan, cu extinderea intravilanului şi funcţiunile stabilite.Planurile urbanistice zonale propuse în viitor vor avea caracter de reglementare detaliată,pentru fiecare zona în parte corelat cu propunerile prezentului PUG. În funcţie de situaţiaexistentă PUZ-ul aferent fiecărei zone va rezolva următoarele probleme:- organizarea reţelei stradale;- zonificarea funcţională a terenurilor;- organizarea urbanistică architecturală;- dezvoltarea infrastructurii edilitare;- menţionarea obiectivelor de utilitate publică;- stabilirea modului de protecţie a mediului;- reglementări specifice detaliate (permisiuni şi restricţii);- regimul juridic al terenurilor;- identificarea zonelor de riscuri naturale.

Conform prevederilor legale în vigoare, Primăria Municipiului Galaţi va urmări respectareaurmătoarelor etape:- iniţierea şi aprobarea Consiliul Local privind elaborarea PUZ-urilor dupa necesităţi;- informarea populaţiei;- desemnarea elaboratorului şi comanda de elaborare;- elaborarea temei program şi a listei studiilor de fundamentare;- consultări pe parcursul elaborării documentaţiilor;- analiza propunerilor preliminare;- consultarea populaţiei;- introducerea în documentatie a propunerilor;- obţinerea avizelor şi acordurilor;- elaborarea planului definitivat;- aprobarea planului;- asigurarea accesului populaţiei la propunerile planului.

Toate proiectele viitoare cu impact potenţial asupra mediului vor fi supuse procedurii deevaluare a impactului conform prevederilor legislative.



9.1. Factorul de mediu apaMăsurile prevăzute prin PUG cu privire la alimentarea cu apă potabilă- racordarea tuturor gospodăriilor la sistemul centralizat de alimentare cu apă, prin extindereareţelelor de apă pentru zonele de locuinţe noi care se vor introduce în intravilan;- asigurarea unui debit optim continuu de apă, având în vedere variaţiile zilnice şi sezoniere alenecesarului de apă;- împrejmuirea zonelor de protecţie sanitară şi întreţinerea acestora pentru pentru a limita accesulpersoanelor neautorizate şi al animalelor;- întreţinerea instalaţiilor de filtrare şi de tratare a apei potabile;- igienizarea şi întreţinerea periodică a bazinelor de depozitare a apei potabile captate din puţurileforate;- monitorizarea continuă a calităţii apei potabile din reteaua de distributie a municipiului Galaţi, în 56de puncte de prelevare din reţeaua de distribuţie a apei potabile ; sunt monitorizati un numar de 33parametri microbiologici, fizico-chimici şi biologici ce dau indicaţii asupra compoziţiei şi calităţii apei.Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică şi Medicină Preventivă Galaţi realizează monitorizarea deaudit.- procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de distribuţie nu trebuie sădepăşească 5 % din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic;- în scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţiriiregimului de curgere a apelor, conform Legii nr. 107/1996, se instituie zone de protecţie pentrualbia minoră a cursurilor de apă, respectiv zone inundabile cu restricţie de construire;- se vor executa lucrări de indiguiri şi regularizari numai în baza proiectelor tehnice avizate deSGA Galaţi.

Pentru faza PAC se vor respecta următoarele:- Se va elabora Planul de Prevenire şi Combatere a Poluărilor Accidentale şi Regulamentul deExploatare pentru toate instalaţiile hidroedilitare;- Se vor face periodic lucrări de revizii/întreţinere pentru reţelele hidroedilitare, conformplanificărilor din Planul de Prevenire şi Combatere a Poluărilor Accidentale;- Se va monitoriza periodic calitatea efluenţilor epuraţi şi evacuaţi în receptorul natural;- Se va monitoriza calitatea receptorului natural;- Toate lucrările care au legătura cu apele se vor realiza în baza unor proiecte tehnice despecialitate care vor fi supuse avizării.

Măsurile prevăzute prin PUG cu privire la canalizarea şi epurarea apelor uzate- Racordarea tuturor gopodăriilor, care beneficiază de alimentare cu apă, la reţeaua existentăde canalizare şi staţia de epurare astfel încât sa se asigure funcţionarea cu respectarealimitelor stabilite în normativele în vigoare, la evacuare în emisarul natural;- Racordarea tuturor gospodăriilor la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi canalizare aapelor uzate, prin extinderea reţelelor de apa şi canalizare;- Evacuarea apelor pluviale din zonele locuite se va face prin rigole prevăzute pe margineadrumurilor, care vor fi întreţinute astfel încât apele meteorice să se scurgă continuu în afaralocalităţii. Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiectmenţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopu l evităriiunor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. Supraveghereacalităţii apelor are ca scop protecţia împotriva efectelor nocive ale poluării şi implică calitatea şimăsurile de protecţie a acesteia. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafaţă şi a apelorsubterane.- Monitorizarea periodică a calităţii efluenţilor epuraţi şi evacuaţi în receptorul natural;- Monitorizarea calităţii receptorului natural;

Măsuri pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în perioada extinderii reţelelor decanalizare:- realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţiilor de epurare aapelor uzate;



- monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staţiile de epurare, astfel încât să seîncadreze în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanţi aapelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali – NTPA 001/2002;- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare.- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţieiîn vigoare;- instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilornecontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurileacestora;- în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurilecursurilor de apă sau în albiile acestora;

9.2. Factorul de mediu aerul atmosfericPentru limitarea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri: modernizarea infrastructurii rutiere şi a reţelei cicloturistice; implementarea unor programe de întreţinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale,amenajarea unor spaţii corespunzătoare de parcare (subterane şi la sol); fluidizarea traficului prin redirecţionarea traficului greu în sensul limitării acestuia în interioruloraşului în contextul realizării centurii ocolitoare cu punct de plecare Zona Podului de pe RâulSiret şi ieşire în partea de Nord spre oraşul Tecuci; realizarea variantei ocolitoare aMunicipiului Galaţi în scopul devierii traficului de tranzit, având în vedere că în prezent legăturarutieră între DN 25 - DN 26 - DN 24 D - DN 2 B, cât şi legăturile rutiere cu Vămile Giurgiuleşti şiOancea, se realizeaza prin traversarea municipiului Galaţi, pe străzi destinate traficului greu şifoarte greu şi pe diverse străzi pentru traficul uşor; dezafectarea spaţiilor industriale nefuncţionale, reconversia funcţională a amplasamenteloracestora, strămutarea unităţilor industriale funcţionale spre periferie şi intergrarea acestor spaţiiîn domeniul public prin amenajarea de parcuri şi grădini pentru a spori suprafaţa de zonă verdepe cap de locuitor şi valoarea naturală a peisajului urban; modernizarea instalaţiilor de ardere în scopul creşterii randamentului acestora, utilizarea decombustibil curat şi arzătoare cu nivel scăzut de noxe, aplicarea tehnologiilor noi de reţinere,filtrare, ventilaţie; izolarea termică a clădirilor ce constrituie fondul construit pentru reducerea consumul deenergie; introducerea/utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de poluanţi princonectarea tuturor gospodăriilor la reţeaua de distribuţie a gazului natural, pentru a diminuaastfel procentul de utilizare a combustibililor solizi a căror ardere generează poluanţi atmosfericiîn concentraţii mai mari; reglementarea pe linie de protecţie a mediului a tuturor unităţilor industriale sau din altedomenii posibil a-şi începe activitatea în viitor, cu impunerea de către autoritatea competentă demediu a unor condiţii de funcţionare care să asigure încadrarea în valorile limită admise; îndesfăşurarea proceselor industriale se vor folosi instalaţii eficiente, de captare şi transport anoxelor către sisteme moderne de purificare şi tehnologii moderne cu efect redus de poluaresau tehnologii nepoluante; menţinerea zonelor verzi existente, crearea, reabilitarea şi înfiinţarea altora noi, plantarea deperdele vegetale de protecţie între zonele industriale şi zonele rezidenţiale: extinderea spaţialăa oraşului cu reeţea de coridoare verzi, cu rol funcţional (agrement, sport, recreere), ecologic(oxigenare în profunzime a corpului urban) şi de protecţie (bariere vegetale între obiectivelepoluante – staţie de epurare, depozit de deşeuri, industrie, etc. şi cartierele de locuinţe); respectarea regimului silvic în situaţia pădurilor existente care au rol de protecţie; realizareade obiective în fondul forestier naţional se face doar după scoaterea respectivelor suprafeţe dincircuitul silvic, cu respectarea prevederileor legale în vigoare şi avizarea de către autorităţilecompetente;



reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin mărirea eficienţei energetice şi utilizareasurselor regenerabile de energie, dezvoltarea infrastructurii de cercetare în domeniul energiilorregenerabile; implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili proveniţi dinutilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi a celor rezultaţi din depozitarea,încărcarea/descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;

Concentraţiile maxime ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută deLegea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

9.3. Factorul de mediu Sol, subsol, ape subterane, vegetaţie şi aşezări umaneMăsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt : interzicerea realizării de construcţii care prin amplasament, funcţiune şi aspect arhitecturaldepreciază valoarea peisajului, respectarea procentului de utilizare al terenului şi areglementărilor specifice propuse prin PUG, cu evitarea dezvoltărilor neuniforme; valorificarea zonelor cu potenţial turistic, prin promovarea şi dezvoltarea activităţii de turism şiservicii, prin punerea în valoare a cadrului natural fără afectarea acestuia; modernizarea şi reabilitarea sistemului învechit de canalizare care produce infiltraţii în sol,racordarea tuturor zonelor locuite la un sistem funcţional de canalizare; executarea lucrărilor de infrastructură edilitară în conformitate cu specificaţiile proiectantului,astfel încât să fie evitate defecţiuni ce pot conduce la infiltraţii în zol şi subsol, extinderea şimodernizarea sistemului de colectare, tratare uare a apelor menajere şi a celor pluviale; delimitarea exactă a zonelor de protecţie sanitară pentru surse de apă, staţii de tratare apă,staţii de epurare, cimitire, depozite de deşeuri şi urmărirea respectării acestora; lucrări de combatere şi prevenire a inundaţiilor în zonele de risc, prin recalibrarea şiregularizarea albiilor cursurilor de apă şi prin lucrări specifice de apărare, reducereasuprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţă şi alunecări de teren; creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului prin dezvoltarea unui mediu sănătos şi ambientplăcut pentru comunitate, realizarea unui spaţiu locuibil confortabil dotat la nivelul cerinţeloractuale, prin dezvoltarea infrastructurii necesare unei vieţi la srandardele europene, cupăstrarea şi valorificarea potenţialului natural şi construit; separarea fluxului auto de cel pietonal prin amenajări de trotuare, amenajarea spaţiilor deparcare, îndeosebi în zona centrală a localităţii şi în centrele de cartiere; implementarea unui sistem de colectare, transport şi stocare a deşeurilor făriscuri pentrupopulaţie şi mediu, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică, canal izare,transport, în scopul creşterii gradului de confort şi a nivelului de trai al populaţiei; sistarea activităţii de depozitare a deşeurilor municipale şi închiderea depozitului neconform alMunicipiului Galaţi, ecologizarea zonei şi urmărirea postînchidere pe o perioadă de minim 30 deani; suprafaţa ocupată de depzoitul de deşeuri se va înregistra în registrul de cadastru şi se vamarca pe documentele cadastrale, ecologizarea şi închiderea depozitului se va realiza conformprevederilor din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; supravegherea, împiedicarea şi interzicerea depozitărilor ilegale de deşeuri menajere (malulDunării), impunerea unor măsuri din partea autorităţilor competente, în conformitate cu legislaţiaîn vigoare; delimitarea zonelor rezidenţiale de cele industriale; se vor realiza zone tampon între viitoarelezone rezidenţiale şi actalele zone în care se mai desfăşoară activităţi industriale; între cartierelede locuinţe se vor crea coridoare naturale verzi cu rol funcţional, ecologic şi de protecţie; elaborarea şi implementarea împreună cu autorităţile din domeniul agricol şi din domeniulprotecţiei mediului a unor programe pentru conştientizarea de către unităţile agricole aimplicaţiilor activităţilor agricole asupra mediului, a modului de utilizare raţională aîngrăşămintelor, a produselor fitosanitare, a tehnicilor pentru managementul corect al dejecţiiloranimaliere; aplicarea unor măsuri de management al traficului în scopul creşterii calităţii vieţii locuitorilor,cum ar fi separraea traficului de tranzit de cel local prin realizarea centurii ocolitoare cu punct



