Agatha Christie-Semnalul Rosu 1.0 10

8/17/2019 Agatha Christie-Semnalul Rosu 1.0 10

1/12

Agatha Christie

SEMNALUL ROŞU1

— Ce palpitant, exclamă drăguţa doamnă Eversleigh, făcându-şi mari ochii ei frumoşi,dar uşor distraţi. Se spune că femeile au un al şaselea simţ, credeţi că e adevărat, sir lington! Cele"rul doctor de "oli mentale #âm"i sardonic. $ispreţuia cu desăvârşire femeile drăguţeşi nătânge, precum cea care i se adresase % oaspete ca şi el &n acea casă. lington 'est era oautoritate incontesta"ilă &n "oli mentale şi era pe deplin conştient de po#iţia şi rangul său. (n "ăr"at voinic, cam &ngâmfat. — Se spun multe prostii, doamnă Eversleigh, dar ce poate să &nsemne termenul % alşaselea simţ! — $umneavoastră, oamenii de ştiinţă, sunteţi &ntotdeauna atât de pretenţioşi. )otuşi esteextraordinar cum de ţi se pare că ştii atât de "ine unele lucruri câteodată % adică le ştii, le simţi ca pe ceva real. Claire ştie la ce mă refer, nu-i aşa Claire! Se adresă ga#dei sale #vâcnind uşor din umăr. Claire )rent nu răspunse imediat. Era o mică serată la care participau* ea şi soţul, +ioletEversleigh, sir lington 'est şi nepotul său, $ermot 'est, care era vechi prieten cu ac )rent.cesta din urmă, un "ăr"at mai masiv, cu un #âm"et amu#at, continuă ideea râ#ând

condescendent. — +iolet Cea mai "ună prietenă a ta a murit &ntr-un accident de cale ferată. $e &ndată &ţiaminteşti că ai visat o pisică neagră marţea trecută % uimitor, simţi tot timpul că ceva urmea#ă săse &ntâmple — /, nu, ac, amestecă premoniţiile cu intuiţia. 0aideţi sir lington, tre"uie sărecunoaşteţi că premoniţiile sunt adevărate — 1oate &ntr-o anumită măsură, &ncercă să-i facă pe plac, prudent, medicul. $ar la mi2loce foarte multă coincidenţă şi mai tre"uie ţinut seama de tendinţa generală de a stoarce tot ce esen#aţional dintr-o &ntâmplare % tre"uie să luaţi asta &ntotdeauna &n considerare. — 3u cred că avem de-a face cu astfel de lucruri ca premoniţiile, spuse deodată Claire)rent. Sau intuiţie, sau al şaselea simţ sau chestii de-astea despre care vor"im cu atâta uşurinţă.

)recem prin viaţă ca un tren care &naintea#ă, prin &ntuneric, spre o destinaţie necunoscută. — 3u e o comparaţie prea "ună, doamnă )rent, opină $ermot 'est, ridicându-şi capul pentru prima dată ca să ia parte la discuţie. / strălucire curioasă apăru &n ochii săi cenuşii care-iluminau cam ciudat faţa foarte "ron#ată. ţi uitat semnalele, să ştiţi — Semnalele! — $a, verde pentru 4&n regulă5 şi roşu pentru 4pericol5 — 6oşu pentru pericol Ce palpitant Exclamă +iolet Eversleigh. $ermot &şi luă privirea de la ea.


2/12

— E doar un mod de a-l descrie, "ine&nţeles. 1ericol Semnalul roşu tenţie )rent &l privi cu atenţie. — +or"eşti ca şi cum ai fi avut de-a face cu asta, $ermot, "ătrâne — Chiar am avut. — 1une-ne şi pe noi la curent.

— 1ot să vă dau un exemplu. Când am fost &n 7esopotamia, imediat după armistiţiu, amintrat &ntr-o seară &n cortul meu cu un sentiment ciudat. 1ericol tenţie 3-aveam nici o ideedespre ce era vor"a. m făcut un tur al ta"erei, m-am &nvârtit aiurea, am luat toate măsurile de prevenire a unui atac din partea ara"ilor care ne erau ostili. $upă aceea m.-am &ntors &n cortulmeu. Cum am intrat, sentimentul de nelinişte a crescut &n intensitate şi mai mult. 1ericol 8n celedin urmă,mi-am tras o pătură peste mine şi am dormit afară. — 9i! — 8n dimineaţa următoare când m-am dus &n cort, primul lucru pe care l-am #ărit a fost uncuţit mare, lung de vreo 2umătate de metru, &nfipt &n patul meu de metal, exact unde ar fi tre"uitsă dorm. 9i curând am aflat ce se &ntâmplase % era vor"a de unul dintre servitorii ara"i. :iul săufusese &mpuşcat pentru spiona2. Ce ai de spus despre asta, unchiule lington, despre ceea ce aşnumi un semnal roşu! Specialistul #âm"i fără să dea un verdict. — / poveste foarte interesantă, dragul meu $ermot. — $ar una pe care s-o accepţi fără re#erve! — ;a da, "a da, nu mă &ndoiesc câtuşi de puţin că ai avut o premoniţie a pericolului, aşacum spui. $ar aş #ice că asta este originea premoniţiei.


