Adrese utile

7
Adrese utile http://www.romedic.ro/corpii-straini-intra-nazali#tratament http://www.romedic.ro/aspiratie-corp-strain-primul-ajutor-0P32337 http://www.romedic.ro/corp-strain-in-nas-primul-ajutor-0P32363 http://www.romedic.ro/aspirare-de-corp-strain Traumatismele nasului Generalitati, cauze si factori de risc Sus O urgenta a nasului implica o pierdere semnificativa de sange sau o obstructie nazala care interfereaza cu respiratia. Care sunt cauzele si factorii de risc pentru traumatismele nasului? Unele dintre cauzele sangerarilor nazale  sunt urmatoarele: - expunerea la un aer foarte rece sau foarte uscat; - suflarea frecventa a nasului; - efectuarea de exercitii fizice foarte solicitante; - corpurile straine in cavitatea nazala; - lovituri la nivelul nasului; - prezenta alergiilor ; - hipertensiunea arteriala; - administrarea unor doze mari de aspirina sau a altor medicamente anitagregante plachetare ; - folosirea unor spray-uri nazale care usuca mucoasa. Un corp strain la nivelul nasului poate fi determinat de: - inserarea in mod deliberat a unui obiect mic, cum ar fi o b oaba de fasole, intr-una dintre narine; - obstruarea printr-un dispozitiv medical. O fractura nazala poate fi determinata de urmatoarele: - proiectarea intr-un obiect dur, ca in situatia unui accident rutier; - lovirea dintr-o parte a nasului, lucru care se petrece intimpul unei agresiuni; - lovirea de un obiect dur in timpul alergarii sau al caderii.

description

xxxxx

Transcript of Adrese utile

Adrese utile http://www.romedic.ro/corpii-straini-intra-nazali#tratamenthttp://www.romedic.ro/aspiratie-corp-strain-primul-ajutor-0P32337http://www.romedic.ro/corp-strain-in-nas-primul-ajutor-0P32363http://www.romedic.ro/aspirare-de-corp-strainTraumatismele nasului

Generalitati, cauze si factori de risc

SusO urgenta a nasului implica o pierdere semnificativa de sange sau o obstructie nazala care interfereaza cu respiratia.

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru traumatismele nasului?Unele dintre cauzelesangerarilor nazalesunt urmatoarele:- expunerea la un aer foarte rece sau foarte uscat;- suflarea frecventa a nasului;- efectuarea deexercitii fizicefoarte solicitante;- corpurile straine in cavitatea nazala;- lovituri la nivelul nasului;- prezentaalergiilor;-hipertensiunea arteriala;- administrarea unordoze mari de aspirinasau a altor medicamenteanitagregante plachetare;- folosirea unor spray-uri nazale care usuca mucoasa.Un corp strain la nivelul nasului poate fi determinat de:- inserarea in mod deliberat a unui obiect mic, cum ar fi o boaba de fasole, intr-una dintre narine;- obstruarea printr-un dispozitiv medical.

O fractura nazala poate fi determinata de urmatoarele:- proiectarea intr-un obiect dur, ca in situatia unui accident rutier;- lovirea dintr-o parte a nasului, lucru care se petrece intimpul unei agresiuni;- lovirea de un obiect dur in timpul alergarii sau al caderii.

Cuprins articol

1. Generalitati, cauze si factori de risc2. Semne si simptome3. Teste si diagnostic4. Tratament si monitorizare5. PrevenireSemne si simptome

SusSimptomele urgentelor nasului pot varia, in functie de tipul de problema prezenta.Iata cateva semne si simptome ale sangerarilor nazale:- sangerarea din una sau ambele narine;- sangele extravazat ajunge la nivelul faringelui;- expectoratia sangelui prelins la nivelul faringelui;- senzatie de ureche infundate;- senzatia de sufocare.Cateva dintre semnele prezentei unui corp strain la nivelul narinelor sunt:- dificultati de respirare prin narina infundata;- durere sau iritatie si senzatia ca ceva se afla in narina;- simtirea foarte puternica a mirosului specific obiectului aflat in narina;- durere situmefierenazala;-sangerare nazala.