de plecare Zona Podului de pe Raul Siret şi iesire în partea de Nord spre orasul Tecuci;realizarea variantei ocolitoare a Municipiului Galaţi în scopul devierii traficului de tranzit,restricţii de viteză pe anumite zone, fluidizarea traficului, amenajarea de spaţii verzi de-a lungulcăilor de circulaţie şi a plataţiilor de aliniament, monitorizarea periodică a nivelului poluării înzona cu receptori sensibili, în zona intersecţiilor mari ale oraşului, în zonele industriale,monitorizarea complexă a arealelor cu surse multiple de poluare; se vor respecta prevederile OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, respectiv: schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate caspaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în PUG, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarealor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acetsora; se vor amenaj/reabilita spaţiile verzipe terenurile prevăzute cu această utilizare în proiectul de plan; este interzisă micşorarea spaţiilor verzi sau tăierea arborilor, exploatar florei şi vegetaţieiplantate, care împiedică regenerarea şi dezvoltare lor normală şi influenţează în mod negativechilibrul ecologic; autorităţile adminsitraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenulintravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 26mp/locuitor, până la data de 31 decembrie2013; autorităţile adminsitraţiei publice locale vor respecta prevederile Legii nr. 24/2007 privindreglementarea şi adminsitrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, modificată şi compeltată deLegea nr. 313/2009, Legea nr. 47/2012, OM nr. 1549/2008 privind aprobarea Normelor tehnicepentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi;

Gestiunea deşeurilorColectarea şi transportul deşeurilor menajere şi a altor categorii de deşeuri nepericuloase înMunicipiul Galaţi este asigurată de 2 operatori: Ecosal SA şi RER. Operatorul local desalubritate ECOSAL detine Contractul de concesiune pentru folosirea depozitului de deşeuriTirighina. Ecosal este o societate pe actiuni 100% deţinută de municipalitate, în cadrulDepartamentului Tehnic al Primăriei. RER este o companie 100% româneasca, precum şi partedintr-un concern, care are filiale în diferite orase din Romania (Braila, Timisoara, Buzau şiConstanta). RER este contractat pentru servicii de maturare stradala şi colectare a deseurilorde 20% din Galaţi (de exemplu, 22000 gospodării). În ceea ce priveşte colectarea de deşeuricomerciale, functionarea RER este restricţionata pentru anumite zone din oraş conformconcesionarilor oferite de Primaria Galaţi.

Operatorul de salubritate transportă deşeurile la Depozitul ecologic de deşeuri Tirighina,amplasat în partea de S-V a orasului, pe o terasa la 35 m altitudine. Este limitata la N deversantii gropii de gunoi ce a fost inchisa, la V de un versant natural, la E de calea ferata. Liniade cale ferata este pe un terasament aproximativ 3 m deasupra solului, cu inaltimi ce variazăîntre 8,5 şi 11,5m de la est la vest. Depozitul este amplasat la zona de influenţă a râului Siret,la o distanta de aproximativ 500m de râu. Zona pentru extensia depozitulului este protejata deterasamentul de cale ferata faţă de nivelurile crescute din râu.

Prin PUG Municipiul Galaţi se propune implementarea măsurilor cuprinse în proiectul elaboratpentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Galaţi.

Se impune respectarea următoarelor cerinţe : Se va extinde şi implementa sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie şiagenţi economici, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor,respectiv, reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile, colectarea selectivă a deşeur ilor deambalaje, reducerea cantităţilor de deşeuri de echipamente electrice, electronice prin reciclareşi valorificare, gestiunea corespunzătoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor şi anvelopelor uzate,gestionarea altor tipuri de deşeuri, conform prevederilor legale specifice ; monitorizarea postînchidere pe o perioadă de minim 30 de ani a depozitului neconform,marcarea vizibilă pe documentele de cadastru a suprafeţei ocupate de fostul depozit şiinterdicţia de construire pe perioada de urmărire postînchidere;



după închiderea depozitului, pentru integrarea lui în ecosistem se va realiza inierbareasuprafeţei cu plante – graminee – şi plantarea unor specii rezistente la factorii poluanţi învederea refacerii structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea surselor de poluare şicu introducerea treptată a a cestor terenuri în peisajul natural al zonei, realizarea unei perdelevegetale de protecţie perimetral, prin plantarea mai multor etaje de arbori şi arbuşti cudezvoltare rapidă ; este interzisă crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ alMunicipiului Galaţi, este interzisă depozitarea necontrolată a deşeurilor în alte locuri decât celeprevăzute şi special amenajate;

In domeniul gestiunii deşeurilor, autorităţile adminsitraţiei publice locale au următoareleobligaţii : Asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate deRomânia în vederea integrării în Uniunea Europeană, conform Tratatului de aderare ratificatprin Legea nr. 157/2005 ; Urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile regionale şi judeţene de gestionarea deşeurilor; respectă prevederile HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale degestionare a deşeurilor şi Planului Naţional de gestionare a deşeurilor, prevederile OrdinuluiMMGA nr. 1364/2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor (Anexa 2Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud – Est – 2006-2013) ; respectăprevederile Planului Judeţean Galaţi de Gestionare a Deşeurilor; Hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale adminsitraţiei publice locale, pentru realizarea unorlucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege ; Asigură colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală adeşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale învigoare; Asigură spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cucontainere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora; Asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor, asupra sistemului de gestionare adeşeurilor din cadrul localităţilor; Actionează pentru refacerea şi protecţia mediului ;

Recomandări: Relocarea activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului (colectare deşeuri feroase şineferoase) din zona destinată locuirii (Legea nr. 211/2011 privind gestiunea deşeurilor, cap. 12– Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului, art. 20 - Gestionarea deşeurilor, prevede că acesteactivităţi trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăunamediului, în special: alin. a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră ; alin. b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor ; alin. c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. Respectarea prevederilor art. 4 din Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şia recomandărilor privnd mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare,conform căruia, unităţile de mică industrie, comerciale şi prestări de servicii, care pot crea riscuripentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf,fum, gaze toxice sau iritante se amplasează în clădiri separate, la distanţa de minim 15m de ferestrelelocuinţelor. Distanta se masoara intre fatada locuintei si perimetrul unitatii. Pentru unitatilesusmentionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel incat sa seincadreze in normele din standardele in vigoare.

9.4. Factorul de mediu biodiversitatea9.4.1. Masuri avand caracter general:- Respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, aprobata prin Legea nr. 49/20011,



precum şi prevederile OUG nr. 195/2005 cu modificarile ulterioare, aprobata prin Legea154/2006 – Cap. VIII – Conservarea biodiversitatii şi arii naturale;- Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru managementulariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singursau în combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus unei evaluari adecvate a efectelorpotentiale asupra ariilor naturale de interes comunitar din teritoriul PUG, avand în vedereobiectivele de conservare ale acestora;- Titularii de planuri, proiecte ȋn ariile naturale protejate (ROSPA0121 „Lacul Brateş” şi / sauROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului”), vor solicita şi vor respecta avizul administratorului/custodelui ariei protejate şi a APM locale;- Dupa elaborare şi avizare, este obligatorie respectarea planului de management şi aregulamentului pentru administratorul ariilor natural protejate, precum şi pentru persoanelefizice şi juridice care detin sau administreaza terenuri şi alte bunuri si/sau care desfasoaraactivitati în perimetrul şi în vecinatatea ariilor naturale protejate;- Plantarea oricarei specii de arbori în interiorul ROSCI şi ROSPA se va face numai cu acorduladministratorului/custodelui;- Se vor respecta, în acord cu prevederile legale în vigoare, conditiile impuse de administratoriiariilor siturilor NATURA2000;- Se vor pastra amplasamentele şi masurile propuse prin PUG;- Se vor interzice cu desavarsire depozitari neconforme de deseuri şi se impune colectareaselectiva a acestora;- Se vor realiza infrastructurile care vizeaza alimentarea cu apa, canalizarea integrala alocalitatilor şi epurarea apelor uzate;- Se vor aplica lucrari de ecologizare a zonelor afectate de masuri de implementare proiecteconform PUG;- Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara şi permanenta a habitatelor din ROSCIşi ROSPA – se vor prefera lucrari de retele subterane;- Se vor monitoriza la inceputul şi sfarsitul fiecarei perioade de vegetatie stadiul de refacere ahabitatelor afectate de proiectele şi masurile propuse prin PUG, cu obligatia beneficiarului de ainterveni cu lucrarile necesare de corectare;- Constructiile realizate în extravilan vor avea POT minim.

Măsuri având caracter specific pentru protecţia speciilor şi habitatelor pentru care aufost desemnate cele două situri:- pentru speciile de plante şi animale salbatice terestre, acvatice şi subterane, cu exceptiaspeciilor de pasari, inclusiv cele prevazute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B(specii de interes national) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista rosienationala şi care traiesc atat în ariile natural protejate, cat şi în afara lor, sunt interzise: oriceforma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate în mediullor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;- perturbarea intentionata în cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare şi demigratie;- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;- deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;- se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere şi din activitatile specific.

Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:- uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;- culegerea oualor din natura şi pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;- perturbarea intentionata, în special în cursul perioadei de reproducere, de crestere şi demigratie;- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea şi capturarea;- comercializarea, detinerea si/sau transportul în scopul comercializarii acestora în stare vie orimoarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat;



- se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de zgomote.