3/12

— 3u vă lăsaţi, domnule 'est, se repe#i +iolet Eversleigh. Cred &n semnalul dumitaleroşu. (ltima dată l-ai avut &n 7esopotamia! — $a@ 1ână când@ — 1oftim! — 3imic.

$ermot tăcu. Cuvintele care &i stăteau pe lim"ă erau* 41ână &n seara asta5. 8i venirădeodată, exprimând un gând de care nu-şi dăduse seama &n mod conştient, dar era convins că erauadevărate. Semnalul 6oşu clipea &n &ntuneric. 1ericol 1ericol &n prea2mă $ar, de ce! Ce pericol ar putea fi aici! 8n casa prietenilor săi! 9i totuşi, exista tipul acelade ameninţare, &şi &ndreptă privirea spre Claire )rent % tenul al", siluetă su"ţire, părul ei minunat,auriu. 1ericolul persista de mai mult timp, dar nu ar fi crescut niciodată &n intensitate. $eoareceac )rent era cel mai "un prieten, omul care-i salvase viaţa &n :landra şi fusese nominali#at pentru Crucea +ictoriei. ;ăiat "un, ac, unul dintre cei mai "uni. l nai"ii ghinion că o iu"ea pesoţia lui. Se gândea că o să-i treacă &ntr-o #i. (n lucru nu te poate durea aşa la nesfârşit. r tre"uisă-i pună capăt % asta e, să-i pună capăt. 3u-şi &nchipuia ca ea să ghicească vreodată şi, chiar dacăşi-ar fi dat seama, nu s-ar &ndrăgosti de el. $oar o statuie, una frumoasă, aurie, din fildeş şi coralro#@ / 2ucărie pentru un rege, nu o femeie adevărată@ Claire@ Chiar când &i repeta numele &n sinea sa &l durea@ )re"uie să termine cu povesteaasta. 7ai iu"ise femei@ 4$ar nu aşa5 &i şoptea ceva. 43u aşa5. Ce să facă, asta era 3ici un pericol &n această privinţă % &l durea sufletul, dar nu presimţea nimic rău. 3ici vor"ă de Semnalul6oşu. cesta era pentru altceva. Se uită la comeseni şi, pentru prima oară, &l i#"i faptul că erau neo"işnuit de puţini.(nchiul său, de exemplu, rareori &şi lua cina &n oraş, dar cu atâţia convivi neprotocolari@ :amilia)rent nu-i erau prieteni vechi şi $ermot nu &şi dăduse seama până acum cât de "ine &i cunoaşte. Sigur, veniseră &ntr-un anumit scop. (n medium foarte cunoscut urma să apară după cină pentru o seance. Sir lington mărturisise că l-ar interesa oarecum spiritismul. $esigur, acesta eramotivul pentru care se adunaseră. Cuvântul &i rămase &ntipărit &n minte. (n pretext. 9edinţa de spiritism era doar un pretextcare să 2ustifice pre#enţa la cină a specialistului! $acă aşa stăteau lucrurile, care era atunciadevăratul motiv al pre#enţei sale aici! / mulţime de amănunte &i năvăliră &n minte, fleacuricărora nu le dăduse importanţă la timpul potrivit, sau, aşa cum s-ar fi exprimat unchiul său,ne&nregistrate de conştientul său. 7arele medic se uitase ciudat, foarte ciudat la Claire şi asta de mai multe ori. 1ărea că ostudia#ă. Ea se simţea stingherită su" greutatea privirii lui. 8şi strângea uşor pumnii. Eranervoasă, extrem de nervoasă şi ar fi putut fi &nfricoşată! $e ce să-i fie teamă! "andonându-şi "rusc gândurile, se concentră asupra conversaţiei de la masă. $oamnaEversleigh &l determinase pe savant să vor"ească despre profesia sa. — $ragă doamnă, ce e ne"unia!Cu cât studiem pro"lema mai mult, cu atât mai greu nedăm seama cum să procedăm. )oţi suntem decepţionaţi, &ntr-o anumită măsură, &n viaţă şi, cânda2ungem să ne credem ţarul 6usiei, suntem &nchişi sau pă#iţi. $ar e drum lung până acolo. 8n careloc anume să aşe#ăm o inscripţie care să sune aşa* 4$e partea asta, sănătoşi, de cealaltă parte,ne"uni! 3u se poate aşa. 9i vă asigur că, dacă un individ, care suferă de pe urma unei adâncide#năde2di, nu suflă nici o vor"ă despre ea, după toate pro"a"ilităţile, nu-l vom putea niciodatădistinge de un om normal. Extraordinara normalitate a "olnavului este un su"iect cât se poate deinteresant. Sir lington sor"i din vin &ncântat şi se uită mulţumit &n 2ur. — m au#it că sunt foarte vicleni, remarcă doamna Eversleigh.


