Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 00

INTERNET: ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO4

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL IX | NUMĂRUL 0 | EDIȚIE NOUĂ | GRATUIT

Anglia prelun-geşte restricţiilePiaţa muncii e blocată pentruromâni şi anul acesta.

ULTIMA ORĂ :

Mutu campionla boxÎn 2010 atacantul român s-afăcut remarcat prin orice, maipuţin prin fotbal

SPORT

2011: PIR-Dayde BoboteazăReprezentanţii PIR au distribuitpliante şi au stat de vorbăcu oamenii.

ACTUALITALIA

Începând de astăzi sunt directo-rul editorial al acestei publicaţii.Bine, ştiu că mai este scris un-deva în ziar dar totuşi îmi placesă încep cu dreptul. Tot de astăzi,“Actualitatea Românească” are onouă înfăţişare, o nouă echipă şiun nou conţinut.Voi începe cu ce NU veţi găsi înpaginile noii “Actualităţi Româ-neşti”. În primul rând, şi ţin ne-aparat să subliniez acest lucru,suntem un ziar apolitic, ceea ceînseamnă că nu veţi găsi plecă-ciuni în faţa politicienilor, fie ei destânga, de centru sau dedreapta. Cum nu vor exista niciatacuri gratuite sau campanii dedenigrare făcute de amorul artei.Vom evita pe cât posibil titluri pa-tetice de tipul “Badantă de suc-ces în Italia”, “Murator deexcepţie” şi alte astfel de imbeci-lităţi des întâlnite pe la guriştii cupretenţii de jurnalişti. Nu vomcopia articole de la alţii, iaratunci când vom prelua informa-ţii de la alte publicaţii vom speci-fica sursa.Delictele şi ştirile negative voravea un mic spaţiu în această pu-blicaţie, deoarece preferăm sădăm prioritate informaţiilor utileromânilor din străinătate. Înorice caz vom rămâne fideli prin-cipiului că un cetăţean este nevi-novat până când un tribunaldecide contrariul.

continuarea în pag. 2

Alina Harja

Noua “ActualitateRomânească”încotro?

2011 începe cu vizita lui Ponta la Roma

EDITORIAL

Pe lângă vizitele oficiale , liderul de la Bucureşti a plantat pomi împreună cu autorităţile locale

PAGINA 84 PAGINA 34 4

Terteleac, Ponta și Rizea la plantarea pinilor româneștiPAGINA 44

Programul de muncă, îm-bolnăviri, concedii, catego-riile de încadrare PAGINA 114

Drepturile salarialeale menajerelor

CONSULTANT SOCIAL CULTURĂ ROMÂNIA

3000 de euro pentru ase spăla pe mâini

Igiena,prima grijă

Un grup de copii din La-dispoli s-au strâns la Co-lumna lui Traian

Omagiu luiEminescu

Teatru absurdului în maimulte acte

Actualitateasociopolitică

PAGINA 104 PAGINA 24 PAGINA 184

În cele 3 zile cât a stat laRoma, preşedintele PSD, aîntâlnit proprii reprezen-

tanţi din teritoriul italian, că-rora le-a asigurat un viitorpolitic în structurile italiene,semnând a doua zi un acord decolaborare cu PD-ul lui PierLuigi Bersani.Acest acord, de altfel, oferă re-prezentanţilor PSD din Italiaposibilitatea de a candida dinpartea partidului omolog ita-lian la alegerile locale din Pe-ninsulă. Prima ocazie utilăpentru a testa acest acord îlconstituie alegerile locale dinaceastă primăvară.Victor Ponta a luat parte şi laconferinţa internaţională a li-derilor socialişti organizată laCamera Deputaţilor, în-cheindu-şi vizita în parcul “Gio-vanni Palatucci”unde a plantat50 de pini împreună cu Ro-berto Mastrantonio, primarulsectorului VII din Roma şi cumembrii Asociaţiei Românilordin Italia, condusă de EugenTerteleac. Liderul PSD a fostînsoţit de europarlamentarulCorina Creţu, de deputaţii Cri-stian Rizea şi Cristina Dumitra-che şi de senatorul Sorin Bota.

PAGINA 21

25 de copii români dinşcolile de la Ladispoli,coordonaţi de profe-soara Angela Ni-coară, au mers laRoma, la Columna luiTraian, la 15 ianuarie,pentru a-l omagia pe ma-rele poet şi pentru a vizita ex-poziţia ”Aurul dacic” de laMuzeul Fori Imperiali.Alexandra Bârzu are 10 ani,este de şase ani în Italia şi re-cunoaşte că dacă nu ar fi făcutcursul de limbă română, nu arfi ştiut prea multe despreMihai Eminescu. Aexandru Po-pescu, are 13 ani şi recunoaştecă a fost emoţionat când a re-citat una dintre poeziile mare-lui poet naţional în faţaColumei lui Traian. ”Mă simtmândru că sunt român şi că

pot demonstra asta pestetot” mai completeazăadolescentul.Copiii au vizitat înaceeaşi zi şi expoziţia”Aurul dacic. Înainte şi

după Traian”. Alexan-dra susţine că i-a plăcut în

special un colier de aur şi căapreciază foarte mult faptul căarheologii români au adus laRoma aceste bogăţii ale ţăriinoastre. Alexandru a fost fas-cinat de brăţările dacice deaur şi a admirat ”felul în careerau lucrate aceste obiecte înurmă cu peste cinci mii de ani,când dacii nu aveau nici unelteprea multe la dispoziţie”.Coordonatoarea copiilor, pro-fesoara Angela Nicoară orga-nizează frecvent astfel deexcursii însoţite de mici spec-

tacole susţinute în faţa Colum-nei lui Traian: ”Copiii simt maibine astfel apropierea de ţară.Sunt foarte sensibili la aşa eve-nimente, dacă recită pe viupoeziile lui Eminescu în faţaColumnei de exemplu”. Referi-tor la vizita de la Muzeul ForiImperiali, profesora a adăugatcă cei mici ”au fost foarte în-cântaţi de tot ceea ce au văzut,

de aurul adus din România”.Angela Nicoară consideră căastfel de ocazii sunt unice înviaţa oricărui român, indife-rent de vârstă.O altă comemorare a avut locşi la centrul comercial “LaStrada” organizat de NicoletaSprînceană şi UniversitateaPopulară “Castelli Romani”.

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2Actualitatearomâneascã

ediție nouă - 2011

EDITORIALEminescu omagiat la RomaOmagiul marelui poet s-a făcut în faţa Columnei lui TraianAflaţi la mii de km distaţă de ţară, nu toţi copiii românidin Italia au ocazia să studieze la şcoală despre MihaiEminescu sau să afle mai multe despre istoria ţării noas-tre. Mai avantajaţi sunt însă cei care frecventează cur-surile de cultură şi civilizaţie româna derulate înPeninsulă de Ministerul Învăţământului şi InstitutulLimbii Române de la Bucureşti.

de E.P.

(continuare din pagina 1)

Echipa care mă ajută este for-mată în primul rând din oameniinimoşi care au muncit cot la cotcu mine pentru a crea acestnumăr, mulţi dintre ei jurnalişti cuani buni de experienţă în spate.Mi-am dorit în echipă şi blogerialeşi “pe sprânceană” dintre ceicare ştiu foarte bine să foloseascăarma ironiei.Subsemnata nu are pretenţii de“mega-director galactic” şi, înconsecinţă, nu se aşteaptă catoată lumea să fie de acord cu ea.De aceea, în acest ziar veţi puteagăsi şi opinii diferite sau chiarcontradictorii. Şi cititorii îşi vorputea exprima liber părerile în pa-ginile publicaţiei. Nu vom menajape nimeni atunci când va trebui săcriticăm şi nici nu ne vom feri sădăm justa laudă celor care vorface ceva bun şi util pentruaceastă comunitate. Pentru a veniîn sprijinul românilor din dias-poră, ne-am luat în echipă şi oserie de specialişti în domeniilecare v-ar putea interesa cel maimult. Vă vom ţine la curent şi cunoutăţile din comunitatea româ-nească. “Actualitatea Româ-nească” va fi ziarul în care veţigăsi tot ceea ce v-ar putea inte-resa ! Cel puţin noi asta ne dorim.

