ADICTIA 2014 - Lucrari Stiintifice Si Postere

ADMINISTRATIA SPITALELOR SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI

Societatea Romana de Adictie, in parteneriat cu Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, Ministerul Sanatatii si Centrul de Evaluare si Tratament al Toxicodependentelor pentru Tineri Sfantul Stelian

Presedinte comitet de organizare:Dr. HUDITA CRISTINA Medic Primar Psihiatrie Doctor in Stiinte Medicale Manager C.E.T.T.T. SF. STELIAN

A III-A CoNfeRINTA NATIoNAlA IN DomeNIUl ADICTIIloRCU pARTICIpARe INTeRNATIoNAlA

bucuresti

30 OctOMbrie - 1 NOieMbrie 2014

hOtel carO

ADICTIA, BOALA PSIHICA SI SOCIETATEA... INCOTRO?

LuCRARI STIINTIfICE

ADICTIA 2014 - ADICTIA, BoAlA pSHICA SI SoCIeTATeA - INCoTRo?BUCURESTI, 30 OCTOMBRIE - 1 NOIEMBRIE 2014

CUpRINS

cuPriNslucrari stiiNtiFice

Dimensiunea antropologica a comportamentului adictiv prof. Univ. Dr. Gavril CoRNUTIU, oradea ...................................................................................................................................... 5

Dependenta, de la instinctualitate la boala Conf.Univ. Dr. liana DeHeleN, Timisoara .................................................................................................................................... 6

evolutii recente si controverse in domeniul adictiilor Dr. Radu TeoDoReSCU, Bucuresti ............................................................................................................................................... 7

Prevalenta infectiei cu virusul imunodeficientei umane si virusurile hepatitice la utilizatorii de droguri intravenos internati in spitalul clinic de boli infectioase si tropicale Dr. Victor babes Asist. Univ. Cristiana opReA, prof. Univ. Dr. emanoil CeAUSU, Dr. Simona eRSCoIU, Dr. Sebastian SmADU, Bucuresti ............ 8

tulburarile de ritm si de conducere asociate adictiei Asist. Univ. Dr. Alexandru SCAfA .................................................................................................................................................. 9

Particularitatile tratamentului hepatitelor cronice la pacientii toxicodependenti Dr. Adrian ABAGIU, Bucuresti ..................................................................................................................................................... 10

interactiuni medicamentoase la pacientii consumatori de droguri seropozitivi hiV Dr. Simona TeTRADoV, Dr. Sebastian SmADU, prof. Univ. Dr. emanoil CeAUSU, Bucuresti ...................................................... 11

aspecte medico-legale in toxicodependente prof. Univ. Dr. Gabriela mARIAN, Dr. Georgiana madalina SARBU,Dr. Andra DoBRIN, Dr. Ana JUGRAVU, Bucuresti ................ 12

Paradisul artificial al psihedelicelor - intre utopia sacramentala si schizotoxemia hedonista - O abordare antropologic-disleptica a halucinogenelor Dr. Gabriel Stefan GoRUN, Bucuresti ......................................................................................................................................... 13

cum tratam depresia asociata adictiei? trazadona mecanisme de actiune, efecte terapeutice, avantaje Dr. Irina DAN, Bucuresti .............................................................................................................................................................. 14

implicarea neuropeptidelor in dependenta de etanol Asist. Univ. Dr.elena Alina RoSCA, Dr. madalina Georgiana SARBU, Bucuresti ......................................................................... 15


CUpRINS

cuPriNsabordari analitico-toxicologice in monitorizarea tratamentului substitutiv al dependentei de opiacee prof. Dr. Daniela BACoNI, Sl. Dr. Anne marie CIoBANU, Dr. Cristina HUDITA, farm. Drd. Robert Daniel VASIle, Bucuresti ... 16

investigatii psihoclinice la adolescentii si tinerii consumatori prof. Univ. Dr. Ruxandra RASCANU, Bucuresti, psiholog Dr. mariana ANA, Bucuresti, mA Gabriela marinescu CRACIUN, Sibiu, lector Dr. Simona IGNAT, Arad ................................................................................. 17

consumul de substante cu potential adictiv la populatia studenteasca si stresul auto raportat: studiu transversal Dr. Valentin RADoI, prof. Univ. Dr. Catalina TUDoSe, Bucuresti ................................................................................................. 18

implementarea unei interventii bazate pe dovezi pentru tulburarile consumului de alcool Dr. Gabriella BoNDoC, oana TURCAN, Carla mANole, mihai BADICA, Dr. Andreea STefANACHe .......................................... 19

argumente pro si contra, metadona lichida Dr. Cristina HUDITA, Bucuresti ................................................................................................................................................... 20

consumul de marijuana - modalitati de abordare in psihoterapie Dr. psih. Daniela SImACHe, AlIAT, Bucuresti ............................................................................................................................. 21

traume de atasament in consumul de droguri psih. elena mihaela CoJoCARU, psih. Gabriela eNCIU, C.e.T.T.T. Sf. STelIAN, Bucuresti ....................................................... 22

POstere

argumente pro si contra, metadona lichida Dr. Cristina HUDITA, Bucuresti ................................................................................................................................................... 24

consumul de marijuana - modalitati de abordare in psihoterapie Dr. psih. Daniela SImACHe, AlIAT, Bucuresti ............................................................................................................................. 25

complianta la tratamentul pe termen lung si diversitatea trasaturilor de personalitate si de comportament studiu adresat populatiei cu risc vital Dr. Alexandru Scafa, Bucuresti ................................................................................................................................................... 26

LUCRARI STIINTIFICE


lucraristiiNtiFice

5ADICTIA 2014 - ADICTIA, BoAlA pSHICA SI SoCIeTATeA - INCoTRo?BUCURESTI, 30 OCTOMBRIE - 1 NOIEMBRIE 2014

Dimensiunea antropologica a comportamentului adictivprof. Univ. Dr. Gavril CornutiuFacultatea de Medicina si Farmacie, Universitatea Oradea Disertatia demonstreazaa dimensiunea global antropologica, cu accentul pus pe radacina cultural spirituala, a comportamentului adictiv. Faptul confera acestei patologii un statut multiplu interdisciplinar, atragand atentia asupra necesitatii unei abordari multidisciplinare. Abordarea unidisciplinara, oricare ar fi ea, este insuficienta in cazul adictiilor.

cuvinte cheie: comportament adictiv, parainstinct, cultura.