9.4.2. Propuneri de noi arii protejateNu sunt.

9.4.3. Zone protejate construiteImportant pentru teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi este fondul construit, care trebuieprotejat şi pus în valoare, respectiv siturile arheologice şi clădirile cu importanţă arhitecturalăaflate pe Lista Monumentelor istorice din judeţul Galaţi, conform Ordinul Ministerul Culturii şiCultelor nr. 2314/2004 completat de Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2182/2005 privindaprobarea Listei monumentelor istorice, atât monumente istorice de categoria A – valoarenaţională şi universală, cât şi de categoria B – monumente istorice reprezentative pentrupatrimoniul cultural local. Se impune respectarea următoarelor cerinţe: Se vor respecta cu stricteţe prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şicompletările ulterioare, precum şi prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cumodificările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 265/2006 – Capitolul VIII – Conservareabiodiversităţii şi arii naturale protejate; elaborarea panurilor de management şi a regulamentelor de funcţionare pentru ariile naturaleprotejate Natura 2000 care se suprapun cu teritoriul adminsitrativ al municipiului şiimplementarea unor măsuri specifice de conservare; după elaborare şi avizare este obligatorierespectarea prevederilor acestora de către adminsitrator/custode, cât şi de persoanele fizice şijuridice care deţin sau care adminsitrează terenuri şi alte bunuri sau care desfăşoară activităţi înperimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate; orice plan şi/sau proiect care ar putea afecta în mod semnificativ ariile protejate de peteritoriul adminsitrativ al Municipiului Galaţi, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiec te,se supune unei evaluări adcvate şi/sau evaluării impactului asupra mediului a efectelorpotenţiale asupra ariei protejate; titularii de planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ ariilor protejate de peteritoriul adminsitrativ al Municipiului Galaţi, vor solicita şi vor respecta avizul custodelui arieiprotejate; armonizarea prevederilor PUG cu prevederile Planului de management şi Regulamentul defuncţionare a siturilor Natura 2000 (ROSPA, ROSCI), după elaborarea şi aprobarea acestora; se vor evita activităţile ce pot afecta semnificativ habitatele şi speciile pentru care suntdesemnate ariile protejate, se vor lua măsuri pentru a menţine sau a aduce speciile şi habitateleîntr-o stare favorabilă de conservare; evitarea pierderilor ireversibile, asigurarea protecţiei şireducerea fragmentării; elaborarea şi implementarea unor programe pentru conştientizare publicului asupra necesităţiiprotejării şi conservării valorilor naturale; în spiritul Legii nr. 5/2000 – Secţiunea III – Zone protejate, valorile de patrimoniu natural şiconstruit, vor trebui să beneficieze de distanţe minime de protecţie, precum şi de reglementăricorespunzătoare zonei, referitoare la felul investiţiilor, activităţi permise, obligativităţi, serviţuţi,şi restricţii, evidenţiate în Regulamentul Local de Urbanism întocmit pentru PUG Galaţi; se vor respecta prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cumodificările şi completările ulterioare; se vor respecta prevederile Legii nr. 258/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr.43/2009 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zonede interes naţional;Prin implementarea noului PUG biodiversitatea nu va fi afectată.Planul nu presupune modificarea suprafeţelor împădurite, schimbări asupra compoziţieispeciilor sau a tipului de pădure. Obiectivele prevăzute în plan nu presupun modificarea,distrugerea plantelor, modificarea compoziţiei speciilor de plante cu importanţă economică.

Măsuri de conservare în ecosisteme forestierePentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor se impun măsuri de



conservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolul benefic al pădurii în protecţiamediului :- interzicerea tăierii ilegale de arbori;- interzicerea păşunatului;- continuarea executării lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectareaseveră a amenajamentelor;- extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de categoria (zona) încare se impun aceste lucrări;- supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic;- eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi combaterii chimice a dăunătorilor forestieri;- asigurarea pazei permanente a fondului forestier.9.5. Mediul social şi economic9.5.1. Măsuri şi recomandări pentru obiectivele SEVESOObiectivele SEVESO au fost menţionate în capitolul 5.

Obiectivele SEVESO sunt acele obiective industriale care intră sub incidenţa DirectiveiSEVESO 96/82/CE privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţepericuloase, transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 804/2007, modificată şi completatăulterior.

Planul de urbanism/amenajare teritorială generală trebuie să confere coerenţă interacţiunilordintre amplasamente, destinaţiilor pe care le are teritoriul şi localizarea infrstructurilor şi aprincipalelor linii de comunicare. În planificarea zonelor extinse caracterizate şi definite relaţiiledintre localizarea amplasamentelor şi limitele adminstrative ale competenţelor autorităţilo locale,mai ales daca amplasamentul este localizat în apropierea graniţelor adminsitrative, crescândastfel factorii de risc pentru zonele adminsitrative învecinate. În aceste cazuri este necesarăpromovarea procedurilor de co-planificare şi cooperare.

Planificarea teritorială trebuie să ţină cont şi de rezultatele ce derivă din Planurile de urgenţăexterne ale operatorilor economici. Pot fi anticipate mai multe modalităţi de realizare aplanificării teritoriale: O planificare teritorială la nivel judeţean prin adoptarea PUZ, în care să se trateze în detaliu,inclusiv planificarea pentru localitat; Elaborare PUD, planificare dinspre localitate către judeţ; Procese şi instrumente de co-planificare şi cooperare pentru a defini contextual criteriilegenerale pentru planificare şi activarea procedurilor de revizuire a PUZ şi PUD;

Art. 13 al HG nr. 804/2007 menţionează 3 ipoteze:a. poziţionarea noilor amplasamente;b. modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile art. 1 din HG nr.804/2007;c. noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone rezidenţialeaflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele unui accident major;

Primele două categorii a) şi b) sunt în directă legătură cu amplasamentul/amplasamentele.In această situaţie, autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea teritoriului trebuie: să verifice, folosindu-se de metodele şi criteriile prezentate şi cu participarea părţ ilorimplicate, compatibilitatea teritorială şi de mediu a noului amplasament sau modificărileamplasamentului cu planul de urbanism/amenajare teritorială pus în aplicare; să promoveze modificarea planului de urbanism/amenajare teritorială, în cazul în care nuexistă compatibilitate, respectând criteriile minime de siguranţă pentru controlul amenajăriiteritoriale;

Ce-a de-a treia situaţie c) presupune un proces invers, în acest caz autoritatea publică localăresponsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:



să cunoască în avans, prin intermediul metodelor şi criteriilor prezentate şi cu participareapărţilor implicate, situaţiile de risc ale amplasamentelor existente; să ţină cont de situaţia riscurilor actuale şi posibilitatea de a face poziţionate de noiamplasamente sau dezvoltări compatibile;In planificarea teritorială rezultatele extrase din Planurile de urgenţă externe trebuie să fircorelate cu Planul de urbanism/amenajare teritorială generală.

Autoritatea publică responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie să consultecelelalte autorităţi competente, indicate în art 5 (2) şi (3) al HG nr. 804/2007 înainte de a acordao autorizaţie de construire, conform unuia din cazurile prezentate la art. 13, HG nr. 804/2007.Autorizaţiile tehnice pot fi emise de la caz la caz sau în timpul redactării unor instrumente deplanificare specifice (lucrare tehnică pentru PAT).

Politica de prevenire a accidentelor majore reprezinta un angajament pentru o dezvoltaredurabila orientata catre protectia sanatatii oamenilor, a mediului natural şi o economie prospera.Baza acestei politici este aplicarea unor masuri tehnice consacrate pe plan mondial şi fezabileeconomic pentru o protective ridicata a mediului în intreaga activitate desfasurata.

Siguranta în operare reprezinta un obiectiv strategic, care are drept scop reducerea incidentelorlegate de productie, instalatiile detinute, activitatile de pe amplasament şi activitatile conexe cese desfasoara inspre / dinspre propriul amplasament. Pentru conformarea cu acest obiectivstrategic, se va implementa un sistem propriu de management al sigurantei, care va fi impus şipartenrilor de afaceri.

In acest context principalele obiective avute în vedere sunt:- Reducerea la minim a potentialelor riscuri de mediu;- Asigurarea conformarii la normele şi reglementarile legale;- Pregatirea intregului personal în vederea cunoasterii riscurilor şi a problemelor de mediu pecare activitatea lor o implica.

Politica generala pentru prevenirea, pregatirea pentru şi responsabilitatea în cazul accidentelorindustriale este bazata pe următoarele principii:- Prevenirea care presupune organizarea activitatilor în asa fel incat sa se previnapericulozitatea şi operabilitatea şi analize de securitate detaliate pentru fiecare din cazurileindividuale identificate;- Evaluarea necesitatilor de securitate ierarhizate în functie de “tipul şi anvergura pericoluluiposibil” pe baza cantitatilor de substante periculoase şi a activitatilor industriale susceptibile şirelevante pentru accidente;- Prioritate pentru protectia şi salvarea vietii oamenilor.

In baza HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care suntimplicate substante periculoase, operatorul amplasamentelor pe care se af la obiectiveleSEVESO, au obligatia sa ia următoarele masuri:- Sa demonstreze ca au realizat un schimb reciproc adecvat de informatii, astfel incat înelaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore, a sistemelor de management alsecuritatii, a rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenta interna pentru acesteamplasamente sa fie avute în vedere natura şi amploarea pericolului global de accident major;- Sa furnizeze informatiile necesare ISU în vederea intocmirii planului de urgenta externa;- Sa asigure cooperarea pentru informare publicului asupra acestor categorii de amplasamente.

Operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate în scopul:- De a demonstra ca a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum şi planulde management al securitatii pentru aplicarea acestei politici;



- De a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore şi au fost luatemasurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecintelor acestoraasupra sanatatii populatiei şi mediului;- De a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta în poiectarea, constructia,exploatarea şi intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului şi infrastructurii dininteriorul amplasamnetului, care prezinta riscuri de accidente majore;- De a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentruelaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, în vederea luarii masurilornecesare în cazul producerii unui accident major;- De a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional şi judeteanşi a autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru apermite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati sau dezvoltarea ulterioara înjurul amplasamentelor existente.

9.5.2. Remedierea siturilor contaminateO zonă contaminată istoric este: „Un amplasament contiguu (teren sau strat acvifer) pe careactivităţile antropice au determinat prezenţa unor substanţe poluante în concentraţii careprezintă sau pot prezenta un risc imediat sau pe termen lung pentru sănătatea umană saumediu”.

Pe un amplasament contaminat se pot afla una sau mai multe surse de contaminare.O zonă potenţial contaminată istoric este: Un amplasament contiguu (teren sau strat acvifer) pecare activităţile istorice si/sau prezente ar putea să fi generat un impact asupra sănătăţiioamenilor sau mediului.