EDITORIAL

Copii români din şcolile de la Ladispoli (RM)

E.P.

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA


2011 - noua ediție

Pe 6 ianuarie, în 9 mariRegiuni a le I tal ie i , Par-t idul Identi tatea Româ-nească a desfăşurat ocampanie de informareşi sensibi l izare a comu-nităţ i i româneşt i , pe

teme civ ico-pol i t ico-so-ciale, prin distribuirea a8000 de f luturaşi. Mesa-jul informativ a avutdrept scop sensibi l iza-rea comunităţ i i româ-neşti faţă de necesitatea

de a deveni parte pol i -t ică activă în Ital ia ală-turi de o formaţiunepolitică născută în sânulromâni lor din I tal ia ,cum este Partidul “Iden-titatea Romanească,oga-nizaţ ie recunoscută destatul i ta l ian. “Ca def iecare dată, în discu-ţi i le publice cu oamenii ,am constatat (cu uneleexcepţi i) un interes realfaţă de problemele ge-nerale ale comunităţ i i ,pe fondul unei majorelipse de informatie şi devalori , respect iv a uneieducaţ i i c iv ice care săconducă la conştientiza-rea necesităţ i i unei re-prezentanţe pol i t icelegit imate,” se arată încomunicatul publicat pesite-ul organizaţ ie i . Sa-

cri f icându-şi o z i l iberăechipa PIR a răspuns cuentuziasm, dând o do-vadă exemplară de acti -v ism propagandist ic ş imai ales de încredere înproiectul Partidului nos-

tru, dând forma şi conţi-nut s loganului PIR:Uniţ i suntem o forţă”,se mai arată în acelaşicomunicat.

La acţiune au participatzeci de reprezentanţi aipartidului din 9 regiuniItaliene.

2011: PIR-Day de BoboteazăPe 6 ianuarie Partidul Identitatea Românească a desfăşurat o campanie de in-formare şi sensibilizare a comunităţii româneşti, pe teme civico-politico-so-ciale, prin distribuirea a 8000 de fluturaşi.

Redacția

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA



Vizita lui Victor Ponta la Romaîntre lumini şi umbre

Preşedintele PSD, Victor Pontaa efectuat în perioada 13-15 ia-nuarie 2011 o vizită la Roma cea avut ca obiectiv nu numai par-ticiparea la conferinţa interna-ţională a liderilor socialişti petema populismului în politică,dar şi semnarea unui acord decolaborare cu Partidul Demo-crat italian. În prima zi a vizitei,preşedintele PSD s-a întâlnit cuo parte din reprezentanţii ro-mânilor din Italia. Reprezentan-ţii Partidului “IdentitateaRomânească” nu au fost lăsaţisă participe la această întâlnire.

Spre deosebire de PD-L, PSD-ula decis să păşească legal în Pe-ninsulă, încheind un acord cuPartidul Democrat Italian con-dus de Pier Luigi Bersani. Acor-dul prevede angajamentulPartidului Democrat de a sprijnicandidaturile românilor la ale-gerile locale din Italia, oferindu-le locuri în propriile listeelectorale, precum şi posibilita-tea de a candida un român laalegerile generale din Penin-sulă. Evident, un eventual can-didat român ar trebui să fie şicetătean italian, după cum pre-

vede Constituţia italiană. Un alt punct important esteacela de a pune la dispoziţia re-prezentanţilor români din teri-toriu sediile PartiduluiDemocrat cu scopul de a creafiliale PSD.

“PD-L-ul este mereu în ilegali-tate. Atât în ţară cât şi în stră-inătate.” – ne-a declarat VictorPonta referitor la filialele PD-Lcare au împânzit Italia în ultimaperioadă. “Metodele lor suntarhi-cunoscute, respectiv cum-părarea de voturi”, a mai preci-zat acesta. Cu toate acestea,preşedintele PSD a ţinut să neasigure că nu vor exista luptecrâncene ca în România cu opo-zitorii lor din PD-L care să ducăla o divizare şi mai mare a co-munităţii româneşti din Italia.

La întâlnirea pentru semnareaacordului a participat şi deputa-tul Guido Melis, PreşedinteleGrupului Interparlamentar Ita-lia-România, cunoscut pentru

poziţiile sale în favoarea comu-nităţii româneşti din Italia.Surse din interiorul PartiduluiDemocrat ne-au declarat căMelis este numele cel mai vehi-culat pentru a fi numit respon-sabil pentru comunitatearomânească în interiorul PD-ului. Acest lucru ar însemna căar fi cel care ar garanta pune-rea în aplicare a acordului sem-nat de curând. Eventuala sanumire este susţinută de omo-logul său român, SenatorulSorin Bota (PSD), şi el prezentla întâlnire. Guido Melis nu acomentat însă aceste indiscre-ţii, limitându-se să afirme că vacontinua să ajute comunitatearomânească ori de câte ori va finevoie. Aşadar un acord care tinde săschimbe modul de a face poli-tică în diaspora românească. “Cred că trebuie să schimbămmodul de a ne raporta la dias-poră. Nu ar fi corect să ne gân-dim la soarta românilor dinafara graniţelor doar atuncicând este nevoie de voturi.Acest acord va permite ca însfârşit comunitatea româ-nească să aiba o reprezentanţăşi un sprijin politic real în Penin-sulă”, a mai declarat VictorPonta pentru “Actualitatea Ro-mânească”. Succesul PDL în diasporă la ul-timele alegeri pare a fi motivulcare a obigat PSD-ul să încercesă schimbe raportul de forţe dinstrăinătate.

Interesant însă de remarcateste modul în care s-a organizatîntâlnirea cu reprezentanţii ro-mânilor din Italia. Deşi în comu-nicatul dat publicităţii sepreciza că Victor Ponta va în-tâlni comunitatea românească,multe din asociaţiile românilordin Italia nu au fost convocatela această întâlnire, iar o partedin cele convocate (mai preciscele apropiate Partidului Româ-

nilor din Italia) au avut surprizade a se trezi alungate de la res-pectiva întâlnire cu puţin timpînainte de sosirea liderului PSD.Nu acelaşi lucru s-a întâmplatcu un reprezentant al PD-L Ita-lia care a putut participa liniştitla întâlnire. Motivaţia oficială a fost aceeacă “era o întâlnire între mem-brii PSD diaspora”, contrazi-când clar comunicatul datpublicităţii cu o zi înainte. VictorPonta nu era însă la curent cudeciziile “organizatorilor” aces-tei întâlniri, declarând că el estedeschis tuturor românilor. Binear fi fost dacă respectivii “orga-nizatori” ar fi avut cea mai micănoţiune a ceea ce înseamnă de-mocraţie.

Ziua de sâmbătă a fost dedicatăîn mare parte conferinţei inter-nazionale a liderilor socialişti.Discursul lui Victor Ponta în ca-drul conferinţei s-a axat pecreare de strategii care să ducăla îmbunătăţirea nivelului detrai a cetătenilor. În încheierea vizitei, VictorPonta a plantat, împreună cureprezentanţii Asociaţiei Româ-nilor din Italia şi cu PrimarulSectorului VII a Romei, RobertoMastrantoni, 50 de pini negriîntr-un parc din sectorul VII. Ungeste care tinde să pună în lu-mină faptul că românii vor “săprindă rădăcini în cetateaeternă.