LUCRARI STIINTIFICE


LUCRARI STIINTIFICE

Dependenta de la instinctualitate la boalaConf. Univ. Dr. liana DehelenFacultatea de Medicina si Farmacie Victor Babes Timisoara In ultimul timp se incearca definirea unor endofenotipuri care sa sustina incadrarea toxicomaniilor, a tulburarilor instinctelor sexual si alimentar, a tulburarii obsesiv-compulsive si a unor tulburari de personalitate in categoria mai larga a tulburarilor impulsiv-compulsive.

Instinctualitatea este guvernata de imperativul biologic al perpetuarii speciei. Asadar, ea se bazeaza pe comportamente de tip compulsiv. pentru ca nevoile instinctuale sa fie puse in practica, este necesara interventia afectivitatii sub ambele aspecte ale acesteia (hipertimia pozitiva prin gratificare, respectiv negativa prin lipsa gratificarii). Daca la animale instinctualitatea si afectivitatea conlucreaza in scopul indeplinirii imperativelor biologice, omul transgreseaza aceste imperative utilizand frecvent instinctualitatea in scopul obtinerii gratificarii afective.

Instinctualitatea (deservita de hipotalamus) si afectivitatea (deservita de structuri corticale si subcorticale) se intersecteaza anatomic la nivelul circuitelor cortico-strio-talamo-corticale, modulate dopaminergic in sensul dezinhibitiei si serotoninergic in sensul inhibitiei comportamentale. Sistemul motivational reprezentat de aceste circuite este influentat glutamatergic de structuri implicate in invatarea prin conditionare clasica in functie de context a hipertimiei pozitive sau negative (amigdala si hipocampul). Consumul experimental de droguri, tulburarile cantitative si calitative ale instinctului sexual, respectiv ale celui alimentar (bulimia) pot orienta individul inspre comportamente de tip hedonic, ce produc in timp sensibilizarea circuitelor motivationale si perpetuarea necontrolabila a acestui tip de comportamente.

La pubertate, odata cu maturizarea sexuala, apar modificari ale conformatiei corpului. De asemenea, are loc maturizarea afectiva (controlul asupra impulsivitatii) si cautarea unui sistem valoric propriu. Aceasta etapa a vietii vulnerabilizeaza individul spre impulsivitate, comportamente hedonice, modificari de perceptie a schemei corporale si respingerea sistemelor valorice traditionale favorizand dezvoltarea toxicomaniilor, respectiv a tulburarilor cantitative si calitative ale instinctelor alimentar si sexual.


LUCRARI STIINTIFICE

evolutii recente si controverse in domeniul adictiilorDr. Radu TeodorescuSpitalul Clinic prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti In ultimii ani domeniul adictiilor este marcat de evolutii remarcabile, incepand cu felul in care sunt conceptualizate in ultima editie a Manualului diagnostic American si pana la noi sugestii terapeutice. prezentarea incearca sa sintetizeze cateva din aceste transformarii si sa evalueze consecintele lor in plan therapeutic pornind de la propunerea includerii in noua calsificare a bolilor pishice a adictiei la pornografie.


LUCRARI STIINTIFICE

Prevalena infeciei cu virusul imunodeficienei umane i virusurile hepatitice la utilizatorii de droguri intravenos internai n spitalul clinic de boli infecioase i tropicale dr.victor babeoprea Cristiana, erscoiu Simona, Smdu Sebastian, Ceauu emanoil Spitalul Clinic de Boli Infecioase i Tropicale Dr.Victor Babe, Bucureti Obiective: precizarea prevalenei infeciei cu virusul imunodeficienei umane (HIV) i virusurile hepatitice B, C i D (VHB, VHC i VHD) la utilizatorii de droguri administrate intravenos (UDIV), internai n Spitalul Clinic de Boli Infecioase i Tropicale Dr.Victor Babe, Bucureti.

Material i metod: n perioada 2007-2013 s-au internat n spital pentru diferite patologii infecioase (endocardit, pneumonie, meningit, septicemie, etc.) 1046 UDIV. Toi au fost investigai penru infecia cu HIV, VHB, VHC i VHD.

rezultate: Numrul UDIV internai a crescut constant, 14 n anul 2007, 123 n anul 2010, 299 n anul 2013. 93,2% au fost de sex masculin; vrsta medie la debutul consumului de droguri: 19 ani (8-36 ani); durata medie de utilizare a drogului: 7 ani; fr ocupaie 75,8%; cu nivel educaional sczut 76,8%, 18% cu detenie n antecedente.

Numrul UDIV infecti cu HIV a crescut n perioada 2007 2013 de la 4 n anul 2008 (6,25% din UDIV) la 99 n 2011 (45,2%) i 243 n 2013 (81,2%). 98,8% din UDIV au prezentat infecie cronic cu VHC, 15,6% cu VHB i 4,5% cu VHD.

concluzii: Numrul UDIV internai n spital a crescut ncepnd cu anul 2010. O mare parte dintre ei sunt n prezent infectai cu VHC (98,8%) i HIV (81,2%). UDIV reprezint un rezervor i o surs important de infecie cu HIV i VHC. Este o surs greu de controlat datorit comportamentului lor la risc.


