Adunarea Constituanta

4
1. Adunarea Constituanta 2. Modalitatea de adoptare a Constitutiei din 1938 este prin supunerea textului constitutional vointei populare. 3. Domnitorul din sursa A este Carol I, iar regale din sursa B este Carol al II-lea 4.A 5. Cauza: “ plebiscitul popular organizat la 24 februare 1938” . Efect: “trecerea de la un regim bazat pe respectarea drepturilor fundamentale…la un alt regim caracterizat de nesocotirea drepturilor” 6. Constitutia de la 1923 prezenta statul ca o monarhie constitutionala, unitara , indivizibila, cu teritoriul inaleniabil. Regele Ferdinand I exercita puterea executiva, era seful armatei si avea drept de amnistie si gratierie. Parlamentul constituia puterea legislative. Constitutia de la 1991 a fost elaborata in contextul prabusirii regimului comunist si revenirea la un regim democratic. Acest document sustine ca Romania este o republica semiprezidentionala. Puterea executive este reprezentata de presedintele Romaniei, puterea legislative o exercita parlamentul bicameral, si puterea judecatoreasca o reprezinta Curtea Suprema de Justitie. 7. In timpul stalinismului si national-comunismului conducatorul avea puterea suprema in stat si exista un singur partid. Subiectul II

description

Adunarea Constituanta

Transcript of Adunarea Constituanta

1. Adunarea Constituanta2. Modalitatea de adoptare a Constitutiei din 1938 este prin supunerea textului constitutional vointei populare.3. Domnitorul din sursa A este Carol I, iar regale din sursa B este Carol al II-lea4. A5. Cauza: plebiscitul popular organizat la 24 februare 1938 . Efect: trecerea de la un regim bazat pe respectarea drepturilor fundamentalela un alt regim caracterizat de nesocotirea drepturilor6. Constitutia de la 1923 prezenta statul ca o monarhie constitutionala, unitara , indivizibila, cu teritoriul inaleniabil. Regele Ferdinand I exercita puterea executiva, era seful armatei si avea drept de amnistie si gratierie. Parlamentul constituia puterea legislative. Constitutia de la 1991 a fost elaborata in contextul prabusirii regimului comunist si revenirea la un regim democratic. Acest document sustine ca Romania este o republica semiprezidentionala. Puterea executive este reprezentata de presedintele Romaniei, puterea legislative o exercita parlamentul bicameral, si puterea judecatoreasca o reprezinta Curtea Suprema de Justitie.7. In timpul stalinismului si national-comunismului conducatorul avea puterea suprema in stat si exista un singur partid.Subiectul II1. Partidul mentionat in sursa data este Partidul National Fascist2. camera deputatilor este aleasa in conditii care o fac sa depinda de partid3. Regimul politic din Italia era regimul fascist.

Subiectul III

Romanitatea romanilor presupune urmatoarea abordare: idea descendentei romane a romanilor, a unitatii de neam si de limba, dar si constiinta romanilor despre originea lor romanica. Etnogeneza romaneasca se refera la procesul de formare a poporului roman si a limbii romane, process incheiat la sfarsitul secolului al VIII-lea. Originea latina si vechimea romanilor este subliniata in istoria Evului Mediu. Primii care au tratat aceasta problema au fost autorii bizantini, care cunosteau identitatea etnica a romanilor. Tratatul militar Strategikon ii numeste pe romani, termen folosit si in lucrarea imparatului Constantin VII Porfirogenetul , Despre administrarea imperiului: acestia se mai numesc si romani pentru ca au venit de la Roma si poarta acest nume pana in ziua de azi. Notarul anonym al regelui Bela al Ungariei afirma in Gesta Hungarorum ca la sosirea maghiarilor au gasit aici slavi, bulgari si blahi. Poggio Bracciolini a afirmat originea romana a poporului roman, iar problema romanitatii romanilor a preocupat si cronicarii secolului al XVII-lea , precum Grigore Ureche, Miron Costin sau Dimitrie Cantemir.Grigore Ureche, in lucrarea Letopisetul Tarii Moldovei sustine latinitatea limbii romane si demonstreaza romanitatea. Dimitrie Cantemir in Hronicul romano-moldo-vlahilor vorbeste despre continuitatea si unitatea romano-moldo-vlahilor in spatiul carpato-dunarean, sustinand si dainuirea elementului roman dupa retragerea aureliana. In secolul al XIX-lea, Teoria imigrationista este sistematizata de Robert Roesler, in Studii romanesti. In aceasta lucrare el face urmatoarele afirmatii eronate: dacia au fost exterminate in timpul celor doua razboaie, imposibilitatea romanizarii in cei 165 de ani de stapanire romana, Dacia a fost complet distrusa dupa retragerea aureliana, romanii s-au format ca popor la sud de Dunare si inexistenta izvoarelor istorice anterioare a secolului al XIII-lea, care sa ateste pe romani la nord de Dunare.Istoricul roman A.D. Xenopol contesta Teoria imigrationista, dezvoltand Teoria continuitatii. El sustine urmatoarele idei: daco-romanii s-au retras in munti din calea migratorilor, continuarea procesului de romanizare dupa retragerea aureliana, dovada avem crestinismul raspandit in limba latina si mentinerea legaturilor cu Imperiul Roman de Rasarit si dovezile arheologice descoperite care atesta continuitatea dacilor si a daco-romanilor.Romanitatea romanilor a fost abordata de catre istorici din diferite considerente: pentru a se cunoaste originea poporului roman, pentru emanciparea natiunii romane si pentru a combate unele teorii eronate.