Partidul Social Democrat din România şiPartidul Democrat din Italia au semnatun acord de colaborare

de Alina Harja

Lumini: PSD-ul pășeștelegal în Italia semnândun acord cu principalulaleat din familia socia-liștilor europeni

“Nu vrem să dezbinămcomunitatea româ ne-ască din Italia, dar PD-L-ul este mereu înilegalitate”

Umbre: PSD Italia șimodul lor “atipic” de aînţelege democraţia

Guido Melis, principalulfavorit pentru a devenigarantul aplicării aces-tui acord

Există o zicătoare înlimba română:„Câinele, când n-are ce face se lingepe ...”. Sunt fermconvins că veţi

reuşi să completaţi liniile punc-tate căci eu dacă aş face-o, dis-tinşii mei colegi din redacţie m-arcenzura şi m-ar trimite probabilla un examen medical amănun-ţit. Pentru a evidenţia această zi-cală o să vă relatez niştechestiuni care se petrec în acestemomente în comunitatea noas-tră rotaliană. Adică a românilordin Italia. Pe parcurs, dacă nuveţi sări rubrica asta pe viitor, vatrebui să vă obişnuiţi cu termeniifolosiţi de autor, adică de mine. După cum bine n-aţi observat, încomunitatea noastră ş-aşa des-trămată şi fără intenţii de recon-ciliere şi convieţuire paşnică şieuropeană, s-a pornit un scandal.Unul politic, căci pe lângă trebă-luitul prin motorul maşinii şi ur-măritul meciurilor de fotbal,politica reprezintă un alt subiectasupra căruia orice român, mai

devreme sau mai târziu, trebuiesă aibe o părere. Gaşca portoca-lie, PD-L Italia, a cărei activitatemie şi legilor Italiei îmi scapă,este pe punctul de a se deas-trăma. Mai exact se vorbeşte totmai des de înlocuirea preşedin-telui Dumitru Ilinca cu Ion (Nino)Săvoiu. În cazul în care n-aţiauzit de aceşti domni nu este ne-voie să vă panicaţi. Voi încerca încâteva fraze să expun sacrificiileşi realizările lor pentru comuni-tatea noastră din Italia. În urmaalegerilor uninominale de la fi-nele anului 2008 România a des-emnat nişte locuri la CameraDeputaţilor şi la Senat pentru areprezenta diaspora română.Marii câştigători au fost senato-rul Viorel Riceard Badea şi depu-tatul William Brânză, ambii de laPD-L. Perdanţii noi, diaspora.Dar să nu intrăm în astfel de de-talii căci divaghez. Distinşiidomni parlamentari au descinsîn diaspora încropind, în fugă şiprin holurile pe unde se organi-zau şezători electorale cu mici şibere, mai multe organizaţii de-numite de ei filiale PD-L. Pestetot au făcut asta. În America au

fost invitaţi respectuos să res-pecte legile şi să tragă obloanelepeste filiala de la Chicago. Nuacelaşi lucru s-a întâmplat şi înItalia. Aici pedelomania a permisdeschiderea mai multor filiale.Îmi este greu să le cuantific căcipână la publicarea acestui articoleste posibil să mai apară alte 2-3filiale. Totul încălcând cu bunăştiinţă atât legile partidelor dinRomânia, statutul PD-L, cât şi le-gile italiene. Dar despre asta pro-mit să scriu data viitoare. Şi cumerau multe filiale era imperiosnecesar să se desemneze şi (erasă zic cap luminat) un şef pestecohorta de politruci. Această po-ziţie a fos ocupată până în pre-zent de Dumitru Ilinca. Şi acumrevin la rezultatele acestuia şi algăştii conduse. Să o luăm punc-tual:- Lipirea de afişe electorale şi

strângerea de voturi pentru rea-legerea pentru a 2-a oară conse-cutiv al lui Traian Băsescu. Refuzsă scriu cine a avut de câştigat înurma acestor eforturi.- Organizarea mai multor şeză-

tori/spectacole cu ocazia diverse-lor sărbători.

- Şi cel mai important lucru: TRI-PLAREA taxelor consulare. Bine,ei numesc asta mărire făcândabstracţie de matematică..Atât şi nimic mai mult. De altfelnici nu ar putea realiza şi altcevade vreme ce organizaţiile lorsunt ilegale în Italia. Sincer să fiunu înţeleg de ce cineva s-ar luptapt ocuparea funcţiei de preşe-dinte PD-L Italia de vreme ceeste ilegal constituită şi mult li-mitată în a acţiona în interesulcomunităţii noastre. Noul viitorfost preşedinte PD-L Italia, Ion(Nino) Săvoiu a organizat un felde puci politic chiar la finele unuispectacol organizat la Milano.Spectacol în urma căruia depu-tatul Brânză a primit un nou pre-miu, de mare interes şiresponsabilitate dar al căruinume l-am uitat. Probabil subefectul micilor şi a berii, aşa cumsusţine şi senatorul Badea, me-senii au avut un impuls de re-voltă şi schimbare. Români fiind,probabil că în luna decembriesentimentul de răscoală şischimbare se manifestă mai in-tens decât la alte popoare. Ceeace m-a surprins din declaraţiilenoului viitor fost preşedinte PD-L Italia, Ion (Nino) Săvoiu, estecă el îşi doreşte ca formaţiuneape care o conduce să fie înregis-trată în Italia. De unde, pe cale

de consecinţe şi teorii ale logicii,deduc că aceste filiale erau ile-gale aşa cum strig de mai binede 2 ani. Sunt foarte curios cumva reuşi noul preşedinte să înre-gistreze partidul într-o altă ţarădecât cea în care a fost constituitşi în care activează. Cumva îl valăsa Boc? Sau Băsescu? Se pre-gătesc pedeleii să migreze? Şi aşfi de acord să jur pe Biblie, întoc-mai şi fix la fel ca dl Traian Bă-sescu, că pot trece cu vederea şipeste aceste detalii dacă mi s-arexplica ce anume îşi propun săfacă pentru comunitatea noas-tră. Dar ceva concret dacă sepoate şi altceva decât spectacoleşi deschiderea a zeci de filiale. Înîncheiere rog vecinii lui Săvoiu,căci am înţeles că este extrem depopular pe strada unde locu-ieşte, dacă ar putea şi ar consi-dera util să-l întrebe ce-şipropune să realizeze în anul2011 (cel puţin) pentru comuni-tatea noastră pe care teoretic seangajează să o protejeze şi să oreprezinte. Nu de alta dar ui-tându-mă în trecutul poltic alacestuia n-am identificat nicimăcar ceea ce (nu) a realizat Du-mitru Ilincă, adică fostul.

N.B. sau P.S.: Cum revolta por-tocalie se anunţă a fi abia la în-ceput promit să revin cu detalii.

Comentarii cu vitriolACTUALITATEA POLITICĂ

PAGINA


SPAȚIU PUBLICITAR GOL POLITICPentru Info: 339 4142640 sau 339 4695973

S-PRESSInternaţional

România

Din ciclul: „Peripeţiile portocaliilor năzdrăvani”de Mihai Duţu

2011 - noua ediție

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA



Băncile italiene din ce în cemai deschise imigraţiei

Creşte pe zi ce trece numărulbăncilor şi societăţilor de credititaliene care îşi îndreaptă ofertaspre segmentul reprezentat decetăţenii imigranţi, segment careastăzi,conform un sondaj făcutde ABI - CESPI, reprezintă 1,5milioane de conturi curente, cu ocreştere de 111 mii de unităţifaţă de 2009, cu un procentaj decreştere de 7,9 %.

Tipologia clienţilor este ceeaobişnuită, 96 % dintre conturi în-registrate la sfărşitul lui 2009aparţin familiilor sau sunt con-turi cu un singur titular.Dintreaceştia 18 % deţin un cont înacelaşi institut bancar de maibine de 5 ani,o treime dintre eiau un credit,în special împrumu-turi personale (34 %) sau crediteimobiliare (28 %). În ceea ce pri-veşte onorarea plaţilor, indicelede regularitate este foarte mare.8 imigranţi din zece îşi achită re-gular rata.Ca şi răspândire teri-torială domină nordul(cu maibine de 7 conturi private din 10)în timp ce, ca naţionalitate peprimul loc se situează Româniaurmată de Albania şi Maroc, in-formează cotidianul italian “Ilsole 24 ore”.