LUCRARI STIINTIFICE

tulburarile de ritm si de conducere asociate adictieiDr. Alexandru ScafaSpitalul Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti Adictia este o problema importanta in realitatea cotidiana manifestandu-se la nivelul unor categorii speciale de populatie, in special tinerii. Abuzurile ocazionale de alcool, bauturi energizante, cocaina, heroina si mai ales diversele combinatii dintre acestea pot reprezenta triggerul aparitiei aritmiilor si a tulburarilor de conducere. pe de alta parte consumul cronic al acestora poate conduce la modificari structurale miocardice ce constituie baza prezentei tulburarilor de ritm.

Efectuarea unor electrocardiograme la aceasta categorie de pacienti este deosebit de importanta la primul contact medical (pentru surprinderea eventualelor modificari electrice premonitorii) cat si in episodul acut (daca este timp).

O parte a aritmiilor sunt supraventriculare, cele mai frecvente fara un pericol vital imediat (de tip tahicardie paroxistica supraventriculara) care se converstesc spontan la ritm sinusal. Altele tot supraventriculare au un potential pronostic nefavorabil datorita frecventei cardiace constant crecute si mai ales potentialului cardio-embolic (fibrilatia/flutterul atrial).

O alta categorie de aritmii sunt cele maligne, ventriculare cu pericol vital imediat - ce pot induce stopul cardio-respirator. Tot aici sunt amintite si blocurile atrio-ventriculare de grad inalt.

Cum populatia afectata in codrul adictiilor sunt de multe ori tinerii consecintele pe termen mediu si lung sunt dramatice. De aceea recunoasterea prompta si tratamentul lor oportun constituie o prioritate.

10


LUCRARI STIINTIFICE

Particularitatile tratamentului hepatitelor cronice la pacientii toxicodependentiAdrian AbagiuMedic primar boli infectioase, doctor in stiinte medicale, absolvent Bursa HHH/Fulbright in Domeniul Toxicodependentelor, medic coordonator al C.I.T.A. Arena, Reprezentantul EUROpAD in Romania Epidemiologie: Hepatitele cronice virale VHB, VHC si VHD sunt o problema majora de sanatate publica la nivel mondial. Intre 250 si 320 milioane pacienti cu VHB in lume. Intre 130 si 210 milioane pacienti cu VHC in lume, cu cca 3,5 milioane de cazuri noi pe an. In Romania cca 600.0000 800.000 cazuri de VHB si respectiv VHC. Daca in tarile civilizate, cu cheltuieli adecvate pentru sanatate consumatorii de droguri iv reprezinta cam 90% dintre pacientii cu VHC, alta este situatia in Romania.

problematica: Incidenta si prevalenta cea mai inalta: intre 50 si 90% dintre UDI sunt infectati VHC. Bariere: saracia, lipsa de adapost, abuzul de droguri, probleme de sanatate mintala, toate cu efect negativ asupra sanatatii. Lipsa de servicii disponibile; a accesului primar la sanatate, sprijin social, etc Bariere ce tin de medic: teama de aderenta scazuta, de efecte secundare neuropsihice, de re- infectie. De aceea putini dintre UDI sunt in ingrijire si foarte putini au primit tratament.

Solutii modele de tratament: 1. tratament colaborativ organizat in centrele de schimb de seringi (prevenire primara). 2. tratament multidisciplinar organizat in centrele de substitutie + sanatate mintala + asistenta primara. 3. tratament integrat - ingrijirile medicale teriare acordate in comunitate prin plasarea unor unitati complexe cu servicii diversificate chiar in zona de consum.

In toate aceste modele propuse este necesar un MANAGEMENT INTENSIV DE CAZ.

principii de tratament la UDI: pacientului trebuie sa i se explice cat mai pe intelesul lui problemele ce pot aparea in timpul tratamentului si necesitatea supravegherii si colaborarii stranse cu medicul/echipa de tratment. cu toate acestea cam 25% din pacienti vor sari o doza de interferon, iar 33% se vor droga cel putin odata de frica sevrajului. norocul este ca in eficacitatea terapiei cu peg IFN si Ribavirina functioneaza regula 80%. in baza datelor actuale este practic obligatorie efectuarea unui test pt IL28 pt decizia terapiei la bolnavii cu VHC

11


LUCRARI STIINTIFICE

interactiuni medicamentoase la pacientii consumatori de droguri iv seropozitivi hiVDr. Simona Tetradov 1,2,3, Dr. Sebastian Smadu 2, prof. emanoil Ceausu 2,31 CETTT Sf. Stelian 2 Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale Dr Victor Babes3 UMF Carol Davila In conditiile cresterii numarului de cazuri de infectie HIV in cadrul consumatorilor de droguri clinicienii sunt pusi in fata unor dificultati importante in ceea ce priveste alegerii medicatiei potrivite.

Lucrarea de fata are ca scop principal elucidarea cailor comune de metabolizare si modalitatile de interactiune, uneori complexe, intre medicamente unele avand rol inhibitor si altele inductor.

In practica medicala curenta ne confruntam in cazul pacientilor aflati in tratament de subsitutie cu riscul inducerii iatrogene a sindromului de sevraj cu scaderea dramatica a aderentei acestora la medicatia antiretrovirala sau impotriva infectiilor asociate.

De multe ori interactiunile medicamentoase au ca efect cresterea toxicitatilor sau modificarea eficacitatii acestora cu rezultate dezastruoase pe termen scurt si lung.

Mare parte din medicatia antiretrovirala se metabolizeaza hepatic prin citocromul p450, cale comuna cu numeroase alte medicamente atat psihotrope cat si din cele din practica comuna sau cu alimentele.O alta cale metabolica utilizata de catre anumite antiretrovirale e cea a uridin gluconiltransferaza UGT A1 iar alte cai desi mai putin utilizate nu elimina potentialele interatiuni.

