PAGINA 15

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 832

23 iunie 2016 16 pagini * 1,00 leu

TERMO HALÂNGA AR PUTEA FI VARIANTADE REZERVÃ A ÎNCÃLZIRII ORAªULUI

Dupã o perioadã tulbure, în sfârºit o veste bunã pentru severineni! Lichidatorul judiciar desemnat la RAAN, avocatul Remus Borza, a fost deacord ca Termocentrala Halânga sã asigure cãldura în iarna 2016 - 2017, în cazul în care investiþia la noua centralã pe gaz a Severinului nuva fi finalizatã. Propunerea a fost prezentatã ºi lui Marius Screciu, primarul ales al municipiului Drobeta Turnu Severin. citiþi în pag. 3

O fuziune de tip AbsurdistanTocmai din aceastãcauzã, o parte din

parlamentarii UNPR setem cã de fapt, atât

PNL, cât ºi PSDîncearcã sã-i ducã cu

zãharelul pânã întoamnã ºi sã-i lase baltã

în prag de campaniepentru parlamentare.

Oricum ar fi, samânþaîndoielii în proprii lideri

care se ocupã cu acestenegocieri paralele a fost

plantatã. Tot mai mulþideputaþi ºi senatori UNPR se gândesc sã-ºi negocieze singuri un loc pe listele marilorpartide. Pericolul este conºtientizat de conducerea UNPR: din aceastã cauzã Steriua încercat sã liniºteascã spiritele încinse printre colegii sãi, promiþând deputaþilor ºi

senatorilor progresiºti cã va obþine mai mult decât cele 20 de locuri eligibilepreconizate în prima instanþã.pag. 2

CITIÞI ÎN PAGINA 8

Facturile care daufiori românilor

Pandurii, în continuarelamentabili la „baraj”

social - politicOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Nici nu s-a uscat bine tuºulºtampilelor pe buletinele de vot cã auºi început miºcãrile politice pentrutoamna ce va sã vie. Pe fonduldezamãgirilor fotbalistice legate deEuro, cu gândul la concedii ºi plajã,politicienii noºtri vor sã mai aranjezece se mai poate aranja pânã laalegerile parlamentare, a cãrormizã e una uriaºã. Primii care au luat startul în aceastãmicã aventurã preelectoralã suntliberalii. Liderii PNl au aruncat dejape piaþã ideea unei posibile fuziunicu UNPR. Un UNPR fãrã Oprea ºi fãrãindivizi cu probleme în justiþie, ºi-ar

O fuziune de tip Absurdistandori PNL. Chestiunea a picat dinsenin, fãrã nici un avertisment. Abiace ieºise UNPR din alegerile locale,într-o combinaþie de succes cu PSD.La nivelul forurilor locale combinaþiaaceasta e încã în vigoare, produceviceprimari, preºedinþi ºivicepreºedinþi de consilii judeþene.Era foarte puþin probabil sã segândeascã cineva la o asemeneamutare într-un timp atât de scurt, deaceea un asemenea proiect pare ungest bruscat, grãbit ºi fãrã un sensprea clar. De aceea îmi explic ºiconsternarea unor comentatoripolitici: „ªtirea fuziunii PNL-UNPR alovit ca un trãznet. Ce scop are aceastãfuziune, acum cu câteva luni înaintede alegeri? Poate mãrirea grupuluiparlamentar ºi constituirea uneimajoritãþi parlamentare. Pare singurulcalcul care ar avea cât de cât o raþiuneîn spate. Altfel, fuziunea aceasta esteo miºcare politicã extrem de proastã.Sã te lipeºti acum de un brand careare un bagaj negativ extrem de mareînseamnã nebunie sau prostie purã.”

(C.L.) Nebunie sau prostie purã.Prostie purã sau… nebunie purã. Într-o bunã zi o sã îi auzim peliberali cã se gândesc la o fuziunecu… PSD, de ce nu? Alina Gorghiupare din ce în ce mai mult un personajdin Lewis Caroll, alunecând printr-ovizuinã de iepure ºi aterizând într-olume imaginarã, fantastã. Nici mãcarfuziunea prin absorbie cu PDL nu edefinitivatã, ºi rezultatele negative aleacestui proiect intern forþat s-au vãzutla locale. Cum sã te gândeºti deja launa taman cu UNPR? ªi ce reprezintãUNPR? Pe cine reprezintã UNPR, casã merite sã te agiþi atâta? Dar liberaliipar deja „experþi” în combinaþiinefericite, cu partide cu un bagajnegativ de imagine – PDL e cel maibun exemplu, partid pe care liberaliil-au „salvat” politic, nereuºind înschimb sã se salveze singuri dintr-un marasm tot mai accentuat. Da, sigur, PNL vrea sã-l dea jospe Cioloº ºi are nevoie de sprijinparlamentar, ºi atunci orice unperiste bun. Guvernul Cioloº nu a marºat

aºa cum se aºteptau libreralii, ºi arfi de înþeles dorinþa lor de a-i trimiteacasã pe tehnocraþi. Dar totuºi e camtârziu ºi pentru o astfel de manevrã.„Instaurarea unui guvern liberalînseamnã acces la bani, la funcþii,apropierea unor primari care potaduce voturi, în concluzie-acces laresurse. Desigur, acest lucru nu vaînsemna cã liberalii nu vor aveacosturi mari de imagine dacã vorîncerca acest lucru. Îl vor victimizape Cioloº, vor fi acuzaþi de jocuripoliticianiste, ºi nu în ultimul rând,asocierea cu UNPR va arunca o patãde imagine ºi peste viitorulguvern.”(C.L.) ªi aºa, fãrã dãrâmarede govern cioloºan, liberalii auprobleme de imagine serioase, peidea fuzionãrii cu un partid mic ºioportunist, notoriu prin jocurilefãrcute alãturi de PSD, adversarulnumãrul unu al liberalilor. ªefimealiberalã nu doar cã e totalmenteneinspiratã la acest moment, dar eºi în mod evident antiidentitarã înraport cu istoria PNL. Blaga ºiGorghiu îngroapã PNL, lopatã culopatã, pânã ce nu va mai rãmânenimic din acest partid. În loc sã vinãcu ideea fuzionãrii pe dreapta, PNLse uitã dupã cai verzi pe pereþi.UNPR fãrã Oprea nu existã. Oprea eUNPR, aºa cã fuzionând cu UNPR,liberalii fuzioneazã cu GabrielOprea, cel puþin la nivel simbolic.Canicula deja face victime.

În perioada 24 mai – 20iunie 2016 România a fost afectatãde mai multe fronturi atmosferice,

Gestionarea situaþiilor de urgenþãconcretizate prin cãderi masive deprecipitaþii sub formã de ploitorenþiale însoþite de descãrcãrielectrice, vijelie ºi cãderi degrindinã. În urma fenomenelormeteorologice periculoase de oamploare ºi duratã deosebitã au fostafectate mai multe judeþe, mii deoameni având de suferit fiindu-leinundate gospodãriile, iar cãilede acces blocate. În judeþul Mehedinþi nu s-auînregistrat cazuri deosebit degrave, având doar o unitateadministrativ-teritorialã afectatãcu 8 curþi/grãdini inundate.

“Având în vedere fenomeneleatmosferice deosebit depericuloase înregistrate în ultimaperioadã pe teritoriul þarii noastreºi dezastrele provocate de acestea,s-a dispus convocarea comitetelorjudeþene ºi locale pentru situaþii deurgenþã în vederea punerii înaplicare a planurilor de acþiuniîn zonele afectate de inundaþii.Menþionez cã, din fericire, înjudeþul nostru nu s-au înregistratcazuri deosebit de grave.” ne-a dec larat subprefectu ljudeþului Mehedinþi, domnulAndrei Stãniºoarã.

Duminicã, 26.06.2016, în garnizoana DrobetaTurnu Severin, se va desfãºura o ceremonie militarãcu începere de la orele 10.00, în Zona centralã dinfaþa Prefecturii (Piaþa Drapelului), cu prilejulsãrbãtoririi “Zilei drapelului naþional”. La activitate, alãturi de veteranii de rãzboi, militari,poliþiºti ºi reprezentanþi ai administraþiei publice

COMUNICAT DE PRESÃ

CU PRILEJUL SÃRBÃTORII ZILEI DRAPELULUI NAÞIONALlocale, sunt invitaþi sã participe cadrele militare înrezervã ºi retragere, reprezentanþii organizaþiilorsociale ºi culturale, cetãþeni ºi elevi ai municipiuluiDrobeta Turnu Severin. OFIÞER DE INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE, Locotenent colonel Cristian CIONTU

actualitateOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016 pag. 3

Joi, 16 iunie, a avut locºedinþa de lucru a Comisiei deDialog Social, la sediul InstituþieiPrefectului judeþului Mehedinþi. La primul punct pe ordinea de zi,Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºiInspecþie Socialã Mehedinþi(AJPIS) ar fi trebuit sã prezinte un

Remus Borza a anticipatnecesitatea muncipalitãþii în ceea cepriveºte o variantã de rezervã pentruasigurarea agentului termic cãtreseverineni. Odatã ce a fost numit ca ºilichidator judiciar, Borza a analizatposibilitatea menþinerii provizorii înfuncþiune a Termocentralei de laHalânga ca ºi varinatã de rezervãpentru asigurarea agentului termic înaceastã iarnã cãtre populaþiaSeverinului. Propunerea a fostprezentatã ºi primarului ales alSeverinuluui, Marius Screciu, dar ºiprefectului de Mehedinþi, CristinelPavel, cu ocazia unei întâlniri ce s-adesfãºurat la sediul RAAN DROBETA. Astfel, Termocentrala de la Halângaar putea rãmâne ºi în iarna 2016-2017

TERMOCENTRALA HALÂNGA AR PUTEA FIVARIANTA DE REZERVÃ A ÎNCÃLZIRII ORAªULUI

DUPÃ O PERIOADÃ TULBURE, ÎN SFÂRªIT OVESTE BUNÃ PENTRU SEVERINENI!

LICHIDATORUL JUDICIAR DESEMNAT LA RAAN,AVOCATUL REMUS BORZA, A FOST DE ACORD CA

TERMOCENTRALA HALÂNGA SÃ ASIGURECÃLDURA ÎN IARNA 2016-2017, ÎN CAZUL ÎN CARE

INVESTIIA LA NOUA CENTRALÃ PE GAZ ASEVERINULUI NU VA FI FINALIZATÃ.

varianta de rezervã învederea asigurãriiagentului termic cãtrel o c u i t o r i imunicipiului Drobeta Turnu Severin.Activitatea termocentralei a fost opritãde mai bine de o lunã, timp în careseverinenii nu au mai beneficiat deagent termic. Cum RAAN a intrat înfaliment, menþinerea capacitãþii deproducþie a Termocentralei de laHalânga, este un punct prioritar peagenda lui Remus Borza, licihidatorulRAAN. Propunerea este agreatã ºi dereprezentanþii muncipalitãþii care nurenunþã însã la urgentarea lucrãrilor lanoul modul termic al Severinului.Varianta ca oraºul sã aibã însã o soluþiede rezervã este însã prioritarã

DRUMURILE DE ACUM ÎNAINTEVOR FI ªI CÃTRE BUCUREªTI ªISEIMPUNE IMPLICAREA TUTUROR

PARLAMENTARILOR CAREREPREZINTÃ MEHEDINÞIUL,INDIFERENT DE CULOAREA

POLITICÃ. “Este un lucru important, un lucrucare ne permite nouã camunicipalitate, sã avem o anumitesiguranþã. Îi mulþumesc personaldomnului Borza, în numeleseverinenilor care aºteptau un astfelde rãspuns. Continuãm cu firma“ALFA GROUND” investiþia

