Agenda Constructiilor - 15.03.2011

7/22/2019 Agenda Constructiilor - 15.03.2011

1/21

ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.1

I.MONITORIZARE SURSE

ANALIZA - ECONOMICPeste 575 e !irme spe"ia#i$ate "%&t'rea$a e(%#'tia )ra&sei e tamp#arie si a %me&ii#%r "%&e*eAnaliza pietei de tamplarie termoizolanta 2009-2010 include informatii furnizate de principalele 515 companiiimplicate in productia de ferestre, usi si/sau fatade cortina. Pentru a observa modul in care criza economica ainfluentat acest domeniu de activitate, datele au fost comparate cu cele incluse in studiul intitulat "Analiza pieteide tamplarie termoizolanta 200-200!", realizat de departamentul specializat al revistei ereastra. Pentru aasi#ura un #rad corespunzator de evaluare a activitatii din domeniu, s-a elaborat si o analiza a branseifabricantilor de #eam termoizolant $pentru intervalul anilor 2010-2011%, care include date furnizate deprincipalele &0 de companii producatoare de vitra'e si specializate in prelucrarea sticlei sau in domeniicomplementare acestor activitati. (etodolo#ia utilizata s-a bazat pe informatiile cuprinse in cadrul listelor cu

515, respectiv &0 de firme specializate in fabricatia de tamplarie, pereti cortina, elemente cone)e si vitra'e. *ncele ce urmeaza, sunt prezentate, succint, cele mai importante aspecte incluse in ambele cercetari de piata.La elaborarea studiilor, au fost luati in considerare diversi indicatori, cum ar fi: vanzarile realizate in anii 2008 si2009, cota de crestere sau scadere a livrarilor si numarul de angajati, domeniul de activitate principal sausecundar (tamplarie din PV, tamplarie din aluminiu si pereti cortina, tamplarie din lemn stratificat, altele !inclusiv ponderea acestora", marca profilelor din PV#aluminiu utilizate in procesul de fabricatie, denumireasistemelor de feronerie folosite de fiecare producator in parte si furnizorii#marcile de geam termoizolant$ %n cazulproducatorilor de vitraje, s!au utilizat aceiasi parametri, evidentiindu!se, in mod suplimentar, marca#sortimentelede sticla utilizate in procesul de fabricatie, principalii parteneri (producatori de ferestre", cota productiei efectivede geam termoizolant, capacitatea de procesare etc$ Veniturile societatilor implicate in productia de tamplarieau scazut in anul 2009 cu 2&' fata de 2008, cand s!a inregistrat o cifra de afaceri totala de 9),9 milioane deeuro$ *aca se ia in considerare o rata superioara de diminuare a vanzarilor din intreaga bransa (!&0'", sepoate observa faptul ca societatile incluse in analiza au reusit sa traverseze mai bine primul an de recesiune$

*in totalul firmelor, circa +' reprezinta agenti economici care au sediul social in zona ucuresti ! %lfov,respectiv un numar de 82$ -cestia au obtinut in anul 2009 o cifra de afaceri de 82,0. milioane de euro,constituind aproape +.' din volumul total consemnat de companiile incluse in studiu (.&+,9 milioane de euro"$%n ceea ce priveste fabricantii de geam termoizolant, scaderea cifrei de afaceri a societatilor analizate (indicatore/primat in euro" a fost de 20' in anul 2009 (raportat la 2008, cand s!a inregistrat o cifra de afaceri totala de 2milioane de euro"$ *in totalul respondentilor, circa +8' sunt oficiali ai companiilor din zona ucuresti ! %lfov,respectiv ++ societati$ %n anul 2009, veniturile acestora s!au situat la +,8+ milioane de euro, cu o pondere de&)' din totalul )9,&& milioane de euro al firmelor cuprinse in analiza$Z%&e#e ge%gra!i"e e re!eri&ta i&i"a str'"t'ra piete#%r spe"i!i"ePentru a compara piata de tamplarie termoizolanta din diferite zone ale tarii (similar analizei din 2008" s!auutilizat cinci arii de studiu impartite dupa criteriul geografic, pornind de la numarul de locuitori:! ucuresti si judetul %lfov (2,2 milioane de locuitori", zona atipica prin concentrarea masiva a producatorilor ! 82de companii

! 1ona de V34 (),5 milioane de locuitori" include +0 judete: -lba, -rad, i6or, aras!3everin, luj,7unedoara, aramures, 3alaj, 3atu are, 4imis ! +2. de companii! 1ona de 4; (),9 milioane de locuitori" cuprinde +0 judete: -rges, istrita!asaud, rasov, ovasna,*ambovita, 7arg6ita, ures, Pra6ova, 3ibiu, Valcea ! ++. companii
http://www.knaufinsulation.ro/http://www.kober.ro/http://www.arabesque.ro/http://www.naue.ro/http://www.terra-romania.ro/http://www.rockwool.ro/http://www.heidelbergcement.ro/http://www.ursa.ro/


2/21


! 1ona de 34 (),5 milioane de locuitori" include +0 judete: acau, otosani, raila, uzau,


3/21


al intregii piete auto6tone de profil (!+9'"$ 3ocietatile din judetele unteniei si 4ransilvaniei (incluse in zona decentru" s!au confruntat cu o depreciere de +&', iar din punct de vedere valoric au insumat un nivel apropiat alvanzarilor fata de firmele din ucuresti, desi populatia din centru este mult mai numeroasa in raport cu locuitoriidin apitala$ ea mai slaba activitate ramane aceea a companiilor din sudul tarii, unde, la o populatie de .milioane de locuitori (care ar putea ac6izitiona numeroase produse ce integreaza elemente vitrate moderne", in2009 s!a comercializat geam termoizolant in valoare de &,28 milioane de euro, spre deosebire de apitala, in

cadrul careia celor 2,2 milioane de locuitori le!au revenit vitraje in valoare de +,8+ milioane de euro$ %n ceea cepriveste ponderea vanzarilor in perioada analizata, cele mai dinamice au fost companiile din centrul tarii$Producatorii de vitraje din aceasta zona si!au majorat in mod substantial cota de participare la livrarile totale, dela circa 2' in anul 2008 la un nivel estimat de &+' in acest an$ *esi firmele din ucuresti!%lfov au un avansvaloric in comparatie cu societatile din alte regiuni si ocupa prima pozitie a clasamentului (+,8+ milioane deeuro in 2009 si 22,2 milioane de euro in 20+0", cota de vanzari a acestora inregistreaza majorari mai putinsemnificative (de la &&' din total in 2008 la &5' in 20++"$ ompaniile din estul tarii au pierdut trei puncteprocentuale, ajungand la +&' in acest an, deoarece au fost mai afectate de efectele recesiunii si se reinscriu cudificultate in ritmul normal de dezvoltare$ 3ocietatile din sud si!au diminuat, de asemenea, ponderea vanzarilor,inregistrand in prezent o cota de .' (fata de 9' in 2008"$ 3tructura vanzarilor de geam termoizolant in functiede zona geografica reflecta, de fapt, modificarea fundamentala a pietei de tamplarie, principala bariera in caleafurnizarii de vitraje fiind reprezentata de solvabilitatea sau puterea financiara a firmelor partenere$+a&ame&t'# pr%'"tiei e tamp#arie si (itra,e i& !'&"tie e $%&a