De asemenea o importanta deosebita o are coadministrarea cu medicatie care modifica pH-ul gastric si absorbtia la toate nivelele tubului digestiv.

Vom trece, de asemenea in revista, uneltele de evaluare a interactiunilor medicamentoase disponibile pe internet sau sub forma de aplicatii pentru telefoanele mobile.

In concluzie, in secolul XXI clinicianul implicat in tratamentul pacientilor seropozitivi trebuie sa ia intotdeauna in considerare posibilele interactiuni medicamentoase.

12


LUCRARI STIINTIFICE

aspecte medico-legale in toxicodependentemarian Gabriela 1, Sirbu Georgiana madalina 2, Dobrin Andra 3, Jugravu oana 21 Medic primar psihiatrie, 2 Medic specialist psihiatrie, 3 Medic rezident psihiatrieSpitalul Clinic prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti Consumul de substante psihoactive reprezinta in zilele noastre una din cele mai mari provocari cu care se confrunta umanitatea. Consumul de droguri a urmat de-a lungul timpului o evolutie ascendenta, pornind initial de la simpla lor folosire de catre vindecatori in scopul tratarii diferitelor afectiuni si ajungand in zilele noastre o problema de sanatate publica la nivel mondial.

Efectele nocive ale toxicodependentelor asupra starii de sanatate fizica si psihica ale individului sunt bine cunoscute. In afara acestor efecte negative pe care consumul de droguri il are asupra starii de sanatate a individului, trebuie sa tinem cont si de implicatiile legale care apar in mod frecvent la marii consumatori.In momentul in care dependenta fizica si psihica de drog este instalata, individul poate comite acte infractionale in scopul obinerii accesului la respectivul drog. Nevoia imperioasa a toxicodependentilor de a obtine drogul poate duce la acte de inselatorie, furt, abuz fizic si in cazurile grave chiar la omor.

Aspecte medico-legale importante apar si in cazul consumatorilor de etanol, acestea fiind reprezentate de conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, violenta domestica, furturi, violuri sau chiar crime. Consumul abuziv de alcool determina o crestre a impulsivitatii si agresivitatii individului catre pe fondul dezinhibitiei psihice poate conduce la aparitia unor acte cu implicatii medico-legale grave.

Consumul de substante psihoactive influenteaza in mod negativ comportamentul determinand de cele mai multe ori la accentuarea laturii antisociale a personalitatii ceea ce duce in mod inevitabil la savarsirea de acte infractionale.

putem considera dependenta de substante psihoactive ca fiind o amenintare la adreasa starii de sanatate, integritate si siguranta populatiei, date fiind implicatiile medico-legale grave ce apar in cazul acestor pacienti.

In scopul scaderii actelor antisociale si a criminalitatii, care atinge cote din ce in ce mai ridicate in randul toxicodependentilor, este necesara o buna colaborare interdisciplinara.

In perspectiva viitorilor ani, amploarea luata de consumul substantelor psihoactive este ingrijoratoare, iar odata cu crestrea numarului de consumatori si implicatiile medico-legale vor fi din ce in ce mai numeroase si mai diverse

13


LUCRARI STIINTIFICE

Paradisul artificial al psihedelicelor intre utopia sacramentala si schizotoxemia hedonista. O abordare antropologic-disleptica a halucinogenelorDr. Gabriel Stefan GorunMedic primar Medicina Legala INML Mina Minovici Bucuresti

Existenta drogurilor halucinogene in istoria umanitatii creeaza un paralelism constant prezent si facil de urmarit (prin ubicuitatea izvoarelor) intre instructia si iluminarea omului (T. Leary), pe de o parte, si uzul acestor substante, venerate sau doar folosite ca vehicul catre pseudo-lumi virtuale, pe de alta parte. Abordarea permisiva a consumului, uneori formulata cu o tusa creationista (cai de transcedere spre divinitate - Kykeon), ce a incercat sa permeabilizeze societatea (imbracind intreaga gama de scopuri, de la naiv-idealiste, la sordid pecuniare A.Shulgin) la beneficiile uzului de substante psihedelice (eliberator de energie creatoare W. Blake), a introducerii de ce nu chiar si institutionale? (A.Huxley) acestor produsi in viata cotidiana, a condus la o stare de fapt actuala (cu radacini seculare izvorite din includerea lor ritualica, substituita lent de tentatia fanerotima, si recent, pe fondul alienarii relationale, de cea a explorarii aproape clinice a lumii interioare H. Michaux) puternic ancorate prin zugravirea naiv-dezinteresata si intens popularizata a anilor 50-80) de acceptabilitate cenusie, detasata si candid inofensiva. Ne propunem o relevare a acestei istorii a halucinogenelor, surprinzind interferentele antropologice fantasticante initiate de prozelitism si diseminare si uneori chiar cu impact in evolutia societatii umane (ex: Summer of love phernomenon).

14


LUCRARI STIINTIFICE

cum tratam depresia asociata adictiei?trazodona - mecanisme de actiune, efecte terapeutice, avantajeDr. Irina Ana Dan Spitalul de psihiatrie prof. Dr. Alexandru ObregiaBucuresti Adictia are, de cele mai multe ori, cauze multiple, tulburarile depresive facand parte dintre cele mai frecvente motive. Alcoolul, cel mai vechi anxiolitic si antidepresiv si inductor hipnotic cunoscut, a fost asociat cu tulburarile depresive sub-diagnosticate si sub-tratate.

pana in prezent tratamentele farmacologice s-au dovedit a fi esentiale in tratarea simptomelor de abstinenta la alcool. Efectele comportamentale ale ingestiei de alcool declanseaza mecanisme patofiziologice complexe, incluzand: disfunctiile hepatice, hematopoetice si ale SNC (Ellingboe 1978). Disfunctiile cailor monoaminergice centrale in sindromul de abstinenta au fost dovedite si au fost dezvoltate modele neuro-farmacologice complexe.