Teste si diagnostic

SusDiagnosticul urgentei nasului incepe cu un istoric medical si o examinare fizica. Se poate efectua si oradiografiedaca se suspecteaza prezenta uneifracturi nazale.

Tratament si monitorizare

SusTratamentele variaza, in functie de tipul urgentei nasului

1. Sangerarea nazala

- Mentinerea calmului. Persoana trebuie sa respire adanc pe gura.- Pacientul trebuie sa stea asezat sau in picioare si sa se aplece usor inainte. Aceasta pozitie ajuta la prevenirea scurgerii sangelui pefaringeunde poate determina un blocaj. De asemeni incetineste fluxul de sange de la nivelul venelor nasului.-Oprirea sangerarii nazaleprin pensarea nasului cu ajutorul policelui si al indexului in timp ce se respira pe gura. Este importanta aplicarea acestei presiuni directe pentru 5-10 minute. Deseori aceasta manevra are succes in oprirea sangerarii.- Aplicarea unor comprese reci pentru a reducetumefiereasi pentru a incetini sangerarea.- Daca sangerarea continua la 15 minute de la modificarea pozitiei pacientului si aplicarea de presiune directa si comprese reci, este necesara solicitarea ajutorului medical.

2. Corpurile straine intranasal

- Incurajarea persoanei sa respire rar si incet. Orice inspir brusc sau rapid poate face ca obiectul sa patrunda si mai adanc in narina.- cu delicatete se acopera cealalta narina si se incearca sa se sufle prin narina afectata, daca se stie in care narina se afla obiectul.- Se evita suflarea nasului prea puternic sau repetat.- Solicitarea ajutorului medical daca metoda descrisa mai sus esueaza. Se recomanda sa nu se incerce extragerea obiectului cu ajutorul unei pensete, chiar daca obiectul este vizibil.- Nu se recomanada incercarea de a indeparta un obiect care nu este usor vizibil si de prins. Incercarea poate face ca obiectele sa fie impinse si mai adanc in narina.

3.Fractura nazala

- Mentinerea calmului.- Pacientul trebuie sa respire usor pe gura si sa se incline in fata in pozitie sezand. Acest lucru previne scurgerea sangelui in faringe si ajuta la incetinirea fluxului de sange.- Aplicarea de comprese reci pe nas pentru reducereaedemuluisi incetinirea sangerarii.- Administrarea unor medicamente pentru durere, daca este cazul, cum ar fiacetaminofensauibuprofen.- Nu se recomanada incercari de indreptare a unui nas fracturat. Este necesara interventia medicala de specialitate de urgenta.

Care sunt efectele secundare ale tratamentelor?

Compresiunea neadecvata, pozitionarea gresita si uneori pensarea nasului cu prea multa forta pot produce leziuni suplimentare nasului. Incercarea de a scoate un obiect strain aflat adanc in narina poate avea ca rezultat impingerea acestuia si mai profund in nas. Orice incercare de a indrepta un nas fracturat poate determina leziuni suplimentare, care pot afectaochiisi miscarea lor.Ce se intampla dupa tratament?

Sangerarile nazale trec de obicei fara consecinte ulterioare. Uneori sangerarile nazale recurente necesita interventie chirurgicala.Cand un obiect strain este indepartat din nas,mucoasanazala poate ramane inflamata. Totusi, odata ce obiectul a fost indepartat, evolutia pacientului este de obicei favorabila.

Fracturile piramidei nazale in general se videca fara a fi nevoie de interventie chirurgicala.Fracturilepot fi destul de semnificative pentru a produce blocarea cailor aeriene, situatie care poate fi rezolvata doar prin interventie chirurgicala. In unele cazuri, pot exista si deformatii permanente. Orice simptom nou sau agravat trebuie spus medicului.