ezultatele bune din anul 2008, precum si comenzile contractate in 2009 au facut ca firmele respondente dincadrul studiului ce vizeaza piata de tamplarie sa nu aplice pe scara larga masura disponibilizarii personaluluispecializat$ u toate acestea, restructurarile au fost inevitabile, ca urmare a scaderii continue a veniturilor$-stfel, in 2009, companiile din intreaga tara au disponibilizat circa +9' din angajati (nivel mediu al intreguluisector", cei mai afectati fiind operatorii din vest (!2&'", urmati de cei din centru si est (!2+' fiecare", precum side cei din sud (!20'"$ ompaniile din ucuresti!%lfov au facut eforturi pentru a!si mentine personalul, numarulde angajati diminuandu!se cu numai .' fata de 2008$ = scadere medie a personalului cu +9', in conditiilereducerii vanzarilor cu 2&', presupune, de fapt, o diminuare de .' a productivitatii la nivel national, ceea ceaduce o presiune suplimentara asupra companiilor in perioada de criza$ La fel ca in studiul anterior, cele maiproductive raman firmele din ucuresti si societatile care activeaza in vestul tarii, acestea avand si un grad inaltde rentabilitate$ u un numar relativ redus al personalului, companiile din apitala au reusit, in 2009, sadevanseze societatile din vestul omaniei, care ocupau prima pozitie a clasamentului in perioada 2005!2008$-vand vanzari de circa )&$&02 euro pentru fiecare angajat, societatile din ucuresti!%lfov au fost cele mai

competitive$ La nivel national, fiecare angajat din domeniul tamplariei a adus companiei la care lucreaza veniturimedii de &8$+8. de euro$ 3i in cazul fabricantilor de geam termoizolant, situatia relativ optima din 2009 sirevirimentul din 20+0 au constituit principalele premise limitative ale numarului firmelor care au apelat larestructurari de personal$ -stfel, in 2009, companiile specializate din toata tara au renuntat la circa +5' dinangajati, insa agentii economici din est au efectuat disponibilizari mai accentuate (!&2'", fiind urmati de cei dinsudul tarii (!2.'", precum si de cei din apitala (!+2'"$ ompaniile din vest si!au mentinut personalul, numarulde angajati diminuandu!se cu numai &' fata de 2008, iar cele din centru au consemnat o situatie optima dinacest punct de vedere (!8'"$ -stfel, in conditiile unei restrangeri medii a personalului cu +5', coroborata cu odiminuare de 20' a vanzarilor, productivitatea segmentului auto6ton de fabricare a vitrajelor a scazut cu ),',nivel apropiat de cel specific pietei de tamplarie termoizolanta$ ?irmele din ucuresti si societatile careactiveaza in centrul tarii au si in continuare un grad inalt de rentabilitate, cele din apitala ocupand si in 2009prima pozitie din top$ u vanzari de aproape &&$+00 euro#angajat, producatorii de vitraje din ucuresti!%lfov aufost cei mai competitivi, media nationala a generarii de venituri fiind de 2+$800 euro#angajat$Str'"t'ra pr%'"tiei e tamp#arie 'pa materia#e#e 'ti#i$ate imp'&e i& t%p !erestre#e i& PC%n tara noastra, 50' din ansamblurile de tamplarie fabricate in 20+0 de firmele respondente au fost din PV,20' fiind cota celor din aluminiu (care cumuleaza si fatadele cortina", iar ferestrele din lemn stratificat au avut opondere de +0'$ ?irmele implicate in realizarea de tamplarie din PV sunt relativ uniform repartizate la nivelnational, in zona de sud e/ista foarte putini fabricanti de ferestre din aluminiu (care asigura aproape 8' dinlivrarile specifice din omania", in timp ce aproape jumatate din productia de ansambluri din lemn se e/ecutade catre firmele din zona oldovei$ Producatorii de tamplarie din lemn din zona de sud, inclusiv cei din apitalasunt putin semnificativi, contributia lor fiind de circa ++' la nivel national$ -stfel, ponderea materialului utilizateste diferita in functie de fiecare zona geografica in parte$ %n toate regiunile tarii, PV!ul este preferat (inproportie de )'!8)' din total"$ erintele speciale pentru imobilele nerezidentiale din ucuresti au modificatcota de folosire a tamplariei din PV, aceasta reprezentand aproape )' din livrarile totale efectuate inapitala$ %n sc6imb, &+' din productia companiilor bucurestene constituie tamplarie din aluminiu si pereticortina$ Proiectele de e/ecutie#montaj pentru ansambluri din aluminiu si fatade cortina sunt preponderente si inpartea centrala a tarii (unde insumeaza circa 2' din comenzi"$ %n sc6imb, in judetele din sud, aceastacategorie de lucrari constituie o raritate si contribuie cu +&' la totalul productiei firmelor din zona$ %n omania,circa +0' din tamplaria realizata de firmele analizate se e/ecuta cu profile din lemn, un procent mai mare


4/21

ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.

inregistrandu!se in zonele de vest si de est (+0'!20'", iar un nivel sub media pietei se consemneaza in sud siin ucuresti (&' ! .'"$ 3e observa in acest caz o modificare a preferintelor beneficiarilor, care, in intervalul2005!2008, preferau tamplaria din lemn mai cu seama in ucuresti si in estul tarii (circa 5' din total", aceastasolutie fiind mai putin apreciata in acel moment de beneficiarii din vest (numai &' din comenzi"$ %n anul 2009,circa )9' din lucrarile de tamplarie s!au e/ecutat in judetele din centrul si estul tarii$ ea mai mare cantitate deferestre si usi din PV (aproape jumatate" se comercializeaza in judetele din centru si est$ umai +)' din

tamplaria PV fabricata in 2009 a fost realizata de firmele din apitala$ entrul si zona ucuresti!%lfov acoperacirca .' din productia de tamplarie din aluminiu si pereti cortina$ ele mai mari cantitati de tamplarie din lemn()5' din total" s!au vandut in zona de est si numai )' a reprezentat ponderea livrarilor efectuate de firmele dinsud$ ea mai mare parte a tamplariei din lemn (peste 50' din total" se realizeaza in estul si vestul tarii$/ra'# e 'ti#i$are a "apa"itati#%r e !a)ri"atie a (itra,e#%r re!#e"ta impa"t'# re"esi'&iiPentru a evidentia modul in care criza economica a influentat activitatea producatorilor de geam termoizolant,se impune analiza structurala a fabricatiei si a gradului de utilizare a capacitatilor de productie$ Practic, in 20+0,doua treimi din productia de geam termoizolant s!a realizat in ucuresti!%lfov sau in zona centrala a tarii, ceeace denota faptul ca fabricantii din regiunile respective au consemnat un nivel sporit de rentabilitate si au avutcomenzi suficiente in vederea derularii in conditii optime a activitatii$ La nivel national, cei 0 de fabricanti devitraje pot realiza anual aproape +0 milioane mp de geam termoizolant, cea mai semnificativa capacitate defabricatie, care totalizeaza ),8& milioane mp#an (apro/imativ .0'" fiind detinuta de firmele din zona centrala aomaniei$ 4otusi, gradul de intrebuintare a ec6ipamentelor respective este in prezent foarte scazut (ajungand la

