AFECTIUNILE VENOASE

RECUPERAREA MEDICALA IN AFECTIUNILE VENOASE

Afectiunile venoase

•Bolile venelor reprezinta un capitol important de patologie cardio-vasculara, prin incidenta lor si prin problemele de terapie si de profilaxie pe care le ridica

•Perturbarea circulatiei venoase este variabila in raport cu gradul si localizarea modificarilor pe care le provoaca

•Consecintele fiziopatologice si clinice ale perturbarii circulatiei venoase pot fi usoare sau extrem de grave

RECUPERAREA AFECTIUNILOR VENOASE

•Venele membrelor formeaza doua retele interconectate, una superficiala si alta profunda•Atat venele superficiale cat si cele profunde sunt prevazute cu valvule semilunare, care nu permit refluarea sangelui spre periferie sau din venele profunde spre cele superficiale (o exceptie o constituie reteaua anastomotica de la nivelul mainilor, picioarelor si a potiunii distale a antebratelor, unde circulatia venoasa se face din profunzime spre suprafata•In felul acesta fluxul venos se face unidirectional, centripet, si de la suprafata spre profunzime•Toate cauzele care modifica anatomic sau functional peretele venos, inclusiv valvulele, care diminua eficienta fortelor de propulsie, sau care cresc in mod critic coagulabilitatea sangelui pot provoca perturbari ale circulatiei venoase

Tromboza venoasa profunda

Este o afectiune datorata producerii unui trombus, de obicei putin aderent, intr-o vena profunda

Stabilirea unui diagnostic precoce este deosebit de importanta, deoarece extensia trombozei este cel mai adesea rapida, boala este potential letala (prin embolie pulmonara) sau invalidanta (prin sindrom posttrombotic)

Tablou clinic:•durerea este medie sau usoara in relatie cu gradul edemului, se atenueaza sau dispare la ridicarea MI afectat deasupra orizontalei si se accentueaza la pozitia decliva, tuse, stranut, contractia muschilor adiacenti•edemul poate constitui unica manifestare si are grade variabile•cordonul venos trombozat poate fi palpat in zonele accesibile si este usor sensibil•dilatarea retelei venoase superficiale apare la cateva zile de la obstructie si poate persista indefinit daca se dezvolta sindrom posttrombotic•manifestari generale: febra, tahicardie, anxietate

Tromboflebitele superficiale

Sunt afectiuni inflamatorii ale peretilor venelor subcutanate insotite de formarea de trombusi aderenti

Ele nu embolizeaza decat foarte rar, niciodata letal, au tendinta la vindecare spontana si nu lasa sechele invalidante

Ocazional se pot extinde insa la venele profunde si pot fi septice

Tablou clinic:•vena superficiala inflamata si trombozata apare sub forma unui cordon ferm, dureros la presiune si spontan•tesuturile din jur sunt de obicei edematiate, iar tegumentele supraiacente eritematoase si calde•edemul este localizat intotdeauna numai la nivelul procesului periflebitic

Sindromul posttrombotic

Reuneste manifestarile clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund, urmare a unei tromboze venoase profunde vindecata cu sechele

Insuficienta venoasa care rezulta, insotita frecvent de o insuficienta limfatica, duce la un drenaj insuficient de sange si lichid interstitial, cauza modificarilor locale

Tablou clinic:•Manifestarile clinice principale sunt edemul, dilatatia venelor subcutanate, modificarile tegumentelor si durerea•Ele pot aparea in continuarea manifestarilor de flebotromboza acuta, dar, de obicei, survin dupa un interval liber, de cateva luni pana la mai multi ani•Intervalul liber depinde de locul si gradul obstructiei si al lezarii valvulelor venoase si de interventia factorilor care maresc hipertensiunea venoasa in special ortostatismul


Kinetoterapia:

• se aplica in functie de fazele de evolutie anatomo-clinica a procesului tromboflebitic• in stadiul acut, membrul inferior afectat va fi ridicat cu 15-20 deasupra patului si mobilizarea se va efectua dupa 3-4 zile• in stadiul de convalescenta se indica masaj usor, cu scop hiperemiant la nivelul circulatiei superficiale a extremitatii bolnave, evitand manevrele care vizeaza tesuturile profunde si traiectele venoase (pentru a nu mobiliza trombi din venele afectate); mobilizari pasive si active


•mersul este un factor terapeutic de stimulare a circulatiei de intoarcere prin punerea in functie a pompelor musculare