Prevenire

SusUrmatoarele masuri pot ajuta la prevenirea urgentelor nasului datorate unor cauze diferite:

- evitarea expunerii la aer prea rece sau prea uscat;- evitarea administrarii unor doze mari de aspirina sau alteantiagregante plachetare, cu exceptia celor recomandate de medic;- evitarea introducerii oricaror obiecte in narine;- evitarea situatiilor care pot avea ca rezultat un traumatism al nasului;- controlulhipertensiunii arteriale;- scaderea frecventei suflarii nasului princontrolarea alergiilor;- urmarea instructiunilor de siguranta sportiva pentru copii, adolescenti si adulti;v- mentinerea unei mucoase nazale umede

Aspirare de corp strain

Introducere

Aspirarea de corp strain poate fi o urgenta amenintatoare de viata. Un obiect solid sau semisolid aspirat se poatebloca in laringe sau trahee. Daca obiectul este indeajuns de mare pentru a bloca complet caile respiratorii,asfixia poate cauza moartea rapid.Gradele incomplete de obstructie sau trecerea obiectului obstructiv inferior de carina poate determina semne si simptome mai putin severe.

Simptomele cronice debilitante aleinfectiilor recurente apar in extractia tardiva a obiectului sau pacientul poate ramine asimptomatic.Obiectul aspirat poate scapa identificarii in unele cazuri. Cele mai frecvente obiecte aspirate cuprindsemintele, fragmente de oase, jucarii mici, unghii, monede, fragmente de instrumentar medical si aparate dentare.

Din nefericire mortalitatea apare datorita aspirarii acute, iar morbiditatea poate interveni datorita hipoxiei acute in timpul episoadelor acute sau a distructiei cronice pulmonare printr-un corp aspirat de lunga durata.Patogenie

Corpul uman are numeroase mecanisme de aparare pentru a mentine caile respiratorii libere. Aceste cuprindactiunea fizica a epiglotei si cartilajelor aritenoide in blocarea cailor respiratorii, spasmul intens al corzilor vocale cind un obiect se apropie de acestea si un reflex de tuse potent.Totusi nici unul dintre aceste mecanisme nu este perfect iar corpii straini se blocheaza frecvent in caile respiratorii.

Obstructia aproape totala a laringelui sau traheei poate cauzaasfixie imediata si deces. Localizarea obiectului depinde devirsta pacientului si pozitia fizica la momentul aspirarii.Deoarece unghiurile dintre bronhiile principale si trahee sunt similare pina la 15 ani virsta, corpii straini sunt descoperiti in ambele bronhii cu o frecventa egala la persoanele din acest grup de virsta. o data cu cresterea normala si dezvoltarea, bronhiile principale dreapta si stinga pornesc din trahee in unghiuri diferite, bronhia dreapta avind un unghi mai ascutit. Obiectele care coboara sub trahee sunt descoperite mai des in arborele endobronsic drept decit cel sting.

Inflamatia locala, edemul, infiltratul local, ulceratia si tesutul de granulatieformat pot contribui la obstructia cailor respiratorii facind bronhoscopia si inlaturarea obiectului mai dificila. Caile respiratorii vor singera la manipulare, obiectul va fi ascuns identificarii si mai dificil de dislocat.Mediastinita sau fistulele traheoesofagienepot apare. Distal de obstructie, aerul prins determinaemfizem local, atelectazii, vasoconstrictie hipoxica, pneumonie postobstructiva si posibilitatea pierderii de volum, initierii pneumoniei necrotizante sau a abceselor, a pneumoniei supurative sau a bronsiectaziilor.

Bronhoscopic obiectul poate apare ca o tumora. Chiar daca acesta este inlaturat modificarile inflamatorii pot sa nu fie complet reversibile. Se crede ca din aceste modificari locale se poate dezvolta carcinomul. Incidenta complicatiilor creste la 24-48 de ore, facind inlaturarea corpului strain imperativa.Cauze si factori de risc: Copii sunt la risc de a aspira jucarii, bomboane sau seminte. Cei intre 1-3 ani mesteca incomplet cu incisivii inainte ca molarii sa erupa iar obiectele pot fi propulsate posterior declansind reflex de inhalare.