Trazodona, un antidepresiv de generatia a doua, din clasa SARI, inhiba recaptarea serotoninei si demonstreaza eficienta maxima in sindromul de abstinenta la alcool. Trazodona si-a dovedit eficacitatea in mod special in manifestarile tardive ale abstinentei: tulburarile de somn si nevoia imperioasa pentru alcool. In aceste cazuri efectul Trazodonei asupra pacientilor s-a manifestat prin reducerea in timp a simptomatologiei generate, incluzand simptomele asociate tulburarii anxioase si depresive.

Rezultatele terapeutice foarte bune obtinute cu Trazodona sunt explicate de interventia asupra disfunctiilor cailor monoaminergice care joaca un rol important patofiziologic in aceste tipuri de adictii. Mai mult, prin reducerea simptomatologiei depresive si anxioase si prin efectul inductor hipnotic, Trazodona actioneaza asupra cauzei care a dus la dependenta, daca tulburarile despresive nu au fost identificate de la inceput.

15


LUCRARI STIINTIFICE

implicarea neuropeptidelor in dependenta de etanolRosca elena Alina, Sirbu madalina GeorgianaSpitalul Clinic prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti Consumul din ce in ce mai mare de etanol, la nivelul majoritatii societatilor, precum si problemele sociale si medicale derivate din acest comportament au transformat dependenta de etanol intr-o problema majora de sanatate publica.

Datorita etiologiei multifactoriale, gasirea unui tratament eficient pentru consumul abuziv / dependenta de etanol s-a confruntat cu o serie de dificultati. In ciuda unor rezultate promitatoare, nici unul dintre produsele existente nu este sufiecient de eficient, iar prognosticul ramane in continuare rezervat; in acest context intelegerea neurobiologiei dependentei de etanol poate contribui la dezvoltarea de noi modalitati terapeutice.

Anxietatea si stresul coreleaza puternic cu probabilitatea unui comportament de consum excesiv de etanol. Multe studii si-au indreptat atentia catre neuropeptidul Y (NpY) si factorul de eliberare al corticotropinei (CRH). Lucrarea de fata isi propune se prezinte date referitoare la modul in care acesti doi neuromodulatori isi exercita efectele si la interactiunea dintre alcool si NpY si CRH.

16


LUCRARI STIINTIFICE

abordari analitico-toxicologice in monitorizarea tratamentului substitutiv al dependentei de opiaceefarm. Drd. Robert Daniel Vasile1, Sl. Dr. Anne marie Ciobanu1, Dr. Cristina Hudita2, prof. dr. Daniela Baconi11 Facultatea de Farmacie, UMF Carol Davila Bucuresti 2 CETT Sf. Stelian Bucuresti Opiaceele, si in special heroina, continua sa constituie principala problema in materie de droguri la nivel mondial, dupa cum releva statisticile cererii de tratament. In general, preocuparile actuale in domeniul diagnosticarii si tratarii toxicodependentei de heroina sunt concretizate atat in evaluarea prevalentei si stabilirea modelelor de consum problematic, cat si in diagnosticul analitic al consumului, tratarea supradozarilor si stabilirea modalitatilor de tratament substitutiv cu metadona.

In cadrul tratamentului de substitutie cu metadona, se remarca necesitatea interventiei terapeutice dupa un plan terapeutic bine stabilit, corelarea, coordonarea si adaptarea masurilor de tratament la particularitatile fiecarui individ in parte. Metodele cromatografice de analiza furnizeaza un mijloc util de monitorizare paraclinica a terapiei de substitutie cu metadona. Lucrarea prezinta un studio extins, vizand elaborarea de metode cromatografice performante (HpLC, GC-MS) pentru dozarea metadonei in plasma. S-a demonstrat aplicabilitatea acestor metode la cuantificarea metadonei din probe biologice, la pacienti heroinomani aflati in tratament substitutiv.

17


LUCRARI STIINTIFICE

specificul investigarii psihoclinice a dependentilor (persoanelor adictive) tineri si adolescentiprof. Univ. Dr. Ruxandra Rascanu, Universitatea din Bucuresti;psiholog Dr. mariana Ana, SmC Bucuresti;mA Gabriela marinescu Craciun, Sibiu;lector Dr. Simona Ignat, Arad rezumat

Modificarile macroeconomice resimtite pe planuri multiple pe intreaga planeta au indus importante controverse dar si studii detaliate privind adictia. Cunoscut fiind ca adesea contingentul cel mai vulnerabil este pubertatea adolescenta, pana la varsta tineretii, - acestui palier complex i s-a acordat atentia, grija perfectionarii de tehnici evaluative si uneori solutii complexe (psihofarmaceutoterapeutice).

Lucrarea noastra subliniaza (fara a fi o noutate) dificultatea de interrelationare, slaba comunicare dintre subiect si specialist, dar prezinta si incercarile noastre de a sistematiza modul concret de conexiune cu aceste persoane.

pe langa anamneza psihoclinica detailata transformata in chestionar semistructurat noi am utilizat un set de probe psihoclinice din zona: depresie, anxietate, agresivitate (recunoscute si acceptate in Romania). Unor subiecti (25%) le-am administrat si proba Koch, Testul Familiei, etc., dar problemele lor legate de comorbiditate si eventualele disfunctionalitati i-au determinat pe unii sa nu finalizeze probele.

Ideea care se degaja cu usurinta este aceea conform careia un set de factori biopsihosocio-culturali ii determina pe multi tineri sa incerce virtutile drogurilor, ca apoi, fiind structuri fragile, vulnerabilizate de diverse imprejurari, sa nu mai poata fi opriti la timp.