2.' in 20+0, dupa ce, in primul an de recesiune a fost de +9'", fata de media nationala de )0'$ *in acestpunct de vedere, producatorii din ucuresti!%lfov (ce au posibilitatea de a e/ecuta 2,&) milioane mp#an" auconsemnat in 20+0 un grad de utilizare a capacitatilor proprii de .5', nivel care s!ar putea plasa la .9' in20++$ onform unor informatii date publicitatii de marii furnizori de ec6ipamente destinate fabricarii de geamtermoizolant, nivelul optim de intrebuintare este situat la circa 80', pentru a se asigura rentabilitateacompaniilor specializate$ 3c6imbarea conditiilor economice, care a determinat modificarea e/trem de rapida araportului dintre cerere si oferta, i!a surprins pe fabricantii de geam termoizolant din tara noastra, acestia fiindnevoiti ca ! in primii doi ani de recesiune ! sa!si ajusteze productia conform nivelului real al comenzilor$ %ntrucatun grad redus de folosire a capacitatii de productie presupune, de fapt, cresterea c6eltuielilor operationale(costuri de intretinere, service, ac6itarea din alte surse a dobanzilor la creditele bancare contractate pentruac6izitia instalatiilor respective", este dificil de estimat cat timp vor putea supravietui firmele specializate in astfelde conditii$ u toate acestea, intrucat realizarea geamului termoizolant reprezinta si in perioada recesiunii oafacere relativ profitabila, cele mai multe companii specializate in derularea unor asemenea activitati au

inregistrat in 20+0 cel putin o stabilizare a rezultatelor financiare$ -tunci cand se refera la evolutia segmentuluidin anul trecut, managerii multor companii indica, totusi, faptul ca perioada recesiunii a fost caracterizata dedificultati majore, insolvente declarate de unele firme partenere, incasarea dificila a creantelor, concurentafoarte mare dintre societati, lipsa solicitarilor pentru produse de calitate si scaderea numarului de proiectespecifice$ Pentru 20++, sunt indicate posibilitati de crestere a domeniului, aspectele negative fiind inlocuitetreptat cu semnale efective de relansare$ *intre masurile care ar contribui la dinamizarea bransei, sunt indicateaccesarea de fonduri europene si adoptarea unor proceduri de sprijin la nivel guvernamental$ %n aceste conditii,cei mai multi directori ai firmelor respondente indica o evolutie optima a activitatii si o crestere a cifrei de afacericuprinsa intre +0' si &0'$ *e asemenea, c6iar daca multi sunt retinuti din punct de vedere al investitiilor, uniimanageri sunt dispusi sa aloce fonduri pentru modernizarea liniilor de fabricatie, avand ca scop utilizarea totalaa capacitatii de productie, dezvoltarea ariei de distributiei si c6iar desc6iderea unor fabrici de vitraje$Perspe"ti(e mar"ate e '& %ptimism m%erat pe terme& s"'rt si mei'%n 20++, se pare ca procesele de agregare si selectie a pietei nationale de ferestre continua sa!si producaefectele, fiind in general favorizate marile companii specializate (ce activeaza la nivel industrial", insa accesul sisupravietuirea pe piata a micilor producatori reprezinta deja aspecte dificile$ Viitorul apartine societatilor caredispun de resurse financiare importante, aplicand strategii de mar@eting si alocand fonduri pentru promovare, invederea cresterii cotei de piata$ -cestea au, de altfel, avantajul detinerii unor retele nationale de distributie, careasigura notorietatea marcii de ferestre in randul beneficiarilor$ *eoarece lupta pentru cota de piata se deruleazain conditii concurentiale acerbe, firmele de mici dimensiuni vor recurge la negocierea unor mijloace favorabilede colaborare cu marii producatori de tamplarie$ 4otodata, ar trebui sa decida rapid daca vor utiliza si incontinuare capacitatile proprii de fabricatie sau se vor focaliza pe e/tinderea retelei de s6oAroom!uri si aec6ipelor te6nice, pregatindu!se, astfel, sa initieze activitatea de distributie e/clusiva si#sau de montaj$ 3idomeniul auto6ton al fabricantilor de geam termoizolant inregistra pana de curand rate mari ale profitului,sustinute de un nivel inalt al cererii solvabile$ %n primii doi ani de recesiune, conditiile de pe piata s!au modificat,restructurarile si falimentele producatorilor de tamplarie fiind o realitate si influentand negativ activitateapartenerilor de afaceri$ %n 2009, valoarea cifrei de afaceri a societatilor incluse in analiza pietei de geamtermoizolant s!a situat la un nivel de )9,&& milioane de euro, in scadere cu 20,)&' fata de anul precedent,cand s!au consemnat 2 milioane de euro$ Pe baza declaratiei respondentilor, se considera ca trendulvanzarilor din 20+0 a fost ascendent, preconizandu!se o majorare medie de 22,))', ceea ce inseamna ca


5/21


nivelul cifrei de afaceri a companiilor respective a depasit 0 milioane de euro, iar perioada de recuperare apierderilor ar fi luat sfarsit$ *e vreme ce punctul minim al recesiunii a fost depasit pe acest segment de piata, petermen scurt#mediu previziunile sunt relativ optimiste, fiind luata in considerare o majorare de 9' a livrarilor in20++ (pana la .,8. milioane de euro"$ Potrivit datelor e/istente in prezent, pentru 20++ se preconizeaza osporire de circa +0' a livrarilor de tamplarie termoizolanta efectuate pe plan national, ceea ce va determinadepasirea pragului psi6ologic al incasarilor realizate in anul de referinta 200., contribuind si la relansarea pe

baze sustenabile a livrarilor de vitraje$ Pe termen mediu, pentru 20+2 se preconizeaza o rata de majorarecuprinsa intre 9' si +2' a vanzarilor de ferestre (cu o cota aproape similara pentru geamul termoizolant",urmand ca ascensiunea sa fie mult mai pronuntata in intervalul anilor 20+&!20+)$ -naliza integrala a pietei detamplarie si cea a sectorului fabricantilor de geam termoizolant includ si date referitoare la marcile de sistemede profile si sticla ar6itecturala intrebuintate la fabricatie (cu nivelul notorietatii si ponderea livrarilor celor maiimportanti furnizori", analiza importurilor de materiale pentru e/ecutia tamplariei#vitrajelor, optiuni alternative deredresare financiara, situatia pietei nationale de geam termoizolant din perspectiva fabricantilor si alte detalii$INO-erestresi4

