AdultCraftEducation-ACE crafts4u.ro

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Prezenta publicaţie (comunicare) reflectă numai poziţia autorului, iar Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru utilizările date informaţiilor conţinute în aceasta.

AdultCraftEducation-ACE

www.crafts4u.ro

FUNDAFUNDAŢIA PENTRU ŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURIMEŞTEŞUGURI


AdultCraftEducation-ACEproiect finanţat de Comisia Europeană prin

programul Socrates-Grundtvig 1

Obiective:Să promoveze iniţiativele educaţiei

permanente către persoanele şi instituţiile interesate de meşteşuguri;

Să promoveze dezvoltarea, schimburile şi diseminarea abordărilor inovative şi a bunelor practici din domeniul educaţiei adulţilor pentru sectorul meşteşugăresc;

Să promoveze şi să atragă atenţia publicului şi a autorităţilor publice asupra sistemelor flexibile de acreditare şi certificare pentru a facilita mobilitatea între sectoarele formal şi non-formal ale educaţiei sau între educaţie şi muncă;

Să faciliteze schimburile dintre limbile şi culturile europene pe baza dimensiunii culturale a meşteşugurilor.

FUNDAFUNDAŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURIŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURI


AdultCraftEducation-ACE

» Coordonatorul proiectului: Fundaţia pentru Meşteşuguri –Romania

» Parteneri:◘ Forum zur Förderung der Selbständigkeit –

Austria (FOFOS)

◘ Polo europeo della conoscenza – Casa d’Europa di Cerea – Italia (EUROPOLE)

◘ Vuste Envis –Republica Cehă(VUSTE)

◘ Gesellschaft für e-learning und e-training Gmbh Ed-lab – Germania (ED-LAB)



Rezultate:

1-un ghid de instruire pentru profesori/instructori şi pentru beneficiari

2-un set de specificaţii pentru ghidul de instruire3-o broşură cu rezultatele cercetării asupra situaţiei

educaţiei/instruirii adulţilor în domeniul meşteşugurilor, realizată în fiecare ţară partener

4-o broşură conţinând “cele mai bune practici” din fiecare ţară partener pentru educaţia/instruirea adulţilor în domeniul meşteşugurilor

5-materiale de prezentare/diseminare6-un site web conţinând cele prezentate de mai sus,

precum şi informaţii mai detaliate

FUNDAFUNDAŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURIŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURIAdultCraftEducation-ACE


Activităţi principale:

O cercetare asupra situaţiei educaţiei/instruirii adulţilor în domeniul meşteşugăresc în fiecare ţară partener

Identificarea celor “mai bune practici” pentru educaţia/instruirea adulţilor în domeniul meşteşugurilor care pot fi implementate în fiecare ţară;

Dezvoltarea unor ghiduri virtuale pentru educaţia/instruirea adulţilor în domeniul meşteşugăresc

Organizarea unor sesiuni de instruire pilot în fiecare ţară pentru persoanele interesate în dobândirea de cunoştinţe meşteşugăreşti



Rezultate ale

Cercetării realizate în România asupra stării educaţiei/instruirii adulţilor în domeniul

meşteşugăresc(165 răspunsuri)

FUNDAŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURIAdultCraftEducation-ACE


Nu stiu 4%

Nu a fost 30%

Da, a fost autorizata

37%

Nu este cazul; 30%

Mentorul sau organizaţia în care aţi învăţat au fost autorizaţi pentru a va instrui?

30% reprezintă procentul meşteşugarilor care au învăţat singuri meşteşugul.

37% dintre respondenţi au fost instruiţi în cadrul unor instituţii autorizate. Dintre aceştia, 34% au învăţat meşteşugul în cadrul Şcolilor de artă şi Şcolilor populare de artă30% 4%

30%

37%

54%

40%

4%

2%

• dintre cei 30% care au fost instruiţi de instituţii/persoane neautorizate, 54% au fost ucenici, 40% au învăţat în familie, 4% au învăţat în cadrul comunităţii şi 2% în şcoala profesională

FUNDAFUNDAŢIA PENTRU ŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURIMEŞTEŞUGURIAdultCraftEducation-CE


Distribuţia meşteşugarilor care au învăţat meşteşugul de la/într-o persoană/instituţie autorizată în funcţie de tipul instituţiei (37% dintre

respondenţi)

Au invata mestesugul in cadru informal

37%

Au invatat mestesugul in cadru formal; 63%

•Majoritatea dintre cei 63% care au învăţat meşteşugul în cadru formal au învăţat în şcolile populare de artă

•Majoritatea dintre cei 37% care au învăţat meşteşugul în cadru informal au fost ucenici

FUNDAFUNDAŢIA PENTRU ŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURIMEŞTEŞUGURIAdultCraftEducation-ACE


Aţi primit vreun certificat la finalizarea cursurilor?

