Aderarea Marii Britanii La CEE

8/16/2019 Aderarea Marii Britanii La CEE

http://slidepdf.com/reader/full/aderarea-marii-britanii-la-cee 1/10

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢAFACULTATEA DE ISTORIE ŞI ŞTIINŢE POLITICESPECIALIZAREA:RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUII EUROPENEANUL I

Aderarea Marii Britanii a C!"#nitatea E$!n!"i$% E#r!&ean%

Le$t'dr' Mi(aea I)%ne*$#

St#dent : O&rea Mari#*

CONSTANŢA +,-.



C#r&in*

/ S$#rt i*t!ri$

/ E)eni"entee &re"er0%t!are 1i e2e$tee e3tinderii $%tre n!rd- E2e$tee intr%rii Marii Britanii 4n C!"#nitatea E$!n!"i$% E#r!&ean%

/ C!n$#5ii

/ Bi6i!0ra2ie



SCURT ISTORIC

Etapa din procesul de extindere supusă analizei în textul de faţă începe cu extindereacătre nord. Prima cerere de aderare din partea Marii Britanii a fost formulată încă din anul

1961, adică la doar patru ani după intrarea în i!oare a "ratatelor de la #oma. $ mai durat

însă încă unsprezece ani, p%nă ce Marea Britanie, &anemarca 'i (rlanda să se poată inte!ra cu

adeărat în )omunitate. &in ce cauză s-au înt%mplat toate acestea*

+poziţia lui de aulles

&e o importanţă centrală a fost opoziţia încr%ncenată a pre'edinţelui francez de aulle.e prea poate că 'i factorii de natură economică au ucat un rol anume, decisie au fost însă

motiele de ordin politic, mai precis temerea că, odată cu aderarea Marii Britanii / o ţară

care întreţinea str%nse le!ături cu 0$ / tatele 0nite ar fi do%ndit o influenţă deloc

ne!liailă asupra dezoltării )omunităţii. (ar acest lucru se afla în totală contradicţie cu

iziunea lui de aulles despre felul în care treuia să arate )E2 o formă de cooperare a

statelor naţionale suerane, ie'ite din sfera de influenţă americană.1

$ltfel dec%t de aulles, alte state memre 'i )omisia credeau că, odată ce Marea

Britanie ar fi deenit stat memru, ea ar fi constituit un pol opus la pretenţiile de supremaţie

ale francezilor, lucru de altfel de dorit. )u alte cuinte2 atitudinea statelor memre a fost

marcată de conflictele dintre iziunile priind felul în care aea să se dezolte )E pe iitor. 3

Potenţiala calitate de memru a Marii Britanii a fost ăzută ca un factor care putea consolida

sau, dimpotriă, zdruncina propria poziţie în această c4estiune, 'i nu ca o prolemă de sine

stătătoare.5

"otu'i, ranţa nu putea împiedica pe termen lun! extinderea. 7a summitul de la 8a!a

din anul 1969, succesorul lui de aulles, eor!es Pompidou 'i-a dat acordul pentru reluarea

ne!ocierilor. 0n fapt decisi pentru această sc4imare de poziţie a fost faptul că s-a reu'it, în

cadrul unui paca!e deal de mari dimensiuni, să fie luate în considerare interesele tuturor

statelor memre. :n cadrul acestei ;soluţii la pac4et;, ranţa a primit, în sc4imul acordului

său priind extinderea, permisiunea celorlalte ţări, de a finaliza 'i dezolta proiectul Politicii

1 P4ilippe-Moreau &efar!es, Organizaţiile internaţionale contemporane, Editura (nstitutul European (a'i, 199<,

pp. =3->?.3 Ibidem.5 @ean Monnet, Memorii ,Editura aArad 196, p!. 51.



$!rare )omunte.= Cedeţi a'adar ine că în acest caz au intrat în oc interese sectoriale c%t se

poate de serioase.