începutã. Noi sperãm ca mãcar pânãîn noiembrie sã avem siguranþã cã înanul viitor vom avea cãldurã de lafirma “ALFA GROUND”, dar atâtatimp cât avem aceastã variantã derezervã care a funcþionat ºi anultrecut, severinenii pot sã stea liniºtiþi.Drumurile de acum înainte vor fi ºicãtre Bucureºti ºi facem apel ºi cãtreparlamentarii care reprezintãMehedinþiul , indiferent de culoareapoliticã, sã se implice în rezolvareaacestei probleme”, a declaratMarius SCRECIU, primarul ales almunicipiului Drobeta Turnu Severin

ªedinþa de lucru a Comisiei de Dialog Social - lasediul Instituþiei Prefectului judeþului Mehedinþi

material cu tema „Analiza acordãriiajutorului social în anul 2016comparativ cu anul 2015". Materialul prezentat de AJPISMehedinþi a fost catalogat deprefectul judeþului Mehedinþi,Cristinel Pavel, drept unul „demântuialã”, în care au fost înºiruite

doar câteva datestatistice, fãrã oanalizã clarã amodului deacordare a acestorajutoare sociale,în condiþiile încare în anul 2016a crescut foartemult numãruldosarelor în platã. “A fost ºedinalunarã a comisieide dialog social,unde s-a discutat

la primul punct pe ordinea de zi oanalizã, care s-a vrut a fi unacomparativã, a ajutoarelor socialeacordate în anul 2015 în comparaþiecu anul 2016. Din pãcate,reprezentanþii Agenþiei Judeþene dePlãi ºi Asistenþã Socialã Mehedinþinu au prezentat o situaþie clarã. Am

constatat cã au apãrut brusc, înultimele douã-trei luni, foarte multedosare la unitãþile administrativ-teritoriale din judeþ, dosare careridicã numãrul de asistaþi sociali înjudeþul nostru. Le-am trasat oinstrucþiune în acest sens, de areface acest material ºi de a puneluna viitoare în faþa comisiei dedialog social situaþia exactã, pentrua vedea modul cum a evoluatnumãrul persoanelor asistate socialîn fiecare localitate din judeþulnostru”, a declarat prefectulCristinel Pavel. Sunt diferenþe flagrante întrelocalitãþi, raportat la numãrul delocuitori, care ridicã serioasesemne de întrebare privindcorectitudinea modului în care seîntocmesc dosarele pentru plataajutoarelor sociale.

Continuare în pag. 4

actualitateOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016pag. 4

Ediþia a 6-a a Festivalului“Blue week Danube Festival” începeîn 25 iunie ºi dureazã pânã în 2 iulie. În acea zonã a Dunãrii unde

Români Sîrbi ºi Bulgari sunt maiaproape unii de alþi decât faþã depropriile guverne, sãrbãtorilefluviului ne strâng împreunã. Scopul Blue Week este de a afirmaDunãrea ca un liant. Apa care vinedin inima Europei este “drum fãrãpulbere” între comunitãþile din zonã. În Ruse, care este mult mai aproapede când avem pod la Calafat, sesãrbãtoreºte una din pasiunilecomune zonei: vinul. Kladovogazduieºte evenimente legate desporturile nautice ºi Drobeta TurnuSeverin sãrbãtoreºte turismulecologic pe bicicletã. Clubul Cyclomaniacs inaugureazã

“Blue week DanubeFestival”

primele trasee omologate în reþeauaeuropeanã a drumurilor pentru bicicleteEurovelo în Serbia ºi Mehedinþi.Traseele care leagã Serbia de România

au fost trasate cu ajutorulEuropean Cyclists’Federation (ECF) Acþiunile de prospectare,cartare ºi ecologizare s-au încheiat ºi se apropietimpul sãrbãtorii. Sunteþi invitaþi îndimineaþa de 2 iulieîn Kladovo ºi DrobetaTurnu Severin la City

Ride ºi Bicycle Party, dupãamiazã, la Baloteºti. Petrecere tipic balcanicã, toatãlumea este prietenã cu toatã lumea,surpize ºi spectacol garantat. Sprijinul internaþional pentruaceste sãrbãtori este adus de“German Cooperation” DeutcheZuzamenarbeit împreunã cu DanubeCompetence Center. Pe lângãCyclomaniaci au colaborat AsociaiaBiciklisticko Derdap ºi Centrul deturism Kladovo. Nu rataþi valul prieteniei BlueWeek.A consemnat pentru Cyclomaniacs,

Gheorghe Lungu

Sãptãmâna trecutã, lapavilionul expoziþional din cadrulCetaþii Medievale a Severinului, într-un loc încãrcat de istorie, Nicolae

“ÎN COLÞII FIAREI”- de Nicolae Ianãºi

Ianãºi a ales sã îºi lanseze volumulmemorialistic al sãu “În colþii fiarei”,o carte document în care autorulrelateazã fapte trãite, înspãimântãtoare

Vã informãm cã în perioada 27 iunie - 05 iulie 2016 se desfãºoarãEvaluarea Naþionalã pentru absolvenþii clasei a VIII-a,conformcalendarului urmãtor:- 27 iunie 2016 - proba scrisã Limba ºi literatura românã;- 28 iunie 2016 - proba scrisã Limba ºi literatura maternã;- 29 iunie 2016 - proba scrisã la Matematicã;- 01 iulie 2016 - afiºarea rezultatelor;- O1 iulie 2016 - depunerea contestaþiilor (orele 16.00 - 20.00);- 05 iulie 2016 - afiºarea rezultatelor finale dupã contestaþii. În judeþul Mehedinþi s-au înscris în vederea susþinerii probelor un numãrde 2010 elevi, repartizaþi într-un numãr de 73 de centre de examen. Evaluarea lucrãrilor scrise va fi realizatã în 2 centre zonale de evaluare,respectiv ªcoala Gimnazialã “Theodor Costescu” Drobeta Turnu Severinºi Colegiul Tehnic “Decebal” Drobeta Turnu Severin. Conform Metodologiei de organizare ºi desfãºurare a Evaluãrii naþionalepentru elevii clasei a VIII-a, reprezentanþii presei au acces în centrele deexamen numai cu avizul preºedintelui comisiei ºi însoþiþi de un membrual comisiei, exclusiv înainte de începerea sau dupã încheierea probelor. Pentru realizarea materialelor specifice presei (înregistrãri/fotografii/preluãri de imagine) este necesar acceptul persoanelor care apar înmaterialele respective. Biroul de presã al IªJ Mehedinþi

prin cruzimea lor, care sunt greu deînþeles pentru generaþiile care n-autrãit acele vremuri. Nicolae Ianãºi faceparte din generaþiile de tineri aruncaþiîn flãcãrile iadului comunist fãrã vinãsau, cel mult, pentru vina cã a încercatapãrarea unui crez. “ÎN COLÞIIFIAREI” este poveste atroce a uneivictime a comunismului: tânãrul de25 de ani Nicolae Ianãºi, inginer peun ºantier timiºorean, este prins în

maleficul concentraþionar românescîn care, timp de ºase ani, a trecut prinsituaþii dramatice, acolo vãzând, fãrãnici-o exagerare, moartea cu ochii...“De fapt, cele relatate sunt parte aistoriei adevãrate a neamuluiromânesc în vremea fiarei roºii, acãrei prezenþã a marcat sufete, asfârtecat destine”, spune în prefaþacãrþii scriitorul Dumitru Andreca.

Daniel Velescu

Evaluarea Naþionalã pentruabsolvenþii clasei a VIII-a

ªedinþa de lucru a...De exemplu, dacã în Drobeta TurnuSeverin sunt în platã 254 dedosare, aproape acelaºi numãr dedosare ºi chiar mai mare seregãsesc ºi în comunele Corcova(239), ªimian (240), Jiana (273),Gruia (264), ºa.. Prefectul judeþului Mehedinþi amai precizat cã în perioadaurmãtoare Instituþia PrefectuluiJudeþului Mehedinþi va monitorizacu mare atenþie modul în care s-auacordat aceste ajutoare sociale, ocomisiei mixtã urmând sã facãverificãri riguroase la toate unitãþileadministrativ-teritoriale din judeþulMehedinþi. În context, directorul executiv al

Agenþiei Judeþene pentru OcupareaForþei de Muncã Mehedinþi, IoanSuru, a subliniat faptul cã în multesituaþii s-a întâmplat ca beneficiariiacestor ajutoare sociale sã refuzeun loc de muncã, atunci când auexistat iniþiative ale unor agenþieconomici de a deschide puncte delucru în mediul rural. „S-au învãþatsã stea ºi sã primeascã acesteajutoare. Suntem un judeþ deasistaþi sociali”, a declaratdirectorul AJOFM Mehedinþi. În luna iunie, la AJPIS Mehedinþifigureazã un numãr de 7279 debeneficiari de ajutor social pentrucare s-a plãtit suma de 1.902.333lei.

urmare din pag. 3

Cancelaria PrefectuluiJudeþului Mehedinþi

actualitateOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016 pag. 5

În perioada 01.03.2016 -24.06.2016 s-a derulat ProiectulMese Calde pentru copiii defavorizaþiiniþiat de Crucea Roºie – FilialaDrobeta Turnu Severin pentru eleviiªcolii Gimnaziale Jidoºtiþa. Acest proiect a venit în ajutorulelevilor proveniþi din familii cuvenituri reduse, aceºtia bucurându-se în fiecare zi de o masã caldã într-un spaþiu special amenajat. Toþi elevii de la clasa pregãtitoareºi pânã la clasa a VIII-A aubeneficiat de o masã caldã, iar laservire au ajutat voluntari ai CruciiRoºii Filiala Mehedinþi. Produsele

Elevii ªcolii Gimnaziale Jidoºtiþabeneficiazã de proiectul “MeseCalde pentru copiii defavorizaþi”

iniþiat de Crucea Roºie

livrate reprezintã meniul prânz cutrei feluri, ambalate în recipientespecifice de unicã folosinþã, îngramaj de: felul I – ciorbã 350gr.; felul II – 250 gr.; desert – 80gr. ºi pâine. Educaþia copiilor trebuie sã fie oprioritate naþionalã ºi vom încercaprin proiecte ºi alte programe sãvenim în sprijinul elevilor noºtri. Mulþumim pe aceastã cale, înnumele cadrelor didactice ºielevilor unitãþii de învãþãmânt,tuturor celor care s-au implicat înderularea acestui proiect.Director, Prof. Dîrpeº Iulian Doruþ

Voluntarii Filialei de CruceRoºie Mehedinþi, însoþiþi dereprezentanþi ai Inspectoratului deJandarmi Judeþean Mehedinþi,Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã Drobeta al JudeþuluiMehedinþi ºi Inspectoratul Teritorial alPoliþiei de Frontierã Mehedinþi s-aureîntors în data de 16 iunie 2016 în

localitatea Oprãneºti la localnicii careau rãmas izolaþi în urma alunecãrilorde teren care au avut loc în cursul luniimai, pentru a le face Sãrbãtoarea deRusalii un pic mai frumoasã, oferindu-le alimente, dulciuri ºi jucãrii... Alimentele donate au fostcumpãrate din banii oferiþi de

Crucea Roºie Mehedinþi le-a fãcutSãrbãtoarea de Rusalii un pic maifrumoasã locuitorilor din Oprãneºti

Crucea Roºie Românã, dulciurileoferite atât de Crucea Roºie, cât ºide oamenii frumoºi ºi cu suflet mare,cãrora le pasã de cei aflaþi în impas,iar jucãriile de voluntarele filialei. Partenerii din M.A.I. au rãspuns,ca întotdeauna cu promptitudinesolicitãrii noastre ºi au asigurattransportul ºi distribuþia acestora

cãtre beneficiari. Cu aceastã ocazie, lemulþumim cã suntmereu alãturi depersoanele defavorizateºi facem un apel cãtrelocuitorii din judeþulnostru pentru a dona,prin intermediulproiectului Banca deAlimente, în containe-rele special amenajate