4/12

— 3emaipomenit. 9i &nnă"uşirea unei de#amăgiri deose"it de profunde are, foarte adesea,un efect de#astruos. )oate &ncercările de acest fel sunt periculoase % aşa ne-a &nvăţat psiho-anali#a. (n om, care are o excentricitate nevinovată şi se poate lăsa amăgit de ea, rareori trece puntea &n partea cealaltă. $ar, "ăr"atul % se opri % sau femeia, care după toate aparenţele, e perfect normal ar putea deveni, &n realitate, o sursă gravă de pericol pentru colectivitate.

1rivirea &i alunecă &ncet spre locul unde stătea Claire şi apoi sor"i &ncet din vin. 1e $ermot &l stră"ătu un fior de groa#ă. sta vroia să #ică! >a asta făcea alu#ie!Amposi"il@ — 9i toate de la &nnă"uşirea ta! /ftă doamna Eversleigh. 8mi dau seama că tre"uie săavem mereu gri2ă să ne afişăm personalitatea. 1ericolele pe care le repre#intă unii sunt de speriat. — $ragă doamnă Eversleigh, o &ntrerupse medicul, m-aţi &nţeles greşit. Cau#a nenorociriise află &n materia fi#ică a creierului, provenind câteodată de la un agent extern, precum o lovitură,alteori, din păcate, e congenitală. — Ereditatea e atât de tristă, oftă doamna, fti#ia şi celelalte@ — )u"erculo#a nu este ereditară, o corectă sir lington. — 3u! m cre#ut că da. $ar ne"unia este Ce groa#nic 9i mai ce! — Buta, #âm"i sir lington. 9i daltonismul, care este destul de interesant. Se transmitedirect la "ăr"aţi, dar este latent la femei. şa că, &n timp ce sunt mulţi "ăr"aţi daltonişti, ca ofemeie să fie la fel tre"uie să fi fost latent &n mama ei şi pre#ent la tată % un ca# destul de rar. stase numeşte ereditate determinată de sex. — Ce interesant $ar ne"unia e altfel, nu-i aşa! — 3e"unia se transmite &n mod egal la "ăr"aţi şi la femei, răspunse doctorul pe un tongrav. Claire se ridică "rusc, &şi &mpinse scaunul &ncât acesta se răsturnă. Era foarte palidă şimâinile &i tremurau. — +eniţi imediat, da! $oamna )hompson va fi aici &n câteva minute. — (n pahar de 1orto şi vin imediat la tine, o asigură sir lington. $oar pentru a vedeaminunata iscusinţă a doamnei )hompson am fost invitat! 0a, ha 3u că aş avea nevoie de vreun&ndemn. :ăcu o reverenţă. Claire &i răspunse printr-un #âm"et şi părăsi camera, ţinând-o de umăr pe doamnaEversleigh. — 7ă tem că am spus nişte "analităţi, iartă-mă, dragul meu. — Câtuşi de puţin, remarcă )rent &ntr-o doară. răta &ncordat şi preocupat. 1entru prima dată $ermot se simţi un intrus &n casa prietenului său. 8ntre cei doi exista un secret pe care nici măcar un prieten vechi nu avea voie să-lcunoască. 9i totuşi, ce lucru fantastic şi incredi"il 1este ce o să dea! $oar un schim" de priviri şinervo#itatea unei femei. 9i-au terminat vinul curând şi s-au &ndreptat spre salon tocmai când doamna )hompson &şifăcu apariţia. 7ediumul era o femeie plinuţă de vârstă mi2locie, &m"răcată &ntr-o rochie de catifealungă, cu o voce comună, cam puternică. — Cred că n-am &ntâr#iat, doamnă )rent, spuse ea veselă. ţi fixat pentru ora nouă, nu! — Sunteţi foarte punctuală, doamnă )hompson, o &ntâmpină Claire, cu glasul ei dulce,uşor voalat. cesta este micul nostru cerc de prieteni. 3u s-au mai făcut alte pre#entări, cum ar fi fost ca#ul. 7ediumul &i cercetă pe toţi cu o privire pătrun#ătoare de profesionistă.


