ACTUALIZAREA - CJ SUCEAVAcjsuceava.ro/2019/amenajare_teritoriu_urbanism/etapa1/02.pdfACTUALIZAREA...

ACTUALIZAREA

PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN

SUCEAVA

Etapa I - Identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea,

a disfuncționalităților și elementelor de potențial

Contract nr. 19407/20.08.2018

(nr. ctr. UAUIM-CCPEC: 2 / 2018)

VOL. 02: CADRUL NATURAL ȘI MEDIUL

Beneficiar: CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA

Elaboratori: UAUIM-CCPEC (lider de proiect)

Universitatea din București – CICADIT (partener)

SC UrbanTeam srl (partener)

SC Quattro Design srl (partener)

S.C. F & R Worldwide srl (partener)

Aprilie 2019

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU”

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting proiectant

general (CCPEC)

Rector: prof. dr. arh. Marian MOICEANU

Director CCPEC: ec. Dana RACU

Șef proiect: conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU

Parteneri elaboratori:

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI – CICADIT

Director CICADIT: prof. dr. Ioan IANOȘ

S.C. F & R Worldwide S.R.L.

Reprezentant legal: ec. Ramona ȚEPELEA

Colectiv de elaborare:

Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” – CCPEC

Conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU (coordonare)

Dr. urb.-peis. Irina CIOANGHER (grafică, tehno-redactare)

Asist. dr. urb. Radu-Matei COCHECI (grafică, tehno-redactare, GIS))

Ing. Elena STANCU (responsabil capitol)

Ing. Antonio TACHE (responsabil GIS)

Universitatea din București - CICADIT

Prof. univ. dr. / CS I Ioan IANOȘ (coordonare)

Asist. dr. geogr. / asist. cerc. Irina FLOREA-SAGHIN (responsabil capitol, tehno-

redactare)

Conf. dr. geogr. / CS III Maria Natașa TĂTUI-VĂIDIANU (responsabil capitol)

Drd. George SECĂREANU (grafică, GIS)

SC F&R Worldwide srl.

Dr. ing. Ioan Romeo FĂRCĂȘANU (coordonare)

Dr. geogr./ ecolog Liliana BUJOR (responsabil capitol, tehno-redactare)

Ing. chim. Iulia DULEA (membru echipă)

Ing. chim. Liviu IONIȚĂ (membru echipă)

Geogr. Radu MITRAN (membru echipă)

Geogr. Cosmina STANCIU (membru echipă)

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul 4

CUPRINS

Listă cartograme ................................................................................................................................... 5

Listă figuri .............................................................................................................................................. 6

Listă tabele ............................................................................................................................................. 7

1.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ................................................................................................... 8

1.2 (A). CADRUL NATURAL .............................................................................................................. 9

A1. Geologie ....................................................................................................................................... 9

A2. Relieful ....................................................................................................................................... 11

A3. Clima .......................................................................................................................................... 15

A4. Resurse de apă .......................................................................................................................... 18

A5. Flora și fauna ............................................................................................................................ 21

A6. Resursele solului, subsolului și fondul forestier ..................................................................... 24

A7. Zone expuse la riscuri naturale ............................................................................................... 30

1.2. (B) MEDIUL ................................................................................................................................. 46

B1. Aspecte teritoriale ..................................................................................................................... 46

B2. Obiective naționale / județene .................................................................................................. 49

B3. Zone de risc tehnologic ............................................................................................................. 53

B4. Surse de poluare ........................................................................................................................ 56

B5. Calitatea factorilor de mediu ................................................................................................... 77

1.2. (C) PATRIMONIUL NATURAL / PEISAJE ............................................................................ 87

C1. Arii naturale protejate ............................................................................................................. 87

C2. Tipologii de peisaj ................................................................................................................... 115

CONCLUZII: DISFUNCȚIONALITĂȚI DE MEDIU ................................................................. 131

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 145

Anexa 1. Matricea Plan de Acțiune – PLAM Județul Suceava ..................................................... 150


Listă cartograme

Cartograma 1. Distribuția altitudinilor la nivelul județului Suceava ............................................. 13

Cartograma 2. Harta hipsometrică a județului Suceava ................................................................. 14

Cartograma 3. Rețeaua hidrografică a județului Suceava .............................................................. 20

Cartograma 4. Dispunerea lacurilor la nivelul județului Suceava ................................................. 21

Cartograma 5. Resurse de subsol în județul Suceava ...................................................................... 27

Cartograma 6. Harta utilizării terenurilor în județul Suceava ....................................................... 27

Cartograma 7. Tipuri de păduri la nivelul județului Suceava ........................................................ 29

Cartograma 8. Harta suprafețelor împădurite la nivel de UAT (2014).......................................... 29

Cartograma 9. Inundații în județul Suceava – sinteză ..................................................................... 32

Cartograma 10.Frecvența inundațiilor în județul Suceava ............................................................. 33

Cartograma 11. Alunecări de teren în județul Suceava – sinteză ................................................... 40

Cartograma 12. UAT-uri ce prezintă aluncări de teren din județul Suceava ................................ 41

Cartograma 13. Harta seismicității la nivelul județului Suceava ................................................... 42

Cartograma 14. Obiective cu risc tehnologic – județul Suceava ..................................................... 55

Cartograma 15. Incendii în primele 11 luni din 2018 – județul Suceava ....................................... 59

Cartograma 16. Aciditatea solului în județul Suceava ..................................................................... 85

Cartograma 17. Arii naturale protejate în județul Suceava – SCI ................................................. 89

Cartograma 18. Arii naturale protejate în județul Suceava – SPA ................................................ 90

Cartograma 19. Potențialul turistic natural ..................................................................................... 91

Cartograma 20. Clasificarea peisajelor din județul Suceava ........................................................ 120

Cartograma 21. Surse de poluare – județul Suceava ..................................................................... 144


Listă figuri

Fig. 1. Poziția geografică a județului Suceava în context European ................................................. 8

Fig. 2. Poziția geografică a județului Suceava în context național și regional ................................. 8

Fig. 3. Harta geologică a județului Suceava 1:200 000 ..................................................................... 10

Fig. 4. Harta Raionării Geomorfologice a județului Suceava 1:800 000 ........................................ 12

Fig. 5. Harta geobotanică a județului Suceava ................................................................................. 23

Fig. 6. Harta pedologică a județului Suceava la nivel de clase de sol ............................................. 24

Fig. 7. Zonarea terenurilor funcţie de gradul de manifestare a eroziunii şi a alunecărilor de teren

............................................................................................................................................................... 35

Fig. 8. Zonarea din punct de vedere al potenţialului de producere a alunecărilor de teren ........ 36

Fig. 9. Harta factorului de risc la alunecări de teren in județul Suceva ......................................... 38

Fig. 10. Stațiile de monitorizare a aerului în județul Suceava ......................................................... 77

Fig. 11. Reprezentarea valorilor medii anuale pentru poluare la cele patru stații de monitorizare

a aerului în județul Suceava ............................................................................................................... 78

Fig. 12. Corpurile de apă subterană la risc cantitativ ...................................................................... 80

Fig. 13. Corpurile de apă subterană la risc chimic ........................................................................... 80

Fig. 14. Arii cu diferite grade de antropizare a peisajului - România .......................................... 124

Fig. 15. Peisaj Categoria I.a., Mănăstirea Humorului ................................................................... 125

Fig. 16. Peisaj Categoria I.a., Peisaj de pe Giumalău ..................................................................... 125

Fig. 17. Peisaj Categoria I.a., Peisaj de pe Giumalău ..................................................................... 126

Fig. 18. Peisaj Categoria I.b., Iacobeni, fostă zonă minieră........................................................... 126

Fig. 19. Peisaj Categoria II.a1., Pojorâta ........................................................................................ 127

Fig. 20. Peisaj Categoria II.a1., Vatra Dorneu și împrejurimi ...................................................... 127

Fig. 21. Peisaj Categoria II.c., Udești ............................................................................................... 128

Fig. 22. Peisaj Categoria II.c., Preutești .......................................................................................... 128

Fig. 23. Peisaj Categoria III.c., Zona Fălticeni ............................................................................... 129

Fig. 24. Peisaj Categoria IV, Suceava dinspre Cetatea de Scaun .................................................. 129

Fig. 25. Peisaj Categoria IV, Suceava .............................................................................................. 130

Fig. 26. Peisaj Categoria IV, Șcheia ................................................................................................. 130


Listă tabele

Tabel 1. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24

de ore (mm) la staţii meteorologice din judeţul Suceava ................................................................. 17

Tabel 2. Caracteristici geografice ale râului Siret și afluenților săi ................................................ 19

Tabel 3. Resurse de subsol – județul Suceava ................................................................................... 26

Tabel 4. Modul de utilizare a terenurilor în județul Suceava ......................................................... 28

Tabel 5. Tipuri de teren din punct de vedere al riscului la alunecări de teren .............................. 35

Tabel 6. Zone cu risc scăzut seismic – zona extremă de S-SV a județului ..................................... 42

Tabel 7. Zone cu risc scăzut seismic – zona centrală și de N-NV a județului................................. 43

Tabel 8. Operatorii minieri care au intrat sub incidenţa H.G. nr.856/2008 privind gestionarea

deşeurilor extractive ............................................................................................................................ 53

Tabel 9. Unități economice din județul Suceava care intră sub incidența directivelor IED,

SEVESO și Legea 278/2013 ................................................................................................................ 54

Tabel 10. Tabel centralizator UAT – Incendii în primele 11 luni din 2018 .................................... 56

Tabel 11. Perimetre miniere sistate în prezent cf. HG 493/2000, HG 1486/2004 și HG 1008/2006

............................................................................................................................................................... 67

Tabel 12. Starea ecologică a apei râului Siret ................................................................................... 79

Tabel 13. Starea ecologică a corpurilor de apă subterană aferente județului Suceava ................ 80

Tabel 14. Modul de utilizare a terenurilor agricole în anul 2016 comparativ cu anul 2012 ......... 82

Tabel 15. Suprafețe ale terenurilor degradate și cauzele degradării .............................................. 84

Tabel 16. Utilizarea îngrășămintelor chimice NPK între anii 2012 – 2016 în județul Suceava .... 84

Tabel 17. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava ............... 86

Tabel 18. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava ............... 86

Tabel 19. Ariile naturale protejate de interes național și specificul rezervațiilor sucevene ......... 87

Tabel 20. Siturile de importanță comunitară din județul Suceava ................................................. 92

Tabel 21. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava ........................................ 94

Tabel 22. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava ...................................... 110

Tabel 23. Tipuri de peisaj antropizat în județul Suceava .............................................................. 121

Tabel 24. Principalele disfuncționalități identificate pentru județul Suceava ............................. 132

Tabel 25. Situația ierarhizării și prioritizării domeniilor și problemelor de mediu .................... 137

Tabel 26. Situația ierarhizării și prioritizării problemelor de mediu din județul Suceava ........ 137

Tabel 27. Tabel centralizator UAT – probleme de mediu în județul Suceava ............................. 141


1.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

Împărțirea administrativă a României în macroregiuni (NUT S-I), regiuni (NUT S-II) și județe (NUT S-

III) încadrează județul Suceava în Macroregiunea 2, Regiunea de dezvoltare de Nord-Est, județul fiind

situat în extremitatea nord-estică a României (Figurile 1 și 2 ). Cu o suprafață de 8.553,5 km2 care

reprezintă 3,6% din teritoriul României, județul Suceava se clasează pe locul doi din țară, după județul

Timiș.

Județul Suceava este județ de graniță prin învecinarea la nord cu Ucraina. Pe teritoriul României,

Suceava se învecinează cu șapte județe, astfel: la sud cu județul Neamț, în sud-vest cu județele Mureș și

Harghita, la est cu județul Botoșani, la sud-est cu județul Iași, iar la vest cu județele Maramureș și Bistrița

Năsăud.

Fig. 1. Poziția geografică a județului Suceava în context European

Sursa: Baza cartografică Eurostat

Fig. 2. Poziția geografică a județului Suceava în context național și regional


Limita de nord a judeţului este dată de frontiera de stat a României cu Ucraina, începând de la est de

râul Siret, în vecinătatea oraşului cu acelaşi nume. Se continuă apoi spre vest, pe la nord de râul Suceava,

până la Ulma şi apoi pe firul văii în sus.

Limita de vest urmează un traseu şerpuit până în Călimani. După ce traversează Bistriţa Aurie, urcă pe

vârful Omul (1931 m), din extremitatea estică a Masivului Rodnei. Se îndreaptă apoi spre sud, traversând

Munţii Bârgăului, aproximativ în lungul cumpenei de apă dintre bazinele hidrografice ale Bistriţei şi

Someşului Mare.

Limita de sud a judeţului ţine creasta Călimanilor pe cumpăna de ape dintre Bistriţa şi Mureş până în

vârful Măgura (1500 m). De aici, urmează o altă cumpănă de ape, dintre Neagra Broştenilor şi

Bistricioara, şi după ce trece peste vârful Budacu (1859 m) coboară în valea Bistriţei pe care o taie între

localităţile Broşteni şi Borca. Limita se continuă mai departe, printre Sabasa şi Cotârgaşi, peste Munţii

Stânişoarei pe care urcă până în vârful Bivolu (1500 m), după care intră în bazinul Moldovei pe la

izvoarele Nemţişorului şi Culmea Pleşului.

Limita de est urmează albia Siretului pe întreaga distanţă până la frontieră, cu excepţia a patru puncte

pe stânga Siretului: la confluenţele acestuia cu Şomuzu Mare şi Suceava, apoi între Hănţeşti şi Zvoriştea.

Siretul marchează limita Sucevei spre judeţul Botoşani (Studiu privind eroziunea solului din județul

Suceava, 2013).

1.2 (A). CADRUL NATURAL

Complexitatea cadrului natural al județului Suceava este dată de caracteristicile următoarelor

componente:

A1. Geologie

În alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului judeţului Suceava are drept caracteristică de bază

succesiunea de la vest la est a şase zone structurale: zona eruptivă, zona flişului transcarpatic, zona

cristalino-mezozoică, zona flişului carpatic, zona pericarpatică şi zona de platformă. Aceste zone

reprezintă un adevărat mozaic geologic cuprinzând o mare parte din tipurile de roci vulcanice,

metamorfice şi sedimentare care intră în alcătuirea geologică a României (Studiu privind eroziunea

solului din județul Suceava, 2013).

Fundamentul proterozoic al unității de platformă este alcătuit din roci cristaline peste care s-a suprapus

cuvertura sedimentară a depozitelor sarmațiene (volinian), necutate, cu grosimi de peste 200-400m,

reprezentate prin orizonturi de gresii calcaroase cu intercalații de argile, silite și nisipuri.

Pe suprafețe restrânse din sud-estul județului apar depozite sedimentare (basarabiene) reprezentate de

orizonturi de gresii și calcaroase cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri care sunt specifice

dealurilor mai înalte de 400-420m. Formațiunile sarmațiene sunt dispuse în strate monoclinale cu

orientare spre sud-sud-est, determinând un relief structural specific de platouri structurale, văi

subsecvente și consecvente și cueste.

Din punct de vedere morfologic, unitatea de platformă se suprapune Podișului Sucevei. Pe văile râurilor

principale și pe terasele versanților și conurile de aluviune din sectoarele carpatice și de podiș se

întâlnesc formațiunile recente (holocen și pleistocen) reprezentate de aluviuni, coluvii și depozite

deluviale cu granulometrie variată de la argile și șisturi la nisipuri și pietrișuri (Posea, 2003).


Fig. 3. Harta geologică a județului Suceava 1:200 000

Sursa: Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013


A2. Relieful

Teritoriul județului se suprapune unităților majore de relief ale Carpaților Orientali și Podișului Sucevei

și parțial Subcarpaților Moldovei, relieful fiind caracterizat de munți înalți și joși, depresiuni

intramontane, dealuri, podișuri, văi și lunci, câmpia fiind nereprezentativă în județ (Fig. 4). Cea mai

ridicată altitudine se găsește în Munții Călimani (Pietrosul Călimanului 2102 m), iar cea mai scăzută în

albia Siretului, la Dolhasca (233 m).

Din punct de vedere structural, principalele unităţi de relief ale judeţului sunt: zona eruptivă a

Călimanului, zona cristalină a Munţilor Bistriţei, zona flişului carpatic, zona pericarpatică şi zona

Podişului Sucevei (Popp şi colab., 1973).

Ramura Carpaților Orientali s-a format prin mecanisme tectonice complexe (subducție, obducție,

coliziune); sunt deci munți compoziți, având stiluri morfotectonice diferite. Tipul carpato-hercinic este

dominat de masive cristaline hercinice regenerate în orogeneza alpină. Înălțările repetate au alternat cu

perioade în care s-au format nivele de eroziune și au avut caracter de basculă, ceea ce a imprimat unor

masive profil asimetric. Totodată, ridicările s-au făcut pe linii de falii (în paralel uneori cu lăsări) având

ca rezultat horsturi și grabene fiind specifice masivelor asimetrice (Rodna), masive disecate (în creste,

cupole, culmi sau masive mai mici) cum sunt Munții Maramureșului, Bistriței, Giurgeu-Curmătura,

Giumalău-Rarău), obcine cristaline (Mestecăniș și Perșani).

Podișul Sucevei – parte a Podișului Moldovei – are baza de platformă iar nivelarea de suprafață s-a făcut

pe roci sedimentare mio-pliocene dispuse monoclin, spre SSE. Subtipurile sunt următoarele: podiș de

monoclin fragmentat în masive și culmi, podiș de tip câmpie colinară, podiș cu largi suprafețe structurale

și cueste proeminente pe roci sarmatice, podiș fragmentat în culmi înguste și paralele orientate nord-

sud, formate pe roci moi pliocene. Ca urmare, înălțimile reliefului scad în trepte de la vest la est,

imprimând o etajare a componentelor mediului (direcția de scurgere a apelor, etajarea climatică, etajarea

pedologică, etajarea vegetației).

În ansamblu, pe teritoriul județului Suceava se întâlnesc două unități importante de relief: regiunea

montană și regiunea de podiș. Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâșii paralele cu dispunere

nord-sud. În funcție de suprafața ocupată de fiecare formă de relief județului Suceava i se suprapun

următoarele unități majore de relief:

• Zona montană 53%;

• Zona de podiș 30%;

• Zona de dealuri și lunci 17%;

astfel că teritoriul județului este alcătuit 65,4% (5593 kmp) din forme de relief cu altitudini între 800 și

2100 m specific arealelor montane și 34,6% (2960 kmp) din relief sub 800 m specific podișurilor,

depresiunilor și dealurilor subcarpatice (Cartograma 1 și 2).

În acest areal carpatic și subcarpatic sunt întâlnite tipuri și subtipuri de relief care se deosebesc din punct

de vedere morfometric și morfografic (Ielenicz, 2005).


Fig. 4. Harta Raionării Geomorfologice a județului Suceava 1:800 000

Sursa: Posea și Badea, 1984

Zona montană integrată în lanțul Carpaților Orientali cuprinde masive și complexe de culmi separate

între ele de văi adânci sau arii depresionare. Spre est domină culmile prelungi de tip obcină în alternanță

cu masive cu altitudini sub 1000 m, iar spre vest altitudinile cresc ajungând la 2100 m în masivul

Călimani – vârful Pietrosul.

Unitățile de relief montane care depășesc 1800 m sunt: masivele Suhard – Suhardul Bucovinei cu vârful

Omu 1932 m, Călimani, Giumalău 1856m și Rarău, Iezerul 2031, Rățitiș 2021 m, munții Bistriței –

vârful Budacu 1859 m și munții Stânișoarei cu altitudinea de 1530 m în Vârful Bivolul.

Obcinele Bucovinei fiind alcătuite din sedimentar (fliș) au altitudini mai reduse, excepție face obcina

Mestecăniș care, având cristalin în fundament, depășește 1500 m:

• Obcina Mare cu altitudinea maximă în piscul Sihloaia, de 1224 m;

• Obcina Feredeu sau Umor, cu altitudinea maximă în vârful Veju Mare 1494 m;

• Obcina Mestecăniș cu structură de cristalin în fundament, Vârful Lucina are 1588 m;

• Obcina Brodinei cu cel mai înalt punct vârful Poiana Săcălești;

• Obcina Moldovița cu altitudinea de 1207 m în vârful Bobeica;

• Obcina Curmăturii de unde izvorăște râul Moldova.

Munții Călimani sunt cei mai înalți munți vulcanici de pe teritoriul României, depășind 2.000 m

altitudine în Vârful Pietrosul Călimani. Craterul vulcanic Căliman cu diametrul de circa 10 km, prezintă

relief uniform vulcanic la Rețitiș, Tămău, Lucaciu și Pietrosul.


Masivul Rarău dispune de o bogată rețea hidrografică care a format sectoare de chei și peșteri: Cheile

Izvorului Alb și Cheile Moara Dracului, acestea din urmă reprezintă un sector foarte îngust de 2-3 metri

lățime pe o distanță de 40 de metri, în lungul văii Caselor.

Munții Giumalău au alcătuire predominantă din roci cristaline în culmea centrală, unde atinge și

altitudinea maximă de 1858 m în vârful cu același nume. Rețeaua hidrografică a format Cheile Zugreni,

săpate la poalele de sud ale munților și constituie una din atracțiile naturale ale zonei.

Munții Suhard culminează altitudinal în Vârful Oușoru (1639 m) care străjuiește Depresiunea

Dornelor. Cea mai mare înălțime se află în partea de nord-vest a Vârful Omu atingând 1932 metri.

Munții Bistriței cu o largă desfășurare pe dreapta râului Bistrița, formează gruparea cea mai întinsă a

munților cristalini. Altitudinea maximă este în Creasta Pietrosu, de 1791 m.

Obcinile Bucovinei sunt un ansamblu de unități de relief montan dispuse paralel pe direcția nord-

vest/sud-est, separate de văile superioare ale râurilor Moldova și Moldovița formate din Obcinele Mari:

Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeu și Obcina Mare și Obcinele Mici: Brodina, Moldovița, Curmătura

(Ielenicz,2005).

Trecerea de la Carpaţii flişului la Podişul Sucevei se face printr-o zonă îngustă de tranziţie, care se

prezintă în mod diferențiat la nord și la sud de râul Moldova. La nord de acest râu, obcinele şi podișul

vin în contact în lungul unei linii de direcţie NV-SE, care trece prin localitățile Straja-Solca-Cacica-

Păltinoasa. Contactul net şi brusc dintre obcine şi podiş, la nord de râul Moldova, a fost atenuat printr-

un proces erozivo-acumulativ. A luat naştere o fâşie de teren de câţiva kilometri lăţime, care constituie

piemontul pericarpatic (Joja şi colab. 1968).

Cartograma 1. Distribuția altitudinilor la nivelul județului Suceava

Sursa: Date furnizate de Universitatea Ștefan cel Mare Suceava


Cartograma 2. Harta hipsometrică a județului Suceava

Sursa: Date furnizate de Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

Subcarpaţii Moldovei sunt cuprinşi între Valea Moldovei (în nord), Valea Trotuşului (în sud), Carpaţii

Orientali (în vest) şi culoarul Siretului (în est). Subcarpaţii Moldovei formează o zonă de trecere de la

Carpaţii Orientali la Podişul Moldovei. Deşi unele trăsături subcarpatice sunt prezente pe o zonă foarte

îngustă (4 km) şi la nord de Valea Moldovei (depresiunile Solca şi Cacica), aceasta este inclusă în

Podişul Sucevei, Subcarpaţii în forma clasică fiind situați doar la sud de Valea Moldovei. Subcarpaţii

Moldovei au o altitudine medie de 400 – 500 m şi altitudini extreme cuprinse între 915 m (Culmea

Pleşului) şi 150 m spre culoarul Siretului. Se caracterizează printr-un relief deluros cu structură cutată,

cu versanţi neuniformi, frecvent afectaţi de procese de eroziune şi alunecări. Depresiunile au fie aspect

colinar, fie aspect de câmpie cu terase întinse ce coboară către luncile râurilor ce le străbat.

Subcarpaţii Moldovei sunt mai simpli decât ceilalţi subcarpaţi, în judeţul Suceava identificându-se două

depresiuni subcarpatice (Mălini şi Râşca), trei culmi deluroase subcarpatice (Dealurile Pleaşa, Budaru

şi Pleşu) şi un culoar de contact cu Podişul Moldovei (Culoarul Moldovei, al treilea şi ultimul sector al

Văii Moldovei). Toate sunt oblice pe Carpaţi şi paralele cu râurile Moldova şi Bistriţa. Sunt mai vechi

decât restul Subcarpaţilor, fiind formaţi din strate miocene cutate, pe alocuri, la exterior, păstrându-se şi

urme de sarmaţian piemontan necutat, care este specific Podişului Moldovei.

Depresiunea Dornelor este încadrată de Munții Bistriței Aurii la nord, Munții Bistriței la sud-est,

Munții Călimani la sud și Munții Bârgăului la vest. Depresiunea se îngustează spre est către cheile

Zugrenilor de pe valea Bistriței, iar după ieșirea din chei relieful prezintă spre vest o deschide cu aspect

de câmpie.

Depresiunea Câmpulung Moldovenesc reprezintă cea mai mare arie depresionară care se desfășoară

în lungul râului Moldova. Relieful este dominat de prezența teraselor cu altitudine de peste 100m

dezvoltate în exclusivitate pe partea dreaptă a râului Moldova. Depresiunile mai mici Vama, Frasin și


Umor sunt arii de lărgire locală a văii Moldovei, fiind separate între ele de mici defilee; defileul de la

Prisaca Dornei fiind cel mai îngust.

De la vest la est, văile reprezentative reliefului din județul Suceava sunt:

Valea Moldovei apare ca o depresiune între Subcarpații Moldovei și Podișul Sucevei fiind formată de

râul Moldova. Acesta izvorăște din Obcina Feredeu, străbate județele Suceava și Neamț pentru a se vărsa

în Siret lângă orașul Roman. Râul Moldova este afluent pe partea dreaptă a râului Siret, prezintă un

sector de luncă largă și joasă până la Ciumulești, lățimea cea mai mare a luncii și teraselor este la Baia,

unde relieful capătă aspect depresionar.

Valea Sucevei este drenată de râul Suceava care are izvoarele în Obcina Mestecăniș – Masivul Lucina.

Râul este afluent pe partea dreaptă a Siretului, care se constituie în emisar cu punctul de vărsare Liteni,

în apropiere de municipiul Suceava. Valea Sucevei prezintă trei sectoare bine diferențiate: sectorul

superior – al Obcinelor până la Straja, sectorul mijlociu până la Milișăuți și sectorul inferior, până la

vărsarea în emisar. Aspectul de culoar al văii este dat de dimensiunile extinse ale luncii și teraselor, bine

dezvoltate de o parte și de alta a râului. Valea Sucevei formează graniță cu Ucraina pe o distanță de 6

km.

Valea Siretului formată de râul Siret este cursul de apă cel mai important din Podișul Moldovei. Siretul

izvorăște de pe teritoriul Ucrainei, din Carpații Păduroși, în apropiere de localitatea Șipotele pe Siret

(raionul Vijnița) de la o altitudine de 1238 m. Este afluent direct al Dunării, punctul de vărsare fiind la

sud de Galați. Siretul colectează întreaga rețea hidrografică din partea estică a Carpaților Orientali.

Principalii afluenți din județul Suceava sunt: Suceava și Moldova care asigură 17,6% și respectiv 9%

din volumul apelor transportate din întreaga zonă subcarpatică și montană. Pe teritoriul județului

Suceava lunca majoră are 6-8 km lățime, prezentându-se ca un autentic culoar acumulativ. În zona de

confluență cu râul Suceava, culoarul ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare, cu o lățime de 12

km.

Culoarul Siretului este formă distinctă în relief, fiind rezultatul cursului de apă al Siretului. Ca

suprafață a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apă al țării cu o suprafață a bazinului

hidrografic de 28.226 kmp, astfel că el colectează 17% din volumul total al resurselor de apă. Alături de

Prut, majoritatea cursurilor de apă din regiunea de est a României are ca emisar Siretul.

Culoarul Siretului are o lungime de peste 100 km cu lățimi maxime de 10-13 km în zonele de confluență

cu principalii afluenți care vin din Carpații Orientali, Suceava și Moldova. Spre sud de aceste confluențe,

lățimea teraselor este mai redusă, de până la 4 – 6 km. Relieful culoarului este format exclusiv din luncă

cu lățime de 2-4 km, albie meandrată și despletită, cursul principal al apei fiind însoțit de cursuri de apă

secundare, părăsite, și sectoare de luncă cu exces de umiditate. Lunca este bine structurată, prezintă

trepte de 2-4-6 și 8 m, fiind încadrată de terase în 7-8 trepte, din care terasa de 10-15m are cea mai mare

extindere. Culoarul este flancat de o parte și de alta de unitățile de podiș învecinate, ai căror versanți

povârniți coboară în trepte către valea Siretului (Ielenicz,2005).

A3. Clima

a) Condiții climatice

Teritoriul județului Suceava se încadrează în provincia climatică Df (W. Köppen),caracterizată prin

climă de natură boreală, cu ierni friguroase și umede, cu temperatura medie a lunii celei mai reci sub -

3°C și cu cu temperatura medie a lunii celei mai calde peste10°C. Cantitatea de apă provenită din

precipitații este mai mare decât cea pierdută prin evapotranspirație, Df fiind una din cele mai reci și

umede provincii de pe teritoriul României. (Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013).


Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe vestice, oceanice (în

vest), estice de ariditate (în est) şi influenţe scandinavo-baltice (în nord), având un caracter mai răcoros

şi umed. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi continental.

Clima temperat-continentală este influenţată de dispunerea treptelor de relief, dar şi de orientarea

acestora. Masele de aer de origine vestică pierd treptat din umezeală şi ajung mai uscate în estul

judeţului, cele venind din nord aduc ninsori abundente iarna şi ploi reci primăvara şi toamna, iar din est

iese în evidenţă continentalismul prin verile secetoase şi iernile geroase cu viscole puternice (Raport

privind starea mediului în județul Suceava 2015).

Se diferenţiază două tipuri climatice: o climă montană, cu un subtip de climat de depresiuni şi văi adânci,

care se resimte pe două treimi din suprafaţa judeţului şi o climă de podiş în partea de est.

Climatul montan. În Căliman şi în Munţii Bistriţei, influenţele atlantice, de climat mai umed şi cu

temperaturi mai moderate, sunt mai pronunţate, în special pe versanţii vestici, care sunt mai umezi.

Precipitaţiile evidenţiază paralelismul culmilor şi discordanţa dintre culmi şi depresiunile intramontane.

Etajarea climatică este reflectată în succesiunea pe verticală a formaţiunilor vegetale. Precipitaţiile cresc

cu altitudinea. Astfel, pe culmea Stânişoarei plouă mai mult decât în valea Bistriţei. Temperaturile medii

anuale se menţin sub 7°C şi scad cu înălţimea până la 0°C media anuală (Căliman). Precipitaţiile ajung

la 800 mm, iar pe înălţimi depăşesc 1000 mm. În cursul anului, pe masivul Rarău sunt numai trei luni

temperate, în schimb nouă luni sunt reci, umede. Amplitudinea termică multianuală este de 20°.

Climatul de podiş se întâlneşte în partea de est a judeţului. Este tipul de climat continental atenuat, cu

contraste termice anuale mai mari, dar diurne mai mici decât la munte. Precipitaţiile sunt mai reduse.

Culoarul văilor Moldova, Suceava şi Siret creează topoclimate de vale, cu vânturi de nord, cu precipitaţii

mai reduse decât în podiş.

Temperaturile medii anuale sunt de 7 – 8°C, iar amplitudinea anuală de 23°C. Precipitaţiile scad sub

700 mm. În cursul anului sunt în medie opt luni temperate şi patru luni reci, umede (Fălticeni) (Studiu

privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013).

b) Temperatura aerului

Valorile medii anuale ale temperaturii aerului se caracterizează prin importante variaţii între regiunea

montană şi cea de podiş. Temperaturile medii anuale au valori între 0 (Călimani) şi 6°C în zona munţilor

şi de 6 – 8°C în Obcinele Bucovinei în timp ce în Podişul Sucevei mediile sunt cu aproape două grade

mai mari.

• Temperatura medie anuală este 6-7°C, climatul montan are temperatura medie anuală. 0-2°C

(vârfurile Negoiu Românesc, Pietrosu), iar cea a podișului este de 6-8°C (în estul podișului, Valea

Sucevei și valea Siretului).

• Temperaturile minime înregistrate au avut valori de până la -38,5°C, iar cele maxime s-au apropiat

de +40°C (în anul 2000).

• Temperatura medie a lunii celei mai calde este variabilă, între 10-18°C, în zonele de podiș

înregistrându-se vara valori frecvente peste 30°C.

• Temperatura medie a lunii celei mai reci este variabilă, între -4°C/-5°C în est și -6°C/-8°C în vest,

în zonele de podiș.

• Datorită inversiunilor climatice, depresiunile înregistrează cele mai mici valori de temperatură în

perioadele de iarnă.

• Regimul temperaturilor cresc dinspre Vest spre Est (sud-vest/nord-est).


• Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare în zonele de munte, față de regiunea deluroasă. Trecerea de

la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a județului. În partea de vest predominant

montană zăpada și înghețul sunt prezente până în luna mai și chiar începutul lunii iunie.

Cea mai scăzută temperatură înregistrată (medie lunară) a fost -13℃ în Februarie 1954 în Suceava. Cea

mai mare temperatură înregistrată (medie lunară) a fost 25℃ în Iulie 2012 în Suceava. Anul 2017 a fost

cel mai cald, temperatura medie a fost: 12℃. 1956 a fost anul mai rece, temperatura medie a fost: 7℃.

c) Precipitațiile atmosferice și evapotranspirația potențială

Precipitaţiile cad în proporție de 70 – 80% sub formă de ploaie, repartiţia şi regimul acestora fiind

influenţate de altitudinea reliefului. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai – iulie, iar

cele mai mici se înregistrează iarna, februarie fiind luna cea mai săracă în precipitaţii.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este puternic influenţată de dispunerea treptelor de relief faţă de

circulaţia generală a maselor de aer. Astfel se explică cantităţile mai mari de precipitaţii de peste 1300

– 1400 mm din sud-vestul judeţului (Munţii Călimani), care scad până la mai puţin de 600 mm anual în

valea Siretului, din estul judeţului (Raport privind starea mediului în județul Suceava 2015).

În zona montană cantitatea medie anuală a precipitațiilor se încadrează intervalului de peste 1200-1400

mm/an,

În zona de dealuri înalte și de podiș cantitățile sunt între 700-1000 mm/an, zona submontană înregistrând

cantități medii anuale de 800-900 mm,

În arealul dealurilor joase și culoarului Siretului, cantitatea de precipitații scade sub valoarea de 700

mm/an, pentru ca în valea largă a Sucevei să primească numai 550-600 mm/an.

Regimul precipitațiilor atmosferice înregistrează o scădere a cantității de precipitații de la Vest la Est

(sud-vest/nord-est).

Cantitatea anuală de precipitaţii şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore la staţii

meteorologice din judeţul Suceava poate fi observată în tabelul următor. Se poate observa că maxima

absolută de precipitații în 24 ore a fost înregistrată în 1951la Rădăuți cu o valoare de 103 mm.

Tabel 1. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii

căzută în 24 de ore (mm) la staţii meteorologice din judeţul Suceava

Sursa: Raport privind starea mediului în județul Suceava 2012

Staţia

meteorologică

Cantitatea

anuală de

precip.

din 2012

Normala

climatologică

(1961-1990)

Cantitatea max. de

precip. în 24 ore din

2012

Cantitatea max.

absolută de precip. în

24 ore

Cantitatea

max. 2012

Data de

producere

Cantitatea

max. abs.

Data de

producere

Călimani 877,4 834,5* 32 05.06.2012 62,9 24.07.2008

Poiana

Stampei 739,4 668,8 39,2 11.06.2012 93,6 04.08.2010

Rădăuţi 598 611,5 46,2 12.08.2012 103 10.06.1951

Suceava 462,3 604,4 33,7 12.08.2012 85,8 18.07.1967


d) Mișcarea maselor de aer

Deosebiri importante între regiunea montană şi cea de podiş se remarcă şi în ceea ce priveşte regimul

vânturilor. Pentru zona montană, caracteristice sunt vânturile de vest, care traversând Carpații își pierd

treptat cantitatea de umezeală, astfel că ajung în partea de est a județului, ca mase de aer uscate, fapt

care duce la continentalizarea climatică a Podișului Sucevei.

Viteza vântului este în medie de 2,6 m/s, dar în arealele montane poate ajunge și la 25 m/s, iar la rafale

putând depăși 40 m/s. Pentru zona de podiș, vânturile sunt predominant nord-vestice și nordice, aducând

mase de aer rece, polar, fapt care induce și inversiunile de temperatură în teritoriu, în special iarna. În

anotimpul estival, din est, județul primește influențe climatice continentale cu secete prelungi,

precipitații scăzute și temperaturi ridicate.

Regimul mișcării maselor de aer prezintă diferențieri în funcție de dispunerea treptelor de relief,

orientarea versanților și văile/culoarele de vale ale arterei hidrografice principale.

În ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme care s-au manifestat în ultimele două decenii pe

teritoriul judeţului, se regăsesc:

• Vântul;

• Furtunile / vijeliile (care au avut uneori caracter de tornadă);

• Valurile de temperaturi scăzute;

• Valurile de temperaturi ridicate;

• Îngheţul (timpuriu – toamna sau târziu – primăvara);

• Bruma, seceta şi uscăciunea;

• Orajele (manifestările electrice);

• Grindina, ceaţa, chiciura, ninsoarea abundentă şi viscolul.

A4. Resurse de apă

Bogat în resurse de ape subterane, corpurile de apă aparținând județului Suceava sunt cantonate în

depozitele unor structuri cristalino-mezozoice de fliș, în depozite miocene și, mai ales în formațiunile

aluvionare cuaternare. Ca urmare, teritoriul județului înglobează cantități importante de ape minerale și

mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase și clorurate.

a) Apele subterane

În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele aluvionare de luncă

şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de podiş, apele subterane sunt cantonate

în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacisuri,

conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionare. Precipitaţiile relativ bogate şi condiţiile favorabile

infiltrării asigură o alimentare şi o primenire optimă a apelor subterane. Dezvoltarea amplă a activităţilor

economice nu poluează încă apele subterane, care continuă să rămână o valoroasă sursă de apă a

judeţului.

Apele minerale carbogazoase formează cea mai bogată zestre de ape minerale din judeţ. Aria de

răspândire a acestora cuprinde suprafeţe întinse din zona cristalino-mezozoică de la nord şi est de

masivul Călimani. În Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare de acest tip, cele mai cunoscute

dintre acestea fiind în Vatra Dornei, Poiana Negrii, Neagra Şarului. Unele surse carbogazoase debitează


cantităţi importante de apă carbogazoasă astfel: Şaru Dornei 3000 l/h, Coşniţa 2800 l/h, Poiana Vinului

1000 l/h, şi Poiana Negrii 700 l/h.

În zona flişului se găsesc surse de apă minerală sulfatată, sulfuroasă şi clorurată. Astfel sunt cunoscute

izvoarele sulfuroase din perimetrele localităţilor Câmpulung, Moldova Suliţa, Poiana Mărului, Frumosu,

Suceviţa, Putna. Aceste surse nu sunt exploatate în mod organizat, însă oferă perspective de dezvoltare

balneară a unor localităţi din zona flişului.

Atât în zona flişului cât mai ales la contactul acestuia cu Podişul Sucevei sunt numeroase izvoare cu apă

clorurată: Straja, Putna, Vatra Moldoviţei, Sadova, Breaza, Vicovu de Sus și Cacica (Schema Cu

Riscurile Teritoriale Din Zona De Competență A Inspectoratului Pentru Situații De Urgență „Bucovina”

Al Județului Suceava,2019).

b) Apele de suprafață

Întreaga rețea hidrografică ce drenează teritoriul județului Suceava este tributară bazinului hidrografic

Siret. Rețeaua apelor curgătoare din arealul sucevean sunt afluenți de dreapta ai Siretului și au direcția

de curgere NV-SE, Siretul fiind singurul curs de apă cu direcție de scurgere de la nord la sud.

Lungimea apelor curgătoare în județul Suceava însumează 3.092 km și au o densitate care depășește

frecvent 1 km/kmp în zona de munte, scăzând sub 0,5 km/kmp în zona de podiș, densitatea medie fiind

de 0,3 km/kmp în partea de nord-est și 0,7 km/kmp în sud-vest.

Principalele cursuri de apă, afluenți ai Siretului sunt prezentați în Tabelul 2 și Cartograma 3:

Tabel 2. Caracteristici geografice ale râului Siret și afluenților săi

Nr.

crt. Râul Izvoare

Suprafață b.

hidrografic

S (kmp)

Lungimea

în județ

L (km)

Afluenți

Observații Râul

S

(kmp)

L

(km)

1. Siret Carpații

Păduroși

(Ucraina)

1636 110 Suceava

Moldova

Bistrița

Șomuzul

Mare

Râu

colector

2. Suceava Obcinele

Bucovinei

2625 262 Brodina

Putna

Pozen

Sucevița

Solca

Soloneț

156

132

158

205

166

217

28

19

25

35

27

31

3. Moldova Obcinele

Lucina

2575 140 Putna

Suha

Suha

Mare

Suha

Mică

90

359

128

135

20

33

29

24

L = 216

km

Afluenți de

dreapta


Nr.

crt. Râul Izvoare

Suprafață b.

hidrografic

S (kmp)

Lungimea

în județ

L (km)

Afluenți

Observații Râul

S

(kmp)

L

(km)

Moldovița

Humor

Șomuz

564

106

95

47

26

20

Afluenți pe

stânga

4. Bistrița Iezerul

Bistriței

Munții

Rodnei

2532 122 Dorna

Neagra

Șarului

595

355

46

40

Afluenți de

dreapta

Titău

Cârlibaba

135

111

24

24

Afluenți pe

stânga

5. Șomuzul

Mare

Podișul

Sucevei

617 81 Șomuzul

Mic

Șomuzul

Mare

128

489

30

51

Cartograma 3. Rețeaua hidrografică a județului Suceava

Sursa: Prelucrare date Universitatea «Ștefan cel Mare » Suceava

De asemenea, se pot menționa următoarele particularități:

• Râul Moldova are cel mai întins bazin hidrografic, iar împreună cu afluenții săi drenează 35% din

suprafața județului, urmat de Bistrița și Suceava cu 30% fiecare;

• Râul Bistrița este afluentul cu debitul de apă cel mai mare al Siretului.


c) Lacuri, iazuri și acumulări piscicole

Lacurile naturale în județul Suceava sunt nereprezentative datorită micilor dimensiuni ale luciilor de

apă. UAT-urile care prezintă lacuri naturale la nivelul județului Suceava sunt: Adâncata, Drăgușeni,

Dolhasca, Fântâna Mare, Fântânele, Liteni, Mitocu Dragomirnei, Moara, Salcea, Siret, Șcheia, Udești,

Verești, Zvoriștea, însă acestea sunt de dimensiuni reduse (Cartograma 4).

La nivel de județ lacurile artificiale și iazurile sunt folosite pentru piscicultură. Raportat la suprafața

județului, luciul de apă reprezintă numai 0,65% (5542,63 ha) din totalul suprafeței, din care: 5.056,622

ha o reprezintă apele curgătoare și 486.008 ha luciul de apă al lacurilor.

UAT-urile care prezintă lacuri antropice la nivelul județului Suceava sunt: Bășcăuți, Bosanci, Bunești,

Fălticeni, Forăști, Grămești, Grănicești, Hănțești, Horodniceni, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Moara,

Mușenița, Rădășeni, Rădăuți, Siret, Suceava, Șerbăuți, Vulturești, Zvoriștea.

Cele mai importante lacuri amenajate se află pe Șomuzul Mare și Complexul turistic și de agrement

Nada Florilor, recunoscut la nivel local și regional. Importanța acumulărilor antropice reiese din faptul

că sunt iazuri piscicole, asigură rezerve de apă industrială și/sau potabilă; asigură terenurile și locuințele

umane împotriva inundațiilor.

Cartograma 4. Dispunerea lacurilor la nivelul județului Suceava

Sursa: Prelucrare date Universitatea «Ștefan cel Mare » Suceava

A5. Flora și fauna

Cu un relief variat, cu altitudini cuprinse între 2100 m în Munţii Căliman şi Bistriţei, și sub 300 m în

est, în lunca Siretului, zonarea vegetaţiei în județul Suceava este condiţionată de condiţiile climatice şi

edafice. Astfel în cadrul judeţului se diferențiază următoarele zone biogeografice: zona subalpină, cu


etajul jnepenişurilor (alpin inferior), zona pădurilor de molid (boreală), cu etajul rariştilor (boreal-

subalpin) și etajul pădurilor de molid şi amestec, zona pădurilor de foioase (nemorală), cu etajul

pădurilor de fag, etajul pădurilor de gorun, și etajul pădurilor de cer, gârniţă şi stejar, subzona silvostepei

şi vegetaţia de luncă (Fig.5).

Compoziția dendrologică este reprezentată de 79,40% specii de rășinoase și 20,60% specii dendrologice

de foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag Fagus sylvatica, stejar Quercus sp. (Q

robur, Q. pedunculata), carpen Carpinus betulus, frasin Fraxinus excelsior, tei Tilia sp. (T. cordata, T.

tomentosa), mesteacăn Betula sp. (B. nana, B. pendula) și o mare diversitate de arbuști. În amestecul

pădurii de foioase se găsesc plopul Populus sp. (P.nigra, P.alba), paltinul Acer pseudoplatanus, sorbul

Sorbus torminalis, mălinul Pruns padus, scorușul Sorbus domestica, scorușul negru Alonia melanocarpa

și, mai rar, tisa sau zada Larix decidua. Dintre conifere sunt prezente speciile comune de brad Abies

alba, molid Picea Abies și pin Pinus sylvatica.

Dintre arbuști amintim zmeurul Rubus idaeus, afinul Vaccinium myrtillus, măceșul Rosa canina și

merișorul Vaccinium vitis idaea. Există și câțiva arbori ocrotiți: Stejarul din Cașvana (500 ani) este cel

mai bătrân stejar din sud-estul Europei, Stejarul din Botoșana (350 ani) din zona Bucovinei în apropiere

de satul Arbore și salina Caica, Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani) dețin un exemplar

considerat a fi cel mai bătrân ulm Ulmus laevis din România.

Foarte diversificată ca specii și indivizi, compoziția floristică reprezentativă pentru județ este dată de

speciile rare care au constituit și modivul desemnării ariilor de protecție. Dintre cele mai importante

areale care adăpostesc specii floristice rare menționăm: Munții Bucovinei - sângele voinicului,

Nigritella rubra – plantă pe care de dispariție ocrotită prin lege (Munții Călimani), floarea de colț

Leontopodium alpinium (Rarău, Călimani), smârdarul sau bujorul de munte Rhododendron myrtifolium

(Călimani, Suhard), papucul doamnei Cypripedium calcelous specie de orhidee aflată pe cale de

dispariție, brusturul negru Arctium lappa, argințica Drias octopetala (Rarău-Giumalău).