Efectele extinderii către nord

)onsecinţele pe termen lun! ale acestei prime extinderi asupra cursului procesului de

inte!rare nu pot fi enumerate aici în detaliu. Este însă clar faptul că, odată cu Marea Britanie

'i &anemarca, au aderat două ţări care dădeau cu totul alte sensuri rolului ucat de

)omunitate. Pentru am%ndouă, )E era în primul r%nd o comunitate economică, de pe urma

căreia sperau să poată profita. Pentru nici una dintre cele două ţări nu se punea prolema

suplimentării măsurilor de limitare a sueranităţii naţionale. :n amele ţări, p%nă 'i statutul de

memru al )E constituia un moti de diiziune a opiniei pulice.

$ceastă situaţie iniţială a fost într-o mare măsură răspunzătoare de faptul că / a%nd

în edere necesitatea de luare a deciziilor conform principiului unanimităţii / dezoltarea

)omunităţii a fost marcată, în anii ? 'i la începutul anilor <? de permanente situaţii de criză

'i de momente de sta!nare.

EVENIMENTELE PREMERGĂTOARE ŞI EFECTELE EXTINDERII

CĂTRE NORD

:n 19=6, Dinston )4urc4ill, lider al opoziţiei în Marea Britanie ore'te despre

necesitatea refacerii familiei europene, inte!ral sau în măsura maximum posiilă, prin crearea

unui fel de tate 0nite ale Europei

:n martie 19=, ranţa 'i Marea Britanie semnează "ratatul de la &unerue de

apărare reciprocă împotria unei noi a!resiuni a ermaniei. :n martie 19=<, acest pact este

extins incluz%nd Bel!ia, +landa 'i 7uxemur!, prin tratatul semnat la Bruxelles, lu%nd na'tere

+r!anizaţia "ratatului de la Bruxelles FB"+G.

:n mai 19>?, ministrul de externe al ranţei, #oert c4uman propune o piaţă a

cărunelui 'i oţelului. Planul putea fi primul pas concret pe linia Europei 0nite. Marea

Britanie refuză să participe. :ncep%nd cu anii 19>-19>< se fac încercări de lăr!ire a

)omunităţilor Europene cu alte ţări. Marea Britanie dore'te să înfiinţeze o or!anizaţie care să

nu aiă oiectie de unificare economică 'i politică. :n noiemrie 19>9, se înfiinţează= Pascal ontaine, Construcţia europeană de la 1945 pana în zilele noastre , Editura (nstitutul European, (a'i,199<, p!. <>.



$sociaţia Europeană a 7ierului c4im. >

:n 1961, Marea Britanie, estim%nd lipsa de orizont a sistemului său colonial, solicită

inte!rarea în )omunităţile Europene15. 7a fel procedează 'i (rlanda,&anemarca 'i Hore!iaI

totu'i, nu s-a dat curs cererilor acestor state datorită opoziţiei ranţei.6

:n 196, Marea Britanie solicită din nou inte!rarea, însă ranţa continuă să nu aiă

încredere în Jan!aamentul european al ritanicilor 'i al celorlalţiK . :n decemrie 1969, cu

ocazia ummit-ului de la 8a!a, pre'edintele francez, eor!es Pompidou flexiilizează poziţia

franceză 'i decide extinderea )omunităţilor Europene spre Jcei patruK. (nte!rare unui stat

candidat în 0niunea Europeană se derulează prin ne!ocierile de aderare prin care se determină

condiţiile fundamentale priind adoptarea acuis-ul 'i eentualele aranamente de tranziţie,

care or fi strict delimitate în timp 'i condiţii de aplicailitate.< &e asemenea, este posiilă 'i

ne!ocierea parcur!erii anumitor etape Fstailite cu exactitate în cursul ne!ocierilorG pentru

respectarea, în între!ime, a preederilor anumitor le!i 'i re!lementări.#ezultatele ne!ocierilor

sunt încorporate în proiectul tratatului de aderare.