5/12

— Sper să o"ţin re#ultate "une, remarcă ea repe#it. $acă aţi şti cât de rău &mi face atuncicând nu pot să dau satisfacţie, ca să #ic aşa. sta mă &nne"uneşte. Shiromao controlul meu 2apone#D se va descurca cu "ine &n seara asta. 7ă simt splendid şi am refu#at să mănânc iepure preparat ca &n inişte &ntreruptă de ovoce cu totul diferită de cea a doamnei )hompson, piţigăiată, cu inflexiuni ciudate. — Aată-mă, domnilor, daa, am sosit, doriţi să mă &ntre"aţi ceva! — Cine eşti! Shiromao! — $aa. Eu, Shiromao. m murit demult. >ucre#. Sunt foarte fericit. (rmară alte detalii despre viaţa lui Shiromao. )otul era "anal şi neinteresant pentru că$ermot le mai au#ise adesea mai &nainte. )oţi erau fericiţi. :oarte fericiţi. u fost aduse mesa2ede la rude descrise vag, pre#entarea fiind atât de ne"uloasă &ncât se potrivea aproape oricui. /doamnă &n vârstă, mama unuia pre#ent, luă cuvântul, &mpărtăşindu-le maxime extrase din cărţi cuun aer că le spune noutăţi, fără să ai"ă nici o legătură cu su"iectul. — ltcineva doreşte să intre acum, anunţă Shiromao. re un mesa2 foarte important pentru unul dintre domni. 1au#ă şi apoi o altă voce care &ncepu cu un chicotit răutăcios, demonic. — 0a, ha 0a, ha, ha 7ai "ine nu te duce acasă. 7ai "ine nu te duce acasă. Aa-te dupăsfatul meu. — Cu cine vor"eşti! 8l &ntre"ă )rent. — Cu unul dintre voi trei. 3u m-aş duce acasă dacă aş fi &n locul lui. 1ericol Sânge 3u prea mult sânge, dar suficient. 3u, nu te duce acasă. +ocea se pierdu. 3u te duce acasă Se stinse complet. $ermot simţi că-i fier"e sângele &n vene. Era convins că avertismentul&l privea personal. 3u ştia cum, dar pericolul &l pândea &n noaptea aceea. 7ediumul oftă şi apoi gemu. 8ncepea să-şi revină. prinseră luminile şi &ndată se ridică,clipind uşor. — 7erge, dragă! Sper că da. — :oarte "ine, mulţumesc doamnă )hompson. — 8mi &nchipui că a fost Shiromao! — $a, şi alţii. $oamna )hompson căscă.


6/12

— Sunt terminată. 7ă simt a"solut epui#ată. )e stoarce toată. $ar mă "ucur că a fost oreuşită. 7-am temut că s-ar putea să nu fie@ 7-am temut să nu se &ntâmple ceva neplăcut. 8ncamera asta pluteşte un aer ciudat. 1rivi peste umăr &n dreapta şi &n stânga şi se cutremură. — 3u-mi place, rosti ea. +-a murit "rusc o rudă &n ultimul timp!

— Cum adică, de-ale noastre! — 6ude apropiate, prieteni dragi! 3u! tunci, ca să fiu melodramatică, aş #ice cămoartea pluteşte &n aer. >ăsaţi, e o prostie din partea mea. >a revedere, doamnă )rent. 7ă "ucurcă sunteţi satisfăcută. $oamna )hompson &n rochia ei de catifea &i părăsi gră"ită. — +-a interesat, sir lington, murmură Claire. — / seară cât se poate de interesantă, dragă doamnă. 7ulţumiri pentru oca#ia oferită. +ăure# noapte "ună. +ă duceţi cu toţii la dans, nu-i aşa! — 3u veniţi cu noi! — 3u, nu. 7i-am făcut o"iceiul să mă culc pe la unspre#ece şi 2umătate. 3oapte "ună. 3oapte "ună, doamnă Eversleigh. h $ermot, aş vrea să schim" o vor"ă cu tine. 1oţi să vii cumine acum! 8i găseşti pe ceilalţi mai târ#iu la 4Brafton Ballerie5. — $esigur, unchiule. tunci ne &ntâlnim acolo, )rent. (nchiul şi nepotul au schim"at doar câteva cuvinte &n maşina care-i ducea &n 0arleStreet. Sir lington se scu#ă că l-a reţinut pe $ermot şi-l asigură că nu va &ntâr#ia decât câtevaminute. — Să te aştepte maşina, "ăiete! 8l &ntre"ă când co"orâră. — 3u te formali#a, unchiule, o să iau un taxi. — :oarte "ine. 3u-mi place să-l ţin pe Charlson mai mult decât am nevoie. 3oapte "ună,Charlson. (nde dracu mi-am pus cheia! 7aşina se făcu nevă#ută, &n timp ce sir lington rămase pe trepte căutându-se &n #adar prin "u#unare. — )re"uie să o fi lăsat &n cealaltă haină, spuse &n cele din urmă. +rei să suni! Cred căohnson &ncă nu s-a culcat. Ampertur"a"ilul ohnson deschise &ntr-adevăr uşa &ntr-un minut. — 3u ştiu unde mi-am lăsat cheia, ohnson, &i explică sir lington. du două pahare cu?his şi sifon &n "i"liotecă. — $esigur, sir lington. 7edicul intră &n "i"liotecă şi aprinse lumina. 8i făcu semn lui $ermot să &nchidă uşa dupăel. — 3u o să te reţin mult, $ermot, dar vreau să-ţi spun ceva. 7ă &nşel sau chiar ai oanumită tendresse pentru doamna ac )rent! $ermot se &nroşi ca un rac. — ac )rent este cel mai "un prieten al meu. — 7ă scu#i, dar ăsta nu este un răspuns. +reau să-ţi reamintesc că părerile mele despredivorţ şi asemenea lucruri sunt foarte puritane şi asta pentru că eşti singura mea rudă apropiată şiunicul meu moştenitor. — 3u se pune pro"lema vreunui divorţ, răspunse $ermot supărat. — Sigur că nu, pentru un motiv pe care &l &nţeleg mai "ine decât tine. (n motiv pe care nuţi-l pot de#vălui, dar doresc totuşi să te averti#e# că Claire )rent nu e pentru tine. )ânărul &şi fixă privirea &n cea a unchiului.