Printre adulti urmatoarele conditii, actiuni si proceduri faciliteaza aspirarea de corpi straini:-reflex de deglutitie diminuat, reflex de tuse diminuat-retardul mental, folosirea de alcool sau sedative-anestezia generala, dentitia deficitara-dispozitivele dentare, orale sau procedurile faringiene-sensibilitatea alterata, pierderea cunostintei-convulsiile, trauma maxilofaciala.Semne si simptome

Copii, mai ales cei intre 1-3 ani sunt la risc de aspirarea de corpi straini datorita tendintei de a intrioduce in gura orice si datorita modului de a mesteca. Copii tineri mesteca alimentele incomplet cu incisivii iainte de a erupe molarii. Obiectele sau fragmentele pot fi propulsate posterior, declansind un reflex de inhalare.

Adultii care suferaproceduri orofaringiene, au dispozitive orale diverse, sunt intoxicati, primesc sedative sau prezinta tulburari neurologice si psihiatrice sunt expusi la risc de a aspira obiecte.Deoarece copii mici si persoanele in virsta cuafectiuni neurologice, cognitive sau psihiatricenu-si pot prezenta propriul caz medical, diagnosticul este intirziat.Sindromul coronarei de cafea: In acest sindrom un obiect mare (probabil o bucata de carne mestecata) se blocheaza in laringe sau trahee determinind obstructia completa a cailor respiratorii. Detresa respiratorie, afonia, cianoza, pierderea cunostintei si decesul apar in succesiune rapida daca obiectul nu este dizlocat. Cind gradul de obstructie este mai putin sever sau cind obiectul aspirat coboara inferior de carina, prezentarea este mai putin dramatica. Debutul brusc altriadei clasice (tuse, wheezing, diminuarea zgomotelor respiratorii) nu este observata frecvent.Simptomele de debut, altele decit tusea cuprindfebra, hemoptizia, dispneea si durerea in piept. Istoricul episoadelor de sufocare nu sunt intotdeauna obtinute sau pot fi initial ignorate sau diagnosticate gresit. Cei mai multi pacienti sau parinti pot identifica un episod specific de inec, totusi prezentarea este intirziata cu mai mult de o saptamina. Perioada de latenta inainte de debutul simptomelor poate fi de citeva luni sau ani daca corpul strain este unos inert sau material anorganic.

Pacientii pot fi tratati empiric pentru alte conditii medicale, chiar daca episodul de sufocare si inec a fost observat. Pacientii cu simptome cronice pot fi diagnosticati eronat ca avind astm sau bronsita cronica. Copii mici si pacientii cu tulburari neurologice sau psihiatrice sunt la risc de aspirare dar pot sa nu fie capabili de a descrie simptomele sau sa raporteze episoadele de inec.

Alti factori de risc cuprind institutionalizarea, virsta inaintata, dentitia deficitara si folosirea de alcool si sedative. Prezentarea cu cianoza, tuse, respiratie suierata, pneumonie care nu se remite sau bronsiectazii localizate trebuie sa ridice suspiciunea de aspirare de corp strain, mai ales la persoanele la risc de aspiratie de corp strain.Examen fizic: Un numar mic de cazuri sunt descoperite incidental duparadiografia toracica sau inspectia bronhoscopica. Pacientii pot fi asimptomatici sau pot fi testati pentru alte diagnostice. Daca obstructia este severa poate aparecianoza. Semnele de consolidarepot acompaniapneumonia postobstructiva.

Multe obiecte aspirate sunt descoperite incidental sau ramin nedescoperite. Sindromul fatal al asfixierii acute prin obstructia cailor respiratorii superioare asociat cu alimentatia, cunoscut dreptcoronara de cafea si aspirarea continutului gastricnu sunt asociate cu aspirarea altor obiecte.