Fauna este bogată cu numeroase specii de valoare cinegetică. Răspândită pe areale altitudininale și etaje

de vegetație, cele mai importante specii de animale pentru care s-au constituit arii naturale protejate în

județul Suceava sunt:

• Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni), Triton cu creastă (Triturus cristatus),

Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Broască țestoasă de apă (Emys orbicularis).

• Nevertebrate: Nymphalis vaualbum, Euphydryas maturna, fluture (Lycaena dispar), croitor de fag

(Rosalia alpina), carab (Carabus hampei), fluturele Callimorpha quadripunctaria, rădașcă sau

răgacea (Lucanus cervus), coleopterul Cucujus cinnaberinus, cosașul transilvan (Pholidoptera

transsylvanica), cărăbuș (Osmoderma eremita), croitor mare (Cerambyx cerdo), molia Arytrura

musculus.

• Mamifere: Liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), Lup (Canis lupus), Urs brun (Ursus

arctos), Râs (Lynx lynx), Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Liliac comun

(Myotis myotis), Liliac comun mic (Myotis blythii), Liliac cârn (Barbastella barbastellus),

Popândău, Șuiță (Spermophilus citellus).

• Vidră, Lutră (Lutra lutra).

• Pești: Dunăriță (Sabanejewia aurata), Zglăvoc (Cottus gobio), Chișcar (Eudontomyzon danfordi),

Lostriță (Hucho hucho), Petroc (Gobio uranoscopus), Moioagă (Barbus meridionalis).


Fig. 5. Harta geobotanică a județului Suceava



A6. Resursele solului, subsolului și fondul forestier

a) Solurile și utilizarea terenurilor

Pedologia teritoriului sucevean cunoaște o varietate a tipurilor și subtipurilor de sol, care se datorează

complexității geologice, variației reliefului și a factorilor pedogenetici locali. Altitudinal, răspândirea

solurilor zonale și azonale este:

• Pe suprafețe structurale slab înclinate se întâlnesc solurile cernoziomice (zona Sucevei,

depresiunea Liteni).

• În regiunile de dealuri joase și podiș cu altitudini de până la 600m specifice sunt solurile podzolice

brune, solurile cenușii cu strat gros de humus (Suceava – Siret, Podișul Fălticeni).

• Pe suprafețele munților flișului (sedimentar) specifice sunt solurile brune și brun acide cu orizont

de humus și grosimi mai mici au caracter continuu.

• La altitudini mari, solul este slab evoluat, alcătuit în principal din material scheletic. Pe suprafețele

calcaroase din munții Rarău și insular în Obcinele Mestecănișului se întâlnesc rendzinele cu un

orizont ușor mai bogat în humus (Ielenicz,2005).

Fig. 6. Harta pedologică a județului Suceava la nivel de clase de sol


Conform Hărții pedologice a județului Suceava (figura 6) în județul Suceava se întâlnesc următoarele

clase de soluri:

• Protisoluri, reprezentate prin Litosoluri (soluri cu profil scurt) și Aluvisoluri (soluri tinere,

formate pe sedimente fluviatile recente), întâlnite în toate zonele climatice

• Cernisoluri răspândite în Podişul Sucevei, respectiv jumătatea estică a judeţului, asociate cu

soluri din clasa Luvisoluri. Sunt soluri favorabile culturilor agricole și sunt reprezentate prin


Faeoziomuri tipice (fostele cernoziomide, cunoscute în literatura de specialitate şi pratoziomuri),

Faeoziomuri greice (fostele soluri cenușii) se găsesc răspândite în partea sudică a Podişului

Dragomirnei, pe terasele inferioare ale Siretului şi Sucevei, în partea central nordică şi nordică a

Podişului Dragomirnei pe unele glacisuri de versant şi interfluvii sculpturale din cadrul înşeuării

Bălcăuţi în asociaţie cu faeoziomurile tipice şi cernoziomuri şi faeoziomuri argice. Rendzine care apar

pe depozite detritice sau eluvii periglaciare din calcare şi dolomite, în zona montană a județului Suceava.

• Umbrisoluri - Solurile principale ale acestei clase sunt Nigrosolurile şi Humosiosolurile. În judeţul

Suceava solurile aparţinând acestei clase ocupă suprafeţe mici în munţii Raru şi Giumalău şi sunt

ocupate în special de pajişti secundare montane.

• Cambisoluri - sunt caracteristice formelor de relief tinere sau continuu reîntinerite. Ele sunt

reprezentate prin Eutricambosoluri (formate pe materiale parentale bogate în baze (aluviuni

carbonatice, loess, marne, luturi reziduale calcaroase) și Districambosoluri, dezvoltate în special pe

rocile cristaline acide din regiunea montană.

• Luvisoluri - reprezintă componenta principală a învelişului de sol din regiunea colinară şi de podiş

a judeţului Suceava. În judeţul Suceava, din clasa Luvisoluri, dominante sunt Luvosolurile albice

stagnice, solurile cele mai slab fertile din cardul acestei clase. Suprafeţe apreciabile sunt ocupate,

de asemenea, cu luvosoluri stagnice şi luvosoluri stagnice erodate pe versanţi.

• Spodisoluri - Spodisolurile sunt caracteristice zonei montane unde apar la altitudini absolute în

general mai mari de 1500–1600 m. Se deosebesc două tipuri principale: Prepodzoluri dezvoltate în

general la altitudini absolute mai mici (1500 m) şi asociate cu districambosoluri şi Podzoluri

distribuite geografic la altitudini mai mari decât prepodzolurile, în etajul pădurilor de conifere şi

parţial sub pajişti alpine unde sunt asociate cu litosoluri, districambosoluri cripto – spodice,

humosiosoluri şi uneori cu histosoluri districe.

• Andisoluri - Solurile principale ale acestei clase sunt andosolurile care apar predominant în Munţii

Călimani unde se formează pe roci vulcanice, în principal andezite şi piroclastite şi în general între

860 şi 1400 m altitudine absolută sub păduri de molid şi fag.

• Hidrosoluri – reprezentată prin Gleiosoluri (soluri caracteristice teritoriilor slab drenate cu apă

freatică slab sau nemineralizată situată în cea mai mare parte a anului la mai puţin de 1,01 – 1,5 m

adâncime), Gleiosoluri cernice(fostele lăcoviști) și Stagnosoluri (soluri caracteristice terenurilor

practic plane – orizontale sau slab depresionare, din zona umedă şi acoperite cu depozite fine, greu

permeabile,deci cu drenaj intern şi extern deficitar).

• Histisoluri - Sunt soluri constând din material organic, sunt turbe districe şi eutrice, în Judeţul

Suceava se întâlnesc turbele districe numite şi tinoave. Se întâlnesc în Depresiunea Dorna Cândreni.

• Antrisoluri- Antrosolurile erodice reprezintă solurile puternic şi excesiv erodate (Studiu privind

eroziunea solului din județul Suceava, 2013).

O problemă importantă la nivelul județului Suceava este reprezentată de degradarea solurilor, principalii

factori considerați pentru responsabili fiind despăduririle şi îndepărtarea vegetaţiei naturale (ex.

conversia pădurii în terenuri arabile), activităţile agricole inadecvate (de ex.: lipsa măsurilor de prevenire

a eroziunii, utilizarea excesivă sau insuficientă a îngrăşămintelor chimice şi a biocidelor, folosirea prea

frecventă a maşinilor agricole grele, managementul defectuos al sistemelor de irigaţie), supraexploatarea

vegetaţiei forestiere pentru scopuri domestice (lemn de foc, construcţii sau comerţ), suprapășunatul și

călcarea de către animale, cât și exploatare comercială intensivă, construcţii de drumuri, dezvoltare

urbană.


b) Resursele de sol și subsol

În acest spațiu geografic există o mare varietate a componentelor geografice: geologie și relief, care se

constituie în importante resurse naturale de sol și subsol. Resursele naturale importante de care dispune

județul au stat la baza dezvoltării economice locale.

După cum se poate observa în Tabelul 3 și Cartograma 5, resursele de subsol sunt următoarele:

Tabel 3. Resurse de subsol – județul Suceava

Nr crt Resursă naturală Zonă de exploatare

1 Minereu uranifer Sectoarele miniere Crucea-Botoșana

2 Minereu polimetalic Manaila, comuna Breaza

3 Minereu cuprifer Fundu Moldovei (Dealu Negru)

4 Baritină Ostra, Leșu Ursului, Aluniș (activități sistate în

perioada 2003-2006)

5 Mangan Bazinul Dornelor(cariera Ulm-Dorna Arini), carriere

închise – Oița-Ciocănești, Arșița-Iacobeni, Cârlibaba

(zăcământul Dadu), Ciocănești (Tolovan,

Mestecăniș), Iacobeni (Nepomuceni, Argestru,

Căprăria), Șaru Dornei(Dealu Rusului)

6 Sare gemă Salina Cacica

7 Sulf Munții Călimani (sistare definitivă 1997)

8 Turbă Poiana Stampei (exploatare și prelucrare mecanică)

9 Petrol și gaze naturale Frasin, Todirești, Valea Moldovei, Comănești,

Frătăuți

10 Ape minerale bicarbonatate,

magneziene, calcice

Poiana Cosnei, Poiana Vinului, Dorna Candrenilor,

Poiana Negri, Roșu

11 Mofete Negrești (Vatra Dornei)

12 Ape minerale carbogazoase Poiana Negri, Dorna Candrenilor, Vatra Dornei

13 Ape minerale necarbogazoase Dealu Floreni, Moara Dracului, Izvorul Alb


Cartograma 5. Resurse de subsol în județul Suceava

Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020

Cartograma 6. Harta utilizării terenurilor în județul Suceava

Sursa: Prelucrare date Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava


Specific județului este locul I pe țară atribuit pentru suprafețele împădurite, ca urmare resursa de lemn

stă la baza dezvoltării industriei de exploatare și prelucrare a lemnului. Dacă pădurile dețin aproximativ

52% din terenurile județului, agricultura deține importante suprafețe 41,50% revenind terenurilor

agricole, restul de 6,5% având alte folosințe.

Ca resursă de sol, terenurile arabile se găsesc de o parte și de alta a cursurilor hidrografice principale:

Siret, Moldova, Suceava, Bistrița. Conform Raportului de mediu. Starea factorilor de mediu pentru

județul Suceava și a datelor Direcției Județene de Statistică Suceava, 2017, repartiția terenurilor pe

categorii de utilizare în anul 2016 este redată în tabelul 4 de mai jos:

Tabel 4. Modul de utilizare a terenurilor în județul Suceava

Nr.

crt. Modul de utilizare a terenurilor în județul Suceava

Suprafața

(%) (ha)

Total, din care: 100 855.301

1. Terenuri agricole, din care:

Terenuri arabile

Pășuni

Fânețe

Vii și pepiniere viticole

Livezi și pepiniere pomicole

41,50

21,1

10,9

9,2

0

0,3

354.820

180.451

93.052

78.404

0

2.913

2. Păduri și altă vegetație forestieră 51,7 441.965

3. Ape și bălți 1,4 12.273

4. Construcții 2,4 20.939

5. Căi de comunicație și căi ferate 1,0 8.267

6. Terenuri degradate și neproductive 2,0 17.37


Folosirea în perspectivă durabilă a resurselor de sol și subsol necesită asigurarea unui management

eficient și aplicarea normelor celor mai bune practici privind gestionarea în ansamblu a materiei prime.

c) Resurse forestiere

În județul Suceava fondul forestier proprietate publică a statului se află în administrarea Direcției Silvice

Suceava. Din anul 2018, ca urmare a parcurgerii etapelor procesului de certificare conform standardului

FSC a obținut certificatul FSCR, valabil până în anul 2023.

La nivel de județ sunt 24 de ocoale silvice certificate: Ocolul silvic Adâncata, Breaza, Brodina, Broșteni,

Cârlibaba, Crucea, Dolhasca, Dorna Candreni, Falcău, Fălticeni, Frasin, Gura Humorului, Iacobeni,

Mălin, Marginea, Moldovița, Pătrăuți, Pojorâta, Putna, Râșca, Solca, Stulpicani, Vama, Vatra Dornei și

pepiniera Salcea.


Cartograma 7. Tipuri de păduri la nivelul județului Suceava


Cartograma 8. Harta suprafețelor împădurite la nivel de UAT (2014)

Sursa: Prelucrare date INS 2014


După cum se poate observa (Cartograma 7), pe teritoriul județului Suceava se întâlnesc atât păduri de

conifere (dominante -324 750 ha), cât și păduri de tranziție cu arbuști, păduri de foioase, păduri mixte,

pajiști naturale și stepă alpină. În domeniul forestier, județul Suceava ocupă o poziție fruntașă atât a

suprafață a fondului forestier 438 mii ha, urmat de Caraş–Severin (421 mii ha), Hunedoara (317 mii ha),

Argeş (277 mii ha), Vâlcea (271 mii ha), Bacău (270 mii ha), Harghita (264 mii ha), Neamţ (262 mii

ha) şi Maramureş (260 mii ha). De asemenea, județul Suceava deține locul I cu cele mai mari suprafețe

regenerate de pădure din țară – 3254 ha. Cele mai mari suprafețe regenerate au fost cele de conifere

(1925ha).

La nivel de UAT, localitățile cu cele mai mari suprafețe acoperite cu păduri (Cartograma 8) se regăsesc

la limita vestică (Poiana Stampei, Coșna, Cârlibaba, Vatra Dornei), nordică (Brodina, Moldovița, Putna,

Sucevița, Mănăstirea Humorului) și sudică (Crucea, Ostra, Râșca) a județului.

O analiză în detaliu a domeniului forestier va fi realizată în cadrul capitolului dedicat Structurii

activităților agricole.

A7. Zone expuse la riscuri naturale

a) Inundații

Pentru judeţul Suceava inundațiile constituie principalul hazard natural generator de pagube şi de situaţii

de urgenţă. Hazardele hidrologice sunt favorizate de marea densitate a reţelei hidrografice, de condiţiile

climatice specifice şi de activitatea umană (construcţii în zone inundabile, subdimensionări constructive

ale podurilor, neîntreţinerea albiilor şi podeţelor etc.). La acestea se adaugă unele condiţii de alimentare,

parametrii morfogenetici şi morfometrici ai bazinelor hidrografice (suprafaţă, fragmentarea reliefului,

altitudinea medie, forma, pantele, gradul de împădurire etc.) care determină durata, debitele şi volumele

maxime ale viiturilor.

Hazardele hidrologice caracteristice judeţului Suceava, în special viiturile şi inundaţiile, dar şi

frecventele scurgeri pe versanţi se produc în contextul unor precipitaţii bogate care cad într-un interval

scurt de timp.

În judeţul Suceava, inundaţiile sunt posibile pe tot parcursul anului, ori de câte ori nivelul apelor

depăşeşte cotele de apărare. Aceste creşteri care exced albiile se datorează precipitaţiilor abundente,

scurgerilor de pe versanţi, formării zăpoarelor şi/sau topirii stratului de zăpadă, dar şi unor caracteristici

fizico-geografice precum mărimea şi topografia bazinului de drenaj, respectiv capacitatea de infiltraţie

a apei.

Producerea inundaţiilor este rezultatul interacţiunii dintre precipitaţii - ca factor generator - şi bazinul

hidrografic, care răspunde într-un mod specific impulsului meteorologic, în funcţie de parametrii lui

hidrologici.

Fenomenele hidroclimatice extreme constituie factori de risc cu un mare potenţial distructiv. Între

elementele hidrologice şi cele climatice există o legătură de dependenţă, în sensul că fenomenele

hidrologice extreme sunt declanşate şi întreţinute de cele climatice. Prin urmare, viiturile (cele de vară,

specifice zonei temperate) sunt determinate în primul rând de existenţa unor precipitaţii bogate şi cu

caracter torenţial.

În general clima judeţului Suceava, reprezentată printr-un regim temperat continental moderat, se

caracterizează printr-o frecvenţă destul de mare a precipitaţiilor torenţiale (cantităţi de peste 100 l/m2

căzute în parcursul a 24 de ore). De regulă caracterul torenţial, pe suprafeţe reduse al precipitaţiilor se

manifestă mai mult în zona de deal şi podiş, respectiv în partea de est a judeţului, dar astfel de situaţii

nu lipsesc nici în zona montană.


În statisticile meteorologice figurează unele valori deosebite de precipitaţii căzute în 24 de ore, astfel:

138,6 l/m2 la Slatina (25.06.1897), 260 l/m2 la Vatra Dornei (05.09.1912), 142,7 l/m2 la Hănțești

(12.08.1929), 280,4 l/m2 la Cârlibaba (10.07.1938), 133 l/m2 la Preuteşti (15.08.1979), 135,0 l/m2 la

Vicovu de Jos (26.07.2008), 175,6 l/ m2 la Zvoriștea (06-07.2013), 187,7 l/ m2 la Dolhești (06-07.2013),

199,4 l/ m2 la Bogdănești (06-07.2013), 226,0 l/ m2 la Broșteni (06-07.2013), 252,1 l/ m2 la Șaru Dornei

(06-07.2013), 135,9 l/m2 la Gura Humorului (31.06.2018), 296,3 l/m2 pe Râul Suceava (în perioada

23.07-01.08.2018), 176,2 l/m2 pe Râul Râșca (în perioada 23.07-01.08.2018), 239,6 l/m2 pe Râul

Moldova (în perioada 23.07-01.08.2018) și 275,1 l/m2 pe Râul Suha (în perioada 23.07-01.08.2018)

(Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava).

O particularitate a judeţului Suceava o reprezintă fenomenul de zăpor de pe râul Bistriţa (zona Vatra

Dornei), care are câteva caracteristici aparte faţă de ceea ce se cunoaşte din literatura de specialitate şi

din istoricul zăpoarelor de pe alte râuri din ţară, şi anume:

• frecvenţa de instalare a fenomenului este anuală şi în unii ani bianuală;

• lungimea de râu pe care se instalează ajunge la câțiva kilometri, cu blocarea întregii secţiuni a albiei;

• grosimea aglomerărilor de gheaţă ajunge până la 5-7 m în zonele critice;

• violenţa deosebit de mare ca mod de manifestare, a deblocărilor naturale, cu pagube economice,

sociale şi umane;

• formaţiunile de gheaţă nu au suport lichid, debitul de apă fiind foarte mic, se sprijină de talveg.

În bazinul hidrografic al râurilor Bistriţa, Moldova şi Suceava un factor important de risc pe timp de

iarnă îl reprezintă inundaţiile provocate de formarea unor structuri de gheaţă (năboi, zăpoare, poduri de

gheaţă) (Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava) (Cartograma 9).

În ceea ce privește frecvența inundațiilor la nivel de UAT, Iacobeni este localitatea cu cea mai mare

frecvență de producere a inundațiilor (10), la polul opus situându-se Poiana Stampei și Pârteștii de Jos

(0). De asemenea, valori ridicate (7-8) se înregistrează în Breaza, Brodina, Broșteni, Câmpulung

Moldovenesc, Dolhasca, Dolhești, Frasin, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Izvoarele Sucevei,

Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, Solca, Stulpicani, Ulma, Vicovu de Jos. Media frecvenței la nivel

județean este de 5 (Cartograma 10).


Cartograma 9. Inundații în județul Suceava – sinteză


Cartograma 10.Frecvența inundațiilor în județul Suceava



b) Alunecări și prăbușiri de teren

Teritoriul județulului Suceava reprezintă un areal cu potenţial ridicat de manifestare a alunecărilor de

teren. Alunecările de teren se dezvoltă pe fondul unor factori de natură complexă, litologică,

geomorfologică, climatică şi antropică care le favorizează apariţia.

Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de risc la alunecări de teren sunt: populaţia

şi bunurile sale mobile şi imobile, construcţiile (clădiri de locuit, pentru învăţământ şi social-culturale,

structuri sanitare, capacităţile productive: ferme zootehnice, amenajări piscicole, lucrări hidrotehnice),

căile de transport rutiere, feroviare, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele

de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii, mediul

natural (ecosisteme, păduri, intravilanul localităţilor, activităţile social-economice.

Factorii care conduc la producerea instabilităţilor masivelor de teren

Stabilitatea terenurilor depinde de interacţiunea factorilor permanenţi, favorizanţi şi temporari agravanţi,

declanşatori, care influenţează apariţia şi dezvoltarea alunecărilor de teren. Factorii permanenţi sunt

reprezentaţi prin condiţiile geologice, geomorfologice, structurale, iar cei temporari sunt condiţiile

hidrologice şi climatice, hidrogeologice, seismice, silvice şi antropice.

Eroziunea în suprafaţă şi procesele declanşate de ploile torenţiale, afectează aproape în totalitate

versanţii lipsiţi de vegetaţie forestieră. În Podișul Moldovei defrișarea si procesele erozionale pe pante

au determinat degradarea in stadii diferite a solurilor si scăderea corespunzătoare a posibilității lor de

folosire.

Totodată folosirea neadecvată a unor terenuri în pantă şi defrişările au accentuat acţiunea alunecărilor

de teren. Activităţile umane exercită o influenţă defavorabilă în regimul stabilității versanților şi

eroziunii terenurilor, datorită impactului puternic şi ireversibil al amenajărilor, folosinţelor și diverselor

activităţi. Defrişările masive din ultima perioadă au favorizat dezvoltarea ciclului activ de alunecări de

teren recente.

Schimbările demografice şi evoluţia economică din perioada modernă au determinat modificări ale

structurilor tradiţionale de utilizare a terenurilor. Ponderea tipurilor de folosinţă clasică (fond forestier

şi destinaţie agricolă), s-a diminuat în detrimentul urbanizării şi industrializării teritoriului, dinamica

suprafeţelor presupunând noi mutaţii în repartiţia populaţiei şi a activităţilor, ca urmare a readaptării

formelor de proprietate şi a zonelor de interes.

În perioada recentă au apărut arii importante de exploatare a lemnului. Specificul, condiţiile şi

împrejurările în care se desfăşoară aceste lucrări, determină micşorarea stabilității pantelor.

Supraîncărcarea pantelor, solicitările dinamice, modificările reliefului sau regimului apelor subterane şi

de suprafaţă sunt principalele mecanisme de acţiune.

Se remarcă incidenţa sporită şi cazurile de instabilitate a unor suprafeţe din Masivul Călimani, valea

Putnei, Holdiţa, Suha, valea Moldovei, etc., care corespund structurilor şi zonelor de exploatare minieră,

impactul reprezentând accentuări ale secţionării versanţilor, vibraţii datorită traficului rutier greu,

deversări de ape de mină sau încărcări suplimentare ale versanţilor (halde de steril).

Multe deficienţe revin inadaptării construcţiilor şi amenajărilor în raport cu aptitudinile şi

vulnerabilitatea terenurilor, datorită lipsei studiilor de specialitate asupra factorilor de control,

neajunsuri ce s-au repercutat şi în unele încercări de ameliorare a terenurilor din judeţ.

Repartiţia suprafeţelor afectate de alunecări de teren cu diferite grade de manifestare din județul Suceava

este reflectată în studiile de specialitate care au fundamentat Legea nr.575/2001 – ”Zone de risc natural”:

“Ghidul privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de

teren”, elaborat de GEOTEC în 1999 și „Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune,


alunecări, prăbușiri de teren si inundații, pentru evidențierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul

teritoriului național” elaborate de Institutul de Cercetări Pedologice si Agrochimice. Ghidul elaborat de

GEOTEC, 1999, (studiu care a fundamentat Legea nr.575/2001 – ”Zone de risc natural”) clasifică

terenurile județului Suceava după următoarele criterii:

Tabel 5. Tipuri de teren din punct de vedere al riscului la alunecări de teren

Tipul terenului Suprafaţa

(ha)

Ponderea

%

Terenuri relativ stabile cu eroziune slabă-moderată cu risc redus de

alunecări

232.974 62,00

Terenuri moderat stabile cu alunecări vechi, cu risc ridicat de

activitate în anii ploioşi, prin defrişări sau prin încărcare cu c-ţii grele,

61 0,72

Terenuri relativ instabile, cu risc ridicat de alunecări, surpări,

prăbuşiri

279.737 33,16

Terenuri relativ stabile, dar cu fenomene locale de prăbuşiri, căderi

de stânci, pietre

194.568 23,06

Total 707.340

Sursa: GEOTEC, 1999

Reprezentarea grafică a zonării terenurilor după criteriile de mai sus este redată în imaginea următoare:

Fig. 7. Zonarea terenurilor funcţie de gradul de manifestare a eroziunii şi a alunecărilor

de teren

Sursa: Ghidul privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări

de teren


Un alt studiu care a fundamentat Legea nr.575/2001 – ”Zone de risc natural” este „Furnizarea datelor

cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbușiri de teren si inundații, pentru evidențierea

zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului național”. Prin acest studiu Institutul de Cercetări

Pedologice si Agrochimice a elaborat „Harta terenurilor României după riscul şi gradul de manifestare

a proceselor de eroziune şi alunecări”. Pentru judeţul Suceava este evidenţiată următoarea repartiţie a

suprafeţelor afectate de eroziune şi alunecări de teren, cu diferite grade de manifestare:

Fig. 8. Zonarea din punct de vedere al potenţialului de producere a alunecărilor de teren

Sursa: Harta terenurilor României după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi

alunecări”

Prin studiul “Identificarea și delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren,

inundații) - Hârți de hazard la nivelul teritoriului județean - Județul Suceava” – IPTANA SA, în anul

2008, a elaborat harta de hazard la alunecări de teren si seisme a județului Suceava.

Conform acestui studiu, pe teritoriul judeţului Suceava se constată că probabilitatea de producere a

alunecărilor de teren creşte de la vest la est în corelaţie cu distribuţia etajelor de vegetaţie, strâns legate

de variaţiile de altitudine ale reliefului.

Etajul montan cuprinde munţii de înălţime mică, alcătuiţi din roci uşor de dislocat. În Munţii Călimani,

Giumalău şi Rarău a fost separat şi un etaj sub-alpin, caracteristica principală fiind dată de dezagregările

intense ce se produc mai ales în zonele lipsite de vegetaţie (Pietrele Doamnei, Pietrosu Călimanului),

acţiunea fiind deosebit de puternică pe versanţii Călimanului, unde apar culoare de avalanşe şi râuri de

pietre. Lucrările executate pentru exploatare sulfului în Călimani (abandonate după anul 1990) a dus la

secţionarea versanţilor, la amplificarea spălării în suprafaţă şi a şiroirii pe taluzurile lipsite de vegetaţie.

În etajul montan, degradarea terenurilor, este cauzată de procesele fluvio-torenţiale, care sunt intense,

în special, pe pantele acoperite cu păşuni şi fâneţe, pe suprafeţele intens păşunate şi, mai ales, în parcelele

recent despădurite. La acestea se asociază alunecările de teren pe abrupturile situate peste 1800 m.

Etajul colinar –depresionar cuprinde podişul Sucevei şi culoarele văilor Siret, Moldova şi Suceava.

Spălarea în suprafaţă cunoaşte o intensitate deosebită pe versanţii cu panta > 100, pe frunţile teraselor

Sucevei şi Moldovei, la aceasta asociindu-se şi procesele de torenţialitate şi aluncările de teren. Lipsa

vegetaţiei forestiere pe pantele ce depăşesc 100, conduce la apariţia alunecărilor de teren. Aceste

fenomene au o frecvenţă mai mare în Podişul Fălticeni, pe toţi afluenţii Şomuzului Mare, pe văile din

Podişul Dragomirnei, în Depresiunea Solca, în bazinul mijlociu al Soloneţului.

Se înregistrează alunecări de teren pe versanţii acoperiţi cu fâneţe şi păşuni ale văilor Moldova, Sadova.

Moldoviţa, Humor, Suceviţa, Putna, etc, precum şi pe terenurile defrişate din versanţii văilor Ciomârna,

Putna, Frumosu, Solca, Soloneţ, etc.


Eroziunea de mal este activă în cadrul albiilor minore, meandrate, ale râurilor Siret, Suceava şi Moldova.

Degradarea terenurilor este deosebit de avansată şi de activă, în aceste zone întâlnindu-se suprafeţele

cele mai întinse din judeţ, care sunt încadrate în grupa terenurilor cu eroziune puternică şi excesivă.

Harta de hazard la alunecări de teren - coeficientul mediu hazard Km

Pentru elaborarea hârților de hazard a fost necesară sintetizarea tuturor informațiilor morfologice,

hidrologice, climatice, geologice, geotehnice, seismice, silvice, climatice, hidrogeologice existente

aferente perimetrului cercetat, precum și cartări geologice inginerești și hidrogeologice foarte detaliate.

Harta de hazard la alunecări de teren a teritoriului administrativ al județului Suceava s-a realizat prin

combinarea celor opt hârți tematice elaborate pentru fiecare din factorii geotehnici luați în considerare

și calculul coeficienților de influență. Harta reprezintă o serie de suprafețe poligonale divers colorate,

cărora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de hazard - Km.

Analiza acestor hărţi evidențiază trăsăturile generale ale judeţului din punct de vedere al probabilităţii

de producere a alunecărilor de teren. Se constată următoarea răspândire a acestora:

• Zone de dimensiuni apreciabile, corespunzătoare probabilităţii reduse de producere a alunecărilor

de teren, cărora li s-a atribuit valoarea Km < 0,10, ocupă suprafeţe importante în munţii Maramureş,

Suhard, Călimani, iar în Obcina Mestecăniş iau forme alungite care se continuă spre sud în munţii

Giumalău, Bistriţei şi vestul Masivului Rarău.

• Cea mai mare parte a judeţului respectiv vestul şi centrul teritoriului, în zona montană (munţii

Maramureş, Suhard, Călimani, Rarău, Stânişoarei, Obcinele Mestecăniş, Giumalău, Bistriţei şi

vestul Masivului Rarău, Feredeu şi Obcina Mare) şi a Subcarpaţilor Neamţului, unde predomină

pădurile de molid şi zona pădurilor de foioase, se încadrează la valoarea Km = 0,10-0,30,

corespunzând unei probabilităţi medii de producere a alunecărilor de teren. Aceeaşi valoare a

coeficientului Kg s-a atribuit şi arealelor cu păduri din estul judeţului, la est de râul Suceava, sau

din sud-estul judeţului.

• Probabilitatea medie-mare de producere a deplasărilor de teren (Km = 0,31-0,50), predomină

în partea centrală a judeţului Suceava, caracterizând arealele ocupate de Obcina Feredeu, Obcina

Mare cu Obcina Humorului, munţii Rarău şi Stânişoarei. Suprafeţe având aceeași probabilitate, de

dimensiuni reduse, cu aspect franjurat, apar în estul judeţului, în Podişul Sucevei cu subdiviziunile

acestuia podişurile Fălticeni şi Dragomirna, precum şi în sud în Subcarpaţii Neamţului.

• Suprafeţele caracterizate printr-o probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren

(Km = 0,51-0,70) sunt reduse ca extindere pe teritoriul judeţului. De la vest către est, acestea ocupă

cu precădere luncile unor afluenţi ai r. Bistriţa, marginile Depresiunii Dornelor, un tronson din v.

Bistriţei, între localităţile Dorna şi Crucea, lunca p. Cârlibaba, precum şi areale întrerupte în ambii

versanţi ai r. Moldova până la confluenţa cu p. Humorul. Arealele cu probabilitate mare, având

aspect dantelat, capătă o extindere apreciabilă în versantul drept al p. Suceava, în partea de est a

Obcinei Mari şi în sudul judeţului, la limita dintre Munţii Stânişoarei şi Subcarpaţii Neamţului.

Poligoane cu dimensiuni mai restrânse, cu aspect dantelat, caracterizate prin aceeaşi probabilitate

mare se dispun în sectoarele culmilor Podişului Sucevei şi ale Subcarpaţilor Neamţului.

• Suprafeţele restrânse, de formă alungită, suprapuse sectoarelor cu vegetaţie fluvio-lacustră din

lungul unor văi sau din preajma lacurilor, în partea central – sud-estică (înmlăştinirile turbifere din

Depresiunea Dornelor) sau nord-vestică şi aceea de la nord de Suceava, se încadrează domeniului

cu probabilitatea foarte mare de producere a alunecărilor de teren.


Reprezentarea grafică a celor expuse mai sus s-a realizat in Harta de hazard la producerea alunecărilor

de teren, (harta coeficientului mediu de hazard – Km).

Fig. 9. Harta factorului de risc la alunecări de teren in județul Suceava

Din punct de vedere al vulnerabilității unităţilor administrativ teritoriale (orașe, comune) la efectele

producerii alunecărilor de teren au fost sintetizate următoarele informații:

• Există unități administrativ teritoriale care dețin suprafețe de teren de dimensiuni apreciabile

cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren și anume: municipiile (3)

Suceava, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni, orașele (4) Cajvana, Dolhasca, Salcea, Vicovu de

Sus, comunele (31) Adâncata, Baia, Bălăceana, Bogdănești, Boroaia, Bosanci, Breaza, Bunești,

Capu Câmpului, Ciprian Porumbescu, Comănești, Drăgușeni, Grămești, Hănțești, Horodnic de Jos,

Iaslovăț, Ipotești, Izvoarele Sucevei, Mitocu Dragomirnei, Moara, Moldova-Sulița, Mușenița,

Pătrăuți, Putna, Rădășeni, Siminicea, Șcheia, Todirești, Ulma, Vadu Moldovei, Voitinel;

• Unităţile administrativ teritoriale care dețin suprafețe de teren de dimensiuni reduse cu

probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren sunt: orașele Frasin și Siret (2)

comunele Bărcăuţi, Calafindești, Cârlibaba, Crucea, Dorneşti, Frătăuții Noi, Frumosu, Grăniceşti,

Panaci, Satu Mare, Şerbăuţi, Zamostea, Zvoriştea (13) ;

• Unităţile administrativ teritoriale care dețin suprafețe de teren de dimensiuni apreciabile cu

probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren sunt: municipiul Vatra Dornei (1),

comunele Dorna Arini, Șaru Dornei (2);

• Unităţi administrativ teritoriale care dețin suprafețe de teren de dimensiuni apreciabile cu

probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren care includ și areale de dimensiuni


variabile cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren: orașele Broșteni, Gura

Humorului, Solca (3), comunele Arbore, Brodina, Burla, Cacica, Cornu Luncii, Coșna, Dărmănești,

Dolhești, Dorna Candrenilor, Drăgoiești, Horodniceni, Ilișești, Marginea, Mălini, Mănăstirea

Humorului, Ostra, Păltinoasa, Preutești, Râșca, Sadova, Slatina, Straja, Stroiești, Stulpicani,

Sucevița, Valea Moldovei, Vama, Vatra Moldoviței, Vicovu de Jos, Vulturești (30).

Probleme legate de vulnerabilitatea la alunecări de teren a unităţilor administrativ teritoriale din

judeţul Suceava

În sinteza celor prezentate mai sus și din analizele Studiului „Interacțiunea mediului cu activitățile

economico – sociale la nivelul județului Suceava” elaborat de F&R Worldwide S.R.L în februarie 2019

se desprind câteva concluzii privind situația actuala a problemei alunecărilor de teren:

• Există 13 orașe (din 16 oraşe situate pe teritoriul județului Suceava) care sunt aflate în zone cu

probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren sau probabilitate mare de producere

a alunecărilor de teren – Proporția este de cca 81%

• Există 79 comune (din 96 de comune) care sunt aflate în zone cu probabilitate medie-mare de

producere a alunecărilor de teren și probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren. Proporția

este de cca 82%

• Alunecări de teren active în zonele din vestul Podișului Dragomirnei spre valea Sucevei, Podișul

Sucevei și Podișul Fălticeni:

- alunecări stabilizate pe o suprafață de 20.139 ha în perimetrele orașului Cajvana și al

comunelor: Botoșana, Cacica, Frătăuții Noi, Șerbăuți, Todirești și în partea vestică a

Podişului Dragomirnei spre valea Sucevei la Dărmăneşti şi în Podişul Fălticeni la Udeşti şi

Fălticeni.

- alunecările active desfășurate pe 3.284 ha sunt specifice Podișului Fălticenilor în

perimetrele comunelor:, Preuteşti, Rădăşeni, Forăşti, Todirești (Dealul Osoi – prezintă

eroziune în adâncime și alunecări active). și Podișului Dragomirnei – Adâncata

- Reactivarea alunecărilor semi-stabilizate şi extinderea zonelor cu ravene, după perioade

ploioase.

• Municipiile Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi alte 26 comune au suferit degradări

importante ale zonelor urbane, rurale, agricole şi de-a lungul căilor de comunicaţie, cu implicaţii

socio-economice importante.

• În perioada 2012 – 2014, pe terenurile cartate de către O.S.P.A. Suceava nu au fost întâlnite alte

zone critice, cartările din zona montană punând în evidenţă doar mici areale cu eroziune slabă şi

alunecări stabilizate şi semi-stabilizate. După anul 2014, nu au fost alte suprafeţe de teren cartate.


Cartograma 11. Alunecări de teren în județul Suceava – sinteză


Conform cartogramei UAT-urilor ce prezintă alunecări de teren (Cartograma 12), în județul Suceava se

înregistrează deja 29 UAT-uri, anume: Adâncata, Boroaia, Bosanci, Brodina, Broșteni, Cacica,

Câmpulung Moldovenesc, Ciprian Porumbescu, Dărmănești, Dolhești, Dorna Candrenilor, Fălticeni,

Forăști, Gălănești, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Păltinoasa, Pârteștii de Jos, Pojorâta, Sadova, Salcea,

Șcheia, Suceava, Sucevița, Todirești, Udești, Vadu Moldovei, Vicovu de Jos, Vulturești.

Cartograma 12. UAT-uri ce prezintă alunecări de teren din județul Suceava


c) Seisme

Conform zonării seismice a României (STAS 11100 / r-1-77), judeţul Suceava se află cuprins în zona

de intensitate de grad 6 MSK, iar o porţiune din judeţ (zona extremă de SE) în zona de intensitate de

grad 7MSK.

O caracteristică distinctă din punct de vedere seismic o reprezintă zona extremă de NE a judeţului,

localităţile rurale şi urbane din aria subsecventă a localităţilor Siret şi Rădăuţi, zonă de risc specific de

intensitate 7 MSK, cu epicentrul în apropiere de Cernăuţi (Ucraina).

Din punct de vedere al coeficientului seismic ks (Normativul P100/92), în judeţul Suceava sunt

delimitate 3 zone distincte:

• zona D ( ks=0,16 ) în regiunea din NE al judeţului;

• zona E ( ks=0,12 ) în cea mai mare parte a judeţului;

• zona F ( ks=0,08 ) în regiunea de la vest de aliniamentul văii râului Bistriţa.


Astfel, rezultă că în judeţul Suceava nu sunt focare sau zone seismice, dar se resimte transmiterea

undelor elastice ale zonei seismice Vrancea. De asemenea, judeţul nu se află pe direcţia de propagare

principală a undelor seismice ce-şi are originea în zona Vrancea şi anume NE-SV (constatată la

cutremurul din 1977) (Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava).

După cum se poate observa din Cartograma 13, zonele cu risc seismic ridicat sunt: Municipiul Suceava

și localitățile limitrofe, Municipiul Rădăuți, Municipiul Fălticeni, orașul Siret, zona Câmpulung

Moldovenesc- Gura Humorului.

Cartograma 13. Harta seismicității la nivelul județului Suceava


Zone cu risc scăzut se clasifică conform ISU Suceava după cum urmează:

1. Zona extremă de S - SV a judeţului, care cuprinde localităţile dispuse în raionul de intervenţie al

Detaşamentului de Pompieri Vatra Dornei cu Punctul de lucru Poiana Stampei.

Tabel 6. Zone cu risc scăzut seismic – zona extremă de S-SV a județului

Nr.

crt.

Unitatea administrativ -

teritorială Localităţi aparţinătoare

1 Vatra Dornei Vatra Dornei, Argestru, Roşu, Todireni.

2 Broşteni Broşteni

3 Cârlibaba Cârlibaba Nouă, Iedu, Şesuri Ţibău, Valea Stânei.

4 Ciocăneşti Ciocăneşti, Botoş.

5 Coşna Coşna, Podu Coşnei, Româneşti, Teşna, Valea Bancului.


Nr.

crt.



6 Crucea Crucea, Chiril, Cojoci, Satu Mare.

7 Dorna Candrenilor Dorna Candrenilor, Dealu Floreni, Poiana Negrii.

8 Dorna Arini Dorna Arini, Cozăneşti, Gheorghiţeni, Ortoaia, Rusca Sunători.

9 Iacobeni Iacobeni, Mestecăniş

10 Panaci Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Păltiniş.

11 Poiana Stampei Poiana Stampei,Căsoi, Dornişoara, Pilugani, Prăleni, Tătaru,

Teşna.

12 Şaru Dornei Neagra Şarului, Şaru Dornei, Gura Haitii, Plaiu Şarului, Sărişor,

Sărişoru Mare, Şaru Bucovinei.

2. Zona centrală şi de N-NV a județului, care cuprinde localitățile dispuse în raionul de intervenţie al

Detașamentului de Pompieri Câmpulung Moldovenesc şi al Gărzii de Intervenție Gura Humorului:

Tabel 7. Zone cu risc scăzut seismic – zona centrală și de N-NV a județului

Nr.

crt.



1 Câmpulung Moldovenesc Câmpulung Moldovenesc

2 Breaza Breaza, Breaza de Sus, Pârâul Negrei.

3 Frumosu Frumosu, Deia, Dragoşa, Gura Dragoşei, Fundu Frumosu.

4 Fundu Moldovei Fundu Moldovei, Botuş Botuşel Braniştea, Colacu, Delniţa,

Deluţ, Obcina, Plai, Smida Ungurenilor.

5 Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina

6 Moldova Suliţa Moldova Suliţa, Benia, Lucina.

7 Moldoviţa Moldoviţa, Argel, Demacuşa, Raşca, Putna Săcrieş.

8 Pojorâta Pojorâta, Valea Putnei.

9 Sadova Sadova, Holohosca.

10 Vama Vama, Molid, Prisaca Dornei, Strâmtura.

11 Vatra Moldoviţei Vatra Moldoviţei, Ciumârna, Paltinu, Valea Stânei.

12 Gura Humorului Gura Humorului, Voroneţ.

13 Berchişeşti Berchişeşti, Corlata.

14 Capu Câmpului Capu Câmpului

15 Frasin Frasin, Bucșoaia, Doroteia, Plutoniţa, Valea Seacă.

16 Mănăstirea Humorului Mănăstirea Humorului, Pleşa, Poiana Micului.

17 Ostra Ostra, Tărnicioara, Tarniţa Băiăsaca.

18 Păltinoasa Păltinoasa, Capu Codrului.

19 Stulpicani Stulpicani, Gemenea, Slătioara, Vadu Negrilesei, Negrileasa.

20 Valea Moldovei Valea Moldovei, Mironu.

Notă: Fiind un fenomen natural de origine geologică care nu poate fi anticipat, cutremurul de pământ

se poate produce în orice zonă al județului.


d) Alte tipuri de riscuri naturale

I. Fenomene meteorologice periculoase:

• Furtuni

Furtunile reprezintă principalele fenomene meteorologice extreme din județul Suceava. Cele din 2002,

2004, 2008, 2009, 2010 şi 2011, 2012, 2014 și 2018 au condus la precipitaţii abundente şi inundaţii de

mare amploare şi care au afectat arealul depresionar și montan de pe teritoriul județului Suceava.

• Valuri de frig și de căldură

Răcirile masive și valurile de frig sunt specifice spațiului extracarpatic. Minimele istorice absolute

înregistrate în judeţ sunt: Suceava 31,8°C (20.02.1963), Rădăuţi -34,2°C (28.12.1996), Câmpulung

Moldovenesc -33,9°C (11.01.1940), Vatra Dornei -36,5°C (13.01.1950) şi Cârlibaba -37,2°C

(27.01.1954).

Valurile de căldură sunt de asemenea specifice spațiului extracarpatic. Maximele istorice înregistrate

sunt: Vatra Dornei 36,4°C (18.07.1904), Suceava 38,6°C (17.08.1952), Fălticeni 37,8°C (15.08.1957),

Rădăuţi 37,7°C (12.05.1958).

• Îngheț și brumă

În medie, în judeţul Suceava prima brumă se înregistrează între datele de 15 septembrie - pe culmile

montane şi 10 octombrie - în zonele sud-estice, iar ultima brumă în prima jumătate a lunii aprilie, în

zonele sud-estice, şi până la începutul lunii mai, pe culmile montane. Zonele cele mai expuse acestui

risc: Gulea - Poienari - Dolheştii Mici, Feteşti - Grigoreşti - Siminicea - Salcea, Horodniceni - Boteşti -

Vornicenii Mici, Călineşti - Șerbăuţi - Zvoriştea, Negostina - Bălcăuţi - Siret, Horodnic - Gălăneşti -

Rădăuţi.

• Secetă și uscăciune

În judeţul Suceava se pot diferenţia secete de iarnă, de primăvară, de vară şi de toamnă. Durata şi

intensitatea secetei, precum şi unele fenomene care premerg seceta sau care o însoţesc, îi determină

caracterul de calamitate. De exemplu seceta prelungită din anul 2007 a afectat şi regiunea de podiş din

sud - estul judeţului.

• Oraje

Orajele (manifestările electrice) au o frecvenţă destul de mare în zonele montane cât şi în cele de podiş

ale judeţului, îndeosebi pe părţile superioare ale versanţilor expuşi dinamicii dominante a maselor de

aer. Ariile cele mai expuse riscului acestor fenomene sunt cele intens umanizate, sau din lungul văilor

din zona de podiş.

• Grindină

În judeţul Suceava grindina este specifică sezonului cald. Căderile de grindină sunt de nivel mediu în

aria de podiş şi combinat în zona montană (mare pe vârfuri, culmi şi versanţi expuşi advecţiilor, mic în

depresiuni şi pe culoarele de vale unde efectul de adăpost este mai pronunţat).De remarcat sunt ploile

cu caracter torențial din perioada 17-18.07.2016, din zona localității Țibeni, unde grindina a măsurat un

diametru de 2 centimetri.

• Ceață

Ceaţa urmează cursurile văilor (Siret, Moldova, Suceava, Bistriţa) sau străbat zone depresionare

(Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi). Deşi este previzibilă, ceaţa creează mari dificultăţi

navigaţiei aeriene în zona de operare a Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava, transporturilor rutiere

- prin creşterea numărului de accidente şi implicit a numărului de victime. În anumite situaţii se pot

produce adevărate catastrofe. Ceaţa este mai frecventă noaptea şi dimineaţa, toamna şi iarna. Zonele de


producere a ceţii urmăresc de obicei văile cursurilor de apă: Dolhasca, Bogdăneşti, Lisaura, Salcea,

Slobozia, Zvoriştea, Gura Solcii, Siret, Rădăuţi, Gura Humorului, Coşna, Berchişeşti.