Nu este cazul; 43%

Da; 31%

Nu 26%

43% reprezintă procentul meşteşugarilor care au învăţat singuri sau în familie, şi de aceea nu au putut primi un certificat.

Dintre cei 31% care au primit un certificat 41% au absolvit Şcoala populară de artă.

93% dintre cei 26% care nu au primit un certificat au învăţat ca ucenici



Certificatul primit are recunoaştere naţională?

Nu 26%

Nu stiu2%

Da 72%

Nu stiu 84%

Nu8%

Da 8%

Certificatul primit are recunoaştere europeană?



Concluzii şi recomandări:

•Majoritatea meşteşugarilor tradiţionali au învăţat meşteşugul în mod informal de la mentori locali, care reprezentau “un nume” în comunitaţile respective şi chiar la nivel naţional . De aceea, lipsa unor certificate formale reprezintă principalul obstacol întâmpinat de meşteşugari pentru înregistrarea acestora ca afaceri.

•Înregistrarea oficială a afacerilor meşteşugăreşti va contribui nu numai la continuarea meşteşugurilor, şi deci la dezvoltarea şi recunoaşterea culturii din România, ci va avea şi implicaţii semnificative asupra economiei naţionale (în termeni de venituri şi oportunităţi reale pentru combaterea şomajului).




•Majoritatea instituţiilor furnizoare de instruire în domeniul meşteşugăresc sunt instituţii publice (Şcoala Populară de artă, Palatul Copiilor, Şcoala de Meserii). Pe lângă aceste intituţii publice se numără şi furnizori privaţi de instruire în domeniul meşteşugăresc: maiştrii individuali, societăţi comerciale, ateliere individuale.

•Cele mai furnizate cursuri la nivelul instituţiilor chestionate sunt cele în domeniul prelucrării lemnului, textilelor, mobilier de interior şi accesorii, ceramică.




•Mai mult de jumătate din furnizorii de cursuri chestionaţi declară că nu oferă certificat de atestare a cursurilor şi nu posedă autorizaţie pentru furnizarea acestor cursuri. Majoritatea furnizorilor chestionaţi nu cunosc în ce anume constă şi care este procedura prin care poate fi obţinută autorizaţia pentru cursurile furnizate.

•2/3 din cei care nu posedă autorizaţie (48%) nu ştiu că oferta de instruire trebuie să corespundă unei curricule naţionale, iar un sfert din respondenţii fără autorizaţie consideră că nu este nevoie ca oferta de instruire să corespundă unei curricule naţionale pentru a putea obţine autorizaţie.



Concluzii şi recomandări:•Lipsa de informaţie este generală, cei mai mulţi dintre

furnizori nu cunosc faptul că pentru a putea oferi certificate de recunoaştere a instruirii este nevoie de autorizaţie din partea unei instituţii de educaţie naţională. De asemenea, nu se cunoaşte faptul că pentru recunoaşterea naţională şi europeană a certificatului oferit este nevoie de o serie de proceduri administrative.

•Aprecierea furnizorilor cu privire la utilitatea certificatelor pe care le furnizează cursanţilor demonstrează că aceste certificate nu pot servi drept atestate recunoscute de către o instituţie abilitată ci ele sunt de fapt certificate care atestă absolvirea unor cursuri şi deprinderea unor abilităţi specifice.



Concluzii şi recomandări:•În ceea ce priveşte opinia furnizorilor în

legătură cu prezentul sistem de certificare subliniem că nici unul dintre furnizori nu a putut aprecia acest sistem ca fiind flexibil ceea ce dovedeşte o nemulţumire reală faţă de ceea ce se întâmplă cu actuala procedură de certificare. Pe de altă parte, atragem atenţia că există un procent semnificativ de furnizori care nu au putut caracteriza sistemul de certificare din România, ceea ce subliniază încă o dată lipsa de informaţie necesară în acest domeniu.