Observatiile noastre pledeaza pentru rolul deosebit de important al evaluarii complexe pentru pacientul dependent de drog ca si de necesitatea (pentru etapele urmatoare) sudarii echipei interdisciplinare in care isi gasesc rolul si locul: psihologul, medicul, psihiatrul, asistentul social, sociologul si nu in ultimul rand familia.

18


LUCRARI STIINTIFICE

consumul de substante cu potential adictiv la populatia studenteasca si stresul auto raportat: studiu transversalValentin Radoi 1, Catalina Tudose 1,2 1 Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila2 Spitalul Clinic de psihiatrie Alexandru Obregia introducere: Consumul de substante cu potenial adictiv reprezinta o problema cu o prevalenta aflata in crestere si care prezinta efecte semnificative in toate domeniile vietii unui individ, tulburarile asociate consumului de substante fiind des intalnite si la populatia studenteasca. De asemenea, este cunoscuta influenta stresului asupra consumului de substante.

Obiective: Determinarea asocierilor dintre consumul de substante n ultimul an i n perioade de stres si frecventa stresului auto raportat n ultimul an i n perioade de stres (sesiune) pentru populatia studenteasca de la nivelul Romaniei.

Materiale si Metode: Un chestionar original a fost completat online de 701 studenti romani (

19


LUCRARI STIINTIFICE

implementarea unei interventii bazate pe dovezi pentru tulburarile consumului de alcoolDr Gabriella BoNDoC, oana TURCAN, Carla mANole, mihai BADICA, Dr Andreea TefANACHe Tulburarile consumului de alcool sunt insuficient tratate in Romania, in ciuda costurilor medicale ridicate sau a consecintelor sociale generate. In urma unei analize sistematice a modelelor de bune practici pentru tratamentul tulburarilor consumului de alcool, echipa multi-disciplinara a ALIAT, a introdus o metodologie de adaptare a cadrului de cunostinte actual la contextul local. Am implementat un model ce integreaza interventii psihoterapeutice si psihofarmaceutice considerate de literatura de specialitate ca genereaza cele mai semnificative rezultate. In ultimii patru ani a fost dezvoltat un model de interventie ce combina tratamentul medicamentos cu modelul de interventie cognitiv-comportamentala, de prevenire a Recaderilor a lui Marlatt si Gordon, pentru ingrijirea celor peste 1000 de clienti ai centrului ALIAT. prezentul studiu expune provocarile intalnite in elaborarea interventiei, formarea specialistilor si furnizarea catre clienti a acestui tip de interventie. S-a evaluat eficienta modelului implementat prin analizarea chestionarelor de feedback si a interviurilor de follow-up, administrate unui numar, la un interval aleatoriu de la terminarea programului. Rezultatele au evidentiat beneficiile colaborarii dintre specialisti apartinand atat domeniului psihiatric cat si celui psihoterapeutic in dezvoltarea unui astfel de model de tratament pentru prevenirea recaderilor. In final, va fi prezentat proiectul implementarii de catre ALIAT a unui sistem la nivel national de ingrijiri de specialitate, in care vor fi integrate servicii de tip ambulator cu centre rezidentiale de tip comunitate terapeutica.

Dr. Gabriella Bondoc-director medical ALIAT, medic specialist psihiatru; Oana Turcan - asistent social ALIAT, Carla Manole- psiholog, psihoterapeut ALIAT, Mihai Badica- psiholog, psihoterapeut ALIAT, Dri Andreea Stefanache-medic specialist psihiatru ALIAT

20


LUCRARI STIINTIFICE

argumente pro si contra administrarii metadonei lichideDr. Cristina Hudita, Dr. Bogdana lazar, Dr. Gabriela Hendoreanu, Dr, Alina petrache Experimentarea drogurilor sau a medicamentelor cu efecte similare acestora este un fenomen raspandit printre tineri. Unii experimenteaza drogurile si apoi le exclud din viata lor, altii continua sa le foloseasca ocazional. Cei ce devin dependenti, ncep sa foloseasca substante tot mai puternice, fara a constientiza pericolul adevarat al acestui fenomen.

Tinerii n cautarea identitatii emotionale si celei psihologice, nvata sa aplice valorile acumulate n copilarie, sa-si analizeze rolul n societate. Acest proces treptat, cu puternice implicatii emotionale este perioada posibilitatilor de afirmare, dar care implica un grad nalt al vulnerabilitatii manifestat prin comportamente riscante.

Organizarea de activitati ale serviciilor implicate n prevenire, tratament si n reabilitare constituie o conditie majora pentru tratamentul substituitiv de succes al consumatorilor de droguri. Terapia de substitutie cu Metadona constituie tratamentul special organizat prin administrarea metadonei persoanelor cu dependenta de opiacee, sub supravegherea sistematica a medicului si controlul de laborator.

pentru o optima si cat mai sigura administrare a metadonei, trebuie inteleasa farmacocinetica si farmacodinamica. Metadona se absoarbe lent din tractul gastrointestinal si actiunea ei se prelungeste 24-26 de ore; se administreaza intern, de obicei n forma lichida (cu sirop dulce), dar si sub forma de comprimate.

Metadona hidroclorida este disponibila n majoritatea tarilor (Olanda, Belgia, Franta, Statele Unite) sub forma amestecului racemic de doi stereoizomeri, fiecare cu proprietati unice. Enantiomerul dextrorotator al metadonei, dextrometadona, este mai degraba un antagonist NMDA, decat un agonist opioid si, de asemenea, are si proprietati de inhibitor al recaptarii 5-hidroxitriptaminei si norepinefrinei. Levometadona este stereoizomerul principal implicat in ameliorarea durerii, si prevenirea simptomelor sevrajului de opiacee, avand o afinitate de 10 ori mai mare pentru receptorii opioizi.