Punctul de plecare pentru a stu-dia orice tip de comportament şiîn special pentru comportamen-tul cumpărătorului se bazează peo nevoie nesatisfăcută. Cinecumpără o face atunci cândsimte nevoia de acel determinatprodus sau serviciu. Acest com-portament descrie fidel momen-tul în care un imigrat sehotărăşte să intre într-o bancă.Aceste nevoi pot fi diverse. Vomîncerca să aducem în dezbatereo serie de necesităţi ale clienţilorromâni în cazul nostru, segmentpe care îl cunosc cel mai bine datfiind natura muncii pe care odesfăşor.Motivul cel mai frecvent este

acela de a obţine un credit per-

sonal sau imobiliar. Acest servi-ciu ajunge să fie “egalat” în ulti-mul timp de necesitatea de aavea un cont curent pentru aprimi salariul. Această nouă ne-cesitate apare datorită faptuluică angajatorii au dificultăţi în aplăti cash datorită noilor norma-tive PSD. O altă necesitate întâl-nită printre conaţionalii noştri, înspecial cei care lucrează în do-meniul construcţiilor, este aceaade a primi “casa edile “. Mulţidintre aceştia folosesc în alterna-

tiva contului noile carduri reîn-cărcabile de ultima generaţie,cum ar fi K2, emisă de Banca Po-polare de Lodi, care are funcţiileunui cont bancar doar că arecosturi mult mai reduse. Tot cuajutorul acestor instrumente fi-naciare se pot face plăţi pe inter-net. De exemplu cumpărareabiletelor de avion online este unserviciu necesar pentru cei caresunt departe de casa.Un alt capitol important este re-prezentat de fluxul de bani tri-

mişi către ţara de origine. Numaiîn 2009 sistemul bancar a inter-mediat 210 milioane de transfe-ruri. În general aceastănecesitate este satisfăcută decătre bancă în momentul în caresumele au o anumită consis-tenţă. Dar nu numai. Datoritănoilor acorduri interbancare şiconturilor aşa-numite “gemene”tot mai mulţi folosesc bancadrept intermediar de trimitere abanilor fiind de departe ceeamai economică alegere.

Un alt sector interesant pentrubănci este reprezentat de con-aţionalele noastre care lucreazăpe post de îngrijitoare. Pentru elenevoia care trebuie satisfăcutăeste ceea a siguranţei. Având învedere că multe dintre harnicilenoastre ingrijitoare obişnuiescsă-şi ţină banii în geantă şi, des-eori, în zilele libere, când ies săse întâlnească cu alte persoane

sau pur şi simplu pentru a se re-laxa, se întâmplă şi episoade ne-plăcute, iată că acest lucru ducela apariţia unei necessitati im-portante, şi anume aceea de aputea ţine banii în siguranţă. Da-torită programului lor de lucrucare reduce posibilitatea de aajunge la un ghişeu bancar ladoar câteva ore, în după amiazazilei de joi, banca trebuie să fiepregătită pentru a face faţă aces-tei necesităţi. Aşa se face că euşi colegii mei joia muncim cel

mai mult. Un alt mare obstacol în a benefi-cia de avantajele serviciilor ban-care este cel al bariereilingvistice. Această problemă oîntâlnim nu doar când imigratulse prezintă la agenţie pentru acere informaţii ci şi atunci cândse încheie contractul. Limbajulexcesiv de tehnic cât şi caracte-rele scrise mărunt sunt perce-pute negativ de noul client care,de multe ori, nu are încredere înresponsabilul comercial al agen-

ţiei. Acest comportament pru-dent este de înţeles pentru oricepersoană care se confruntă cuun nou mediu cu care nu esteobişnuit. Foarte des, în ciuda faptului carespectivul client stăpâneştefoarte bine limba italiană, se în-tâmplă ca acesta să nu reu-şească să stabilească unlimbajcomun cu personalul din bancă.Un exemplu foarte des întâlniteste acela al clienţilor româniobişnuiţi cu tipologia de carduriromâneşti, care au ca avantajfaptul că respectivul client arebanii oricând la dispoziţie şi înacelaşi timp oferă şi siguranţă.Aceştia încearcă să obţină şi dela băncile italiene servicii simi-lare, dacă nu chiari dentice:adică un card de credit pe caresă-şi primească salariul.

În Italia însă acest lucru nu esteposibil întrucât tipologia de ser-vicii este total diferită. Există treitipuri de carduri în Italia: de cre-dit, de debit (numite “banco-mat”) şi reîncărcabile. Multdoritul card de credit, fiind con-siderat un fel de împrumut, esteacordat de băncile italiene doardupă o perioadă de vechime acontului curent, ce depinde defiecare bancă în parte. Toate aceste particularităţi aleclientului imigrat au făcut cabăncile să fie nevoite să angajezefuncţionari din rândul imigranţi-lor. Din experienţa proprie potgaranta că este o idee inteligentădeoarece duce la o climă debune relaţii şi la un raport de în-credere între client şi bancă.Imigratul trebuie să se simtă şi

să vrea să fie luat în consideraţiede toate instituţiile publice şi pri-vate. Dezvoltarea conceptului de“migrat –banking” are o impor-tanţă strategică deoarece poateconstitui o etapă în integrareanoastră în societatea italiană subsemnul respectului reciproc.

Din interiorul sistemului bancar: cum sunt studiate pachetele de servicii pentru români

de Adrian Ioan Grigor

Punctul de plecare pen-tru a studia serviciilebancare îl constituieobservarea necesităţi-lor clienţilor

Menajerele, o clientelăimportantă pentrubănci

Cardurile de credit seobţin doar după o pe-rioadă de vechime acontului curent

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA


2011 - noua ediție

Roma din ce în ce maiscumpă în 2011

Taxa hotelieră, introdusă de la 1ianuarie 2011, la Roma pentruturişti, aprobată de guvernul ita-lian încă din vara anului trecut,provoacă nemulţumiri chiar înrândul autorităţilor locale, nunumai al turiştilor. Taxa, colec-tată la sfârşitul şederii în oraş,este de 2 euro pe noapte pentruhotelurile de 2-3 stele şi de 3euro dacă turistul se cazează laun hotel de 4 -5 stele. Fondurileastfel obţinute vor fi utilizatepentru îmbunătăţirea serviciilorurbane.Cu o astfel de taxă, plătită de tu-riştii care vizitează capitala ita-liană, potrivit ministrului deinterne, Roberto Maroni, Romaîşi va crea o ”imagine urâtă lanivel internaţional”. Consilierulpe problematici de turism şi sportdin cadrul Provinciei Romei, Pa-trizia Prestipino consideră că prinaceastă măsură va fi afectat şimai mult ”un sector aflat în criză,cel al turismului şi că nu va facedecat să-i îndepărteze pe turiştide capitala italiană”.

Deşi aplicată de câteva zile, re-cepţionerii întâmpină deja ne-mulţumiri şi din partea turiştilor.

”Nu toate reacţiile au fost pozi-tive, deoarece majoritatea nuştiau de această taxă. Alţii erauconvinşi că ar fi de un euro pezi.” a declarat pentru Radio Ro-mânia Actualităţi - Cinzia Bian-

cardi, recepţioneră la unul dinhotelurile din centrul istoric alRomei. ”Şi pentru noi, recepţio-nerii, este dificil a explica unuiturist că trebuie să plătească înplus un impozit pentru a sta într-un oraş. Nu toţi înţeleg că nueste o lege a hotelului, ci a pri-măriei” a mai completat recep-ţionera, consternată pe de altăparte de faptul că ”nu turiştii tre-buie să plătească monumenteledin capitală. Autorităţile ar trebuisă aibă un fond special pentruacest sector, nu să profite tot depe urma turiştilor, care şi aşa plă-tesc o cazare exagerată aici”. În capitala italiană, cazarea la unhotel de două stele (care de cele

mai multe ori pare de o stea) esteîn perioada de iarnă în jur de 50de euro pe noapte (camerădublă), iar în sezonul cald şi înperioada sărbătorilor depăşeştesuma de 80 de euro.