:n 33 ianuarie 193, se semnează J"ratatul de $derare 'i $ctul referitor la condiţiile

aderăriiK. e staile'te, o perioadă de tranziţie de cinci ani L3? pre surpriza !enerală,

#eferendum-ul or!anizat cu această ocazie în Hore!ia a lăsat-o, în final, pe aceasta în afară)omunităţilor Europene.9

:n 1 ianuarie 195, "ratatul a intrat în i!oare, numărul statelor memre urc%nd la

nouă. $stfel, după ce a fost refuzată de două ori, Marea Britanie deine stat memru în )EE.

Prima extindere a adus cu sine 'i primele proleme, în principal datorită atitudinii, de multe

ori diferite, a Marii Britanii. )4iar dacă aderarea a fost solicitată at%t de lauri'ti c%t 'i de

conseratori, ne!ocierile efectie de aderare au fost conduse de !uernul conserator al lui

Edard 8eat4. 7auri'tii, nemulţumiţi cu rezultatele acestora, au promis că, dacă c%'ti!ăale!erile, or or!aniza un referendum pentru a retra!e ţara din )EE. )u această promisiune

electorală, ace'tia c%'ti!ă ale!erile din 19= 'i noul prim-ministru, @ames )alla!4am, solicită

> Pierre Milza,er!e Berstein , Istoria secolului !!. 1945"19#$. %umea intre razboi si pace&, Ed. $ll, Bucuresti,199<, p! 13>-136.6 Ibidem, pp.153,155. $ndre amle, J 'et(een )urope and *merica.+e -uture o- 'ritis olitics/, Ed. Pal!rae MacmillanBasin!stoe, 3??5, p!. =.< @o4n Mccormic, J0a intelegem niunea )uropeana&, Ed. )odecs, Bucuresti, 3??6, p!. 5=.9 Paul &uţă, &)uropa lărgită, politica europeană de 2ecinătate 3i spaţiul comun de securitate eternă/, în (mpacttrate!ic, nr.3N3??>, p.69-<



rene!ocierea "ratatului de $derare su ameninţarea retra!erii Marii Britanii din )EE.1?

:n 19>, Marea Britanie oţine unele concesii referitoare la participarea sa la u!etul

comunitar 'i la re!imul importurilor de lapte din Houa Oeelandă.

EFECTELE INTRĂRII MARII BRITANII ÎN COMUNITATEA

ECONOMICĂ EUROPEANĂ

Pe aza articolului 35 al tratatului asupra Pieţei )omune - &ispoziţiile articolului 3?>

al tratatului asupra Euratom sunt identice,cele ale articolului 9< asupra )E)$ sunt analoa!e.

- )ele patru state sunt în mod oficial candidate din mai 1962 Marea Britanie, &anemarca,

(rlanda, Hore!ia.

)ine a ne!ocia in numele )omunităţilor* :n 1961, cu prileul primei tentatie

ritanice , a aut loc o conferinţă între cele 'ase state memre si statele candidate - :nalta

$utoritate a )E)$ 'i comisiile Pieţei )omune 'i a Euratom-ului acţion%nd în calitate de

simpli consilieri ai celor ase. Houă ani mai t%rziu ,întoarcerea la un asemenea multilaterism

sălatic este exclusă2 cei 'ase se tem ca aceasta să faciliteze exploatarea dier!enţelor lor

interne, iar candidaţii-de confuzia ce ar putea apărea. Paradoxal ,ranţa ar fi dispusă să

încredinţeze Executiului suprantaţional , )omisiei, conducerea ne!ocierilorIcei )inci se

doedesc mai puţin europeni în priinţa procedurii2 )onsiliul )omunităţilor a fi cel care ane!ocia. Mai este încă importantă eitarea întoarcerii la multilateralism 2 pre'edintele