21


LUCRARI STIINTIFICE

consumul de marijuana - modalitati actuale de abordare in psihoterapieDaniela Simache Marijuana reprezinta una dintre controversele actuale in ceea ce priveste consumul de substante psihoactive. Dezbaterile actuale asupra statutului sau de drog si dezincriminarea consumului tind spre ideea acceptarii sale totale si neconditionate si spre ideea inutilitatii abordarii sale terapeutice. Lucrarea propune o reorientare a modalitatilor de interventie terapeutica. Este demonstrata necesitatea unei corelari permamente a interventiilor la nivel individual, familial si social.

Autoarea pledeaza pentru o abordare atenta a constelatiei motivationale aflate la baza optiunii pentru consum (fie el abuziv, ocazional sau experimental). Demersul therapeutic in cazul consumului de marijuana presupune atat rezolvarea deficitelor de dezvoltare individuale cat si reglarea dezechilibrelor si disfunctionalitatilor in sistemul familial. Reusita tuturor acestor demersuri se sprijina pe sistemul de credinte si atitudini valorizate in societate, ceea ce impune actiuni consistente si coerente de informare si psihoeducatie.

Marihuana use current ways to approach it in psychotherapyDaniela Simache Marihuana represents one of the current controversies regarding the psycho-active substance consumption. The present debates over its statute of drug and the de-incrimination of its use tend to draw towards the idea of its total and unconditional approval, and the uselessness of therapeutical approach.

The paper presents a reorientation of the kinds of therapeutical intervention. We demonstrate the necessity of a permanent correlation of intervention on individual, family and social level.The author pleads for a careful approach of the motivational constellation, found at the basis of the option to use it (be it abussive, occasional or experimental ). The therapeutic procedure in case of marihuana use involves both solving the individual development deficits, and adjusting the imballance and disfunctionalities in the family system.The success of all these actions is based on the system of beliefs and attitudes valued in society, which calls for consistent and coherent actions of informing and psycho-educating.

22


LUCRARI STIINTIFICE

traume de atasament la consumatorii de droguripsiholog clinician principal Gabriela enciu, psiholog clinician principal elena mihaela Cojocaru Construirea unor atasamente emotionale sigure si trainice este o cerinta omeneasca fundamentala. Fara asemenea atasamente ne simtim amenintati si total lipsiti de sprijin in existenta noastra.

Experientele traumatice produc tulburari de atatsament, iar tulburarile de atasament cresc probabilitatea de a suferi personal o experianta traumatica (consumul de heroina) sau de a le provoca altora traumatisme.

Relatia terapeutica este o modalitate prin care se poate dobandi un stil de ataament securizant. Intalnirile care se desfasoara cu regularitate, prezenta sigura a terapeutului la ora si la data stabilita, acceptarea neconditionata a clientului, creeaza un cadru de siguranta si de crestere.

Alianta terapeutica formata permite crearea unor noi reprezentari ale sinelui, ale celorlalti si ale relatiilor dintre oameni, astfel fiind posibila schimbarea tiparului de atasament.

Lucrarea de fata isi propune sa urmareasca cum abordarea terapeutica a traumelor de atasament la pacientii cu consum cronic de heroina, aflati in tratament de substitutie cu metadona, coreleaza semnificativ cu mentinerea abstinentei pe termen lung si reducerea numarului de recaderi.

cuvinte cheie: atasament, trauma, dependenta, psihoterapie


pOSTERE

POstere

24


pOSTERE

interventii psihoterapeutice in rinitele de sarcina si/sau alergice sezoniere la gravide (abstract)m.Boer, C.panzaru, l.Tilea1, V.postelnicu21 Spitalul Clinic de psihiatrie prof. Dr. Al. Obregia - Bucuresti2 Clinica MedLife - Bucuresti pana la o treime din femeile insarcinate pot prezenta in timpul sarcinii simptome datorate congestiei mucoasei nazale. Atat cauza cat si evolutia acestei congestii sunt imprevizibile deoarece, pe de o parte cauzele nu sunt pe deplin elucidate poate fi vorba de cresterea nivelului de estrogen si pe alta parte pot coexista rinita de sarcina si alergia.

Evolutia imprevizibila si posibilitatile reduse de interventie pot scadea dramatic calitatea vietii gravidei, in special daca acest disconfort apare in contextul unor antecedente de tulburari din spectrul anxietatii.In aceste conditii, se impune o colaborare stransa dintre obstetrician-ginecolog, medicul de specialitate O.R.L. si psihiatru sau psihoterapeut pentru a crea un climat de siguranta si confort psihic gravidei.

Lucrarea de fata propune abordarea unui grup de gravide aflate in luni diferite de sarcina ce se adreseaza unui psihiatru pentru anxietate difuza cu momente de paroxism de intensitatea unui atac de panica, toate gravidele fiind si in evidenta medicului orl-ist pentru rinita de diverse etiologii.

Abordarea de tip psihoeducatie, interventii scurte de tip cognitiv-comportamental au reusit sa reduca nivelul de stres asociat dificultatilor de respiratie si sa creasca calitatea vietii fara a necesita interventie psihofarmacologica.

Astfel, abordarea unei probleme relativ simple dar cu potential major de disconfort si de declansare a mecanismelor anxiogene din perspectiva multidisciplinara, a condus la o buna evolutie a sarcinii si la o diminuare a complicatiilor obstetricale.

cuvinte cheie: rinita de sarcina, rinita alergica, anxietate, psihoterapie.

25


pOSTERE

suicidul si dependenta de etanolIoana Gianina Ciulcu 1, Georgiana madalina Sirbu 2, elena Alina Nica 21 Medic specialist psihiatrie Clinica AIS, Bucuresti2 Medic specialist psihiatrie, Spitalul Clinic prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti Alcoolul este substanta adictiva cu cea mai mare raspandire. Fiind o substanta cu efect sedativ si disponibilitate larga este frecvent folosit in scopul combaterii depresiei, anxietatii, insomniei. Dependenta de etanol duce in timp la apartia unor afectiuni organice grave, dar si la aparitia unor tulburari psihice ca: tulburari anxioase, depresive, psihotice, amnestice.