Taxa se aplică şi în cazul campin-gurilor şi al pensiunilor: 1 europentru maxim cinci zile în cam-ping şi 2 euro pentru o şedere demaximum 10 zile la o pensiunedin Roma.Taxa se aplică atât în cazul celorcare îşi rezervă cazare singuri,dar şi al grupurilor formate prinintermediul agenţiilor turistice.

Primăria Romei plăteşte în pre-zent pentru curăţenia în zona tu-ristică a oraşului 20 de milioanede euro pe an. 30 de mii de tu-rişti vizitează pe zi capitala ita-liană, numai în 2010înregistrându-se în total 10,5 mi-lioane de turişti. Prin taxa hotelieră introdusă dela 1 ianuarie 2011 bugetul pri-măriei de la Roma se va îmbogăţicu 82 de milioane de euro anual.

Noua taxă introdusă de primăria Romei pentruturişti nemulţumeşte proprietarii de hoteluri

de E. P.

Turiștii vor plăti practicîntreţinerea monumen-telor istorice din oraș

Şi la camping și la pen-siune se plătește taxăde ședere

82 de milioane de euro- câștig anual

Mihaela Şerban, Consilier al Pri-măriei din Latina pentru Inte-grare şi Relaţiile cu România, aîntâlnit de curând la Sabaudiamedicii români Dana şi StefanJianu, deţinători a două structuriimportante de avangardă în Ro-mânia şi care, împreună cu me-dicul Constantin Ciltea, au pusbazele unei colaborări între Italiaşi România.

După cum se arată în comunica-tul de presă dat publicităţii, pro-iectul medicilor români prevededeschiderea unui cabinet de me-

dicină estetică cu o echipă despecialişti şi de adevăraţi pionieriai chirurgiei plastice, care şi-araduce propriile lor competenţeîn provincia Latina , în interiorulstructurii hoteliere <<Il SanFrancesco>>, pus la dispoziţiede către femeia de afaceri ElenaDaneo, întotdeauna pregătită săprimească delegaţiile române.

La acest proiect şi-au oferit spri-jinul lor deplin şi instituţiile lo-cale, în persoana doctoriţei Legaşi a comisarului Nardone.La sfârşitul îtâlnirii delegaţia ro-mână şi-a exprimat aprecierea

faţă de deschiderea demonstratăde partea italiană.„Obiectivul nostru principal estenu doar acela de a favoriza inte-grarea românilor ci şi acela de a-i face pe conaţionalii noştri să sesimtă mândri de resursele pecare la avem în afara graniţelorţării,” se mai arată în comunica-tul emis de consiliera primărieidin Latina.

O punte de legătură cu România

Un cabinet de medicină esteticăromânesc la Latina

Cabinetul va fi deschisîn interiorul structuriihoteliere „Il San Francesco”

Proiectul beneficiazăde sprijinul autorităţi-lor locale

„Vrem ca românii să fiemândri de resursele pecare le avem în străinătate”

de Alina Harja.

ACTUALITATEA PE MAPAMONDPAGINA


Românii din Marea Britanie, marginalizaţi pe piaţa muncii pentru încă un an

Libera circulaţie a cetăţeni-lor români în Regatul Unitnu atestă însă şi libertatea

de a ocupa un loc pe piaţa mun-cii, restricţiile continuând să fieaplicate până la sfârşitul anului2011. Situaţia este similară însăşi în cazul Irlandei. Guvernul bri-tanic condus de David Camerona luat în calcul o revizuire a tutu-ror aspectelor abia la finele anu-lui în curs. Acest lucru nugarantează şi o schimbare ma-joră favorabilă României, avândîn vedere existenţa conservatori-lor la putere care au declarat căanaliza lor ia în calcul evoluţia si-tuaţiei economice a ţării noastre.Cu toate că este membră a Uni-uniiEuropene din 2007, ţaranoastră nu se bucură încă detoate avantajele pe care le au ce-lelalte state, atât din conside-rante politice, cât şi financiare.Comisia Europeană si-a expri-mat în nenumărate rânduri re-gretul pentru deciziileguvernelor unor ţări membre de

a păstra anumite limite în acce-sul muncitorilor români pe piaţainternatională, însă situatia nupoate fi schimbată din cauza au-tonomiei pe care o are fiecarestat.Într-un comunicat dedicat secţiu-nii “Români şi Bulgari”, HomeOffice Uk Border Agency, orga-nizaţie responsabilă cu securita-tea în Marea Britanie,informează românii care inten-tionează să se stabilească în UKurmătoarele: “Dacă eşti românsau bulgar eşti liber să vii în Re-gatul Unit să trăieşti. Va trebui săai capacitatea de a te întreţinefără a deveni o povară excesivăpentru fondurile publice”.Afluxul din ultimii 2 ani şi nume-roasele cereri de sprijin financiarînaintate de conaţionali statuluibritanic, au dus la impunereaunor măsuri mai dure în ceea cepriveşte ajutorul dat de către gu-vernul de la Londra. Tot din acestcomunicat putem afla că, dacăse doreste angajarea în UK, este

nevoie de permisiunea Home Of-fice înainte de a începe activita-tea: “După ce aţi lucrat legal încalitate de angajat timp de un anfără întrerupere, aveţi drepturidepline de liberă circulaţie, nuveţi mai avea nevoie de acordulnostru pentru obţinerea unui locde muncă, având de asemeneaposibilitatea de a obţine un cer-tificat de înregistrare care să văconfirme drepturile şi obligaţiilepe piaţa muncii”.Nu este însă nevoie de vreo au-torizaţie specială din parteaagenţiei care controlează imigra-

ţia în cazul în care cetăţeanulromân doreşte să lucreze înregim “self-employed”, o schemăde încadrare prin care fiecarepoate deveni propriul său anga-jator, ocupându-se personal deplata taxelor către statul britanic.În aceste condiţii şi domeniile deactivitate nu mai sunt limitate ladomeniul construcţiilor, al agri-culturii şi al celui hotelier, paletaacoperind majoritatea sectoare-lor de activitate.Pentru cei care doresc să stu-dieze există posibilitatea con-tractării unui job în regim

part-time (aproximativ 20 de oresăptămânal), aducând dovadacertificatului de înregistrare castudent într-o instituţie acredi-tată. Numeroşi români recurg laaceastă strategie pentru a se in-sera treptat în sistem. Celor careurmează cursuri de formare pro-fesionale este acceptat statutulde muncitor full-time, în condi-ţiile în care practica pentru cur-sul pe care îl urmează sedesfăşoară la locul respectiv demuncă.Asistenta în ceea ce priveşte în-registrarea documentelor pentruorice formă de muncă este ofe-rită de către numeroasele agenţiide consultanţă existente în UK,unde angajaţi români explicădesaliate parcursul cel mai avan-tajospe care trebuie să îl străbatăorice nou venit. Liste specialesunt puse la dispoziţie şi cu locu-rile de muncă disponibile la mo-mentul respectiv.Singura variantă rămasă pentruromânii care totuşi îşi doresc unloc de muncă în UK este să ur-meze calea strictă a sistemuluide muncă britanic şi să urmă-rească frecvent noile reglemen-tări..

de Daniela Viţelaru

Construcţiile, unul din domeniile liberalizate

Guvernul Cameron a decis prelungirea restricţiilor pepiaţa muncii până la finalul anului 2011, după care vademara o revizuire a criteriilor ce au dus la această de-cizie, însă va lua în calcul situaţia economică a Româ-niei. Singurele sectoare libere în Marea Britanie sunt:construcţiile, agricultura şi industria hotelieră.