Această definiţie pune accent pe contaminarea cauzată de practicile industrial din trecut care audus la depunerea uneia sau mai multor substanţe poluante pe sau în solul de pe amplasamentsau în apa din pori/ pânza freatică. Pentru ca terenul să fie descris sau determinat ca zonăcontaminată, aceste substanţe trebuie sa apară în concentraţii ce pot cauza daune sănătăţiiumane sau mediului în general în cazul intrării în contact.Termenul practici sau activităţi ”industriale trecute” se poate referi în continuare la unamplasament care există de mai mult timp, dar este încă în exploatare, respectiv este utilizatpentru o activitate şi are angajaţi muncitori ocupaţi cu stocarea , transferul, tratarea, producereasau fabricarea de bunuri sau materiale.

Prin HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestreau fost afectate, refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate de poluareconsta în aducerea acestora cat mai aproape de starea naturala, prin aplicarea unor masuri decuratare, remediere si/sau reconstructie ecologica, complementare şi compensatorii, şi prineliminarea oricarui risc semnificativ de impact asupra acestora, conformcategoriei de folosinta a terenului.

Conform Art. 9 din HG nr. 1403/2007 metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilescde catre autoritatea competenta pentru protectia mediului în urma analizei raportului geologicfinal de investigare şi evaluare a poluarii mediului geologic, şi dupa caz, a studiului evaluarii derisc, luand în considerare următoarele:- Caracteristicile şi functiile solului, ale formatiunilor geologice şi ale apelor subterane;- Tipul şi concentratia, gradul de risc pe care il prezinta poluantii, organismele saumicroorganismele nocive;- Distributia poluantilor în mediul geologic;- Volumul solului poluat sau subsolului care necesita tratarea, localizarea, adancimea şiaccesibilitatea acestuia;- Obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora;- Raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;



- Destinatia terenului dupa refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizarii acestuia, avandîn vedere potentialul de dezvoltare al zonei sau folosinta terenului preconizata pentru viitor.

Autoritatea competenta pentru protectia mediului decide asupra optiunii aplicarii conceptului deatenuare naturala a poluarii solului şi subsolului. Operatorul economic sau detinatorul de tereneste obligat sa execute masurile cuprinse în proiectul pentru curatare, remediere si/saureconstructie ecologica la incheierea activitatii si/sau la schimbarea destinatiei terenului.Poluatorul are obligatia de a suporta costurile masurilor de refacere a mediului geologic alsiturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate şi alunui proiect tehnic, elaborate dupa realizarea investigarii şi evaluarii poluarii solului şisubsolului.

In conformitate cu HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare adeseurilor şi a Planului national de gestionare a deseurilor, în Romania, nu exista o proceduraclara pentru remedierea zonelor contaminate.

Nu exista o agentie responsabila cu dezvoltarea şi controlul lucrarilor de remediere şi nu existao descriere legala clara a criteriilor de decizie pentru remedierea şi alegerea alternativelor deremediere corespunzatoare. Exista, insa, masuri de remediere temporare şi permanente carevor trebui luate în considerare în conformitate cu situatia de fapt şi nivelul de risc. O masuratemporara o reprezinta prevenirea la expunere/absorbtie a solului şi apei subteranecontaminate şi impiedicarea raspandirii poluantilor. Luarea acestor masuri nu este necesarapentru zonele în care riscul este la un nivel acceptabil.

Restrictia de utilizare a terenului va trebui luata în consideratie ca masura practica de baza aremedierii atunci cand este cazul. Aceasta abordare este rezonabila şi este adoptata înnumeroase tari ale UE. Inregistrarea terenurilor în documentele cadastrale reprezinta o bunaconditie pentru utilizarea masurilor de restrictie privind folosirea terenurilor.

9.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic9.6.1. Propuneri de clădiri susceptibile de a fi înscrise pe lista monumentelor. În urmacercetărilor s-au depistat un număr de clădiri care sunt similare din punctul de vedere alvalorilor arhitecturale intrinseci cu cele ale- fosta Baia comunală, actualul sediu al Centrului de diagnostic şi tratament şi al Agenţieicomunitare „Alternativa”, str. Traian nr. 124- fosta Şcoală Comercială A. I. Cuza, actualul sediu al Facultăţii de Istorie (Ed. Fizică) aUniversităţii „Dunărea de Jos”, str. Gării nr. 63-65- locuinţă, str. Culturii nr. 7;- biserica greacă, str. Domnească nr. 21- locuinţă, str. Nicolae Gămulea nr. 5- restaurantul Henrich Continental, str. Fraternităţii nr. 7- sediul actual al Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi medicină Preventivă, str. Brăilei nr.19- fostul sediu al Companiei de Navigaţie Fluvială „Navrom”, str. Portului nr. 15Aceste clădiri completează valorile arhitecturale care definesc caracterul urban al Galaţiului,prin tipologii variate – instituţii administrative, de învăţământ şi locuinţe.

Măsuri instituirea statutului de zonă protejată pentru arealele construite valoroase din punct devedere cultural, istoric, arhitectural, peisagistic; protejarea prin RLU a structurilor valoroase, înglobate în oraş, prin reglementareaintervenţiilor; protejarea peisajului cultural (aşezare cadru); protejarea imaginii Municipiului Galaţi, ca o imagine proprie, particularizată; păstrarea coridoarelor vizuale spre obiectivele arhitectonice valoroase prin cadrul naturalexistent sau amanejat ulterior; protejarea zonelor construite valoroase, atât în interiorul, cât şi în afara Centrului istoric ;



interconectarea şi păstrarea de coridoare verzi de legătură cu zonele naturale din exterior(coridoare verzi de-a lungul Falezei Dunării); extinderea reţelei de trasee ciclo-turistice în zona periurbană; optimizarea reţelei de spaţii publice prin reabilitarea celor existente în afara centrului istoric şiprin extinderea reţelei în interiorul şi exteriorul oraşului; realizarea unei reţele de spaţii verzi; protejarea prin RLU a cartierelor rezidenţiale tradiţionale aflate în afara zonei centrale şiinstituirea statutului de zonă protejată; se va respecta zona de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice delimitatăprin PUG, ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direcţiei monumenteloristorice; se interzice realizarea de construcţii care prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sauamplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa specificului istoric existentsau afectează valorea monuentului ori a zonei protejate a acestuia. în spiritul Legii nr. 5/2000 – Secţiunea III – Zone protejate, valorile de patrimoniu natural şiconstruit, vor trebui să beneficieze de distanţe minime de protecţie, precum şi de reglementăricorespunzătoare zonei, referitoare la felul investiţiilor, activităţi permise, obligativităţi, serviţuţi,şi restricţii, evidenţiate în Regulamentul Local de Urbanism întocmit pentru PUG Galaţi; se vor respecta prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cumodificările şi completările ulterioare; se vor respecta prevederile Legii nr. 258/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr.43/2009 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zonede interes naţional;

9.7. Riscuri naturale şi antropiceIn vederea reducerii riscului la inundaţii se vor avea în vedere prevederile Regulamentului privindsituaţiile de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente laconstrucţii hidrotehnice şi poluări accidentale, aprobat prin Ordinul nr. 638/2005 şi Ordinul nr.420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate deinundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluăriaccidentale. In cadrul acestui Regulament sunt definite tipurile de risc generatoare de situaţii deurgenţă şi stabileşte atributiile ce revin tuturor structurilor implicate pentru gestionarea acestora.In continuare se prezentăm extrase din acest Regulament cu privire la tipurile de risc generatoare desituaţii de urgenţă şi managementul acestora.- inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelorproduse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi;- inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;- fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneride gheaţă, chiciura, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindina şi seceta (hidrologică);- poluările accidentale ale resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Pentru persoanele fizice şi juridice, regulamentul prevede mӑsuri de limitare, înlăturare saucontracarare a efectelor acestor tipuri de risc si care constituie obligaţii pentru acestea.Astfel, persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în folosinţă terenuri sau obiective în zonece pot fi afectate de acţiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcţii hidrotehnice auobligaţia să participe la acţiunile de apărare şi să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoarea lucrărilor de apărare existente.

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţiihidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu a unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacăsau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate dinsurse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.

Marimile caracteristice de aparare in caz de inundatii sunt : Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:- cota fazei I de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe otreime din lungimea acestuia;



- cota fazei II-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I sicea a fazei a III-a de apărare;- cota fazei a III-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la 0,5 – 1,5m sub cota nivelurilorapelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectivsau la depăşirea unui punct critic.

Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă:- cota de atenţie – nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativscurt în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;- cota de inundaţie – nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;- cota de pericol – nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şibunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite înexploatarea construcţiilor hidrotehnice.

Pentru comportarea barajelor:- pragul de atenţie – valorile unora dintre parametri se aproprie sau chiar depăşesc domeniulconsiderat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;- pragul de alertă – modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre formeincipiente de cedare;- pragul de pericol – barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la rupereaconstrucţiei.

Pentru inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor:- faza I – atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apă;- faza a II-a – atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;- faza a III-a – atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheaţă).

Măsuri de intervenţie în zonele cu riscuri naturale si antropiceReglementări specifice zonelor de riscuri naturale şi antropice (P.U.G. + R.L.U.)9.7.1. Riscuri naturalePentru: ZONELE AFECTATE DE CUTREMURE DE PĂMÂNT (RISC SEISMIC) - ZONELEOCUPATE DE TERENURI DIFICILE DE FUNDARE - ZONELE AFECTATE DE FENOMENE DEINSTABILTATE se fac urmatoarele PROPUNERI:- in vederea protejării construcţiilor din zona fondului vechi construit aparţinând intravilanuluimunicipiului Galaţi şi cu precădere a construcţiilor de pe zona de pantă dintre cele două teraseale Siretului se propune umplerea controlată a tuturor accidentelor de teren, evitându-se astfelpătrunderea apelor în acestea şi colmatarea parţială sau chiar totală cu mâl transportat deapele de precipitaţii.- se impune efectuarea de calcule de stabilitate pentru falezele încărcate şi neîncărcate cuconstrucţii, cu precădere pentru zona Ţiglina I, marcarea pe plan a limitelor de construibilitaterezultate şi respectarea acestora, precum si masuri care se impun in consecinta.- idem pentru zonele de taluz ale Lacului Brates, Baltilor Catusa şi Mălina.- zona piciorului taluzului aferent cartierului Ţiglina I - conform adresei IPTANA nr. 3255/1999este instabilă şi necesită să fie consolidat cu piloţi foraţi de cca. 15 - 20m lungime;- având in vedere cele prezentate sunt necesare lucrări de modelare a geometriei taluzului, deasigurare a unei scurgeri corecte a apelor provenite din precipitaţii, înierbări ale pantelor şi nuîn ultimul rând o politică locală de protejare a fondului de vegetaţie.- pentru apărarea zonei joase a municipiului Galaţi se impune realizarea unui dig de protecţie laDunăre şi lacul Brateş.- pentru faze superioare de proiectare sunt necesare investigaţii geotehnice pe amplasamenteleviitoarelor construcţii în funcţie de importanţa acestora.- pentru toate construcţiile în legătură cu sistematizarea verticală şi în plan a terenului adiacentacestora, este necesar să se prevadă - conform STAS - urilor şi Normativelor în vigoare, înspecial P7/2000 şi NP 112 - 04, trotuare şi rigole pentru evitarea staţionării apelor provenite din



precipitaţii lângă fundaţii şi introducerea în canale de protecţie a tuturor reţelelor purtătoare deapă.- rezolvarea tramei stradale cu drumuri infundate va fi evitata (pentru fluenta cailor de evacuarein caz de cutremur) .