INS: Scadere de 60% a deficitului comercial, prin majorarea exporturilorPotrivit informatiilor publicate recent de e/pertii %nstitutului ational de 3tatistica (%3", in luna ianuarie a$c$deficitul comercial ?=!%? al omaniei s!a redus cu 0,&' fata de perioada similara a anului anterior, de la)52,9 milioane de euro la +8,2 milioane de euro$ >*in estimarile preliminare rezulta faptul ca aceasta scadere

s!a datorat cresterii mai accentuate a valorii e/portului in comparatie cu nivelul importului$ -stfel, in lunaianuarie 20++, e/porturile ?= au insumat +)$.9,& milioane de lei (&$)+9,) milioane de euro", iar importurile%? s!au situat la +.&9+,) milioane lei (&$0., milioane de euro"$ omparativ cu luna ianuarie 20+0, e/porturileau sporit cu .+,8' la valori e/primate in lei (B)5,8' in cazul cifrelor calculate in euro", iar importurile s!aumajorat cu &2,8' la valori e/primate in lei (B29,)' in cazul monedei europene"$ ?ata de luna decembrie 20+0,e/porturile din luna ianuarie 20++ au crescut cu &,&' la valori e/primate in lei (B&,9' la valori e/primate ineuro", iar importurile au scazut cu +2,&' la valori e/primate in lei (B++,8' la valori e/primate in euro">, se aratain comunicatul %3$ 3ituatia pozitiva indica o posibila reluare a cresterii economice, precum si limitareadependentei de importuri, firmele auto6tone incepand sa fie din ce in ce mai competitive pe pietele dinstrainatate$ %ntrucat raportul %3 indica o influenta puternica a transferurilor intracomunitare de produse siservicii, sporirea cererii pe pietele!tinta din ; ar putea reprezenta inca un semnal potrivit caruia trendulascendent din zona euro ar putea fi observat rapid si in economiile emergente (inclusiv in omania"$ u toateacestea, economia nationala depinde puternic de importurile din ;, desi e/portul pe plan european pare sa

castige teren$ -stfel, informatiile %3 mai arata ca >valoarea sc6imburilor intracomunitare de bunuri in lunaianuarie 20++ a fost de 2,)) miliarde euro (+0,)& miliarde de lei" la e/pedieri si de 2,. miliarde de euro (+0,9)miliarde de lei" la introduceri, reprezentand 5+,.' din e/porturile totale si 5+,+' din importuri$ %n ceea cepriveste structura, ponderi importante atat in e/porturi, cat si in importuri sunt detinute de grupele de produsemasini si ec6ipamente de transport ()+,8' la e/port si &.,+' la import" si alte produse manufacturate ! ingeneral, elemente prelucrate, clasificate in principal dupa materia prima (otel, cauciuc, metale neferoase etc$" siarticole manufacturate diverse (avand cote de &2,)' la e/port, respectiv &0,.' in cazul importului">$ %ntrucatprincipala grupa de produse e/portate este constituita de cea care cuprinde masini si ec6ipamente, este depresupus ca aceasta ramura industriala, in particular, s!a adaptat cel mai bine la conditiile actuale de recesiune$ste posibil ca, in conte/tul actual, industria sa devina principalul domeniu economic care va influenta directcresterea P% si, indirect, sectorul de constructii (intrucat e/pansiunea industriei presupune si efectuarea deinvestitii in vederea dezvoltarii unor obiective specifice, cum ar fi 6ale, centre logistice#de stocare, cladiriadministrative etc$"$ %nformatii suplimentare, la AAA$insse$roAge&a C%&str'"tii#%r4

Spaii comerciale de aproape 245.000 metri ptrai ar urma fie li!rate, "n 20##= suprafaCD de 2))$000 metri pDtraCi de spaCii comerciale ar trebui livratD En omFnia, En anul 20++, din care&0' a fost proiectatD pentru ucureGti, conform unei analize a ic6ard llis


6/21

ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.

+' din mDrci activeazD En sectorul de fas6ion (EmbrDcDminte, accesorii Gi EncDlCDminte", ' En sectorulalimentar, +9' En sectorul baruri H restaurante Gi +&' En diverse sectoare de activitate (operator de fitness,bricolaj"$ n ceea ce priveGte modalitatea de operare, comercianCii tind sD utilizeze francizaCii, peste 50' dinmDrcile analizate funcCionFnd astfel$ *in categoria comercianCilor care ocupD peste +$000 metri pDtraCi sala devFnzare, toCi au intrat En mod direct, iar la suprafeCele de sub .00 metri pDtraCi francizele sunt mai des EntFlnite$ ic6ard llis


7/21


Pr'e&6: a ):&"i#%r & %me&i'# "%!i&a&6:rii %)ie"ti(e#%r s's6i&'te i& !%&'ri#%r e'r%pe&e-ctivitatea bDncilor pe segmentul finanCDrilor destinate companiilor care dezvoltD proiecte susCinute din fondurieuropene nu diferD aproape cu nimic faCD de situaCia EnregistratD de procesul de absorbCie a banilor de la;niunea uropeanD de cDtre omFnia$ Lucrurile se miGcD anevoios Gi ineficient, iar bDncile care au ales sD seimplice pe piaCa de profil sunt e/trem de puCine$ 6iar Gi aGa, EnsD, previziunile sunt optimiste, dacD se au Envedere declaraCiile banc6erilor Gi, En acelaGi timp, strategiile definite de cFteva dintre instituCiilenaCionale de

credit$ n cele ce urmeazD sunt prezentate bilanCul activitDCii a Gase bDnci (, *, anca 4ransilvania,;niredit Oiriac an@, an@ Gi ancpost" pe palierul cofinanCDrilor de proiecte dezvoltate cu fondurieuropene, precum Gi opiniile e/primate de oficialii acestora referitoare la segmentul respectiv de piaCD$ 4ot maimulte bDnci acordD o atenCie specialD activitDCii de cofinanCare a proiectelor eligibile pentru accesarea de fondurieuropene$ -nul 20+0 a adus pentru acest segment numeroase modificDri spectaculoase$ ele mai notabile suntreprezentate de decizia mai multor bDnci de a!Gi intensifica activitatea pentru solicitanCii de fondurinerambursabile, prin apropierea de potenCialii clienCi (posibilD prin majorarea numDrului de agenCii Gi a celui despecialiGti"$ ste cazul an@, care a inaugurat cFte o structurD specializatD, denumitD Miroul ?onduriuropene, En toate sucursalele judeCene$ ;n alt e/emplu El constituie anca 4ransilvania, care Gi!a consolidatec6ipa de specialiGti dedicatD activitDCii de profil prin numirea lui Vasile PuGcaG, fost ministru delegat pentru-faceri uropene Gi negociator!Gef al omFniei, En fruntea departamentului ?onduri uropene$ 4otodatD, are En vedere EnfiinCarea unei noi bDnci care sD deserveascD %!urile care vor sD acceseze fonduri europene$-ceastD informaCie a fost furnizatD anul trecut de *ominic ruInseels, = al $ Nanii e/istD, iar omFnia

are o oportunitate unicD, indisponibilD pentru alte CDri ! Gi anume aceea de a atrage peste &0 miliarde euro$/istD alte CDri unde absorbCia este mai mare, En uropa entralD Gi de st$ omFnia este un stat cu multe %!uri Gi impactul asupra forCei de muncD este mare, de aceea trebuie sD asigurDm accesul %!urilor la fondurileeuropene pentru furnizarea de noi locuri de muncD pentru studenCi Gi cei care pDrDsesc sistemul public$ (Q"4rebuie sD ne asigurDm cD Rfacem plinul cu acest combustibil gratuitS$ 4ocmai de aceea, vrem sD EnfiinCDm obancD pentru a deservi %!urile care vor sD acceseze fonduri europene, a spus ruInseels$