Restricţiile ar putea fi prelungite şi în 2012

Actriţa Delia Antal lan-sează pe data de 26 ia-nuarie 2011 la Londra

cartea „Dora”, o poveste des-pre imigrare şi discriminareinspirată din întâmplărilereale alor unor oameni careau avut curajul să-şi constru-iască o alta viaţă dincolo degraniţele ţării de origine. Volumul reprezintă istorisi-rea universală a românuluidin diaspora, o dramă carepune în evidenţă eforturilefăcute de români în parcursullor prin lume pentru a-şi duce

la îndeplinire visele şi aspira-ţiile. Această publicaţie, edi-tată sub forma unui scenariu,a inspirat filmul cu acelaşinume care a fost deja finali-zat, urmând să ruleze pe ma-rile ecrane în cursul acestuian şi să fie înscris în compe-tiţie la Festivalul Internaţio-nal de Film de la Cannes. Evenimentul de lansare acărţii se desfăsoară într-unadintre cele mai celebre locaţiidin Londra, JALOUSE, celmai atractiv loc pentru vede-tele internaţionale din dome-

niul artei, muzicii si show-bizz-ului. Numeroşi invitaţide marcă au confirmat dejaparticiparea, alături de carese va afla desigur echipa care

a făcut posibilă producereafilmului. Manifestarea des-chide şirul evenimentelorTurneului InternaţionalDORA BY DELIA ANTAL pro-movat şi organizat de cătrerevista ROMANIA IN CONTACT.

Prefaţa, semnată ChisomoKalinga, deschide publiculuiun univers de poveste, pipe-rat cu foarte multe elementereale care ţin publicul pe jar:„Această poveste nu estedoar o poveste despre emi-grare şi discriminare. Este opoveste despre alegeri şivise. Delia Antal aduce Dorala viaţă într-o manierăonestă. Dora trăieşte mo-

mente de agonie şi extaz, darniciodată nu renunţă la visulei de a realiza ceva imens.Autoarea demonstrează într-unmod plăcut că, după ani dezile, trăind numai lovituri du-reroase, o persoană poate în-totdeauna să depăşeascăîncercările vieţii”.Scrisă în limba engleză, car-tea va fi publicată şi în altelimbi, primele vizate fiindlimba română, italiană, spa-niolă, germană şi franceză.Următoarele oraşe pe listaturului internaţional de pro-movare a „DOREI” – cartea şifilmul - sunt Roma şi Milano.

O cutremurătoare poveste despre umilinţele emigraţiei şitotodată un îndemn la optimism este volumul scris deDelia Antal, o actriţă româncă stabilită în Marea Britanie.

Cartea “Dora” păşeşte pe Red Carpet la Londra

de Daniela Viţelaru


ACTUALITATEA PE MAPAMONDPAGINA


2011 - noua ediție

Spania: Românii vor avea liste proprii la alegerile locale

PIRUM a fost înfiinţat în2008, cu sediul legal înBarcelona. La scurt timp

după înfiinţare a constituit, îm-preună cu Partidul Românilordin Italia şi cu alte formaţiuni ro-mâneşti din alte ţări, MişcareaEuropeană a Românilor cu sco-pul de a oferi o reprezentanţăpolitică milioanelor de români cetrăiesc în afara graniţelor ţării.După cum explică, pentru coti-dianul spaniol El Mundo, preşe-dintele PIRUM, Florin IoanBujor “partidul este deschis atât

cetăţenilor români, cât şi cetăţe-nilor de altă etnie, inclusiv spa-niolilor. Scopul este acela de aajuta integrarea comunităţii ro-mâneşti în Peninsula Iberică. Acum se pregăteşte pentru ale-gerile locale ce vor avea lor înaceastă primăvară în Spania,propunându-şi să aibă candidaţiîn peste 30 de localităţi, dar vaprezenta liste electorale propriiîn 3 dintre acestea: Guissona,Agramunt şi Alcarràs. În Spanialocuiesc legal în acest moment829.700 de români, dintre care

64.300 doar în Aragon. Dacă listele românilor vor reuşisă depăşească pragul de 5% ne-cesar conform legilor ibericepentru a intra în consiliul local,românii ar putea avea chiar mai

mult de un consilier în oraşelespaniole. Asta în condiţiile încare în cele trei localităţi underomânii vor prezenta liste elec-torale proprii, populaţia de ori-gine română reprezintă între 6

şi 16% din totalul locuitorilor.Spre deosebire de Italia, în Spa-nia nu există necesitatea de a seînscrie în liste electorale sepa-rate pentru a putea, lucru ce fa-cilitează cu mult accesulromânilor la vot. Exemplul românilor a fost ime-diat preluat de comunităţile dereligie musulmană care au decisşi ele să se constituie într-un par-tid, denumit “Partidul Renaşteriişi Unirii Spaniei” (PRUNE). Ace-ştia au decis să prezinte listeelectorale în Barcelona şi Gi-rona, dupa cum declară pentrucotidianul spaniol preşedintelepartidului Mostafa Bakkach.

Partidul Românilor din Spania, PIRUM, a anuţat că vaprezenta trei liste electorale la alegerile locale din Spa-nia, în localităţile Guissona, Agramunt şi Alcarràs (zonaLleida). PIRUM-ul este un aliat al Partidului IdentitateaRomânească din Italia.

Islamicii urmează exemplul şi fac şi ei partid

de Diana Rusu

Românii, dar şi alţi imigranţi dinMilano beneficiază, de la 15 ia-nuarie a.c., pentru al doilea anconsecutiv, de lecţii gratuite cuinformaţii despre Constituţia ita-liană. Anul trecut au absolvitaceste lecţii 400 de persoane.În aceast an, Uniunea JuriştilorCatolici, Uninunea Creştină a In-treprinzătorilor, Asociaţia Româ-nii în Italia – Milano şiCappellania di Santo Stefanosunt organizatorii acestor lecţii,care se desfăşoară la CentrulDiocezan Schuster din Via Feltre100 din Milano. Materia va fi îm-părţită în şase lecţii gratuite.Noţiunile despre Constituţia ita-liană vor fi obligatorii din acestan pentru ”noii itaieni”, potrivitpreşedintelui Asociaţiei români-lor din Italia (ARI), Romulus Po-pescu. ”Însă nu acesta a fostmotivul principal pentru a faceaceste lecţii. Motivul a fost că fie-care cetăţean care vine într-oţară nouă, trebuie să cunoască şiconstituţia ţării respective. Uncetăţean care vine din afară tre-buie să cunoască îndatoririle şiobligaţiile pe care le are, pentrucă într-o constituţie sunt îndato-ririle, obligaţiile pe care cetăţe-naul le are, plus legile, care în

cazul în care nu respectă regu-lile, sunt legile care în cazul încare nu respecţi acest edatorii şiaceste obligaţii sunt legile carete pun la punct” explică Romu-lus Popescu.Cursanţii vor primi diplome.”Noi am considerat că este oproblemă necesară, de mare uti-litate ca fiecare cetăţean să cu-noască de la început Constituţiaţării în care a ales să trăiască. Înafară de faprul că devine obliga-toriu din momentul în care de-vine cetăţean italian” continuăpreşedintele ARI.La finalul acetor lecţii, fiecarecursant primeşte şi o diplomă,”care ar fi un fel de recoman-darepentru găsirea locurilor demuncă, pentru a oferi încrederecetăţenilor italieni vis-a-vis depersoana în cauză”, după cummai precizează preşedinteleAsociaţiei Românilor din Milano,Romulus Popescu.Cursurile sunt în limba italiană ţise adresează nu numai români-lor, ci şi altor imigranţi şi chiaritalienilor. După români, cei mainumeroşi cursanţi sunt cetăţeniifilipinezi.