9.7.2. Riscuri antropiceIn Municipiul Galaţi se desfăşoară activităţi ale operatori economici a căror activităţi au fostȋncadrate ca amplasamente SEVESO. Pozitiile acestor operatori economici clasificati caamplasamente SEVESO au fost marcate pe plansa de zonificare functionala a PUG.Pe baza rapoartelor de securitate care contin si determinarea zonelor afectate, aflate in vecinatateaamplasamentelor, precum si a „Hartii cu zonele afectate” realizate de ISU, in partea desenata a PUGs-au realizat planşe în care au fost trasate distanţele maxime pana la care pot exista efectenefavorabile.

Conform HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicatesubstanţe periculoase:- Autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cuautorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, trebuie să ia măsurile necesare caîn politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerareobiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora;- Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, în colaborare cu autorităţilepublice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, iau măsurile necesare pentru capoliticile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile depunere în aplicare a acestora să ţină cont, pe de o parte, de necesitatea menţinerii unordistanţe adecvate, stabilite în funcţie de nivelul de pericol, între amplasamentele cărora le suntaplicabile prevederile prezentei hotărâri şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică,căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi,pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri tehnicesuplimentare conform prevederilor art.6, astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie,

Operatorii economici au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentelemajore şi de a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.

Operatorul are obligaţia de a dovedi autorităţilor competente prevăzute la art.5, în orice momentşi în special în cadrul activităţilor de inspecţie şi control, aşa cum sunt prevăzute în art.18, că aluat toate măsurile necesare, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descriereamodului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrareainformaţiilor ceruteRaportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii derealizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M.Scopul prezentului Raport de Mediu, conform H.G. nr. 1076/2004 este de a identifica, descrie şievalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativelesale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.

10.1. Varianta „zero” - Fără implementarea PUG Municipiul Galaţi10.1.1. AvantajeAlegerea variantei “zero”, fara implementarea prevederilor PUG al municipiului Galaţi, nuprezinta nici un avantaj, deoarece există posibilitatea de a accentua principalele



disfunctionalităţi semnalate la nivelul oraşului, iar rolul PUG este acela de a oferi soluţii optimepentru dezvoltarea economică, în condiţiile protejării factorilor de mediu.

10.1.2. DezavantajeVarianta “zero”, fără implementarea PUG Galaţi prezinta următoarele dezavantaje:- Imposibilitatea de a aplica prevederile PUG anterior, datorita faptului ca exista o serie demodificari ale reglementarilor legale şi au aparut reglementari legale noi;- Imposibilitatea evaluarii directiilor de dezvoltare şi a prevederilor urbanistice din PUG – ulanterior;- Imposibilitatea transpunerii spatiale a strategiilor existente la nivelul municipiului Galaţi şi ajudetului Galaţi;- Nerezolvarea necesitatilor de adaptare a reglementarilor urbanistice în ceea ce privestezonificarea functionala a teritoriului, dezvoltarea retelei de drumuri şi organizarea circulatieipentru sistemul urban aflat în expansiune;- Deservirea în mod inegal a teritoriului urban cu privire la infrastructura primara (retele dedistributie a apei şi de canalizare), existand zone unde utilitatile necesita lucrari urgente deextindere, modernizare sau reabilitare;- Imposibilitatea de reglementare a activitatilor în zonele de risc natural;- Imposibilitatea de a rezolva necesitatile şi disfunctionalitatile semnalate de populatiamunicipiului;- Nerezolvarea disfunctionalitatilor şi a cerintelor privind reteaua rutiera;- Existenta şi mentinerea riscurilor de poluare a mediului provocate de activitatile industrialedesfasurate în trecut.

10.2. Varianta „1” - Implementarea PUG al Municipiului Galaţi10.2.1. AvantajePrin alegerea variantei de aplicare a PUG Municipiul Galaţi se urmareste atingereaurmatoarelor obiective:- Zonificarea functionala a teritoriului;- Optimizarea relatiilor cu teritoriul administrativ, judetean, regional;- Valorificarea potentialului natural, economic şi uman;- Valorificarea potentialului turistic;- Organizarea şi dezvoltarea cailor de comunicatii;- Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;- Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile- Stabilirea şi delimitarea zonelor functionale;- Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire;- Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protectie a acestora;- Modernizarea şi dezvoltarea echiparii edilitare;- Evidentierea tipului de proprietate în intravilan;- Stabilirea obiectivelor de utilitate publica;- Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi conditiilor de conformare şi realizare a acestora;- Stabilirea reglementărilor şi servituţilor urbanistice ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor;- Stabilirea priorităţilor de intervenţie.Prin implementarea obiectivelor specifice prezentului PUG se doreste gestionarea cat maieficienta a problemelor de mediu şi a problemelor comunitatii, care va avea ca şi efectprotejarea mediului şi imbunatatirea conditiilor de viata din municipiul Galaţi.

10.2.2. DezavantajeUrmarind atingerea principalelor obiective ale prezentului PUG, se estimeaza faptul caimplementarea acestuia nu prezinta dezavantaje în ceea ce priveste protejarea factorilor demediu.

10.3. Alegerea variantei „1” – Implementare PUG al Municipiului GalaţiDin analiza celor doua variante analizate, s-a optat pentru alegerea variantei “1” -



de implementare a prevederilor PUG propus.

11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative aleimplementării planuluiIn conformitate cu prevederile art. 27 din HG nr. 1076/2004 Programul de monitorizare aefectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentruprotecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta.

Titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anuluiulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentăde mediu.



Monitorizarea efectelor PUG Municipiul GalaţiObiective de mediu relevante pe componente/

aspecte de mediu Indicatori de monitorizare Frecvenţamonitorizării

Modalitate de monitorizare/Surse de informaţii

PROTECŢIA APELOR ŞI ECOSISTEMELOR ACAVATICE

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apăde suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ almunicipiului Galaţi; Asigurarea calităţii apei potabile; Asigurarea calităţii apelor uzate evacuate în sistemul decanalizare urbanӑ şi în emisar;

Indicatori de calitate specifici apelor uzateevacuate în receptori naturali, conform HG nr.188/2002, cu completările şi modificările ulterioare; Indicatori de calitate specifici pentrumonitorizarea receptorilor naturali conformOrdinului nr. 161/2006; Asigurarea zonelor de protecţie privindinfrastructura edilitară conform prevederilor HG nr.930/2005 şi autorizaţiei de gospodărire a apelor; Nr. de poluări accidentale/an;

Anual

Autoritatea publică locală; A.N. Apele Române - AdministraţiaBazinală de Apă Prut-Bârlad; SGA Galaţi; Sistemul Naţional de Supraveghere aCalităţii Apelor; Direcţia de Sănătate Publică Galaţi

Delimitarea şi protecţia tuturor corpurilor de ape subteranepe teritoriul administrativ al municipiului Galaţi, asigurareapăstrării compoziţiei chimice, evitarea poluării chimice şibiologice a apelor subterane;

Nr. de corpuri de apă subterană delimitate; Indicatori privind starea calitativă şi cantitativă acorpurilor de apă subterană delimitate pe teritoriuladministrativ al Municipiului Galaţi;

Anual

Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad prin Schema Directoare deAmenajare şi Management a BazinuluiHidrografic Siret – Dunăre

PROTECŢIA ATMOSFEREI, SCHIMBARILOR CLIMATICE, ZGOMOT

Menţinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limităprevăzute de normele în vigoare

Indicatori de calitate privind niveluri de emisiiconform prevederilor Legii nr. 104/2011 privindcalitatea aerului înconjurător

Anual

Autoritatea publică locală/Inventarulemisiilor (surse fixe şi surse mobile)realizat în cadrul Sistemului Naţional deevaluare şi Gestionare Integrată aCalităţii Aerului

Reducerea la minim a impactului traficului rutier asupracalităţii aerului prin monitorizarea concentra iilor de noxedin gazele de eşapament

Fluxul de autovehicule de-a lungul drumurilornaţionale în intravilan; Indicatori de calitate privind niveluri de de poluanţiîn atmosferă conform Legii nr. 104/2011 privindcalitatea aerului înconjurător; Investiţii în dezvoltarea transporturilor publice;

AnualAutoritatea publică locală, ARR/Determinări de noxe gazoase produsede autovehiculele care circulă pe DN

Reducerea zgomotului produs de traficul rutier pe drumurileprincipale, traficul feroviar, zgomotul datorat activitӑțiloreconomice

Indicatori specifici de cuantificare a zgomotuluiambiental conform legislaţiei ȋn vigoare; Semestrial

Autoritatea publică locală, ARR/Determinări de zgomot pe principalelecăi de comunica ie, ȋn zonele afectate detraficul rutier, ȋn zone industriale

Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot(NOx), amoniac (NH3) şi compuşi organici volatili (COV)pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şiformare a ozonului troposferic

Cantitatea de SO2, NOx, NH3 şi COV emisă îndecursul unui an calendaristic Anual

Inventarul emisilor – Raportul privindstarea factorilor de mediu în judeţulGalaţi – site ARPM Galaţi, ANPM,Institutul Naţional de Statistică

Reducerea emisiilor specifice de dioxid de carbon (CO2)/capde locuitor Emisiile de gaze cu efect de seră; Anual

Inventarul emisilor realizat în cadrulSistemului Naţional de Evaluare şiGestionare Integrată a Calităţii Aerului;



Introducerea tehnologii curate, instalarea de către agen iieconomici a unor sisteme eficiente de re inere a poluan ilorȋn atmosferӑ

Niveluri de emisii (surse fixe şi mobile) ȋn cadrulobiectivelor industriale de pe teritoriuladministrativ al Municipiului Galaţi

AnualOperatori economici/Inventarul emisiilorȋn Sistemul Naţional de Evaluare șiGestionare a Calităţii Aerului

Monitorizarea obiectivelor SEVESO şi IPPC cu privire laimpactul asupra modficărilor propuse de PUG Indicatori specifici privind calitatea aeului Anual

Autoritatea publică locală/Operatorieconomici/Inventarul emisiilor – Raportulprivind starea factorilor de mediu ȋnjudeţul Galaţi – site APM Galaţi,Institutul Na ional de Statistică;