• Chiciură

Chiciura se manifestă mai ales în regiunile montane înalte, dar şi în anumite locaţii din podiş, mai ales

în cadrul suprafeţelor pomicole. Fenomenul poate produce avarii la magistralele de transport energie

electrică datorită îngreunării acestora. Zone unde se produce frecvent chiciura: Gulea - Poienari -

Dolheştii Mici, Dolhasca - Siliştea Nouă - Budeni, Dolheştii Mari - Corni, Preuteşti, Arghira, Huşi,

Vadu Moldovei, Câmârzani, Dumbrăviţa, Spătăreşti, Leucuşeni, Fântâna Mare, Bogdăneşti, Buda,

Slătioara, Păiseni, Sasca Mare, Valea Moldovei, Mironu, Mănăstioara, Vultureşti, Plăvălari, Mereşti,

Moara, Ipoteşti, Vârfu Dealului, Gura Humorului, Păltinoasa, Costâna, Mihoveni, Poieni Solca, Feteşti,

Sălăgeni, Dărmăneşti, Gura Solcii, Solca, Şerbăuţi, Bălcăuţi, Gălăneşti, Horodnic, Voitinel, Marginea,

Milişăuţi, Suceviţa, Brodina, Izvoarele Sucevei, Valea Putnei, Satu Mare, Broşteni, Panaci, Iacobeni.

• Polei

Poleiul este specific aşezărilor umane intens circulate, drumurilor europene (ex. E85 Siret - Suceava,

Fălticeni-Drăguşeni etc.), drumurilor naţionale (ex. DN 17 Suceava - Vatra Dornei, DN 17B Vatra

Dornei – Borca (jud. Neamț), DN 17A Siret - Rădăuţi - Vatra Moldoviţei – Pojorâta etc.). Poleiul

afectează în special transporturile rutiere şi prin cablu, pomicultura, viticultura etc. În judeţ, fenomenul

se produce, de obicei, în areale Dolhasca, Fântâna Mare, Râşca, Gura Humorului, Ilişeşti, Suceava,

Grăniceşti, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Crucea, Satu Mare, Broşteni, Vatra Dornei, Pojorâta. În

sezonul rece al anului, precipitaţiile care se înregistrează în judeţ sunt predominant sub formă de

ninsoare. Stratul de zăpadă cumulează, în medie, între 150 şi 200 mm, fiind mai gros în arealele înalte

din Podişul Sucevei şi în cele montane (depresiuni, culmi).

• Viscol

Viscolul este un fenomen caracteristic iernii, dar el poate să apară şi în anotimpurile de tranziţie, spre

sfârşitul toamnei sau la începutul primăverii. Viscolul se manifestă între lunile noiembrie şi martie, şi

mai rar în octombrie sau aprilie, iar zonele cele mai afectate sunt cele extracarpatice la care se adaugă

vârfurile şi pasurile montane (Mestecăniş, Tihuţa, Prislop, Ciumârna etc.). Viteza mare a vântului

determină spulberarea zăpezii, dezvelirea culturilor, ruperea crengilor, reducerea vizibilităţii, blocarea

căilor de transport rutiere şi CF şi creşterea numărului de accidente. Riscul se amplifică prin faptul că

ambulanţele, autospecialele pompierilor şi alte mijloace de intervenţie nu pot pătrunde în zonele

înzăpezite. În anumite situaţii viscolele pot produce victime prin instalarea hipotermiei.

Arii afectate în mod frecvent de viscole: Fălticeni - Spătăreşti - Fântâna Mare, Cornu Luncii - Sasca

Mică - Dumbrava, Păltinoasa - Capu Câmpului - Berchişeşti, Ilişeşti - Braşca - Stroieşti, Suceava -

Moara - Liteni, Fântânele - Cotu Dobei - Slobozia, Dumbrăveni - Sălăgeni – Siminicea, Suceava - Şcheia

- Mihoveni , Soca - Poieni Solca, Gura Solcii - Iacobeşti , Siret - Negostina, Gălăneşti – Voitinel, Vicovu

de Sus - Vicovu de Jos - Putna - Straja.

Localităţi predispuse a fi izolate: com. Grămeşti - sat Rudeşti, com. Fîntînele - sat Cotu Dobei (73

gospodarii, 208 locuitori), com. Forăşti - satele Ruşi (500 locuitori), Toleşti (400 locuitori), Viişoara

(200 locuitori) şi Antoceni (150 locuitori).

II. Incendiile de pădure

Pădurile din judeţul Suceava, din cauza unor parametri conjuncturali defavorizanţi, sunt expuse

factorilor de risc declanşatori ai incendiilor, cu evoluţie ascendentă în timp. Astfel, situaţia din ultimii

ani arată o creştere a numărului de incendii în zona forestieră, o extindere în teritoriul judeţului a


locaţiilor afectate, precum şi a diversificării cauzelor de incendiu şi a factorilor conjuncturali favorizanţi

care concură la iniţierea, întreţinerea şi dezvoltarea acestora în timp şi spaţiu.

Factorii naturali de risc la incendii de pădure, predominanţi în judeţ sunt: arboretul, clima, presiunea

atmosferică şi curenţii de aer, relieful.

Factorii antropici de risc la incendii de pădure, predominanţi în judeţul Suceava sunt: forma şi tipul de

proprietate / administrare / exploatare a pădurii, activitatea umană în zona fondului silvic, (reţeaua de

drumuri, reţeaua de căi ferate, liniile electrice de medie şi înaltă tensiune, activitatea de exploatare a

fondului forestier, activitatea turistică, existenţa sondelor de foraj şi exploatare zăcăminte de gaze

naturale, amenajările hidrotehnice, construcţiile de cult, profilul psiho-social al populaţiei şi starea

economică a acesteia.

III. Avalanșele

Avalanşele sunt procese gravitaţionale reprezentate de masele de zăpadă şi gheaţă care alunecă sau se

rostogolesc la vale, mărindu-și în aval volumul, greutatea şi viteza. Zonele din judeţ unde există riscuri

mari de producere a avalanșelor sunt masivele Călimani şi Rarău. Ultimul eveniment de acest gen

înregistrat pe teritoriul județului a fost Avalanșa produsă în Munții Călimani, în data de 01.12.2017, în

zona Vârfului Pietrosu, soldată cu un deces și un rănit (Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava).

1.2. (B) MEDIUL

B1. Aspecte teritoriale

Pentru gestionarea, administrarea problemelor și dezvoltarea mediului ambiant sunt necesare structuri

organizatorice competente care funcționează cu ajutorul normelor de drept. Astfel se stabilesc și

funcționează structurile necesare identificării, analizei, deciziei și realizării diferitelor măsuri privind

soluționarea problemelor complexe ale ecologiei.

În România, Legea nr.9/1973 prevedea unele atribuții cu privire la mediul înconjurător. Prin art.64 s-a

creat Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător ca organ central de specialitate care

prelua și atribuțiile ministerelor cu privire la protecția mediului. Acesta era subordonat Consiliului de

Miniștrii având obligația de a prezenta rapoarte cu privire la protecția mediului înconjurător Consiliului

de Stat.

Din ianuarie 1990, Consiliul Național pentru Protecția Mediului devine Ministerul Mediului, iar în anul

1992 își schimbă denumirea în Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Această instituție are

o nouă viziune: descentralizarea și necesitatea introducerii protecției factorilor naturali de mediu: apă și

păduri. Serviciile publice se descentralizează, instituindu-se Agențiile locale de protecția mediului care

au dreptul și obligația de a controla respectarea legislației de protecție a factorilor de mediu și a mediului

în ansamblu.

Sistemul organizatoric al protecției mediului

Ministerul Mediului, conform HG nr.264/1991 privind organizarea și funcționarea Ministerului

Mediului publicat în Monitorul Oficial nr.99 din 9 mai 1991, este autoritatea centrală de stat care

organizează cadrul instituțional, dezvoltă, îndrumă și perfecționează activitatea de protecție a mediului

la scară națională.

Principalele instituții ale dreptului mediului din România. În subordinea Ministerului Mediului

funcționează instituțiile publice cu personalitate juridică:


a. Agenția Națională pentru Protecția Mediului înființată prin HG nr.1625/2003, este o instituție

publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, are calitatea de organ de specialitate

al administratei publice centrale, fiind în subordinea Ministerului Mediului. ANPM are în subordine

42 de agenții județene, având ca scop asigurarea un mediu mai bun în România pentru generațiile

prezente și viitoare și realizarea unor îmbunătățiri continue ale calității aerului, solului, apelor și

pădurilor.

b. Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” înființată prin HG nr.983/1990 privind

organizarea și funcționarea Ministerului Mediului. Odată cu declararea Rezervației Biosferei Delta

Dunării (1990) a fost înființată și instituția pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul

public de interes național al Rezervației, precum și pentru refacerea și protecția unitătilor fizico-

geografice de pe teritoriul RBDD Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

c. Garda de Mediu a fost înființată prin HG nr.1167/2001, iar prin HG nr.308/2005 a primit titulatura

de Garda Națională de Mediu și a trecut direct în subordinea ministrului mediului și gospodăririi

apelor. Garda Națională de Mediu este un organ de control cu statut specific, personalul gărzii are

calitatea de funcționar public fiind încadrat pe funcția de comisar, poartă uniformă și însemne

distincte și este dotat cu armament de serviciu.

Garda Națională de Mediu este o instituție publică cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul

de stat, cu atribuții în urmărirea respectării prevederilor legale în domeniul protecției mediului,

silviculturii și cinegetic. Garda Națională de Mediu are în componență 41 de Comisariate județene,

Comisariatul Municipiului București și Comisariatul RBDD.

d. Alte unități aflate în coordonarea Ministerului Mediului sunt:

• Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Mediului – ICIM București

• Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare ”Delta Dunării” – INCDDD Tulcea

• Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare ”Grigore Antipa” – INCDM Constanța

• Administrația Fondului pentru Mediu – AFM București

Administrația Fondului pentru Mediu a fost înființată prin Legea nr.73/2000, este instituție publică

cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii. Se află coordonarea Ministerului

Mediului și răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanței

de Urgență nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (publicata în M.Of. nr. 1193/30 decembrie

2005), aprobată prin Legea nr.105/2006 (publicata în M.Of. nr. 393/08 mai 2006). Fondul pentru mediu

este un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor pentru protecția

mediului, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare în domeniul protecției mediului. Fondul

pentru mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie

venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege specială care

stabilește și destinațiile acestora.

Organisme consultative de mediu care activează pe lângă Ministerul Mediului:

• Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență

• Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și a Altor Lucrări Hidrotehnice;

• Comitetul Național Român pentru programul Hidrologic Internațional;

• Comisia Națională de acordare a etichetei ecologice;

• Comitetul consultativ de organizare și coordonare a schemelor de management de mediu și audit;


• Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului potecției mediului la politicile

și strategiile sectoriale la nivel național;

• Comisia Tehnico-Economică;

• Centrul Român pentru Reconstrucția Ecologică a Râurilor și Lacurilor.

Structuri pentru probleme ecologice globale

Comisia națională privind schimbările climatice înființată prin HG nr.1275/1996 și reorganizată prin

HG nr.658/2006 este un organism interministerial fără personalitate juridică, coordonată de Ministerul

Mediului, dar aflată în subordinea Consiliului Interministerial pentru agricultură, dezvoltare și mediu,

care “promovează măsurile și acțiunile necesare aplicării unitare pe teritoriul României ”A obiectivelor

și prevederilor Convenției - cadru privind schimbările climatice (1992) și ale protocolului de la Kyoto

(1997) ratificate de România.

Comitetul Național pentru Protecția Stratului de Ozon înființat prin HG Nr.234/1995 este un

organism interministerial fără personalitate juridică, menit să promoveze măsurile și acțiunile necesare

aplicării pe teritoriul României a prevederilor de la Viena privind protecția stratului de ozon, adoptată

în 1985, a protocoalelor și amendamentelor ulterioare la această convenție, ratificată de statul român1.

La nivel de județ au fost elaborate o serie de studii care stau la baza dezvoltării actuale și de perspectivă

a județului, precum: Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a Județului Suceava, perioada 2011-

2020, Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava 2016-2030, Strategia județeană

de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava pentru perioada 2017- 2013, Strategia județeană

de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava pentru perioada 2007- 2013, Raport privind

starea economică și socială a județului Suceava în anul 2017, Raport privind activitatea Direcției de

Sănătate Publică a Județului Suceava desfășurată în anul 2017, Raport de mediu. Starea factorilor de

mediu 2017, Programul Județean de Transport public de persoane în Județul Suceava, alături de

documentații elaborate la nivel de regiune ca Strategia de Dezvoltare Regională de Nord-Est 2014-

2020, Raport strategic privind monitorizarea Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020,

Planul de Dezvoltare Regională de Nord-Est 2014-2020, Planul Regional de Acțiune pentru Turism

Nord-Est, 2017-2023, august 2017 și documentații elaborate la nivel de țară Raport de mediu. Strategia

de dezvoltare teritorială a României. România policentrică 2035 Coeziune și competitivitate teritorială,

dezvoltare și șanse egale pentru toți oamenii, Master Planul General de Transport al României, 2014 –

2034, Planul Național de management actualizat aferent porțiunii naționale a Bazinului

hidrografic internațional al Fluviului Dunărea. Sinteza planurilor de management actualizate la

nivel de bazine/spații hidrografice, Administrația Bazinală de Apă Siret.

La nivel local, instituțiile sociale care asigură buna dezvoltare a orașului sau comunei (domeniul

sănătate, poliție, transport public, agenți economici și învățământ) au propriile planuri și programe de

acțiune, precum: Planul local de acțiune pentru mediu al județului Suceava 2018-2020, Planul Local

de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic (PLAI) Județul Suceava, perioada 2017-2020,

Planul Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune socială în Județul Suceava,

2011, Plan de Administrare 2017-2021 Aeroportul Ștefan cel Mare – Suceava, Raportul de Mediu –

Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (2030).

1 http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Institutiile-dreptului-mediulu25.php

http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Institutiile-dreptului-mediulu25.php


La nivel local și de județ s-au reliefat cele trei abordări ale dezvoltării durabile (economică, ecologică,

socio-culturală), considerate repere care contribuie la creșterea valorilor indicatorilor județului Suceava

în consens cu atingerea obiectivele strategiilor din teritoriu.

• Abordarea economică este reprezintă motorul de dezvoltare al comunităților locale. Autoritățile

Publice Locale (APL) au instrumente pentru intervenția directă asupra economiei comunității. Prin

deciziile strategice pot fi create condiții favorabile evoluției economiei locale. Rolul APL este de

administrare eficientă a resurselor locale, de a trata vizionar prioritățile locale și de a proiecta în

viitor direcțiile de dezvoltare favorabile comunității pe care o reprezintă. Responsabilitatea APL

este legată de existența unor condiții economice dificile sau de lipsa de predictibilitate a condițiilor

economice generale.

• Abordarea ecologică vizează amplasarea geografică, resursele și nevoia de gestionare eficientă a

acestora, astfel încât impactul asupra mediului să fie minim, iar efectele în plan economic maxime.

Totodată asigură menținerea unui echilibru permanent între abordarea economică și cea ecologică.

Abordarea actuală asigură alegerea celor mai bune practici pentru asigurarea comunităților pe care

le reprezintă. Abordarea ecologică pentru județul Suceava este transversală, pentru că induce

influențe pe toate celelalte paliere datorită specificului local bazat pe turism și pe menținerea

atractivității zonei. Patrimoniul natural sucevean reprezintă o valoare deosebită la nivel local,

național și european, fiind parte integrantă a valorilor la nivel mondial.

• Abordarea socio-culturală este influențată de specificul și tradițiile locale. Zona în ansamblu a

județului Suceava și în mod deosebit a Bucovinei de Sud, reprezintă un model multicultural și

multietnic aparte. Asigurată de capacitatea educațională, multiculturalitatea este o caracteristică a

întregului spațiu sucevean.

B2. Obiective naționale / județene

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI ORIZONTURI

2013-2020-2030 (2008)

OBIECTIVELE STRATEGICE pe termen scurt, mediu și lung:

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale

UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

OBIECTIVELE STRATEGICE DE MEDIU LA NIVEL DE NAȚIONAL Conform Strategiei naționale

pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 , (2018),

OBIECTIVELE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ prezentate în Capitolul II sunt:

Obiectivul 1: Fără sărăcie

Obiectivul 2: Foamete zero

Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare

Obiectivul 4: Educație și calitate

Obiectivul 5: Egalitate de gen


Obiectivul 6: Apă curată și sanitație

- Apa curată

Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a

serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile,

apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele.

În prezent, activitatea de depozitare a fost sistată în toate depozitele de deșeuri neconforme și s-a realizat

ecologizarea și închiderea pentru majoritatea dintre acestea (40 de depozite sunt în curs de închidere).

La începutul anului 2018 existau în operare 41 depozite conforme, urmând să se mai construiască încă

17.

La nivel de țară au fost implementate programe de măsuri referitoare la realizarea de platforme comunale

și individuale pentru stocarea gunoiului și individuale pentru stocarea gunoiului de grajd, în cadrul

primei faze a proiectului Controlul integrat al poluării cu nutrienți (2008-2015)..

- Sanitația

România este țara din UE cu cel mai mare procent de populație care, în anul 2015, nu avea acces la o

baie, un duș și o toaletă în incinta casei. Față de media de 2,0% a populației din Uniunea Europeană care

nu beneficiază de acest confort, media României se ridică la 30,5% privind populația care nu beneficiază

de aceasta.

Populația conectată la sistemele de canalizare în anul 2016 a reprezentat 49,2%, iar gradul de racordare

la stațiile de epurare a fost de 47,8% (procent foarte mic față de țările vecine).

Prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 vor fi continuate acțiunile integrate

de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, pentru sistemele de colectare și epurare a

apelor uzate menajere, pentru aglomerările cu mai mult de 2000 l.e.

Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile

Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să devină

mai accesibil din punct de vedere economic, mai avansat, mai flexibil și mai puțin poluant din punct de

vedere tehnologic.

Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin certificatele verzi a fost

stabilit încă din 2005. Cu toate acestea, România se află în stadiul de adaptare la economia/energia verde.

Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică

Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură

Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative fiabile, sigure și durabile pentru a sprijini

dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți. Integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțurile

valorice și pe piețele externe, modernizarea infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor devine

necesară pentru utilizarea eficientă a resurselor. Adoptarea tehnologiilor și proceselor industriale curate

și ecologice, susținerea cercetării științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților

tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de

angajați în cercetare și dezvoltare, vor duce negreșit la creșterea calității vieții.

- Infrastructura transportului rutier (autostrăzi și drumurile de interes național și european) reprezintă

doar 21% din rețea. Aproape 90% din rețeaua de drumuri este la standardul de o singură bandă pe


sens. Din punct de vedere al clasificării acceptate, 50% din drumuri se află în stare bună, 30% în

stare medie și 20% în stare proastă.

- Rețeaua feroviară în exploatare are o lungime totală de 10.774 km, din care 72% este de tip linie

simplă (în comparație cu media UE de 59%) și doar 37% din liniile feroviare sunt electrificate (față

de media UE de 52%).

- Transporturile aeriene au ocupat un loc important și este în creștere în cadrul activităților de

transport. România dispune de 17 aeroporturi.

Obiectivul 10: Inegalități reduse

Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile

Obiectivul 12: Consum și producție responsabile

Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice

Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României pentru a combate

pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale atât în strategiile cât și în politicile

naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare privind schimbările

climatice.

Obiectivul 14: Viața acvatică

Obiectivul 15: Viața terestră

Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, managementul durabil

al pădurilor, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și a solurilor degradate, inclusiv a

terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea și

protejarea zonelor umede, asigurarea conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în

domeniu, gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, tranziția

către o economie circulară.

La nivelul anului 2016, în România s-a atins numărul de 945 de arii naturale protejate la care se adaugă

un număr de 23 de arii naturale protejate de importanță internațională și prin Legea nr.95/2016 privind

înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANAMP) și pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, ANAMP a fost desemnată ca autoritate competentă

pentru asigurarea managementului ariilor naturale.

Pentru atenuarea efectelor secetei, combaterea deșertificării și reconstrucția ecologică a terenurilor

degradate, sub coordonarea AFM a fost implementat Programul de Îmbunătățire a Calității Mediului

prin Împădurirea Terenurilor Degradate. În perioada 2011-2017, conform datelor INS, suprafața

împădurită pe terenuri degradate a fost de 5686 ha.

Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente

Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor


OBIECTIVELE STRATEGICE DE MEDIU LA NIVEL DE JUDEȚ SUCEAVA

DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN ȘI A MEDIULUI RURAL

• Asigurarea utilităților de tip apă si canalizare pentru populația rurală

• Extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri și a străzilor urbane, inclusiv pasaje și

poduri

• Reducerea gradului de antropizare a unor terenuri naturale

• Dezvoltarea urbanistică, peisagistică și estetică a localităților din județ

• Creșterea eficienței energetice și izolarea fonică a clădirilor

• Îmbunătățirea funcțiilor sanitar-igienice, recreative și estetice-peisagistice a spațiilor verzi

DEȘEURI, CALITATEA SOLULUI ȘI TERENURI DEGRADATE

• Îmbunătățirea activității de depozitare și valorificare a deșeurilor

• Închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme din jud. Suceava pentru refacerea mediului

geologic contaminat

• Îmbunătățirea activității de colectare selectivă a deșeurilor

• Depozitarea și gospodărirea gunoiului de grajd conform legislației actuale

• Îmbunătățirea calității factorilor de mediu din zona platformelor de stocare temporară a deșeurilor

municipale din județul Suceava

• Realizare de facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în special de la populație

APA

• Reducerea poluării apelor datorită neepurării apelor reziduale menajere și industriale

• Reducerea poluării produsă de scurgerile provenite din siturile miniere active și inactive

• Realizarea/ extinderea/ modernizarea infrastructurii pt alimentare cu apă/ canalizare

• Monitorizarea calității apei potabile

• Realizare lucrări de apărare împotriva inundațiilor

PROTECȚIA NATURII, BIODIVERSITATE ȘI PĂDURI

• Creșterea suprafeței ocupate de păduri

• Menținerea unei stări favorabile de conservare a speciilor și habitatelor

• Asigurarea măsurilor pentru conservarea in-situ a speciilor și habitatelor de interes conservativ

CALITATEA AERULUI, PROTECȚIA ATMOSFEREI ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE – PM 05

• Implementarea planului de menținere a calității aerului în județul Suceava

• Îmbunătățirea calității aerului ambiental prin reducerea emisiilor cauzate de traficul rutier (sursele

mobile)

EDUCAȚIE ECOLOGICĂ, DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI CALITATEA VIEȚII

• Informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc

• Educarea cu privire la posibile fenomene extreme și modul de comportare a populației în aceste

cazuri


B3. Zone de risc tehnologic

a) Deșeurile extractive

Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind gestionarea deşeurilor din

industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE este transpusă în legislaţia românească

de Hotărârea de Guvern nr. 856/2008, privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive. Actul

stabileşte cadrul legal privind liniile directoare, măsurile şi procedurile şi pentru prevenirea sau

reducerea pe cât posibil a oricăror efecte negative asupra mediului, în special asupra apei, aerului,

solului, faunei, florei şi peisajului, precum şi a oricăror riscuri asupra sănătăţii populaţiei, rezultate ca

urmare a gestionării deşeurilor din industriile extractive.

În anul 2012, în judeţul Suceava, operatorii minieri care au intrat sub incidenţa H.G. nr.856/2008 privind

gestionarea deşeurilor extractive sunt prezentați în tabelul 8:

Tabel 8. Operatorii minieri care au intrat sub incidenţa H.G. nr. 856/2008 privind

gestionarea deşeurilor extractive

Nr.

crt.

Operatorul minier HG 856/2008

Anexa 3 ctg.A

Observații

Da Nu

1. Compania Națională a

Uraniului SA București

– Sucursala Suceava

-

x

Gestionarea deşeurilor din industria extractivă a

minereurilor radioactive, face obiectul Tratatului de

Instituire a Comunităţii Europene a Energiei

Atomică (Euratom)

2. SC SINAROM MINING

GROUP SRL Bucureşti-

Punct de lucru Iacobeni -

Cariera Mănăila

-

x

Halda de steril Mănăilă

3. SC SINAROM MINING

GROUP SRL Bucureşti-

Punct de lucru Iacobeni -

Depozitul de steril uzina

Cariera Oiţa

x

-

Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a

Consiliului, privind gestionarea deşeurilor din

industriile extractive art. 7 alin. (3): În cazul în care

raportul menţionat la alin. (2) (n.n. raport dintre

greutatea în materie uscată a deşeurilor clasificate ca

periculoase şi a deşeurilor totale ce sunt depozitate

în instalaţie, la sfârşitul perioadei planificate de

exploatare) este mai mare de 50 %, instalaţia se

clasifică în categoria A.

Sursa: Planului de management actualizat al Spațiului Hidrografic Siret, Anexe, vol.II, 2015

Ambii operatori minieri au elaborat planuri de gestionare a deşeurilor extractive, avizate de Agenţia

Naţională pentru Resurse Minerale şi APM Suceava.

b) Obiective IED și SEVESO III

Din punct de vedere al gospodăririi apelor din spațiul hidrografic Siret, potrivit Planului de management

actualizat al Spațiului Hidrografic Siret, Anexe, vol.II – Anexa 9.6, cele 7 unități economice din județul

Suceava care intră sub incidența directivelor IED (Directiva 2010/75/UE a Parlamentului european și a

Consiliului privind emisiile industriale), SEVESO III și deșeuri ca având activitatea principală conform

Legii 278/2013 privind emisiile industriale Anexa 1 Categoriile de activităţi menţionate la art. 10, sunt

redate în tabelul 9 de mai jos:


Tabel 9. Unități economice din județul Suceava care intră sub incidența directivelor

IED, SEVESO și Legea 278/2013

Nr.

Crt.

Localizarea

unității economice

în județ

Directive:

IED,

SEVESO III

Activitatea

cf. Legea 278/2013

Anexa 1

Observații:

Reglementare

/Conformare

1. SC EGGER

Romania SRL,

comuna Dornești,

IED

1.1 Arderea combustibililor în

instalații cu o putere termică

nominală totală egală sau mai

mare de 50 MW

Autorizare

/conformă

2. SC EGGER

Tehnologia SRL

IED,

SEVESO

1.1 Arderea combustibililor în

instalaţii cu o putere termică


mare de 50 MW

Autorizare

/conformă

3. SC MONDECO

SRL Suceava, Calea

Unirii r.22

IED 5.1 Eliminarea sau valorificarea

deşeurilor periculoase, cu o

capacitate de peste 10 tone pe zi,

implicând desfăşurarea uneia sau a

mai multora dintre următoarele

activităţi: a) – k)

Autorizare

/conformă

4. SC AMBRO SA

Suceava, Calea

Unirii nr.34

IED 6.1b 6.1. Producerea în instalaţii

industriale de: b) hârtie sau carton,

cu o capacitate de producţie de

peste 20 de tone pe zi;

Autorizare

/2013

5. SC BIOENERGY

Suceava SRL

IED 1.1 Arderea combustibililor în

instalaţii cu o putere termică


mare de 50 MW

Autorizare

/conformă

6. SC SINAROM

Minning Group

SRL București,

Depozit de steril

Oița, comuna

Ciocănești

IED În procedură de

autorizare

/conformă

7. SC Fertisol SRL

Siret, localitatea

Dornești,

IED Autorizare

/conformă

Sursa: Planului de management actualizat al Spațiului Hidrografic Siret, Anexe, vol.II, 2015,Anexa

9.6

Eliminarea deşeurilor generate se realizează pe haldele de steril ale CNU Crucea pe halda Mănăilă şi pe

depozitul de steril uzinal Cariera Oiţa depozit de categoria A, conform anexei nr. 3 din HG nr.856/2008

privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă.


Cartograma 14. Obiective cu risc tehnologic – județul Suceava


Tabel 10. Tabel centralizator UAT – Incendii în primele 11 luni din 2018

Nr. crt. Cod SIRUTA Denumire UATB Număr incendii

1 146263 SUCEAVA 80

2 146502 Câmpulung Moldovenesc 33

3 146539 Fălticeni 32

4 146628 Rădăuți 33

5 146744 Vatra Dornei 27

Total municipii 205

1 147358 Broșteni 1

2 147633 Cajvana 4

3 148006 Dolhasca 13

4 148612 Frasin 11

5 146584 Gura Humorului 27

6 149227 Liteni 11

7 146931 Milișăuți 6

8 146370 Salcea 3

9 146655 Siret 6

10 146708 Solca 7

11 151095 Vicovu de Sus 13

Total orașe 102

Total urban 307

1 146799 Adâncata 2

2 146860 Arbore 10

3 146904 Baia 7

4 151530 Bălăceana 1

5 146995 Bălcăuți 5

6 151576 Berchișești 1

7 147036 Bilca 2

8 147054 Bogdănești 1

9 147072 Boroaia 3

10 147134 Bosanci 6

11 147161 Botoșana 1

12 147205 Breaza 0

13 147241 Brodina 3

14 147465 Bunești 5

15 151521 Burla 0

16 147526 Cacica 5

17 147580 Calafindești 2

18 151503 Capu Câmpului 6

19 151451 Ciocănești 1

20 151567 Ciprian Porumbescu 4

21 147713 Cârlibaba 0

22 151433 Comănești 5

23 147786 Cornu Luncii 5

24 151497 Coșna 1

25 147884 Crucea 0

26 147937 Dărmănești 5

27 148097 Dolhești 6

28 148131 Dorna-Arini 4



29 148202 Dorna Candrenilor 1

30 148293 Dornești 4

31 148328 Drăgoiești 3

32 148382 Drăgușeni 2

33 148426 Dumbrăveni 5

34 151488 Fântâna Mare 1

35 148453 Fântânele 4

36 148514 Forăști 5

37 148667 Frătăuții Noi 7

38 148694 Frătăuții Vechi 1

39 148729 Frumosu 1

40 148765 Fundu Moldovei 3

41 148872 Gălănești 1

42 148916 Grămești 1

43 148970 Grănicești 3

44 151512 Hănțești 0

45 151549 Hârtop 5

46 149049 Horodniceni 7

47 149101 Horodnic de Jos 2

48 151479 Horodnic de Sus 3

49 149138 Iacobeni 1

50 151442 Iaslovăț 0

51 147660 Ilișești 5

52 146281 Ipotești 6

53 149183 Izvoarele Sucevei 2

54 149290 Marginea 10

55 149316 Mălini 8

56 149370 Mănăstirea Humorului 11

57 146325 Mitocu Dragomirnei 4

58 149414 Moara 7

59 149502 Moldova-Sulița 0

60 149539 Moldovița 3

61 149584 Mușenița 2

62 149655 Ostra 0

63 149682 Panaci 4

64 149753 Păltinoasa 7

65 149780 Pârteștii de Jos 4

66 149833 Pătrăuți 0

67 149851 Poiana Stampei 8

68 151585 Poieni-Solca 4

69 149931 Pojorâta 10

70 149968 Preutești 11

71 150043 Putna 3

72 150070 Rădășeni 8

73 150114 Râșca 6

74 150178 Sadova 3

75 150196 Satu Mare 1

76 150221 Siminicea 2

77 150258 Slatina 4



78 150294 Straja 2

79 150310 Stroiești 3

80 150356 Stulpicani 7

81 150418 Sucevița 2

82 150445 Șaru Dornei 7

83 146432 Șcheia 15

84 151460 Șerbăuți 1

85 150524 Todirești 2

86 150588 Udești 4

87 150702 Ulma 1

88 150766 Vadu Moldovei 2

89 150891 Valea Moldovei 1

90 150935 Vama 5

91 150980 Vatra Moldoviței 6

92 151022 Verești 4

93 151077 Vicovu de Jos 4

94 151558 Voitinel 1

95 151120 Volovăț 5

96 151157 Vulturești 2

97 151246 Zamostea 4

98 151344 Zvoriștea 2

Total comune 364

Total județ 671

Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a Inspectoratului pentru Situații de

Urgență ”Bucovina” al județului Suceava

Se observă faptul că cele mai mari valori (peste 20 de incendii) se înregistrează în cele 5 municipii din

județ și în orașul Gura Humorului – vezi cartograma 15.


Cartograma 15. Incendii în primele 11 luni din 2018 – județul Suceava


B4. Surse de poluare

Factorii poluanţi cu influenţă asupra componentelor de mediu aer, apă, sol și păduri sunt generați de

agricultură și industrie. Influența practicilor agricole necorespunzătoare se reflectă asupra calităţii

mediului și poate duce la degradarea şi a distrugerea de ecosisteme.

a) Surse agricole

Presiunile asupra mediului sunt determinate de agricultură (activităţile agricole, pomicultură,

legumicultură, zootehnie și piscicultură) prin aplicarea incorectă a măsurilor agrotehnice și fitosanitare.

Aplicarea necontrolată a îngrășămintelor, pesticidelor şi insecticidelor, cât şi efectuarea arăturilor

agricole în perioade neadecvate sau efectuate necorespunzător, depozitările nepotrivite ale dejecțiilor

animaliere pot cauza poluarea mediului prin alterarea factorilor principali: sol și apă (de suprafață și

subterană) aerul prin mirosuri și vizual.

Practicarea agriculturii intensive duce în timp la alterarea păturii de sol şi poluarea apei din pânza

freatică prin acumularea substanțelor nocive/poluante provenite din surplusul de îngrășăminte (azotați

și fosfați), iar irigațiile efectuate necorespunzător pot duce la pierderea fertilității terenurilor arabile.

Practicarea agriculturii arabile respectă obiectivele dezvoltării durabile:

• creșterea producției agricole având în vedere conservarea și protejarea resurselor naturale

regenerabile;

• asigurarea cerințelor importante de locuire în contextul dezvoltării rurale;

• asigurarea protejării sănătății oamenilor și a mediului;

• asigurarea calității superioare a produselor pentru creșterea producției agricole;

• conservării rezervelor de resurse și sporirea acestora acolo unde este cazul;

• efectuarea de restructurări tehnologice și menținerea sub control a posibilelor riscuri;

• respectarea măsurilor de reglementare juridică,

• aplicarea rezultatelor cercetării științifice și dezvoltarea serviciilor de informare, instruire și

formare,

• dezvoltarea şi implementarea de planuri și programe integrate,

• aplicarea celor mai bune practici agricol-ecologice și stabilirea procesului de evaluare și

monitorizare a acțiunilor care prezintă posibilitate de risc.

La nivel național, agricultura ocupă o suprafaţă de 61,79% din întreg teritoriul țării, județului Suceava

revenindu-i 2,37% din suprafața agricolă.

Pe lângă intervenția factorului antropic prin lucrări agricole agresive, factorii naturali care acționează în

mod defavorizant pentru sol sunt: seceta, excesul periodic de umiditate și inundațiile care influenţează

modul de folosire durabilă a solului. Cantitățile mari de precipitații și inundațiile duc la variaţia nivelului

piezometric. Pânza freatică este legată de regimul de precipitații și debitul de apă al cursurilor râurilor

principale, astfel că în situații de criză se impun restricții asupra utilizării solului pentru activităţile

agricole.

Presiunile asupra stării de calitate a solurilor generate de activitățile agricole sunt:

• Umiditate ridicată a solului poate fi permanentă și duce la gleizarea păturii de sol, situații întâlnite

în zona depresionare a Rădăuților (Horodnic, Frătăuții Vechi, Volovăț, Rădăuți și parțial la

Grănicești și Vicovu de Sus, zona Cornu Luncii – Sasca – Baia); sau poate fi temporară când se

produce stagnogleizarea, în zona de contact piemontan a Subcarpaților Moldovei cu Obcinele Mari


pe aliniamentul Boroaia – Mălini – Bogdănești. Alte areale afectate de umiditate sunt în Podișul

Fălticenilor și Podișul Dragomirnei, la Siret, Mușenița, Calanfidești, Grămești și Bălcăuți.

• Eroziunea hidrologică cu manifestare a eroziunii de suprafaţă întâlnită în areale din Podişul

Fălticenilor la Dolhasca, Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti şi în Podişul Dragomirnei la:

Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea. Manifestarea eroziunii poate fi de la slabă până la foarte

puternică. Eroziune de adâncime este întâlnită în arealul Podișului Fălticeni, la Todireşti, Udeşti,

Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti și Cornu Luncii, unde terenurile afectate de eroziune în

adâncime ocupă suprafețe însemnate.

• Compactarea solurilor este frecvent întâlnită în toate localitățile situate în zona de podiş unde s-a

practicat agricultura intensivă ani de-a rândul. Procesul de tasare al solului duce la micșorarea

volumului de aer necesar dezvoltării plantelor, împiedicând totodată și circulația liberă a apei în sol.

Areale cu sol compactat s-au identificat la: Rădăuţi, Siret, Dorneşti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ,

Vereşti, Grăniceşti, și pe areale mai restrânse în celelalte zone ale judeţului.

• Chimismul solului sucevean este caracterizat de aciditate puternică şi moderată întrucât zona

montană și a dealurilor înalte ocupă o suprafață însemnată din județ. Întâlnită pe o bună parte din

suprafață, solurile cu aciditatea moderată ocupă 163.468 ha din zona de dealuri și podiș (Solca, Baia,

Horodnic, Ciprian Porumbescu, Vicovu de Jos, Valea Moldovei, Preuteşti, Rădăşeni), şi soluri cu

aciditate puternică se regăsesc în special în zonele montane (77.526 ha) fiind improprii dezvoltării

agriculturii (Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni,

Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Pojorâta).

Pentru folosințele agricole, acidifierea păturii de sol poate fi ameliorată prin administrarea de

amendamente calcaroase.

• Deficitul de elemente nutritive în sol este strâns legat de calitatea acestuia, fiind una din problemele

cu care se confruntă agricultura suceveană din zona de deal și podiș. Elementele chimice deficitare

sunt azotul și fosforul, cantitatea de potasiu necesar dezvoltării plantelor fiind asigurată de subsolul

petrografic constituit în bună parte din roci potasice. Ca urmare, pentru fertilizarea suprafețelor

agricole se impune utilizarea de îngrășăminte chimice complexe, în special cele azotoase și

fosfatice.

Fertilizanţii (îngrăşăminte chimice) sunt substanţe ce conţin cel puţin un element nutritiv de bază pentru

sol: azot, fosfor, potasiu (N:P:K). Fertilizanţii trebuie aplicaţi după analiza chimică a solului, care arată

carenţa în elemente şi microelemente. În caz contrar, dozele mari de azotat de amoniu produc acidifierea

solului.

În anul 2016 în județul Suceava a fost folosită o cantitate totală de îngrăşăminte complexe (NPK) de

2624 t.s.a. (tone substanțe active). Cei mai socilitați fertilizanți au fost îngrăşămintele azotoase (azotat

de amoniu, nitrocalcar, uree, sulfat de amoniu) în cantitate de 1640 t.s.a., îngrăşămintele fosfatice (triplu

superfosfat, superfosfat) în cantitate de 497 t.s.a și cele potasice în cantitate de 487 t.s.a.

Comparativ cu anul 2012, din datele Anuarului Statistic al județului Suceava se remarcă faptul că la

nivel de județ, îngrășămintele chimice folosite în agricultură au scăzut semnificativ în patru ani pentru

cele trei componente de bază, astfel: pentru îngrășămintele azotoase cantitatea s-a redus cu 2317 t.s.a.

față de 2016, pentru cele fosfatice cu 989 t.s.a. și pentru cele potasice cu 553 t.s.a.

Influenţa sectorului agricol asupra mediului

Mediul abiotic este permanent supus presiunilor de activităţile antropice, în special de cele din sectorul

agricol, solul și apa fiind cele mai afectate componente dintre factorii de mediu. Datorită aplicării

măsurilor agrotehnnice neadecvate: cultivarea terenurilor în pantă, arătura neconformă, irigațiile

ineficient folosite pot duce la sărăturarea, compactizarea și în final la deşertificarea pământurilor


necorespunzător administrate. Acţiunile improprii asupra terenurilor în pantă pot genera alunecări de

teren, procese erozionale de adâncime, iar cele de suprafaţă ce duc la pierderea stratului fertil al solului.

Măsurile recomandate a fi luate pentru împiedicarea pierderilor de sol sunt cultivarea tipurilor de

vegetaţie cu rol protector ridicat, care asigură menținerea calităţii mediului pe de o parte și reducerea

costurilor suplimentare privind refacerea mediului afectat.

Pentru județul Suceava, după clasele de bonitare a terenurilor, cea mai mare suprafață a terenurilor se

încadrează clasei a III-a de bonitare, urmate cele din clasa a IV-a și a V-a de calitate. Poziția geografică

a județului Suceava în calea maselor de aer mai reci venite din nordul și nord-estul Europei, face ca

terenurile agricole să fie propice culturilor plantelor tehnice și mai puțin culturilor cerealiere care au

necesități de habitat zone mai calde. Fertilizarea în exces poate duce la creșterea concentrațiilor de

azotați și fosfați în sol, iar la ploi abundente aceștia migrează până la pânza freatică, poluând-o.

Acumulările pe profil de sol sunt nocive pentru pânza freatică datorită concentrațiilor de nitrați.

O altă cauză a influenţei negative a agriculturii asupra mediului o reprezintă sărăturarea și alcalinizarea

solurilor care se produc datorită despăduririlor totale, a defrişărilor excesive a pădurilor.

Sărăturarea terenurilor este procesul de degradare produs de un exces de săruri solubile, care în anumite

condiţii se acumulează în sol sau pe sol alterând proprietăţile fizice, chimice şi microbiologice ale

acestuia. Sărurile solubile care produc sărăturarea sunt foarte variate. Acestea provin din diverse surse

(cursuri de apă salinizate, pânze freatice mineralizate) şi ajung pe profilul solului prin intermediul

curenţilor ascendenţi sau laterali de apă. În general sărăturarea se produce în momentul în care conţinutul

de săruri solubile depăşeşte limita de la care el devine dăunător pentru sol şi plantele de cultură.2

Cunoașterea structurii solului are importanță pentru că asigură coexistența a două proprietăți fizice

importante: permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei, îmbunătățind totodată regimul substanțelor

nutritive din sol, și diminuează intensitatea eroziunii. Structura solului este un factor important de care

trebuie să se țină seama în activitățile agricole, în special a celor de îmbunătățiri funciare. Caracteristicile

solului (conținutul de argilă, calciu, materie organică), vor impune natura lucrărilor ameliorative în caz

de necesitate.

Umiditatea solurilor depinde de climă, relief, proprietăţile solului, adâncimea apei freatice, vegetaţie şi

activitatea omului. Regimul hidric al solului reprezintă ansamblul tuturor fenomenelor de pătrundere,

mişcare, reţinere şi pierdere a apei din sol și reprezintă bilanţul de apă al solului. Când intrările de apă

în sol sunt mai mari decât ieşirile, bilanţul este pozitiv, iar solul are un regim hidric excedentar, putând

asigura apa necesară dezvoltării plantelor. Când intrările sunt mai mici decât ieşirile regimul hidric al

solului este deficitar şi plantele suferă din cauza lipsei umidităţii scăzute din sol.

În județul Suceava calitatea solului este vulnerabilă datorită următoarelor acțiuni:

• Lucrările de îmbunătățiri funciare nu s-au mai dezvoltat în ultimii 5 ani, suprafețele amenajate prin

irigații rămânând la aceeași lungime în 2017 față de 2013 (3791 ha), suprafețele amenajate cu lucrări

de desecare și drenaj au rămas la 44904 ha, iar suprafețele privind lucrările de combatere a eroziunii

solului au rămas la 85189 ha.

• Schimbarea folosinței terenurilor agricole;

• Fragmentarea proprietății de stat/private care nu mai permite aplicarea bunelor practici agricole și

de mediu;

• Practicarea agriculturii de subzistență;

• Extinderea solurilor de calitate medie (clasa a III-a),

2 Ghid-tehnic-impadurire-terenuri-degradate_coment-IT240615.pdf


• Depozitarea necontrolată a deșeurilor la nivel de județ;

• Zone vulnerabile la poluarea cu nitrați în special în mediul rural.

Aceste neajunsuri pot fi remediate prin lucrări ameliorative ale solului prin care se înțelege totalitatea

intervențiilor tehnice (hidrologice, pedologice și ameliorative) care se aplică pe un sol a cărui fertilitate

este afectată din cauza unor proprietăți interne. Prin aplicarea măsurilor de îmbunătățiri funciare, în

timp, solul își poate recăpăta fertilitatea.

Lucrările ameliorative privind îmbunătățirea fondului funciar trebuie să fie bine executate, iar ulterior

să i se asigure întreținerea. Dintre lucrările privind îmbunătățirea fondului funciar amintim:

Lucrări hidroameliorative: îndiguirea zonelor inundabile, irigarea terenurilor, desecarea și drenajul și

nivelarea sau modelarea capitală a solurilor (prin care se asigură repartiția uniformă a apei și a

substanțelor nutritive).

Lucrări pedoameliorative: amendarea (modifică reacția solului), spălarea sărurilor, îmbunătățirea

texturii solului, arătura foarte adâncă și repetată pentru omogenizarea texturii de profil (terenuri foste

funduri de lac), înlocuirea sau îmbunătățirea capital a stratului radicular.

Lucrările agroameliorative: se aplică periodic și/sau anual, și au ca scop prevenirea unor procese

secundare de degradare a solurilor.

Dintre lucrările agroameliorative care duc la protejarea solului sunt recomandate următoarele:

• Arăturile pe pante efectuate perpendicular pe curbele de nivel prin care se reduce riscul apariției

ravenării și în final scoaterea terenului din clasa de fertilitate agricolă și încadrarea în categoria

terenurilor neproductive.

• Rotația culturilor este o tehnică tradițională prin care se menține echilibrul compoziției chimice

a solului, este simplu de aplicat, se face cu costuri reduse și constituie o metodă eficientă de

prevenire a bolilor și dăunătorilor în mediul agricol.

• Evitarea monoculturii întrucât conduce la dezechilibre ale solului din punct de vedere a

substanțelor nutritive. Plantele cultivate ani la rând pe aceeași suprafață devin tot mai

vulnerabile la boli și dăunători.

Agricultura ecologică - O alternativă la agricultura tradițională

Agricultura ecologică are rolul de a produce hrana potrivită metabolismului uman, în deplină corelație

cu conservarea și dezvoltarea mediului. Scopul agriculturii organice sau ecologice este de a furniza pe

piață produse agroalimentare proaspete și autentice care să respecte factorii naturali și de mediu.

Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt prevăzute în legislaţia

comunitară şi naţională care reglementează: procesarea, etichetarea, comerţul, importul, inspecţia şi

certificarea din sistemul agriculturii ecologice. 3

Controlul şi certificarea produselor ecologice țara noastră sunt asigurate de organisme de inspecţie şi

certificare private, aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de

independenţă, imparţialitate şi competenţă stabilite în Ordinul nr.895/2016 pentru aprobarea Regulilor

privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi

certificare şi de supraveghere a activităţii organismelor de control.

Pentru promovarea produselor ecologice, Comisia Europeană acordă sprijin de până la 50% programelor

de informare şi promovare propuse de organizațiile profesionale şi interprofesionale din sector.

Cofinanțarea este asigurată de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.