)onsiliului a fi sin!urul purtător de cu%nt comunitar,ceilalţi cinci mini'tri neasist%nd la

confruntări dec%t în calitate de oseratori tăcuţi, după ce or fi participat,e adeărat, la

luarea deciziei comunitare. Mecanismul ,reconstituit de 0e Qitzin!er în relatarea sa despre

ne!ocierea cu Marea Britanie 2 J iplomaţie 3i persuasiune, era -oarte greoi.;Pre'edintele

)onsiliului ar putea citi candidaţilor o formulă de compromis !riuliu redactată 'i stailită de

cei 'ase,dar n-ar putea aproape niciodată, să răspundă spontan reunei declaraţii oarecare acandidaţilor.;

Mai mult, nu toate prolemele or fi tratate pe plan ministerial2 reprezentanţii

permanenţi , in calitatea lor de supleanţi ai mini'trilor , or conduce adesea ne!ocierea, ei

uc%nd un rol crucial în pro!resul acesteia-autaţi, încep%nd din ara lui 191, de

reprezentanţii permanenţi aduncţi specializaţi in examinarea dosarelor , ei în'i'i constituindu-

se într-un comitet.

(nterpretările priind ne!ocierile cu Marea Britanie ariază în funcţie de oseratori.

1? @o4n Roun!, 'ritain and )uropean nit6 1945"1997/, Basin!stoe, Ed.Pal!rae Macmillan, 1995, p!.=1.



Este posiilă,cel puţin,inentarierea punctelor care au creat dier!enţe politice între 7ondra 'i

J)ei aseS. )ontriuţia Marii Britanii la u!etul comunitar2 p%nă 'i faptul de a aansa

noţiunea de Kcontriuţie netăS 'i de a pune în alanţă contriuţia ritanică cu aantaele

a'teptate în sc4im,era contrară filosofiei comunitare, ca 'i conceptul de Kcompensaţie

ustăS,care potriit !uernului de la Paris ausese ca'ti! de cauză de la E0#$"+M.

Proleme le!ate de za4ărul din )ommonealt4 'i de untul neo-zeelandez 2 aceste două

ultime sec4ele are preferinţei imperiale or apărea mult timp ca cele două principale motie

să determine e'ecul ne!ocierilor. $plicarea preferinţei comunitare 2 Marea Britanie nu i!noră

faptul că a treui sa se plieze politicii a!ricole comune adică să adopte mecanismul

comunitar al susţinerii preţurilor care este opusul sistemului ritanic de suenţii ărsate

direct a!ricultorilor.11

#ăspunsul )elor ase este ne!ati 2 preferinţa comunitară a treui inte!ral aplicată

încep%nd din 195, Marea Britanie , memru deplin al )omunităţii a treui să î'i asume

inte!ralitatea datoriilor sale. Pe 1< martie 191 o nouă prolemă, ridicată de ranţa a părea

mai dificil de rezolat dec%t cele precedente cea a iitorului alanţelor lirei sterline 'i a

situaţiei priile!iate a pieţei financiare din 7ondra.)a urmare,campionii intrării Marii Britanii

se or întrea,dezarmaţi, dacă nu este ora de un eto francez camuflat cu ailitate.

:n realitate, pre'edintele Pompidou nu pare să-'i fi definitiat încă poziţia,dele!aţia

franceză, ne!ociaza c%t mai dur posiil,în limitele menţinerii coeziunii necesare celor 'ase,

însă fără a urma eritaile directie. eful de stat francez înţele!e să KtestezeS motiaţia

politică a Marii Britanii în priinţa intrării in Europa 2 în locul prolemelor priind

apărarea,care păreau a suscita prea multe dileme,în locul testiunii a!ricole,prea

secundară,testul crucial a fi oinţa ritanică de a rezola prolema lirei.