PROTECŢIA SOL, SUBSOL, VEGETATIE SI ASEZARI UMANE

Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor,păstrarea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi;

Suprafaţa de teren poluat (ha); Procent suprafeţe spaţii verzi din totalintravilan;

AnualAutoritatea publică locală/ Raportulprivind starea factorilor de mediu înjudeţul Galaţi, site ARPM Galaţi

Interzicerea schimbării destinaţiei terenurilor contaminate şipotenţial contaminate fără realizarea studiilor impuse delegislaţia ȋn vigoare, refacerea mediului geologic;

Suprafe e de teren refăcute ȋn urma aplicӑriiunor măsuri de curăţare/remediere şi/saureconstrucţie ecologică;

Anual

Autoritatea publică locală/Operatorieconomici proprietari ai terenurilor/Inventarul siturilor contaminate – siteAPM Galaţi, ANPM;

Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţă,alunecări de teren, inundaţii

Suprafeţe de teren pe care s-au implementatsisteme de consolidare/stabilizare a solului; Anual

Autoritatea publică locală/Certificate deurbanism emise, Raportul privind stareafactorilor de mediu ȋn judeţul Galaţi, siteAPM Galaţi;

Amenajarea/reabilitarea terenurilor destinate spaţiilor verzi,protejarea şi gestionarea durabilă a acestora;

Suprafaţa de spaţiu verde amenajat saureabilitat/locuitor Anual

Programul local de îmbunătătire acalităţii mediului prin realizarea de spaţiiverzi;

Promovarea turismului durabil Nr. de investiţii realizate ȋn infrastructuraspecifică Anual Autoritatea publică locală prin Autorizaţii

de construire emiseReducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea dezvoltăriipe terenuri recuperate, inclusiv abandonate;

Suprafaţa de terenuri recuperate, mp; Procent de teren posibil de reutilizat, %; Anual Autoritatea publică locală prin Autorizaţii

de construcţii emiseAmeliorarea stării de sănătate a populaţiei prinimplementarea de măsuri care să vizeze asigurareadotărilor edilitare şi prevenirea poluării datorate noxelor,inclusiv a poluării fonice, creşterea protecţiei populaţieiîmpotriva riscurilor asociate accidentelor în trafic

Indicatori asupra stării de sănătate apopulaţiei; Mortalitatea şi morbiditatea în municipiu; Numărul sesizărilor privind poluarea fonică Dinamica accidentelor de circulaţie;

AnualInformaţii obţinute de la Autoritatea deSănătate Publică Galaţi, respectiv PoliţiaRutieră

CONSERVAREA BIODIVERSITATII SI ARII NATURALE PROTEJATE

Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite, conservareafondului forestier

Suprafeţe împădurite din total suprafaţăteritoriu administrativ (%); Suprafeţe împădurite în anul curent raportat lasuprafeţe împădurite în anul precedent; Suprafaţa fondului forestier afectat de poluare,(ha);

Anual

Indicatori obţinuţi de la structurile silviceautorizate care adminsitrează fondulforestier pe teritoriul adminsitrativ almuncipiului;

Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate deinteres naţional, comunitar şi local, urmărirea respectăriimăsurilor impuse prin Planul de Management şiRegulamentul de funcţionare al ariei protejate după

Nr. de investiţii/activităţi aprobate în cadrul şiîn vecinătatea ariilor naturale protejate existentepe teritoriul adminsitrativ al muncipiului; Dinamica populaţiilor speciilor din ariile

Anual

Certificate de urbanism emise; Studii de evaluare adecvată asuprapopulaţiilor speciilor protejate şiintegrităţii siturilor Natura 2000;



elaborarea şi aprobarea acestora naturale protejate; Integritatea siturilor Natura 2000;

Avize din partea custodelui siturilorNatura 2000

Asigurarea protecţiei rutelor de migraţie, coridoarelor şilocurilor de popas pentru speciile migratoare, reducereafragmentării prin intervenţia barierelor în calea migraţiei

Lungimea cursurilor de apă permisibilemigrării; Coridoare de trecere realizate pentru speciilede animale

AnualCertificate de urbanism/autorizaţii de construire emise cu acestecondiţii

GESTIUNEA DESEURILOR

Susţinerea unui sistem de colectare, transport şi stocare adeşeurilor fără riscuri pentru populaţie şi mediu

% populaţie deservită din nr. total depopulaţie/an; Cantitatea de deşeuri transportate/an;

Anual Autoritatea publică locală/ din evidenţeleoperatorului de deşeuri municipale

Monitorizarea postînchidere a depozitului de deşeurimunicipale, măsuri de ecologizare postînchdere a terenului; Suprafaţa cu interdicție de construire (ha);

Anual pentruurmӑtorii 30 de

ani

Documentaţie pentru obţinerea avizuluide mediu

Reconstrucţia ecologică a zonelor care au fost afectate dedepozitarea deşeurilor, măsuri de ecologizare a zonei Suprafaţa cu interdicţie de construire, ha Anual

Autoritatea publică locală/ Raportulprivind starea anuală a factorilor demediu în Judeţul Galaţi

Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor,ȋncurajarea activităţii de reciclare şi reutilizare a deşeurilor,creşterea gradului de recuperare a deşeurilorrevalorificabile

Cantitatea de deşeuri transportate/an Anual

Din evidenţa operatorului de deşeurimunicipale Raport privind starea anuală a factorilorde mediu ȋn judeţul Galaţi



12. Rezumat fără caracter tehnicRaportul de mediu pentru P.U.G. Municipiul Galaţi a fost realizat conform prevederilor HG nr.1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare aevaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Printr-o implementare şi o planificare a investitiilor de capital, Primăria Municipiului Galaţiurmăreşte prin prezentul PUG să promoveze dezvoltarea comunităţii locale, îmbunătăţindcalitatea vieţii şi asigurarea condiţiilor de trai sănătoase şi sigure.

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentruMunicipiul Galaţi, pe baza analizei pluricriterialea situaţiei existente. Se propune conturareaunor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului oraşului, pe operioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale,potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit,organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului.

Planul Urbanistic General ca instrument legal şi tehnic pentru sustinerea avantajelorurbanistice, sociale şi ecologice ale dezvoltarii urbanistice de tip intensiv ca deziderat aldezvoltării durabile cuprinde următoarele direcţii principale: Identificarea obiectivelor comunitare de dezvoltare, asumate şi acceptate din teritoriul urban şiperiurban; Identificarea rolului pe care il poate juca şi asuma localitatea în spaţial regional, a elementelorde competitivitate, dar şi de complementaritate; Identificarea potentialului real care poate fi mobilizat pentru atingerea obiectivelor, planificareaeforturilor şi a resurselor locale materiale, funciare, financiare şi de organizare; Identificarea oportunitatilor şi a cailor de accesare a resurselor disponibilizate de stat, dar şi asprijinului oferit de UE prin instrumentele şi fondurile structurale şi de coeziune.

Obiectivele principale urmărite în cadrul Planului Urbanistic General sunt următoarele: optimizarea relaţiilor cu teritoriul administrativ, judeţean, regional; valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; valorificarea potenţialului turistic; organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii; stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale; stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; evidenţierea tipului de proprietate în intravilan; stabilirea obiectivelor de utilitate publică; stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a acestora; stabilirea reglementărilor şi servituţilor urbanistice ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor; stabilirea priorităţilor de intervenţie.

In concordanţă cu politica de dezvoltare urbană a administraţiilor locale este necesarărezolvarea în cadrul Planului Urbanistic a următoarelor categorii de probleme: analiza situaţiei existente, evidenţierea disfuncţionalităţilor şi determinarea priorităţilor deintervenţie în teritoriu; zonificarea funcţională a terenurilor şi indicarea posibilităţilor de intervenţie prin reglementăricorespunzătoare; condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică; identificarea categoriilor de peisaj şi valorificare a acestora.

Necesitatea actualizării Planului Urbanistic General al Municipiului Galaţi a fost determinatăatât de argumente legale, precum:



apropierea termenului de expirare a documentaţiei anterioare; modificarea unei serii de reglementări legale; apariţia unor reglementări legale noi,

cât şi de necesitatea: transpunerii spaţiale a strategiilor existente la nivelul municipiului Galaţi şi a judeţului Galaţi; reevaluării direcţiilor de dezvoltare şi a prevederilor urbanistice din PUG – ul anterior; evaluării direcţiilor de dezvoltare spontană; realizării unui nou Regulament de urbanism.

Pentru actualizarea PUG – ului au fost elaborate următoarele studii: Actualizarea suportului topografic; Studiu de peisaj; Studiu privind regimul juridic al terenurilor; Studiu privind spaţiile publice; Analiza activităţilor economice în municipiul Galaţi; Aspecte socio-demografice ale populaţiei municipiului Galaţi; Studiul de fundamentare privind mediul şi sănătatea; Studiu privind energia; Studiu geotehnic şi zone de risc.

Lista Instituţiilor publice consultate în vederea definitivării PUG al Municipiului Galaţi şi aRaportului de mediuInstituţiile interesate şi implicate în Reactualizarea Planului Urbanistic General al MunicipiuluiGalaţi, care au fost invitate pentru constituirea Grupului de lucru sunt: Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi; Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Galaţi; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi; Direcţia Judeţeană pentru Sănătate Publică Galaţi; Administratia Naţională “Apele Române” – SGA Galaţi; Consiliul Judetean Galaţi – Comisia de Amenjare a Teritoriului şi Urbanism; Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi; Direcţia Silvică Galaţi; Inspectoratul pentru Regim Silvic şi Vânătoare Galaţi; Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul National Galaţi; Custozii ariilor naturale protejate; Alte autorităţi interesate de implementarea planului.

Situaţia existentăIntravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorialMunicipiul Galaţi are o suprafaţă de 24.363,37ha, din care teritoriul intravilan existent este de5.856,43ha şi propus 6716,59ha. Se propune extinderea intravilanului cu 860,16ha.

Zonificare funcţională existentăZone de locuit şi funcţiuni complementareStarea locuinţelor este bună comparativ cu alte oraşe din ţară, atât în ceea ce priveşte starealocuinţelor şi echiparea lor, cât şi în ceea ce priveşte indicii de ocupare şi diversitatea formelorde locuire.

Se impune însă reabilitarea fondului construit în zonele cu locuinţe mici, periferice centruluivechi şi în centrul vechi. O seama de locuinţe individuale din zone periferice nu sunt racordatela reţelele edilitare. O seama de locuinţe colective sunt de asemenea in stare nesatisfacatoare.Este dezavantajoasă şi apropierea de calea ferată a locuinţelor colective în zona de vest amunicipiului. Se impune oprirea construcţiei de locuinţe în zonele de risc - cu teren instabil.