7/12

— ;a &nţeleg şi, dă-mi voie să-ţi spun, chiar mai "ine decât &ţi &nchipui. 9tiu motivul pentru care ai venit la cină &n seara asta. — Serios! 7edicul a tresărit surprins. $e unde ai aflat! — Să spunem că am ghicit. m dreptate sau nu, dacă afirm că ai venit &n calitate de profesionist!

Sir lington &ncepu să se plim"e prin cameră. — i dreptate, $ermot. Sigur că eu n-aş fi putut să ţi-o spun, deşi mă tem că &n curândtoată lumea va afla. >ui $ermot &i #vâcni inima. — +rei să spui că@ )e-ai hotărât! — $a, &n familie, pe linie maternă, sunt ne"uni. (n ca# trist@ :oarte trist. — 3u-mi vine să cred. — şa s-ar #ice. 1entru un novice nu prea sunt semne aparte. — 1entru un expert! — $ove#ile sunt concludente. 8ntr-un asemenea ca#, pacientul tre"uie pus su"supraveghere cât mai curând posi"il. — $umne#eule 9uieră $ermot. $ar nu poţi să &nchi#i pe cineva degea"a. — $ragă $ermot, pacienţii sunt puşi su" o"servaţie când pre#enţa lor &n stare li"erărepre#intă un pericol pentru comunitate. (n pericol foarte grav. $upă toate pro"a"ilităţile, oanumită formă de manie ucigaşă. şa s-a &ntâmplat &n ca#ul mamei. $ermot se &ntoarse cu un geamăt, &ngropându-şi faţa &n mâini. Claire@ Claire cea "ălaieşi diafană — 8n aceste &mpre2urări, continuă consolator medicul, mă simt o"ligat să te pun &n gardă. — Claire, murmură $remot, "iata mea Claire. — $a, aşa e, tre"uie cu toţii să o compătimim. $eodată $ermot &şi ridică privirea. — 3u cred. — 1oftim! — 3u cred. $octorii greşesc câteodată. )oată lumea ştie asta. Ei ţin &ntotdeauna laspecialitatea lor. — $ragă $ermot, &l mustră sir lington. — 3u cred şi "asta. 9i chiar dacă e aşa, nu-mi pasă. / iu"esc pe Claire. $acă vine cumine o duc departe, cât se poate de departe de medici tipicari. / să am gri2ă de ea, o s-o prote2e#,o s-o &ncon2or cu dragostea mea. — Să nu faci aşa ceva. Ce ai &nne"unit! $ermot râse plin de dispreţ. — (ite cine vor"eşte. — Stai, $ermot. Sir lington se &nroşise din cau#a furiei pe care &ncerca să şi-ocontrole#e. $acă faci asta % un lucru atât de ruşinos % s-a sfârşit. 8ţi retrag renta şi &ntocmesc unnou testament prin care &mi las toată averea mai multor spitale. — :ă ce-ţi place cu "anii tăi ai dracului, spuse $ermot printre dinţi. +reau să fie a meafemeia pe care o iu"esc. — / femeie care@ — Să nu spui nici un cuvânt &mpotriva ei că, pe onoarea mea, te omor Strigă $ermot. (n uşor clinchet de pahare &i făcu pe amândoi să se &ntoarcă. 8nfier"ântaţi de ceartă, nu-lau#iseră pe ohnson care intrase cu o tavă. Ca un "un servitor, faţa sa era impertur"a"ilă, dar$ermot se &ntre"ă cât de mult surprinsese din discuţie.


8/12

— E &n regulă ohnson, spuse sir lington politicos. 1oţi să te duci la culcare. — 7ulţumesc, sir. 3oapte "ună, sir. ohnson se retrase. Cei doi "ăr"aţi se uitară unul la celălalt. 8ntreruperea de o clipă potolise furtuna. — (nchiule, &ncepu $ermot, nu ţi-aş fi vor"it niciodată aşa. 8mi dau seama că, din