8/21


(pensiuni turistice, construcCii, silviculturD, diverse afaceri mici etc$" ! +.'$ el mai mare proiect cofinanCat deancpost a avut un buget total de +. milioane de euro, destinat domeniului energiei regenerabile$ Potrivitoficialilor ancpost, piaCa creditDrii pentru proiectele cu finanCare europeanD va urma tendinCa apelurilor depropuneri Gi contractarea fondurilor nerambursabile de cDtre autoritDCi$ u alte cuvinte, cererea de servicii Giproduse bancare este strict dependentD de alocarea fondurilor$ Mn perioada imediat urmDtoare, anticipDm ointensificare a cererilor de creditare pentru care e/istD sc6emele de finanCare la care, recent, s!au comunicat

rezultaltele selecCiilor Gi#sau a Enceput semnarea contractelor de finanCare nerambursabilD (>P=3ompetititivate, -/a +, P* T ?erme vegetale Gi animale, %ndustria alimentarD>"$ *e asemenea, credem cD,faCD de perioada 2009!20+0, En 20++ se va pune un accent tot mai mare pe scrisoarea bancarD de confortbancarD la depunerea proiectelor Gi #sau la semnarea contractelor de finanCare, cu obiectivul de a alocafondurile europene cDtre acele proiecte pentru care e/istD suficiente surse de cofinanCare a privatD$ -cest lucruva presupune pentru bDnci o implicare timpurie En evaluarea proiectelor de investiCii, care poate fi beneficD atFtpentru companii, cFt Gi pentru autoritDCi$ = altD tendinCD pe care am observat!o ! Gi anticipDm o intensificare aacesteia En perioada urmDtoare ! este datD de creGterea cererii de produse Gi servicii bancare pentrusubcontractorii unor beneficiari de fonduri europene, En special pentru derularea unor proiecte mari deinfrastructurD$ = tendinCD En linie Gi cu obiectivele agendei uropa 2020 este de a intensifica proiectele Enenergie regenerabilD$ n mDsura En care autoritDCile romFne vor elabora Gi obCine aprobarea pentru legislaCia Ginormele de aplicare relevante En acest sector, ne aGteptDm sD vedem o creGtere a cererii Gi En acest sector,susCin reprezentanCii ancpost$

&iCreit ?iria"


9/21


fiecare sucursalD judeCeanD, 3ucursala unicipiului ucureGti Gi unitatea pilot din alea Victoriei, ucureGti" Encare EGi vor desfDGura activitatea nu mai puCin de )8 de consilieri pentru fonduri europene, la care se adaugD GiGase coordonatori din centrala bDncii, an@ nu asigurD numai cofinanCarea pentru proiectele cu fondurieuropene prin crearea unor produse dedicate, ci Gi consiliere despre cum se pot accesa programeleoperaCionale susCinute din instrumente structurale Gi din fondurile destinate agriculturii$ *upD ce apare ideea deafaceri Gi se contureazD un proiect, trebuie aleasD Gi banca care poate cofinanCa obiectivul, de aceea Ei invitDm

pe toCi partenerii noGtri, clienCi actuali Gi potenCiali sD ni se adreseze Enainte de depunerea cererii de finanCare Gide semnarea contractului cu autoritatea de management, adicD EncD din faza elaborDrii proiectului de cDtreconsultantul e/tern ales, pentru a analiza Gi dimensiona valoarea proiectului En mod corect Gi pentru a!l faceeligibil$ -ceste biroruri vor fi Entr!o permanentD legDturD cu autoritDCile de management, organismeleintermediare Gi reprezentanCele lor din teritoriu$ ai sunt de absorbit apro/imativ 20 miliarde euro Gi este oobligaCie sD sprijinim accesarea acestor bani, EntrucFt beneficiarii finali sunt toCi cetDCenii omFniei>, a precizatirela %ovu, vicepreGedinte al an@$ La creditele pentru cofinanCarea proiectelor din fonduri europene, an@ acordD dobFnzi de bazD reduse cu 0,.' la lei, respectiv 0,' pentru valutD, faCD de cele e/istente Enmod curent$ %nstituCia de credit finanCeazD proiectele eligibile care se EncadreazD Entr!una din strategiile definanCare aprobate de omisia uropeanD, pentru perioada de programare 2005!20+&, din urmDtoarele domeniide activitate: agriculturD Gi dezvoltare ruralD, competitivitate Gi dezvoltare regionalD, dezvoltarea %!urilor,dezvoltarea resurselor umane, infrastructurD, turism Gi pescuit$ Pe parcursul lui 20+0, cele mai multe solicitDri GiacordDri de credite pentru accesarea de fonduri europene au avut En vedere implementarea de proiecte din

domeniul agricol, din cadrul Programului aCional de *ezvoltare uralD$ *e altfel, aceasta a fost Gi strategiabDncii, dupD cum susCine Gi preGedintele an@, adu ezultatele financiare de anul trecut si semnele evidente de oprire a recesiunii economice nedetermina sa pastram ritmul de e/tindere$ 3untem conditionati numai de obtinerea la timp a autorizatiilornecesare constructiei magazinelor>, a declarat *ragos Paval, presedintele companiei$ ecent, *edeman ainaugurat un nou centru comercial in luj!apoca, in urma unei investitii de + milioane de euro, o alta unitateurmand a fi desc6isa in luna aprilie a$c$ %nformatii suplimentare, la AAA$dedeman$roAge&a C%&str'"tii#%r4
http://www.dedeman.ro/http://www.dedeman.ro/