Eram adolescenta candam asistat la ultimulmeci comentat deC.Topescu. Mi-aduc

aminte ca era un campionatmondial si ca Romania a pier-dut. La sfarsitul meciului, aspus ceva de genul : fotbaluleste un sport prea violent si lip-sit de fair play, emotiile iti potprovoca infarctul. Ma retrag,voi comenta de acum incolodoar un sport elegant. Si asa asi facut, ramanand doar co-mentator de gimnastica.Fotbalul e ca si viata. Existanoroc, exista trisare, exista va-loare, exista pasiune, existarasism. Rasismul este manifes-tarea fiintei umane cu tot ceare mai rau, din pacate; cu ra-bufnire de ura impotriva unuialt popor pe care nici macar nuil cunosti. Si pentru ce toateastea? Pentru a merge mai de-parte.Credeam ca voi asista la par-tida Napoli Steaua cu detasa-rea uneia carui prea putin iipasa de fotbal, ca huiduielile,injuraturile la adresa tarii melema vor lasa rece, pentru ca“asa e in fotbal”. Ca eu cunoscbine napoletanii si stiu ca nusunt rasisti,cum pot fi rasisti

cand ei insisi in tara lor suntaratati cu degetul? ca vor in-jura doar pentru ca “asa e infotbal”. Nu mi-am schimbat pa-rerea. Nu sunt rasisti, au folo-sit adjective devenite dejaclasice la adresa poporuluimeu: tigani, morti de oame,hoti. Diferentele sunt vizibiledaca vrem sa fim obiectivi:modul de prezentare al celordoua echipe, eleganta antreno-rului italian comparata cu aro-ganta antrenorului nostru,modul prietenesc, umil al echi-pei italiene de a se adresa jur-nalistilor italieni fata de celfudul al echipei noastre. E clar,ne desparte o lume.E imposibil sa estompamaceasta diferenta? Nu, dragiimei, nimic nu e imposibil, iarromanii sunt un popor cu re-surse imense: creiere, cultura,zacaminte.Iata ce ar trebui sa facem:Noi trebuie sa incepem sa neiubim ! Sa fim uniti, sa ne apa-ram, sa nu le mai permitemacestor” fotbalisti” ( a se vedealideri/Parlamentari/Presedinte)sa ne trateze cu dispret, sa nevorbeasca cu tu,doar pentru ca“Ei sunt cineva”.Sa devenim o masa compacta,

sa fim mandri, si sa aratam ori-cui alt popor ca suntem supe-riori fara a recurge la insulte.Napoletanii au castigat si vorcastiga mereu pentru ca sunt omare familie, sunt un oras careisi apara in bine sau rau modulde a fi. Au adoptat fara pro-bleme un jucator de origine ro-mana, a devenit unul de-al lor.Asta trebuie sa invatam dela ei.

Suporterii romani care s-auprezentat pe stadion nu eraunici pe departe cum ziceau ita-lienii: “Romani beti care la Bu-curesti au spart wc-urile sile-au aruncat in napoletani”.Erau baieti frumosi, inalti, bineimbracati. Dar se toti se justifi-cau in felul urmator:” noi sun-tem baieti de treaba, suntemlinistiti”. Cine se justifica preamult pleaca dupa o pozitie deinferioritate.Deci, un alt aspect e sigurantade sine, constientizarea poten-tialului si a limitelor tale. Nutrebuie sa ceri scuze, trebuiesa fii natural.Sa fim mandri ca suntem ro-mani ! Hai Romania !

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA



Important !În fiecare zi de sâmbătă, de la orele16, PIR - Partidul Românilor din Italia -în colaborare cu Uniunea AsociațiilorRomânești din Roma sunt la dispozițiadumneavoastră gratuit cu informațiilegale și sindicale.La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530

Intr-un spital din Milano s-aconstatat că numărul infecţii-lor nozocomiale, infecţii con-

tactate pe perioada spitalizării,s-a redus într-un singur an cuaproximativ 30%. Asta numaidupă ce asistentele medicale aufost stimulate financiar să sespele conştiincios pe mâini. Bo-nusul oferit acestora este cât sepoate de consistent, dar şi verifi-

cările se fac la „sânge”.La Clinica Mangiagalli din Mi-lano infecţiile în rândul nou-născuţilor prematur s-au

redus cu 30% datorită iniţiativeiintitulate ”Mâini curate”.Ideeaaparţine lui Fabio Mosca, doctorla cel mai mare departament deNeonatologie din Europa. Spita-lul plăteşte în plus asistentele cu200.000 de euro pe an. Riscul de

îmbolnăvire a scăzut de la 10 la7% într-un an şi cu 20% în cazulcelor mai fragili bebeluşi, carecântăresc mai puţin de un kilo-gram si jumatate.Practic pentru asistentele şi asis-tenţii medicali, în număr de 70,ai clinicii Mangiagalli este prevă-zută o sumă anuală de 200.000euro dacă respectă strict regulilede igienă. Astfel fiecărei per-

soane îi revine 3.000 euro. Pen-tru aceşti bani însă ei sunt con-trolaţi la sânge: adică sunt filmaţiîn permanenţă de când se spalăpe mâini la baie până la secţia dereanimare, unde prezenţa bacte-riilor de pe mâini este controlatăde câte ori intră în contact cu unnou-născut. Cu alte cuvinte gru-pul de manageri nu se bazeazădoar pe încredere, ci mai de-grabă pe fapte.Mai mult decât atât, accesoriile

din băi au fost înlocuite cu celemai moderne, iar timpul de spă-lare pe mâini al fiecărui asistenteste de minim un minut.”Terapiile neonatale intensive re-prezintă unul dintre sectoarelecu cele mai multe riscuri de in-fecţii, dat fiind tipul de pacienţi:copii prematuri sau care suferăde boli grave şi, prin urmare, cugrad de imunitate scăzut” a ex-plicat doctorul Fabio Mosca de laClinica Mangiagalli.

La Clinica Mangiagalli din Milano, Italia infecţiile în rândul nou-născuţilor prematurs-au redus cu 30% datorită iniţiativei intitulate ”Mâini curate”.

3000 de euro pentru a se spăla pe mâini

de E.P.

de Ruxandra Elena DragoescuRedacţia

Rasismul în fotbal Lecţii gratuite de constituţiepentru românii din Milano

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA


2011 - noua ediție

Încă nu a fost modificat contractulcolectiv de muncă pentru îngriji-toare şi baby-sitter pentru 2011,ceea ce înseamnă că rămân mo-mentan valabile prevederile din2010. Conform prevederilor acestuia, în-cadrarea în muncă se face în patrucategorii diferite:Categoria întâi super este compusădin menajerele şi bonele posesoarede atestate profesionale sau di-plome de specialitate recunoscute(infirmiere, asistente medicale, etc.)care au deplină autonomie decizio-nală privind sănătatea celui îngrijit.Salariul minim pentru această cate-gorie este de 1200 de euro pe lună.Perioada considerată „de probă”pentru această categorie este de 45de zile efectiv lucrate. Categoria întâi simplă are în com-ponenţa sa menajere şi bone careîn deplină autonomie se ocupă deorganizarea locuinţei patronului saucare efectuează servicii calificate(guvernante, bucătar-şef, major-dom, asistenţa bolnavilor, asistenţapurtătorilor de handicap, etc.). Per-soanele încadrate în această cate-

gorie au un salariu minim de 1150de Euro lunar şi sunt considerate„în probă” timp de 30 de zile de laînceputul raportului de muncă. Categoria a doua cuprinde menaje-rele şi bonele ce desfăşoară activi-tăţi legate de bunăstarea locuinţeicu experienţă precum şi servicii deasistenţă (îngrijirea bătrânilor, ospă-tari, bucătari, şofer, paznic). Câşti-gurile scad simţitor pentru aceastăcategorie, minimul fiind de 850 deEuro pe lună. În acest caz, însă, pe-rioada de probă este mult mai mică,fiind de 15 zile lucrate efectiv. Categoria a treia este destinată tu-turor celorlalte îngrijitoare, lipsite deexperienţă sau de calificarea nece-sară. Aici salariul minim este de 750de Euro pe lună, iar perioada de„probă” de 8 zile efectiv lucrate. În toate cazurile orarul de muncăeste de 10 ore pe zi, cu pauză , pen-tru un total de 54 de ore pe săptă-mână, pentru persoanele caretrăiesc în aceeaşi locuinţă cu celasistat. Acestea au dreptul la celpuţin 11 ore consecutive de odihnăpe zi plus două ore neplătite în cur-sul zilei.