punctul tău de vedere, ai perfectă dreptate. $ar o iu"esc pe Claire )rent de mult timp. :aptul căac )rent este cel mai "un prieten al meu m-a &mpiedicat până acum să-i mărturisesc dragosteamea Clairei. $ar, &n &mpre2urările actuale, faptul nu mai contea#ă. Adeea că anumite pro"lemefinanciare ar putea să-mi a"ată gândul de la ea este a"surdă. Cred că amândoi am spus ce aveam pe suflet. 3oapte "ună — $ermot@ — Fău că nu are rost să ne mai certăm. 3oapte "ună, unchiule lington. 8mi pare rău, darasta este. Aeşi iute, &nchi#ând uşa după el. 8n hol era &ntuneric, &l traversă, deschise uşa de la intrareşi-o trânti. (n taxi tocmai lăsase un client &n faţa unei case din apropiere, aşa &ncât $ermot &l strigă şise &ndreptă spre 4Brafton Balleries5. 6ămase &n uşa sălii de "al uluit, simţind cum i se &nvârte capul. 7u#ica de 2a##, femeile#âm"itoare@ 1arcă păşise &ntr-o altă lume. /are visase! Amposi"il ca acea conversaţie neplăcută cu unchiul său să fi avut loc cuadevărat. Claire plutea ca un crin &n rochia ei al"ă cu fire argintii care &i su"linia trupul mlădios. 8i#âm"ea cu faţa ei calmă şi senină. Cu siguranţă, totul fusese doar un vis. $ansul se opri. $e &ndată se apropie de el #âm"itoare. Ca &n vis o invită la dans. Era &n "raţele lui acum şi melodiile languroase &ncepură din nou. / simţi cum tremură uşor. — /"osită! +rei să ne oprim! — $acă nu te superi, putem merge undeva unde să stăm de vor"ă! +reau să-ţi spun ceva. — 3u era un vis. 6eveni "rusc la realitate. A se păruse faţa ei calmă şi senină! Era&ngri2orată, &nfricoşată. Cât de multe ştia ea! Băsi un colţ liniştit şi se aşe#ară unul lângă celălalt. — şadar, &ncepu el luându-şi un aer dega2at, #iceai că vrei să-mi spui ceva! — $a. 8şi lăsă privirea &n 2os. :rământa nervoasă marginea rochiei. E cam dificil. — Spune-mi, Claire — (ite ce e* +reau ca tu să pleci pentru un timp. :u uimit. >a orice s-ar fi aşteptat, numai la asta nu. — +rei să plec! $e ce! — Ei "ine să fim cinstiţi, nu-i aşa. 9tiu că eşti un@ (n gentleman şi prietenul meu. +reausă pleci pentru că eu@ Eu m-am &ndrăgostit de tine. — Claire — Cuvintele ei &l lăsară mut. — )e rog să nu-ţi &nchipui că sunt atât de plină de mine ca să-mi imagine# că tu@ Că tuvei putea să te &ndrăgosteşti vreodată de mine. 3umai că eu nu sunt foarte fericită şi@ ar fi mai "ine ca tu să pleci. — Claire nu-ţi dai seama că te iu"esc@ Că te iu"esc &ncă de când te-am &ntâlnit primadată! Ea &l privi surprinsă. — 7ă iu"eşti! 7ă iu"eşti de mult timp!


9/12

— $e la &nceput. — / Strigă ea. $e ce nu mi-ai spus! tunci, când aş fi putut veni la tine $e ce &mi spuiacum când e prea târ#iu! 3u, sunt ne"ună, nu ştiu ce spun. 3-aş fi putut niciodată veni la tine. — Claire, ce vrei să spui prin 4acum când e prea târ#iu5! $in cau#a unchiului meu!1entru că el ştie! 1entru ceea ce crede el!

Ea dădu din cap tăcută, &n timp ce lacrimile i se rostogoleau pe faţă. — scultă, Claire, nu crede lucrurile astea. 3u te mai gândi la ele. 7ai "ine vino cu mine.Să mergem &n sudul 1acificului, &n insulele de smarald. +ei fi fericită acolo şi eu te voi &ngri2i@)e voi feri de toate. / luă &n "raţe, o strânse la pieptul lui şi o simţi cum tremură la atingerea sa. poi,deodată, se smulse. — 3u, te rog. 3u-ţi dai seama! cum n-aş putea. r fu urât, urât, urât. )ot timpul amdorit să fie "ine şi acum ar fi atât de urât. El e#ită, fără să o &nţeleagă. Ea &l privea rugător. — )e rog, repetă ea, vreau să mă port "ine@ :ără un cuvânt, $ermot se ridică şi o părăsi. 1entru o clipă simţise că cuvintele ei &latinseră şi &l răniseră fără putinţă de &ntoarcere. 8şi luă pălăria şi haina şi se tre#i faţă &n faţă cu)rent. — 0elo, $ermot, pleci devreme. — $a, nu sunt dispus să danse# &n seara asta. — Este o noapte nenorocită, spuse )rent posomorât. $ar tu nu ştii câte am pe cap. $ermot fu cuprins de nelinişte la gândul că )rent ar putea &ncepe să i se confese#e. 3u,orice, numai asta nu — 1e curând. 7ă gră"esc spre casă. — Ei, nu mai spune, spre casă! $ar avertismentul spiritelor! — 8mi asum tot riscul. 3oapte "ună, ac partamentul lui $ermot se afla &n apropiere. / luă pe 2os, simţind nevoia ca aerul rece alnopţii să-i liniştească mintea &nfier"ântată. $eschise cu cheia sa şi aprinse lumina &n dormitor. 9i deodată, pentru a doua oară &n noaptea aceea, sentimentul pe care &l numise Semnalul6oşu &l copleşi. Era atât de puternic &ncât, pentru o clipă, i-o şterse şi pe Claire din minte. 1ericol Se afla &n pericol. Chiar &n acest moment, chiar &n această cameră era &n pericol. 8ncercă &n #adar să facă ha# ca să se eli"ere#e de teamă. 1oate că eforturile sale nu erausuficiente. 1ână atunci, Semnalul 6oşu &l averti#ase din timp să evite de#astrul. Fâm"ind puţin de propria sa superstiţie, cercetă cu gri2ă apartamentul. +reun răufăcător intrase şi stătea la pândă.$ar cercetările sale nu-l conduseră la nici un re#ultat. Servitorul său, 7ilson, avea li"er şi &nlocuinţă nu era a"solut nimeni. Se re&ntoarse &n dormitor şi se de#"răcă &ncet, &ncruntându-se. Simţul pericolului deveniseacut. Se duse spre un sertar să ia o "atistă şi, deodată, &ncremeni. / ridicătură neo"işnuită se profila &n mi2locul sertarului % ceva tare. Cu degetele tremurânde dădu la o parte "atistele şi scoase o"iectul ascuns su" ele. Era unrevolver. (luit peste măsură, $ermot &l examină cu atenţie. Era un tip oarecum necunoscut din carese trăsese recent un glonţ. 3u ştia ce să &nţeleagă. Cineva &l pusese &n sertar chiar &n seara aceea. 3u fusese acolo când se &m"răcase pentru cină % a"solut sigur. Era pe punctul de a-l pune &napoi &n sertar, când tresări la au#ul soneriei. Suna prelung,neo"işnuit de tare &n liniştea apartamentului.