In tarile dezvoltate inecatul cu obiecte ramine a patra cauza de deces prin leziune neintentionata. Incidenta este de 0. 5 decese la 100. 000 persoane intre 0-4 ani virsta. este mai mica pentru adolescenti si adulti tineri. Apoi incidenta creste cu virsta din decada a sasea. Morbiditatea creste daca extractia obiectului este intirziata peste 24 de ore.

Diagnostic

Studii de laborator:Gazometria arterialaeste utila pentru a introduce sau nu ventilarea si a identifica evolutia insuficientei respiratorii acute. Testul este efectuat alaturi deevaluarea aspectului fizic, a vocii, limbajului, semnelor vitale si a pulsoximetriei.

Teste imagistice:Radiografia toracica posterioanterioaraeste efectuata pentru a evidentia hiperinflatia unilaterala, atelectaziile lobare sau segmentare, modificarile mediastinului sau pneumomediastinul. Cei mai multi corpi straini sunt radiolucenti. Sub 20% dintre corpii aspirati sunt radioopaci. La radiografie copii prezinta aer prins segmentar in timp ce adultii prezinta mai ales atelectazii.Radiografiile toracice expiratoriisunt mai sensibile pentru aerul prins in plamini. Semnele de transparenta crescuta si pozitia inferioara a diafragmului sunt sugestive. Daca pacientul nu poate colabora se indica incidenta laterala pentru a demonstra aerul prins in plaminul afectat.

Scanarea CT toracicapoate arata obiectul sau localiza aerul prins in plamini. Prezenta unui corp strain, alaturi de localizare, forma, compozitie, pozitie, dimensiune si extinderea edemului si a tesutului de granulatie trebuie identificate inainte de a incerca o extragere. Obiectul poate trece neidentificat daca are o culoare care nu se distinge de mediul inconjurator: morcov, radiera sau daca este inglobat complet de tesut de granulatie. De asemeni obiectul poate sa nu fie vizualizat daca este prea distal. Semintele pot migra pina in bronsiile segmentare in afara cimpului vizual sau a bronhoscopului flexibil.

Fluoroscopia toracicapoate fi efectuata pentru a observa modificarile mediastinale si diafragmatice in timp ce pacientul respira daca diagnosticul este incert sau pacientul nu poate coopera.

Perfuzia radioscopica pulmonarapoate demonstra defecte de perfuzie datorita vasoconstructiei hipoxice in regiunile slab ventilate, chiar cind examenul fizic si radiografic sunt normale.

Examen histologic:corpii straini organici produc inflamatie si edem. Inflamatia locala, edemul, infiltratul celular, ulceratia si formarea de tesut de granulatie contribuie la obstructia cailor respiratorii facind extragerea prin bronhoscopie mai dificila. Mediastinita sau fistula traheoesofagiana sunt patologii care pot apare. Distal de obstructie aerul prins poate conduce la emfizem local, atelectazii, vasoconstrictie hipoxica, pneumonie supurativa sau bronsiectazii. Bronhoscopic obiectul poate apare ca o tumora si se poate dezvolta carcinomul de cicatrice in timp. Chiar daca obiectul este inlaturat modificarile inflamatorii pot sa nu fie complet reversibile.

Diagnosticul diferentialse face cu urmatoarele afectiuni: alcoolismul, atelectaziile, boala obstructiva cronica pulmonara, delir, emfizem, leziunile maxilofaciale, abcesele pulmonare, pneumonia de aspiratie, alte tipuri de pneumonie, embolismul pulmonar.

Tratament

Bronhodilatatoarele si corticosteroiziinu trebuie folosite pentru a inlatura corpul strain aspirat, iar terapia toracelui si drenajul postural poate dizloca materialul intr-o zona unde poate determina mai multa distructie, cum sunt corzile vocale.Medicatia nu este necesara inainte de inlaturarea obiectelor, desi daca apare edemul dupa inlaturarea aspiratului se indica administrare de corticosteroizi sistemici.