10/21


A@$%&%)e# Cresteri e*p#%$i(e #a pret'ri#e materiei prime+oldin#ul olandez Azoobel deruleaza operatiuni de productie/distributie pe piata de vopsea pulbere in maimult de !0 de tari din intrea#a lume, avand peste 0.000 de an#a'ati. oncernul este unul dintre liderii de piatain acest domeniu, la nivel international, iar pe se#mentul aritectural activitatea se deruleaza in cadrul divizieiAzoobel Poder oatin#s, produsele de acest tip fiind #rupate sub marca *nterpon. *n cele ce urmeaza,

reprezentantul filialei autotone - Azoobel Poder oatin#s omania - ofera mai multe detalii referitoare laevolutia pretului produselor proprii, influentat de cotatia materiilor prime.A&amaria %%r%giaB spe"ia#ist e mar@eti&g i& "ar'# A@$%N%)e# P%Der C%ati&gs +%ma&iaM%n 20+0,preturile la majoritatea materiilor prime au inregistrat cresteri fara precedent$ *e asemenea, la inceputul lui20++, pe fondul diminuarii ofertei de materiale, a avut loc o noua majorare a cotatiei si se estimeaza ca aceastainstabilitate, care va genera noi dificultati de aprovizionare, s!ar putea manifesta pe tot parcursul lui 20++$Pentru a face fata acestui fenomen, am decis sa marim preturile in uropa, =rientul ijlociu, %ndia si -frica,pana la un nivel cuprins intre +0' si 20', in functie de tipul produselor$ u precadere in uropa situatia estedeosebit de dificila, multi producatori confruntandu!se cu dificultati in aprovizionarea cu materii prime, iarpreturile s!au majorat la cote cuprinse intre 20' si 50', in functie de te6nologia integrata in produsul respectiv$Premisele de dezvoltare sunt, in continuare, negative, cererea de materie prima pentru industriile din tarile incurs de dezvoltare fiind in continua crestere$ ?iliala -@zoobel PoAder oatings omania va fi afectata, deasemenea, de aceste majorari$ ele mai solicitate produse din portofoliu in 20+0 au fostec6ipamentele care se adreseaza lucrarilor de reamenajare si decoratiunilor interioare$ -m diversificat gamelecomercializate, mai ales in sectorul sculelor de mana pentru montaj si reparatii$ Printre obiectivele noastre pe

termen scurt se afla diversificarea portofoliului de clienti, identificarea unor sectoare de nisa pentru comertul cuscule si accesorii, precum si imbunatatirea serviciilor si a specializarii personalului$ ;ltimii doi ani au fostmarcati de scaderi similare ale valorii pietei de scule electrice, ca urmare a recesiunii$ Pentru anul in curs nuprevizionam o crestere semnificativa a vanzarilor, intrucat conditiile economice de referinta pentru acestdomeniu nu au consemnat modificari importante$ %n anul 20+0 s!a inregistrat un declin accentuat (de pana la)0'" pe sectorul de utilaje de mica mecanizare si o reducere de +0' in domeniul sculelor electrice de mana, alaccesoriilor si consumabilelor$ *e asemenea, lipsa unor contracte ferme in industria constructiilor a facut cainvestitiile firmelor de profil sa se diminueze la ma/imum, acestea indreptandu!se prioritar catre serviciile deinc6iriere a utilajelor$ %n cifre, estimam ca anul trecut in omania s!au vandut circa 8$).0 de unitati, in valoarede apro/imativ .,2 milioane de lei$ eferitor la e/pansiunea importurilor de scule electrice, cred ca aceastareprezinta un semnal pozitiv pentru piata, deoarece este determinata de cresterea cererii, iar principalele efectear putea fi scaderea preturilor si cresterea competitivitatii>$ Age&a C%&str'"tii#%r4

Metra East E'r%pe Aaptare a strategii#%rB pe&tr' epasirea "ri$eiompania (etra ast urope este reprezentanta in omania a oldin#ului italian (etra pA, unul dintre ceimai importanti furnizori europeni si internationali de sisteme din aluminiu destinate aplicatiilor aritecturale.ompania promoveaza pe piata locala sisteme de inalta performanta, participand - de-a lun#ul timpului - larealizarea unor lucrari de referinta. Pentru a ilustra situatia actuala a societatii si a reliefa perspectivele dedezvoltare in perioada urmatoare, este prezentata in continuare opinia directorului tenic al firmei.Aria& PipereaB ire"t%r teF&i" i& "ar'# Metra East E'r%pe>Piata auto6tona de profile din aluminiu s!aredus in 20+0, conform estimarilor specialistilor nostri, cu minimum .0' fata de 2008 si cu mai mult de &0', inraport cu primul an in care omania s!a confruntat cu o puternica recesiune economica$ *iferentele pe care le!am constatat in prima parte a e/ercitiului financiar curent, in raport cu 20+0, au fost reprezentate de ostabilizare a pietei, coroborata cu o tendinta de maturizare a acesteia, asertiune valabila pentru cea mai mareparte a competitorilor angrenati in activitatea specifica$ Pe fondul acestor dezvoltari si accentuarii fenomenuluide selectie riguroasa a ofertelor, care au inceput sa se manifeste in intervalul anterior, pentru anul in curspreconizam o crestere sustenabila si o dinamizare a domeniului, bazata pe o repozitionare constructiva acompaniilor de profil$ %n ceea ce priveste caracteristicile cererii, am constatat o dezvoltare cantitativa evidenta,insa marcata de o analiza eficienta si riguroasa a produselor$ 3olicitarile beneficiarilor acopera toata gama de


11/21


sisteme, inclusiv seriile nou!promovate$ -stfel, etra raspunde cu succes e/igentelor pentru toate segmentelepietei profilelor din aluminiu$ -ceasta strategie va detemina, pe termen scurt si mediu, o crestere anuala deminimum &0', conform estimarilor noastre$ Principala dificultate aparuta in desfasurarea activitatii a fostconstituita de restrangerea accesului la credite in conte/tul crizei economice mondiale, ceea ce a dus la odiminuare corespunzatoare a investitiilor in constructii$ u toate acestea, consideram ca e/ista sanse reale deredresare a bransei in care activam$ -stfel, am implementat deja o strategie fle/ibila, ce presupune inclusiv

promovarea unor produse caracterizate prin niveluri superioare de calitate si fiabilitate$ *e asemenea, pentruprevenirea unor derapaje am adoptat masuri ferme de reoganizare, pentru a putea raspude in mod optim peintregul palier de solicitari$ *upa finalizarea recesiunii, consideram ca sectorul profilelor din aluminiu isi va reluatrendul de evolutie constanta$ -vantajul etra, in perioada urmatoare, este reprezentat de e/perienta de peste). ani pe care o detinem, perioada in care e/pertii nostri au fost angajati intr!un proces continuu si intens decercetare!dezvoltare a sistemelor din aluminiu$ *eosebirea evidenta fata de intervalul anterior anului 2008 va fiaceea de abordare selectiva si fundamanetata a strategiilor companiei>$ ereastra4

& !'r&i$%r a# IGEA (ee a!a"eri & "retere "' 10ProducDtorul de articole din faianCD pentru menaj esiro din 3ig6iGoara Gi!a revizuit En creGtere estimDrile pentruanul En curs Gi mizeazD En prezent pe o cifrD de afaceri de 22 milioan de euro, En creGtere cu +0' faCD de anultrecut$ ompania a realizat anul trecut vFnzDri totale de 20 de milioane de euro, mizFnd iniCial pe o stagnare aafacerilor En acest an$ >PiaCa produselor din ceramicD pentru menaj a fost En creGtere anul trecut, trend care se

va menCine Gi En acest an$ redem cD vom realiza un avans de +0' faCD de 20+0, datoritD En specialcontractelor cu %U- Gi e/tinderii afacerilor pe noi pieCe din estul uropei$ /porturile pe pieCele europene auredus efectele recesiunii asupra vFnzDrilor companiei>, a declarat *aniel *avid, commercial manager al esiro$Potrivit reprezentanCilor companiei, esiro a cFGtigat anul trecut noi contracte pe pieCele din Polonia, 3erbia,osnia, roaCia Gi ;ngaria, EnsD principalul client rDmFne En continuare concernul suedez %U-$ -nul trecut,ponderea vFnzDrilor la e/port reprezenta 8.' din totalul producCiei companiei din 3ig6iGoara, principalele pieCela e/port fiind