3 http://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html

http://www.madr.ro/ro/agricultura-ecologica/legislatie-comunitara-ae.html

http://www.madr.ro/ro/agricultura-ecologica/legislatie-comunitara-ae.html

http://www.madr.ro/ro/agricultura-ecologica/legislatie-nationala-ae.html

http://www.madr.ro/agricultura-ecologica/organisme-de-control-aprobate.html

http://www.madr.ro/agricultura-ecologica/organisme-de-control-aprobate.html

http://www.madr.ro/docs/agricultura/agricultura-ecologica/ordin-nr-895-2016.pdf

http://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html


3/2008 al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa

internă şi în ţările terţe, şi cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de

aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008, astfel că participanților le revine obligația de a suporta un

minim de 20 % din costul real al acţiunilor.4

În județul Suceava, suprafețele cultivate în sistem ecologic au cunoscut scăderi permanente, ajungând

la un maxim de 17308 ha în anul 2013 după care, suprafața s-a redus considerabil, în anul 2017 suprafața

destinată agriculturii ecologice fiind de 5476 ha, deci de 3,16 ori mai mică.

Altfel spus, dacă în anul 2013 suprafața destinată agriculturii ecologice însemna 4,99% din suprafața

agricolă a județului, în anul 2017 aceasta însemna numai 1,54% din suprafață.

b) Surse industriale

Din studiile finalizate în documente care au stat la baza realizării Strategiilor de dezvoltare durabilă la

nivel de oraș, municipiu și județ, reiese că toate ramurile economiei prezente în teritoriu prezintă un

factor de impact mai mare sau mai mic asupra mediului. Ca urmare, un punct vedere important asupra

protecţiei mediului îl are gestionarea corectă a activităților economice.

Industria este principalul factor cu impact negativ asupra mediului, datorită producerii de emisii

(poluanţi gazoşi, solizi şi lichizi) care sunt evacuați în aer, apă şi sol, mai mult sau mai puțin epurați.

Prelucrarea resurselor naturale și valorificarea lor industrială, consumul de energie în procesele de

producţie sunt generatori de factori poluanţi cât şi de deşeuri, toate aceste acțiuni reprezentând principala

cauză a poluării și implicit a deteriorării mediului. Deșeurile generate de industrie pot afecta solul printr-

o gestionare defectuoasă privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor.

Reglementarea gestionării deșeurilor este asigurată prin legislația de mediu națională, care respectă total

transpunerea legislației europene în vigoare. Luarea măsurilor pentru prevenirea şi reducerea emisiilor

în aer, apă şi sol cât şi managementul deşeurilor sunt obiectivele principale privind protecţia mediului,

iar monitorizarea și controlul activităţilor trebuie să respectare principiile conceptului dezvoltării

durabile.

Pentru sectorul industriei județului Suceava, măsurile cu privire la diminuarea și/sau eliminarea poluării

generate de industrie vizează următoarele acțiuni:

• Prevenirea poluării, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT);

• respectarea emisiilor în limita concentrațiilor maxime admise (c.m.a.) legislativ, astfel încât să nu

se producă nici o poluare semnificativă;

• Aplicarea conceptului 3R – Reducere –– Refolosire - Reciclare, astfel încât să se evite producerea

de deșeuri în exces, iar în cazul în care se produc deșeuri în cantități semnificative, o parte din ele

să fie valorificate. Dacă valorificarea nu este posibilă tehnic sau economic, eliminarea trebuie

efectuată astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;

• Să se utilizeze eficient energia prin modul de reducere a amprentei de carbon;

• Să se asigure aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor și limitarea consecințelor

acestora;

• În cazul încetării definitive a activității și dezafectarea terenurilor, să fie luate măsurile necesare

pentru eliminarea oricărui risc de poluare a amplasamentului.

4 http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro

http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro


• Susținute de o infrastructură deja existentă la nivel de unitate industrială retehnologizată, calitatea

aerului în județul Suceava este asigurată prin:

• Amplasarea platformelor industriale în lunca râului Suceava de la periferia orașului, respectiv

Platforma industrială Valea Sucevei și Platforma industrială Traian Vuia amplasate în zona

Burdujeni;

• Investiții în tehnologie performantă și în sisteme de reducerea emisiilor în atmosferă;

• Existența unui sistem de monitorizare a calității aerului prin stații automate în județ amplasate în

municipiul Suceava (Stația de fond urban SV1, stația de tip industrial SV2), orașul Siret (Stația de

tip trafic SV3) și comuna Poiana Stampei (Stația de fond EM3) de lângă stația meteorologică a

Institutului Național de Meteorologie.

• Existența Strategiei Județene de Reducere a Emisiilor CO2 pentru județul Suceava în perioada 2017-

2013, realizată în iulie 2017 de către Consiliul Județean Suceava,

Poluarea din sectorul industrial și impactul acesteia asupra mediului

Impactul industriei asupra mediului este în general negativ și se răsfrânge asupra calităţii aerului prin

eliminarea de noxe, a apei prin evacuarea în emisar a apelor insuficient epurate şi a solului prin scurgeri

necontrolate și depozitarea neconformă a deșeurilor. Respectarea controlului prin monitorizări stricte și

aplicarea legislaţiei şi reprezintă activităţi necesare pentru menținerea obiectivelor dezvoltării durabile

și a protecţiei mediului pe termen lung.

Calitatea aerului se bazează în principal pe modul de funcţionare a instalaţiilor IPPC cât şi pe limita

valorilor de emisie sau a valorilor de prag, stabilite pentru poluanţi specifici: pulberi PM2,5 și PM10, noxe

provenite din oxizii de azot (NOx monoxidul de azot și dioxidul de azot NO/NO2) (oxizi de sulf,

monoxidul de carbon CO și dioxidul de carbon CO2, metale grele (cupru, nichel, cadmiu, plumb și zinc),

compuși organici volatili (COV). Astfel, poluarea aerului se datorează depăşirii limitelor maxime

admisibile şi funcţionării neadecvate a instalațiilor IPPC.

Unitățile industriale care pot diminua calitatea aerului în județul Suceava sunt:

• SC EGGER ROMANIA SRL- Fabricarea substanțelor și a produselor chimice, la Rădăuți

• SC EGGER TEHNOLOGIA SRL - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice, la Rădăuți

(Zona AB – Industrie și depozitare, zone funcționale, construcții – Impact datorat stocării de

metanol);

• FLAGA LPG SA - Impact datorat stocării de butan pentru zona I și II;

• SC BULROM GAZ – Depozit GPL Vicșani Impact pentru zona I -IV II;

• SC AMBRO SA - Fabricarea hârtiei și catonului, la Suceava

• TEHNO WORLD SRL – Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, la Baia

• KILLER SRL – Prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre

• MARELBO PROD-COM SRL - Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și

marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei, prepararea și vopsirea blănurilor și fabricarea

încălțămintei, la Bivolăria.

Din anul 2010 prin retehnologizare emisiile atmosferice sunt monitorizate, astfel concentrația

poluanților în atmosferă s-a situat sub valoarea limită admisă de lege. Ca urmare, calitatea aerului în

județul Suceava poate fi menținută și îmbunătățită prin realizarea următoarelor aspecte:

• Creșterea suprafețelor spațiilor verzi și a perdelelor de protecție,


• Eliminarea arderii necontrolate a deșeurilor vegetale și menajere în special în mediul rural,

• Îmbunătățirea infrastructurii de transport;

• Realizarea unei centuri de ocolire a orașelor,

• Reducerea utilizării combustibililor fosili și a lemnului ca sursă de energie termică în special în

zonele rurale.

• Eficiență energetică scăzută a sistemelor centralizate de producere, transport și distribuție a energiei

termice către consumatorii din centrele urbane.

Potrivit Planului Local de Acțiune pentru Mediu județ Suceava 2018-2022, cu privire la monitorizarea

calității aerului în stațiile Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, rezultatele pentru anul

2017 indică o calitate corespunzătoare a acestuia la toți indicatorii monitorizați. Ca urmare, în ultimii

ani populația județului Suceava nu a fost expusă la poluare atmosferică generată de traficul rutier sau

emisiile industriale.

Calitatea apei şi a solului depinde de funcţionarea corespunzătoare a staţiilor de epurare /preepurare a

apelor uzate și tehnologice cât şi de eficienţa instalaţiilor de depoluare a aerului. Presiunile asupra

mediului acvatic sunt cauzate de creșterea riscurilor de accidente prin scurgerea de substanțe chimice

provenite din activitățile industriale și de minerit în apele râurilor și în acvatoriile portuare, în timpul

operațiunilor de încărcare-descărcare și manipulare. Acestea impun asigurarea cu utilaje și echipamente

pentru depoluare și protecția mediului în cazul poluării accidentale.

Ramurile industriale care pot diminua calitatea apei și solului în județul Suceava sunt:

• Activitatea de minerit

• Industria materialelor de construcții

• Industria alimentară

• Agricultura prin folosirea necorespunzătoare a îngrășămintelor azotoase și fosfatice.

Activitatea de minerit deși este în declin în județul Suceava, zonele miniere rămân factori de risc chiar

și după încetarea activității de exploatare și preparare a zăcămintelor.

Între anii 1997 - 2007 activitățile miniere au fost sistate și supuse proceselor de restructurare și

reabilitare ecologică la:

• 1997 s-a dispus sistarea definitivă a activității la EXPLOATAREA MINIERĂ CĂLIMANI –

exploatarea singurului zăcământ de sulf din țară. Din anul 2008 au început lucrările de reabilitare a

sitului minier de către firma germană WITTFELD Ro. SRL. prin lucrări care vizează: dezafectarea

instalațiilor de exploatare, a instalațiilor de preparare sulf tehnic, amenajarea depozitelor de steril

minier şi uzinal, amenajarea şi ecologizarea traseului conductei de steril uzinal, amenajări pentru

evacuarea apelor poluate. Monitorizarea se realizează prin SC CARTEL BAU SA Cluj Napoca,

monitorizarea factorilor de mediu (sol, ape subterane şi de suprafaţă, aer) din perimetrul minier

Călimani- Pietricelu- Negoiu Românesc, pe perioada executării lucrărilor de reabilitare ecologică.

• 2002 - UZINA DE PREPARARE A MINEREURILOR CUPRIFERE FUNDU MOLDOVEI -

factor de risc este iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru amplasat pe malul drept al râului

Moldova unde fenomenul de ravenare este permanent, deși s-au executat permanent lucrări de

întreţinere de taluz de către SC MINBUCOVINA SA Vatra Dornei.

• 2003 – EXPLOATAREA ȘI PREPARAREA SĂRII GEME DE LA SALINA CACICA a fost

sistată printr-un program de închidere și ecologizare a minei. Lucrările au vizat curățarea și


ecologizarea vechii platforme de preparare a sării recristalizate din incinta minieră și schimbarea

destinației în obiectiv turistic și de agrement.

• 2007 - SC MINBUCOVIA SA VATRA DORNEI, în prezent se execută lucrări de stabilizare-

reabilitare ecologică a iazului de decantare steril uzinal Tărnicioara de către SC COMINCO SA.

Zăcământul de uraniu (singurul din țară) este valorificat la EXPLOATAREA MINIERĂ CRUCEA –

BOTUȘANA (Sucursala Suceava) în provincia uraniferă a Carpaților Orientali. În prezent, activitatea

este în plin proces de restructurare, de modernizare, reutilare şi retehnologizare a producției.

Perimetrele miniere unde s-au desfășurat exploatarea și prepararea substanțelor minerale utile și a căror

activitate este sistată în prezent conform Hotărârii nr.1001/2000 pentru modificarea și completarea

Hotărârii de Guvern 493/2000 privind aprobarea Programului pentru conservarea și închiderea definitivă

a unor mine și cariere, etapa a IV-a, HG 1486/2004 privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor,

bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi și HG 1008/2006 privind aprobarea închiderii definitive și

monitorizării factorilor de mediu post-închidere a unor mine și cariere în etapa a IX-a, sunt redate în

tabelul 11 de mai jos:

Tabel 11. Perimetre miniere sistate în prezent cf. HG 493/2000, HG 1486/2004 și HG

1008/2006

Nr.

crt.

Perimetrul Tip de

exploatare

Anul

închiderii

Operatorul

minier

HG nr.493/2000

1. Călimani Carieră +

preparare

1997 SC MINBUCOVINA SA

2. Cacica Oriz.I și II Mină 1999 SNS SALROM Salina Cacica

HG nr.1486/2004

1. Dadu Cârlibaba Mină 1988 SC MINBUCOVINA SA

2. Nepomuceni Mină 2001 SC MINBUCOVINA SA

3. Dealu Negru Inferior Mină + preparare 2003 SC MINBUCOVINA SA

4. Oița Mină 2003 SC MINBUCOVINA SA

5. Tolovan Mină 2003 SC MINBUCOVINA SA

6. Ostra Carieră 2003 SC MINBUCOVINA SA

HG nr.1008/2006

1. Dadu Carieră 2006 SC MINBUCOVINA SA

2. Leșu Ursului + UP Tarnița Mină + preparare 2006 SC MINBUCOVINA SA

3. Arșița, Argestru, Căprăria Carieră 2006 SC MINBUCOVINA SA

4. Aluniș Clife Mină 2006 SC MINBUCOVINA SA

5. Oița Carieră 2006 SC MINBUCOVINA SA

6. Dealu Rusului – Mândrileni Mină 2006 SC MINBUCOVINA SA

Sursa:https://lege5.ro/1008-2006-privind-aprobarea-inchiderii-definitive-si-monitorizarii-factorilor-

de-mediu-postinchidere-a-unor-mine-si-cariere-etapa-a-ix-a

În toate arealele de extracție și prelucrare sunt prezente problemele de mediu legate de ecologia zonei,

precum: degradarea solurilor, poluarea apelor de suprafață și și nu de puține ori a apelor subterane și

poluarea aerului care au impact negativ asupra ecosistemelor și habitatelor terestre și acvatice. Impactul

este de natură socio-economică, întrucât și sănătatea populației poate fi afectată prin scăderea calității

https://lege5.ro/1008-2006-privind-aprobarea-inchiderii-definitive-si-monitorizarii-factorilor-de-mediu-postinchidere-a-unor-mine-si-cariere-etapa-a-ix-a

https://lege5.ro/1008-2006-privind-aprobarea-inchiderii-definitive-si-monitorizarii-factorilor-de-mediu-postinchidere-a-unor-mine-si-cariere-etapa-a-ix-a


factorilor de mediu care provin și din activitățile conexe mineritului: depozitare de combustibili,

transport, reziduuri industriale etc.

În prezent, exploatările de minereuri neferoase active aplică metode de exploatare în cariere: Mănăila

Sud din comuna Breaza pentru minereu complex, zăcăminte de mangan în carierele Ulm din comuna

Dorna Arini şi Oiţa din comuna Ciocăneşti.

Minereul polimetalic din zăcământul Mănăila se prelucrează în prezent în uzina de la Iacobeni iar sterilul

uzinal este transportat la depozitul amenajat din cariera Oiţa.

Sarea gemă se exploatează în continuare de către Sucursala Salina Cacica, aparţinând de SALROM SA

Bucureşti. Exploatarea sării geme în stare solidă se face la capacitate redusă de 20000 tone/an, iar

exploatarea sării în soluţie se face prin intermediul sondelor, prin dizolvare cinetică în trepte, iar

prepararea sării geme are loc la Instalaţia de recristalizare a sării de la Pârteştii de Jos.

Exploatarea altor substanţe minerale utile

Judeţul Suceava deține importante rezerve de ape minerale, carbogazoase şi necarbogazoase, renumite

prin efectele lor terapeutice. Raportat la potențialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de

valorificare este redus, de numai 9%.

Apele minerale carbogazoase au cea mai extinsă arie de răspândire în zona cristalino-mezozoică din

nord-estul masivului Călimani. În Depresiunea Dornelor este cea mai mare concentrare (peste 40 de

izvoare): cele mai cunoscute fiind în Dorna Candreni, Poiana Negri, Poiana Vinului, Poiana Coşnei,

Neagra Şarului.

Apele bicarbonatate-feruginoase din arealul oraşului Vatra Dornei sunt valorificate în staţiuni balneare

cu tradiție, fiind indicate pentru tratarea unor afecţiuni ale sistemului nervos.

Ape clorurate sodice, puternic mineralizate au răspândire în zona flişului la contactul cu Podişul

Sucevei. Izvoarele însoţesc miocenul de molasă cu sare şi ghips care dau proprietățile curative sunt

exploatate la: Straja, Putna, Vatra Moldoviţei, Sadova, Breaza, Vicov și Cacica.

Industria materialelor de construcții

Cariere de roci utile: exploatări noi de zăcăminte de serpentinite s-au înființat la Tătarca din comuna

Breaza, calcar în zăcământul Lelici din com Cârlibaba, andezitul de la Poiana Negri. Cariere vechi

funcționale sunt Dornişoara şi Dorna Burcuț unde se exploatează andezit de către SC LAFARGE

AGREGATE BETOANE SA, la Pârâul Cailor unde se exploatează calcar de către SC CALCARUL SA)

și au fost puse în evidenţă structuri exploatabile de argilă la Calafindeşti.

Material de construcții provenit din balastiere

Albiile râurilor principale care străbat județul: Suceava, Moldova şi Bistriţa şi a afluenţilor acestora

(Moldoviţa, Suceviţa, Dorna) reprezintă resurse importante de nisip şi pietriş, exploatate în balastiere.

Există resurse importante de nisip şi pietriş de râu, în principal pe râurile.

Turba cu rezerve apreciabile în zona Bucovinei este parțial exploatată la Poiana Stampei și Grădinița.

Extracția gazelor naturale

Gazelelor naturale exploatate în câmpurile gazeifere Frasin, Valea Seacă, li s-au alăturat noile structuri

de la Comăneşti, Todireşti, Frătăuţi, fapt care a geneat extinderea reţelei de prospectare- explorare și

folosințe.

Strategia industriei miniere pentru perioada 2004- 2010 la Capitolul politici, instrumente şi resurse

necesare prezintă măsurile de care trebuie să se țină seama la reconstrucţia şi securitatea mediului pentru

obiectivele miniere în funcțiune şi a perimetrelor închise și supuse acțiunii de ecologizare, între care,

cele mai importante sunt:


• continuarea exploatării resurselor minerale solide în condiţii de protecţie a mediului la standarde

internaţionale;

• refacerea mediului afectat de exploatările miniere;

• îmbunătăţirea mediului şi a infrastructurii prin programe de lucrări publice.

Calitatea solului și a apelor în mediul rural din județul Suceava poate fi pusă și puse pe seama lipsei

canalizării și a neracordării la rețeaua de canalizare a unor locuințe. În general, calitatea apelor de

suprafață și subterane este asigurată de:

• reducerea surselor de poluare industrială,

• realizarea sistemelor de alimentare rurală în majoritatea comunelor,

• implicarea autorităților locale pentru accesarea de fonduri în vederea realizării sistemelor de

canalizare și a stațiilor de epurare.

Din raportarea Direcției de Sănătate Publică Județeană Suceava – Compartimentul de evaluare Factori

de Risc din mediu de viață și muncă, evoluția cazurilor de boli infecțioase generate de calitatea apei,

exprimată în număr cazuri/an în perioada 2013-2017 a fost în scădere cu 983 de cazuri în interval de

patru ani, de la 3457 în 2013 la 2474 cazuri în 2017.

Cu privire la monitorizarea și supravegherea calităţii apei potabile din reţelele de apă potabilă din

mediul urban şi rural au fost recoltate 3507 probe de apă pentru determinări chimice şi bacteriologice.

Au fost monitorizate 11 stații de apă potabilă din mediul urban (inclusiv puncte din reţeaua de

distribuţie) şi a unui număr de 28 de stații de apă potabilă în mediul rural (inclusiv puncte din reţeaua

de distribuţie a acestora). În urma analizelor efectuate, probele necorespunzătoare au fost comunicate

atât Serviciului de Control în Sănătate Publică, cât şi administratorilor acestor unităţi.

În anul 2017, calitatea apei din fântâni publice la nivel de județ a fost controlată în 32 de comune prin

prelevarea a 300 probe de apă pentru determinări chimice și microbiologice. Deși neconformităţi au fost

găsite la determinările chimice (nitraţi, turbiditate, clor rezidual liber) pentru 11,29% din totalul

numărului probelor și la 7,79% pentru numărul determinărilor chimice și la determinările

microbiologice (E.coli, enterococi, bacterii coliforme) pentru 8,6% din totalul numărului probelor și la

6,14% pentru numărul determinărilor chimice, în judeţul Suceava nu au fost înregistrate cazuri de

methemoglobinemie acută infantilă generată de apa de fântână.

În mediul rural este necesar să se acționeze în direcția reducerii utilizării îngrășămintelor chimice și a

pesticidelor; să se ia măsuri de diminuare a proceselor de eroziune a solului care induc o degradare a

calității apei, realizarea sistemelor de canalizare și stații de epurare la nivel de comună și evitarea

utilizării în agricultură a dejecțiilor animale și/sau depozitarea neconformă a acestora pentru a reduce

riscul poluării apelor subterane.

Gestionarea și managementului deșeurilor este susținută de existența unui parteneriat public-privat

în domeniul managementului deșeurilor și realizarea documentației privind Sistemul de management

integrat al deșeurilor pentru județul Suceava. Alte acțiuni care susțin activitatea de gestionare eficientă

a deșeurilor provenite din substanțe chimice periculoase sunt:

• Respectarea legislației în domeniu (legislație armonizată cu legislația Uniunii Europene);

• Documentații: Strategia Națională de Gestiune a Deșeurilor, Planul Național de Gestiune a

Deșeurilor, Planul Regional de Gestiune a Deșeurilor, Strategia Județeană de gestionare a

Deșeurilor;


• Asigurarea serviciilor prin: operatori economici specializați în efectuarea serviciilor de utilitate

publică de salubritate/salubrizare sau ecarisaj, tratare/denocivizare, agenți economici autorizați

pentru colectarea, tratarea și depozitarea deșeurilor, a reziduurilor municipal și a altor deșeuri

speciale;

• Existența mecanismelor funcționale în gestionarea problemei Deșeuri Echipamente Electrice și

Electronice, Vehicule Scoase din Uz, acumulatori uzați, deșeuri de ambalaje și deșeuri spitalicești;

• Pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor provenite din mediul industrial sau agricol sunt

necesare realizarea acțiunilor/obiectivelor:

• Efectuarea unui sistem integrat de management al deșeurilor periculoase;

• Îmbunătățirea infrastructurii prin asigurarea stațiilor de transfer și a tehnologiei pentru reciclare,

revalorificare și refolosire a deșeurilor, mărirea numărului punctelor de colectare selective a

deșeurilor;

• Realizarea obiectivelor care vizează minimizarea cantităților de deșeuri generate de activitățile

industriale.

Potrivit sursei datelor din Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului Suceava, Agenția de

Protecția Mediului centralizează datele privind colectarea/valorificarea/reciclarea deșeurilor periculoase

și nepericuloase provenite de la operatorii economici și de la primării și asigură validarea datelor privind

managementul deșeurilor.

Reciclarea deșeurilor specifice în anul 2017, pe teritoriul județului Suceava era efectuată de agenți

economici autorizați pentru efectuarea acestei activități:

• 23 de operatori economici colectează DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice)

• 46 de agenți economici colectează și dezmembrează VSU (vehicule scoase din uz)

• 39 de amplasamente colectează deșeuri de baterii, baterii portabile și acumulatori

• SC AMBRO SA reciclează deşeurile de ambalaje de carton,

• SC LIDER PLAST SRL reciclează deșeuri de polistiren (inclusiv ambalaje),

• SC BUCOVINA VERDE SRL reciclează ambalaje de plastic

• SC EGGER ROMÂNIA SRL şi SC DIASIL SERVICE SRL reciclează deşeuri de ambalaje de

lemn.

Conform Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor și a Planului Național de Gestionare a

Deșeurilor, pentru diminuarea problemelor de mediu, la nivel regional și local este necesară

identificarea problemelor care generează un management ineficient al gestionării deșeurilor.

La nivel de județ s-au identificat următoarele probleme:

• Nu există funcțional nici un depozit de deșeu conform pentru deșeurile municipale.

• Deșeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar, în vederea relocării la depozitul

Moara,

• Nu este soluţionată problema colectării selective a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere

direct de la populaţie, prin SMID fiind prevăzute dotări pentru colectarea separată a fluxurilor

speciale de deşeuri (voluminoase, periculoase, DEEE) în incinta staţiilor de transfer şi a depozitelor

conforme de la Moara şi Pojorâta, de unde vor fi preluate de operatori economici specializaţi.


• Întârzieri în aplicarea „Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Suceava”

implementat de Consiliul Judeţean Suceava, întrucât proiectul a fost fazat, urmând să fie finalizat

cu fonduri din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020). Fazarea proiectului

se regăseşte pe Axa prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management

eficient al resurselor. Urmează să fie realizate: Staţiile de transfer Fălticeni şi Rădăuţi, finalizarea

construcţiei Depozitului Pojorâta.

• În mediul rural, compostarea individuală se practică la scară redusă, în gospodăriile populaţiei.

Calitatea factorilor de mediu sol, apă și aer, poate fi afectată de impactul pe care îl are gestionarea

necorespunzătoare a deșeurilor municipale, industriale și cele provenite din activitatea de minerit. Cu

impact asupra calității factorilor de mediu în județul Suceava sunt: depozitul de cenușă și zgură, haldele

miniere de steril și iazurile de decantare:

• Depozitul de cenușă și zgură care a deservit SC TERMICA SA Suceava. Potrivit Avizul de mediu

la închiderea depozitului de zgură și cenușă al S.C. TERMICA S.A. Suceava nr.37/2008 s-a stabilit

modul de reabilitare a amplasamentului și perioada de finalizarea ecologizării până la 31.12.2012”.

Prin Adresa A.P.M. Suceava nr. 1256 din 15.02.2013 termenul a fost prelungit până la data de

30.06.2013. Cf.cap.4. Monitorizarea din acordul de mediu și a prevederilor legale - operatorul

depozitului este obligat să efectueze monitorizarea post-închidere pe o perioadă de minimum 30 de

ani;

• 9 iazuri de decantare în care este depozitat sterilul de la unităţile de preparaţie minieră

• 224 halde de steril provenite din activitatea de explorare şi exploatare minieră.

În cea mai mare parte, aceste depozite de steril prezintă un risc pentru siguranţa așezărilor umane şi a

mediului, întrucât în anul 2017 s-a lucrat numai la 2 perimetre miniere.

Iazurile de decantare din județul Suceava sunt dotate cu sistem de monitorizare a stabilității, mai puțin

iazul de decantare de la Valea Straja care este în curs de reconfigurare. Iazurile de decantare care prezintă

factor de risc ridicat sunt cele de la: Tărnicioara, Poarta Veche, Dealu Negru, Pârâul Cailor pentru care

este urgentarea finalizării și demarării lucrărilor de punere în siguranță.

Pentru iazurile de decantare care au deservit U.P. Fundu Moldovei a fost emisă H.G. nr. 1034/ 2010

pentru aprobarea finanţării din Fondul pentru Mediu a lucrărilor de închidere cu termen de demarare a

lucrărilor luna octombrie 2016 şi finalizare luna decembrie 2018, obiectiv neatins.

S.C. ACET S.A. producător de deșeu – nămol – îi revine obligația valorificării și eliminării în condiții

de siguranță a fracției care nu a putut fi valorificată la un depozit autorizat.

Primăriile din judeţul Suceava acţionează în mod individual pentru asigurarea salubrizării, neexistând

încă o abordare zonală care să eficientizeze acest serviciu. Colectarea selectivă a deşeurilor provenite

de la populaţie şi agenţi economici este în curs de implementare, preconizându-se creşterea gradului de

colectare selectivă odată cu stabilirea operatorilor zonali conform prevederilor SMID.

c) Surse de poluare determinate de industria energetică (producția energiei electrice și

termice)

În general, producerea de energie electrică și termică este un factor important care afectează mediul prin

creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin poluarea mediului cu hidrocarburi provenite din

procesul de producție (arderea combustibililor fosili: cărbuni, păcură, gaze naturale). Folosirea pe scară

largă a combustibililor fosili a dus la fenomene cu impact considerabil asupra mediului, precum ploile

acide şi încălzirea globală.


Influența asupra mediului generată de producerea energiei electrice și termice poate varia, în funcţie de

tipul de energie folosit cât şi de eficienţa tehnologiilor implicate şi a tehnologiilor de control precum

centralele electrice şi controlul emisiilor de gaze.

Impactul sectorului energetic asupra mediului

În scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, prin arderea combustibililor fosili, centralele

electrice şi termoelectrice fac ca sectorul energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin

emisiile de dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan. Totodată,

reprezintă surse de poluare a mediului următoarele emisii:

• Emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi pentru sănătate umană şi mediu: particule de

metale grele, compuşi organici volatili (COV), hidrocarburi policiclice aromatice (HAP).

• Emisiile de ape de răcire cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale

cursurilor de apă receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează

calitatea solului şi pânzei freatice.

• Emisiile cele mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor inferiori și a păcurii întrucât

emană acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural este mai

completă, ca urmare, generează emisii mai reduse de monoxid de carbon, oxizi de sulf şi pulberi.

În general, activitatea energetică este responsabilă de existența în atmosferă de peste 50% la emisiile de

metan și monoxid de carbon, 97% la emisiile de dioxid de sulf, 88% din emisiile de oxizi de azot, 99%

la emisiile de dioxid de carbon. În acest sens, conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a

resurselor energetice trec pe primul loc în lista de priorități.

Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

În urma producerii şi consumului de energie sunt generate deşeuri de producție, care afectează mediul.

De-a lungul întregului proces de la producţie până la consum, se degajă un procent de aproape 90% din

emisiile poluante (pulberi, cenușă zburătoare, particule de cărbune, zgură, pământ, funingine etc.), oxizi

de sulf (SO2 și SO3), oxizi de azot (NO și NO2), oxizi de carbon, gudroane, hidrocarburi. Acizii organici

sunt principalii poluanţi rezultaţi în urma arderilor combustibililor fosili.

Având în vedere că județul Suceava este deservit de energia electrică provenită din surse de energie:

termică și electrică, se poate aprecia că aceasta nu a constituit un factor suplimentar de poluare de în

ceea ce priveşte calitatea aerului, întrucât procesele de producție ale combinatelor energofage au fost

retehnologizate.

Principalele măsuri ale politicii de mediu cu privire la reducerea impactului generat de producerea

energiei electrice sunt axate pe promovarea unui sistem energetic durabil. Principalele direcţii sunt:

• Substituirea energiilor poluante cu altele mai puţin poluante,

• Implementarea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze

• Amplificarea eficienței energetice verzi prin creșterea turbinelor parcului eolian.

Pentru ca impactul consumului de energie să fie minim, este necesară creșterea eficienței energetice și

izolare a clădirilor, creșterea numărului de imobile reabilitate termic și extinderea contorizării energiei

termice la nivel de județ. În acest sens, pe lista priorităților se află reabilitarea locuințelor și extinderea

sistemului de contorizare a energiei termice din municipiul Vatra Dornei și reabilitarea locuințelor prin

lucrări de izolare termică din Câmpulung Moldovenesc.


d) Surse mobile (transporturi)

Activitatea de transport au un rol foarte important în dezvoltarea economico-socială a unui teritoriu dar,

în acelaşi timp, este şi unul dintre cei mai activi factori poluatori ai mediului. Comparativ cu implicaţiile

asupra mediului induse de activitatea industrială, se poate spune că efectele poluanţilor proveniţi de la

autovehicule este tot atât de intensă.

Serviciile de transport în județul Suceava sunt complexe și complementare asigurând transportul de

marfă și de călători pe căi rutiere, feroviare, fluviale, maritime și aeriene.

Impactul transporturilor asupra mediului

Impactul acestor tipuri de transport asupra mediului se manifestă la nivelul tuturor factorilor de mediu

(aer, apă, sol, vegetație) prin:

• Poluarea aerului ca efect al emisiilor generate de autovehicule la aglomerările de trafic, în cazul

transporturilor rutiere,

• Poluarea fonică şi vibraţiile în marile intersecţii, de-a lungul şoselelor, în apropierea nodurilor

feroviare şi a aeroporturilor, generate de transporturile feroviare și aeroporturi,

• Poluarea solului şi a apei, prin deversarea accidentală a produselor petroliere;

• Ocuparea unor suprafeţe de teren din intravilan pentru parcări; schimbarea peisajul eco-urban;

generarea de deşeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, altele).

Impactului asupra mediului este accentuat și de o gamă largă de factori care influenţează creşterea

emisiilor de CO2 rezultate din transportul rutier (cererea şi oferta de autoturisme, necesităţile de

mobilitate individuală, disponibilitatea/lipsa disponibilităţii serviciilor publice alternative de transport

în comun, precum şi costurile asociate deţinerii unui autoturism proprietate personală).

În prezent, deşi eficienţa energetică a autovehiculelor este în continuă creştere, acest lucru este

contrabalansat de mărirea timpului petrecut în trafic a unei călătorii, creşterea numerică a parcurilor

auto, ambuteiajele și adoptarea stilului sacadat de condus din marile orașe. Acești factori stau la baza

acumulării și a creșterii intensității emisiilor de gaze cu efect de seră, cu efect nociv asupra sănătății

oamenilor. Ca urmare, impactul transportului asupra sănătății umane este evidențiat prin:

Nocivitatea gazelor de eşapament care conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi organici volatili, particule

încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc), poluanţi care, împreună

cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme respiratorii acute şi cronice, precum şi

agravarea altor afecţiuni.

Traficul greu este generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, care determină condiţii de

apariţie a stresului, cu implicaţii uneori majore asupra stării de sănătate.

La nivelul întregii țări s-au organizat numeroase activități și s-au adoptat măsuri în scopul reducerii

emisiilor din transport provenite din:

Transportul rutier

Reprezentanți ai Registrului Auto Român efectuează controale în trafic pentru verificarea emisiilor

poluante şi a stării tehnice a autovehiculelor.

Pentru reducerea emisiilor datorate transportului se utilizează autovehicule echipate cu sistem EURO

III şi EURO IV, motorină EURO III şi EURO IV conform normelor europene, convectori catalitici.

Transportul pe calea ferată

Dezvoltarea căii ferate în mod de transport ecologic este una dintre cele mai eficiente măsuri în vederea

reducerii poluării. Impactului asupra factorilor de mediu este realizat de regionalele de transport


feroviare care desfăşoară programe proprii de monitorizare pentru: apa potabilă, apa uzată, apa

subterană, solul, aerul, nivelul de zgomot. Circulația pe calea ferată generează poluare fonică. Una din

măsurile viabile în reducerea poluării fonice îl reprezintă crearea de perdele verzi de protecţie a căilor

rutiere şi feroviare intravilane care conduc la diminuarea disconfortului creat de zgomotul urban cât şi

îmbunătăţirea calităţii aerului. Conform angajamentelor la nivel naţional, de reducere a emisiilor de gaze

cu efect de seră şi a creşterii energiei produse din surse regenerabile cu 30% până în anul 2020, CFR

S.A. s-a angajat la realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de CO2. În acest sens a fost elaborat

un program de măsuri ce vizează reducerea consumului de energie electrică şi de combustibili.5

Transportul aerian

Impactul asupra mediului este produs de zgomotele şi vibrațiile din vecinătatea aeroporturilor, cunoscută

ca poluare fonică. Întrucât traficul aerian are impact direct asupra atmosferei, încercarea de adaptare la

un mod de transport ecologic constituie una din cele mai convenabile măsuri de protejare a aerului.

Datorită naturii lor globale, emisiile din transportul aerian și maritim sunt reglementate prin intermediul

organizațiilor internaționale OMI (Organizația Maritimă Internațională/International Maritime

Organization) și OACI (Organizația Internațională a Aviației Civile). În Uniunea Europeană emisiile de

dioxid de carbon din transportul aerian au fost incluse în Sistemul UE de comercializare a cotelor

de emisie (ETS) începând din ianuarie 2012.

În Matricea Plan de Acțiune – Dezvoltarea mediului urban și a mediului rural al PLAM SUCEAVA

2018-2020, Protecția împotriva zgomotului este încadrată ca fiind cea mai importantă pentru județ

(PM01). Între problemele majore, identificate sunt:

• P01.2 Infrastructura stradală urbană incapabilă în preluarea traficului și menținerea fluenței acestuia,

precum și starea precară a carosabilului, pentru care se propune extinderea reabilitarea și

modernizarea rețelei de drumuri pentru Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei,

• P01.3 Poluarea sonoră și cu gaze de eșapament, ca urmare a inexistenței rutelor ocolitoare pentru

traficul rutier și industrial și tranzitul urban. Se propune realizarea de rute ocolitoare /șosele de

centură pentru Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei.

• P05.2 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea calității aerului ambiental prin reducerea emisiilor cauzate

de traficul rutier, prin reducerea poluării aerului prin modernizarea parcului de vehicule (creșterea

cu 10% a numărului de vehicule electrice în cadrul parcului auto al municipiului Suceava) și a

numărului de biciclete electrice; și reducerea poluării aerului prin creșterea mobilității urbane în

orașul Gura Humorului.

d) Surse de poluare determinate de activitățile turistice

Impactul activităților turistice asupra mediului este reliefat de calitatea mediului. Aceasta poate fi

afectată de două grupe de factori: naturali – ca urmare a manifestării unor fenomene naturale

nefavorabile și antropici – cauzați de presiunea activităților umane desfășurate necontrolat și irațional.

Spre deosebire de impactul negativ pentru mediu generat de activitățile industriale și agricole, turismul

organizat și responsabil își poate aduce contribuția semnificativă cu privire la stoparea degradării

cadrului natural și prin adoptarea reglementărilor specifice și eficiente, aducând-și totodată și

contribuția la protejarea și conservarea mediului.

Practicile necontrolate ale turismului se întâlnesc în special în zonele de mare atractivitate naturală dar

și a obiectivelor turistice, unde în absența unor reglementări privind comportamentul vizitatorilor și

5 http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated content/uploads/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf

https://ec.europa.eu/clima/policies/ets_en

https://ec.europa.eu/clima/policies/ets_en

http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated%20content/uploads/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf


însoțite de o monitorizare a zonei și a obiectivelor, favorizează desfășurarea activităților care afectează

calitatea mediului și pun în pericol integritatea și conservarea obiectivelor.

Având în vedere preponderența turismului în județul Suceava care atrage fluxuri importante de turiști,

situațiile cele mai des întâlnite sunt:

• Circulația turistică necontrolată în afara traseelor marcate și special amenajate în perioadele de vară

și de sfârșit de săptămână, care duc la distrugerea vegetației și florei. Ruperea exemplarelor de floră

cu valoare conservativă și a puieților, desprinderea de roci pentru suveniruri personale, toate acestea

au de multe ori caracter ireversibil prin imposibilitatea de regenerare naturală de la un sezon la altul.

• Scăderea semnificativă a unor exemplare de floră și faună, în unele cazuri până la dispariția totală a

speciei datorită colectării abuzive de către turiști. Chiar dacă ulterior speciile de plantele și/sau

animalele au fost declarate monumente ale naturii și au fost puse sub ocrotirea legii, prin turism

necontrolat, acestea sunt în continuare expuse presiunilor antropice.

• Lipsa indicativelor de informare a turiștilor cu privire la importanța obiectivului protejat și vizitarea

intensivă a unor zone/obiective nesupravegheate, duc de regulă, la depozitarea necontrolată a

deșeurilor de ambalaje și chiar menajere generate de turiști. Este situația staționării pentru picnic

sau instalarea de corturi în zone neamenajate, de regulă, de mare atractivitate (liziera pădurilor,

malurile râurilor sau a lacurilor).

• Impactul agresiv pe care îl au mijloacele de transport, în special autoturismele personale, care se

abat de la traseele amenajate de acces și pătrund până în poieni sau malul lacurilor provocând

distrugerea solului, a florei pajiștilor și a habitatelor păsărilor. Efectul nociv al circulației

autoturismelor este resimțit asupra faunei prin zgomot, influența gazelor de eșapament emise și

perturbarea liniștii animalelor.

• Dezvoltarea nesistematizată a stațiunilor și localităților turistice, caracterizată prin: proiectarea

necorespunzătoare a clădirilor cu caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate și

ocuparea intensivă a spațiului cu construcții turistice, realizarea de imobile inestetice, care nu

respectă specificul arhitecturii tradiționale al zonei.

În aceste situații promovarea turismului durabil și protejarea mediului se impune cu necesitate prin

respectarea următoarelor aspecte:

• Turismul durabil facilitează înțelegerea activităților de turism combinat: turism în mediul natural,

turism cultural și satisfacerea cerințelor umane de recreere și odihnă;

• Asigură realizarea unei planificări zonale a dezvoltării turistice adaptate la capacitatea de suport a

ecosistemelor;

• Orientează echilibrat fluxurile materiale atât pentru conservarea siturilor (în special arheologice și

a vestigiilor istorice) cât și pentru populația locală;

• Favorizează terenurile cu utilizare scăzută a folosinței prin schimbarea destinației pentru activăți

turistice.

• Respectă și asigură cerințele de protecție a mediului, subliniind importanța resurselor naturale și

cultural-istorice, având în vedere dezvoltarea economică a comunităților locale.

Activitățile din sectorul turismului în județul Suceava este bine valorificat asigurat pe de o parte de

așezarea geografică și de resursele naturale ale topografiei locale: munți, subcarpați, culoare de vale,

dealuri și depresiuni pe de o parte, și pe de altă parte istoricul și cultura Bucovinei care oferă județului

Suceava o imagine unică între județele țării.

Formele de turism care pun presiune și au impact direct asupra mediului sunt:


• Turismul montan în judeţul Suceava este practicat în areale din: Munţii Călimani, Masivul Rarău,

Munții Giumalău, Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii, Masivul Suhard, Obcinele

Bucovinei și cele două parcuri: Parcul dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafață de 22 ha și

Parcul dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc.

• Turismul Balnear este bine dezvoltat în bazele de tratament de la: Șaru Dornei, Vatra Dornei,

Poiana Negri și Coșna, Tinovul Mare - Poiana Stampei pentru turbă oligotrofă și apele minerale

sulfuroase din zona Iacobeni. Cele mai importante stațiuni balneare din județul Suceava sunt:

Staţiunea balneară Vatra Dornei numită Țara Dornelor, Stațiunea balneară Dorna Arini,

Stațiunea balneo-climaterică din Gura Humorului, Salina Cacica.

• Turismul Cultural, Rural și Religios prezintă o atracție deosebită pentru turismul intern și

internațional prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național în lista patrimoniului european

și mondial. Mănăstirile sucevene prin clasificarea UNESCO au importanță internațională, brandul

”Bucovina – țara celor 1000 de biserici” atrage dezvoltarea turismului ecumenic și de pelerinaj în

zonă.

• Ecoturismul și Agroturismul în județul Suceava este prezent în toate arealele cu potențial turistic:

zonele mănăstirești, zonele etnografice și de folclor bucovinene, zonele stațiunilor montane din

Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului etc. unde au loc evenimente

culturale, festivaluri și târguri.

Impactul turismului agresiv asupra biodiversității zonelor incluse în circuitul turistic sunt:

• Infrastructura turistică inadecvată ridicată în lipsa unor norme specifice pentru regimul

construcțiilor din arealele protejate (pensiunile și casele de vacanță care nu au autorizație de

construcție sau sunt autorizate ca locuințe) pun presiune majoră asupra mediului.

• Managementul puțin eficient al deșeurilor în zonele rurale montane sau din lungul văilor râurilor,

care pe lângă creșterea cantității de deșeuri produsă de localnici și turiști în perioadele de primăvară

– vară și toamnă, în zonele rezervațiilor naturale cantități însemnate de deșeuri produse în amonte

sunt aduse în aval de curentul apei mai ales în perioadele cu precipitații abundente. În prezent,

sistemul de management integrat nu este complet funcțional, iar acesta nu asigură pe deplin

colectarea deșeurilor de pe traseele turistice terestre și fluviatile și nici din zonele de campare.

Din studiul elaborat de Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului cu privire la impactul turismului

asupra mediului, reies următoarele aspecte negative:

• Circulaţia turistică în zone sau la obiective turistice aflate în afara traseelor marcate;

• Supra-dimensionarea capacității de primire ajungându-se până la o urbanizare a staţiunilor,

• Schimbarea parametrilor chimici a nămolurilor terapeutice;

• Lipsa în mediul rural a stațiilor de epurare pentru apele uzate, a gropilor ecologice pentru deşeuri,

acestea constituind o problem în perioada estivală deschisă turismului;

• Pătrunderea turismului automobilistic în staţiunile turistice.

Actuala dezvoltare economico-socială a județului Suceava, ca județ de graniță, trebuie să integreze

problemele de mediu în dezvoltarea regională, cât și în cooperarea transfrontalieră. De aceea, strategiile

şi obiectivele din regiunile transfrontaliere trebuie să ţină cont de relaţiile dintre mediu şi dezvoltarea

economică (cum ar fi dezvoltarea turismului), prin adoptarea unei strategii comune de funcționare.


B5. Calitatea factorilor de mediu

a) Calitatea aerului

În România calitatea aerului este reglementată prin Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător care transpune Directiva europeană 50/2008 adoptată de Parlamentul și Consiliul European

privind calitatea aerului ambiental pentru un aer mai curat în Europa, iar valorile limită admise pentru a

evita, preveni și reduce efectele nocive pentru oameni și mediul înconjurător sunt prevăzute în această

lege.

În județul Suceava monitorizarea aerului se face prin intermediul a patru stații automate de monitorizare

a calității aerului integrate Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, a căror amplasare

respectă cerințele normelor europene.

Există patru tipuri de stații: de fond urban SV1, de tip industrial SV2, de tip suburban/trafic SV3 și de

fond EM3 prezentate în figura 10 de mai jos. Parametrii măsurați/monitorizați în cadrul stațiilor sunt

enumerați mai jos:

Fig. 10. Stațiile de monitorizare a aerului în județul Suceava

Sursa: Website APM Suceava

Staţia de fond urban SV1 amplasată în municipiul Suceava pe strada Mărășești nr.57 (lângă Colegiul

Naţional Mihai Eminescu), monitorizează factorii poluanți generați în principal de traficul rutier:

- parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, umiditate relativă, direcţia şi viteza vântului,

presiune, radiaţia solară.

- poluanții atmosferici proveniți din: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon

(CO), ozon (O3), benzen (C6H6), toluen, etilbenzen, o-, m-, p-xileni, pulberi în suspensie (PM2,5) –

gravimetric, pulberi în suspensie (PM10) – gravimetric și automat.

Staţia de tip industrial SV2 amplasată în municipiul Suceava, pe strada Tineretului Grădiniţa nr.12 din

cartierul Cuza Vodă, monitorizează influenţa activităţilor industriale asupra calităţii aerului pentru:

- parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, umiditate relativă, direcţia şi viteza vântului,



- poluanții atmosferici proveniți din: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon

(CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) – gravimetric și automat.

Staţia de tip trafic SV3 amplasată în oraşul Siret, str.Alexandru cel Bun, monitorizează influența

traficului de pe E85 asupra calităţii aerului. Stația este amplasată lângă artera rutieră străbate oraşul spre

vama Siret. Poluanţii monitorizaţi sunt:

▪ parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, umiditate relativă, direcţia şi viteza vântului,


▪ poluanții atmosferici proveniți din oxizi de azot (NOx),

Staţia de fond EM3 amplasată lângă stația meteorologică a Institutului Național de Meteorologie INM

din comuna Poiana Stampei. EM3 este destinată evaluării nivelului de fond regional al concentraţiilor

de poluanţi atmosferici, staţia fiind amplasată la distanță faţă de sursele locale de emisii. Poluanţii

monitorizaţi sunt:

▪ parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, umiditate relativă, direcţia şi viteza vântului,


▪ poluanții atmosferici proveniți din: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon

(CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) măsurați automat.