Asfixia acuta cu insuficienta respiratorieasociata cu obstructie faringiana sau laringiana pot fi tratate cu succes prinmanevra Heimlich, lovituri in spate si abdominale.

Bronhoscopiapoate fi folosita pentru diagnostic si terapeutic. Cele mai multe obiecte sunt transparente. Procedurile radiologice nu sunt foarte sensibile diagnostic iar evenimentele aspirative nu sunt intotdeauna identificate.

Bronhoscopia rigida:Bronhoscopia rigida necesita sedare intravenoasa sau anestezie generala. Bronhoscopul rigid prezinta importante avantaje asupra celui flexibil. Diametrul mare al acestuia faciliteaza trecerea diferitelor dispozitive de agatare, incluzind un bronhoscop flexibil. Permite aspirarea secretiilor si a singelui inchegat.Fata de bronhoscopul flexibil pacientul poate fi ventilat. Aceasta este procedura de electie pentru inlaturarea corpilor straini la copii si la majoritatea adultilor. Rata de succes pentru extragerea corpilor straini este de peste 98%. Obiectele mari solide si semisolide sunt cel mai bine extrase in urgenta cu bronhoscopul rigid si instrumente de agatare adecvate.

Bronhoscopia flexibila:Bronhoscopul flexibil poate fi inserat direct in trahee transnazal sau transoral. Poate fi inserat printr-un bronhoscop rigid sau un tub endotraheal larg. Sedativele pot fi administrate daca sunt necesare. Forcepsul mic, balonul Fogarty pot fi inserate. Instrumentul ofera o capabilitate limitata de a vizualiza, prinde si inlatura obiectele. In timpu ce trecerea dispozitivului pe rura transnazala este mult mai usoara fata de cea transorala, cea de-a doua este preferata daca se anticipeaza extragerea obiectului. Incercarea de a scoate obiectul pe nasa determina impactarea acestuia in mucoasa nazala si trauma acesteia.

In ciuda lipsurilor sale, bronhoscopul flexibil este necesar la pacientii cu trauma maxilofaciala sau cervicala. ajuta la localizarea, confirmarea si vizualizarea obiectului in arborele traheobronsic. Permite accesul la bronsiile segmentare. Daca schimbul de gaze este deja compromis sau daca insertia bronhoscopului determina afectarea respiratiei acesta este contraindicat.Inhalarea unui bronhodilatator urmata de drenajul postural cu terapia toracica pot fi utile la o minoritate dintre pacientii adulti asimptomatici si pot limita necesitatea bronhoscopiei. Pentru a scadea morbiditatea masurile conservative nu trebuie sa intirzie extractia bronhoscopica cu peste 24 de ore. Daca obiectul nu este intact, daca exista mai multi corpi aspirati se indica inspectia bronhoscopica.

Terapia chirurgicala:Aproape toate obiectele aspirate pot fi extrase bronhoscopic. Daca bronhoscopia rigida nu are succes se indica bronhotomia sau rezectia segmentara. Obstructia bronsica cronica cu bronsiectazii si distrugerea parenchimului pulmonar necesita rezectie segmentara sau lobara.

Prognostic:Daca obiectul este inlaturat rapid si usor inainte dealterarile mucoasei, formare de atelectazii, emfizem sau complicatii supurativesi daca pacientul este asimptomatic nu se indica alte proceduri. Supravegherea pacientilor pentru 1-2 zile postextractie este indicata, in caz ca apar complicatii prin impactare.Edemul noncardiogenic de reexpansionare pulmonara, inflamarea cailor aeriene, hemoptizia, pneumotoraxul, fistula traheoesofagiana, pneumonia, atelectazia, febra sau insuficienta respiratorienecesitaspitalizare continua, monitorizare a semnelor vitale, intubare, ventilare mecanica, proceduri bronhoscopice repetate, aspirare directa a puroiului, terapie laser, administrare de corticosteroizi, antibiotice, bronhodilatatoare si masaj toracic.