10/12

Cine putea să fie la uşă la ora asta! (n singur răspuns &i venea la &ntre"are % un răspunsinstinctiv şi persistent* 4pericol, pericol, pericol@5 7ânat de un instinct de care nu-şi dădea prea "ine seama, $ermot stinse lumina, &şi puseun pardesiu care stătea pe un scaun şi deschise uşa. fară se aflau doi "ăr"aţi. 8n spatele lor, $ermot o"servă o uniformă al"astră. (n poliţist

— $omnul 'est! 8ntre"ă cel din faţă. >ui $ermot i se păru că trecură veacuri până se au#i răspun#ând. $e fapt, numai dupăcâteva secunde, imitându-şi servitorul, spuse cu vocea ternă a acestuia* — $omnul 'est &ncă nu s-a &ntors. Ce doriţi de la domnia sa la această oră din noapte! — 3u s-a &ntors, da! :oarte "ine, atunci intrăm şi-l aşteptăm. — 3u, nu aveţi voie. — (ite ce e, "ătrâne, eu sunt inspectorul +errall de la Scotland Gard şi am un mandat dearestare pentru stăpânul tău. 1oţi să-l ve#i dacă vrei. $ermot citi documentul respectiv, sau se prefăcu &ntre"ând pe un ton sla"* — 1entru ce! Ce a făcut! — Crimă. Sir lington 'est din 0arle Street. Cu capul vâ2âind, $ermot se dădu la o parte din calea reduta"ililor săi vi#itatori. Antră &nsalon şi aprinse lumina. Anspectorul &l urmă. — Caută peste tot, &i spuse acesta celuilalt individ, după care se &ntoarse spre $ermot. — )u stai aici, "ătrâne. Să n-o ştergi să-ţi pui &n gardă stăpânul. propo cum te cheamă! — 7ilson, sir. — >a ce oră cre#i că se &ntoarce stăpânul tău, 7ilson! — 3u ştiu, sir, cred că s-a dus la dans. >a 4Brafton Balleries5. — plecat de acolo acum aproape o oră. Sigur nu s-a &ntors aici! — 3u cred, sir. >-aş fi au#it intrând. — 8n acest moment, cel de-al doilea individ se &ntoarse din camera alăturată.


11/12

$ermot ieşi pe fereastră şi co"or& urgent pe ca"lul de oţel. 8i tăie mâinile, făcându-le săsângere#e dar, disperat, nu-i dădu drumul. $upă câteva minute se apropie cu gri2ă de capătulstră#ii. Când să dea colţul se i#"i de un om care se afla pe stradă. Spre marea sa uimire, &lrecunoscu pe ac )rent. cesta era la curent cu pericolul care &l ameninţa. — $umne#eule, $ermot 6epede, nu mai pierde timpul pe aici.