în Hipermarketurile Cora ºi Carrefour,alimente neperisabile pentrupersoanele izolate din satul Oprãneºti,comuna Husnicioara! Vã mulþumim cã vã pasã ºi cãsunteþi alãturi de noi pentru aputea alina suferinþa semenilornoºtri mai puþin fericiþi!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* De la bun început, mi-ampropus, spre deosebire de cumfãceam cu alte asemãnãtoare prilejuri,sã nu scriu absolut nimic despreCampionatul European de Fotbal2016, al cãrui turneu final sedesfãºoarã, în aceastã perioadã, înFranþa. Aþi vãzut, sper, stimaþi cititori,cã, în rubrica de sãptãmâna trecutã,nu am caligrafiat nici mãcar uncuvinþel, nici mãcar o biatã interjecþie,acolo, despre amintitul eveniment. ªipoate cã, la vremea aceea, aº mai figãsit niscaiva rezerve de cuvinteamabile sau mãcar pline de înþelegerefaþã de calitatea jocului prestat deNaþionala României, care, în„deschiderea” cu Franþa cel puþin, ne-a oferit, în ciuda înfrângerii, mãcarcâteva motive de speranþã. N-amfãcut-o nu pentru cã îmi propusesemsã nu comentez evenimentul, cipentru cã, în adâncul „forului meuinterior” zãcea neagra presimþirea catastrofei. * Iar catastrofa nu a întârziat sã vinã.(Este drept, dupã un bob zãbavã,„remiza” chinuitã cu Elveþia).Toatãsuflarea româneascã a urmãrit, desigur,meciul care ar fi trebuit sã fie pe viaþãºi pe moarte, cel cu Albania. Un mecipierdut la modul cel mai penibil. Nuatât prin prisma scorului (0-1), cât subaspectul atitudinii: faþã de determinareateribilã a albanezilor, pe care nu ºtiucât de mult i-ar fi putut avantaja victoriaîn acel meci, jucãtorii români au lãsatimpresia cã vor cu tot dinadinsul sãpiardã sau, în cel mai bun caz, cã nu-i intereseazã rezultatul. Este, subliniez,

Sictir ºi marº afarã, Burlene!nu doar impresia mea, ci ºi amajoritãþii celor care au putut urmãrimeciul. Cei mai mulþi folosesccuvântul „ruºine”, în încercarea de agãsi, totuºi niºte vinovaþi REALI pentruaceastã veritabilã catastrofã, similarã,poate, ca dimensiuni ºi ca semnificaþie,cu ceea ce se întâmplã acum cugimnastica noastrã femininã. Dar, casã stabileºti niºte vinovãþii ºi sãidentifici niºte vinovaþi REALI, estenevoie – spun un truism, desigur, -de o analizã pe cât de amplã, caextindere, pe atât de profundã ºi delipsitã de volutele quasi-inevitabile alepatimilor ºi ambiþiilor ce tensioneazãdintotdeauna acest sport. Va fi posibilaºa ceva? Eu, unul, sincer mã îndoiesc.Câtã vreme în fruntea FederaþieiRomâne de Fotbal va sta gaºca decarieriºti ºi de numãrãtori de cornerecondusã de impostorul pus peprocopsire rapidã, Burleanu ºi nu maiºtiu cum nimic („oficialii” FRF ºi-auîncasat deja bonusurile de calificarela Euro 2016, ca ºi cum ei ºi-ar fi rupt,primii, þurloaiele prin iarbã!), nimic nuse va miºca în fotbalul autothton. * Vãd cã toatã lumea, dar asbsoluttoatã lumea, a sãrit în capulselecþionerului Anghel Iordãnescu,cea mai frecventã acuzã fiind aceeacã este „omul lui Gabriel Oprea” ºicã ar fi venit la Naþionalã „pesusþinere ºi influenþã politicã”.Întrebarea ar fi cine nu a venit laNaþionalã fãrã mãcar oarece susþinerepoliticã? ªi nu acum, în zilele noastre,ci de azi, de ieri, dintotdeauna? ªiapoi, Tata Puiu ce trebuia sã facã? Sã

intre pe teren ca sã suplineascã, prinsexagenarele sale eforturi, lipsa dedeterminare ºi/sau talent afotbalagiilor selecþionaþi? El a fost unfoarte mare jucãtor ºi un antrenor cu

multe calitãþi, lucruri pentru care armerita cel puþin o atitudine decentãdin partea suporterilor Naþionalei.Altminteri, are ºi el pãcatele, greºelileºi penibilitãþile lui. Cea mai mareeroare a selecþionerului este aceea cã,în condiþiile unei arii de selecþie extremde restrânse, i-a lãsat acasã pe câþivafotbaliºti foarte dotaþi, unii dintre eicontribuind substanþial la aceastãcalificare (Budescu, Maxim, AndreiIvan ºi alþi câþiva). Ne putem chiarpermite acest costisitor lux? A douamare eroare a fost aceea de a-l þine pebancã pe singurul, poate, fotbalistromân în activitate care le mai ºtie cu...mingea, Lucian Sânmãrtean. Sã-lintroduci abia dupã pauza meciului cuAlbania, când totul era, practic, pierdutmi s-a pãrut o insultã la adresabunului simþ. Ba chiar la adresaamintitului jucãtor, în primul rând. * La noi, însã, se poartã – ºi nu deieri, de azi – un obicei, în contextulcampaniilor de calificare la marilecompetiþii fotbalistice: unii duc greulcalificãrii, alþii sar sã culeagã roadele.Vã amintiþi câte tone de dejecþii au fostaruncate în capul lui Victor Piþurcã,pentru a fi determinat sã plece de laNaþionalã? Oh, Doamne! ªi asta, încondiþiile în care, sub conducerea lui,Naþionala adusese cele maiimportante, mai... grele puncte dindeplasãrile cu Grecia ºi Finlanda, ceaveau sã se dovedeascã esenþiale în

lupta pentru calificare. Nu ºtiu dacãTata Puiu era cel desemnat sã culeagãroadele acestei munci sau imberbulºef al Federaþiei Române de Fotbal,cel pus pe carierã ºi cãpãtuialã rapidã.

Nu ºtiu, dar asta confirmã o regulã,o practicã, perpetuatã de-a lungultimpului. În 1984, Naþionala condusãatunci de Mircea Lucescu (azi, unfoarte vocal critic al selecþionerului!)s-a calificat la turneul final din Franþa,în dauna Italiei ºi Cehoslovaciei,bazându-se pe grupul masiv detitulari proveniþi de la marea echipã aUniversitãþii Craiova (Balaci, Lung,ªtefãnescu, Geolgãu, Cârþu, vãamintiþi acel 11 strãlucitor!), dar, cesã vezi, la turneul final nu a luat decâtjumãtate dintre respectivii jucãtori,doar pentru a le face loc celor trei saupatru ciumeþi de la Corvinul, echipãpe care el o antrena în campionat.Rezultatele acelei politici de selecþiesunt cunoscute. Nu foarte diferitprocedase regretatul AngeloNiculescu, la Mondialul din Mexic1970, când, dintr-o stupidã crizã deautoritarism, a refuzat sã-ititularizeze pe marele NicolaeDobrin ºi pe la fel de marele RicãRãducanu. Moravuri balcanice, decare nu ºtiu dacã ne vom dezbãravreodatã. Acum, iresponsabilul dinfruntea FRF, în loc sã-ºi prezintedemisia de onoare ºi sã plece cubonusurile de calificare pe caredeja ºi le-a atribuit, umblã sãaducã la Naþionalã un antrenorstrãin. Are balta peºte? Hai sictir,bãi Burlene! ªi, te rugãm duios,MARª AFARÃ, bãsist ordinar!

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016 pag. 7

Gabriela Dobrotã – aproape sãdevinã viceprimar al Severin

Gabriela Dobrotã a candidat pentrufuncþia de primar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin din parteaPMP Mehedinþi. A avut o campanieelectoralã impecabilã, reuºind sãconvingã o parte importantã dinelectoratul severinean sã-i acordevotul de încredere. Gabriela Dobrotãa obþinut la finele competiþieielectorale un numãr de 2609 voturi.Însã ce este mai important este faptulcã a intrat în Consiliul, iar acumnegociazã cu celelalte partide pentrua obþine funcþia de viceprimar almunicipiului Drobeta Turnu Severin,ca urmare a configuraþiei politiceexistente în legislativul local. Întretimp Gabriela Dobrotã a fost numitãºi preºedinte interimar al PMPMehedinþi, poziþie care constituieevident o mare provocare politicã,întrucât conduce un partid care arereprezentare în legislativul local, darºi perspective de a se afirma cu ºimai multã forþã în perioada urmãtoare.Gabriela Dobrotã ar fi un foarte bunviceprimar în ipoteza în care va fialeasã în aceastã funcþie, un om careare o cu totul altã viziune în ceea cepriveºte administraþia publicã localã,dar ºi experienþa necesarã astfel încâtsã punã în aplicare proiectele în carecrede. Manager cu experienþã ºi desucces, Gabriela Dobrotã pare pentrumulþi locuitori ai Severinului un ompotrivit pentru funcþia de viceprimar,mai cu seamã în situaþia economicãîn care se gãseºte oraºul în prezent.Însã, dincolo de acest aspect, este deremarcat forþa ºi încredere de care dã

Femeile de forþã din politica mehedinþeanãLa alegerile locale din acest an s-a consemnat o premierã în politica

mehedinþeanã: au existat cele mai multe femei care au candidatpentru funcþia de primar al celor douã municipii din judeþ, Drobeta

Turnu Severin ºi Orºova. Dintre acestea o prezenþã ºi o evoluþieaparte au avut-o Gabriela Dobrotã ºi Doiniþa Chircu, care au reuºit sã

câºtige un numãr însemnat de voturi.

dovadã Gabriela Dobrotã înperseverenþa de a demonstra cãSeverinul poate deveni cu adevãratun oraº prosper ºi cã are capacitateaºi experienþa de a face ceva pentruacest oraº. Admirabilã este ºideterminarea doamnei GabrielaDobrotã în a crede cã destinulmunicipiului Drobeta Turnu Severinpoate fi altul, cã existã posibilitãþi realede dezvoltare, iar locuitorii sãi potavea un loc de muncã ºi siguranþazilei de mâine. Gabriela Dobrotã poatefi un viceprimar responsabil prinabnegaþia cu care îºi susþine propriileidei ºi luptã pentru propriile proiecte.Aºa cum a reuºit în carieraprofesionalã, Gabriela Dobrotã areconvingerea cã va reuºi sã facã cevapentru Drobeta Turnu Severin. Eaposedã, într-adevãr, o uriaºã forþãinterioarã, specificã antreprenorului,care, atunci când ºi-a propus sã facãceva, îºi duce proiectul pânã la capãt,indiferent cât de greu va fi sau câteobstacole întâmpinã pe parcurs.Gabriela Dobrotã crede în ºansaSeverinului ºi luptã pentru ea înaceeaºi mãsurã în care a crezut ºi areuºit în toatã activitatea profesionalã.În aceastã determinare constã, cred,marele sãu merit. Ea poate deveni,mai ales din poziþia de viceprimar almunicipiului Drobeta TurnuSeverin, un politician important ºide forþã al judeþului Mehedinþi.