• ritmul si durata mersului trebuie sa creasca progresiv pana la refacerea completa a circulatiei venolimfatice din extremitatea afectata

• fizioterapia, balneoterapia sunt utile, dar indicate doar dupa o evaluare atenta (stimulari galvanice; compresiuni pneumatice externe intermitente, in ritm de 5 secunde pe contractie – angiomat)


Kinetoterapia in stadiul acut:

• membrul inferior in plan procliv in scopul prevenirii edemului• repaus la pat, cu piciorul ridicat la 15-20 deasupra patului, cu mobilizare precoce, dupa 3-4 zile de la debut, prin sisteme de pedalare, cu scopul prevenirii emboliei pulmonare, reducerii edemului si durerii


Cand pericolul trombemboliei s-a redus considerabil sub tratament medical, se poate institui kinetoterapia prin:

• mobilizari pasive, adresate tuturor articulatiilor, ridicarea extremitatii afectate in vederea activarii circulatiei venoase• mobilizarile active se vor face numai prin alunecarea calcaiului pe planul patului, fara a ridica membrul inferior apoi, treptat, se continua cu flexia plantara si dorsala a articulatiei tibiotarsiene, a gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin• exercitii respiratorii diafragmatice - rol in cresterea intoarcerii venoase, cu reducerea stazei, ameliorarea schimburilor gazoase la nivel pulmonar• ridicarea bolnavului din pat (a 5-a, a6-a zi), cu ciorap elstic pe membrele inferioare si parcurgerea primilor pasi in jurul patului


In convalescenta (a treia saptamana de evolutie a tromboflebitei):

• scop: combaterea edemului si tonifierea musculaturii extremitatilor inferioare• contractii statice si mobilizari pasive ca in stadiul anterior, mobilizari active cu rezistenta in decubit ventral si dorsal sau in pozitia asezat, pentru extensia gambei pe coapsa, cu aplicarea de greutati pe picior• exercitii respiratorii• masaj usor, progresiv, initial superficial, apoi profund, sub forma de glisari cu presiune si periaj de activare a stazei si edemului veno-limfatic


•Mersul se face pe masura posibilitatilor pacientului – ritmul si durata trebuie sa creasca progresiv, pana la refacerea completa a circulatiei veno-limfatice in extremitatea bolnava(aplicarea bandajului elastic reprezinta un mijloc terapeutic indispensabil de stimulare a circulatiei de intoarcere)

Fizioterapia

In stadiul acut:

• comprese reci pe intreg membrul bolnav• ionizari cu salicilat de Na, plasat pe zona de maxima inflamatie•daca rezultatul este favorabil dupa 3-4 zile de la debut, cand cele doua sisteme venoase – profund si superficial isi reiau circulatia prin sistemul venos comunicant si al venelor colaterale, se poate inlocui compresa rece cu compresa stimulanta

Fizioterapia

In evolutia fara sechele:

• galvanizari transversale

• curenti de joasa frecventa

• curenti de medie frecventa (in vederea stimularii pompelor musculare prin electrogimnastica)

• raze ultraviolete, doze slabe, in vederea activarii circulatiei cutanate

‼Tratament anticoagulant oral – tratament de baza

Sindromul posttrombotic

Daca tromboflebita s-a vindecat cu sechela de tipul sindromului posttrombotic, tratamentul medicamentos, fizical si kinetoterapeutic are ca obiectiv principal tonifierea peretelui venos, devenit insuficient din cauza inflamatiei si a procesului degenerativ instalat (din cauza bolii si datorita valvulelor incontinente)

Fizioterapia

In evolutia cu sechele:

• trebuie sa tina seama de existenta sau absenta unei reactii inflamatorii periflebitice (se poate aplica doar in absenta acesteia‼):• bai alternative 28-38, contraste termice mici• afuziuni alternative la nivelul extremitatii bolnave• masaj subacval la o presiune a jetului de 2-3 atmosfere, evitand traiectele venoase• bai galvanice, trei sau patru celulare, la 36C; Galvanizare cu electrodul pozitiv in spatiul popliteu si electrodul negativ pe fata dorsala a piciorului• curenti de joasa si medie frecventa


Balneoterapia:

•Apele termale sunt indicate la peste 6 luni de la episodul acut•Apele carbogazoase sunt permise daca nu exista suferinta miocardica•Apele sarate sunt foarte indicate (inotul in apa sarata este favorabil pentru circulatia venolimfatica)

AFECTIUNILE VENOASE

Documents

Transcript of AFECTIUNILE VENOASE