Studiile demonstreaza ca in randul pacientilor cu dependenta la etanol exista o rata crescuta a tentativelor suicidare , precum si a suicidului realizat. Suicidul apare de obicei intr-un stadiu avansat al afectiunii si este asociat unor factori de risc. Cresterea ratei suicidului in randul consumatorilor cronici de etanol ar putea fi explicata prin implicarea serotoninei care mediaza comportamentul agresiv-impulsiv al alcoolicilor.

Factorii de risc sunt reprezentati de comorbiditati psihice (depresie si anxietate), care trebuiesc diagnosticate si tratate cat mai precoce deoarece inrautatesc si calitatea vietii pacientilor si pot apare in perioade stresante de viata (divort, decesul unei persoane dragi, pierderea locului de munca, etc).

Relatia dintre alcoolisim si suicid este stransa. Exista mai multe elemente ce contribuie : Dependenta de alcool duce la un declin social, divort, pierderea de locului de munca, izolarea sociala toate acestea ducand la cresterea ratei suicidului in randul consumatorilor cronici de etanol; Dependenta de alcool duce la pierderea respectului de sine si prin urmare la depresie, iar aceste schimbari psihice predispun la suicid; Intoxicatia etanolica prin descarcarea de serotonina duce la cresterea impulsivitatii si implicit la cresterea comportamentului auto-agresiv.

pesoanele dependente de etanol care au asocitata o tulburare depresiva au un risc suicidar de 10-15%, iar dupa unele studii rata suicidului in randul consumatorilor cronici ar fi de 7,9%.

Suicidul care din punct de vedere psihopatologic reprezinta o reactie comportamentala de tip antisocial si are o rata crescuta in randul consumatorilor cronici de etanol.

Exista numeroase studii clinice si epidemiologice care demonstreaza ca principalele comorbiditati psihiatrice ale alcoolismului sunt depresia si anxietate. persistenta unei tulburari depresive la un pacient cu dependenta la etanol, in timp duce la scaderea calitatii vietii si la cresterea riscului de suicid.Dependenta de etanol este actualmente o problema de sanatate publica, atat prin consecintele nefaste pe care le are asupra functionarii socio-profesionale a individului, cat si prin afectarea somato-psihica care apare dupa un consum indelungat.

26


pOSTERE

complianta la tratamentul pe termen lung si diversitatea trasaturilor de personalitate si de comportamentstudiu adresat populatiei cu risc vitalDr. Alexandru ScafaSpitalul Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti Alcoolul este substanta adictiva cu cea mai mare raspandire. Fiind o substanta cu efect sedativ si disponibilitate larga este frecvent folosit in scopul combaterii depresiei, anxietatii, insomniei. Dependenta de etanol duce in timp la apartia unor afectiuni organice grave, dar si la aparitia unor tulburari psihice ca: tulburari anxioase, depresive, psihotice, amnestice.

Studiile demonstreaza ca in randul pacientilor cu dependenta la etanol exista o rata crescuta a tentativelor suicidare , precum si a suicidului realizat. Suicidul apare de obicei intr-un stadiu avansat al afectiunii si este asociat unor factori de risc. Cresterea ratei suicidului in randul consumatorilor cronici de etanol ar putea fi explicata prin implicarea serotoninei care mediaza comportamentul agresiv-impulsiv al alcoolicilor.

Factorii de risc sunt reprezentati de comorbiditati psihice (depresie si anxietate), care trebuiesc diagnosticate si tratate cat mai precoce deoarece inrautatesc si calitatea vietii pacientilor si pot apare in perioade stresante de viata (divort, decesul unei persoane dragi, pierderea locului de munca, etc).

Relatia dintre alcoolisim si suicid este stransa. Exista mai multe elemente ce contribuie : Dependenta de alcool duce la un declin social, divort, pierderea de locului de munca, izolarea sociala toate acestea ducand la cresterea ratei suicidului in randul consumatorilor cronici de etanol; Dependenta de alcool duce la pierderea respectului de sine si prin urmare la depresie, iar aceste schimbari psihice predispun la suicid; Intoxicatia etanolica prin descarcarea de serotonina duce la cresterea impulsivitatii si implicit la cresterea comportamentului auto-agresiv.

pesoanele dependente de etanol care au asocitata o tulburare depresiva au un risc suicidar de 10-15%, iar dupa unele studii rata suicidului in randul consumatorilor cronici ar fi de 7,9%.

Suicidul care din punct de vedere psihopatologic reprezinta o reactie comportamentala de tip antisocial si are o rata crescuta in randul consumatorilor cronici de etanol.

Exista numeroase studii clinice si epidemiologice care demonstreaza ca principalele comorbiditati psihiatrice ale alcoolismului sunt depresia si anxietate. persistenta unei tulburari depresive la un pacient cu dependenta la etanol, in timp duce la scaderea calitatii vietii si la cresterea riscului de suicid.Dependenta de etanol este actualmente o problema de sanatate publica, atat prin consecintele nefaste pe care le are asupra functionarii socio-profesionale a individului, cat si prin afectarea somato-psihica care apare dupa un consum indelungat.

Organizator eveniment s.c. b&i tiMes traVel iMPeX s.r.l.

Tel: 021 222 8803; fax: 021 222 7208 email: [email protected]

Persoana de contact: Maria Bera - 0722 726 633; 0744 322 013. www.timestravel.ro

sponsori

sponsor de argint

sponsor de platina

sponsor de aur

parteneri media

ADICTIA 2014 - Lucrari Stiintifice Si Postere

Documents

Transcript of ADICTIA 2014 - Lucrari Stiintifice Si Postere