Doiniþa Chircu – rãmâne pebaricade sã lupte pentru Orºova Doiniþa Chircu a pierdut pentru cea

de-a doua oarã consectiv funcþia deprimar al municipiului Orºova, însã nu ise poate reproºa nimic din acest punctde vedere. De aceastã datã DoiniþaChircu a pierdut la o diferenþã foarte micã,de doar 67 de voturi în faþa candidatuluiPSD Orºova, Marius Stoica. A fost fãrãîndoialã o înfrângere frustrantã pentruDoiniþa Chircu, þinând seama de diferenþafoarte micã de voturi. Cu toate acestea,Doiniþa Chircu a spus cã va rãmâne sãlupte în continuare pentru orºoveni dinpostura de consilier local al municipiuluiOrºova. Doiniþa Chircu a fãcut tot ce seputea face, a adoptat o strategie electoralãcorectã, mizând pe realitãþile din oraº ºiposibilitãþile de dezvoltare economicã aacestei zone. Cu alte cuvinte a propusorºovenilor o viziune administrativãrealistã, corectã ºi necesarã. Dacãorºovenii au ales însã sã acordeîncredere altei persoane, nu i se poatereproºa nimic. Din acest punct de vedere,Domnia Sa ºi-a fãcut datoria atât faþã de

propria persoanã, ca ºi candidat, cât ºifaþã de partidul pe care îl reprezintã, eafiind preºedinte al PNL Orºova. Dincoloînsã de aceste aspecte, consider cãdoamna Doiniþa Chircu rãmâne unpolitician important ºi de perspectivã aljudeþului Mehedinþi. Cu atât mai multacum când este nevoie de o voceautenticã ºi puternicã a opoziþiei politicedin municipiul Orºova. De aceeaconsider cã Doiniþa Chircu este unpolitician necesar, de anvergurã, de carejudeþul Mehedinþi are nevoie. Implicareaºi devotamentul de care a dat dovadã înultimii ani sunt suficiente motive pentrua crede cã rolul ºi locul doamnei DoniþaChircu pe scena politicã mehedinþeanãrãmâne în continuare unul important.Pentru cã, indiferent ce poziþie publicãva deþine, ea se va implica cu aceeaºihotãrâre ºi fermitate. Chiar ºi din posturade simplu consilier local al municipiuluiOrºova am convingerea cã se va bate încontinuare pentru acest frumos oraº,implicându-se cu ºi mai multã forþã.Domana Doiniþa Chircu este, din acestpunct de putere, unul dintre puþiniipoliticieni serioºi pe care îi are judeþulMehedinþi, pentru care funcþia de ales nureprezintã un titlu de mândrie personalã,ci o mare responsabilitate publicã. Dar,totodatã, ºi unul dintre acei puþinpoliticieni care ºtiu sã-ºi asume fieiniþiativa implementãrii unui proiectbenefic pentru comunitate, fie uneºec electoral. Mircea Popescu

În urmã cu un an, la iniþiativa Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România, a fost înaintatã SenatuluiRomâniei (prin senatorul Haralambie Vochiþoiu) osolicitare, ca ziua de 28 iunie sã fie declaratã ZiuaZiaristului Român. În primul rând pentru ca breaslaziariºtilor sã se bucure de o recunoaºtere a autoritãþilorºi a opiniei publice, în general, de respectul acestorapentru profesia importantã ºi necesarã într-o societatedemocraticã, civilizatã. O profesiune responsabilã, carenecesitã deseori sacrificii nebãnuite, pânã la jertfasupremã. Ziua de 28 iunie a fost aleasã pentru a cinstimemoria celui mai mare ziarist român, MihaiEminescu, cel care la data 28 iunie 1883 a fost suprimatdin viaþa de jurnalist, dupã ce, în dimineaþa acelei zile,în gazeta Timpul, din Bucureºti, apãrea un amplu

28 iunie – posibilã Zi a Ziaristului Românarticol despre libertatea presei. Iniþiativa legislativã, discutatã în Comisia de culturã aSenatului, în urma unui discurs jenant al preºedinteluiGeorgicã S. a fost respinsã, de fapt ca ºi la nivelul Senatului.Ajungând la Camera Deputaþilor, camerã decizionalã,propunerea a fost aprobatã în unanimitate de cãtre membriiComisiei de Culturã ( preºedinte domnul Gigel ªtirbu),urmare a unor luãri de cuvânt pertinente, responsabile, faþãde menirea de parlamentar român. Cinste lor. În cursul sãptãmânii viitoare, iniþiativa legislativã,supusã votului în Plenul Camerei Deputaþilor, poatedeveni Lege, iar la 28 iunie 2016 sã fie sãrbãtoritãaceastã zi de cãtre toþi ziariºtii români, indiferentde limba pe care o vorbesc, de etnia din care facparte ºi pe care o reprezintã. UZPR

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016pag. 8

Abia scãpaþi din furcilecaudine ale celor doi Aghiuþã, boc ºimarinarul, care au tãiat salariile,pensiile ºi alocaþiile mamelor, ne„bucurãm” acum de fratele lor maimare la staturã, care îºi ironizeazãcolegii - profesori, fãrã ºase case cael, pardon, fãrã patru, cã de douã l-ascutit instanþa sã le mai poarte de grijã.Vãtaful KWI, înclinat la 100 de gradeîn faþa Washington-ului ºi Bruxelles-ului, îºi bate joc de români în acelaºistil bãsescian, în acelaºi registru caciorile vopsite în chip de papagal aleclasei politice. Aþi remarcatcomportamentul maidanezilor cîndsînt ameninþaþi cu bãþul? Încep sãschelãlãie, sã-ºi arate colþii, dar nu sedepãrteazã de ciolan. Slugãrniciadiplomaticã demonstreazã cã Iohannisa fãcut din Þarã o unitate administrativ-teritorialã sub tutela miliþiei planetare,mai pe ºleau, o colonie. Chiar ºiconaþionalii din afara graniþelor, careþopãiau de bucurie cînd Iohannis -datoritã lor! - a cîºtigat preºedinþia s-au dumirit cã loialitatea lui faþã deRomânia ºi de cetãþenii ei e absentã;au înþeles cã Iohannis trãieºte într-obuclã paralelã, unde ceasulpatriotismului, demnitãþii ºi moraleimerge în sens antiorar. El viseazã cã arezolvat toate problemele, cã au apãrutsute de spitale noi, s-au redeschis cele60 de spitale închise de Boc, cãtransportul în comun este gratuit,salariile sînt ca în U.E., s-au construitsute de ºcoli, cele existente au fostdotate cu echipamente de ultimãgeneraþie, mii de locuinþe au fost livrategratuit tinerelor familii, ºomaj nu maiexistã, sãrãcia a fost eradicatã ºi avemautostrãzi ca în palmã. Cum sã nu nedorim un preºedinte ca Iohannis ºi unpremier ca Cioloº, care poartã dupã ei

Facturile care dau fiori româniloraceleaºi feþe de tristã corupþie, unelemai schimonosite decît ale regimuluiBãsescu?! În acest caz, mi se pare cîtse poate de justificatã propunerea mea,ca parlamentarii, guvernanþii ºi toatãclasa politicã sã intre în concediuneplãtit pînã la adînci bãtrîneþi ºi sãtrãiascã din ce au agonisit cu arcanulºi corupþia, acolo unde le este locul,dupã gratii. Pe Iohannis l-aº plasa cudomiciliul forþat într-un cãtun marginaldin România, i-aº da sã creascã 4-5copii, sã trãiascã fãrã curent electric,sã umble cu cizme de cauciuc prinnoroaie, sã lucreze cu ziua prin sat latãiat lemne ºi sãpat în grãdini, pe omasã caldã ºi un basamac mic, ca sãsimtã cã viaþa românului simplu, fãrãperspective, este ca în feudalism. Saul-aº trimite la bloc, cu un venit de1.200 de lei pe lunã ºi sigur va rãmînerestanþier la întreþinere, fãrã bani demedicamente, va face foamea ºi va trãipe caietul de datorii, precum trãieºtesegmentul majoritar de cetãþeni caremuncesc cinstit.

A aprins lumînãri dinconsiderente de imagine

Cum s-ar traduce timpul scurs dinmandatul lui Iohannis? Pãi, înºelareaaºteptãrilor poporului, gafã dupã gafã,preaplecare în faþa miliþienilor strãini,vacanþe ºi concedii nesfîrºite, în duo,peste graniþã, feisbuc la micul dejun,prînz ºi cinã, toleranþã faþã de consilieriicare l-au pus în ipostaze ridicole,profund dispreþ ºi indiferenþã faþã decetãþeanul român, faþã de valorileneamului românesc (promulgareaanticonstituþionalei legi 217/2015, princare Eliade, Noica, Þuþea, Nae Ionescu,Radu Gyr, Vulcãnescu... au fost interziºiºi condamnaþi la uitare, respingereaactului de declarare a lui Avram Iancudrept erou naþional ºi cîte altele)indiferenþã faþã de Siguranþa Naþionalã,faþã de Sãnãtate ºi Învãþãmînt - toateacestea fiind vorbe ºi fapte de vitejienaþionalã care i-au adus, pas cu pas,pierderea capitalului de simpatie ºiîncredere ºi o scãdere drasticã însondaje! Iohhanis n-a venit cu soluþii laproblemele cheie ale societãþiiromâneºti, soluþiile propuse depreºedinte fiind diluate precumdezinfectanþii ucigaºi, livraþi spitalelorde Hexi Pharma ºi, iatã, mai nou, ºi de

sora ei geamãnã Hexi Farma, aaceluiaºi ingenios producãtor,mistificator ºi distribuitor, firmã de careDNA, Ministerul Sãnãtãþii ºi SEAP nuºtiau absolutamente nimic! Cum îºiridicã ochii de pe fiþuica scrisã, cumspune lucruri trãsnite, care facînconjurul lumii. În „Cazul Colectiv” numai contenea cu mesajele decondoleanþe pe feisbuc ºi în direct, cu„neþãrmuritã dragoste” amintind despre„corupþia care ucide”. Din considerentede imagine a aprins lumînãri, a mers laspitale, spunînd cã a trebuit sã moarãoameni ca sã plece guvernul Ponta!Însã, pruncii - viitorul þãrii, pruncii care- dupã toate supoziþiile! -, au murit ºis-au îmbolnãvit tot din cauza corupþiei,ºi drama pãrinþilor care ºi-au pierdutbebeluºii nu l-au miºcat deloc! Nu-i aºacã a trebuit sã moarã niºte prunci casã-ºi arate faþa adevãratã?

Cît a cheltuit Iohannis doar înprimele trei luni

În oricare altã þarã civilizatã, un ºefde stat cercetat în Justiþie ºi executatsilit ºi-ar fi dat demisia! Româniisãraci, împrumutaþi la bãnci, nu ºi-aumai putut plãti ratele din cauza tãieriisalariilor. Isãrescu s-a jucat cu valutaºi creºterea cursului de schimb, dîndliber bancherilor sã-i fraudeze cudobînzi uriaºe ºi clauze ilegale, aºaîncît, sãrmanii datornici au cãzut pemîna recuperatorilor cãmãtari! Le-aufost confiscate bunuri ºi case ºi aurãmas pe drumuri. Unii s-au sinucis!Pînã una alta, banii „încasaþi dinmeditaþii” de cãtre Iohannis, nu ceidin chiria ilegalã (ãia sînt bine puºiîn alte paradisuri), îºi vor pierde ºi eiurma. Vom afla cã nu mai are o leþcaieîn conturile personale ºi cã trãieºtedoar din meditaþii, citînd propria sadeclaraþie. Potrivit datelor publicatede Ministerul de Finanþe,Administraþia Prezidenþialã, personal,alteciunea sa, Iohannis, a fãcut ogaurã în bugetul naþional de peste 17milioane de lei, doar în primele treiluni ale anului, în timp ce peste ºasemilioane de cetãþeni îºi ducexistenþa în sãrãcie, cu mai puþinde 250 de euro pe lunã.Tehnocraþii au ignorat ºi eicorectarea erorii de salarizare care aadîncit ºi mai mult cetãþenii în sãrãcie.