Din datele Raportului de mediu-Starea factorilor de mediu pentru județul Suceava, 2017 rezultă că

populaţia nu a fost expusă în anul 2017 la depăşiri ale concentraţiei medii anuale de PM10, NO2, SO2

şi O3. Poluantul la care au fost înregistrate unele depășiri ale valorii limită zilnice (50 μg/m3, a nu se

depăşi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic) a fost pentru PM10 (pulberile în suspensie), dar

numărul depășirilor a fost sub numărul maxim admis de depăşiri/an la stațiile SV1 și SV2 unde s-a

monitorizat acesta, deci, nu a fost depășită v.l.a. pentru protecția sănătății umane.

Fig. 11. Reprezentarea valorilor medii anuale pentru poluare la cele patru stații de

monitorizare a aerului în județul Suceava

Sursa: Raportul de mediu-Starea factorilor de mediu pentru județul Suceava, 2017, cap.I Aer

Ca urmare, populația județului Suceava nu a fost expusă la poluare atmosferică generată de traficul rutier

sau emisiile industriale.

b) Calitatea apelor

Rețeaua hidrografică a județului Suceava este tributară în întregime bazinului hidrografic Siret. Conform

datelor publice ale Administrației Națională Apele Române, Institutului Național de Hidrologie și

Gospodărirea Apelor și Inspectoratului pentru Situații de Urgență a județului Suceava, situația poluării

apelor de suprafață se manifestă prin stabilirea stării ecologice a corpurilor de apă (apă de suprafaţă, apă

subterană şi apă de îmbăiere).

Starea ecologică este stabilită pe baza indicatorilor specifici stabiliți de Agenția Europeană de Mediu:


• scheme de clasificare a cursurilor de apă;

• substanţele consumatoare de oxigen din cursurile de apă;

• nutrienţii din apa dulce;

• substanţele periculoase din cursurile de apă;

• substanţele periculoase din lacuri;

• pesticidele din apele subterane;

• calitatea apelor de îmbăiere.

Datele disponibile sunt la nivel de bazin hidrografic Siret. Potrivit Anuarului Statistic al Județului

Suceava 2017. Din lungimea de 559 km a râului Siret, 148 km străbat de la nord la sud județul Suceava.

Lungimea cursurilor de apă monitorizate la nivel de județ însumează 5629,90 km, iar monitorizarea

efectuată pe cursurile de apă au dus la următoarele rezultate prezentate în tabelul 12:

Tabel 12. Starea ecologică a apei râului Siret

Nr.

crt.

Starea ecologică a cursului de apă Râul Siret

Km %

1. Bună/potențial bună 4026,80 71,53

2. Inferioară stării bune 1603,10 28,47

Total 5629,90 100

Sursa: Planul Național de management actualizat aferent porțiunii naționale a Bazinului hidrografic

internațional al Fluviului Dunărea

Corpurile de apă aferente județului Suceava se încadrază stării ecologice bune pentru 71,53% din

suprafața bazinului hidrografic adică 4026.80 km lungime rețea hidrografică; și 28,47% stării ecologice

inferioare stării bune, respectiv 1603,10 km.

Calitatea apei lacurilor din bazinul hidrografic Siret a fost monitorizată permanent, în anul 2017

neînregistrându-se concentrații mai mari decât standardele prevăzute pentru calitatea de mediu.

Din sursele Administrației Bazinale de Apă Siret expuse în Planul de Management actualizat al Spațiului

hidrografic Siret elaborat în conformitate cu cerințele Articolului 13 al Directivei Cadru Apă

2000/60/CE, pentru fiecare corp de apă subterană au fost identificate ca surse potenţiale de poluare

următoarele:

• aglomerări umane prin lipsa sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate menajere,

• platformele industriale care pot evacua ape uzate necorespunzător epurate,

• activităţile industriale (inclusiv depozitele de deşeuri),

• captări de apă semnificative care pot depăşi rata naturală de reîncărcare a acviferului,

• folosirea excesivă a pesticidelor pe terenurile agricole,

• ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare a dejecţiilor animale.

Impactului asupra stării cantitative a corpurilor de apă subterane este generat de presiunile cantitative

de captare semnificativă de apă care pot depăşi rata naturală de reîncărcare a acviferului, iar impactul

asupra stării chimice a corpurilor de apă este dată de acumularea substanțelor poluante ajunse în acvifer

prin infiltrații.

În tabelul 13 este redată starea cantitativă și starea actuală a corpurilor de apă aferente județului Suceava

pentru anul 2013 (conform datelor statistice existente):


Tabel 13. Starea ecologică a corpurilor de apă subterană aferente județului Suceava

Spațiul

Hidro-

grafic

Denumire corp de apă subterană

Starea

cantitativă

actuală

Starea

chimică

actuală

Siret

ROSI01 Munţii Suhardului –Obcina Mestecănişului

/Cârlibaba

Bună Bună

ROSI02 Depresiunea Dornei Bună Bună

ROSI03 Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi Bună Bună

ROSI06 Suceava Bună Bună

Sursa: Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, ANAR, ABA SIRET

Analiza privind sursele de poluare s-a făcut de către ABA Siret pentru fiecare corp de apă subterană în

parte și a fost realizată cu date existente pentru anii 2011, 2012 și 2013, (pentru ceilalți ani nu au existat

date suficiente la momentul întocmirii documentului).

În figurile de mai jos sunt redate situațiile corpurilor de apă subterană la risc cantitativ și la risc ecologic

(chimic) pentru corpurile de apă din județul Suceava:

Fig. 12. Corpurile de apă subterană la risc cantitativ


Fig. 13. Corpurile de apă subterană la risc chimic



Corp de apă subterană ROSI01 Munţii Suhardului–Obcina Mestecănişului/Cârlibaba

Suprafaţa corpului de apă subterană ROSI01 Munţii Suhardului–Obcina Mestecănişului/ Cârlibaba este

acoperită în cea mai mare parte de păduri, ceea ce determină o bună protecţie şi o lipsa a surselor de

poluare de la suprafață. În urma rezultatelor de monitorizare s-a constatat că nu există depăşiri ale

valorilor de prag la nici un parametru analizat, astfel încât acest corp de apă este în stare chimică bună.

Corp de apă subterană ROSI02 Depresiunea Dornei

Suprafaţa corpului de apă ROSI02 Depresiunea Dornei este acoperită într-o proporţie însemnată de

terenuri cultivate, care, în cazul în care sunt fertilizate ar putea afecta starea calitativă a corpului de apă

subterană. Monitorizarea stării calitative realizate în anul 2013 prin foraje a identificat în unele puncte

depăşiri faţă de valorile prag stabilite la amoniu, însă depăşirile au avut caracter local fără ca suprafaţa

poluată să exceadă 20 % din suprafaţa întregului corp de apă subterană, fapt care încadrează corpul de

apă în categoria de starea chimică a bună.

Depășirile s-au datorat faptului că acest acvifer are un grad de protecţie mediu sau nesatisfăcător, astfel

că se recomandă ca el să fie inclus în categoria acviferelor care necesită urmărirea evoluţiei sale din

punct de vedere calitativ printr-o reţea de observaţie cu frecvenţă periodică mică (o dată pe an). Având

în vedere că acest corp de apă se află sub influența emanaţiilor postvulcanice de CO2 care se manifestă

în anumite locuri prin ape carbogazoase este protejat de infestarea microbiologică datorită unei

mineralizări puternice.

Corp de apă subterană ROSI03 Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi

În anul 2013 a fost monitorizată calitatea apei subterane din corpul de apă subterană ROSI03 Lunca şi

terasele râului Siret şi a afluenţilor săi prin foraje aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale.

Rezultatele au evidențiat depăşiri ale standardului de calitate pentru NO3 (azotat/nitrat), ale valorilor

prag la indicatorii: NH4 (amoniu) și PO4 (fosfați), la cloruri şi sulfaţi (dar în afara perimetrului județului

Suceava). Pe baza datelor analizate se consideră că starea chimică a corpului de apă subterană este bună,

la nici unul dintre parametrii analizaţi nu s-au stabilit suprafeţe afectate care să depăşească 20 % din

suprafaţa întregului corp de apă subterană.

Corp de apă subterană ROSI06 Suceava

În cazul ROSI06 Suceava, datorită faptului că este un corp de apă de adâncime, cu o bună protecţie de

la suprafaţă, nu s-a constat existenţa vreunei surse de poluare care să-i afecteze starea calitativă.

Rezultatele monitorizării au demonstrat faptul că nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag ale

standardelor de calitate în forajele monitorizate la nici un parametru. Ţinând cont de gradul de protecţie

al acestui corp de apă subterană de adâncime, cât şi de lipsa surselor importante de poluare de la

suprafaţă, s-a apreciat că acest corp de apă subterană are starea chimică bună.

c) Calitatea solului

Calitatea terenurilor destinate agriculturii se referă la fertilitatea solului şi la modul de manifestare a

factorilor de mediu (apă și aer) faţă de vegetație.

După nota de bonitare, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate: clasa I-a între 81-100 de

puncte, clasa II-a între 61-80 de puncte, clasa a III-a între 41-60 de puncte, clasa a IV-a între 21-40 de

puncte și clasa a V-a între 1-20 de puncte. Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora

pentru folosinţele agricole.


Din datele Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava, repartiția terenurilor

agricole pe clase de calitate după nota de bonitate exprimată în hectare, la nivelul anului 2017 este redată

în tabelul 14 de mai jos:

Tabel 14. Modul de utilizare a terenurilor agricole în anul 2016 comparativ cu anul 2012

Nr.

crt.

Terenul de

folosință agricolă (ha)

Clasa de bonitare

I-a II-a III-a a IV-a a V-a

1. Arabil 2985 42681 73329 43144 19261

2. Pășune 2815 13770 30078 27014 16998

3. Fâneață 1443 3304 17554 32242 19451

4. Livadă 1 18 2502 128 167

Total 7244 59773 123463 102528 55877

Sursa: Prelucrare după datele OJSPA Suceava (Raport Starea factorilor de mediu, județ Suceava,

2017) prelucrare

Având în vedere dezvoltarea industrială a județului, calitatea solurilor poate fi afectată de poluare

provenită din:

- depozitarea de deşeuri lemnoase,

- depozitarea deşeurilor provenite din industria minieră,

- depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere;

- reziduuri şi deşeuri din industria alimentară şi uşoară;

- scurgeri accidentale de produse petroliere și substanţe chimice provenite din fluxurile tehnologice;

- defrişări care au condus la apariţia fenomenelor de alunecare, eroziune, acidifiere a solului.

Arealele din județ care sunt expuse presiuni asupra stării de calitate a solurilor sunt:

• Componența chimică a solului exprimată prin deficit de elemente nutritive. Activitățile agricole din

zona de deal și mai puțin de munte din județul Suceava se confruntă cu lipsa sau insuficiența azot

şi fosfor din sol. Ca urmare, pentru suplimentarea nutrienților din sol se impune utilizarea de

îngrăşăminte chimice complexe (NPK).

• pH-ul exprimă aciditatea sau bazicitatea solului necesare în anumite limite pentru creșterea normală

a plantelor. La nivel de județ s-a constatat o aciditate accentuată a solurilor răspândită pe suprafețe

extinse, respectiv pe o suprafață de 240994 ha. Aciditatea moderată a solului este întâlnită pe o

suprafață de 163.468 ha şi aciditatea puternică pe o suprafață de 77.526 ha.

Aproximativ 90% din solurile afectate de aciditate aparțin zonei montane: Câmpulung Moldovenesc,

Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele

Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Pojorâta, etc.; urmate de zonele piemontane (Solca, Baia,

Horodnic, Ciprian Porumbescu, Vicovu de Jos, Valea Moldovei) şi de podiş la Preuteşti, Rădăşeni.

• Exces de umiditate în sol - gleizarea şi stagnogleizarea în:

- arealul Baia – Sasca – Cornu Luncii,

- Depresiunea Rădăuţi în comunele: Volovaţ, Rădăuţi, Horodnic, Frătăuţii Vechi, parţial Vicovu

de Sus și Grăniceşti)


- zona piemontană a Obcinei Mari

- areale ale Subcarpaţilor Moldovei (Boroaia – Mălini – Bogdăneşti) în comunele: Horodnic,

Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botoşana, Arbore, Cajvana,

- Podişul Dragomirnei: Siret, Muşeniţa, Calafindeşti, Bălcăuţi, Grămeşti,

- Podişul Fălticenilor.

• Eroziunea provocată de cursul de apă:

- eroziunea de suprafaţă unde eroziunea se manifestă de stadiul slab până la foarte puternică:

Podişul Fălticenilor: Dolhasca, Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti;

- Podişul Dragomirnei: Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea.

- eroziune de adâncime întâlnită în zone de podiș:

- Podișul Sucevei la Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti, Cornu Luncii. -

Podişul Fălticenilor.

- Areale expuse zonelor de inundare încadrate în două grupe:

- luncile râurilor mari Siret, Suceava, Moldova și parțial Bistrița) unde solurile au grad redus de

fertilitate

- zona piemontană de contact dintre Podişul Dragomirnei şi Obcina Mare, provocate de afluenții

râului Suceava, care au produs inundații de proporții în comunele Arbore, Gura Humorului

Voroneţ şi Solca.

• Compactarea solurilor este întâlnită pe suprafețe extinse în zonele Rădăuţi, Siret, Dorneşti,

Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, și mai puțin în celelalte zone ale judeţului.

• Alunecările de teren

- alunecările stabilizate pe o suprafață de 20.139ha în perimetrul comunelor Cacica, Botoşana,

Cajvana, Todireşti; și în vestul Podişului Dragomirnei spre valea Sucevei la Dărmăneşti; Podişul

Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni.

- alunecările active desfășurate pe 3.284 ha sunt specifice Podişului Fălticenilor (Preuteşti,

Rădăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi Podişului Dragomirnei (Adâncata).

• Volumul edafic redus face impracticabilă agricultura în zona montană și în luncile râurilor. Ca

urmare, folosința lor se reduce doar la fânețe și pășuni.

Conform datelor OSPA Suceava (Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice), suprafața totală a

solurilor afectate de degradare în anul 2017 în județul Suceava a fost de 1.402.917 ha, prezentate în

tabelul 15 de mai jos:


Tabel 15. Suprafețe ale terenurilor degradate și cauzele degradării

Nr.

crt.

Degradarea terenurilor

generată de:

Suprafața

(ha)

1.

Deficit de îngrășământ complex NPK

Azot (N) 188.281

Fosfor (P) 243.885

Potasiu (K) 47.767

Total 479.933

2. Acidifierea solurilor 240.690

3. Soluri cu exces de umiditate 184.156

4. Soluri pseudogleizate 91.755

5.

Soluri afectate de eroziune

Eroziune de suprafață 59.526

Eroziune de adâncime 1.652

Total 61.178

6. Terenuri inundabile 52.427

7. Gleizarea solurilor 43.903

8. Compactarea solului 31.455

9. Alunecări de teren 23.278

10. Volum edafic redus 19.142

11. Terenuri nisipoase 175

Total general 1.402.917

Sursa: Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Suceava, prelucrare

Se observă că deficitul natural de îngrășăminte, acidifierea solului și umiditatea excesivă, care

însumează 904.779 ha și reprezintă 65% din suprafața afectată, ridică probleme cu privire la folosința

terenurilor în agricultură.

Ca urmare, deteriorarea calității solurilor este atribuită:

• proceselor naturale precum zonele expuse eroziunii de adâncime și alunecărilor active (Dealul Osoi

– Todirești), reactivarea alunecărilor de teren extinderea ravenelor la ploi torențiale și de invadare a

pășunilor montane cu elemente vegetale care duc la acidifierea păturii de sol;

• presiunii antropice asupra terenurilor prin folosința îngrășămintelor chimice complexe NPK pentru

fertilizarea terenurilor cu calitate redusă și pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.

În perioada 2012-2016, conform Anuarului Statistic al Județului Suceava, 2017, la nivel de județ s-au

utilizat în agricultură următoarele cantități de îngrășăminte chimice exprimate în tone și total substanță

activă (tabel 16):

Tabel 16. Utilizarea îngrășămintelor chimice NPK între anii 2012 – 2016 în județul

Suceava

Nr.

crt.

Complex de

îngrășăminte chimice

NPK(t)

UM

Anul Total

2012 2013 2014 2015 2016

1. Îngrășăminte azotoase t.s.a. 3957 4645 2340 4482 1640 17.064

2. Îngrășăminte fosfatice t.s.a. 1486 1731 680 1578 497 5.972

3. Îngrășăminte potasice t.s.a. 1040 1648 466 1227 487 4.868

Total t.s.a. 6483 8024 3486 7287 2624 27904

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, prelucrare


Cartograma 16. Aciditatea solului în județul Suceava

Sursa datelor: Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Suceava


Se constată că cea mai mare cantitate de îngrășăminte chimice complexe s-a folosit în anul 2013 - 8024

t.s.a. și cel mai puțin în anul 2016 – 2624 t.s.a.

Din totalul cantității de NPK de 27.904 t, îngrășămintele azotoase dețin 61,15% din cantitate,

îngrășămintele fosfatice 21,4 % și restul de revin îngrășămintelor potasice 17,45%.

Pesticidele sunt substanțe chimice care, prin acțiunea poluantă afectează factorii de mediu: aer, apă, și

sol. Conform Anuarului Statistic al judeţului Suceava, 2017, pesticidele folosite în agricultură în

perioada 2012-2016 în județul Suceava au fost: insecticide 35.525 t.s.a., fungicide 202.027 t.s.a. și

ierbicide 167.740 t.s.a., în total de 405.292 t (tabel 17).

Tabel 17. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava

Nr.

crt.

Pesticide

(t)

UM

Anul Total

2012 2013 2014 2015 2016

1. Insecticide t.s.a. 12268 13472 4251 3704 1830 35525

2. Fungicide t.s.a. 43495 45370 46741 43921 22500 202027

3. Erbicide t.s.a. 38487 40683 34509 43374 10687 167740

Total t.s.a. 94250 99525 85501 90999 35017 405292

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, prelucrare

Se constată o scădere a pesticidelor în anul 2016 cu 64.508 t.s.a. față de anul 2013 când s-a folosit cea

mai mare cantitate de pesticide (99.525 t.s.a.).

După anul 1990, prin punerea în aplicare a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată în 1998

privind constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate, a avut loc punerea în posesie a

suprafeţelor de teren din incintele amenajărilor de îmbunătățiri funciare. Ca urmare, după intrarea

efectiv în drepturi a noilor proprietari, în anul 1991 au avut loc o serie de descompletări a reţelei de

desecare-drenaj prin sustragerea dalelor de la consolidările taluzurilor, din preajma podețelor, de la

racordarea biefurilor, confluența canalelor şi de la secţiunile de control şi măsurare a debitelor.

De asemenea, au fost sustrase tuburile de beton ale unor podeţe şi cămine de vizită, precum şi tuburile

de capăt ale unor drenuri colectoare, astfel sistemul rețelei de desecare și drenaj din sistemul Rotopăneşti

– Rădăşeni - Fântâna Mare a devenit impropriu pentru folosințele agricole.

Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare - Unitatea de Administrare Suceava la

nivel de județ nu s-au realizat lucrări de îmbunătățiri funciare în ultimii 5 ani. În perioada 2013-2017

suprafețele amenajate prin lucrări de îmbunătățiri funciare a rămas neschimbată, după cum se observă

în tabelul 18 de mai jos:

Tabel 18. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava

Nr.

crt.

Tipul amenajării funciare

(ha)

Suprafața (ha)

2013 2014 2015 2016 2017

1. Suprafaţă amenajată cu lucrări de combatere a

eroziunii solului 85189 85189 85189 85189 85189

2. Suprafaţă amenajată cu lucrări de desecare -

drenaj 44904 44904 44904 44904 44904

3. Suprafaţă amenajată prin irigaţii 3791 3791 3791 3791 3791

Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Unitatea de Administrare Suceava, prelucrare

date Raport privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2017, Suceava


Se constată că suprafața lucrărilor de combatere a eroziunii solului s-a efectuat pe arealele cele mai

extinse 85189 ha, urmată fiind de lucrările care au vizat desecarea și drenajul 44904 și suprafețele irigate

au fost de 3791 ha.

1.2. (C) PATRIMONIUL NATURAL / PEISAJE

C1. Arii naturale protejate

Rețeaua ariilor naturale ocrotite din România este protejată prin Ordonanța de Urgenţă nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu

modificările şi completările ulterioare.

Ariile protejate sunt definite ca ”Arie naturală protejată – zonă terestră / acvatică şi/ sau subterană în

care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice,

geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală

deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare stabilit conform prevederilor legale”.

Zonele naturale protejate din județul Suceava se încadrează ariilor naturale protejate cuprinse în siturile

Rețelei Natura 2000 și descrise în detaliu în Formularele Standard Natura 2000. Suprafețele siturilor

care se suprapun teritoriului județului au fost declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate și HG 2151/2004 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Până în anul 2000 ariile naturale protejate au avut statut legal ca arii de interes județean, desemnate prin

hotărâri ale consiliilor județene sau locale.

Caracteristicile fizico-geografice determină și susțin condiții prielnice specifice habitatelor de floră și

faună locale, fapt care a determinat în cadrul județului declararea a 29 de arii protejate de interes național

(rezervații botanice, forestiere, geologice, paleontologice și o rezervație științifică) din care 26 au fost

declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea

a III-a – zone protejate și 3 prin HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate.

În tabelul 19 sunt redate ariile protejate care se aparțin județului Suceava la începutul anului 2017:

Tabel 19. Ariile naturale protejate de interes național și specificul rezervațiilor sucevene

Nr.

crt.

Aria protejată Anul

înființării

Suprafața

(ha)

Specificul

rezervației

Declarate arii naturale protejate prin Legea 5/2000

1. RONPA0009 Parcul Național Călimani - 10700.0 Parc Național

2. RONPA0740 Codrul secular Slătioara 1941 1064.2 Forestieră

3. RONPA0739 Pietrele Doamnei Rarău 1955 973.0 Mixtă

4. RONPA0732 Tinovul Poiana Stampei 1955 681.8 Forestieră

5. RONPA0747 Jnepeniș cu Pinus cembra 1971 384.2 Forestieră

6. RONPA0742 Răchitişul Mare 1971 316.4 Botanică

7. RONPA0745 Cheile Zugrenilor 1973 314.0 Mixtă

8. RONPA0741 Codrul secular Giumalău 1941 309.5 Forestieră

9. RONPA0727 Doisprezece Apostoli (PN-K) 1971 200.0 Geologică

10. RONPA0743 Făgetul Dragomirna 1973 139.4 Forestieră

11. RONPA0744 Pădurea Zamostea Luncă 1973 107.6 Forestieră

12. RONPA 0738 Pădurea (Quercetumul) Crujana 1973 39.4 Forestieră


13. RONPA0733 Fânețele montane Todirescu 1941 38,1 Botanică

14. RONPA0734 Tinovul Şaru Dornei 1973 36.0 Forestieră

15. RONPA0746 Cheile Lucavei 1973 33.0 Geologică

16. RONPA0735 Fânețele seculare Ponoare 1932 24.5 Botanică

17. RONPA0730 Piatra Ţibăului 1971 20.3 Geologică

18. RONPA0736 Fânețele seculare Frumoasa 1932 9.5 Botanică

19. RONPA0751 Fânețele seculare de la Calafindești - 7.0 Botanică

20. RONPA0847 Peștera Liliecilor - 6.0 Științifică

21. RONPA0731 Piatra Buhei - 2.0 Geologică

22. RONPA0729 Cheile Moara Dracului 1971 1.3 Geologică

23. RONPA0737 Tinovul Găina Lucina 1971 1.0 Botanică

24. RONPA0750 Stratele cu Aptychus de la Pojorâta 1971 1.0 Paleontologică

25. RONPA0748 Piatra Pinului şi Piatra Șoimului 1971 0.5 Geologică

26. RONPA0749 Klippa calcare triasice Pârâul Cailor - 0.1 Paleontologică

Declarate arii naturale protejate prin HG 1143/2007

1. RONPA0947 Pădurea Loben (codru secular) - 483.0 Forestieră

2. RONPA0946 Pădurea Roşoşa - 204.8 Forestieră

3. RONPA0945 Pădurea Voievodeasa - 101.9 Forestieră

Total suprafață arii protejate 16161,4

Din totalul suprafeței ariilor protejate la nivel de județ de 16161,4 ha, 15371,7 ha au fost declarate arii

naturale protejate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –

Secțiunea a III-a – zone protejate și 3 prin HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate.

Siturile sunt identificate pe baze științifice și declarate prin legislație. Rolul lor este de a menține în stare

de conservare bună și foarte bună o suprafață importantă a habitatelor și speciilor dintr-o regiune.

Speciile vegetale protejate prin SCI-uri sunt specii care la nivel european se află în stare defavorabilă

dezvoltării optime.

Pe teritoriul Județului Suceava sunt identificate 3 rezervații din categoria codrilor seculari (Giumalău,

Loben și Slătioara). Cu ocazia cele de-a 41 sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial

(WHC) din 2-12 iulie de la Cracovia (Polonia) a fost decisă extinderea listei Pădurilor seculare din

Carpați și din alte țări europene (Germania, Slovacia, Ucraina). Au fost incluse 77 de situri în lista

patrimoniului mondial, dintre care 12 din România6. Printre acestea din urmă se află și Codrul secular

Slătioara, cu o suprafață nominalizată de 609,12 ha și o suprafață tampon de 429,43 ha: Codrul Secular

Slătioara este o pădure mixtă de fag-argint și molid dominată de fag (60%) și include pajiște alpină

protejată (din Raportul de evaluare al IUCN din iulie 2017).

Pe teritoriul județului mai sunt însă și alte păduri virgine și cvasivirgine, identificate și înscrise în

Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine din România este publicat pe site-ul web al Ministerului

Apelor și Pădurilor.7

6 https://whc.unesco.org/archive/2017/whc17-41com-18-en.pdf;

https://whc.unesco.org/en/list/1133/multiple=1&unique_number=2152; https://whc.unesco.org/en/statesparties/ro;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Patrimoniul_mondial_UNESCO_din_Rom%C3%A2nia.

7 http://apepaduri.gov.ro/paduri-virgine/

https://whc.unesco.org/archive/2017/whc17-41com-18-en.pdf

https://whc.unesco.org/en/list/1133/multiple=1&unique_number=2152

https://whc.unesco.org/en/statesparties/ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Patrimoniul_mondial_UNESCO_din_Rom%C3%A2nia

http://apepaduri.gov.ro/paduri-virgine/


Cartograma 17. Arii naturale protejate în județul Suceava – SCI


Cartograma 18. Arii naturale protejate în județul Suceava – SPA


Cartograma 19. Potențialul turistic natural


Cadrul legislativ care reglementează domeniul protecției naturii la nivelul Uniunii Europene cuprinde o

serie de directive care au fost transpuse de către toate statele membre precum:

• Directiva Consiliului 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, înlocuită în 2009 cu

Directiva 2009/147/CE, numită pe scurt Directiva „Păsări”. Aceasta a avut la bază Directiva din

2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice)

• Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră

şi faună sălbatice, numită Directiva „Habitate”.

Rețeaua „Natura 2000” include un eşantion reprezentativ din toate speciile şi habitatele naturale de

interes comunitar, garantând viabilitatea acestora pe termen lung. Rețeaua este constituită din:

• Arii Speciale de Conservare (Special Areas of Conservation - SAC) care au la bază

• Siturile de Importanţă Comunitară (Sites of Community Importance - SCI) desemnate de fiecare

stat membru al Uniunii Europene. Tipurile de habitate naturale şi speciile de interes comunitar

care se constituie în obiective de conservare sunt menţionate în anexele I și II ale Directivei

„Habitate”.

• Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (Special Protected Areas - SPA) desemnate pentru

protecţia speciilor de păsări sălbatice de interes comunitar și a celor migratoare sunt menționate

în Anexa I a Directivei „Păsări”.

Cele două directive reglementează felul în care se face selecția pe baza cărora se face desemnarea

siturilor și se propune protecția lor.

Parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Directiva ”Habitate” a fost

implementată prin OMMP 2387/2011 pentru modificarea şi completarea Ordinul MMDD 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, având ca

obiectiv asigurarea conservării habitatelor și speciilor vulnerabile, și restaurarea acestora (după caz)

pentru obținerea statutului favorabil pentru conservare.

Potrivit Formularelor Standard Natura 2000, Catalog Infonatura 2000 pentru România și a Raportului

de mediu_Starea factorilor de mediu 2017, în prezent, pe teritoriul județului Suceava are desemnate 24

de Situri de Importanță Comunitară, cu o suprafață totală de 222.311 ha, conform tabelului 20 de mai

jos:

Tabel 20. Siturile de importanță comunitară din județul Suceava

Nr.

crt.

Denumirea Sitului de Importanță

Comunitară

Suprafața

(ha)

Localități de cuprindere a

sitului

1. ROSCI0019 Călimani-Gurghiu 134936 Dorna Candrenilor, Panaci,

Poiana Stampei

2. ROSCI0328 Obcinele Bucovinei 32246

Breaza, Brodina, Câmpulung

Moldovenesc, Frumosu,

Moldova Suliţa, Moldoviţa,

Putna, Sadova, Vama, Vatra

Moldoviţei

3. ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău 25112 Suceava, Botoşani, Iaşi

4. ROSCI075 Pădurea Pătrăuţi 8746

Adâncata, Calafindeşti,

Dărmăneşti, Grămeşti, Mitocu

Dragomirnei, Pătrăuţi, Suceava,

Zamostea, Zvoriştea, Şerbăuţi

5. ROSCI0365 Râul Moldova între

Păltinoasa şi Ruşi 5303

Baia, Berchişeşti, Bogdăneşti,

Boroaia, Capu Câmpului,


Cornu Luncii, Forăşti, Fântâna

Mare, Gura Humorului, Mălini,

Păltinoasa, Râşca, Vadu

Moldovei, Valea Moldovei

6. ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni

şi Miteşti 3215 Suceava, Iaşi, Neamţ

7. ROSCI0101 Larion 3023 Suceava, Bistriţa-Năsăud

8. ROSCI0212 Rarău – Giumalău 2547

Câmpulung Moldovenesc,

Crucea, Dorna Arini, Pojorâta,

Stulpicani

9. ROSCI0380 Râul Suceava Liteni 1254 Bosanci, Ipoteşti, Salcea,

Suceava, Udeşti, Vereşti

10. ROSCI0310 Lacurile Fălticeni 895 Bosanci, Buneşti, Fălticeni,

Horodniceni, Moara, Rădăşeni

11. ROSCI0379 Râul Suceava 881

Bilca, Dorneşti, Frătăuţii Noi,

Frătăuţii Vechi, Gălăneşti,

Horodnic de Jos, Horodnic de

Sus, Milişăuţi, Muşeniţa,

Rădăuţi, Satu Mare, Vicovu de

Jos, Vicovu de Sus, Voitinel

12. ROSCI0086 Găina – Lucina 836 Moldova Suliţa, Breaza

13. ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana

Stampei 695 Poiana Stampei

14. ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea 570 Dumbrăveni, Hânţeşti,

Siminicea

15. ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor –

Cheile Zugrenilor 469 Crucea, Dorna Arini

16. ROSCI0321 Moldova Superioară 429

Breaza,Câmpulung

Moldovenesc, Fundu Moldovei,

Pojorîta, Sadova

17. ROSCI 0371 Cumpărătura 395 Bosanci

18. ROSCI 0010 Bistriţa Aurie 375 Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni

19. ROSCI0392 Slatina 137 Slatina, Valea Moldovei

20. ROSCI0184 Pădurea Zamoștea – Lunca 135 Zamoștea

21. ROSCI0249 Tinovul Şaru Dornei 41 Şaru Dornei

22. ROSCI0082 Fâneţele seculare Ponoare 40 Bosanci

23. ROSCI0245 Tinovul de la Româneşti 21 Coşna

24. ROSCI0081 Fâneţele seculare Frumoasa 10 Moara

Total suprafață SCI 222311

Sursa: Formularul Standard Natura 2000, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Infonatura 2000

în România, Raportul de mediu. Starea factorilor de mediu 2017 județ Suceava

Parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Directiva „Păsări” a fost

implementată prin HG nr.971/5.11.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr.1284/2007 privind

declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică.

În prezent, pe teritoriul județului Suceava sunt desemnate 6 Arii de protecție avifaunistică (SPA) cu o

suprafață totală de 123278,4 ha, conform tabelului 21 de mai jos:


Tabel 21. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava

Nr.

crt.

Denumirea

Ariei de protecție avifaunistică

Suprafața

(ha)

Localități

de cuprindere a sitului

1. ROSPA0064 Lacurile Fălticeni 659.8 Fălticeni, Buneşti, Rădăşeni

2. ROSPA0089 Obcina Feredeului 63983.3

Breaza, Brodina, Câmpulung

Moldovenesc, Frumosu, Izvoarele

Sucevei, Moldova Suliţa, Moldoviţa

Sadova, Ulma, Vama, Vatra

Moldoviţei

3. ROSPA0083 Munții Rarău Giumalău 2157.3 Cîmpulung Moldovenesc, Crucea,

Dorna Arini, Stulpicani

4. ROSPA0133 Munţii Călimani 29048 Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana

Stampei, Şaru Dornei

5. ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti-

Bucecea (27%) pe județul Suceava 2100 Suceava, Botoşani

6. ROSPA0116 Dorohoi-Şaua Bucecei

(4% pe judeţul Suceava)

25330 Suceava, Botoşani

Total suprafață SPA 123278,4

Sursa: Formularul Standard Natura 2000, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Infonatura 2000

în România, Raportul de mediu. Starea factorilor de mediu 2017 județ Suceava

În continuare vor fi descrise ariile speciale de conservare Natura 2000 care se află pe teritoriul județului

Suceava. La baza descrierii au stat Catalogul Infonatura al habitatelor, speciilor și siturilor Natura

2000 în România, Formularul Standard Natura 2000 pentru habitate și Formularul Standard Natura

2000 pentru ariile de protecție avifaunistică.

a) Arii naturale protejate de interes comunitar

ROSCI 0247 - Tinovul Mare Poiana Stampei

În anul 2007, Rezervația Tinovul Mare Poiana Stampei a fost declarată sit de importanță comunitară

(SCI). Din anul 2011 turbăria a fost desemnată ca arie naturală protejată de interes internațional când a

primit statut de Zonă Umedă de Importanță Internațională conform Convenției privind Zonele Umede

de la Ramsar în 1971.

Întrucât deține cea mai mare suprafață de turbă din România (681 ha), rezervația se întinde pe două

județe: Bistrița Năsăud și Suceava. Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte trei

habitate de turbărie de interes comunitar, dintre care cel de turbărie activă şi cel de turbărie împădurită

sunt prioritare, acestea aflându-se aici într-o stare excelentă de conservare.

Importanţa sitului este accentuată şi de existenţa unor populaţii foarte bine reprezentate de curechi de

munte Ligularia sibirica şi două specii de muşchi rare, aflate şi ele intr-o stare foarte bună de conservare

care indică o calitate excelentă a habitatelor. Două specii de libelule şi tritonul carpatic Triturus

montandoni întregesc importanţa acestui sit din nordul ţării.

Conform Catalogului habitatelor, speciilor și siturilor, Infonatura 2000 pentru România și

Formularului Standard Natura 2000, Habitatele de interes comunitar din sit sunt:

7110* - Turbării active;

91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră;

7120 - Turbării degradate capabile de regenerare naturală.


Speciile de interes comunitar enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CE din sit sunt:

Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni).

Nevertebrate: Calul dracului (Leucorrhinia pectoralis), Calul dracului (Cordulegaster heros).

Plante: Drepanocladus vernicosus, Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), briofite Dicranum

viride.

ROSCI 0010 Bistriţa Aurie

Aria protejată are suprafața de 320 ha și se află în întregime pe teritoriul județului Suceava. Situl este

localizat în lungul râului Bistriţa Aurie. Prezintă un habitat caracteristic apelor din zona montană

inferioară cu păduri aluviale cu arin. Fiind păduri de luncă, au o diversitate bogată cu rol în asigurarea

calităţii apei, reducerea eroziunii malurilor şi atenuarea inundaţiilor în zonele apropiate. Totodată este o

veritabilă resursă pentru turism.

Relieful este reprezentat de valea Bistriţei, străjuită pe dreapta de versanţii abrupţi ai masivului Suhard

(unde pădurea coboară de multe ori până în albia râului), iar pe partea stângă de versanţii mai domoli ai

Obcinei Mestecănișului, cu păşuni şi fâneţe. Masivul Suhard, pe flancul nordic şi estic este alcătuit din

șisturi epimetamorfice și formaţiuni sedimentare de vârstă triasică care dau un ansablu pitoresc

peisajului montan.

Pădurile predominante sunt de fag, dar în partea inferioară a versanţilor, pădurile sunt de amestec în

componența căreia se află specii de foioase (carpen Carpinus betulus, jugastru Acer campestre, paltin

Acer pseudoplatanus). Pe culoarul văii, în lungul apei, se găsesc esenţe moi de arin Aluns glutinosa,

plop Populus sp., salcie Salix alba.

Habitatele de interes comunitar din sit sunt:

3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane;

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion

albae).

Speciile de interes comunitar din sit sunt:

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata)

Mamifere: Vidră, Lutră (Lutra lutra).

Pești: Lostriţă (Hucho hucho), Moioagă (Barbus meridionalis), Zglăvoc (Cottus gobio).

Plante: mușchi Buxbaumia viridis.

ROSCI0019 Călimani-Gurghiu

Parcul Național Călimani cu o suprafață de 24.041 ha este o arie protejată de interes național care

corespunde categoriei II-a IUNC (parc național, zonă specială de conservare) ce se întinde pe teritoriul

a patru județe: Mureș, Harghita și Bistrița-Năsăud, Sucevei revenindu-i 35% din suprafața acestuia,

adică 10.700 ha.

Existenţa pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100000 ha) a contribuit la conservarea

unei diversităţi biologice remarcabile şi reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. Arealul nu

a fost alterat semnificativ de activitatea antropică şi și-a păstrat diversitatea naturală a habitatelor şi a

speciilor. Regiunea reprezintă centrul genetic pentru una dintre cele mai importante populaţii de


carnivore mari (urs, lup şi râs), având o concentrare semnificativă de specii de flora şi faună protejate la

nivel naţional, european şi internaţional.

Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95% din suprafața sitului. Sunt prezente 13 habitate,

dintre care patru prioritare, nouă specii de mamifere, două de reptile, cinci de peşti (inclusiv lostriţa),

şase specii de nevertebrate şi opt specii de plante de interes comunitar.

Morfologia reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei

biodiversităţi deosebit de valoroase.

De asemenea, situl se suprapune cu câteva rezervaţii naturale desemnate la nivel regional sau național:

Parcul Național Călimani, Rezervaţiile naturale Lacul Iezer, Molidul de rezonanţă Lăpuşna, Defileul

Deda-Topliţa, Jnepenişul cu Pinus Cembra-Călimani şi Monumentul Naturii Doisprezece Apostoli.

Conform Catalogului habitatelor, speciilor și siturilor, InfoNatura 2000 pentru România și

Formularului Standard Natura 2000, Habitatele de interes comunitar din sit (cu codurile aferente) sunt:

6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);

7240* - Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae;

9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;

4060 - Tufărişuri alpine şi boreale;

4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;

6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;

6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;

6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel alpin;

6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii;

6520 - Fâneţe montane;

8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;

8310 - Peşteri în care accesul publicului este interzis;

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum;

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;


albae);

91V0 – Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

9420 - Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană;

3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;

3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis

şi Callitricho-Batrachion;

7110* - Turbării active.


Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Buhai

de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).


Mamifere: Liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), *Lup (Canis lupus), *Urs brun (Ursus arctos),

Râs (Lynx lynx), Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Liliac comun (Myotis

myotis), Liliac comun mic (Myotis blythii), Liliac cârn (Barbastella barbastellus), Vidră, Lutră (Lutra

lutra).

Nevertebrate: Nymphalis vaualbum, Euphydryas maturna, fluturele Lycaena dispar, *Croitor de fag

(Rosalia alpina), Carab (Carabus hampei), *Callimorpha quadripunctaria, Rădaşcă, Răgacea (Lucanus

cervus), Cucujus cinnaberinus, Cosaşul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), *Cărăbuş

(Osmoderma eremita), Croitor mare (Cerambyx cerdo).

Pești: Dunariţă (Sabanejewia aurata), Zglăvoc (Cottus gobio), Chişcar (Eudontomyzon danfordi),

Lostriţă (Hucho hucho), Porcușorul de vad (Gobio uranoscopus), Moioagă (Barbus meridionalis).

Plante: Drepanocladus vernicosus, Trifoiaş de baltă (Marsilea quadrifolia), Angelică de baltă (Angelica

palustris), Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), Papucul Doamnei, Blabornic

(Cypripedium calceolus), *Clopoţel (Campanula serrata), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Iarba

gâtului (Tozzia carpathica), Dicranum viride, Meesia longiseta.

ROSCI075 Pădurea Pătrăuţi

Situl are suprafața de 8746 ha și se suprapune integral județului Suceava. Conform Formularului

Standard Natura 2000, situl Pădurea Pătrăuți a fost declarat în anul 2008.

Situl cuprinde unul dintre cele mai întinse şi compacte suprafețe de pădure din Podişul Moldovenesc,

fiind identificate trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar, dintre care unul prioritar (91E0

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).

În sit își au habitatul şase specii de fauna de interes comunitar, din care croitorul fagului (Rosalia alpina)

este specie prioritară. Situl include Rezervaţiile naturale Făgetul Dragomirna şi Pădurea (Stejărişul)

Crujana.

În sit au fost desemnate 3 habitate de interes comunitar:


91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen;


albae).

Speciile de interes comunitar din sit vizează numai fauna:

Amfibieni și reptile: Triton cu creastă (Triturus cristatus), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina

variegata), Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina).

Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis).

Nevertebrate: Croitor de fag (Rosalia alpina), Carab (Carabus variolosus).

ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău

Cu o suprafață de 25.112 ha situl Dealul Mare-Hârlău a fost declarat ca arie protejată în anul 2008. Se

suprapune județelor Botoșani, Iași și Suceava, în comuna Dolhasca pe un areal restrâns de 3% din

suprafața sitului.

Situl se află în Podişul Sucevei - Dealul Mare-Hârlău fiind situat în întregime pe Platforma

Moldovenească, alcătuită la suprafaţă din depozite sedimentare aproape orizontale. Situl se remarcă prin


gradul mare de acoperire cu păduri (97%), corpuri de pădure cu arbori bătrâni, petice de făgete, stejari,

goruni, carpeni și frasini seculari.

Conform Formularului Standard Natura 2000 în sit sunt întâlnite 5 tipuri de habitate naturale de interes

comunitar cu codurile:


9170 – Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;


albae);

91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);

91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen.

Speciile de interes comunitar din sit:

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegate) Broască ţestoasă de apă (Emys

orbicularis).

Mamifere: Popândău, Şuiţă (Spermophilus citellus).

Nevertebrate: Arytrura musculus.

Plante: Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus).

ROSCI0081 Fâneţele seculare Frumoasa

Situl are o suprafață de 10 ha și se suprapune județului Suceava în comuna Moara. Situl este unul dintre

cele mai nordice puncte din România unde se păstrează o vegetaţie stepică relictară de tip ponto-

sarmatic, ceea ce îi conferă o valoare deosebită.

Se întinde pe o lungime de 1,6 km şi a fost desemnat pentru conservarea unui tip de habitat de interes

comunitar prioritar şi a cinci specii de plante de interes comunitar.

În acest areal a fost descoperită o nouă specie de insecte - fluturele Coleophora bucovinella, al cărei

habitat se limitează numai la această zonă.

Habitatul de interes comunitar din sit:

62C0* - Stepe ponto-sarmatice.


Plante: dedițelul (Pulsatilla grandis), Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe

tataria) • Iris (Iris aphylla ssp. hungarica)

ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare

Situl are o suprafață de 40 ha și se suprapune județului Suceava în comuna Bosanci, fiind important

pentru diversitatea speciilor de flora.

Fâneţele seculare includ specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice euroasiatice,

europene, continentale, pontice, submediteraneene, circumpolare. Au fost identificate trei tipuri de

habitate de interes comunitar, dintre care cel de stepe ponto-sarmatice acoperă cea mai mare parte a

sitului, şi şase specii de plante de interes comunitar.


Habitatele de interes comunitar din sit:

62C0* - Stepe ponto-sarmatice;

6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);

40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice.


Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).

Plante: Dediţei (Pulsatilla patens), Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe

tataria), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

ROSCI0086 Găina – Lucina

Situl are suprafața de 848 ha și se suprapune în întregime județului Suceava. În acest areal au fost

identificate trei tipuri de habitate de interes comunitar, toate prioritare: păduri aluviale cu anin negru

Alnus glutinosa şi frasin Fraxinus excelsior, turbării active şi turbării cu vegetaţie forestieră.

Situl adăposteşte o populaţie compactă de mesteacăn pitic Betula nana în zona centrală și periferic pin

de pădure Pinus sylvestris. Speciile iubitoare de umezeală sunt: floarea de piatră siberiană Portulanca

grandiflora ssp.sibirica, valeriana greacă Valeriana officinalis și papucul doamnei Cypripedium

calceolus.

Floarea de piatră siberiană şi mesteacănul pitic sunt considerate relicte glaciare. Dintre speciile de plante

de interes comunitar, situl găzduieşte o populaţie izolată de curechi de munte Ligularia sibirica.

Zona montană de mlaştini oligotrofe cuprinde un tinov sărac în substanţe nutritive, acoperit cu muşchi

arctic de turbă (Sphagnum sp. și Rubus chamaemorus) şi roua cerului Drosera rotundifolia, una dintre

puţinele plante insectivore din România.

Dintre mamifere, râsul este specie de interes conservativ. Situl se suprapune cu rezervaţia naturală

botanică „Tinovul Găina- Lucina“ cu suprafaţa de 1 ha şi cu rezervaţia naturală „Cheile Lucavei“ cu

suprafaţa de 33 ha.



albae);


7110* - Turbării active.

Speciile de interes comunitar din sit:

Mamifere: Râs (Lynx lynx).

Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

ROSCI0101 Larion

Situl se suprapune 28% comunelor Coșna și Poiana Stampei în județul Suceava și 72% comunei Lunca

Ilvei din județul Bistrița Năsăud. Pe suprafața de 3023 ha situl conservă habitatul de turbărie împădurită

și tinoave în care stratul de turbă are grosimi considerabile, caracterizate printr-o diversitate floristică

deosebită. Pădurile din sit sunt formate din molid Picea abies, pinul de pădure Pinus sylvestris şi

mesteacăn pufos Betula pubescens.