12/21


functionare$ el mai bine vandut model este


13/21


< -


14/21


e/ecuCia lucrDrilor de modernizare a PieCei ucureGti ! acces 3taCiunea este unul dintre proiectele pe care dorim sD ne a/Dm$ -ceasta va cuprinde douD comple/uribalneare, unul denumit R?loare de 3areS, care se va adresa turiGtilor cu posibilitDCi financiare mai mari, Gi EncDunul pentru turiGtii$ ?osta minD de sare din 4urda ! *urgDu a fost e/ploatatD pFnD En +9&2, Gi a fost desc6isDparCial En scop turistic En +99&, fiind parCial modernizatD En 2009!20+0$ n vecinDtatea ei se aflD douD lacurisDrate, fiind create astfel facilitDCile pentru scopuri recreative Gi de sDnDtate$ *eja aceste saline atrag turiGtii, En20+0 circa &5.$000 de persoane cumpDrFnd tic6ete pentru a le vizita$ Proiectul staCiunii balneare, care esteiniCiat Gi promovat de PrimDria 4urda, este En cDutarea de investitori, fiind prezentat recent la forumul de afaceriarab!romFn$ Primarul 4urdei a e/plicat cD pentru finanCarea proiectului sunt luate En calcul trei posibilitDCi:


15/21


emisiunea de obligaCiuni, credite bancare cu garanCia statului Gi parteneriatul public!privat$ PrimDria a calculat GiEn cFt timp vor putea fi recuperaCi banii investiCi$ >n +0 ani ne propunem ca Entreaga investiCie sD fie recuperatD,luFnd En calcul un grad de ocupare al staCiunii de 80'>, a mai spus primarul 4udor WtefDnie$ = etapD ulterioarDprevede reabilitarea 6otelului Potaissa din 4urda Gi crearea zonei de recreere$ inistaCiunea >?loare de sare> Giterenul de golf sunt preconizate sD fie e/ecutate En etapa a treia a proiectului staCiunii care ar urma sD fie gata En. ani$ ;n alt proiect la care primDria 4urda este partener este reabilitarea mocDniCei$ >3taCiunea 4urda!*urgDu

face parte dintr!un proiect regional de dezvoltare mai amplu$ 3!a creat o asociaCie formatD din mai multeprimDrii, Entre care PrimDria 4urda, PrimDria Fmpia 4urzii Gi alte opt primDrii comunale care EGi propundezvoltarea regiunii>, a declarat *an %vDnel, senior consultant 43 onsult$ n afarD de staCiunea *urgDu, caree doar o parte a proiectului, proiectul de ansamblu presupune o investiCie de +.0 milioane euro$ >ste un proiectdesc6is, de amploare, care cuprinde reabilitarea centrului vec6i 4urda, castrul roman, Valea -rieGului Gi salinele*urgDu>, a conc6is %vDnel$ ga&'#.i&!%4DJ - DOLJ1entru comercial "n !aloare de *0 milioane de euron prezent, se e/ecutD structura de rezistenCD a centrului comercial lectroputere 36opping enter, amplasat pealea ucureGti nr$ +)), din municipiul raiova$ =biectivul, situat pe un teren de +. 6ectare, va avea osuprafaCD Enc6iriabilD de ..$000 mp Gi +20 de magazine$ Proiectul prevede reconversia funcCionalD a douDclDdiri, respectiv 6ala industrialD de aparataj (PB+", cu o arie totalD de circa .0$000 mp (care va aveadestinaCia de zonD comercialD centralD" Gi 6ala industrialD 3-3, ce va dispune de o suprafaCD de peste +)$000

mp$ *e asemenea, pentru construcCia unui pavilion suplimentar, vor fi demolate unele clDdiri e/istente$ Vor fiamenajate +$250 de locuri de parcare$ Planurile te6nice au fost elaborate de firma -edilia Proiect (dinlocalitate", dezvoltator fiind compania UH3 *evelopments, din rDila$ LucrDrile au fost Encepute En anul 20+0,termenul de finalizare fiind stabilit pentru luna decembrie a$c$ Valoarea totalD a investiCiei se situeazD la 90milioane de euro$ 3erviciile de promovare sunt asigurate de agenCia imobiliarD *41 c6ino/, din ucureGti$Pentru informaCii Gi date de contact referitoare la antreprenor, proiectant, dezvoltator, beneficiar sau solicitantconsultaCi 3erviciul Proiecte Gi ereri de ateriale$ Age&a C%&str'"6ii#%r4

/L - /ALA=ILa /a#a6i se (a "%&str'i % !a)ri": e p;i&eB !i&a&6at: i& !%&'ri e'r%pe&en aceastD primDvarD, Entre


16/21


are, cartierul ?avorit Gi strada uza VodD ! zone vizate de acest proiect a cDrui valoare reprezintD un record alultimilor 20 de ani$ >redem cD licitaCia va fi cEGtigatD de firme serioase, care doresc cu adevDrat sD se implice Endezvoltarea municipiului$ ?iind vorba despre un program de dezvoltare cu o valoare record, a cDrui finanCare afost atrasD cu mare greutate, nu vom tolera sub nici o formD lucrDrile a cDror calitate lasD loc de Endoieli>, aprecizat primarul LaurenCiu *an Leoreanu$ Planul %ntegrat de *ezvoltare ;rbanD are douD componente$ PrimacomponentD se referD la creGterea siguranCei Gi prevenirea criminalitDCii En municipiul oman$ omponenta

principalD a Planului %ntegrat de *ezvoltare ;rbanD este reprezentatD de reabilitarea infrastructurii publiceurbane a municipiului, En zonele 3cuar 7otel ! Pietonal Wtefan cel are ! centrul istoric urban Wtefan cel are,cartierul ?avorit Gi strada uza VodD$ Vor fi modernizate &0 de strDzi, se vor amenaja &$).0 de metri pDtraCi despaCii verzi, &)$20 de metri pDtraCi de trotuare Gi $0. metri pDtraCi de parcDri$ 3e vor ac6iziCiona ++ de piesede mobilier stradal Gi se vor realiza 2$&50 de metri de reCele de canalizare$ Valoarea totalD a proiectului este de25$&+$90+,9 de lei, din care 2+$880$)25 de lei reprezintD valoarea totalD eligibilD$ ontribuCia proprie, dinbugetul local, va fi de )&5$08,.) de lei$ Ziar'# e +%ma&4SM SATU MARE fot apro'ata finantarea pentru proiectul 81ontructia !ariantei de ocolire 1arei8%n urma evaluarii si aprobarii cererii de finantare, -utoritatea de anagement pentru Programul =perational3ectorial >4ransport > si ompania ationala de -utostrazi si *rumuri ationale din omania 3$-$( -*3$-$" au semnat contractul de finantare pentru proiectul >onstructia variantei de ocolire arei>$ =biectivulproiectului vizeaza constructia unei variante de ocolire in lungime de +0,) @m, la standard de drum national si

constructia unui pasaj superior cu trei desc6ideri peste calea ferata$ %mplementarea acestui proiect se va realizaprin contracte de lucrari si servicii licitate de catre -* 3$-$ Proiectul are un buget total de 99$8&9$+2 lei,din care .0$.&$0++ lei constituie finantare nerambursabila acordata de omisia uropeana din ?onduluropean de *ezvoltare egionala, restul sumei fiind asigurata de