Cel mai risipitor preºedinte! Potrivit „Ziua news”, în ianuarie, facturilecu cheltuielile lui Iohannis s-au ridicat,incredibil, la sume fabuloase: 2.474.427,70de lei, în februarie la 5.736.422,62 de lei,iar în martie la 8.988.995,31 de lei. Totaluleste de 17.199.845,63 de lei!!! Banii s-audus pe deplasãri interne ºi externe, salariiuriaºe, sporuri, diverse contribuþii,indemnizaþii, cheltuieli pentru utilitãþi inutilepoporului, carburant (naveta sãptãmînalãBucureºti-Sibiu ºi retur ºi convoiul demaºini din escorta oficialã au pãpat banigrei), reparaþii, chirii, prime de asigurarenon-viaþã, transferuri cãtre instituþii publice,protocol ºi reprezentare. „În prima lunã aanului, pentru deplasãrile externe s-aucheltuit 99.027,48 de lei, iar pentru celeinterne - 73.552,80 de lei. Cheltuielile deprotocol ºi reprezentare au fost de34.982,15 de lei. În februarie, deplasãrileexterne au costat 953.583,60 de lei, celeinterne - 85.128,74 de lei, iar pentruprotocol ºi reprezentare s-au cheltuit98.832,51 de lei. În martie, pentrudeplasãrile externe s-au cheltuit1.447.493,93 de lei, iar pentru deplasãrileinterne, detaºãri ºi transferuri - 85.592,74de lei. Pentru protocol ºi reprezentare s-aucheltuit 189.708,50 de lei. Klaus WernerIohannis a efectuat în primele luni ale lui2016 opt deplasãri externe: Bavaria,Munchen, Israel, Palestina, Bruxelles,Turcia, Washington. Tot pe drum, pedrum, pe drum ºi acasã, nicidecum!Bugetul Administraþiei Prezidenþialepentru acest an este de 56.309.000 delei” Cum Iohannis consumã rapidfondurile, rectificarea bugetarã (pozitivã,desigur) îi va pune alte sume uriaºe întraistã. Fiindcã socoteala e simplã: dacãîntr-un singur trimestru a cheltuit17.199.845,63 de lei, atunci, pe patrutrimestre – dacã merge doar în acest ritm– va cheltui de patru ori mai mult, adicã68.799.382,52 de lei! Ceea ce înseamnãun mezelic în plus de numai12.490.382,52 de lei! Ei, ºi? Cã doar nudau de la ei, ci din buzunarul sãrmanuluiromân! Oare cîte ºcoli ºi grãdiniþe s-arputea construi cu banii risipiþi de Iohannis,fãrã folos pentru Þarã, pe coclauri strãine?Cîte sate ºi gospodãrii, care trãiesc înîntuneric, ar putea fi electrificate? Saucîte spitale ar putea fi redotate?

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016 pag. 9

Când ai constatat cã ai ajunsîn punctul mort, ei bine este vremeasã iei o decizie în a face ceva. Înmomentul de faþã Guvernul Cioloºreprezintã punctul mort pentruRomânia. Nu merge nici în spate,nici în faþã, nici în sus, nici în jos.Nu este Guvern 3 D, nici mãcar 2 D.Este nimic. Guvernul acestareprezintã punctul mort perfectpentru România. În mod normal,arhitectul acestei guvernãri,respectiv adormitul de la Cotrocenitrebuie sã ia o decizie. Aºadar, dacãar începe sã gândeascã acum la oaltã formulã de guvernare, Iohannisar putea propune ceva în toamnã,dupã alegerile parlamentare, adicãmãcar sã fie pregãtit sã desemnezepremierul pe care i-l pregãteºteviitoarea majoritate parlamentarã,indiferent care va fi aceasta, cu PNLsau cu PSD în frunte. Multã lume s-a întrebat de ce acþioneazã aºa deîncet Iohannis ºi pare cã ar fi înreluare. Este destul de simplu: esteneamþ ºi îi place „lucrul bine fãcut”,chiar dacã dureazã mai mult. DacãIohannis ar lucra însã în Germaniaprobabil cã ar fi concediat dupã oorã. Dacã omul pune câte o gresiepe zi, apoi nu mai dã înainteangajatorul german ºi sigur îºi cautãun meºter român în loculneamuþului Iohannis. Cam aºa ar

Ce faci când ajungi în punctul mort?trebui sã procedeze ºi politicieniiºi sã abandoneze teoria lucruluibine fãcut ºi sã treacã la un altsalariat pentru Cotroceni. Deja maisunt trei ani ºi jumãtate dinmandatul actualului preºedinte ºipare o veºnicie. Cât va mai durapânã sã îl vedem pe Iohannis cumîºi face toate concediile, cumviziteazã toate cele 220 de state alelumii sau câte or mai apãrea înurmãtorii ani sau câte or mai dispãrea.

De ce acþioneazã Iohannis înreluare? Ai putea spune cã e defazatcu o sãptãmânã sau mãcar cu treizile. Ultima datã a reacþionat dupãtrei zile. Poate nu îl lasã nevasta sãstea seara la televizor ºi nu e la curentcu ziua, anul ºi data în care se aflã.Nu ºtie exact ce se mai petrece. Saupoate cã SRI îi trimite în fiecaredimineaþa fila din calendar ºi seconsiderã informat în ce zi este ºi înce an ºi îºi vede mai departe de lucrulbine fãcut. Adicã poate cã încã nus-a decis ce tapet sã punã în vila deprotocol de la Neptun. Poate vaajunge ºi la Neptun, dacã se vasãtura de Florida. Ce faci cândajungi în punctul mort, când îþi daiseama cã guvernul acesta nu maidã niciun fel de roade.? Ce faci cândajungi la concluzia cã nicipreºedintele actual nu mai dã niciunfel de roade? Iohannis este un

somnifer natural pentru toatã lumeaºi pentru viaþa României. Româniamoare încet sub Iohhani ºi nimeninu vrea sã ia act de asta. Þara esteprea ocupatã sã moarã, în loc sãpunã piciorul în prag ºi sã urle. Chiarnu mai are cine sã conducãRomânia. ªi nui-ar fi greu dacã aravea în vedere în permanenþãinteresul þãrii ºi al românilor. Adicãsã trãiascã ºi românii bine ºi sã numai fie sãracii Europei ºi ai acesteilumi. De ce are interes Iohannis sãconducã o þarã sãracã ºi plinã desclavi. Sigur cã nu o sã aºteptãm sãºi rãspundã, cã îi va lua ceva timp.Poate chiar pânã la finalulmandatului. De ce au interesulpoliticienii români sã conducã unpopor în mizerie ºi needucat ºibolnav. Sigur cã rãspunsul poate fiurmãtorul: sunt corupþi ºi pot ficumpãraþi foarte uºor cu mai mulþisau mai puþini bani. Treaba este cãsunt corupþi tot pe banii þãrii. Adicã,nu-i opresc pe cei care jefuiesc

pãdurile ºi sunt corupþi cu baniiobþinuþi din vânzarea lemnului. Estesimplu cum mita e culeasã tot dinþãriºoara româneascã. Chiar nu vreanimeni sã ridice românii din sãrãcieºi sã trãiascã ºi ei decent cu mãcaro mie de euro pe lunã? De ce sedoreºte un maidan de gunoi, în loculunei þãri prospere ºi plinã de detoate? Chiar toþi politicienii suntcorupþi ºi incapabili? Chiar ºitehnocraþii sunt incapabili, dacã decorupþie nu se pune problema,pentru cã au deja buzunarele plinede la UE. Oare politicienii de acumde la Cotroceni, mamaie de laFinanþe care vroia români cu 2 dolaripe orã, ca sã atragã investitori. Adicãtehnocrata dracului ar putea trãi cu2 dolari pe orã? Problema estecã românii ºi-au vândut dejatoatã þara ºi au ajuns acum înpunctul mort. Ce e de fãcut.România e mai slabã decât erape vremea lui Ceauºescu.

ªtefan Bãeºiu

opiniiOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016pag. 10

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Cine nu-ºi aduce aminte dincopilãrie acele atât de cunoscutemijloace de distracþie care erauleagãnele? În faþa blocului sau lângãcasã, mai simple sau mai complicate,ajutau pãrinþii sã-ºi liniºteascã þânciisau pe aceºtia sã se liniºteascãsinguri. Pentru cã leagãnul era primulobiect de sprijin pentru prunc, cãsuþalui primitoare, dar provizorie...Mamele cu înzestrare muzicalã îºialintau odorul din leagãn cu cântecedulci, care au muþit. N-am idee dacãtinerele emancipate de azi, tehnicizatecu tabletã ºi i-phone, mai au pornireade a-ºi arãta afecþiunea cântând atâtde simplu ºi de omeneºte „Nani,nani, copilaº,/ Dormi cu mama,îngeraº...” E drept cã nici bocetul nuse mai aude, omul contemporan ediscret în sentimente, se þine bine,face faþã etc. Leagãnul, pe care mamele îlpurtau la ºold, tinde sã fie ºi elînlocuit: hamuri, saci, chiar ºi coºurispeciale. Purtat la ºold înpermanenþã, leagãnul crea o unitateîntre mamã ºi puiul ei, deveneaorganic, ca o excrescenþã. O literaturãatentã a regimului trecut a reþinutideea ºi i-a dat iz propagandistic:„Patria e primul nostru leagãn/Drumul pânã-n prag ºi înapoi”. Aºaîncepea o poezie pusã în frunteaunui manual ºcolar de-atunci. Purtatîn mânã, obiectul pentru bebeluºseamãnã cu un coº de la market, pecare o mãmicã nervoasã l-ar putealesne uita la raft când iese rapid dintr-un magazin cam scump de pantofi...

Balansoarul S-a vãzut cã unii copii dinstabilimentele pentru ceiabandonaþi, lipsiþi de atenþiamaternã, recurg la soluþia de a selegãna singuri, ceea ce e foarte trist.Ei îºi „confecþioneazã” imaginar omamã care sã le asigure aceaafecþiune pe care strãinii, oricât debine intenþionaþi, nu le-o pot oferi. Din lemn sau din metal, dupã caz,leagãnul ca obiect de joacã, arenume felurite, unele pitoreºti, dar pecale de a dispãrea încetul cu încetul.Chiar ºi expresia „a se da huþa” arezilele numãrate. La mine acasã, înzona deluroasã a Mehedinþiului,legãnului i se spune dulce „legãnuº”sau „þuþuluº”. Existã chiar termenul„þuþulaicã”, întâlnit foarte rar, pentrucã se referã la ceva mare, serios. Totmai puþin este utilizat cuvântul„scrânciob”, deºi sonoritatea sa esteuna deosebit de plãcutã. Ceva mare, serios, este un „vârtej”,obiect de joacã pentru rotire ºi plutire,confecþionat în zonele cu lemn mult,din gorun, sub forma unuiT, un ax peal cãrui capãt este aºezatã o barãmobilã. Aceasta este în poziþie staticãparalelã cu pãmântul ºi se roteºte ca oelice, ceea ce creeazã celor încãlecaþipe ea senzaþia foarte plãcutã de vertij,ameþeala zborului, visul înalt al omului. În Banat ºi Ardeal, este întâlnit pelângã „leagãn” termenul „hintã”,bizar pentru copiii români, pentru cãnu are o familie lexicalã uºor derecunoscut. Ceea ce nu înseamnãcã, expresiv fiind, n-a intrat înfolclorul lor: „Caut hinta sã te hint/ªi minciuna sã te mint.” Locurile de joacã pentru copii,absolut necesare, au fost identificateprin aºezãrile þãriºoarei drept minede aur pentru unii „întreprinzãtori”.Tobogane, balansoare, scãri decãþãrare, toate astea au fostconfecþionate la preþuri de te apucãameþeala, fãrã sã mai fie nevoie sãle foloseºti. Unii edili s-au lãudatgrozav cu aceste realizãri, deºi toatãlumea ºtie cã ele nu sunt altcevadecât metode la vedere de „sifonare”a banului public. Cei iremediabilblazaþi pot spune cã mãcar rãmâneceva bun pentru prichindei. Apariþia în România a

hipermarketurilor cu profilgospodãresc a stârnit groaza micilorprãvãlii plasate mai ales la ieºiriledin oraºe. S-a construit ºi seconstruieºte încã teribil ºi nevoia demateriale e foarte mare. Ceea ce mi-a atras la un moment dat atenþia afost oferta de anexe care nu mai þinde necesitate, ci exprimã altceva.Este vorba despre cuptoarele degrãdinã pentru grãtare, a foiºoarelorºi balansoarelor, cu preþuri zdravene.O casã are, adicã, nevoie ºi dealtceva, nu numai de pereþi pentruadãpostire. Pentru acestea se cerespaþiu ºi libertate. ªi încã ceva. Timpliber. Mult timp liber. Cu câþiva ani în urmã am avutocazia sã vãd pe un perete unCalendar creºtin catolic. ªtiam preabine cum aratã Calendarul creºtinortodox, pentru cã crescusem cu elîn casã. Acolo erau însemnate dateimportante, cum ar fi cele în carevacile au luat viþel ºi trebuiausocotite atent lunile de gestaþie.Expresia folositã într-o asemeneaîmprejurare, când ne pregãteam deevenimentul apariþiei unui viþel, era„avem o vacã depusã, gata sã fete.” Eram obiºnuit sã vãd în calendarmulte cruci roºii, însemnând totatâtea sãrbãtori ºi zile nelucrãtoare,la care se mai adãugau ºi crucilenegre, de care trebuia sã þinemseamã. Ei, bine, la catolici nu era aºa.