Pe stratul turbos se găsesc importante populaţii de roua cerului Drosera rotundifolia (planta insectivoră).

În sit își au habitatul carnivorele mari protejate la nivel european, râs Linx linx, lup Canis lupus și urs

Ursus arctos care este prioritar pentru conservare. Situl include și rezervația naturală de interes national

„Crovul de la Larion“.

Habitatul de interes comunitar este:

91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră


Mamifere: *Urs brun (Ursus arctos), Râs (Lynx lynx), *Lup (Canis lupus).

Plante: mușchi Buxbaumia viridis.

ROSCI0184 Pădurea Zamoștea – Lunca

Situl cu o suprafață de 299 ha, se află pe teritoriul a două județe, Botoșani 23% și Suceava 77%. Situl

protejează un vechi fragment de pădure de luncă inundată periodic de Siret, formată din stejari seculari

în asociație cu specii de foioase, care se află într-o stare foarte bună de conservare. Împreună cu

ecosistemele acvatice pe care le mărginește, oferă condiții de habitat ideale pentru specii de interes

comunitar de pești, reptile, lilieci, insecte și plante.

În timpul inundațiilor, situl își mărește diversitatea habitatelor prin apariția bălţilor, japşelor şi

formaţiunilor stuficole înmlăştinuite, care adăpostesc o biodiversitate specifică.


91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);

91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen.


Amfibieni și reptile: Broască ţestoasă de apă (Emys orbicularis).

Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis)

Nevertebrate: Croitorul cenuşiu (Morimus funereus), Rădaşcă, Răgacea (Lucanus cervus)

Pești: Avat (Aspius aspius), Dunariţă (Sabanejewia aurata).

Plante: Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus).

ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

Situl are 469 ha și se integrează în întregime pe teritoriul județului Suceava. Importanța constă în

conservarea a cinci habitate de interes comunitar de păduri, pajiști, tufărișuri, comunități de lizieră și

versanți stâncoși, primele trei tipuri de habitate aflându-se într-o stare excelentă de conservare.

Pe lângă peisaje, râul Bistrița, în Cheile Zugrenilor, adăpostesc o populație de lostriță, care împreună cu

două specii de tritoni și o specie de buhai de baltă reprezintă cele patru specii acvatice de interes

comunitar de aici.

Situl este important și pentru populațiile aflate într-o stare excelentă de conservare de urs brun și liliac

comun, dar și pentru câteva specii rare de plante precum clopoțeii (specie de interes comunitar prioritar)

și floarea de colț. Stâncile pe care aceasta se găsesc reprezintă cea mai joasă locație din țară a florii de

colț. Situl include şi rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor.





6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi

alpin;

8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).


Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina

variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus).

Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis), *Urs brun (Ursus arctos).

Pești: Lostriţă (Hucho hucho).

Plante: *Clopoţel (Campanula serrata).

ROSCI0212 Rarău – Giumalău

Sit cu o suprafață de 2547 ha, se suprapune în întregime județului Suceava pe teritoriul a patru comune.

Importanța sitului constă în varietatea de păduri, pajişti, mlaştini, culoare de vegetaţie ripariană, asociaţii

de versanţi stâncoși şi de grohotişuri şi numărul de specii rare sau endemice, la care se adaugă forme

spectaculoase de relief, aflate într-un spațiu geografic izolat. Deşi ocupă o suprafaţă mică, situl asigură

conservarea a 16 tipuri de habitate de interes comunitar dintre care două prioritare, foarte puţin alterate

de factorul antropogen, cu elemente de floră şi fauna diverse (șapte specii de plante, cinci de lilieci, trei

de nevertebrate şi trei de amfibieni de interes comunitar).

Situl include rezervaţii naturale cunoscute prin flora rară şi endemică: Codrul secular Slătioara, Codrul

secular Giumalău, Fâneţele montane Todirescu şi Rezervațiile naturale geologice: Pietrele Doamnei sau

Turnurile Gotice şi Stratele cu Aptychus (Clipele triasice) de la Pojorâta.


3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane;

4030 - Tufărişuri uscate europene;

6520 – Fâneţe montane;


albae);

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea);



6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine;

6230* - Pajişti montane de Nardus stricta bogate în specii pe substraturi silicioase;

6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi

alpin;


8120 - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea

rotundifolii);

8210 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase;

91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum;

3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;

7230 - Mlaştini alcaline.


Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Triton cu creastă (Triturus

cristatus), Triton carpatic (Triturus montandoni).

Mamifere: Liliac cârn (Barbastella barbastellus), Liliac comun mic (Myotis blythii), Liliac cu urechi

mari (Myotis bechsteini), Liliac comun (Myotis myotis), Liliac de iaz (Myotis dasycneme).

Nevertebrate: *Croitor de fag (Rosalia alpina), Carab (Carabus variolosus), Cosaşul transilvan

(Pholidoptera transsylvanica).

Plante: Feriguţă, Ruginiță (Asplenium adulterinum), *Clopoţel (Campanula serrata), specia rară de

mușchi Drepanocladus vernicosus, Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus), Iarba gâtului

(Tozzia carpathica), specii de mușchi Buxbaumia viridis și Dicranum viride.

ROSCI0245 Tinovul de la Româneşti

Situl cu o suprafață de 21 ha este localizat în Depresiunea Dornelor, comuna Românești. Situl

adăposteşte două tinoave de interes comunitar prioritar în care creşte pinul silvestru Pinus sylvestris,

turbării active şi turbării împădurite cu specii acidofile de molid Picea abies care se remarcă printr-o

diversitate floristică deosebită.

Stratul de turbă Sphagnum sp. are grosimi de până la 3 m. Capacitatea de regenerare a speciilor

dendrologice și arborescente edificatoare pentru habitat este foarte mare. Situl constituie un habitat

foarte bun pentru roua cerului Drosera rotundifolia planta insectivoră, a cărei populaţie ajunge la o

densitate de aproximativ 5000 de exemplare pe o suprafaţă redusă de numai 0,15 ha. Prezenţa populaţiei

de curechi de munte Ligularia sibirica sporeşte de asemenea importanţa sitului pentru conservare.




9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).

Speciile de floră interes comunitar din sit:

Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), roua cerului Drosera rotundifolia

ROSCI0249 Tinovul Şaru Dornei

Situl cu o suprafață de numai 41 ha este important pentru protejarea speciei de pin de pădure Pinus

sylvestris și a turbăriei active, care împreună reprezintă două habitate prioritare de interes comunitar

aflate intr-o stare excelentă de conservare. Pe lângă flora de mlaştină oligotrofă bogată în specii relicte

se conservă şi o populaţie reprezentativă de curechi de munte. Vegetația este alcătuită din specii de


mușchi de turbărie Sphagnum sp., care în condiții de troficitate a permis dezvoltatarea unui arboret

specific de pin Pinus silvstris ssp. tufosa care constituie element important pentru conservare.



91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră.


Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

ROSCI0310 Lacurile Fălticeni

Lacurile de la Fălticeni aflate în totalitate pe teritoriul județului Suceava au fost propuse ca sit în anul

2011, pentru o suprafață de 895 ha. Arealul constituie zonă umedă în areal colinar aflat pe valea

Șomuzului Mare (afluent al Siretului). Este printre puținele situri desemnate pentru broasca țestoasă

europeană de pădure Emys orbicularis specie care și-a redus dramatic arealul de răspândire în ultimele

decenii. Situl este important și pentru speciile amfibieni (izvorașul/buhaiul cu burta galbenă și

izvorașul/buhaiul cu burta roșie și tritoni, dar și pentru mamifere acvatice precum vidra Lutra lutra și

liliecii Myotis sp.

Speciile de amfibieni și reptile sunt: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Triton cu

creastă (Triturus cristatus), Triton carpatic (Triturus montandoni), borasca țestoasă europeană de baltă

Emys orbicularis.

Speciile de mamifere găsite în sit sunt: vidra Lutra lutra, liliacul cu nas netes Myotis dasycneme și

liliacul cu urechi mari Myotis bechstein.

ROSCI0321 Moldova Superioară

Situl se află în totalitate pe teritoriul județului Suceava, iar suprafața de 429 ha a fost propusă ca arie

protejată în anul 2011.

Cursul râului Moldova străbate longitudinal Obcinele Bucovinei. În aval de localitatea Breaza, râul a

săpat chei în care și-a găsit habitatul cișcarul Eudontomyzon mariae specie a cărei protecție este

importantă.

Habitatul prezent în sit este al asociației vegetale:

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Speciile de animale:

Pești: chișcarul Eudontomyzon mariae, aflat pe Lista roșie IUNC

Mamifere: vidra Lutra lutra, lupul Canis lupus, râsul Linx linx, ursul brun Ursus arctos

ROSCI0328 Obcinele Bucovinei

Obcinele Bucovinei care se află în întregime pe teritoriul județului Suceava au fost declarate ca sit în

anul 2011. Suprafața ariei protejate este de 32.246 ha și reprezintă o zonă naturală de păduri de foioase,

de conifere, păduri în amestec și păduri în tranziție, pășuni, și pajiști, aflată pe Obcinele Bucovinei

(Obcina Mare și Obcina Feredeului) între văile râurilor Moldova și Moldovița.


Conform Formularului Standard Natura 2000 în sit sunt întâlnite 8 tipuri de habitate naturale de interes

comunitar cu codurile:

9110 - Păduri dacice de fag de tip Luzulo-Fagetum,

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior în asociații vegetale de Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae

91V0 - Păduri dacice de fag în asociație vegetală Symphyto-Fagion

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

3220 - Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane

6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel aplin

6520 - Fânețe montane

91D0* - Turbării cu vegetație forestieră.

Flora este reprezentată de cele trei plante care au stat la baza a desemnării sitului: clopoțelul de

munte (Campanula serrata), ruginița (Asplenium adulterinum) și curechiul de munte (Ligularia

sibirica); specii protejate prin Directiva 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa II-

a).

Alte specii floristice de importanță comunitară sunt: angelică (Angelica archangelica), brânca ursului

(Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum), coada șoricelului (Achillea lingulata), strugurii ursului

(Arctostaphylos uva-ursi), căldărușă (Aquilegia nigricans ssp. subscaposa), omag (Aconitum

lycoctonum ssp. moldavicum), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), coada-smeului (Calla

palustris), orhidee (Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera,

Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis),

căpșuniță-roșie (Cephalanthera rubra), Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), mixandre

sălbatice (Erysimum witmannii), mlăștiniță (Epipactis helleborine), dumbrăviță de baltă (Epipactis

palustris), stânjenel siberian (Iris sibirica), canarul bălții (Limosella aquatica), trifoi de baltă

(Menyanthes trifoliata), sor-cu-frate (Melampyrum saxosum), bujori (Orchis laxiflora ssp. elegans),

poroinic (cu specii de: Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis mascula ssp. signifera), ploșnițoasă

(Orchis coriophora), pușca-dracului (Phyteuma tetramerum), cărbuni (Phyteuma vagneri), țâța-vacii

(Primula elatior ssp. leucophylla), rujă (Rhodiola rosea), cruciuliță (Senecio paludosus), gențiană mov

(Swertia perennis), ventrice (Tanacetum macrophyllum), cimbrișor (Thymus comosus), iarba gâtului

(Tozzia alpina), pipiriguț (Eleocharis quinqueflora) sau firuță (Poa rehmannii).

Specia floristică Diadema munților Trientalis europaea este specie endemică pentru Bucovina.

Fauna este reprezentată de specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului European 92/43/CE

din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică):

Nevertebrate: croitorul alpin (Rosalia alpina), cărăbuș Carabus variolosus.

Amfibieni: salamandra carpatică (Triturus montandoni) și ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina

variegata)

Pești: dunăriță (Sabanejewia aurata), chișcarul de râu (Eudontomyzon mariae), mreană vânătă (Barbus

meridionalis);

Mamifere: ursul brun (Ursus arctos), lupul cenușiu (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra

lutra).


ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti

Situl cu o suprafață de 3.215 ha se află situat pe suprafața a trei județe: Iași 54%, Neamț 32% și Suceava

14%. Situl reprezintă zonă umedă și habitat specific pentru speciile de interes conservativ: vidra Lutra

lutra și popândăul Spermophillus citellus, alături de trei specii de amfibieni din care izvorașul/buhaiul

cu burta galbenă Bombina variegata, izvorașul/buhaiul cu burta roșie Bombina bombina și tritonul cu

creastă Triturus cristatus sunt reprezentativi și cinci specii de pești: mreana vânătă, boarța, porcușorul

de vad, dunarița și zvârluga.

Speciile de amfibieni și reptile sunt: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Buhai de

baltă cu burta roșie (Bombina bombina), Triton cu creastă (Triturus cristatus).

Specii de pești: mreana vânătă Barbus meridionalis, boarța Rhodeus sericeus amarus, porcușorul de vad

Gobio uranoscopus, dunarița Sabanejewia aurata, zvârluga Cobitis taenia.

Speciile de mamifere găsite în sit sunt: vidra Lutra lutra, popândăul Spermophilus citellus.

ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi

Situl se suprapune 98% județului Suceava și 2% județului Neamț și pentru o suprafață de 5303 ha ce

reprezintă zonă umedă, a fost propus ca arie protejată în anul 2011 (figura 26).

Habitatul specific de zonă umedă este pentru speciile de interes conservativ precum: vidra Lutra lutra

și popândăul Spermophillus citellus, alături de patru specii de amfibieni izvorașul/buhaiul cu burta

galbenă Bombina variegata, izvorașul cu burta roșie, tritonul carpatic și tritonul cu creastă Triturus

cristatus și două specii de pești: mreana vânătă, și dunarița.

Speciile protejate în sit sunt:

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Buhai de baltă cu burta roșie

(Bombina bombina), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Tritonul carpatic (Triturus montandoni)

Pești: mreana vânătă Barbus meridionalis, dunarița Sabanejewia aurata.

Mamifere: vidra Lutra lutra.

ROSCI0371 Cumpărătura

Situl Cumpărătura a fost propus pentru declarare ca arie protejată în anul 2016 (cf.Registru apel

9_4_1OS_4.1.Biodiversitate)8, în prezent se află în evaluare tehnico-economică. Propunerea ca arie

protejată este susținută de creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității prin măsuri de

management adecvate și refacerea ecosistemelor degradate.

ROSCI0379 Râul Suceava

Situl se află în întregime pe teritoriul județului Suceava, fiind propus ca arie protejată în anul 2011.

Suprafața sitului este de 881 ha și este situat pe ambele maluri ale râului Suceava, între confluențele cu

Putna și Sucevița. În acest areal primește afluenții Bilca mare, Târnăuca, Clinăuț, Rusul și Ruda, pe

partea stângă și Remezeu și Petrimiasa, pe partea dreaptă.

8 http://www.fonduri-

ue.ro/images/files/programe/POIM/Registru_Apel_9_4_1OS_4.1._Biodiversitate_stadiu_depunere_si_evaluare_

proiecte_10.11.2016.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POIM/Registru_Apel_9_4_1OS_4.1._Biodiversitate_stadiu_depunere_si_evaluare_proiecte_10.11.2016.pdf




Pe ambele maluri se întâlnesc aninișuri și plantații de rășinoase cu molid Picea abies și pinul de pădure

Pinus sylvestris aflate în stare foarte bună de conservare.

Habitat specific sitului este:

▪ Habitatul 91E0 – cu o suprafață aproximativ de 55 ha, prezintă regenerări naturale a speciilor

dendrologice specific pentru habitat. În sit se întrepătrund două habitate forestiere Pădurile sud-est

carpatice de anin alb Alnus incana cu lăptucul oii Telekia speciosa la parterul pădurii și Păduri

dacice de lunci colinare de anin negru Alnus glutinosa cu steluța Stellaria nemorum pe sol. Prin

amenajament silvic, arboretelor le-a fost atribuită funcția de cordon de protecție, fiind propuse

conservării speciale. Situl a fost extins pentru un areal de păduri de foioase și de pajiști, la o

altitudine de 482 m, pe versantul NV al Dealului Ursoiu în lungul pârâului Pozen.

Vegetația dendrologică prezentă în sit ocupă 69 ha, în habitatul forestier remarcându-se prezența

populației de lepidoptere (fluturi) Maculinea nausithous.

Situl prezintă importanță pentru nevertebrate: tritonul de munte Triturus montandoni.

91E0* Păduri aluviale cu Aluns glutinosa și Fraxinul excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion

albae)

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Speciile de faună prezente în sit sunt:

Nevertebrate: fluturele diurn Maculinea nausithous

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Tritonul carpatic (Triturus

montandoni)

Pești: mreana vânătă Barbus meridionalis, porcușorul de vad Gobio uranoscopus, porcușorul de nisip

Gobio kessleri, boarța Rhodeus sericeus amarus, dunarița Sabanejewia aurata, zvârluga Cobitis taenia,

chișcarul Eudontomyzon mariae.

ROSCI0380 Râul Suceava Liteni


Suprafața sitului este de 1254 ha. Habitatul specific de zonă umedă este pentru speciile de interes

conservativ precum: vidra Lutra lutra, liliecii Myotis sp., popândăul Spermophillus citellus, amfibieni

și reptile: buhaiul de baltă Bombina sp., tritonii Triturus sp., broasca țestoasă europeană de baltă și pești:

mreană, dunariță și boarță.

Speciile de animale prezente în sit sunt:

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Buhai de baltă cu burta roșie

(Bombina bombina), Triton cu creastă (Triturus cristatus), broasca țestoasă europeană de baltă Emys

orbicularis,

Pești: mreana vânătă Barbus meridionalis, dunarița Sabanejewia aurata, boarța Rhodeus sericeus

amarus,

Mamifere: vidra Lutra lutra, popândăul Spermophilus citellus, liliacul cu nas netes Myotis dasycneme

și liliacul cu urechi mari Myotis bechstein.


ROSCI0391 Siretul Mijlociu – Bucecea

Cu o suprafață de 570 ha, situl se află întins pe suprafața a două județe, 22% Botoșani și 78% Suceava.

Situl este amplasat în zona sud-estica a Podișului Sucevei, în sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini

cuprinse între 250 și 150 metri. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii

deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale înclinate ușor spre sud-est, cu văi foarte largi.

Specia bivalvă Unio crassus a fost găsită în bălțile situate în aval de barajul lacului de acumulare

Bucecea de pe Siret alături de boață Rhodeus sericeus amarus.

Habitatul prezent în sit este:

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin.

Fauna prezentă în sit este:

Nevertebrata: scoica Unio crassus, boață Rhodeus sericeus amarus

Pești: avatul Aspius aspius, porcușorul de nisip Gobio kessleri, mreana vânătă Barbus meridionalis,

dunarița Sabanejewia aurata, zvârluga Cobitis taenia.

ROSCI0392 Slatina


Suprafața sitului este de 137 ha și este situat în nordul Subcarpaților Moldovei. Hidrografic, zona umedă

se înscrie în bazinul pârâului Suha Mică.

Situl este mărginit la vest și nord de pădure de conifere cu specia Abies alba (bradul argintiu). În sit

vegetația de fâneață ocupă 95% din suprafață. Componența floristică este alcătuită din specii plante:

păiușul roșu Festuca rubra, iarba câmpului Agrostis capillaris, tremurătoarea Briza media, vițelarul

Anthoxanthum odoratum, golomăț Dactylis glomerata, păiușul de livezi Festuca pratensis, pieptănărița

Cynosurus cristatus, târsa Deschampsia caespitosa, trifoiul de munte Trifolium montanum, trifoiul alb

Trifolium repens, ghizdei Lotus corniculatus, crețișoara Alchemilla vulgaris și rogozul Carex pauciflora

– aflat pe Lista Roșie IUNC, 5% este reprezentat de arbuști (măceș Rosa canina, păducelul Crataegus

sp., porumbar Prunus spinosa, alun Corylus avellana etc.) și arbori ( arțar Acer sp., carpen Carpinus

betulus etc.).

Speciile de faună importante în sit sunt: insecta cosașul Isophya stysi și Buhaiul/izvorașul de baltă cu

burta galbenă (Bombina variegata).

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

Conform Raport de mediu_Starea factorilor de mediu 2017, aria de protecție avifaunistică cu o suprafață

de 727 ha, se încadrează teritorial județului Suceava. Situl format în cea mai mare parte din zone umede,

dar şi din pajişti şi culturi agricole, conservă în habitat populaţiile unui număr de 19 specii de păsări

protejate în spaţiul comunitar:

Specii reproducătoare: buhaiul de baltă Botaurus stellaris, barza alba Ciconia ciconia, stârcul pitic

Ixobrychus minutus, eretele de stuf Circus aeroginosus şi sfrânciocul roşiatic Lanius collurio.

Specia cuibăritoare chira mica Sternula albifrons, care, deşi nu cuibăreşte în fiecare an, a fost semnalată

în situl Lacurile Fălticeni (devenind astfel unul din foarte puţinele locuri în afara Dobrogei în care a fost

semnalată cuibărirea.


Specii de pasaj: bătăuşi Philomachus pugnax, fluierari Tringa sp., nagâţi Vanellus vanellus, prundăraşi

sau ploieri Charadrius alexandrinus, dintre care se remarcă speciile de interes comunitar cu efective

foarte mari: bătăuşul, ploierul auriu şi fluierarul de mlaştină Tringa glareola.

Specii migratoare: cufundarul polar Gavia arctica, egreta mare Egretta alba, stârcul de noapte

Nycticorax nycticorax, chirighiţa cu obraz alb Chlidonias hybrida, raţa roşie Aythya nyroca şi ferestraşul

mic Mergus albellus.

Speciile de interes comunitar din sit sunt: Stârc mic (Ixobrychus minutus), Buhai de baltă (Botaurus

stellaris), Barză albă (Ciconia ciconia), Erete de stuf (Circus aeruginosus), Sfrâncioc roşiatic (Lanius

collurio), Raţă roşie (Aythya nyroca), Chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybridus), Chirighiţă neagră

(Chlidonias niger), Ploier auriu (Pluvialis apricaria), Egretă albă (Egretta alba), Egretă mica (Egretta

garzetta), Chiră de baltă (Sterna hirundo), Cufundac polar (Gavia arctica), Cufundac mic (Gavia

stellata), Bătăuş (Philomachus pugnax), Ferestraş mic (Mergus albellus), Cormoran mic

(Phalacrocorax pygmaeus), Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), Fluierar de mlaştină (Tringa

glareola).

ROSPA0083 Munţii Rarău Giumalău

Cu o suprafață de 2157 ha, aria de protecție avifaunistică se încadrează teritorial județului Suceava. Situl

aflat în nordul Carpaţilor Orientali cuprinde areale de păduri seculare de molid, brad şi fag care împreună

cu pajiştile naturale conservă populaţii de păsări care aparțin la 15 specii de interes comunitar. În habitat,

toate speciile sunt cuibăritoare, două treimi sunt rezidente.

Importanța speciilor rezidă din cele trei specii ameninţate la nivel european, dar în sit s-au identificat

efective importante numeric pentru: minuniţa Aegolius funereus, ciuvica Glaucidium passerinum şi

ciocănitoarea de munte Picoides tridactylus, cocoșul de munte Tetrao urogallus, buha mare Bubo bubo

iar zonele stâncoase adăpostesc specii rare de răpitoare precum acvila de munte Aquila chrysaetos şi

buha.

Speciile de interes comunitar din sit sunt: Viespar (Pernis apivorus), Acvilă de munte (Aquila

chrysaetos), Ciuvică (Glaucidium passerinum), Minuniţă (Aegolius funereus), Huhurez mare (Strix

uralensis), Ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), Muscar gulerat (Ficedula albicollis),

Muscar mic (Ficedula parva), Cocoş de munte (Tetrao urogallus), Ciocănitoare de munte (Picoides

tridactylus), Ghionoaie sură (Picus canus), Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), Caprimulg

(Caprimulgus europaeus), Ieruncă (Bonasa bonasia), Buhă mare (Bubo bubo).

ROSPA0089 Obcina Feredeului

Cu o suprafață de 63737 ha, aria de protecție avifaunistică se încadrează integral județului Suceava în

Obcina Feredeului. Caracteristica sitului este dată de areale de păduri întinse de molid și păduri de

amestec cu fag care alternează cu suprafeţe de pajişti şi terenuri pe care se practică agricultura tradițional.

Cerințele ecologice ale habitatului fac posibilă cuibărirea a 11 specii de interes comunitar pentru

conservare, dintre care mai bine de jumătate sunt specii rezidente. Cristeiul de câmp sau vânturelul de

seară Crex crex este specia cuibăritoare reprezentat printr-un efectiv ridicat de indivizi la nivel de țară,

dar care se află pe Lista Roșie IUNC.

Speciile de interes comunitar din sit sunt: Viespar (Pernis apivorus), Ieruncă (Bonasa bonasia), Cresteţ

de câmp (Crex crex), Ciuvică (Glaucidium passerinum), Minuniţă (Aegolius funereus), Huhurez mare

(Strix uralensis), Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), Ciocănitoare de munte (Picoides

tridactylus), Ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), Muscar gulerat (Ficedula albicollis),

Muscar mic (Ficedula parva).


ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti-Bucecea

Din suprafața de 2106 ha, 27% se află pe teritoriul județului Suceava și 73% în județul Botoșani. Situl

nu are încă statut de protecție legiferat. Situl se află în partea vestică a județului Botoșani, la contactul

Câmpiei Moldovei cu podișul înalt al Sucevei, în subunitatea Culmea Bour-Dealul Mare.

Lacurile de la Rogojești-Bucecea sunt locuri importante de cuibărit pentru multe specii de păsări de apă

migratoare ca barza albă Ciconia ciconia și eretele de stuf Circus aeroginosus, fiindcă vegetația palustră

este abundentă formând insule stuf. Acumularea Bucecea are mlaștinile poziționate lângă terenuri de

culturi agricole care oferă hrană abundentă păsărilor în migrație, fiind important loc de popas pentru un

număr mare al indivizilor de păsările acvatice.

Speciile de păsări cuibăritoare propuse pentru protejare sunt: stârcul pitic Ixobrychus minutus, buhaiul

de baltă Botaurus stellaris, chirigița cu obraz alb Chlidonias hybridus, sfrânciocul cu fruntea neagră

Lanius minor.

Specii de păsări de pasaj propuse pentru protejare sunt: rața cu cap negru Aythya marila, rața mare Anas

platyrhynchos, cormoranul mare Phalacrocorax carbo, rața fluierătoare Anas penelope, rața mică Anas

crecca, lebăda de vară Cygnus olor, chirigița neagră Chlidonias niger, egreta mare Egretta garzetta,

chira de baltă Sterna hirundo, cufundarul mic Gavia stellata, lebăda Cygnus cygnus, egreta albă Egretta

alba, codalbul Haliaeetus albicilla, ploierul auriu Pluvialis apricaria,

Specii aflate pe Lista Roșie IUNC: cufundarul polar Gavia arctica, ferestrașul mic Mergus albellus,

cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, rața roșie Aythya nyroca, eretele vânăt Circus cyaneus, eretele

de stuf Circus aeruginosus, piciorongul Himantopus himantopus, fluierarul de mlaștină Tringa glareola,

barza albă Ciconia ciconia, bătăușul Philomachus pugnax, rața cârâitoare Anas querquedula, nagâțul

Vanellus vanellus, pescărușul râzător Larus ridibundus, fluierarul de zăvoi Tringa ochropus,

prundărașul gulerat mic Charadrius dubius, gârlița mare Anser albifrons, rața sulițar Anas acuta, rața

pestriță Anas strepera, stârcul cenușiu Ardea cinerea, fluierarul negru Tringa erythropus, rața moțată

Aythya fuligula, pescărușul argintiu Larus cachinnans, sitarul de mal Limosa limosa, lișița Fulica atra,

rața cu cap castaniu Aythya ferina.

ROSPA0116 Dorohoi-Şaua Bucecei

Suprafața sitului este de 25.330 ha, din care 91% se suprapune județului Botoșani, 5% județului Iași și

4% pe judeţului Suceava. Situl nu are înc statut de protecție legiferat. Situl se află în partea vestică a

județului Botoșani, zona Dealu Mare-Tudora și Șeaua Bucecii, care face legătura între Culoarul Siretului

și zona joasă a orașului Botoșani. Relieful prezintă culmi teșite cu altitudini care nu depășesc 350 m,

văile sunt largi și puțin adânci.

Zona este caracteristică de deal cu păduri de foioase în vecinătatea cărora întâlnim pășuni și fânațe

păstrate în stare semi-naturală. Populația de acvilă țipătoare mică este semnificativă pentru această parte

a ariei, iar pădurile adăpostesc efective însemnate de ciocănitoare de stejar. Pajiștile cu tufișuri sunt

habitate ideale pentru populații însemnate de fâsă de câmp și presura de grădină.

Populații importante din specii amenințate la nivelul european sunt 4 specii de păsări: acvila țipătoare

mică Aquila pomarina, ciocnitoarea de stejar Dendrocopos medius, fâsa de câmp Anthus campestris și

presura de grădină Emberiza hortulana.

Speciile de păsări propuse pentru cuibărit sunt: presura Emberiza hortulana, păpăluda Caprimulgus

europaeus, barza albă Ciconia ciconia.

Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și care se află pe Lista

Roșie a IUNC: ciocnitoarea de stejar Dendrocopos medius, ciocănitoarea de grădină Dendrocopos

syriacus, fâsa de câmp Anthus campestris, sfrânciocul roșiatic Lanius collurio, muscarul gulerat


Ficedula albicollis, cristeiul de câmp Crex crex, acvila țipătoare mică Aquila pomarina, viesparul Pernis

apivorus, sfrânciocul cu fruntea neagră Lanius minor, ciocârlia de pădure Lullula arborea, ciocănitoarea

verzuie Picus canus, huhurezul mare Strix uralensis.

ROSPA0133 Munţii Călimani

În suprafață de 29.048 ha, situl se suprapune 53% județului Suceava, 39% județului Mureș și 9%

județului Harghita. Situl avifaunistic (figura 37) cuprinde Parcul Național Călimani și o parte din situl

SCI Călimani-Gurghiu ROSCI0019. Populațiile importante dintre speciile amenințate la nivel european

sunt: cocoșul de munte Tetrao urogallus, acvila de munte Aquila chrisaetos, minunița Aegolius

funereus, ciuvica Glaucidium passerinum, ciocnitoarea de munte Picoides tridactylus.

Zonele forestiere importante pentru cuibărit și reproducere sunt pădurile întinse, compacte și puțin

deranjate de molid, respectiv de amestec fag, molid și brad. Acestea adăpostesc efective cuibăritoare

importante pe plan național menționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC (acvila de

munte preferând stâncile abrupte pentru cuibărit).

Avifauna propusă pentru protejare este reprezentată de speciile de păsări rezidente, specii pentru

cuibărit, iernat și/sau păsări de pasaj, precum: ciocănitoarea cu spatele alb Dendrocopos leucotos,

ienurca Bonasa bonasia, cucuveaua pitică Glaucidium passerinum, bufnița de talie mică minunița

Aegolius funereus, ciocănitoarea neagră Dryocopus martius, ciocănitoarea cu trei degete Picoides

tridactylus, muscarul mic Ficedula parva, muscarul gulerat Ficedula albicolli, bufnița Bubo bubo,

cocoșul de munte Tetrao urogallus, acvila de munte Aquila chrysaetos, viesparul Pernis apivorus, acvila

țipătoare mică Aquila pomarina, huhurezul mare Strix uralensis, șoimul călător Falco peregrinus,

cristeiul de câmp Crex crex, sfrânciocul roșiatic Lanius collurio, ciocârlia de pădure Lullula arborea și

ciocănitoarea verzuie Picus canus.

Tabel 22. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava

Nr.

crt.

Denumirea

Starea patrimoniului natural

Vulnerabilitate

Situri de Importanță Comunitară

1. ROSCI 0010

Bistriţa Aurie

▪ Vecinătatea cu DN17B și calea ferată are un impact puternic

privind:

▪ Acumularea deșeurilor generate de turismul necontrolat și zgomotul

generat traficul de mașini și trenuri,

▪ Îndiguirea malurilor râului afectează starea naturală a sitului,

▪ Mineritul și depozitarea deșeurilor de uraniu au impact negativ care

trebuie controlat și redus,

2. ROSCI0019

Călimani-Gurghiu

▪ Presiunea generată de retrocedarea terenurilor,

▪ Aplicarea incorectă a normelor silvice duce la deteriorarea structurii

pădurilor naturale,

▪ Pășunatul în munții Gurghiului,

▪ Braconajul, deși este ținut sub observație, prezintă amenințare în

cazul schimbării proprietarilor,

▪ Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul

dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ

regiunea.

▪ Activitățile desfășurate în sit și în afara lui constituie presiune pe

mediul natural: activități sportive, de pășunat, vânătoare,

exploatarea pietrei, agricultură intensivă pe terenuri improprii,

turism necontrolat, exploatarea nisipului. Cele mai agresive

activități sunt: pășunatul în pădure, plantările artificiale care


Nr.

crt.

Denumirea


Vulnerabilitate

înlocuiesc vegetația autohtonă, tăierile ilegale de copaci din pădure,

braconajul, turismul necontrolat, practicarea schiatului iarna în afara

zonelor special amenajate, poluarea mediului prin exploatările

agresive și extragerea necontrolată a agregatelor din albiile râurilor

(nisip, pietriş, balast).

3. ROSCI075

Pădurea Pătrăuţi

▪ Presiuni asupra pădurii generate de: uscarea arborilor și arboretelor

ca urmare a pseudogleizării solurilor; infestarea arborilor de fag și

gorun cu specii de ciuperci xilofage (Nectria sp. pentru fag)

▪ Vulnerabilitatea culturilor de rășinoase (molid, pinul de pădure,

bradul duglas) plantate pe locul fostelor arborete de fag sau de gorun

(doborâturi și rupturi de copaci produse de vânt și zăpadă, atacuri de

insecte și ciuperci)

▪ Alunecările de teren și eroziunea de suprafață și în adâncime, care

duc la destabilizarea rădăcinii arboretelor. Conform datelor

amenajistice cca. 7-10 % din suprafața pădurii este afectată de

fenomenul de uscare, cca. 5 % de boli și dăunători, cca. 3 % de

alunecări și eroziune și cca 1,5 % de doborâturi și rupturi produse

de vânt și zăpadă.

4. ROSCI0076

Dealul Mare-Hârlău

▪ Uscarea arboretelor ca urmare a pseudogleizarii solurilor, a

infestării cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag și gorun

dar și a secetelor.

▪ Vulnerabile sunt și plantările de rășinoase făcute pe locul arboretelor

de fag sau de gorun.

▪ Alunecările de teren și eroziunea solului care duc la destabilizarea

rădăcinii arboretelor.

▪ Elementele cu impact negativ: braconaj, exploatarea fără replantare,

eroziunea solului, alunecările de teren, îndepărtarea arborilor uscați

sau în curs de uscare care asigură habitat pentru specii de plante și

animale.

5.

ROSCI0081

Fâneţele seculare

Frumoasa

▪ Sit aflat într-o stare bună de conservare datorită protecției din anul

1932.

▪ Practicarea activităților de pășunat și cultivare permanentă sau

periodică au un impact negative asupra biodiversității.

6.

ROSCI0082

Fâneţele seculare

Ponoare

▪ Activități de pășunat și cultivare periodic sau sporadic, pot avea

impact negativ asupra biodiversității.

▪ Situl este într-o stare foarte bună de conservare.

7. ROSCI0086

Găina – Lucina

▪ Situl este bine conservat și împrejmuit cu un gard de protecție contra

presiunii antropice. Păşunatul traditional se desfăşoară atât în

perimetrul sitului cât şi în afara acestuia.

8. ROSCI0101

Larion

▪ Situl este străbătut de drumul județean 172D pentru care s-au

întocmit planuri de reabilitare. Ca atare, din sit s-a exclus o fâșie cu

lățimea de 30 m care constituie amprenta de reabilitare.

▪ Drenarea apelor are o intensitate scăzută și un impact negativ asupra

nivelului pânzei freatice, în special asupra habitatului de turbărie.

▪ În sezonul de culegere a fructelor de pădure există posibilitatea

declanşării unor incendii antropice accidentale.

9.

ROSCI0184

Pădurea Zamoștea

– Lunca

▪ Sit aflat într-o stare foarte bună de conservare.

▪ Nu au loc activități cu impact negativ în interiorul sitului sau în

apropiere Însă, prin continuarea lucrărilor la acumularea Vârfu

Câmpului de pe râul Siret există riscul dispariţiei unei suprafețe de

10 ha din sit.


Nr.

crt.

Denumirea


Vulnerabilitate

10.

ROSCI0196

Pietrosul

Broştenilor

– Cheile Zugrenilor

▪ Sit aflat într-o stare foarte bună de conservare.

▪ Sporadic, în interiorul sitului pot avea loc viituri și doborâturi de

vânt.

▪ Braconajul şi tăierile ilegale au efecte negative asupra sitului.

11. ROSCI0212

Rarău – Giumalău

▪ Suprapășunatul (unele suprafețe sunt deja afectate).

▪ Activități intensive de exploatare a lemnului.

▪ Tăierile ilegale şi braconajul au un impact negativ asupra sitului.

12.

ROSCI0245

Tinovul de la

Româneşti

▪ Lucrările de drenare afectează regimul hidrologic extrem de

important pentru habitatele de turbărie.

▪ Întreaga suprafață a fondului forestier este subiectul retrocedării

către persoane fizice (cf. Legii 247/2005). O porțiune a fost

retrocedată cf. Legii 18/1991 actualmente este poienită (prin tăieri).

▪ Lipsa unui plan de management pentru o parte din sit din afara

fondului forestier.

▪ Există urme de pășunat în afara habitatului prioritar 91D0.

▪ Există semne ale unor tăieri de arbori și poteci amenajate (acoperită

cu scândură), iar la liziera parcelei silvice 127A există depuneri de

rumeguș pentru a facilita accesul în pădure.

13.

ROSCI0247

Tinovul Mare

Poiana Stampei

▪ Situl este bine conservat și ar deveni vulnerabil prin defrișarea

molidișului din partea nordică a Tinovului.

▪ Drenările făcute în vederea construirii de locuințe în extravilan

afectează regimul hidrologic al turbăriilor şi au efect negativ asupra

habitatelor din sit.

14. ROSCI0249

Tinovul Şaru Dornei

▪ Pentru a se putea păşuna au fost create drenaje in vederea asanării

terenului care au impact major asupra habitatelor din sit prin

modificarea regimului hidrologic al acestuia.

▪ Este într-o stare foarte bună de conservare.

15. ROSCI0310

Lacurile Fălticeni

▪ Pierderea și distrugerea habitatului ca rezultat al activiăților

antropice: agricole prin poluare cu îngrășăminte chimice, a dragării

și drenării habitatului umed, al activităților industriale, al dezvoltării

teritoriale, a circulației, al turismului necontrolat.

16. ROSCI0321

Moldova Superioară ▪ Poluare accidentală, braconaj, turism necontrolat.

17. ROSCI0328

Obcinele Bucovinei

▪ Deseori sunt doborâturi de vânt și mici avalanșe de zăpadă datorită

unor vânturi foarte puternice cu viteze cuprinse între 18/30 m/sec

din direcție nord vestică.

▪ Prezența unor roci la suprafață determină înrădăcinarea în formă de

taler a molidului, fapt care îi confer vulnerabilitate ridicată la vânt

puternic.

18.

ROSCI0363

Râul Moldova între

Oniceni şi Miteşti

▪ Pierderea calității habitatului ca rezultat al activităților antropice:

agricultura prin poluare cu îngrășăminte chimice, suprapășunat,

dragării și drenării habitatului umed, activități industriale și

exploatarea minieră de suprafață sau subteran, a dezvoltării

teritoriale prin extinderea circulației.

19.

ROSCI0365

Râul Moldova între

Păltinoasa şi Ruşi


agricultură, suprapășunat, drenării habitatului umed, activități

industriale și exploatarea minieră de suprafață, a dezvoltării

teritoriale.

20. ROSCI 0371

Cumpărătura


agricultura, suprapășunat, drenării habitatului umed, activități


Nr.

crt.

Denumirea


Vulnerabilitate

industriale, a dezvoltării teritoriale prin extinderea circulației.

21. ROSCI0379

Râul Suceava

▪ Habitatul 91E0este expus lucrărilor de regularizare a râului, tăierile

ilegale de arbori, având în vedere ca situl este flancat pe ambele părți

de localități, iar grădinile și terenurile agricole vin în contact direct

cu limitele sitului.

22.

ROSCI0380

Râul Suceava

Liteni


agricultura prin poluare cu îngrășăminte chimice, suprapășunat,

dragării și drenării habitatului umed, activități industriale și

exploatarea minieră de suprafață sau subteran, a dezvoltării

teritoriale prin extinderea circulației.

23.

ROSCI0391

Siretul Mijlociu -

Bucecea

▪ Amonte de sit există lacul de baraj Bucecea, care influențează prin

uzinarea dinamică hidrologică din aval.

24. ROSCI0392

Slatina ▪ Proximitatea comunei Slatina, cosirea fânețelor, pășunatul.

Ariile de protecție avifaunistică

1.

ROSPA0064

Lacurile

Fălticeni

▪ Vânătoarea şi braconajul fără selectarea vânatului

▪ Braconaj care vizează distrugerea pontelor şi a juvenililor, fiind

afectate în special păsările care cuibăresc colonial.

▪ Pescuitul sportiv afectează cuibăritul dacă se practică în apropierea

teritoriilor pentru reproducere.

▪ Practicarea sporturilor pe apă în perioada de cuibărit şi pasaj

determină ca păsările să-şi părăsească cuiburile şi chiar situl.

▪ Incendierea vegetaţiei miriştilor şi a stufului degradează habitate de

cuibărit, vulnerabile sunt: sfrânciocul roşiatic, buhaiul de baltă,

stârcul pitic şi speciile limnicole de ţărm.

▪ Electrocutarea şi coliziunea cu liniile electrice vizează în special

păsările de talie mare: berze, lebede, stârci, egrete în timpul

deplasărilor de migraţie sau locale.

2.

ROSPA0083

Munţii Rarău

-Giumalău

▪ Lucrările silvice prin care se extrag toți arborii uscaţi din pădure

afectează importante populații ale unor specii protejate care depind

de prezenţa arborilor seculari (ciocănitori, răpitoare de zi sau de

noapte).

▪ Braconajul determină perturbarea liniştii în locurile de cuibărit dar

şi scăderea semnificativă a efectivelor (cocoşul de munte şi ierunca).

▪ Au fost semnalate cazuri de distrugere intenţionată a cuiburilor unor

păsări răpitoare.

▪ Turismul necontrolat practicat prin părăsirea traseelor amenajate

poate avea impact negativ dacă sunt tulburate zone pentru cuibărit.

3. ROSPA0089

Obcina Feredeului

▪ Schimbarea habitatului semi-natural de fâneţe şi păşuni din cauza

încetării activităților agricole precum cositul sau păşunatul,

▪ Vânătoarea şi braconajul în timpul cuibăritului, chiar dacă nu sunt

vizate speciile de păsări listate ca vulnerabile,

▪ Lucrări de exploatare forestieră care îndepărtează cantităţi mari de

lemn mort din pădure sau care au loc în perioada de reproducere a

păsărilor,

▪ Turism necontrolat prin părăsirea traseelor autorizate şi acces

abuziv cu vehicule în fondul forestier.

4. ROSPA0110

Acumulările

▪ Braconaj - vânătoarea în timpul cuibăritului, în zona locurilor de

cuibărire a speciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau


Nr.

crt.

Denumirea


Vulnerabilitate

Rogojeşti

-Bucecea

a puilor.

▪ Deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului (colonii de stârci).

▪ Deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor

ocrotite.

▪ Desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor.

▪ Înmulțirea necontrolată a speciilor invazive.

▪ Creșterea zonelor de industrializare și a zonelor urbane.

▪ Prinderea păsărilor cu capcane.

▪ Pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor

periclitate.

▪ Electrocutare și coliziune in linii electrice.

▪ Lucrări îndelungate în vecinătatea cuiburilor în perioada de

reproducere.

▪ Pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare.

▪ Practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, mașini de teren,

motor de cross, enduro bike.

▪ Reglarea cursurilor râurilor și schimbarea majoră a habitatului

acvatic (ex. construirea barajelor)

▪ Arderea stufului în perioada de cuibărire și arderea vegetației (a

miriștii și a pârloagelor)

▪ Amplasarea de generatoare eoliene.

▪ Turismul în masă.

5.

ROSPA0116

Dorohoi-Şaua

Bucecei

▪ Defrișările, tăierile la ras și lucrările silvice care au avut ca rezultat

dispariția arborilor pe suprafețe mari

▪ Braconajul

▪ Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor și deranjarea păsărilor

în timpul cuibăritului și prinderea păsărilor cu capcane

▪ Folosirea pe unele areale a metodelor agriculturii extensive.

▪ Schimbarea habitatului natural și semi-natural (fânețe, pășuni)

datorită încetării activităților agricole sezoniere și permanente

precum cositul sau pășunatul; cositul prea timpuriu poate distruge

pontele cristelului de câmp.

▪ Arderea vegetației miriștilor și a pârloagelor poate fi considerat

impact antropic mediu asupra naturii.

▪ Practicarea sporturilor extreme în arealele forestiere și pe pajiști:

enduro bike, motor de cross, mașini de teren.

6. ROSPA0133

Munţii Călimani

▪ Defrișările, tăierile la ras și lucrările silvice necorespunzător aplicate

au avut ca rezultat tăierea arborilor pe suprafețe mari.

▪ Tăierile selective a arborilor în funcție de vârstă sau specii, adunarea

lemnului ilegal pentru încălzirea locuințelor neracordate la rețeaua

națională de gaz.

▪ Turismul necontrolat și practicarea sporturilor extreme pe domeniul

pajiștilor montane și în pădure: enduro bike, motor de cross.

▪ Amenajări forestiere și tăieri în timpul cuibăritului speciilor

periclitate.

▪ Vânătoarea în zona de de cuibărire a speciilor periclitate.

▪ Braconajul și arderea vegetației spontane și a miriștilor.

Sursa: prelucrare date după Formularele standard Natura 2000, Catalogul habitatelor, speciilor și

siturilor, Infonatura 2000 în România


C2. Tipologii de peisaj

Clasificarea peisajelor geografice

Clasificarea peisajelor geografice din România a fost realizată în 1973 (Ana Popova–Cucu, Peisajele,

în: Atlasul R.S.R., pl. VI-6, Inst. de Geografie, Ed. Academiei RSR, 1973)

Clasificarea peisajelor a fost realizată după criteriul tipologic, prin diferențierea următoarelor ordine:

▪ ordinul I – treptele majore de relief (munţi, dealuri, câmpii);

▪ ordinul II – influenţe climatice care aduc diferenţe în regimul termic şi hidric, în vegetaţie şi soluri

(oceanice, continentale, pontice, submediteraneene);

▪ ordinul III – varietatea solurilor şi vegetaţiei sau, după caz, varietatea litologică sau caracterele

ecologice (plante xerofile, termofile, mezofile).