17/21


.$ Politicile fiscale vor fi inasprite in cele mai multe dintre statele europene (unele aplicand aceste masuri inmod voluntar, cum ar fi, de e/emplu, area ritanie, iar altele fiind silite sa adopte programe in acest sens,precum 3pre deosebire de


18/21


ascendente (situatie specifica, de altfel, producatorilor din ?ranta"$ >Promovarea ferestrelor performante dinpunct de vedere termic, care sa fie instalate la imobilele rezidentiale si la cele de interes public, reprezinta unadintre putinele mijloace care pot stimula piata europeana de ferestre, , a mai subliniat ;lric6

4sc6orn$ a&a#i$ea$a sit'atia i& 32 e tari e'r%pe&elaborat in cooperare cu prof$ dr$ *ir@ 7aas, studiul V?? (structurat in 229 de pagini" detaliaza situatia curentasi perspectivele pietei din &2 de tari europene, cuprinzand cateva seturi de date referitoare la Produsul %nternrut, situatia pietei rezidentiale (numarul de imobile deja construite si aflate in proprietate privata", stocul decladiri unifamiliale si multifamiliale, respectiv aspecte legate efectiv de industria de ferestre$ >*in cele +2.,8milioane u$f$ realizate in uropa in anul 20+0, circa 5. milioane u$f$ au fost comercializate in ;!25$ -lte +9,8milioane u$f$ constituie livrarile din orvegia, lvetia si 4urcia, in timp ce &+ milioane u$f$ revin ?ederatiei usesi ;crainei$ -stfel, statele membre ; conteaza in proportie de .9,' din total, producatorii din orvegia,lvetia si 4urcia insumeaza +.,5', iar grupul format din ;craina si ?ederatia usa detine 2),5'>, seprecizeaza in raportul V??$ >4arile europene care nu au aderat la structurile ; au o cota de )0' din piatacontinentala, aceasta fiind de altfel si nivelul cererii$ Producatorii de ferestre din ; ar trebui sa se orienteze cuprecadere in aceste zone in care e/ista un potential insemnat de dezvoltare$ Pe de!o parte pot fi observate

posibilitati deosebite de e/port atat in cazul tamplariei#fatadelor cortina, cat, mai ales, al sistemelorcomponente$ Pe de alta parte, poate fi remarcat faptul ca normele si standardele europene sunt ! sau vor fi ! incurs de adoptare si in tarile ce nu fac parte din ;, ceea ce va facilita cu siguranta procesul de comercializare>,sustine reprezentantul V??$ %n cadrul studiului, unul dintre principalele aspecte se refera la cota de utilizare asistemelor in uropa$ -stfel, in anul 2009 (raportat la 2008" nivelul de intrebuintare a profilelor din PV s!adiminuat la .' (de la .8'", seriile din aluminiu si!au pastrat cota la 22', in timp ce pentru reperele din lemns!a constatat o usoara crestere (de la +5' la +8'", iar la cele compozite (din lemn!aluminiu" a avut loc omajorare de la &' la )'$ >u toate acestea, valorile respective (care constituie o medie europeana" nu reflectadiferentele fundamentale dintre tari, care tin mai ales de mentalitate, traditie, mod de actionare a ferestrelor etc$-nsamblurile din lemn sunt predominante in Peninsula 3candinava, iar in vestul, estul si centrul uropeitamplaria din PV se situeaza in topul preferintelor$ *e asemenea, cote remarcabile in ceea ce priveste gradulde folosire a sistemelor din aluminiu se observa in %talia (mai ales in sudul tarii", in a urmare a efectelor devastatoare a celui mai puternic seism din aponia inregistrat vreodata
http://www.window.de/http://www.window.de/


19/21


(situatie comparabila cu aceea din timpul celui de!al doilea razboi mondial", cererea locala pentru metaleneferoase si elemente e/trudate, destinate aplicatiilor industriale, va inregistra un declin fara precedent, caurmare a opririi temporare a activitatii in multe fabrici, mai ales in cele din domeniul auto$ 3e intrevede, totusi, omajorare ! pe termen mediu ! a cererii din domeniul constructiilor, insa aceasta este dificil de cuantificat$*eclinul productiei determina aproape instantaneu deprecierea consumului, iar in consecinta inc6iderea marilorintreprinderi, intreruperile in ceea ce priveste furnizarea de energie electrica si impactul negativ pe care toate

acestea il au din punct de vedere al increderii consumatorilor#investitorilor ar putea duce la diminuareaProdusului %ntern rut ! P% timp de mai multe luni$ u toate acestea, incepand din al doilea semestru a$c$ ! sipoate c6iar mai devreme ! efortul de reconstructie a unor unitati de productie#resedinte si a intregii infrastructuriafectate ar putea fi principalul motor (neasteptat" al cresterii economice>, a declarat im Lennon, analist!sef incadrul firmei de consultanta acXuarie %n momentul de fatD cifra de afaceri a companiei, evolueazD conform planuluifinanciar estimat>, afirmD LZszl[ atinZs, *irector 3c6uller 6 Ular omFnia$ La nivel ; compania 3c6uller6\@lar a realizat +&$) ' creGtere En raport cu 20+0$ n prima parte a anului 20++ evoluCia subsidiarelor locale agrupului 3c6uller 6\@lar a fost diferitD: -ustria B++,9' ;ngaria B9,5'


20/21


III. AUTORIZATII DE CONSTRUIRENOU!erviciul Autorizatii de onstruire $Autorizatii sau +otarari ale onsiliilor :ocale% furnizeaz; lunar, prin e-

mail $in prima decada, pentru luna precedenta% informatii utile referitoare la lucrarile aprobate pentru sectorul deconstructii si instalatii.Accesul la acest tip de informatii va permite sa aflati - din timp - datele principale privindnoile lucrari. Produsul include liste in format electronic cu autorizatii de construire eliberate de catre autoritatilelocale, pentru e)ecutia de lucr;ri de constructii si instalatii $data emiterii, numar de inre#istrare, nume solicitant,adresa/loc de edificare, tip lucrare etc% sau +otarari ale onsiliilor :ocale $+:% cu aprobari ale planurilorurbanistice zonale$P


21/21


aras 3everin (+", luj (&", onstanta (2",

Agenda Constructiilor - 15.03.2011

Documents

Transcript of Agenda Constructiilor - 15.03.2011