Ici-colo câte o cruce roºie, iar luniîntregi n-aveau peste sãptãmânãnicio zi nelucrãtoare. Mai adaug cãla mine în sat existã încã numeroasesãrbãtori bãbeºti, respectate,evident, prin ... repaus (Mâtcãlãul,Soborâtul, Circovii etc). Grija astaexcesivã pentru „a nu te pune rãu”cu divinitatea are, la cele douãcredinþe interpretãri diferite. Noi,ortodocºii, grijulii, o þinem dintr-osãrbãtoare în alta ºi cu cruce roºieºi fãrã. Chiar dacã fânul e pe jos,în câmp ºi porumbul neprãºit.ªi ne mirãm grozav de ce nusuntem „pricopsiþi”. Imediat dupã ’89 au avut locdiscuþii despre cum sã fim ºi noiprecum cei din Occident, sã avem,adicã, democraþie. Iar una dintreprimele mãsuri a fost ... sã numuncim. Sã avem ºi noi „week-end”, adicã sã nu se mai ducã omulla serviciu sâmbãta, pentru cã învechiul regim se dusese ºi duminicaºi era oripilat. Grupul „Divertis”, demare succes atunci, propusese chiar”sãptãmâna de odihnã generalizatã”. Iatã de ce mã mirã ºi nu mã mirãprezenþa, prin curþile unorgospodãrii mai înstãrite de la þarãprezenþa balansoarului, care este cutotul altceva decât un leagãn pentrucopii fãcut din lanþ sau funie pe ocreangã. Aratã cã acolo existã timpliber sau cã mãcar ar fi nevoie de el.

În perioada 19-26 iunie anulcurent, tânãra Constantin Raluca, aflatãîn plasament la asistentul maternalprofesionist Chiriþã Sorina ºi elevã înclasa a XI-a A a Colegiului Tehnic“Decebal”, participã alãturi de alþi 11elevi severineni, în urma câºtigãriiunui concurs de dezbateri pe temadiscuþiilor despre democraþie, la oºcoalã de varã în Elveþia.

Copiii sunt însoþiþi de domnulConstantin ªolga, managerulproiectului “O orã pentrudemocraþie”, realizat de AsociaþiaMiºcarea pentru Acþiune ºi InitiaþivãEuropeanã, în parteneriat cu AsociaþiaRomano-Elveþianã pentru Integrare. Proiectul este co-finanþat printr-un

Eleva Constantin Raluca va participala ªcoala de varã din Elveþia

grant elveþian prin intermediulContribuþiei Elveþiene pentru UniuneaEuropeanã Extinsã ºi are ca scopcrearea de oportunitãþi pentru tineriiseverieni în vederea înþelegeriidemocraþiei participative ºi încurajareaparticipãrii lor active la deciziile caresunt luate în cadrul comunitãþii lor. Directorul Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiMehedinþi, domnul Valentin Popescu,felicitã elevii participanþi la proiectul“O orã pentru democraþie”, pe RalucaConstantin, cât ºi pe asistentulmaternal Chiriþã Sorina care s-a achitatîn mod exemplar de sarcina de îngrijireºi educare a minorei.

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016 pag. 11

Temerile privind ieºirea Marii Britaniidin Uniunea Europeanã (Brexit) au amplificataversiunea faþã de risc, provocând depreciereamonedelor de la marginea zonei euro. Asasinarea deputatei laburiste Jo Cox, care erafavorabilã menþinerii în Uniunea Europeanã, a adus,conform sondajelor, o creºtere a numãrului britanicilorcare se opun Brexit, implicit o creºtere a plasamentelorîn active considerate „riscante”. Conform unui sondajrealizat de site-ul „WhatUKThinks” intenþia de vot aratãun mic avantaj pentru cei care doresc menþinerea înUE (51%) faþã de cei favorabili Brexit (49%). Euro a început intervalul cu o medie de 4,5325 lei ºia crescut în 16 aprilie la 4,5396 lei, maximul ultimelorºase luni, cotaþiile urcând pânã la 4,5420 lei. Finalul perioadei a adus o scãdere a mediei la4,5320 lei, într-o ºedinþã în care de la o deschiderela 4,54 lei cotaþiile au coborât pânã la 4,5240 lei iarînchiderea s-a realizat la 4,5230 – 4,5260 lei. În opinia analiºtilor, menþinerea Marii Britaniiîn UE ar avea ca efect o apreciere rapidã a leuluifaþã de euro, pânã la un nivel de 4,50 lei. Un vorfavorabil Brexit-ului ar produce însã o scãdere la4,55 – 4,56, valori atinse la începutul anului,moment în care BNR ar putea decide sã intervinãîn piaþã pentru a tempera presiunea asupra leului. Cursul dolarului american a scãzut de la 4,0379la 3,9968 lei, pentru ca la finalul perioadei sã fiestabilit la 4,0147 lei, într-o ºedinþã în care cotaþiileau fluctuat între 4,008 ºi 4,04 lei. Moneda elveþianã s-a apreciat pe pieþele internaþionalepînã la 1,079 – 1,083 franci/euro, dar a coborât la finalulperioadei la 1,084 – 1,084. În aceste condiþii, cursul acrescut în 16 iunie la 4,1950 lei, maxim al acestui an,pentru a scãdea la finalul intervalului la 4,1853 lei. Perechea euro/dolar a coborât în 16 iuniepânã la 1,1170 dolari dar a terminat intervalulanalizat la 1,1238 – 1,1338 dolari, investitoriimizând pe menþinerea Marii Britanii în UE. La revenirea uºoarã a euro a contribuit ºi deciziaComitetului de politicã monetarã al Rezervei Federaleamericane (FOMC) de a menþine dobânda la 0,25 –0,50%, nivel stabilit în decembrie. D-na Janet Yellen,preºedintele Fed, a declarat cã unul din factorii care adeterminat decizia a fost „votul privind Brexit desãptãmâna viitoare”. Domnia sa a afirmat, de asemenea,în faþa Senatului SUA, cã o victorie a celor favorabiliBrexit va avea „repercursiuni economice importante”pledând pentru o politicã monetarã prudentã Aversiunea faþã de risc a produs o creºtere a preþului uncieide aur în piaþa specializatã de la Londra la 1.311 dolari.Analiza cuprinde perioada 15 – 22 iunie.

Toatã lumeaaºteaptã votul din

Marea Britanie

Radu Georgescu

În data de 16 iunie anul curent DirecþiaGeneralã de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi ºi Asociaþia CRIPS,parteneri în cadrul proiectului EDUC Plus, auorganizat atelierul de dezbatere ºi cercetare-acþiune - “Noi ºi comunitatea”.

În cadrul atelierului a fost implicat un grupde 13 copii, dupã cum urmeazã: 10 copii dincadrul centrelor rezidenþiale, cu vârsta cuprinsãîntre 10 ºi 18 ani ºi 3 copii din comunitate, colegide ºcoalã ai celor din sistemul de protecþie.

Scopul atelierului a fost dezvoltarea capacitãþiide comunicare, relaþionare ºi soluþionare aproblemelor de cãtre copiii aflaþi în sistemul de

Atelier de dezbatere“Noi ºi comunitatea”

protecþie, sub forma unei dezbateri interactiveîn care fiecare dintre ei sã îºi poatã testa ºiperfecþiona abilitãþile personale în vederea uneimai bune integrãri în ºcoalã ºi societate.

Activitãþile au fost moderate de cãtrespecialiºtii direcþiei care au avut rolul de a facilitasubiectele diverse ce au fost abordate în cadrulatelierului astfel încât acestea sã fie înþelese pedeplin de cãtre copii.

Elevii implicaþi au conºtientizat astfel importanþaparticipãrii active în viaþa comunitãþii prin informare,reflecþie, adoptarea unor atitudini ºi îºi doresc cape viitor sã mai participe la acþiuni similare.

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

comunicatOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Eºti preocupat de cariera profesionalã ºi de imagineata în ochii celorlalþi la începutul acestei sãptãmâni. Fiiprudent în relaþiile cu ºefii, pentru cã unii vor încercasã te încurce prin întrebãri-capcanã. Însã prin situaþiileivite vei putea soluþiona conflicte vechi. Pe 25 ºi 27Iunie este rost de sfaturi ºi îndrumãri utile din parteaprietenilor sau a persoanelor din mediul profesionalalãturi de care eºti implicat în activitãþi sau proiecteprofesionale. Fii prudent ºi nu te lãsa în totalitate pemâna altora. Finalul sãptãmânii este potrivit odihneiºi relaxãrii în naturã, alãturi de cei dragi.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte legate de baniiºi bunurile comune cu partenerul de viaþã, rudelesau colaboratorii. Este un bun prilej de a achitadatorii, de a face planuri de investiþii, de a discutacu ceilalþi despre îmbunãtãþirea situaþiei financiarecomune. Totuºi ar fi bine sã te rezumi la strictulnecesar în tot ce þine de cheltuieli ºi sã eviþi datoriilede orice fel, apare dorinþa de a filozofa pe temediverse. Planificarea unei cãlãtorii îndepãrtate saua unor studii pe termen lung sunt binevenite. Înplan profesional apar situaþii urgente cãrora trebuiesã le faci faþã.La sfârºitul sãptãmânii recomandabilesunt activitãþile comune cu prietenii.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Chestiunile bãneºti ºi moºtenirile sunt în atenþia taîn primele zile ale sãptãmânii. Achitã datorii,informeazã-te cu privire la sporirea economiilor saudiscutã cu cei apropiaþi despre posibilitãþi noi decâºtig. Zilele de 24 ºi 26 Iunie sunt potrivite pentrua viziona un film bun, o piesã de teatru sau pentrudiscuþii elevate cu persoane aflate pe aceeaºi lungimede undã cu tine. Cãlãtoriile ºi îmbogãþirea bagajuluitãu educaþional reprezintã teme importante ºi uºorde realizat în viitorul apropiat. Sfârºitul sãptãmâniiaduce situaþii dinamice în plan socio-profesional.Relaþiile sociale vor cunoaºte turnuri noi, foartedinamice. Prudenþã, discernãmânt, rãbdare!