>uându-l de "raţ, &l duse pe o străduţă, apoi pe alta. /priră un taxi şi săriră &n el, )rentdându-i omului propria sa adresă. — $eocamdată, e cel mai sigur loc. colo putem hotăr& ce să facem ca să-i inducem &neroare pe proştii ăia. m venit sperând să te averti#e# &nainte ca poliţia să a2ungă la tine, dar am&ntâr#iat. — 3ici n-am ştiut că ai au#it de ea. ac doar nu cre#i@ — Sigur că nu, "ăiete, nici nu mă gândesc. )e cunosc prea "ine. )otuşi e o trea"ă afurisitde urâtă, pentru tine. u venit să pună &ntre"ări % la ce oră ai a2uns la 4Brafton Balleries5, când ai plecat etc. $ermot, cine i-ar fi putut veni de hac "ătrânului! — 3u-mi dau seama. Cred că cel care a făcut-o a pus revolverul &n sertarul meu. )re"uiesă ne fi urmărit &ndeaproape. — facerea cu şedinţa aceea a fost a nai"ii de nostimă. 43u mergeţi acasă5. Era dedicată "ietului "ătrân 'est. (ite, el s-a dus acasă şi a fost &mpuşcat. — 7i se aplică şi mie, spuse $ermot. 7-am dus acasă, am găsit un revolver implantat şiun inspector de poliţie. — Sper să nu fie vala"il şi pentru mine, spuse )rent. m a2uns. 1lăti taxiul, deschise uşa cu cheia sa şi &l conduse pe $ermot sus pe scări, &n vi#uina sa,care era o cămăruţă la primul eta2. $ermot intră, &n timp ce )rent aprinse lumina şi păşi şi el&năuntru. — ici eşti &n siguranţă pentru moment, su"linie el. 0ai să ne sfătuim ce e mai "ine săfacem. — m fost un idiot, spuse $ermot deodată. r fi tre"uit să mă predau. cum vădlucrurile mai clar. )otul este o lucrătură. $e ce dracu râ#i! Căci )rent se lăsase pe spate &n scaun şi se scutura de râs. Era ceva ori"il &n hohotitul său % ceva ori"il la acest om. 9i avea o luminiţă curioasă &n ochi. — / lucrătură a nai"ii de inteligentă,şuieră el. $ermot, "ăiete, s-a terminat cu tine. )rase telefonul spre el. — Ce vrei să faci! 8ntre"ă $ermot. — Să sun la Scotland Gard. Să le spun că pasărea lor e aici, &nchisă &n siguranţă. $a, am&nchis uşa când am intrat şi cheia este &n "u#unarul meu. 3-are rost să te uiţi la cealaltă uşă dinspatele meu. Ea duce &n camera Clairei, care o &ncuie &ntotdeauna pe dinăuntru. Se teme de mine,să ştii. Se teme de mine de mult timp. 8ntotdeauna ştie când mă gândesc la cuţitul acela % un cuţitlung, ascuţit. 3u, să nu@ $ermot era pe punctul de a se repe#i la el, când )rent scoase deodată un revolver uriaş. — Hsta-i al doilea, chicoti )rent. 1e primul l-am pus &n sertarul tău, după ce l-am&mpuşcat pe "ătrânul 'est cu el. $e ce te uiţi peste capul meu! >a uşa aia! 3-are nici un rost,chiar dacă Claire ar deschide-o@ 9i ar face-o pentru tine@ $ar te-aş &mpuşca &nainte ca săa2ungi acolo. 3u &n inimă, nu ca să te omor, doar &ntr-un picior, ca să nu poţi să te mişti. 9tii căsunt un "un trăgător.


12/12

luat legătura lui de chei ca şi pe a ta. 7-am strecurat de la dans de &ndată ce-am a2uns acolo. )e-am vă#ut ieşind din casa lui şi atunci am intrat. >-am &mpuşcat şi am plecat imediat. poi m-amdus la tine acasă şi am lăsat revolverul. 7-am &ntors la 4Brafton Balleries5 aproape &n acelaşitimp cu tine şi ţi-am pus cheile &n "u#unarul de la haină când mi-am luat la revedere de la tine. 3u-mi pasă că-ţi spun toate astea. 3u ne aude nimeni şi când o să atârni &n ştreang aş vrea să ştii

că eu ţi-am făcut-o@ $oamne, ce-mi vine să râd >a ce te gândeşti! >a ce dracu te uiţi! — 7ă gândesc la nişte cuvinte pe care tocmai le-ai pronunţat. i fi făcut mai "ine, )rent,să nu vii acasă. — Cum adică! — (ită-te &n spatele tău )rent se răsuci. 8n pragul camerei vecine se aflau Claire şiinspectorul +errall@ )rent acţiona rapid. Se au#i o singură &mpuşcătură, care nimeri la ţintă. El că#u pestemasă. Anspectorul se repe#i spre el, &n timp ce $ermot o privea pe Claire ca &n vis. Bânduridisparate &i treceau prin minte. (nchiul său % cearta lor % colosala ne&nţelegere % legile privinddivorţul &n nglia care n-ar fi eli"erat-o niciodată pe Claire de un soţ ne"un % 4tre"uie cu toţii săavem milă de ea5 % aran2amentul dintre ea şi sir lington pe care vicleanul )rent &l &nţelesese %cuvintele ei disperate* 4urât, urât, urât5 $a, dar acum@ Anspectorul se ridică. — 7ort, spuse el vexat. — $a, se au#i $ermot vor"ind. fost &ntotdeauna un "un trăgător@

S:I69A)

J titlul original* 4)he 6ed Signal5= pu"licat &n 4Brand 7aga#ine5 &n JKLM.

Agatha Christie-Semnalul Rosu 1.0 10

Documents

Transcript of Agatha Christie-Semnalul Rosu 1.0 10