În judeţul Suceava sunt prezente următoarele peisaje geografice:

I. PEISAJE DE MUNTE

A. Munţi înalţi cu creste, relief glaciar şi suprafețe de nivelare cu:

2 tufărişuri şi pajişti subalpine

B. Munţi sub influenţa climatului oceanic (parţial submediteranean)

1. Munţi înalţi şi mijlocii cu:

3a păduri de molid, pe roci cristaline (a)

3b păduri de molid, pe roci calcaroase şi de fliş (b)

2. Munţi mijlocii şi joşi cu:

4a păduri de molid cu fag şi brad şi de fag cu brad pe roci diferite

4. Depresiuni cu:

15 aspect deluros, cu păduri de molid, de amestec (molid, brad şi fag) şi pajişti

C. Munţi sub influenţa climatului continental (parţial pontic – submediteranean)

1. Munţi înalți şi mijlocii cu:

19 păduri de molid, pe alocuri pin

II. PEISAJE DE DEAL ŞI PODIŞ

C. Dealuri şi podişuri sub influenţa climatului continental (parţial pontic – submediteranean)

1. Dealuri şi podişuri înalte

38 Podiş cu păduri de fag cu carpen, de gorun şi de stejar pedunculat, pajişti stepizate şi terenuri

agricole

40 Dealuri cu păduri de fag cu carpen, de gorun cu carpen, pajişti şi terenuri agricole

3. Depresiuni cu:

54 aspect deluros sau de ses, terenuri agricole, pajişti stepizate şi pâlcuri de păduri de fag cu carpen

şi de gorun cu carpen şi stejar pedunculat


III. PEISAJE DE CÂMPIE

B. Câmpii sub influenţa climatului continental (parţial pontic – submediteranean)

6. Lunci largi

89 Cu lacuri, mlaştini şi stuf, pajişti mezohigrofile, zăvoaie şi întinse terenuri agricole

Pentru întreaga clasificare, vezi Anexa 7. Clasificarea peisajelor geografice din România

Peisaj şi peisaj cultural

Peisajul: expresie formală a multiplelor relaţii existente într-o perioadă determinată între un individ sau

o societate şi un spaţiu definit topografic al cărui aspect rezultă din acţiunea în timp a factorilor naturali

şi umani şi a combinaţiei acestora.

Peisajul are o triplă dimensiune culturală:

(1) este definit şi se caracterizează în procesul de observare de către individ sau un grup social a unui

teritoriu dat;

(2) aduce mărturie asupra relaţiilor trecute şi prezente ale indivizilor cu mediul lor;

(3) concură la elaborarea de culturi, sensibilităţi, practici, credinţe şi tradiţii locale9.

Protejarea peisajelor depăşeşte cadrul limitat al protejării elementelor naturale şi culturale considerate

valoroase, urmărind protejarea sistemului complex care le-a asigurat apariţia.

Peisajele naturale:

▪ Văile joase ale râurilor

▪ Podișurile

▪ Dealurile subcarpatice

▪ Golul alpin, stâncăriile, crestele muntoase

▪ Suprafețele împădurite

▪ Depresiunile în munți

▪ Defileele

▪ Punctele de belvedere, pasurile

Peisajele antropizate:

▪ Localități urbane întregi (sau părți din acestea), părți din localități rurale:

Cu țesut urban dezvoltat istoric (organic)

Cu țesut urban prestabilit (geometric)

▪ Areale cu construcții recente (după 1990)

▪ Exploatări miniere, cariere, saline

▪ Amenajări hidrotehnice (baraje, lacuri de acumulare, iazuri de decantare – Valea Siretului)

▪ Căi de comunicație cu lucrări de artă importante

9 Irina POPESCU-CRIVEANU et. alli, S.C. Quattro Design S.R.L., Metodologie de identificare şi de evaluare

a peisajului, Studiu pilot: Zona protejată naturală şi construită de interes național Borduşani, București, mss.,

2007


▪ Linii electrice aeriene, infrastructuri edilitare majore, aerodromuri

▪ Unități militare izolate de localități

▪ Păduri defrișate, puncte de exploatare a lemnului

▪ Depuneri de deșeuri industriale și menajere

▪ Crescătorii de pește

▪ Amenajări pentru sporturi de iarnă și parcuri de aventură

Peisajele culturale:

▪ Localități rurale cu gospodării țărănești:

Cu țesut urban dezvoltat istoric (organic)

Cu țesut urban prestabilit (geometric)

▪ Fânețe, pășuni, pajiști, livezi

▪ Iazuri istorice (valea râului Șomuzul Mare)

▪ Terenuri agricole cu culturi diferite pe loturi

▪ Mănăstiri și schituri izolate de localități

Procese care modifică peisajul:

▪ Densificare zonelor construite în localități

▪ Dezvoltarea zonelor construite ale localităților (prin extinderea teritoriilor intravilane)

▪ Amenajări hidrotehnice și edilitare în teritoriu

▪ Construirea unor locașuri monastice izolate

▪ Construirea unor echipamente turistice noi – hoteluri, moteluri, cabane

▪ Amenajarea zonelor destinate sporturilor de iarnă și parcurilor de aventură

Disfuncționalități:

▪ Extinderea nejustificată a teritoriului intravilan

▪ Construirea ilegală în teritoriul extravilan

▪ Defrișarea unor părți de pădure fără reîmpădurirea terenurilor defrișate

▪ Amenajarea de pârtii de ski, aerodromuri, parcuri de aventură

▪ Comasarea terenurilor agricole, lucrări agricole care nu respectă regulile ecologice

▪ Folosirea substanțelor toxice la lucrările agricole

▪ Pescuitul și vânătoarea cu mijloace ilegale

▪ Amenajarea de micro hidrocentrale pe râurile mici

▪ Prelucrarea lemnului în ateliere ilegale sau necontrolate de autorități care produce poluarea

puternică a râurilor

▪ Satele depopulate și gospodăriile părăsite în satele în curs de pierdere de populație

▪ Sălașele părăsite situate pe terenurile agricole de altitudine


Zone omogene din punct de vedere natural şi cultural

Planificarea teritorială peisagistică

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20

octombrie 2000 atestă angajamentul statului român de a asigura realizarea obiectivelor înscrise în

această Convenţie.

Convenţia se aplică pentru întregul teritoriu naţional al statelor semnatare şi acoperă areale naturale,

rurale, urbane şi suburbane. Sunt incluse suprafeţe terestre, ape interioare şi areale marine. Se referă la

peisaje care pot fi considerate deosebite, precum şi la peisaje obişnuite sau degradate.

Peisajul este înţeles ca un “patrimoniu comun" al cărui management trebuie să genereze "acorduri în

domeniul economic şi social", prin care să se "ajungă la o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie

echitabilă şi armonioasă între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu". "Peisajul contribuie

la formarea culturilor locale şi este o componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural european,

contribuind la bunăstarea umană şi la consolidarea identităţii europene".

Statele semnatare ale convenţiei se angajează:

▪ Să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de viaţă pentru populaţie;

▪ Să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia, managementul şi

amenajarea acestuia;

▪ Să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţile regionale şi locale, precum

şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor peisajere;

▪ Să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de

mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect

asupra peisajului;

▪ Să mărească gradul de conştientizare a societăţii civile, organizaţiilor private şi autorităţilor publice

în ceea ce priveşte valoarea peisajelor şi rolul transformării lor;

▪ Să promoveze formarea de specialişti prin programe pluridisciplinare de formare în politica,

protecţia, managementul şi amenajarea peisajului;

▪ Să introducă instrumente care au ca scop protecţia, managementul, amenajarea peisajului

În cei 16 ani de la ratificarea Convenţiei, în România nu au fost adoptate măsuri legislative sau

metodologice care să corespundă angajamentelor statului în problema peisajelor. În 2008 a fost finalizată

Metodologia de identificare şi de evaluare a peisajului, elaborată la iniţiativa MTCT (ulterior MDLPL),

citată anterior. Deşi însuşită de beneficiar, metodologia nu a fost promovată pe cale normativă. În ciuda

acestui fapt, documentaţiile referitoare la peisaj şi-au făcut loc în documentaţii de urbanism şi de

amenajare a teritoriului, prin voinţa unor beneficiari şi, mai ales, a unui grup restrâns de specialişti.

Protejarea peisajului nu constituie un obiectiv afirmat în legislaţia de amenajare a teritoriului şi de

urbanism, nici în cea de protecţie a patrimoniului cultural.

Degradarea accentuată a peisajelor priveşte ansamblul teritoriului, fiind însă mai vizibilă în anumite

categorii de zone:

▪ Zone forestiere în exploatare intensivă;

▪ Zone rurale în transformare (a regimului de proprietate, a activităţilor) şi, în particular, localităţi

rurale în dezvoltare turistică (Maramureş, Oaş, Bucovina, Culoarul Rucăr-Bran, Mărginimea

Sibiului, Munţii Parâng etc.);

▪ Localităţi urbane de mici dimensiuni, cu valoare istorică, în particular cele cu activităţi turistice:

localităţi balneare, climaterice (Valea Prahovei, litoralul Mării Negre ş.a.).


▪ Axe majore de transport în teritoriu (autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene) şi zonele de aces în

localităţi;

▪ Zonele centrale şi istorice ale localităţilor urbane şi rurale.

Opţiunea strategică de valorificare a potenţialului cultural, natural şi peisajer al României impune

stoparea distrugerii masive care a caracterizat atât etapa de sfârşit a perioadei socialiste, cât şi cele două

decenii de dezvoltare necontrolată a teritoriului care au urmat schimbării de regim. În acest context,

elaborarea unei componente peisajere la nivelul PATJ este obligatorie; pe baza acesteia, Planuri teritorial

peisajere ar trebui să fie elaborate pentru zonele cu caracteristici culturale omogene.10

10 Clasificarea peisajelor geografice și Cartograma nr. 20 sunt preluate din Vol. 03.1 – Patrimoniul cultural,

elaborat de SC Quattro Design SRL. Studiul cuprinde analize şi reprezentări grafice privind istoricul reţelei de

localităţi şi al organizării administrativ-teritoriale, clasificări, tipologii privind elementele de patrimoniu natural,

construit şi cultural (material şi imaterial), inclusiv patrimoniul UNESCO şi elementele de peisaj cultural, cu

identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea, a disfuncționalităților şi elementelor de potențial.


Cartograma 20. Clasificarea peisajelor din județul Suceava


Tabel 23. Tipuri de peisaj antropizat în județul Suceava

Nr. Crt Cod SIRUTA Denumire UATB I II III IV

I.a. I.b. II.a1. II.a.2. II.c III.c IV

1 146263 SUCEAVA X X X

2 146502 Câmpulung

Moldovenesc X X

3 146539 Fălticeni X

4 146628 Rădăuți X

5 146744 Vatra Dornei X X

Total municipii 2 2 1 3 1

1 147358 Broșteni X X

2 147633 Cajvana X

3 148006 Dolhasca X X X

4 148612 Frasin X

5 146584 Gura Humorului X

6 149227 Liteni X X

7 146931 Milișăuți X

8 146370 Salcea X X X

9 146655 Siret X

10 146708 Solca X X

11 151095 Vicovu de Sus X X

Total orașe 5 1 2 2 8 1

Total urban 7 3 3 2 11 2

1 146799 Adâncata X

2 146860 Arbore X X

3 146904 Baia X X

4 151530 Bălăceana X

5 146995 Bălcăuți X

6 151576 Berchișești

7 147036 Bilca X

8 147054 Bogdănești X X

9 147072 Boroaia X X

10 147134 Bosanci X

11 147161 Botoșana X

12 147205 Breaza X X

13 147241 Brodina X

14 147465 Bunești X

15 151521 Burla X

16 147526 Cacica X X

17 147580 Calafindești X X

18 151503 Capu Câmpului X

19 151451 Ciocănești X X X

20 151567 Ciprian

Porumbescu X

X

21 147713 Cârlibaba X X X

22 151433 Comănești X

23 147786 Cornu Luncii X X

24 151497 Coșna X X X

25 147884 Crucea X




26 147937 Dărmănești X

27 148097 Dolhești X X X

28 148131 Dorna-Arini X X

29 148202 Dorna Candrenilor X X X

30 148293 Dornești X

31 148328 Drăgoiești X X

32 148382 Drăgușeni X X

33 148426 Dumbrăveni X X

34 151488 Fântâna Mare X

35 148453 Fântânele X

36 148514 Forăști X X X

37 148667 Frătăuții Noi X

38 148694 Frătăuții Vechi X

39 148729 Frumosu X

40 148765 Fundu Moldovei X X

41 148872 Gălănești X

42 148916 Grămești X X

43 148970 Grănicești X

44 151512 Hănțești X X

45 151549 Hârtop X X

46 149049 Horodniceni X

47 149101 Horodnic de Jos X

48 151479 Horodnic de Sus X X

49 149138 Iacobeni X X X

50 151442 Iaslovăț X

51 147660 Ilișești X X

52 146281 Ipotești X X

53 149183 Izvoarele Sucevei X X

54 149290 Marginea X X

55 149316 Mălini X X

56 149370 Mănăstirea

Humorului X

57 146325 Mitocu

Dragomirnei X

58 149414 Moara X

59 149502 Moldova-Sulița X X X

60 149539 Moldovița X

61 149584 Mușenița X

62 149655 Ostra X

63 149682 Panaci X X

64 149753 Păltinoasa X

65 149780 Pârteștii de Jos X X

66 149833 Pătrăuți X X

67 149851 Poiana Stampei X X X

68 151585 Poieni-Solca X X

69 149931 Pojorâta X X X

70 149968 Preutești X X

71 150043 Putna X




72 150070 Rădășeni X

73 150114 Râșca X X

74 150178 Sadova X X

75 150196 Satu Mare X

76 150221 Siminicea X X

77 150258 Slatina X X

78 150294 Straja X

79 150310 Stroiești X

80 150356 Stulpicani X

81 150418 Sucevița X

82 150445 Șaru Dornei X X X

83 146432 Șcheia X X

84 151460 Șerbăuți X X

85 150524 Todirești X

86 150588 Udești X X

87 150702 Ulma X

88 150766 Vadu Moldovei X X

89 150891 Valea Moldovei X X

90 150935 Vama X X

91 150980 Vatra Moldoviței X

92 151022 Verești X

93 151077 Vicovu de Jos X X

94 151558 Voitinel X X

95 151120 Volovăț X

96 151157 Vulturești X X

97 151246 Zamostea X X

98 151344 Zvoriștea X X

Total comune 49 7 11 24 6 63 2

Total județ 56 7 14 27 8 74 4

Sursa: Atlas Geografic – România – Mediul și rețeaua de transport (Academia Română – Institutul de

Geografie și Ministerul Transporturilor – CN Trasnelectrica SA, 2002)

Semnificația cifrelor romane din tabel este următoarea:

I. Peisaje naturale sau puțin modificate de activitatea antropică

I.a. Munți cu păduri întinse, alcătuite în cea mai mare parte din specii proprii etajelor de vegetație

respective (păduri de conifere la altitudini mari, păduri de amestec de conifere cu foioase și de foioase

la altitudini mai reduse, majoritatea exploatate periodic dar cu o bună regenerare naturală). Așezările

sunt foarte rare și foarte mici.

I.b. Goluri de munte cu vegetație alpină și subalpină relativ bine păstrată și pajiști secundare extinse în

urma defrișării tufărișurilor subalpine și a coborârii antropice a limitei pădurii. Presiunea turistică este

slabă-moderată, însă presiunea pastorală este, în general, destul de ridicată.

II. Peisaje moderat antropizate

II.a1. Depresiuni și culoare montane și subcarpatice cu predominarea vegetație seminaturale (pajiști

secundare) în alternanță cu păduri și local culturi agricole. Așezările au mărime mijlocie.


II.a2. Depresiuni și culoare montane și subcarpatice cu predominarea culturilor agricole și a livezilor în

alternanță cu pajiști și păduri. Predomină așezările mijlocii.

II.c. Peisaje din regiuni de deal și podiș, cu terenuri arabile, pajiști degradate, versanți parțial afectați de

eroziunea în adâncime și alunecări de teren, păduri cu suprafețe variabile (predominant mici și

mijlocii) și plantații de salcâm cu rol antierozional. Așezările au, de obicei, mărime mică și mijlocie.

III. Peisaje puternic antropizate

III.c. Areale, unde, deși impactul antropic asuprea peisajului este puternic, terenurile cultivate se află

intercalate cu porțiuni mai extinse de pajiști (degradate), fragmente forestiere bine păstrate, situate atât

pe terenuri plane cât și pe versanți. Pe versanții cu înclinare mare se întâlnesc frecvent fenomene de

eroziune și alunecări de teren.

IV. Arii foarte intens antropizate, cu predominarea suprafețelor ocupate de clădiri cu diferite

destinații, uniați industriale, exploatări miniere, amenajări portuare, culturi intensive și super-intensive

(sere, solarii), amenajări hidrotehnice etc.

Fig. 14. Arii cu diferite grade de antropizare a peisajului - România

Sursa: Atlas Geografic – România – Mediul și rețeaua de transport (Academia Română – Institutul de

Geografie și Ministerul Transporturilor – CN Trasnelectrica SA, 2002)


În zona Mănăstirea Humorului pot fi întâlnite și peisaje naturale sau puțin modificate de activitatea

antropică. Zonele cu declivitate ridicată sunt acoperite de păduri intercalate cu pajiști.

Fig. 15. Peisaj Categoria I.a., Mănăstirea Humorului

Sursă foto: Cioangher Irina

Fig. 16. Peisaj Categoria I.a., Peisaj de pe Giumalău

Sursă foto: Deacu Doru


În zonele montane cu declivitate ridicată peisajele sunt în general naturale activitatea antropică fiind

foarte slab identificată. Peisajele sunt variate fiind întâlnite mari suprafețe împădurite în alternanță cu

piscuri montane.

Fig. 17. Peisaj Categoria I.a., Peisaj de pe Giumalău


În zona Iacobeni a funcționat exploatarea minieră care a modificat parțial peisajul natural.

Lipsa activității umane în această zonă în ultima perioadă a permis cadrului natural șă se regenereze și

să estompeze peisajele degradate.

Fig. 18. Peisaj Categoria I.b., Iacobeni, fostă zonă minieră

Sursă foto: Cioangher Adrian

Comuna Pojorâta este amplasată în zona montană a județului Suceava, unde pot fi întâlnite variații foarte

mari ale reliefului. Localitatea este amplasată într-o zona depresionară aici fiind concentrate atât zonele


construite cât și terenuri utilizate în scopuri agricole. Pe zonele cu declivitatea mai ridicate se dezvoltă

pajiști și zone împădurite.

Fig. 19. Peisaj Categoria II.a1., Pojorâta


În zona Vatra Dornei peisajele alpine sunt predominante. În alternanță cu aceste peisaje alpine pot fi

întâlnite și zone de depresiune moderat antropizate. Un grad mai ridicat de antropizare îl regăsim în

limitele intravilanului municipiului Vatra Dornei.

Fig. 20. Peisaj Categoria II.a1., Vatra Dorneu și împrejurimi



În alternanță cu peisajele puternic antropizate în zona Comunei Udești pot fi întâlnite și peisaje moderat

antropizate. Acestea sunt concentrate în special în proximitatea pădurilor. În comună sunt întâlnite

suprafețe de teren utilizate pentru pășunat.

Fig. 21. Peisaj Categoria II.c., Udești


Un alt exemplu de peisaj moderat antropizat este cel din Comuna Preutești unde poate fi întâlnit un

peisaj colinar dinamic, caracterizat prin alternanța terenurilor agricole, a pășunilor și a spațiilor

împădurite.

Fig. 22. Peisaj Categoria II.c., Preutești



Un exemplu de peisaj puternic antropizat poate fi întâlnit în zona de sud est a județului (zona Fălticeni),

în care predomină localitățile rurale intercalate cu terenuri agricole și cu pajiști. Peisajul din această

zonă este unul dinamic datorită alternanței formelor de relief.

Fig. 23. Peisaj Categoria III.c., Zona Fălticeni


Un exemplu de peisaj intens antropizat este cel al Municipiului Suceava unde activitatea umană iși spune

puternic amprenta.

Fig. 24. Peisaj Categoria IV, Suceava dinspre Cetatea de Scaun

Sursă foto: Cioangher Irina

Antropizarea se manifestă atât prin cadrul construit al intravilanului cât și prin exploatarea intensă a

teritoriului în scop agricol. Evoluția cadrului construit din ultimele decenii, manifestată în special prin

dezvoltarea unor noi ansambluri rezidențiale dar și prin zone de producție/depozitare, a condus la

reducerea treptată a cadrului natural. Cu excepția unor zone împădurite aproape întreg teritoriul

administrativ este în prezent introdus în intravilan.


Fig. 25. Peisaj Categoria IV, Suceava


Fig. 26. Peisaj Categoria IV, Șcheia



Un caz particular de antropizare al teritoriului este cel al Comunei Șcheia. Teritoriul a fost de-a lungul

timpului puternic antropizat. Șcheia a funcționat încă din perioada comunistă ca o extensie a

Municipiului Suceava, fiind localizate aici o serie de fabrici care au susținut economia locală. Astazi

această tendință a fost păstrată, comuna concentrând în prezent un număr important de zone de

depozitare, centre comerciale și unități de producție. O importantă resursă pentru dezvoltare au fost

terenurile agricole care treptat au fost ocupate cu locuințe. Un atu al acestei comune a fost atât

amplasarea în proximitatea Municipiului Suceava cât și proximitatea căilor de circulație importante.

CONCLUZII: DISFUNCȚIONALITĂȚI DE MEDIU

Dezvoltarea societății umane a determinat creșterea continuă a presiunii manifestate asupra mediului

natural, mai ales prin lipsa unei corelații între nivelul tot mai crescut al solicitărilor pentru consum si

caracterul limitat al resurselor naturale. Neglijarea funcționării sistemice a mediului înconjurător si

posibilităților de regenerare a acestuia au determinat apariția și accentuarea unor disfuncționalități

reflectate in deteriorare condițiilor de viață.

a) Aspecte generale privind presiunea manifestată asupra mediului

În general, activitățile umane care generează o presiune semnificativă asupra mediului se pot clasifica

în trei grupe majore, și anume:

• Extragerea/Preluarea excesivă a resurselor minerale utile si celor biologice (vegetale si animale)

ceea ce duce la perturbarea funcționalității mediului prin diminuarea rezervelor, de cele mai multe

ori in mod ireversibil.

• Deteriorarea peisajelor prin modificările aduse mediului prin diferite de categorii de construcții și

amenajări care își pot pune amprenta ireversibil în mediu. În acest sens marile aglomerări urbane

supradimensionează și amplifică disfuncționalitatea factorilor de meniu, nu numai în plan local sau

regional, ci la o scară mult mai mare.

• Introducerea în mediu (perturbarea ciclurilor biogeochimice ale azotului, carbonului, sulfului) a

unor substanțe toxice de proveniență anorganică, peste capacitatea de preluare de către mediu,

cunoscută ca poluare.

Impactul negativ în mediu cauzat de acțiunile economico-sociale și umane constau în faptul că, ignorând

legile de dezvoltare socio-ecologică, intervenția antropogenă în mediu a avut ca rezultat degradarea

acestuia.

Cele mai cunoscute cauze care determină disfuncționalități în mediu sunt generate de:

• supraexploatarea resurselor naturale: păduri, zăcăminte naturale, sol, resursele apelor prin pescuit;

• poluarea factorilor de mediu aer, apă, sol prin deversarea de substanțe solide, lichide sau

gazoase/volatile în mediu,

• introducerea de specii de plante sau animale care pot deveni invazive, ducând la modificarea

echilibrului dintre populații.

• activitățile cotidiene legate de cerințele și necesitățile permanente: urbanizare, industrializare,

transport, agricultură, zootehnie etc. Fiecare dintre acești factori, individual sau acționând simultan,

pot induce disfuncționalități mediului natural și construit.

Ca urmare, pentru limitarea și eliminarea disfuncționalităților de mediu este necesară cunoașterea

situației la un moment dat, care se constituie in stare reper, pentru a se putea stabili acțiunile și măsurile

necesare pentru preîntâmpinarea lor.


În conformitate cu informațiile cuprinse in raportările privind starea factorilor de mediu ale APM

Suceava si Planului local de acțiune pentru mediu al județului Suceava au fost identificate principalele

disfuncționalități asociate domeniilor de dezvoltare economico – socială in corelare cu aspectele de

mediu, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 24. Principalele disfuncționalități identificate pentru județul Suceava

DISFUNCȚIONALITĂȚI IDENTIFICATE

1. STAREA FACTORILOR DE MEDIU

1.1 Calitatea apelor subterane și apelor de suprafață, calitatea apei potabile

• Inexistența sistemelor centralizate de alimentare cu apă/ canalizare în majoritatea comunităților

rurale și în unele zone urbane periferice. Sisteme de canalizare învechite în multe localităţi

• Existența unor sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare și epurare noi, construite în

ultimii ani, care sunt nefuncționale sau au funcționare necorespunzătoare din diferite motive

(lipsă personal specializat pentru exploatare, lipsa fondurilor necesare pentru funcționarea și

întreținerea acestora, reticența cetățenilor în ceea ce privește racordarea la sistemele centralizate

de apă și canal)

• Lipsa asocierii între localități în vederea implementării de proiecte comune pe linie de apă/canal,

proiecte ce ar conduce la o funcționare corespunzătoare a sistemului și ar avea costuri mai mici

în exploatare

• Lipsa fondurilor necesare lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor

Calitatea apelor subterane și apelor de suprafață

• Apariția în perioadele secetoase a fenomenului de secare a fântânilor şi prin urmare a lipsei apei

potabile

• Afectarea calităţii apei potabile (reţele şi fântâni) în urma situaţiilor de urgenţă provocate de

calamităţi naturale, a poluării cu nitraţi

• Creșterea frecvenței viiturilor și a amplitudinii acestora, colmatarea unor tronsoane de curs de

apă sau coborârea talvegului pe alte tronsoane

• Poluarea apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a solului datorată lipsei instalaţiilor centralizate

de canalizare/ epurare

Calitatea apei potabile

Durata mare de timp a evaluării proiectelor depuse pentru finanțarea din fonduri externe

1.2 Calitatea aerului

• Poluarea atmosferică şi sonoră cauzată de intensificarea traficului rutier.

• Fenomene meteo extreme care pot favoriza poluarea aerului prin împiedicarea dispersiei și

transportul poluanților

• Riscul intensificării proceselor de eroziune/ alunecări de terenuri şi a fenomenelor meteo extreme

(inundaţii/secetă)

1.3 Calitatea solului

• Poluarea solului, a apelor de suprafaţă / subterane, cu metale grele datorată lipsei finanţării

lucrărilor de ecologizare a haldelor de steril

• Riscul cedării iazurilor de decantare steril de la uzinele de preparație minieră datorat lipsei

finanțării lucrărilor de punere în siguranţă a acestora

• Riscuri de accidente ecologice în zonele perimetrelor miniere cu consecințe asupra mediului

natural și comunităților umane.

• Poluarea solului şi a apelor subterane cu nutrienți, în 64 de teritorii administrative ale judetului,

datorată aplicării incorecte/excesive a îngrășămintelor chimice/organice precum și a depozitării

necorespunzătoare a gunoiului de grajd

• Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere și ecologizare a

siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal ce au deservit uzina de preparare


substanțe minerale utile Fundu Moldovei și nefinalizarea lucrărilor la iazul de decantare

Tărnicioara care a deservit U.P. Tarnița, conduce la producerea sau iminența producerii de poluări

a mediului natural și comunităților umane

• Nefinalizarea proiectului de închidere și reconstrucție ecologică a perimetrului minier Negoiu

Românesc - Pietricelu Călimani cu repercusiuni asupra calității ecosistemelor naturale

• Decalajul de timp între sistarea activităţii de depozitare a deşeurilor municipale în depozitele

neconforme existente şi punerea în funcţiune a celor două depozite de deşeuri conforme prevăzute

pentru judeţul Suceava

• Întârzierea implementării proiectului ”Sistem integrat de management al deşeurilor în jud.

Suceava” cu repercursiuni asupra modului de organizare şi funcţionare a serviciilor de salubrizare

şi a calităţii mediului

• Lipsa infrastructurii și a preocupării reale, la nivelul administraţiilor publice locale, cu privire la

colectarea selectivă a deşeurilor provenite de la populaţie şi agenţii economici

• Inconsecvenţa legislaţiei cu privire la managementul deşeurilor, cu modificarea ţintelor de

implementare a colectării selective

• Nivelul redus al colectării selective a deșeurilor, al reciclării și valorificării acestora

• Inexistenţa unui sistem organizat de colectare, valorificare şi/sau eliminare (unde este cazul) a

deşeurilor din construcţii, actul normativ de reglementare a acestor tipuri de deşeuri fiind doar în

fază de proiect.

2. GESTIONAREA DEȘEURILOR (INCLUSIV A CELOR PERICULOASE)

• Întârzieri în procesul de accesare a fondurilor europene destinate finalizării proiectelor privind

eficientizarea activităților de gestionare a deșeurilor.

3. RISCURI GEOMORFOLOGICE ȘI ANTROPICE

• Exploatări intensive de masă lemnoasă ceea ce conduce la viteze mari de concentrare a apei în văi

și în cursurile de apă, creșterea amplitudinii viiturilor, creșterea debitului târât

• Lipsa fondurilor pentru amenajarea torenților în zonele superioare ale bazinelor hidrografice

• Pădurile din zona de munte sunt în general afectate de doborâturi de vânt care sunt favorizate şi

de existenţa monoculturilor de molid care sunt expuse în mod deosebit

• Existența unor zone în care este iminent pericolul producerii alunecărilor de teren

• Existența zonelor cu risc de inundații

• Județul Suceava reprezintă o zonă de risc în ceea ce privește inundațiile (pe o suprafață de 51.756

ha, în zonele traversate de râurile mari ale județului (Suceava, Moldova, Siret) şi în zona

depresionară (depresiuni de eroziune diferenţială - Solca, Cacica, Marginea) de la contactul dintre

Obcina Mare şi Podişul Sucevei, traversate de râurile mici ale judeţului şi tributare mai ales râului

Suceava)

• Riscul intensificării proceselor de eroziune/alunecări de terenuri şi a fenomenelor meteo extreme

(inundaţii /secetă).

4. DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ȘI CONSTRUIT

• Pierderile de energie pe reţeaua de distribuţie cât şi în locuințe, cauzată de infrastructura de

încălzire deficientă și de lipsa izolației termice

• Lipsa fondurilor necesare lucrărilor de construire a traseelor rutiere ocolitoare a oraşelor si

municipiilor

• Existența zonelor cu deficit de vegetație forestieră

• Inexistenţa unor zone amenajate pentru recreere în imediata apropiere a suprafeţelor forestiere,

ceea ce duce la afectarea acestora de către populaţie.

• Intensificarea traficului rutier în mediul urban

• Creşterea economică poate avea ca rezultat creşterea presiunii asupra biodiversităţii, cu efecte

directe în dispariţia unor specii de plante sau animale

• Înmulţirea atacurilor de gândaci de scoarţă corelată cu fenomenul de secetă culminând cu uscarea

în masă a arborilor


• Creşterea riscului apariţiei doborâturilor de vânt şi zăpadă în arboretele destabilizate (arborete cu

consistenţă redusă, monoculturi etc)

• Înmulţirea atacurilor animalelor sălbatice – urs, lup, mistreț – asupra animalelor domestice sau

culturilor agricole, pășuni, fânețe

• Apariția atacurilor ursului asupra oamenilor.

5. DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN

• Dependenţa unei mari părţi a economiei judeţului de activitatea de exploatare a pădurilor din

arealul judeţului

• Presiune din partea proprietarilor (sub influența altor factori interesați: agenți economici,

administratori), în valorificarea imediată a resursei/ capitalului, fără asigurarea continuității

fondului productiv

• Inexistenţa unor zone amenajate pentru recreere în imediata apropiere a suprafeţelor forestiere,

ceea ce duce la afectarea acestora de către populaţie.

• Afectarea sănătăţii umane datorata poluării pânzei freatice cu nitriţi şi nitraţi.

6. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ȘI PROTECȚIA NATURII

• Fărâmiţarea fondului forestier generată de aplicarea legilor proprietăţii

• Existența în zona de deal a terenurilor degradate în afara fondului forestier, datorată păşunatului

excesiv.

• Schimbările climatice din ultimii ani pot duce la modificarea condiţiilor ecologice pentru unele

specii forestiere favorizând atacul dăunătorilor.

7. ACTIVITĂȚILE TURISTICE

• Lipsa unui sistem eficient de gestiune a deșeurilor în zonele cu potențial turistic și de agrement.

8. STAREA DE SĂNĂTATE ȘI ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE

• Platforme de gunoi de grajd precum şi sisteme de evacuare a apelor uzate, la nivel gospodăresc,

construite fără măsuri de protecție hidrofugă

• Lipsa unui program comun de colaborare cu autorităţile publice locale pentru cartografierea

tuturor fântânilor publice

• Risc potențial de epidemii hidrice datorită stării necorespunzătoare a rețelelor de alimentare cu

apă

• Educație deficitară a populației privind un mod de viață sănătos.

9. ASPECTE DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ

• Slaba activitate a autorităților publice locale de conștientizare și implicare a populației în

problematica protecției mediului

• Slaba conștientizare a populației privind importanța ariilor naturale protejate. Proprietarii

pădurilor acceptă anevoios noţiunea de bun durabil

• Insuficienta implicare a societății civile în educația pentru mediu a populației

• Lipsa măsurilor coercitive pentru persoanele fizice care nu protejează mediul.

10. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ CU ATRIBUȚII

ÎN DOMENIUL MEDIULUI

• Neacordarea de către stat a compensațiilor pentru suprafețele cu protecție strictă și integrală cât şi

pentru adoptarea unor tehnologii prietenoase mediului impuse la avizarea utilizării

• resurselor naturale regenerabile, astfel tehnologiile practicate agresează solul, apa și arborii

sănătoși

• Resurse financiare și umane insuficiente pentru managementul ariilor naturale protejate, a

speciilor și habitatelor de interes comunitar

• Lipsa unor măsuri pe lungă durată de implicare a administraţiilor locale în problemele de protejare

a mediului în zonele de competenţă.

Sursa: PLAM Județ Suceava 2018_2022, Agenția de Protecția Mediului, Suceava


În prezentul studiu, pentru județul Suceava s-a realizat pe 10 domenii de dezvoltare economico-

socială și de mediu:

• Calitatea factorilor de mediu

• Gestionarea deșeurilor, inclusiv a celor periculoase

• Riscuri geomorfologice și antropice

• Degradarea mediului natural și construit

• Dezvoltarea mediului urban

• Conservarea biodiversității și protecția naturii

• Activități turistice

• Starea de sănătate și asigurările de sănătate

• Aspecte de educație ecologică

• Capacitatea administrativă și instituțională cu atribuții în domeniul mediului.

Potrivit analizei efectuate pentru identificarea disfuncționalităților de mediu în județul Suceava,

Agenția de Protecția Mediului Suceava a grupat cele 29 de probleme de mediu în 6 domenii:

PM 01 DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN ŞI A MEDIULUI RURAL. PROTECȚIA

IMPOTRIVA ZGOMOTULUI (9 probleme de mediu)

• PM 01.1 Infrastructură de alimentare/canalizare/epurare inexistentă, slab dezvoltată sau

necorespunzător exploatată în localităţile rurale ale judeţului

• PM 01.2 Infrastructură stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și

menținerea fluidității acestuia, precum şi o stare precară a carosabilului

• PM 01.3 Poluarea sonoră şi cu gaze de eşapament, ca urmare a inexistenței rutelor

ocolitoare pentru traficul rutier de tranzit urban şi pentru traficul industrial

• PM 01.4 Modificarea folosinţei unor terenuri naturale, în sensul antropizării

• PM 01.5 Efectuarea de lucrări de construcții fără a se lua toate măsurile necesare

limitării impactului acestora asupra factorilor de mediu

• PM 01.6 Infrastructură de colectare/transport deşeuri slab dezvoltată, în mediu rural

• PM 01.7 Deficiențe în dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi estetică a localităţilor din

judeţ ( întârzieri în revizuirea PUG-urilor și în întocmirea registrelor spațiilor verzi)

• PM 01.8 Nivelul scăzut al eficienţei energetice şi de izolare fonică a clădirilor

• PM 01.9 Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane din

municipiile şi oraşele judeţului Suceava.


PM 02 DEȘEURI, SUBSTANȚE CHIMICE PERICULOASE, CALITATEA SOLULUI

ȘI TERENURI DEGRADATE (6 probleme de mediu)

• PM 02.1 Lipsa depozitelor zonale de deşeuri operaționale, a staţiilor de transfer şi a

facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile; transportul deşeurilor pe distanţe mari

pentru eliminare

• PM 02.2 Existenţa de terenuri degradate datorită poluării istorice şi a depozitării de

deşeuri în judeţ, în special a iazurilor de decantare steril uzinal pentru care nu s-au

efectuat lucrări de punere în siguranță, închidere şi ecologizare

• PM 02.3 Insuficienta dezvoltare a sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor

• PM 02.4 Existența a 64 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole la

nivelul judeţului Suceava

• PM 02.5 Poluarea factorilor de mediu în zona platformelor de stocare temporară a

deşeurilor municipale din judeţul Suceava

• PM 02.6 Inexistența în jud. Suceava a unor facilități de gestionare a deșeurilor

periculoase provenite în special de la populație

PM 03 APA (5 probleme de mediu)

• PM 03.01 Poluarea apelor datorită neepurării sau epurării insuficiente a apelor reziduale

menajere şi industriale

• PM 03.02 Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile miniere active

şi inactive

• PM 03.03 Lipsa infrastructurii pentru alimentarea cu apă/canalizare a unor localităţi sau

starea tehnică/exploatarea necorespunzătoare a acesteia din alte localităţi

• PM 03.04 Capacitate redusă de asigurare a monitorizării calităţii apei potabile

• PM 03.05 Existenţa unor zone care necesită lucrări de apărare împotriva acţiunilor

distructive a apelor

PM 04 PROTECȚIA NATURII, BIODIVERSITATE ȘI PĂDURI (4 probleme de mediu)

• PM 04.1 Reducerea suprafeţei ocupate de arborete datorită defrişărilor necontrolate, a

fenomenelor meteo extreme şi a factorilor biotici dăunători

• PM 04.2 Presiuni ale investitorilor asupra ariilor naturale protejate de interes național

și/sau comunitar din județul Suceava

• PM 04.3 Extinderea reţelei de drumuri de tractor în interiorul arboretelor, în detrimentul

tehnologiei tradiţionale (atelaje, plănci, jilipuri, cuşcaie. drumuri cu traversă)

• PM 04.4 Infrastructură insuficientă referitoare la ariile naturale protejate, parcuri, păduri

(căi de acces, reţea corectare torenţi, puncte de informare etc.)


PM 05 CALITATEA AERULUI, PROTECȚIA ATMOSFEREI ȘI SCHIMBĂRI

CLIMATICE (2 probleme de mediu)

• PM 05.1 Poluarea atmosferei unora dintre localităţile din judeţul Suceava cu pulberi în

suspensie provenite în principal din arderea combustibililor solizi (lemn, deşeu lemnos)

în centrale termice centralizate şi individuale

• PM 05.2 Emisii ridicate de gaze cu efect de seră provenite din sectorul energetic,

transporturi, depozitare deşeuri etc.

PM 06 EDUCAȚIE ECOLOGICĂ, DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI CALITATEA

VIEȚII (2 probleme de carențe privind educația ecologică)

• PM 06.1 Slaba informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul

în care trăiesc și implicit neimplicarea acesteia la activitățile legate de rezolvarea

integrată a acestora

• PM 06.2 Insuficienta capacitate de adaptare a instituțiilor publice și a organizațiilor

private la fenomenele datorate schimbărilor climatice (lipsa educației cu privire la

posibile fenomene extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri).

Metoda de calcul folosită pentru obținerea punctajului final în urma căruia s-a făcut ierarhizarea

și priorități ale problemelor de mediu a fost analiza multicriterială. Criteriile ierarhizării au fost

definite în raport cu impactul acțiunii asupra sănătății umane și a mediului (standardul de viață),

iar criteriile prioritizării au vizat factorul economico-financiar (costuri și beneficii).

În tabelul 25 de mai jos este prezentată situația ierarhizării și priorități ale celor 6 domenii pentru

care s-au identificat cele 29 de probleme de mediu:

Tabel 25. Situația ierarhizării și priorități ale domeniilor și problemelor de mediu

Codul

domeniului

Domeniul de mediu Punctaj

Final/scor

PM 01 dezvoltarea mediului urban şi a mediului rural. protecția împotriva

zgomotului

847

PM 02 deșeuri, substanțe chimice periculoase, calitatea solului și terenuri

degradate

619

PM03 apa 547

PM04 protecția naturii, biodiversitate și păduri 248

PM 05 calitatea aerului, protecția atmosferei şi schimbări climatice 179

PM 06 educaţie ecologică, dezvoltare durabilă şi calitatea vieţii 156

Sursa: Planul local de acțiune pentru mediu al județului Suceava 2018-2020, APM Suceava, extras

În tabelul 26 de mai jos este prezentată situația ierarhizării și prioritățile celor 29 de probleme de mediu:

Tabel 26. Situația ierarhizării și prioritățile problemelor de mediu din județul Suceava

Nr.

crt.

Codul

domeniului

Problema de mediu Punctaj

Final/Scor

1. PM 01.1 Infrastructură de alimentare/canalizare/epurare inexistentă, slab

dezvoltată sau necorespunzător exploatată în localităţile rurale

ale judeţului

144

2. PM 02.1 Lipsa depozitelor zonale de deşeuri operaționale, a staţiilor de

transfer şi a facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile;

transportul deşeurilor pe distanţe mari pentru eliminare

144


Nr.

crt.

Codul

domeniului


Final/Scor

3. PM 03.1 Poluarea apelor datorită neepurării sau epurării insuficiente a

apelor reziduale menajere şi industriale

144

4. PM 01.2 Infrastructură stradală urbană incapabilă în preluarea întregului

trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o stare

precară a carosabilului

132

5. PM 03.2 Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile

miniere active şi inactive

124

6. PM 03.3 Lipsa infrastructurii pentru alimentarea cu apă/canalizare a

unor localităţi sau starea tehnică/exploatarea

necorespunzătoare a acesteia din alte localităţi

116

7. PM 01.03 Poluarea sonoră şi cu gaze de eşapament, ca urmare a

inexistenței rutelor ocolitoare pentru traficul rutier de tranzit

urban şi pentru traficul industrial

112

8. PM 02.2 Existenţa de terenuri degradate datorită poluării istorice şi a

depozitării de deşeuri în judeţ, în special a iazurilor de

decantare steril uzinal pentru care nu s-au efectuat lucrări de

punere în siguranță, închidere şi ecologizare

112

9. PM 03.4 Capacitate redusă de asigurare a monitorizării calităţii apei

potabile

110

10. PM 02.3 Insuficienta dezvoltare a sistemelor de colectare selectivă a

deşeurilor

110

11. PM 02.4 Existența a 64 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din

surse agricole la nivelul judeţului Suceava

105

12. PM 03.4 Capacitate redusă de asigurare a monitorizării calităţii apei

potabile

100

13. PM 01.4 Modificarea folosinţei unor terenuri naturale, în sensul

antropizării

96

14. PM 04.1 Reducerea suprafeţei ocupate de arborete datorită defrişărilor

necontrolate, a fenomenelor meteo extreme şi a factorilor biotici

dăunători

92

15. PM 05.1 Poluarea atmosferei unora dintre localităţile din judeţul

Suceava cu pulberi în suspensie provenite în principal din

arderea combustibililor solizi (lemn, deşeu lemnos) în centrale

termice centralizate şi individuale

92

16. PM 01.5 Efectuarea de lucrări de construcții fără a se lua toate măsurile

necesare limitării impactului acestora asupra factorilor de

mediu

88

17. PM 02.5 Poluarea factorilor de mediu în zona platformelor de stocare

temporară a deşeurilor municipale din judeţul Suceava

88

18. PM 05.2 Emisii ridicate de gaze cu efect de seră provenite din sectorul

energetic, transporturi, depozitare deşeuri etc.

87

19. PM 06.1 Slaba informare a societății civile cu privire la problemele de

mediu din arealul în care trăiesc și implicit neimplicarea

acesteia la activitățile legate de rezolvarea integrată a acestora

87

20. PM 01.6 Infrastructură de colectare/transport deşeuri slab dezvoltată, în

mediu rural

80

21. PM 01.7 Deficienţe în dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi estetică a

localităţilor din judeţ ( întârzieri în revizuirea PUG-urilor și în

întocmirea registrelor spațiilor verzi)

72

22. PM 04.2 Presiuni ale investitorilor asupra ariilor naturale protejate de

interes național și/sau comunitar din județul Suceava

72


Nr.

crt.

Codul

domeniului


Final/Scor

23. PM 06.2 Insuficienta capacitate de adaptare a instituțiilor publice și a

organizațiilor private la fenomenele datorate schimbărilor

climatice (lipsa educației cu privire la posibile fenomene

extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri)

69

24. PM 01.8 Nivelul scăzut al eficienţei energetice şi de izolare fonică a

clădirilor

63

25. PM 03.5 Existenţa unor zone care necesită lucrări de apărare împotriva

acţiunilor distructive a apelor

63

26. PM 01.9 Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi

periurbane din municipiile şi oraşele judeţului Suceava

60

27. PM 02.6 Inexistența în jud. Suceava a unor facilități de gestionare a

deșeurilor periculoase provenite în special de la populație

60

28. PM 04.3 Extinderea reţelei de drumuri de tractor în interiorul arboretelor,

în detrimentul tehnologiei tradiţionale (atelaje, plănci, jilipuri,

cuşcaie. drumuri cu traversă)

48

29. PM 04.4 Infrastructură insuficientă referitoare la ariile naturale

protejate, parcuri, păduri (căi de acces, reţea corectare torenţi,

puncte de informare etc.)

36

Sursa: Planul local de acțiune pentru mediu al județului Suceava 2018-2020, APM Suceava, extras

Din tabelul de mai sus se observă că problemele de mediu care au obținut scorul cel mai mare de 144

sunt PM 01.1 Infrastructură de alimentare/canalizare/epurare inexistentă, slab dezvoltată sau

necorespunzător exploatată în localităţile rurale ale judeţului, PM 02.1 Lipsa depozitelor zonale de

deşeuri operaționale, a staţiilor de transfer şi a facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile;

transportul deşeurilor pe distanţe mari pentru eliminare și PM 03.1 Poluarea apelor datorită neepurării

sau epurării insuficiente a apelor reziduale menajere şi industriale urmate de PM 01.2 Infrastructură

stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o

stare precară a carosabilului și PM 03.2 Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile

miniere active şi inactive cu 132 și respectiv 124 de puncte.

Aceste priorități identificate pentru protecția mediului în județul Suceava respectă cerințele definite în

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Orizonturi 2013-2020-2030, Programul Operational

Infrastructura Mare (POIM) 2014 -2020 și axele de acţiune din Programul Operațional Regional (POR)

2014-2020

Dezvoltarea economică şi socială, prin activităţile şi domeniile sale poate influenţa negativ factorii de

mediu (aer, apă, sol, păduri).