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Începutul sãptãmânii este destul de tensionat înplan profesional. Relaþiile parteneriale sunt în primplan, lucrul în echipã este la ordinea zilelor, dar separe cã îþi este dificil sã te concentrezi pe ceea ce aide fãcut sau pe dialogurile cu ceilalþi. Pe 27 ºi 28Iunie sunt posibile veºti legate de chestiuni bãneºtisau moºteniri. Este posibil sã primeºti recompensesau sã se rezolve datorii vechi. Evitã cheltuielilenefondate! Rezervã momente ºi pentru relaxare,plimbãri în aer liber sau discuþii amicale cu cei dragi.Finalul sãptãmânii îþi aduc veºti importante desprecãlãtorii sau despre faptul cã este nevoie sã-þiîmbunãtãþeºti competenþele profesionale.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Primele zile ale sãptãmânii aduc multã forfotã însegmentul muncii, de aceea fii prudent ºi ocupã-teserios de sarcinile tale de lucru. Relaþiile colegialesunt tensionate ºi puþin probabil sã primeºti sprijinde la alþii. Sãnãtatea va da semne deosebite ºi estebine sã le iei în calcul. Sunt vizate sistemul osos,articular, sistemul digestiv, stomacul, sânii.Îngrijeºte-te ºi alterneazã corespunzãtor munca cuodihna, sunt posibile situaþii dinamice în relaþiilesociale, dar cu prudenþã ºi rãbdare le vei depãºi cubine. Weekend-ul vine cu aspecte legate de bani,bunuri de valoare, moºteniri sau partaje. Atenþie lainformaþiile primite în acest sens!

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Relaþiile cu cei dragi te solicitã mult, însã sunt zilebune la începutul sãptãmânii pentru a lãmuri chestiunivechi ºi pentru a pune la punct planuri noi fie pentrudistracþii, fie pentru activitãþi comune de genul hobby.În urmãtoarele zile te pui pe treabã, implicându-te cuspor în activitãþile specifice locului de muncã.Sãnãtatea este destul de încercatã, astfel cã ar fi binesã te menajezi ºi sã adopþi un ritm de viaþã ºi activitatecât mai sãnãtos ºi potrivit constituþiei tale. Finalulsãptãmânii aduce mare zarvã în relaþiile parteneriale.Reconsiderarea propriilor repere în viaþã ºi a oamenilorcãrora le acorzi încredere, ar fi binevenitã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Activitãþile domestice ºi relaþiile cu membrii familieisunt preocupãrile importante de la începutul acesteisãptãmâni. Ambianþa familialã este destul detensionatã, dar cu farmecul tãu nativ poþi restabiliarmonia ºi echilibrul în viaþa ta ºi a celor dragi. Existãpersoane în preajma ta care au nevoie de sprijinul ºisfaturile tale pertinente. Weekend-ul aduce pe de oparte probleme de sãnãtate, iar pe de altã parte, treburiprofesionale sau personale ce trebuie rezolvate câtmai repede. Sunt posibile situaþii controversate la loculde muncã, de aceea fii vigilent ºi menþine ritmul cuceea ce se petrece în aceastã zonã a vieþii cotidiene.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Eºti vorbãreþ la începutul sãptãmânii, ceea ce spuieste important, astfel cã se vor aduna mulþi în preajmata. Unii sunt sceptici vizavi de pledoariile tale. Totuºiar fi bine sã vorbeºti direct, la obiect ºi mai alesoferã sfaturi numai la cererea expresã a celorlalþi.Sunt posibile multe cãlãtorii pe distanþe scurte sauparticiparea la cursuri, seminarii, dezbateri personalesau profesionale. Finalul sãptãmânii aduce rãscoliriemoþionale, amintiri neplãcute legate de foste iubirisau de copii. Însã cu toate acestea vei simþi în paralelºi un soi de eliberare sufleteascã. Relaxarea pe malulapelor, aerul curat ºi compania celor dragi suntremedii excelente.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Eºti hotãrât sã schimbi multe ºi mãrunte în viaþa ta,lucru foarte bun, dacã te focalizezi pe scopuriimportante ºi de duratã. Strãlucirea pe care o emaniva atrage în preajma ta admiratori, dar ºi personajecurioase, care pânã la urmã îþi vor pune beþe în roatedacã le acorzi prea multã încredere. Zilele de 24 ºi 26Iunie se remarcã prin aspecte financiare, de genulprimirea drepturilor bãneºti de pe urma activitãþiiprofesionale, cadouri sau favoruri din partea celordragi. Roieºte multã lume în preajma ta, iar informaþiileaflate îþi vor fi de folos la momentul potrivit. La finalulsãptãmânii, odihneºte-te acasã, alãturi de familie.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Eºti gânditor ºi destul de retras la începutul sãptãmânii.Controleazã-þi atitudinea, pentru cã astfel relaþiile cuceilalþi se vor desfãºura în detrimentul tãu. Sãnãtatearãmâne vizatã, putând interveni consultaþii, analizemedicale sau intervenþii chirurgicale. Pânã la urmã, tuîþi eºti cel mai bun prieten ºi terapeut, iar acum suntmomente bune de a folosi aceste atribute. Zilele de 25ºi 27 Iunie aduc preocupãri legate de bani. Sunt posibilesituaþii conflictuale la locul de muncã vizavi de drepturiletale salariale. Finalul sãptãmânii îþi aduce în preajmãpersoanele din anturajul apropiat.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Sãptãmâna debuteazã cu stãri interioarecontroversate, astfel cã reacþiile tale vizavi de ceilalþiºi de evenimentele în care eºti implicat sunt pemãsurã. Ocupã-te de treburi uºoare, iar la nevoiecere sprijinul celor dragi ºi de încredere. Relaþiilede prietenie nu mai sunt ce au fost, iar acum veiprimi dovezi clare asupra celor pe are îi consideraiprieteni pânã nu demult. Sãnãtatea este vulnerabilã,un plan medical de îmbunãtãþire a stãrii de sãnãtatea organismului ar fi de mare folos. Evitã, pe câtposibil, consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale! În a doua parte asãptãmânii te vei simþi mai bine, dar nu forþa nota.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Eºti înconjurat de prieteni în primele zile alesãptãmânii, care te vor ajuta sã descâlceºti iþele dinsegmentul profesional. Totuºi, unii sunt nesinceriºi vor doar sã epateze în faþa ta. Cântãreºte bine celespuse de alþii ºi hotãrãºte doar tu cu tine ce vei facemai departe. În anumite zile te vei retrage în apeletale caracteristice, abordând dictonul tãcerea e deaur. Dorinþa de a medita în tainã la treburile tale estemare ºi uºor de realizat. Sunt posibile stãri interioareneplãcute, dar sunt pasagere. Spre sfârºitulsãptãmânii te vei simþi mai bine, revenind cu succesîn mijlocul celor dragi. Odihneºte-te mai mult!

OBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016 pag. 13Horoscop

(23 - 29 iunie 2016)

anunþuriOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016pag. 14

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERDrobeta Turnu Severin, Str. Independenþei, nr. 2Telefon: +40252.312.177, Fax: +40252.320.027E-mail: muzeulpdf@rdslink.roCUI: 4337425; Cont bancar: RO78TREZ4615010XXX000136Trezoreria Drobeta Turnu Severin

A N U N Þ

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã deINSPECTOR DE SPECIALITATE ACHIZIÞI IPUBLICE GR. II, din cadrul serviciului FinanciarContabil, Resurse Umane Administrativ.

Condiþii specifice:- studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþã sauechivalentã;- vechimea în muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei – 3 ani ºi 6 Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14, et. 2-3, din Drobeta TurnuSeverin, proba scrisã va avea loc în data de15.07.2016, ora 10,00. Dosarele de concurs se depun pânã în datade 07.07.2016, ora 1630;

Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs, d-na DumitruAlina Ionela din cadrul Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier, strada Mareºal Averescu, nr.14, et. 2-3, din Drobeta Turnu Severin cam. 8,telefon 0252 – 31 21 77.MANAGER, Prof. Drd. Chircu Doiniþa MarianaINSPECTOR RESURSE – UMANE, Screciu Loredana

A N U N Þ

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã deECONOMIST GR. IA, din cadrul ServiciuluiFinanciar Contabil, Resurse UmaneAdministrativ.

Condiþii specifice:- studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþã sauechivalentã;- vechimea muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei - 6 ani ºi 6 luni.

Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14, et. 2-3, din Drobeta TurnuSeverin, proba scrisã va avea loc în data de15.07.2016, ora 10,00. Dosarele de concurs se depun pânã în datade 07.07.2016, ora 1630; Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs, d-na DumitruAlina Ionela, din cadrul Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier, strada Mareºal Averescu, nr.14, et. 2-3, din Drobeta Turnu Severin cam. 8,telefon 0252 – 31 21 77.MANAGER, Prof. Drd. Chircu Doiniþa MarianaINSPECTOR RESURSE – UMANE, Screciu Loredana

A N U N Þ

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã deMUZEOGRAF GR. IA, din cadrul secþieiEtnografie ºi Artã Popularã.

Condiþii specifice:- studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþã sauechivalentã;- vechimea muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei – 6 ani ºi 6 luni.

Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14, et. 2-3, din Drobeta TurnuSeverin, proba scrisã va avea loc în data de15.07.2016, ora 10,00. Dosarele de concurs se depun pânã în datade 07.07.2016, ora 1630; Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs d-na ScreciuLoredana, din cadrul Muzeului Regiunii Porþilorde Fier, strada Mareºal Averescu, nr. 14, et. 2-3, din Drobeta Turnu Severin cam. 8, telefon0252 – 31 21 77.MANAGER, Prof. Drd. Chircu Doiniþa Mariana

INSPECTOR RESURSE – UMANE, ScreciuLoredana

A N U N Þ

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã deMUNCITOR CALIFICAT TR. II, din cadrul secþieiOrganizare Expoziþii ºi Manifestãri Culturale ParcArheologic ºi Pavilion Multifuncþional.

Condiþii specifice:- studii medii absolvite cu diplomã;- vechimea muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei - 6 ani ºi 6 luni.

Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14, et. 2-3, din Drobeta TurnuSeverin, proba scrisã va avea loc în data de15.07.2016, ora 10,00. Dosarele de concurs se depun pânã în datade 07.07.2016, ora 1630; Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs d-na MireaStela, din cadrul Muzeului Regiunii Porþilor deFier, strada Mareºal Averescu, nr. 14, et. 2-3,din Drobeta Turnu Severin cam. 8, telefon 0252– 31.21.77.MANAGER, Prof. Drd. Chircu Doiniþa MarianaINSPECTOR RESURSE – UMANE, Screciu Loredana

A N U N Þ

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei deexecuþie în regim contractual, vacantã deMUZEOGRAF GR. II, din cadrul secþiei RelaþiiPublice, Marketing Cultural ºi Pedagogie Muzealã.

Condiþii specifice:- studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã,respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvitecu diplomã de licenþã sau echivalentã;- vechimea muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei - 6 luni;

Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2-3, din Drobeta Turnu Severin, probascrisã va avea loc în data de 15.07.2016, ora 10,00. Dosarele de concurs se depun pânã în datade 07.07.2016, ora 1630; Dosarele de concurs se depun pânã în datade 27.04.2016, ora 1630; Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs d-na Paulescu Mariadin cadrul Muzeului Regiunii Porþilor de Fier, stradaMareºal Averescu, nr. 14, et. 2-3, din Drobeta TurnuSeverin cam. 8, telefon 0525 – 31 21 77.MANAGER, Prof. Drd. Chircu Doiniþa MarianaINSPECTOR RESURSE – UMANE, Screciu Loredana

A N U N Þ

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã deRESTAURATOR GR. IA, din cadrul secþieiLaborator Restaurare - Conservare.