Zonele de locuinţe colectiveMajoritatea locuinţelor colective au un regim de înălţime mediu (P+3-4 niveluri), iar cele înaltenu depăşesc P+11 niveluri. Locuinţele colective sunt grupate în cartierele: Aviaţiei, Vlaicu,Tiglina1-4, Mazepa, Micro 17, Dunărea, Micro 18-21. In spaţiul dintre aceste clădiri s-auamenajat garaje micşorând spaţiul verde aferent zonei de locuire.

Zonele de locuinţe individualeDin analiza bilanţului territorial existent se pot delimita locuinţele individuale de tip urban. Inzona istorică a centrului vechi clădirile se înscriu în tipologia oraşului medieval. Locuinţeleindividuale cu caracter urban sunt grupate în general în Zona Arcaşilor, Traian, Traian Nord,Rizer, Bariera Traian.

Zone echipamente, dotări şi servicii de interes publicIn zona centrală sunt concentrate funcţiunile de institutii şi echipamente. In fiecare cartier seregăsesc echipamente specifice centrelor de cartier, dar situatia unora dintre acestea estenesatisfacatoare, fiind insuficient echipate. Zona comerciala şi cultural-administrativăindividualizată în partea centrală, precum şi la periferie. Aceste din urmă spaţii constituieimplantari recente de comerţ cu raza mare de servire.

Zone de activităţi industriale, de depozitare şi agrozootehniceCele trei zone industriale de nord, est şi vest aflate în interiorul municipiului cuprind societăţicomerciale importante pentru economia locală cu profile economice variate.

Zona căilor de comunicaţie si de transportZona căilor de comunicaţie şi transport în cadrul intravilanului se întrepătrunde cu celelalte zonefuncţionale, fiind de fapt factorul de legătură între ele. Zona căilor de comunicaţie la niveluloraşului cuprinde urmatoarele tipuri: Căi rutiere şi spaţii aferente; Căi ferate şi spaţii aferente.

Zona spaţiilor verzi, sport, agrement şi protectieIn ceea ce priveşte spaţiile verzi şi parcuri publice se menţionează: Suprafaţa intravilanului existent este de 5.856,43ha, din care suprafaţa totală a spaţiilor verzidin municipiul Galaţi este de aproximativ 159,38ha, dintre care următoarele zone (faleza,parcuri, grădini, scuaruri, zone verzi amenajate aferente funcţiunilor administrative, deînvăţământ şi sănătate) sunt domeniu public întreţinute de Consiliul Local – Serviciul AmbientUrban. Suprafaţa medie totală pentru un locuitor este de aproximativ 6,893mp. Valoarea medieobţinută este mică comparativ cu valoarea medie urbană la nivel national (aproximativ 7,5 mp)şi mult sub norma europeană care prevede o suprafaţă echivalentă de 30-40 mp/loc., faptdatorat în special potenţialului extravilan natural de agrement şi turism ridicat al zonei Galaţi. Suprafeţele cele mai întinse de zonă verde le reprezina: Grădina Publică - 66.138,0mp; ParculEminescu - 2.800 mp; Parcul Libertăţii - 8.935 mp; Parcul CFR – 17.000 mp; Parcul 13 Iunie –3.800mp; Parcul Closca - 16.200 mp; Parcul Turn – 17.215mp; Faleza Dunării inferioara –75.638 mp; Faleza Dunării superioara – 15.800 mp; Faleza inferioară taluz: 112.140mp;Scuar aferent Casei de Cultura – 3.485 mp; Zona verde aferenta Oraşelului Copiilor – 7.100 mp;Zona Rizer – 26.410 mp; Zona Gheorghe Asachi – 1.800 mp; Zona Spicu – 3.500 mp;Parc Selgros: 45500mp; Parc triunghi aterizare: 7537mp; Zonele verzi cu suprafete mai mici sunt situate în scuaruri şi piețe.Dacă se adaugă la suprafaţa de 159,38mp, suprafata de 32,85ha (aferentă cimitirelor) şi95,68ha (aferentă pădurilor şi terenurilor forestiere) din intravilan se ob ține o suprafaţă de287,91ha. Raportȃnd această suprafaţă la nr. de locuitor, rezultă 12,45mp spaţiu verde/locuitor.Conform datelor furnizate de Primarie, spatiul verde este de 14,28 mp/locuitor.

Prin PUG se propune mărirea suprafeței de spaţiu verde, astfel ȋncȃt fiecărui locuitor ȋi vareveni o suprafaţa de 38,16mp.



Zona gospodăririi apelorApele de suprafaţă din zona municipiului Galaţi fac parte din bazinul hidrografic Dunărea, codXII, conform Atlasului Cadastrului Apelor din România. Apele Fluviului Dunărea sunt utilizate casursă de apă potabilă (Priza de apă administrată de SC ArcelorMittal Galaţi SA.

Zona terenurilor cu destinatie specialăAceasta zona in suprafata de aproximativ 127,92ha cuprinde unitati M.I.

Terenuri libere, neproductiveSuprafata acestora constituie rezerva de terenuri libere aflate in intravilan destinate satisfaceriicerintelor rezultate din dezvoltarea fireasca a zonelor deficitare. O parte insemnata este formatadin terenurile de langa zonele industriale de est şi de vest.

Zona de paduriTeritoriul Municipiului Galaţi este ocupat in proportie de 3,53% cu păduri. Din totalul suprafeteiadministrative, pădurile ocupa ȋn intravilan o suprafaţ[ de 95,68ha (1,63% din suprafatamunicipiului).

Infrastructura edilitarăAlimentarea cu apaSistemul municipal de distributie a apei deserveste aproximativ 99,7% din populatia oraşuluiGalaţi (231.204 locuitori), cât şi un mic procent din localităţile învecinate. Lungimea totală aretelei de distributie şi aducţiune a apei potabile din municipiul Galaţi este de 702km, din carereţeaua de distribuţie are o lungime de 542km şi este împărţită în 5 zone de presiune.

Necesarul de apa pentru alimentarea municipiul Galati este asigurat in proportie de 70% dinsursa de apa de suprafata fluviul Dunarea, iar 30% din sursele de apa de adancime a captarilorVadu – Rosca si Salcia – Liesti din judetul Vrancea.

In cazul intreruperii alimentarii cu apa din sursa de suprafata - fluviul Dunarea, din cauzecomerciale, tehnice de mentenanta a captarii de suprafata cat si in caz de poluare mare asursei, configuratia actuala a sistemului de incarcare al rezervoarelor 2x20000mc din Uzina deApa 2 nu poate asigura refacerea rezervei cu apa din sursele de adancime Vadu – Rosca siSalcia – Liesti. Acest impediment tehnologic este in curs de rezolvare prin lucrarile in executiepentru a 3 a conducta de aductiune cu Dn 800 mm + Dn1000mm, investitie cu fonduri de labugetul local al Primariei Galati. Conducta de aductiune cu Dn 800 mm+Dn1000mm si inelarileunor zone va asigura alimentarea rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa nr.2. si cu apa deadancime din fronturile de captare Vadu – Rosca si Salcia – Liesti judetul Vrancea.

In cazurile expuse mai sus ce pot determina inchiderea temporara a captarii din aceasta sursa,rezevoarele Uzinei de Apa II pot asigura alimentarea cu apa a municipiului Galati numai curestrictii orare de furnizare, respectiv de 10 ore/zi adica cca.40-45% din necesarul de apapotabila, pentru a se asigura refacerea capacitatii utile de stocare cu apa din sursa de captaresubterana si dupa finalizarea investitiei Primariei Galati pentru conducta de aductiuneDn 800mm+Dn1000mm.

Se propune ca impedimentul tehnologic constituit de insuficienta capacitatii de stocare a Uzineide tratare nr.II, sa se rezolve prin obtinerea de fonduri de investitii pentru constructia a inca 2rezervoare de 20000mc in incinta tehnologica a uzinei.

Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Galati este dimensionat pentru functionarea pana inlimita sa teritoriala, iar racordarea unor noi consumatori din extravilan, comuna limitrofa Vanatoriimpune din punct de vedere tehnic si functional, reconsiderarea/suplimentarea parametrilor tehnicifunctionali existenti la limitele sale.



In acest sens, exista in lucru la Primaria Municipiului Galati-Serviciul Investitii un Studiu privindprelungirea conductei de apa Dn 400 mm FnD de pe str. Traian, de la intersectia cu str.Zimbrului pana in str. Cetateanu Ion, cca. 800m, pentru a face inel cu reteaua de apa existentape str. Arcasilor;

Orasul are doua statii de tratare a apei brute prelevata din sursa de suprafata, amplasate pemalul Dunarii, in cartierul Tiglina I denumite Uzina 1 si Uzina 2.- Statia de tratare Uzina de apa nr.1, este pusa in conservare din anul 2011 conform HCL427/29.09.2011. Statia are o capacitate de tratare de 1300 l/s.- Statia de tratare Uzina de apa 2 este amplasamentă in partea de sud a municipiului Galati,pe malul stang al Dunarii si a fost pusa in functiune in anul 1995. Statia are capacitateaproiectata de 800 - 900 l/s si trateaza pentru potabilizare apa bruta din sursa de suprafata -fluviul Dunarea.

CanalizareaReţeaua de canalizare: asigură colectarea în sistem unitar a apelor uzate menajere, industrialeşi meteorice, şi este constituită din : conducte colectoare principale şi de serviciu cu o lungime totală de 531km, realizate din PVC,beton precomprimat sau GRP cu secţiuni circulare, ovoidale sau clopot, care direcţionează apauzată colectată către evacuare astfel :- spre colectorul interceptor principal, cu evacuare în staţia de epurare a municipiului Galaţi;- spre staţia de pompare ape uzate SP3, cu evacuare directă în fluviul Dunărea;- spre staţia de pompare ape uzate Barboşi, cu evacuare directă în râul Siret; colector interceptor principal amplasat pe malul stâng al Dunării, cu lungimea de cca 8,3km,realizat din conducte GRP, cu diametre cuprinse între 500mm şi 1200mm, care asigurăcolectarea apelor uzate prin 5 camere deversoare;

Staţia de epurare a municipiului Galaţi: asigură tratarea primara a apelor uzate şi tratareanămolului rezultat, are o capacitate de tratare primară a apelor uzate de 112.870 mc/zi (debitmediu pe timp uscat).

Alimentarea cu energie electricaAnalizand amplasamentele, puterea si legaturile instalatiilor de transport si distributie de inaltasi foarte inalta tensiune se poate aprecia ca alimentarea cu energie electrica a municipiuluiGalaţi este buna si suficient de sigura.In prezent se constata ca sunt necesare:- Realizarea unor lucrari de reparatii si modernizari ale instalatiilor energetice;- Extinderea retelelor de distributie de 20 kV prin inlocuirea cablurilor de 6 kV si 10 kV cu o viatadepasita cu cabluri de 20 kV;- Inlocuirea stalpilor de sustinere din lemn care mai exista, precum si inlocuirea conductoarelorde sectiune mica cu conductoare de sectiune superioara si de tip izolat, operatiunea demonitorizare a retelelor de joasa tensiune va avea ca scop final si imbunatatirea nivelelor detensiune in unele zone ale localitatii;- Se constata un deficit de putere in unele zone datorita construirii a numeroase locuinteindividuale si datorita cresterii consumului de putere la consumatori tertiari, drept care estenecesar sa se infiinteze noi posturi de transformare. Este de dorit ca, in masura efectuarii unorlucrari de reparatii capitale sa se inlocuiasca unitatile trafo de 20/0,4 KV de conceptie modernasi mult mai fiabile.In ceea ce priveste interrelationarea intre retelele electrice sl celelelte unitati alemunicipalitatii nu sunt disfunctionalitati majore.