Pe 3? mai 191, eor!es Pompidou îl prime'te la Paris pe ministrul Eduard 8eat4I

cele două oficialităţi sc4iţează liniile mari ale acordului care a fi precizat,c%tea săptăm%ni

mai tarziu, la 7uxemur!. Pe iunie ministrul ritanic eoffreA #ippon depune,spre a fianexată la iitorul tratat,o declaraţie de intenţie,care preede la final renunţarea la rolul de

rezeră a lirei ,declaraţie redactată în termeni !enerali 'i care, la drept orind, nu aducea un

element nou.

:n numele )omisiei, #aAmond Barre, c4iar dacă pe ună dreptate, depl%n!e asenţa

precauţiilor 'i a !aranţiilor necesare într-o prolemă at%t de importantă,nu poate dec%t sa ia act

11 Pierre Milza,er!e Berstein , J Istoria secolului !!. 8o.l II. In cautarea unei noi lumi& , Ed.$ll, Bucuresti,

199<, p!. 9



de acordul astfel surenit. &e acum elementele de loca sunt depă'ite )omunitatea lăr!ită a

asi!ura o piaţă permanentă ţărilor producătoare 'i a accepta cantităţi la import ec4ialente cu

cele preăzute de acordurile )ommonealt4-ului, Houa Oeelandă oţinea o cotă de import

către Marea Britanie, în perspectia mai !enerală a unui acord mondial efecti priind

produsele lactate,pe care )omunitatea se an!aa să-l promoeze. )ontriuţia Marii Britanii a

fi astfel fixată în 195,începutul perioadei de tranziţie la =>T din ceea ce ar fi însemnat

aplicarea inte!rală a re!ulamentului financiar,pentru a atin!e,la sf%r'itul numitei perioade în

19, 93T.13

CONCLUZII

&e'i sunt doar c%tea decenii de existenţă a 0niunii Europene, totu'i acest mare

proiect european s-a doedit a fi at%t de complex, de ast, înc%t răm%ne în istorie la un loc

ine definit, indiferent de lon!eitatea sa de acum încolo. )onstrucţia europeană, în plin

proces la început de mileniu trei, define'te prin amploarea ei însă'i esenţa 0E. &ea istorici 'i

politicieni consideră 0E ca fiind cel mai complex sistem politic, economic, cultural cunoscut

p%nă în prezent. ( se atriuie caracterul unic în istoria or!anizaţiilor 'i tratatelor internaţionale.

:n acest context, Marea Britanie a aut, de la început, un rol aparte în raport cuceilalţi

parteneri europeni. Participarea ei la procesul at%t de complex al construcţiei europene a fostdefinitorie, în ciuda drumului, adesea sinuos, pe care l-a parcurs. &ificultăţile pe care le-a

înt%mpinat au aut 'i cauze de natură internă, respecti politicile ritanice din aceste perioade.

e pot delimita două etape în acest parcurs cu dificultăţi2 la început piedicile au enit c4iar din

partea !uernanţilor ritanici, apoi de la statele findatoare ale proiectului european. Pentru

prima fază, motiele sunt mai multe, dar esenţa rezidă în acea reticienţă a ritanicilor faţă de

proiectele iniţiate de europeni. Pierderea startului pentru Marea Britanie Fîn sensul că nu a

făcut parte printre fondatoriG, înfiinţarea $E7 'i dezamă!irea proocată de e'ecul acestui proiect au dus inerent la înt%rzierea aderării #e!atului 0nit la cele două comunităţi europene

din anii U>?.

)onstrucţia europeană, în iziunea !uernelor ritanice din a doua umătate a

secolului VV, treuia să fie un proces care să includă imperios condiţiile economice tipic

ritanice2 comerţ lier, ariere comerciale reduse la maximum, liera circulaţie a forţei de

muncă 'i a capitalului. Peste toate acestea eneau pretenţiile cu caracter politic. $cestea

13 )4arles Oor!ie, JConstructia )uropeana,+recut, prezent, 2iitor/, Ed. "rei, Bucure'ti, 199<, p!.1?>-1?<



treuia să asi!ure înlăturarea oricăror temeri le!ate de intenţiile de federaţie supranaţională,

tendinţele 0E de a aea un caracter suprastatal, lezarea unor caracteristici fundamentale ale

sueranităţii.