Condiþii specifice:- studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã,respectiv studii superioare de lungã duratã,absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã;- vechimea muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei - 6 ani ºi 6 luni;- cunoaºterea unei limbi de circulaþieinternaþionalã – nivel avansat.

Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2-3, din Drobeta Turnu Severin, probascrisã va avea loc în data de 15.07.2016, ora 10,00. Dosarele de concurs se depun pânã în datade 07.07.2016, ora 1630; Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs d-na Panþ Olga dincadrul Muzeului Regiunii Porþilor de Fier, stradaMareºal Averescu, nr. 14, et. 2-3, din DrobetaTurnu Severin cam.8, telefon 0252 – 32.21.77.MANAGER, Prof. Drd. Chircu Doiniþa MarianaINSPECTOR RESURSE – UMANE, Screciu Loredana

sportOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016 pag. 15

Pandurii, în continuarelamentabili la „baraj”

La fel ca vara trecutã, CS PanduriiCerneþi ºi-a luat adio de la Liga aIII-a încã de la meciul-tur al play-

off-ului pentru promovare. Campioana Ligii a IV-a Mehedinþia clacat ºi în acest an la barajul pentruaccederea în eºalonul al III-lea. Dacãîn 2015 era surclasatã de CSU IICraiova, care s-a impus cu 4-0 înBãnie ºi cu 8-0 la malul Dunãrii, CSPandurii Cerneþi spera sã nu se facãde râs ºi împotriva reprezentanteijudeþului Caraº-Severin, CSMªcolar Reºiþa. Doar începutulmeciului de la ªimian fost unulechilibrat, iar scorul a fost deschisde gazde, în minutul 8, cândmijlocaºul Mãdãlin Petcu a executatimpecabil o loviturã liberã, de la 20

metri. A fost un simplu foc de paie,fiindcã oaspeþii au revenit rapid înjoc. Avantajul Pandurilor a duratdoar 6 minute, George Beloescureuºind sã egaleze, printr-o loviturãde cap. Net superiori la capitolulpregãtire fizicã, reºiþenii au controlatautoritar restul reprizei, iar pânã lapauzã au mai înscris de încã treiori, prin Rãzvan Costescu (‘23),George Beloescu (29) ºi MarianLiuba (’39). CSM ªcolar Reºiþa adominat ºi începutul reprizeisecunde, când a punctat în alte douãrânduri, prin Marian Liuba (‘51) ºiCasian Doanã (’63). Deºi s-a jucatîn continuare la o singurã poartã,bãnãþenii, care au trimis balonul ºi înbarã, de 2 ori, nu au mai marcat

pânã la final ºi au câºtigat cu 6-1.Scor suficient pentru a transformameciul-retur într-un simpluantrenament cu public, promovareafiind practic jucatã.

Nici noul antrenor al Pandurilornu mai crede în minuni ºi a puseºecul drastic pe lipsa de pregãtirea echipei sale. “Am venit de 3sãptãmâni la echipã. N-ambeneficiat de o pregãtire fizicãadecvatã, iar asta s-a vãzut pe teren.S-a terminat cum nu se putea mairãu pentru noi. Am pierdut la odiferenþã mare de scor, iarpromovarea e practic jucatã. Dinpãcate, asta e situaþia fotbaluluimehedinþean”, a spus MihaiCaliþoiu. Acesta a mizat pe Neagoe– Amza, Lãpãdat (‘20. G. Pele) ,Truºca, Bologa – Cr. Creþu (‘46Vîlceanu) , Petcu, Cîrcioran (‘53

Buºoi), Vãtuiu (‘21 V. Creþu) –Mãtãsãreanu (cpt), Enea. Deºi nu-ºi fãceau emoþii înprivinþa promovãrii, bãnãþenii s-ar fi aºteptat la un joc mai dificilîn Oltenia. “Nu mã aºtepam la odiferenþã aºa mare de scor.Sincer, speram sã câºtigãm la ungol-douã, dar, pânã la urmã, ne-am fi mulþumit ºi cu un egal. Credcã golul primit mai mult i-aînfierbântat pe jucãtorii mei.Avem sprij inul financiar alPrimãriei Reºiþa, iar sezonulvi itor ne vom lupta pentrupromovarea în Liga a II-a”, aprecizat directorul sportiv alreºiþenilor, Gheorghe Popa. Meciul-retur va avea locsâmbãtã, 25 iunie, de la ora17:30, pe Stadionul “MirceaChivu” din Reºiþa.

În ultima etapã a sezonului, DunãreaHinova a fost învinsã în deplasarea de la

Crãguieºti ºi a pierdut titlul decampioanã a Ligii a V-a Mehedinþi.

AS Dunãrea Hinova n-a reuºit sã-ºipãstreze primul loc ºi dupã ultima etapã asezonului, fiind învinsã cu 3-1 pe terenulechipei care încheie podiumul, AS InterCrãguieºti. Marius Brãbete (‘50, ‘56) ºiMarinel Rãdulescu (‘68) au marcat pentrugazde, în timp ce Octavian Balaci a înscrissingurul gol al oaspeþilor, de-abia în minutul81. De eºecul Hinovei a profitat Real VânjuMare, care ºi-a adjudecat titlul în ultimul

Dunãrea pierde titlulîn ultima etapã

Liga a V-aEtapa a XVI-a (ultima)

Inter Crãguieºti – Dunãrea Hinova 3-1Voinþa Vrata – Real Vânju Mare 0-3Viitorul Floreºti – AS Ghiciulescu Hinova 5-3Voinþa Opriºor – Unirea Gârla Mare 3-6Dunãrea Pristol – Speranþa Punghina 3-0Reprogramat: AS Corlãþel – Inter Salcia (26.06)ªtiinþa Broºteni – a stat

Clasament1. Vânju Mare 24 21 1 2 98-26 642. D. Hinova 24 20 2 2 92-32 623. Crãguieºti 24 16 2 6 82-37 504. Vrata 24 13 1 10 65-45 405. Salcia 23 13 1 9 62-46 406. Gârla Mare 24 12 2 10 58-53 387. Floreºti 24 12 0 12 56-60 368. Pristol 24 10 4 10 49-53 349. Corlãþel 23 10 1 12 45-52 3110. Opriºor 24 9 0 15 45-81 2711. Broºteni 24 5 1 18 39-1011612. G. Hinova 24 5 0 19 46-80 1513. Punghina* 24 1 1 22 16-86 4

e º a l o nfotbalistic dinM e h e d i n þ i ,dupã ce acâºtigat cu 3-0,la masa verde,

partida de la Vrata. Pe teren, gazdele seimpuseserã cu 6-4, însã echipa antrenatã deNistor Poianã a contestat identitatea unuijucãtor advers ºi Comisia de Disciplinã a AJFMehedinþi a decis, conform regulamentului,sancþionarea Voinþei Vrata, cu pierdereajocului. Astfel, AS Real Vânju Mare a depãºit,cu 2 puncte, Dunãrea Hinova în clasament.De la noua campioanã provine ºi golgheterulcampionatului, titlu care îi revine lui AdrianNicola, pentru cele 30 de goluri înscrise.Iulian Stãiculescu (22 g) ºi Sorin Toma (19),ambii de la Dunãrea Hinova, completeazãtopul golgheterilor.

M. O.

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.06. 2016pag. 16

pamflet

Muicãããã, mare e temperatura ºimare e ºi cãderea unora de pe undesã urcaserã. Pã da, cã nu le maiajungeai la nas, de deºtepþi ce sãcredeau, da de fapt deteau dintr-ogroapã în alta. Pã de aia ºi cãzurãîntr-una, de deºtepþi. Acuma, uniiîncã mai vor sã facã jocurile, alþiicãrþile, numai cã uitã cã s-ar puteasã nu le iasã aºa cum vor. Cumvor ei sau cum vor alþii, care-iconduc din spate. Acuma, vorba lu al lu Zbanghiu,la câte alianþe se discutã pe metrude severinean, nici nu mai conteazãdacã te culci cu PMP-ul ºi tetrezeeºti cu PNL-ul sub cearceaf.Important e sã fie treaba treabã ºioraºu sã-nfloreascã. Unde mai pui

Sucã ºi pregãtirile de iarnã, culisele unei majoritãþitrunchiate ºi povestea demisiei lu nea Gherghe

cã s-ar putea sã iasã un USLde toatã isprava, asta dacãnea ãla micu, de sãrea lageamu primãriei sã vadãcum e cu scanu de primar,mai face neºte genuflexiuni,nu care cumva sã facãluxaþie de la atâtanervozitate. Cã dupe cecherdurã campania, liberaliitrecurã la flotãri, doar-doaror deveni mai preferaþi învreo combinaþie, ceva. Maiales cã unu di la ei mai ºitrãdeazã dupã cum eenteresu personal, sã dusãºi zisã cã nici usturoi n-a mâncatºi nici a liberal nu mai miroase. Oricum o ieºi sãptãmâna asta, a

mai fierbine problemã a oraºuluirãmâne asta cu apa caldã ºi cãlduradi la iarnã. Cã Sucã sã pregãteºte

de pe acuma, taie toþiipomii de pin curte, mainimeri ºi un stâlp di lacasã, cã dacã nu-l opreanaºa Reta dedea cu toatãhãrãgaia peste noi. Oricum, pãnã la urmã, sãvãzurã rezultatele, cã deteo piatrã pe la Gura Vãii deziceai cã toatã politichiamehedinþeanã staþioneazãacolo, aºa dete de rãu. Cãzisãrã unii, cã ãsta e semnde cât râu au fãcut unii ºiacuma sã vedem cât bineor face alþii. Cã vãzurãm cegrindinã adusã boss-ul dela Curte, de sã fleoºti toatãparanghelia de Rusalii. Ofi sau n-o fi constituþionalnea Zegrene?! Mã nepoate, da ce l-ofi apucat pe neaGherghe, cã nu-l maiþinu cravata, aia pe caren-o poartã ºi îºi detedemisia, nu mai avurãbdare sã mai aºteptefinalu de mandat. Cãzisãrã unii, cã cicã sãînnnegri când auzidecizia cã intrã RAAN-ulîn faliment, da asta eaºa de adormit copiii, cãnea Gherghe ºtia oricumpovestea, numai cã zisã

sã fie mai cu moþ, mai curugãminþi, sã dea mai bine lapopor, cã în toamnã vin iaralegerile. Pã ºi pe cine sã maialegem, mã fraþilor, cã sunt tot ãia,de fro douãzeci ºi ceva de aniîncoace?! Pe cine sã mai alegemºi ce sã mai alegem? Pãi unii sãgândirã sã-l reºapeze în tehnocratpe groparul gazului în Mehedinþiºi în special în Severin, ºi-l adusãrãºef ca pe vremea când era cãpitande judeþ. Da om mai vorbi despreasta, pãnã nu aflã oltenii. Da de salutat ar fi gestul preotuluidi la biserica din Orºova, careadãposti enoriaºii veniþi la unspectacol pregãtit de copii pentrusãrbãtoarea de Rusalii, iarã când sãpusã potopul îi mutã pe oameni cutot cu petrecere, la adãpostul sfinþit.Acuma, unii mai rãi de gurã zisãrã cãgata, sã lãsã cu chef în bisericã, deparcã ar fi uitat menirea unei biserici. Gata ºi cu alegerile, numai cã unii,chiar de câºtigarã, chiar de cherdurã,uitarã de unde plecarã ºi undeajunserã, ºi mai ales cu cine ºiacuma sã fac aºa, cã plouã afarã, cãe cald, cã e vremea cum e. Chiardacã umblã cu papion la 30 de gradeºi mâinile la spate, sã nu li sã vadã...datoriile. Pardon... bijuteriile! Sucã zice cã vara asta va fi marecaniculã, aºa cã sã vã feriþi de soareºi sã nu plecaþi la mare fãrã ObiectivMehedinþean, cã doar el vã maiprotejeazã! Pãnã data viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti! nea Mãrin