Activitățile economice precum agricultura şi și industria, împreună cu sistemul de producere a energiei,

serviciile de transport şi turismul sunt domeniile de bază ale economiei care exercită presiuni asupra

mediului înconjurător, interacţiunea dintre aceste medii fiind un proces elaborate care de regulă are mai

multe efecte negative, decât pozitive.

În condițiile în care aplicarea normelor de bune practice își ating obiectivul, efectele negative se

diminuează, astfel încât balanța va tinde să se incline către efectele pozitive.

Din analiza situației Planului de Acțiune pentru județul Suceava (Anexa 1), la nivel de județ s-au

concluzionat următoarele:

• În domeniul Dezvoltării mediului urban și a mediului rural PM01, există un interes crescut din partea

autorităților publice locale pentru asigurarea utilităților de tip apă/canal pentru mediul rual (P01.1


Infrastructură de alimentare/ canalizare/ epurare inexistentă, slab dezvoltată sau necorespunzător

exploatată în localităţile rurale ale judeţului) cuprinsă în Planul de Acțiune prin 32 acțiuni la nivel

de județ. Pentru mediul urban este prevăzută extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelei de

drumuri și a străzilor urbane, inclusiv pasaje și poduri (P01.2) și Infrastructură stradală urbană

incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o stare precară

a carosabilului (P01.3) pentru care s-au realizat 15 acțiuni. Alte obiective strategice sunt: Reducerea

gradului de antropizare a unor terenuri naturale (P01.4), Dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi

estetică a localităţilor din judeţ (P01.7), Creşterea eficienţei energetice şi de izolare fonică a

clădirilor (P1.08) și Îmbunătăţirea funcţiilor sanitar-igienice, recreative şi estetice-peisagistice a

spaţiilor verzi (P01.9) pentru care s-au propus alte 13 acțiuni. Deci, pentru acest domeniu sunt

prevăzute 60 de acțiuni.

• În domeniul Deșeurilor, substanțelor chimice periculoase, calitatea solurilor și terenuri degradate

PM02 s-au prevăzut 15 acțiuni pentru șase obiective strategice: Îmbunătăţirea activităţii de

depozitare şi valorificare a deşeurilor (P02.1) și Închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme

din jud. Suceava pentru refacerea mediului geologic contaminat (P02.2), 4 acțiuni pentru obiectivul

Îmbunătăţirea activităţii de colectare selectivă a deşeurilor (P02.3) și 4 acțiuni pentru Depozitarea

și gospodărirea gunoiului de grajd conform legislației actuale (P02.4), Îmbunătățirea calității

factorilor de mediu din zona platformelor de stocare temporară a deşeurilor municipale din judeţul

Suceava (P02.5) și Realizare de facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în special

de la populație (P02.6).

• În domeniul Apei – PM03, Planul de acțiune prevede 5 obiective importante pentru care s-au realizat

32 de acțiuni astfel: Reducerea poluării datorită neepurării apelor reziduale menajere şi industriale

(P03.01) cu 2 acțiuni, Reducerea poluării produsă de scurgerile provenite din siturile miniere active

şi inactive (P03.2) cu 7 acțiuni, Realizarea/ extinderea/ modernizarea infrastructurii pt alimentare

cu apă/ canalizare (P03.3) cu 16 acțiuni, Monitorizarea calității apei potabile (P03.4) cu o acțiune și

Realizare lucrări de apărare împotriva inundațiilor cu 6 acțiuni.

• În domeniul Protecției Naturii, Biodiversitate și păduri – PM04 s-au evidențiat 3 obiective strategice

pentru care s-au propus 6 acțiuni, astfel: Creşterea suprafeţei ocupate de păduri (P04.1) și Asigurarea

coerenţei şi managementului eficient al reţelei de arii naturale protejate (P04.4) cu câte 2 acțiuni; și

Menținerea unei stări favorabile conservare a speciilor și habitatelor (P04.2) cu o acțiune.

• În domeniul Calității aerului, protecția atmosferei și schimbări climatice PM05, s-au evidențiat 2

obiective strategice pentru care s-au propus 4 acțiuni: Implementarea planului de menținere a

calității aerului în județul Suceava (P 05.1) o acțiune, Îmbunătățirea calităţii aerului ambiental prin

reducerea emisiilor cauzate de traficul rutier (sursele mobile) (PM05.2) cu 3 acțiuni.

• În domeniul Educației ecologice, dezvoltare durabilă și calitatea vieții PM06, s-au evidențiat 2

obiective strategice pentru care s-au propus 2 acțiuni: Informare a societății civile cu privire la

problemele de mediu din arealul în care trăiesc (P 06.1), Educarea cu privire la posibile fenomene

extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri (P06.2) cu câte o acțiune fiecare.

Implementarea proiectelor cu impact pozitiv asupra calității mediului la nivelul UAT-urilor sucevene,

vor duce la îmbunătățirea calității vieții prin extinderea rețelelor de alimentare cu apă și a sistemelor de

canalizare, reabilitarea drumurilor județene și comunale, înființare spații verzi, reducerea cantităților de

deșeuri menajere depozitate necorespunzător și implementarea sistemului de management integrat al

deșeurilor în județul Suceava.

Aceste deziderate sunt realizabile întrucât există posibilitatea de atragere a fondurilor comunitare pentru

finanțarea unei părți din acțiunile planificate pe de o parte, pe de altă parte există o bună colaborare între

părțile partenere pentru dezvoltarea proiectelor.


Tabel 27. Tabel centralizator UATB – probleme de mediu în județul Suceava

Nr.

Crt Cod

SIRUTA Denumire UATB

Riscuri naturale Surse poluare

Ic It A Pi Pa Ddn

1 146263 SUCEAVA X X

2 146502 Câmpulung

Moldovenesc X X X

3 146539 Fălticeni X X

4 146628 Rădăuți X X X

5 146744 Vatra Dornei X X X

Total municipii 1 1 1 5 3 2

1 147358 Broșteni X X

2 147633 Cajvana X X X

3 148006 Dolhasca X

4 148612 Frasin X

5 146584 Gura Humorului X X X

6 149227 Liteni X

7 146931 Milișăuți X

8 146370 Salcea X

9 146655 Siret X X

10 146708 Solca X X X

11 151095 Vicovu de Sus X X

Total orașe 5 5 1 2 7 0

Total urban 6 6 2 7 10 2

1 146799 Adâncata X X

2 146860 Arbore X X

3 146904 Baia X X

4 151530 Bălăceana

5 146995 Bălcăuți X X

6 151576 Berchișești

7 147036 Bilca X X

8 147054 Bogdănești X

9 147072 Boroaia X

10 147134 Bosanci X

11 147161 Botoșana X X

12 147205 Breaza X

13 147241 Brodina X X

14 147465 Bunești

15 151521 Burla

16 147526 Cacica X X X

17 147580 Calafindești X

18 151503 Capu Câmpului

19 151451 Ciocănești X

20 151567 Ciprian Porumbescu X

21 147713 Cârlibaba X X

22 151433 Comănești

23 147786 Cornu Luncii X X X

24 151497 Coșna X

25 147884 Crucea

26 147937 Dărmănești X

27 148097 Dolhești X

28 148131 Dorna-Arini X

29 148202 Dorna Candrenilor X


Nr.

Crt Cod



Ic It A Pi Pa Ddn

30 148293 Dornești X

31 148328 Drăgoiești

32 148382 Drăgușeni X

33 148426 Dumbrăveni

34 151488 Fântâna Mare

35 148453 Fântânele X

36 148514 Forăști X X

37 148667 Frătăuții Noi

38 148694 Frătăuții Vechi X X

39 148729 Frumosu X

40 148765 Fundu Moldovei X

41 148872 Gălănești X X

42 148916 Grămești X X

43 148970 Grănicești X X

44 151512 Hănțești

45 151549 Hârtop

46 149049 Horodniceni X

47 149101 Horodnic de Jos X X

48 151479 Horodnic de Sus X X

49 149138 Iacobeni X X X

50 151442 Iaslovăț

51 147660 Ilișești

52 146281 Ipotești X

53 149183 Izvoarele Sucevei X

54 149290 Marginea X

55 149316 Mălini X X

56 149370 Mănăstirea Humorului

57 146325 Mitocu Dragomirnei

58 149414 Moara

59 149502 Moldova-Sulița

60 149539 Moldovița X

61 149584 Mușenița X

62 149655 Ostra X X

63 149682 Panaci X

64 149753 Păltinoasa X X

65 149780 Pârteștii de Jos

66 149833 Pătrăuți

67 149851 Poiana Stampei

68 151585 Poieni-Solca

69 149931 Pojorâta X X

70 149968 Preutești X X X

71 150043 Putna

72 150070 Rădășeni X X

73 150114 Râșca

74 150178 Sadova

75 150196 Satu Mare X

76 150221 Siminicea

77 150258 Slatina

78 150294 Straja X X

79 150310 Stroiești

80 150356 Stulpicani


Nr.

Crt Cod



Ic It A Pi Pa Ddn

81 150418 Sucevița

82 150445 Șaru Dornei X

83 146432 Șcheia X

84 151460 Șerbăuți X

85 150524 Todirești X X X

86 150588 Udești X X

87 150702 Ulma X

88 150766 Vadu Moldovei X

89 150891 Valea Moldovei X

90 150935 Vama X

91 150980 Vatra Moldoviței X

92 151022 Verești X

93 151077 Vicovu de Jos X X

94 151558 Voitinel

95 151120 Volovăț X X

96 151157 Vulturești X

97 151246 Zamostea

98 151344 Zvoriștea

Total comune 29 11 9 15 34 0

Total județ 35 17 11 22 44 2

Ic – Inundații pe curs de apă

It – Inundații pe torenți

A – Alunecări de teren

Pi – Poluare industrială

Pa – Poluare agricultură

Ddn – Depozite de deșeuri neconforme


Cartograma 21. Surse de poluare – județul Suceava


BIBLIOGRAFIE

• Academia Română și CN Transelectrica SA, (2002), Atlas geografic – România – Mediu și

Rețeaua de Transport, Editura Academiei Române.

• Clinovschi Florin, 2005, Dendrologie, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Facultatea de

Silvicultură

• Cocean P., Vlăsceanu G., Negoescu B., 2003, Geografia Generală a Turismului, Editura Meteor

Press, Cluj

• Duțu Mircea, 2012, Politici publice de mediu, Universitatea Ecologică București, Editura

Universul Juridic, București

• Duțu Mircea, 2013, Introducere în dreptul penal al mediului, Universitatea Ecologică București,

Cartea universitară, Editura Hamangiu, București

• Gheorghe Iuliana-Florentina, 2015, Fitosociologia și vegetația României, Universitatea Ecologică

București, Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

• Grigore-Rădulescu Florian, 2014, Managementul Deșeurilor. Curs universitar, Universitatea

Ecologică București, Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

• Grigore-Rădulescu Florian, 2018, Gestiunea Deșeurilor. Curs de master, Universitatea Ecologică

București, Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

• Ielenicz Mihai, 2005, Geografia fizică a României, Editura Universitară, București

• Marinescu Daniela, 2007, Tratat de dreptul mediului. Dreptul mediului înconjurător, ed.III-a,

revizuită, Editura Universul Juridic, București

• Mutihac Vasile, Ionesi L., 1974, Geologia României, Editura Tehnică, București

• Oprea Radu, Paul Savu, Influența construcțiilor hidrotehnice asupra comportării rețelei de

desecare, în sistemul de desecare-drenaj Bogdănești-Baia, articol Universitatea de Științe Agricole

și Medicină Veterinară Iași

• Posea Grigore, 2003, Geografia fizică a României, Universitatea din București, Editura Fundației

România de Mâine, București

• Posea Grigore, Badea Lucian, 1984, România, Regionare geomorfologică, Editura Științifică și

Enciclopedică

• Radu Alexandra Teodora, 2003, Pedologie. Partea I – Noțiuni Generale, Universitatea de Științe

Agronomice și Medicină Veterinară. Centrul pentru Studii pentru Învățământ la Distanță,

București

• Scrădeanu Daniel, 2014, Pedologia. Curs master Evaluarea Impactului de Mediu. Facultatea de

Ecologie și Protecția Mediului, Universitatea Ecologică din București

• Virgil Vlad, Mihai Toti, Nicolae Florea, Victoria Mocanu, 2014, Corelarea Sistemelor de

Clasificare a Solurilor SRCS și SRTS. Sistemul SRTS+, Institutul Național de Cercetare –

Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, ICPA București

• ***Anuarul Statistic al României 2017, Institutul Național de Statistică România

• ***Actualizare MASTER PLAN – Componenta ―J‖ Asistenta Tehnica pentru intocmirea

Aplicatiei pentru Fondul de Coeziune, a Dosarelor de Licitatie pentru Contractele de Lucrari si

Servicii si Supervizarea Lucrarilor pentru ―Modernizarea Infrastructurii de apa si apa uzata in

judetul Suceava, ”Capitolul II Analiza situației existente”, vol.II

• *** ”Aeroportul Ștefan cel Mare – Suceava, Plan de Administrare 2017-2021”, Consiliul Județean

Suceava, Consiliul de administrație Regia Autonomă

• ***Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor, Infonatura 2000 în România

• *** Formulare standard Natura 2000

• *** ROSCI0019 Călimani-Gurghiu


• *** ROSCI0328 Obcinele Bucovinei

• *** ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău

• *** ROSCI075 Pădurea Pătrăuţi

• *** ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi

• *** ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti

• *** ROSCI0101 Larion

• *** ROSCI0212 Rarău – Giumalău

• *** ROSCI0380 Râul Suceava Liteni

• *** ROSCI0310 Lacurile Fălticeni

• *** ROSCI0379 Râul Suceava

• *** ROSCI0086 Găina – Lucina

• *** ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei

• *** ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea

• *** ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

• *** ROSCI0321 Moldova Superioară

• *** ROSCI 0371 Cumpărătura

• *** ROSCI 0010 Bistriţa Aurie

• *** ROSCI0392 Slatina

• *** ROSCI0184 Pădurea Zamoștea – Lunca

• *** ROSCI0249 Tinovul Şaru Dornei

• *** ROSCI0082 Fâneţele seculare Ponoare

• *** ROSCI0245 Tinovul de la Româneşti

• *** ROSCI0081 Fâneţele seculare Frumoasa

• *** ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

• *** ROSPA0089 Obcina Feredeului

• *** ROSPA0083 Munţii Rarău Giumalău

• *** ROSPA0133 Munţii Călimani

• *** ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti-Bucecea (27%) pe județul Suceava

• *** ROSPA0116 Dorohoi-Şaua Bucecei (4% pe judeţul Suceava)

• ***Identificarea Şi Delimitarea Hazardurilor Naturale (Cutremure alunecări de teren şi inundaţii).

Hărţi de hazard la nivelul teritoriului Judeţean, Secțiunea III

• *** Master Planul General de Transport al României, 2014 – 2034, Ministerul Transporturilor

• ***Planul Național de management actualizat aferent porțiunii naționale a Bazinului hidrografic

internațional al Fluviului Dunărea. Sinteza planurilor de management actualizate la nivel de

bazine/spații hidrografice, Administrația Bazinală de Apă Siret, elaborat în conformitate cu

cerințele Art.13 al Directivei Cadru apă 2000/60/CE

• ***Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, Anexa vol.I

• ***Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, Anexa vol.II

• ***Programul Județean de Transport public de persoane în Județul Suceava, Anexa propunere

proiect, 01.05.2013, Consiliul Județean Suceava

• ***Planul Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune socială în Județul

Suceava, 2011, Parteneriatul Județean pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune Socială,

Suceava

• ***Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă a Municipiului Suceava, Consiliul Municipal

Suceava


• *** Planul Regional de Acțiune pentru Turism Nord-Est, 2017-2023, august 2017 Agenția pentru

Dezvoltare Regională de NE, Inițiativă locală. Dezvoltare regională

• ***Planul Local de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic (PLAI) Județul Suceava,

perioada 2017-2020, Inspectoratul Școlar Județean Suceava

• *** Plan Local de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Suceava, 2014, Municipiul

Suceava

• *** Plan de Mobilitate Urbană durabilă a orașului Siret, județul Suceava, 2017

• ***Planul de Dezvoltare Regională de Nord-Est 2014-2020, avizat de către Comitetul Regional

pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est în data de 23.10.2014

• ***Planul local de acțiune pentru mediu al județului Suceava 2018-2020, APM Suceava

• *** Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava, perioada 2011 – 2020

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional “Dezvoltarea

Capacității Administrative”

• ***Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava 2016-2030, Municipiul

Suceava

• ***Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava pentru perioada

2017- 2013, Consiliul Județean Suceava

• ***Strategia de Dezvoltare Regională de Nord-Est 2014-2020, versiunea 3

• *** Strategia industriei miniere pentru perioada 2004- 2010

• *** Regulamenul local de urbanism aferent Plan Urbanistic General, Municipiul Suceava, Județ

Suceava

• ***Raport de Mediu pentru Strategia Națională pentru Gestionarea Deșeurilor 2014-2020 – aprilie

2013, ediție draft raport a treia versiune

• ***Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Șerbăuți, județ Suceava, 2015,

Consiliul Local al Comunei Șerbăuți, județ Suceava

• ***Raport privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2016, Suceava, 24

februarie 2017, Ministerul Afacerilor Interne, Instituția prefectului județ Suceava

• ***Raport privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2017, Suceava, 22

februarie 2018, Ministerul Afacerilor Interne, Instituția prefectului județ Suceava

• ***Raport strategic privind monitorizarea Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020,

2017, ADR NORD-EST Inițiativa locală. Dezvoltare regională.

• ***Repere economice și sociale regionale: Statistica Teritorială, 2017, Institutul Național de

Statistică, România

• ***Raport de cercetare Educație Ecologică, realizat pentru Societatea Carpatină Ardeleană Satu

Mare, 2010

• ***Raport privind activitatea Direcției de Sănătate Publică a Județului Suceava desfășurată în anul

2016

• ***Raport privind activitatea Direcției de Sănătate Publică a Județului Suceava desfășurată în anul

2017

• ***Raport de mediu_Starea factorilor de mediu 2017, județ Suceava

• ***Raport anual privind Starea Mediului în România, anul 2017, Ministerul Mediului, ANPM

• ***Raport de mediu. Strategia de dezvoltare teritorială a României. România policentrică 2035

Coeziune și competititvitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru toți oamenii. Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

• *** Schema Cu Riscurile Teritoriale Din Zona De Competență A Inspectoratului Pentru Situații

De Urgență „Bucovina” Al Județului Suceava, ISU Suceava 2019

• ***Studiu privind eroziunea solului în județul Suceava, Programul Operațional Comun România-

Ucraina-Republica Moldova 2007-2013


• http://www.inforegio.ro

• http://www.aeroportsuceava.ro/images/rapoarte/Plan%20de%20Administrare%202017-2021.PDF

• http://www.horabucovinei.ro/judetul-suceava

• http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf

• http://www.rowater.ro/dasiret/SCAR/Planul%20de%20management.aspx

• http://www.eed.usv.ro/eco-usv/judetul_suceava.php

• https://sv.politiaromana.ro/files/userfiles/IPJ_Suceava/galerie/harta-mare.jpg

• http://www.rowater.ro/Revista%20Hidrotehnica/Numar%20dedicat%20Zilei%20Mondiale%20a%

20Apei%202010/Ziua%20Apei_2010.pdf

• http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POIM/Registru_Apel_9_4_1OS_4.1._

Biodiversitate_stadiu_depunere_si_evaluare_proiecte_10.11.2016.pdf

• http://www.rowater.ro/dasiret/planul%20de%20management%20al%20bazinului%20hidrografic

%20sire/planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20siret/plan%20mana

gement%20sh%20siret%20-%20vol.%20i.pdf

• http://www.insse.ro/cms/files/Publicatii_2017/82.Repere_economice_si_sociale_regionale_Statisti

ca_teritoriala/Repere_economice_si_sociale_regionale_Statistica_teritoriala_2017.pdf

• http://www.anpm.ro/ro/web/apm-suceava/rapoarte-anuale1/-

/asset_publisher/zx0kZaWCbnWT/content/raport-privind-starea-mediului-in-judetul-suceava-in-

anul-2016

• https://lege5.ro/Gratuit/heztcojy/legea-nr-458-2002-privind-calitatea-apei-potabile

• http://www.cjsuceava.ro/documente-

nou/MP%20Jud.%20Suceava/Parte%20scrisa/Capitolul%202/Capitolul%202-

Analiza%20situatiei%20existente.pdf

• https://lege5.ro/Gratuit/g42tonrxgm/hotararea-nr-683-2015-privind-aprobarea-strategiei-nationale-

si-a-planului-national-pentru-gestionarea-siturilor-contaminate-din-romania

• https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_aeroporturi_din_Rom%C3%A2nia

• http://4.bp.blogspot.com/-O-31Ar1n2OM/VbtNQ-

2gGwI/AAAAAAAAEWs/wHHqMfUQUJ4/s1600/39-harta-cailor-ferate.png

• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/37/Romania-drumuri.svg

• http://www.aeroportsuceava.ro/images/rapoarte/Plan%20de%20Administrare%202017-2021.PDF

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Beaua_de_drumuri_europene#/media/File:International_E

_Road_Network_green.png

• http://www.suceava.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/transporturi-posta-si-

telecomunicatii/

• http://www.turism-suceava.ro/index.php/utile/transportul-public-in-municipiul-suceava

• https://www.tpl-sv.ro/capacitati-de-transport-flota-de-autobuze

• https://www.dspsv.ro/uploads/docs/Raport%20activitate%202017%20.pdf

• http://primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/2470E781EA0C1AF2C2257BEC00240D2C/$FILE/

Proiectul%20bugetului%20local%202018.pdf

• http://www.cjsuceava.ro/documente-

nou/MP%20Jud.%20Suceava/Parte%20scrisa/Capitolul%202/ Capitolul%202 -

Analiza%20situatiei%20existente.pdf

• http://ccisv.ro/content/wp-content/uploads/2017/11/Analiza-Economica-a-Judetului-Suceava-in-

anul-2016.pdf

• http://www.indicatoarespeciale.ro/160-indicatoare-speciale

• http://www.uaiasi.ro/revagrois/PDF/2008_2_164.pdf

• https://ro.kompass.com/c/valvis-holding-distribution-sa/ro048764/


• https://www.listafirme.ro/top_2018/diploma_30852.htm

• http://dajsuceava.ro/informatii-sectorul-vegetal-si-pomicultura/

• http://www.wwf.ro/ce_facem/paduri/certificarea_pdurilor_conform_standardului_fsc/

• http://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html

• http://www.usv.ro/index.php/ro/17/Facult%C4%83%C5%A3i/124/3

• http://util21.ro/invatamant/colegii-si-licee-Suceava.htm

• https://sv.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/26/2017/12/Raport-stare-ec-2016.pdf

• https://suceava.cylex.ro/universitati+particulare.html

• https://www.scribd.com/document/33999913/Turismul-Religios-in-Judetul-Suceava

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei#Produsul_Intern_Brut_al_Rom%C3%

A2niei

• http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-SV.pdf

• http://apmsv.anpm.ro/stadiul-planului-de-actiune-pentru-mediu-la-nivel-judetean

• http://www.usv.ro/usv3/index.php/ro/1/Organizatii/33/6

• https://educatiafnonf.wordpress.com/category/cercuri-pedagogice/page/4/

• https://educatiafnonf.wordpress.com/category/scoala-altfel/

• https://ccradauti.com/concurs-interjudetean-de-ecologie/

• https://www.newsbucovina.ro/social/216508/17-scoli-din-judetul-suceava-inscrise-in-concursul-

de-educatie-ecologica-scoala-zero-waste-editia-2018

• https://www.monitorulsv.ro/Local/2016-04-29/Activitati-de-educatie-ecologica-si-de-protectia-

mediului-la-Cajvana

• http://www.suceava.insse.ro/wp-content/uploads/2018/04/Anunt-aparitie-Anuarul-Statistic-

2017.pdf

• http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/04/2013-04-22-CC-RM-deseuri.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/04/2013-04-22-CC-RM-deseuri.pdf


Anexa 1. Matricea Plan de Acțiune – PLAM Județul Suceava

PROBLEMA OBIECTIVUL

STRATEGIC

ACȚIUNEA

DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN ȘI A MEDIULUI RURAL.

PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI – PM 01

P. 01.1. Infrastructură de

alimentare/ canalizare/

epurare inexistentă, slab

dezvoltată sau

necorespunzător

exploatată în localitățile

rurale ale judeţului

Asigurarea utilităților

de tip apă/canal

populaţiei rurale

T1* - A.1. Înființarea rețelei publice de apă

uzată și înființarea rețelei publice de apă

potabilă în com. Cacica

A.2. Înființare sistem de alimentare cu apă și

de apă uzată în com. Frumosu (sat Frumosu)

A.3. Înființare infrastructură de apă și de apă

uzată în com. Horodniceni

A.4. Înființare sistem de canalizare și stație de

epurare în com. Iaslovăț (sat Iaslovăț)

A.5. Înființarea rețelei de apă și apă uzată din

com. Moldovița – sat Moldovița

A.6. Înființare infrastructură de ape uzate și

stație de epurare în com. Pătrăuți - ETAPA I

A.7. Înființare infrastructură de ape uzate și

stație de epurare în com. Pătrăuți - ETAPA II

A.8. Înființare sistem de canalizare și extindere

alimentare cu apă în com. Pârteștii de Jos

(satele Deleni și Pârteștii de Jos )


rețea de apă uzată menajeră în satul Rădășeni,

com. Rădășeni

A.10. Înființare infrastructură de apă și apă

uzată în com. Rîșca, sat Rîșca

A.11. Înființare rețele de canalizare și

construire stație de epurare în com. Siminicea


sistem de canalizare a apelor uzate în

localitățile Găinești și Slatina din com. Slatina

A.13. Înființare sistem de epurare al apelor

uzate și sistem de alimentare cu apă în com.

Stroiești (sat Stroiești)

A.14. Înființare infrastructură de apă și apă

uzată în com. Verești – satele Verești și

Hancea

T2 - A.1. Extindere rețea apă – com. Bilca

A.2. Extinderea infrastructurii de apă potabilă

și apă uzată în com. Boroaia (satele: Bărăști,

Moișa, Boroaia)

A.3.Extindere rețea alimentare cu apă în com.

Boroaia (satele: Săcuța, Giulești)

A.4. Extindere rețea alimentare cu apă în com.

Cornu Luncii

A.5. Extindere canalizare în com. Cornu Luncii

A.6. Reabilitarea și modernizarea sistemului de

alimentare cu apă, canalizare și epurare în com.

Crucea, sat Crucea


PROBLEMA OBIECTIVUL

STRATEGIC

ACȚIUNEA

A.7. Extindere rețea alimentare cu apă și

canalizare – 11km în com. Frătăuții Vechi

(satele Frătăuții Vechi și Măneuți)

A.8. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă

uzată din jud. Suceava în perioada 2014-2020 –

Aglomerarea Marginea/ în com. Marginea

(titular ACET S.A.)

A.9. Extinderea rețea de apă și rețea de

canalizare în satele Căsoi, Teșna și în zona

Haltei CFR din Satul Poiana Stampei (com.

Poiana Stampei)

A.10. Extindere infrastructură de apă potabilă.

Modernizare și extindere infrastructură apă

uzată cu stație de epurare în com. Stulpicani

(sat Stulpicani)

A.11. Extindere reațea alimentare cu apă

potabilă, mărire capacitate sursă, realizare

racorduri canalizare menajeră în aglomerarea I

Stulpicani, com. Stulpicani (sat Stulpicani)

T3 - A.1. Alimentare cu apă în satele

Berchișești și Corlata (com. Berchișești)

A.2. Înființare sistem de alimentare cu apă în

satele Sasca Mare, Șinca și Păiseni din com.

Cornu Luncii

A.3. Alimentare cu apă în satele Comănești și

Humoreni (com. Comănești)

A.4. Continuare lucrări la rețeaua de alimentare

cu apă în com. Dolhești

A.5. Alimentare cu apă în satul Iaslovăț, com.

Iaslovăț

A.6. Reabilitarea sistemului de alimentare cu

apă și construire stație de tratare a apei în com.

Poiana Stampei (satele Pilugani, Poiana

Stampei și Căsoi)

A.7. Alimentare cu apă în com. Sadova

A.8. Alimentare cu apă în com. Todirești

A.9. Alimentare cu apă în satele Dumbrăvița,

Nigotești, Mesteceni și Ioneasa din com. Vadu

Moldovei

A.10. Alimentare cu apă în satele Holda,

Holdița, Cotârgași și Dârmoxa (oraș Broșteni)

P. 01.2. Infrastructură

stradală urbană incapabilă

în preluarea întregului

trafic și menținerea

fluidității acestuia,

precum şi o stare precară

a carosabilului

Extinderea, reabilitarea

şi modernizarea reţelei

de drumuri şi a

străzilor urbane,

inclusiv pasaje şi

poduri

A.1. Modernizarea și reabilitarea

infrastructurii rutiere.

Întreținere curentă/ periodică a drumurilor și

străzilor

Creare/ modernizare parcări și spații pietonale

în mun. C-lung Moldovenesc

A.2. Modernizarea şi reabilitarea

infrastructurii rutiere urbane în special în

zonele în care există străzi de categoriile III şi

IV din mun. Vatra Dornei

A.3. Creare şi modernizare spaţii pietonale în

mun. Vatra Dornei


PROBLEMA OBIECTIVUL

STRATEGIC

ACȚIUNEA

A.4. Reabilitare Pod 22 Decembrie – Vatra

Dornei

A.5. Modernizare intersecţii în mun. Vatra

Dornei

A.6. Introducerea de sensuri unice pentru

unele artere rutiere în mun. Vatra Dornei

A.7. Refacerea semnalizării rutiere în mun.

Vatra Dornei

A.8. Amenajarea de piste pentru biciclişti în

mun. Vatra Dornei

A.9. Realizarea de parcări în principalele zone

rezidenţiale în mun. Vatra Dornei

A.10. Amenajarea de parcări pentru vehiculele

grele la intrarea în municipiul Vatra Dornei

A.11. Modernizarea străzilor Bogdan Vodă,

M. Sadoveanu, Curtea Domnească, A. Crimca,

Mărășești – M. Kogălniceanu, Viitorului,

Eternității. M. Damaschin, din mun. Suceava

A.12.“Plan de mobilitate urbană durabilă a

orașului Gura Humorului, județul Suceava

“.Proiectul cuprinde :

- realizare de parcări publice în orașul Gura

Humorului

- asfaltare complex de străzi urbane în orașul

Gura Humorului pentru creșterea nivelului de

siguranță și eficiență în circulație

- investiții destinate îmbunătățirii

transportului public urban-înființarea

transportului în comun

- realizarea de piste, sisteme de parcaj pentru

biciclete, trasee pentru bicicliști și trotuare

pentru străzile asfaltate

- realizarea rutei ocolitoare pentru orașul Gura

Humorului

- sistem de monitorizare video a traficului din

orașul Gura Humorului

P. 01.3. Poluarea sonoră şi

cu gaze de eșapament, ca

urmare a inexistenței

rutelor ocolitoare pentru

traficul rutier de tranzit

urban şi pt traficul

industrial

Extinderea, reabilitarea

şi modernizarea reţelei

de drumuri şi a

străzilor urbane,

inclusiv pasaje şi

poduri

A.1. Realizarea unei rute ocolitoare pentru

municipiul Câmpulung Moldovenesc

A.2. Realizarea şoselei de centură a

municipiului Vatra Dornei

A.3. Realizarea rutei ocolitoare a Municipiului

Vatra Dornei

P. 01.4. Modificarea

folosinţei unor terenuri

naturale, în sensul

antropizării

Reducerea gradului de

antropizare a unor

terenuri naturale

A.1. Finalizarea Registrului local al spațiilor

verzi de către Municipiul Vatra Dornei

P. 01.7. Deficienţe în

dezvoltarea urbanistică,

peisagistică şi estetică a

localităţilor din judeţ (

întârzieri în revizuirea

PUG-urilor și în

Dezvoltarea

urbanistică,

peisagistică şi estetică

a localităţilor din judeţ

A.1. Reactualizare PUG cu identificare noi

suprafețe de teren pentru amenajare spații

verzi în mun. C-lung Moldovenesc

2. Actualizarea PUG-ului mun. Vatra Dornei

3. Actualizarea PUG-ului mun. Suceava


PROBLEMA OBIECTIVUL

STRATEGIC

ACȚIUNEA

întocmirea registrelor

spațiilor verzi)

P. 01.8. Nivelul scăzut al

eficienţei energetice şi de

izolare fonică a clădirilor

Creşterea eficienţei

energetice şi de izolare

fonică a clădirilor

A.1. Reabilitarea locuințelor prin lucrări de

izolare termică și fonică în mun. Vatra Dornei

A.2. Extinderea sistemului de contorizare a

energiei termice în mun. Vatra Dornei

A.3. Reabilitarea locuințelor prin lucrări de

izolare termică și fonică în mun. C-lung

Moldovenesc

P. 01.9. Diminuarea şi

degradarea spaţiilor verzi

intraurbane şi periurbane

din municipiile şi oraşele

judeţului Suceava

Îmbunătăţirea

funcţiilor sanitar-

igienice, recreative şi

estetice-peisagistice a

spaţiilor verzi

A.1. Reabilitarea şi reamenajarea spațiilor

verzi din mun. Suceava

A.2. Plantări de arbori, arbuşti şi flori în

spaţiile verzi din cadrul zonelor de locuit din

mun. Suceava

A.3. Identificarea a noi suprafeţe de teren

pentru amenajarea de spaţii verzi în mun.

Suceava

A.4. Amenajări urbanistice vizând echilibrul

între spații verzi și parcări în zonele

rezidențiale și centrale din mediul urban

(parcări subterane și ecologice) din mun.

Suceava

A.5. Plantarea de arbori, arbuşti şi flori în

spaţiile verzi din cadrul zonelor de locuit din

mun. Vatra Dornei

A.6. Extindere suprafețe spații verzi în mun.

C-lung Moldovenesc

A.7. Reabilitare și amenajare spații verzi

existente în mun. C-lung Moldovenesc

A.8. Proiect O.A.Z.A. (ORAȘ ACTIV CU

ZONE VERZI AMENAJATE) – oraș Gura

Humorului

DEȘEURI, SUBSTANȚE CHIMICE PERICULOASE, CALITATEA SOLULUI ȘI

TERENURI DEGRADATE– PM 02

P.02.1. Lipsa depozitelor

zonale de deşeuri

operaționale, a staţiilor de

transfer şi a facilităţilor de

tratare a deşeurilor

biodegradabile;

transportul deşeurilor pe

distanţe mari pentru

eliminare

Îmbunătăţirea

activităţii de depozitare

şi valorificare a

deşeurilor

A.1. Autorizarea celor 2 depozite la Moara,

Pojorîta și punerea lor în funcțiune

A.2. Realizarea a 2 stații de transfer la Fălticeni

și Rădăuţi


PROBLEMA OBIECTIVUL

STRATEGIC

ACȚIUNEA

P.02.2. Existenţa de

terenuri degradate datorită

poluării istorice şi a

depozitării de deşeuri în

judeţ, în special a iazurilor

de decantare steril uzinal

pentru care nu s-au

efectuat lucrări de punere

în siguranță, închidere şi

ecologizare

Închiderea şi

ecologizarea

depozitelor

neconforme din jud.

Suceava pentru

refacerea mediului

geologic contaminat

T1 - A.1. Închiderea depozitului urban

neconform Vatra Dornei Etapa II

A.2. Închiderea depozitului urban neconform

Câmpulung Moldovenesc Etapa II

A.3. Monitorizare post-închidere depozite de

deşeuri municipale: Suceava, Fălticeni,

Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Gura

Humorului, Siret, Vatra Dornei

T2 - A.1. Lucrări de stabilizare iazuri de

decantare

A.2. Lucrări de reabilitare ecologică la iazurile

de decantare

P.02.3. Insuficienta

dezvoltare a sistemelor de

colectare selectivă a

deşeurilor

Îmbunătăţirea

activităţii de colectare

selectivă a deşeurilor

T1 - A.1. Realizarea de campanii de

conștientizare a populației cu privire la

colectarea selectivă a deșeurilor rezultate din

gospodării

T2 - A.1. Campanii colectare DEEE-uri

A.2. Amenajare/ extindere/ modernizare

puncte colectare DEEE-uri

P.02.4. Existența a 64 de

zone vulnerabile la

poluarea cu nitrați din

surse agricole la nivelul

judeţului Suceava

Depozitarea și

gospodărirea gunoiului

de grajd conform

legislației actuale

T1 - A.1. Construire platformă comunală de

depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd

în com. Dumbrăveni, sat Dumbrăveni

P.02.5. Poluarea factorilor

de mediu în zona

platformelor de stocare

temporară a deşeurilor

municipale din judeţul

Suceava

Îmbunătățirea calității

factorilor de mediu din

zona platformelor de

stocare temporară a

deşeurilor municipale

din judeţul Suceava

T1 - A.1. Relocarea deșeurilor de pe

platformele de stocare temporară a deşeurilor

municipale din judeţul Suceava

P.02.6. Inexistența în jud.

Suceava a unor facilități

de gestionare a deșeurilor

periculoase provenite în

special de la populație

Realizare de facilități

de de gestionare a

deșeurilor periculoase

provenite în special de

la populație

A.1. Realizarea de campanii de conștientizare

a populației cu privire la deșeurile periculoase

rezultate din gospodării

A.2. Incheierea de contracte cu operatori

economici autorizați pentru colectarea de

deșeuri periculoase provenite de la populație

APA – PM 03

P.03.1. Poluarea apelor

datorită neepurării sau

epurării insuficiente a

apelor reziduale menajere

şi industriale

Reducerea poluării

datorită neepurării

apelor reziduale

menajere şi industriale

A.1. Extinderea/reabilitarea retelelor de

canalizare în Municipiul Vatra Dornei

A.2. Realizare racorduri de canalizare în

orașul Frasin

P.03.2. Poluarea apelor de

suprafaţă cu scurgeri

provenite din siturile

miniere active şi inactive

Reducerea poluării

produsă de scurgerile

provenite din siturile

miniere active şi

inactive

A.1. Lucrări de îmbunătăţire a sistemului de

evacuare ape iaz de decantare Dumitrelu,

Călimani

A.2. Lucrări de remediere canal în trepte

Dumitrelu, Călimani

A.3. Lucrări pentru lichidarea avariilor şi

repunerea în funcţiune a sistemelor de

tranzitare a apelor la iazul de decantare

Tărnicioara- UP Tarniţa


PROBLEMA OBIECTIVUL

STRATEGIC

ACȚIUNEA

A.4. Lucrări de protecţie, consolidare si

atenuare fata de potentiale pericole de noi

viituri iaz decantare Tărnicioara

A.5. Realizarea de canale de preluare ape mari/

dirijare a apelor la iazul de decantare Valea

Straja- UP Tarniţa

A.6. Executare foraje supraveghere/

monitorizare nivel hidrostatic la iazul de

decantare Valea Straja

A.7. Lucrări de punere în siguranţă şi reabilitare

ecologică la iazurile de decantare Dealu Negru

şi Pârâul Cailor – UP Fundu Moldovei

P.03.3. Lipsa

infrastructurii pentru

alimentarea cu

apă/canalizare a unor

localităţi sau starea

tehnică/ exploatarea

necorespunzătoare a

acesteia din alte localităţi

Realizarea/ extinderea/

modernizarea

infrastructurii pt

alimentare cu apă/

canalizare

A.1. Extinderea rețelei de alimentare cu apă în

Municipiul Vatra Dornei

A.2. Construcție stații hidrofor în Municipiul

Vatra Dornei

A.3. Reabilitare rețele de alimentare cu apă în

Municipiul Vatra Dornei

A.4. Realizare sursă alternativă de apă (forări pt

stabilirea unor posibilități de alimentare cu apă

din acvifere subterane) – V.Dornei

A.5. Reabilitarea barajului Roșu cu toate

construcțiile anexe– V.Dornei

A.6. Realizarea celei de-a doua alimentare cu

energie electrică a stației de tratare Roșu–

V.Dornei

A.7. Realizarea unei legături noi

(subtraversare/ supratraversare a râului Dorna)

între stația de tratare Roșu și bazinele de

înmagazinare Runc– V.Dornei

A.8. Reabilitare bazine de înmagazinare Runc

și a construcțiilor anexe – V.Dornei

A.9. Împrejmuirea zonei de protecție sanitară

cu regim sever și marcarea zonei de protecție

sanitară cu regim de restricție a frontului de

captare – V.Dornei

A.10. Reabilitare și extindere rețele de apă și

canalizare, reabilitare conducte de aducțiune,

stații de pompare și rezervoare, extindere și

reabilitare stație de epurare din mun. C-lung

Moldovenesc

A.11. Reabilitare, modernizare și extindere

sistem de canalizare și stație de epurare în

orașul Broșteni

A.12. Reabilitare, modernizare și extindere

sistem de alimentare cu apă în orașul Broșteni

A.13. Reabilitare stații de tratare apă și

modernizare rețea existentă în orașul Dolhasca

A.14. Alimentare cu apă în satul Bădeuți și

orașul Milișăuți

A.15. Canalizare și stație de epurare în orașul

Milișăuți


PROBLEMA OBIECTIVUL

STRATEGIC

ACȚIUNEA

A.16. Reabilitare rețele de canalizare și stație

de epurare în orașul Solca

P.03.4. Capacitate redusă

de asigurare a

monitorizării calităţii apei

potabile

Monitorizarea calităţii

apei potabile

A.1. Monitorizarea calităţii apei potabile din

localitățile județului

P.03.5. Existenţa unor

zone care necesită lucrări

de apărare împotriva

acţiunilor distructive a

apelor

Realizare lucrări de

apărare împotriva

inundațiilor

A.1. Amenajare râu Bistriţa – zona

municipiului Vatra Dornei în cadrul proiectului

“Amenajare râu Bistrița și afluenți pe sectorul

Iacobeni-Sabasa, județele Suceava și Neamț”

A.2. Apărări de maluri în lungime de 90ml în

zona podului rutier Bilca-Gălănești

A.3. Amenajarea și regularizarea Pârâului

Chiril, din com. Crucea

A.4. Apărare mal drept r. Siret pentru apărarea

frontului de captare al com. Dumbrăveni

A.5. Refacerea amenajării r. Suceava, în zona

sursei de alimentare cu apă a mun. Rădăuți, din

satul Frătăuții Vechi (Administrația Bazinală

de Apă Siret)

A.6. Regularizare și apărare maluri Pr. Soloneț

și afluenți din com. Todirești (SGA Suceava)

PROTECȚIA NATURII, BIODIVERSITATE ȘI PĂDURI – PM 04

P.04.1. Reducerea

suprafeţei ocupate de

arborete datorită

defrişărilor necontrolate, a

fenomenelor meteo

extreme şi a factorilor

biotici dăunători

Creşterea suprafeţei

ocupate de păduri

A.1. Identificarea suprafeţelor care necesită

reîmpăduriri

A.2. Plantarea suprafeţelor de pe care s-a

recoltat material lemnos

A.1. Informarea şi conştientizarea populaţiei

privind importanţa pădurii şi a protecţiei

naturii, precum şi a necesităţii reîmpăduririi

suprafeţelor agricole degradate

P.04.2. Presiuni ale

investitorilor asupra

ariilor naturale protejate

de interes național și/sau

comunitar din județul

Suceava

Menținerea unei stări

favorabile conservare a

speciilor și habitatelor

A.1. Monitorizarea și identificarea stării de

conservare a speciilor și habitatelor din Parcul

Național Călimani prin implementare unor

protocoale de monitorizare

P.04.4. Infrastructură

insuficientă referitoare la

ariile naturale protejate,

parcuri, păduri (căi de

acces, reţea corectare

torenţi, puncte de

informare etc.)

Asigurarea măsurilor

pentru conservarea in-

situ a speciilor şi

habitatelor de interes

conservativ

A.1. Elaborare Planuri de management arii

naturale protejate

A.2. Implementare măsuri de management arii

naturale protejate

CALITATEA AERULUI, PROTECȚIA ATMOSFEREI ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE – PM

05

P.05.1. Poluarea

atmosferei unora dintre

localităţile din judeţul

Suceava cu pulberi în

suspensie provenite în

principal din arderea

Implementarea

planului de menținere a

calității aerului în

județul Suceava

A.1. Realizarea Planului de menținere a

calității aerului în județul Suceava de către CJ

Suceava


PROBLEMA OBIECTIVUL

STRATEGIC

ACȚIUNEA

combustibililor solizi

(lemn, deşeu lemnos) în

centrale termice

centralizate şi individuale

P.05.2. Emisii ridicate de

gaze cu efect de seră

provenite din sectorul

energetic, transporturi,

depozitare deşeuri etc.

Îmbunătățirea calităţii

aerului ambiental prin

reducerea emisiilor

cauzate de traficul

rutier (sursele mobile)

A.1. Achiziţionarea unui nr. de 40 vehicule

electrice pentru dotarea parcului auto al

Municipiului Suceava; instalarea

infrastructurii de încărcare pentru vehiculele

electrice; achiziţionarea de biciclete electrice

şi realizarea sistemului de încărcare a acestora

echipat cu panouri fotovoltaice

A.2. Achiziționarea unui număr de 5 autobuze

electrice de capacitate mică în mun. Suceava

A.1. Creșterea mobilității urbane și reducerea

emisiilor de GES în orașul Gura Humorului,

prin introducerea transportului public local de

călători și crearea infrastructurii necesare

pentru operare, crearea infrastructurii velo și

pietonale și modernizarea rețelei stradale

deservite de TL în comun

EDUCAȚIE ECOLOGICĂ, DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI CALITATEA VIEȚII – PM 06

P.06.1. Slaba informare a

societății civile cu privire

la problemele de mediu

din arealul în care trăiesc

și implicit neimplicarea

acesteia la activitățile

legate de rezolvarea

integrată a acestora

Informare a societății

civile cu privire la

problemele de mediu

din arealul în care

trăiesc

A.1. Acțiuni de informare a societății civile

organizate de administrațiile publice locale,

precum și de alte instituții sau ONG-uri

P.06.2. Insuficienta

capacitate de adaptare a

instituțiilor publice și a

organizațiilor private la

fenomenele datorate

schimbărilor climatice

(lipsa educației cu privire

la posibile fenomene

extreme și modul de

comportare a populației în

aceste cazuri)

Educarea cu privire la

posibile fenomene

extreme și modul de

comportare a

populației în aceste

cazuri

A.1. Acțiuni de informare / conștientizare a

populației cu privire la posibile fenomene

extreme, organizate de administrațiile publice

locale, precum și de alte instituții sau ONG-uri

Notă: *T – Țintă (EXTRAS după PLAM JUDEȚ SUCEAVA 2018-2022)

ACTUALIZAREA - CJ SUCEAVAcjsuceava.ro/2019/amenajare_teritoriu_urbanism/etapa1/02.pdfACTUALIZAREA...

Documents

Transcript of ACTUALIZAREA - CJ SUCEAVAcjsuceava.ro/2019/amenajare_teritoriu_urbanism/etapa1/02.pdfACTUALIZAREA...