:n afară de aceste elemente economico-politice, s-au suprapus constantaspectelereferitoare la caracteristicile mentalului colecti, pentru că ritanicii, de la indiizii

simpli anonimi p%nă la reprezentanţii elitei intelectualităţii, oiau să le fie respectate alorile

tradiţionale, indiidualitatea proenită din însu'i mediul !eo!rafic insular, spiritul de pionerat

în industrializare, model clasic în practicarea comerţului, statutul de făuritori ai unui mare

imperiu, recunoa'terea meritelor de a fi fost sin!uri împotria unei Europe ostile în cel puţin

două momente istorice.

:n ceea ce prie'te Marea Britanie 'i iailitatea în cadrul 0E, perspectiele imediate

'i pe termen mediu, se acceptă realitatea că 0E întruc4ipează acel ,,nou is european, care

îndrăzne'te să su!ereze o istorie nouă, cu o atenţie deoseită la calitatea ieţii, durailitate,

pace 'i armonieS.= Marele pericol pentru 0E Fca 'i pentru #e!atul 0nitG, în demersul spre

procesul inte!rării depline a tuturor statelor memre, într-un cadru structural 'i instituţional

coerent, este modul în care î'i poate redefini, consolida 'i apoi afirma pe deplin rolul 'i locul

în contextul !oal nou de la începutul mileniului trei. Este neoie de moilizarea între!ii sale

capacităţi pentru a putea contracara acele forţe ce se caracterizează prin tendinţe

!raitaţionale Fcrize cu caracter identitar, cu referire la atriutele fundamentale ale

sueranităţii naţionale, lipsa unui adeărat sentiment de identitate europeană, decalaul mare

între puterea politică 'i cea economicăG 'i care ar putea să dilueze considerail însă'i unitatea

0E.

&e modul în care 0E a reu'i să eite ace'ti factori reali de risc poptenţial de

dezinte!rare depinde în mare măsură dacă se a aun!e la deplina unificare europeană sau a

e'ua lamentail, cu urmări !reu de calculat în timp, precum am%narea sine die a rec%'ti!ării

unei poziţii dominate ca centru politic 'i economic la niel mondial.

Bi6i!0ra2ie

&E$#E, P4ilippe-Moreau, Organizaţiile internaţionale contemporane, Editura (nstitutul



European (a'i, 199<I

&0WX, Paul, &)uropa lărgită, politica europeană de 2ecinătate 3i spaţiul comun de

securitate eternă/, în (mpact trate!ic, nr.3N3??>I

+H"$(HE, Pascal, Construcţia europeană de la 1945 pana în zilele noastre, Editura

(nstitutul European, (a'i, 199<I

$MB7E, $ndre, J 'et(een )urope and *merica. +e -uture o- 'ritis olitics/, Ed.

Pal!rae Macmillan Basin!stoe, 3??5I

M+))+#M()Q, @o4n, J0ă înţelegem niunea )uropeană&, Ed. )odecs, Bucuresti, 3??6I

M+HE", @ean, Memorii ,Editura aArad 196I

M(7O$, Pierre, BE#"E(H, er!e , J Istoria secolului !!. 8o.l II. n cautarea unei noi lumi&,

Ed.$ll, Bucuresti, 199<I

(&EM, Istoria secolului !!. 1945"19#$. %umea intre razboi si pace&, Ed. $ll, Bucuresti,

199<I

R+0H, @o4n, 'ritain and )uropean nit6 1945"1997/, Basin!stoe, Ed.Pal!rae

Macmillan, 1995I

O+#B(BE, )4arles, JConstructia )uropeana,+recut, prezent, 2iitor/, Ed. "rei, Bucure'ti,

199<.

Aderarea Marii Britanii La CEE

Documents

Transcript of Aderarea Marii Britanii La CEE