Concluzii şi recomandări:• Infrastructura folosită de instituţii pentru furnizarea şi

promovarea cursurilor ne pune în faţa unui mediu destul de tradiţional din punct de vedere al practicilor de atragere a cursanţilor, de promovare a instituţiei şi ofertei de cursuri. Nu putem vorbi de un sistem modern la nivelul acestor instituţii prin care cursanţii să aibă la dispoziţie materiale pe suport multimedia, acces la calculator, posibilitatea de promovare a produselor prin internet, etc. Acest lucru nu poate decât să limiteze accesul celor interesaţi la aceste instituţii prin deficitul de informaţie care se creează şi prin lipsa facilităţilor pe care cursanţii le-ar putea obţine. Puţini sunt acei furnizori care oferă de exemplu un certificat care să îi faciliteze cursantului accesul pe piaţa muncii fie prin angajare, fie prin iniţierea unei afaceri.



Concluzii generale:•fiecare ţară îşi fundamentează cadrul legal

pentru meşteşuguri pe cutumele culturale. A se vedea, de exemplu, Germania cu o istorie culturală bazată pe oraşe şi România cu istorie culturală cu caracter rural.

•dezvoltarea educaţiei adulţilor în general, şi pentru meşteşuguri în special, exprimă importanţa dată de fiecare ţară acestui domeniu.

•mărimea şi distribuţia teritorială a furnizorilor de CVT este aflată în legătură directă cu dezvoltarea economică a fiecărei ţări.



Concluzii generale:

•principala caracteristică a sistemelor CVT şi LLL pentru meşteşuguri din fiecare ţară este dată de notorietatea scăzută a aspectelor legale şi administrative specifice.

•oamenii sunt foarte interesaţi să participe la cursuri de instruire în domeniul meşteşugurilor, dar nu cunosc condiţiile administrative care trebuie îndeplinite.

•oamenii doresc certificate cu recunoaştere naţională/europeană dar nu cunosc ce condiţii preliminare trebuie respectate pentru a le obţine.



Concluzii generale:

•există nevoia unei mai bune informări a furnizorilor de instruire şi a potenţialilor furnizori de instruire în toate ţările unde s-a realizat cercetarea

•publicul şi autorităţile guvernamentale ar trebui să adopte o atitudine proactivă în ceea ce priveşte informaţia publică. Simpla publicare a legilor şi a regulilor administrative cu privire la autorizarea şi certificarea sistemelor de instruire pare a nu fi suficientă

•în afară de situaţia Germaniei , în restul ţărilor acoperite în cadrul cercetării , furnizorii de instruire sunt în principal persoane juridice (fără deosebire de statutul lor legal, public sau privat). Aceasta înseamnă că educaţia non-formală sau informală în domeniul meşteşugurilor nu este utilizata sau cel puţin este dificil de evaluat.



Concluzii generale:

•una din principalele cauze pentru procentele mici de furnizori individuali rezultate poate fi considerata legislaţia care reglementează protecţia informaţiei cu caracter personal. Chiar daca statisticile oferă procente care descriu căile formarii non-formale si informale in domeniul meşteşugurilor, pe parcursul cercetării ACE am întâlnit dificultăţi în a obţine informaţii valide cu privire la domeniu.

•- chiar dacă studiile efectuate în domeniul CVT şi LLL ajung să formuleze o terminologie comună la nivel European, aceasta nu poate fi considerată cunoscută în rândul furnizorilor de instruire în domeniul meşteşugurilor. - aceasta realitate face necesara o mai mare implicare a autorităţilor publice Europene în educarea publicului, simpla informare generală nefiind suficientă



Sunt disponibile două ghiduri de instruire pentru domeniul meşteşugăresc.

Ghidul “ucenicilor”

Ghidul “meşterilor”



www.crafts4u.ro

[email protected]

Tel: 021.4304280

Fax: 021. 4303440


http://www.crafts4u.ro/

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]


Vă mulţumim!


AdultCraftEducation-ACE crafts4u.ro

Documents

Transcript of AdultCraftEducation-ACE crafts4u.ro