Alimentarea cu energie termicaAlimentarea cu energie termică a clădirilor din zona modernă a municipiului Galaţi, carereprezentau în 1990 circa 70% din totalul apartamentelor, s-a realizat înainte de acest an de laCET-SC ELECTROCENTRALE SA, centrală termică industrială producător de apă fierbinte şi



abur de înaltă presiune. Datorita costurilor mari, treptat, consumatorii s-au debransat de lasistemul public de alimentare cu apa calda si caldura. In acest moment asigurarea apei calde sia agentului termic se solutioneaza parţial din sistemul public de alimentare cu apă caldă şicăldură şi in sistem local, cu centrale termice individuale.

CirculatiaMunicipiul Galaţi este un centru putemic de polarizare a activitatilor social - economice la nivelregional. Situat pe principalul culoar de circulatie din sud-estul tarii este de asemenea unimportant nod rutier cu un ridicat potential de polarizare a traficului datorita si atractivitatiituristice. Situat in partea de sud-est a ţării si amplasat la intalnirea unor drumuri nationale sijudetene, municipiul si-a dezvoltat reteaua de transport rutier, feroviar şi naval sprijinindu-se pefluviul Dunărea.

Ca urmare a cresterii explozive a gradului de motorizare si implicit a celor 3 categorii de trafic:interior, de penetratie si de tranzit, circulatia se desfasoara cu dificultati din ce in ce mai mari.Din analizele efectuate asupra configuratiei retelei de strazi si a traseelor utilizate deautovehicule pentru a traversa municipiul Galaţi s-a constatat ca circa 80 % din traficul detranzit utilizeaza reteaua de strazi, trecand prin zona centrala.

Principalele elemente de disconfort semnalate de populatieAspecte legate de circulatie- Traficul aglomerat pe unele tronsoane de drum;- Insuficienta parcărilor în zona centrala si in alte zone de afluire a populatiei;- Insuficienta parcărilor de reşedinta;- Profile necorespunzatoare (insuficiente) ale drumurilor in unele zone;- Latimi insuficiente ale trotuarelor in unele zone;- Starea necorespunzatoare a carosabilului in multe zone;- Lipsa pistelor de biciclisti.

Aspecte legate de nivelul de dotare- Lipsa locurilor de joaca pentru copii in unele zone;- Dotari de agrement insuficiente.

Aspecte legate de echiparea edilitara- Lipsa presiunii apei in unele intervale orare;- Lipsa retelelor de apa-canal in unele zone;- Deranjamente in reteaua electrica.

Aspecte legate de imaginea urbana- Aspectul inestetic al unor constructii (culori tipatoare, materiale de proasta calitate etc);- Starea de degradare a unor imobile – unele dintre ele monumente istorice;- Starea de degradare a zonelor industriale;- Prezenta unor panouri publicitare necorespunzator amplasate;- Prezenta deseurilor in locuri neamenajate;- Retele aeriene degradate;- Constructii nefinalizate abandonate.

Starea mediuluiIn prezent, calitatea aerului în municipiul Galaţi este considerată ca fiind bună, neînregistrându-se, în ultima perioada, nici o depăşire a valorilor limită (conform Legii nr. 104/2011 privindcalitatea aerului înconjurător), la indicatorii monitorizaţi prin reţelele de monitorizare gestionatede ARPM Galaţi.



Zonele propuse pentru introducerea în intravilan sunt proprietatea Primăriei Galaţi şi au cadestinaţie construirea de locuinţe, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, etc.S-au stabilit măsuri de minimizare pentru orice efect negativ generat de implementareaobiectivelor planului. Evidenţierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poateconstitui baza pentru administraţia publică locală în alegerea priorităţilor în dezvoltareaurbanistică a municipiului.

Evaluarea a presupus mai multe etape:- analiza stării actuale a mediului în urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;- evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;- s-au analizat variantele posibile; varianta propusă va avea un efect general pozitiv, atât pentrumediu, cât şi din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi peperformanţă – se asigură controlul implementării şi eficacităţii măsurilor prevăzute în PUG,care îşi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUG vaindica daca sunt necesare măsuri suplimentare.

In urma evaluării de mediu a PUG Galaţi s-a costatat că efectele pozitive asupra mediului şi asănătăţii populaţiei sunt numeroase şi nu au fost identificate aspecte negative.Aspectele pozitive rezultate în urma implementarii PUG sunt numeroase şi vor avea efectepozitive asupra populaţiei, în special asupra stării de sănătate a cetăţenilor prin:- Realizarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, va îmbunătăţi condiţiilede igienă a locuitorilor;- Realizarea şi extinderea spaţiilor verzi şi a perdelelor de protecţie, crearea de noi spaţii deagrement vor spori confortul locuitorilor;- Imbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor prin măsurile propuse în PUG vor ducela creşterea gradului de salubritate;- Extinderea intravilanului şi construcţia de noi locuinţe vor duce la mărirea spaţiului de locuit pecap de locuitor.- Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi va avea efect pozitiv asupra populaţiei, va oferi noi spaţiide viaţă pentru specii de plante şi animale.- In situaţia implementării PUG calitatea solului se va îmbunătăţi, vor scadea riscurile dealunecări de tren prin inierbări şi împăduriri, eroziunea datorată vântului prin plantareaperdelelor de protecţie, eroziunea provocată de inundaţii prin indiguiri, şi alte măsuri prezentateîn PUG şi în Raportul de mediu;- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecări şi eroziuni torenţiale prin consolidări,plantaţii, inierbare şi alte lucrări de combatere a eroziunii.

Concluzie

Dimensionarea construcţiilor viitoare va trebui să ţină cont de specificul zonei, topografiaterenului şi de regimul pluvial. Implementarea Planului Urbanistic General Galaţi avea un efectpozitiv asupra mediului şi va duce la dezvoltarea durabilă a localităţii pe termen mediu şi lung,dacă se va respecta legislaţia privind protecţia mediului.

Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi starea de sănătate apopulaţiei. Măsurile propuse în Raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelorrealizării/implementării PUG asupra factorilor de mediu.

Implementarea PUG nu va afecta biodiversitatea.

Pentru realizarea noilor investiţii cu potenţial impact asupra mediului, înainte de începereaconstrucţiilor se va solicita de la APM Galaţi emiterea avizului/acordului de mediu.



Glosar de termeni (conform HG nr. 1076/2004, Ordin nr. 756/1997)Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicită

potrivit compeţentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecţia aerului,apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritateacompetentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediuluiîn planul sau în programul supus adoptării;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilorpublice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare araportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informăriiasupra deciziei luate;

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din surse staţionaresau mobile.

Evacuare de ape uzate/evacuare – descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici aapelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şibacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuricontaminate:

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implică oanumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor.

Impact de mediu :- modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice şi structurale ale elementelor şifactorilor de mediu naturali;- diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelornaturale şi antropizate;- deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilorantropizate, cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului;- supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorialănecorespunzătoare a acestora;- un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare înviitor, considerata inacceptabilă de către autorităţile competente.

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controlaproblema analizată şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de ComunitateaEuropeană, ca şi orice modificări ale acestora, care:- se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care suntpregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativă, de către Parlament sauGuvern;- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile dealertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelulpoluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament poate avea un impact asupramediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilorde poluanţi în emisii/evacuări.

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţieprevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şievaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lorraţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.

Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum şi orice persoană fizicăsau juridică care promovează un plan sau un program.

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum ar fitraficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;



Bibliografie- Starea mediului judeţul Galaţi;- Legislaţia orizontală;- OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;- HG nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentruplanuri şi programe ;- Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare;- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;- Legea nr. 313 din 12/10/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privindreglementarea şi administrarea spatilor verzi din zonele urbane;- Ordinului comun nr. 1552/743 din 2008 emis de MMDD şi MADR pentru aprobarea listeilocalităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole;- Ordinul MMDD nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivitprevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificareaaglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România,- HG nr.188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediulacvatic a apelor uzate, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005;- STAS 12574/1987 – Aer din zonele protejate;- STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot;

Alte surse documentare- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN);- PND 2007 – 2013;- Planul de Dezvoltare Regionala 2007- 2013;- Atlasul Romaniei 2006 – European Spatial Planning Observation Network 2002-2012;- Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudeţean Brăila – Galaţi - Tulcea, elaborat deINCD UrbanProiect Bucureşti, 2005- PUD-PUZ elaborate în perioada 2001- 2008 - 2011;- Autorizaţii de Construire emise în perioada 2001- 2008 - 2011;- PIDU Municipiul Galaţi, în consultare, 2009;- Planul Urbanistic General şi RLU aferent al Municipiului Galaţi, elaborat de INCD UrbanproiectBucureşti;- Proiect ISPA - Reabilitare reţele de apă - canalizare, staţie de epurare;- Proiect ISPA - Managementul deşeurilor;- Fişa localităţii 2000-2008;- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galaţi;- Mater Plan Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud – Est: 2010-20120; octombrie 2010;- PUG - uri actualizate, PUD- uri şi PUZ- uri aprobate 2000-2008 pentru localităţile limitrofe -Vânători, Tuluceşti, Şendreni, Smârdan;- Strategia de Dezvoltare Regională;- Agenda Locală 21;- PUG Galaţi – Elaborator Universitatea de Arhitectură Ion Mincu Bucureşti -



Anexe Aviz SC FDEE Electrica Distribuţie Nord Muntenia SA nr. 2611/20.03.2012; Aviz Distrigaz nr. 953/14.03.2012; Aviz Romtelecom nr. 746/14.03.2012; Aviz Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Galaţi nr. 10790/13.03.2012; Aviz Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice nr. 596/31,05.2012; Aviz AFDJ Galaţi nr. 45188/9.05.2012; Aviz CN-APDM Galaţi nr. 1942/28.03.2012; Aviz Inspectoratul Judeţean Galaţi nr. 5683/05.07.2012; Aviz MAI ISU Galaţi nr. 780697/22.02.2012; Aviz SRI nr. 63640/23.02.2012; Aviz de principiu MAI - Direcţia Generală Logistică nr. 3904683/06.06.2012; Aviz Inspectoratul General al Poliţiei Române nr. 79818/04.07.2012;

Agentia pentru Protectia Mediului - RAPORT DE …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Agentia pentru Protectia Mediului - RAPORT DE …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...