Pentru angajatorii care nu respectăprogramul de odihnă al angajatului,zilele libere, precum şi sărbătorile

legale, este prevăzut un sistem desancţiuni cuprinse între 100 şi 750de Euro.

Perioada de concediu prevăzutăprin lege este de 26 de zile de con-cediu plătit. În perioada de probă, raportul demuncă poate fi întrerupt în oricemoment de oricare din părţile im-plicate. O atenţie deosebită trebuie acor-dată drepturilor pe care menajereleşi bonele le au în caz de îmbolnăvire.Pentru primele 4 zile, angajata/an-gajatul are dreptul la o retribuţie in-tegrală ca şi cum ar lucra normal.După această perioadă, retribuţiiledepind de categoria în care angaja-tul/angajata este încadrat/ă. Pri-mele două categorii de încadrarebeneficiază de plata a 45% din sa-lariu pentru perioada cuprinsă întrea 5-a şi a 10-a zi de îmbolnăvire şi de50% din salariu începând din a 11-a zi. Ultimile două categorii de înca-drare beneficiază de plata a 45%din salariu în intervalul cuprins întrea 5-a şi a 20-a zi de îmbolnăvire. Evident, pentru a putea beneficiade aceste drepturi, boala trebuieconfirmată de un certificat medical.

Contractul colectiv de muncă italian pentru îngrijitoare 2010 - 2011

de Alina Harja

Când am primit invitaţiade a participa la o ex-cursie organizată de oasociaţie a românilor

în Italia, iniţial am fost foartesceptic. Mă aşteptam, în bazaexperienţelor precedente, lamultă gălăgie, limbaj neaoş şimulte manele. Am strâmbat in-stinctiv din nas dar, în lipsa altoractivităţi cu care să-mi umplutimpul respectiv, am acceptat. Şibine am făcut. Pentru că am fostplăcut surprins de evenimentelepetrecute.Aventura a început duminică, 12decembrie, la ora 7 dimineaţa, înautogara din Portogruaro. Iniţia-tiva aparţine asociaţiei români-lor locale, AssociazioneCulturale Romena „Ştefan celMare”, condusă de băcăuanulIoan Antal. La primul peron alautogării două autocare aştep-tau momentul îmbarcării uneimulţimi destul de pestriţe: copii,adolescenţi, persoane la primasau la a doua tinereţe, accenteromâneşti diferite, limba ro-

mână cu un grad mai mic saumai mare de contaminare cutermeni italieni şi moţăiala apa-tică din cauza frigului tăios şi aorei matinale în zi de duminică.Zăresc prin mulţime un acor-deon, o tobă şi o tamburină şiridic o sprânceană. Sper în sineamea să nu nimerească în acelaşiautocar cu mine sau măcar caposesorilor lor să le fie la fel desomn cum îmi e mie şi să nu fieloviţi de inspiraţii melomane.Răsuflu uşurat când văd că, înmomentul îmbarcării, dl. Antal îidirecţionează ferm: „Voi mergeţiîn autocarul cu tineri”. Mă în-cearcă însă şi un uşor regret: lacei treizeci de ani ai mei, eu numai sunt apt pentru autocarulsus numit. Mă îmbarc spăşit înautocarul „pentru pensionari”(n.a.). După ce organizatorii s-auasigurat că nu a rămas nimeni înurmă, ne punem în mişcare. Dl.preşedinte ne anunţă itinerariulexcursiei: prima escală avea săfie „Il Vilaggio di Natale” dinBussolengo, provincia Verona,

urmând apoi să ne îndreptămspre litoralul lacului Garda şi săpoposim într-o cochetă staţiune– Bardolino – pentru câteva ore;după care urma să parcurgemîntreaga coastă de est a laculuipână la punctul final al excursieinoastre, localitatea Arco, obiec-tivul nostru fiind „Il mercato diNatale”, un târg de obiecte arti-

zanale specifice Crăciunului, aşacum îi zice şi numele. Drumul afost relativ scurt. Printre colin-dele lui Fuego şi aţipirile mati-nale, am ajuns, pe nesimţite, laprima destinaţie. După un mara-ton de shoping de exact douăore în Bussolengo, spiritele s-aumai dezmorţit şi pe drumul spreal doilea popas au început să se

înfiripe conversaţiile. Am fostplăcut surprins să constat că ro-mânii din Italia (cel puţin cei dinzona Portogruaro) nu sunt preo-cupaţi numai de locuri demuncă, recesiune financiară şiprobleme birocratice specificeimigranţilor. S-a vorbit mult deplanuri de viitor, reţete de prăji-turi, nepoţei, şi tradiţii de Cră-ciun şi mai puţin de consulate,paşapoarte expirate şi locuri demuncă „la fix”.Ajunşi în Bardolino, ni s-a dat iarliber la cutreierat. Tot două ore.De data asta într-un ritm mai re-laxant, activităţle fiind cu totulaltele decât slalomul contra timpprintre standurile din „Villago diNatale”: plimbări relaxante pefaleza de pe malul lacului, picni-curi pe băncuţe, cu sendvişuriaduse de-acasă, hrănitul raţelorşi al lebedelor şi, nu în ultimulrând, o mulţime de fotografii,amintiri de trimis celor rămaşi„acasă”.

Excursie în Alto Adige organizatăde Asociaţia „Ştefan cel Mare” din PortogruaroImpresii de călătorie

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA


Comunitatea românească din Portogruaro întrecriza financiară şi tradițiile de Crăciun


de Mihai-Victor Bucur

ACTUALITATEA RELIGIOASĂActualitatearomâneascã

PAGINA

14 ediție nouă - 2011

Biserica, mai mult decât religieDeparte de meleagurile natale,într-un context deseori ostil, înlipsa statului român, din ce înce mai absent şi dezinteresat,românii care au luat calea pri-begii se simt de cele mai multeori pierduţi. Pentru un cuvântde alinare, pentru un sfat saudoar pentru a se simţi maiaproape de casă, românii iau cuasalt duminică de duminică pu-ţinele biserici româneşti răs-pândite pe teritoriul Italiei. Decealaltă parte însă se află totoameni, cu probleme şi dificul-tăţi poate la fel de mari, care auînsă răbdarea să asculte şi săîndrume. Curioşi din fire cumsuntem am dorit să aflăm ceeste în sufletul acestor oamenicare au enorma responsabili-tate de a fi călăuza semenilorlor. Ne-am adresat părinteluiOctavian Schintee din Porde-none care a avut amabilitateade a ne acorda un interviu. Părinte Schintee, ce ne pu-teţi spune despre omulSchintee? Cum a ajuns în

Italia? De cât timp şi cum văsimţiţi în această ţară?În Italia am ajuns cu o bursă dedoctorat în anul 2001. Ne aflamla începutul boom-ului de paro-hii româneşti în această ţară şiera nevoie de preoţi aici pentruactivitatea pastorală printremiile de imigranţi români. Mi s-a propus să păstoresc comuni-tatea de la Pordenone şi, cubinecuvântarea IPS Iosif, actua-lul Mitropolit al Mitropoliei Or-todoxe Române a EuropeiOccidentale şi Meridionale, m-am apucat imediat de treabă.Au fost şi mai sunt momente di-ficile, dar satisfacţiile pe care leai vazând împlinirea oamenilordin jurul tău biruiesc slăbiciu-nile inerente.În afara bisericii ştiu cădumneavoastră munciţi?Cum reuşiţi să faceţi faţă? Un preot ortodox, spre deose-bire de unul catolic, are o fami-lie pe care trebuie să oîntreţină. La început am lucratîn fabrică, acum am o colabo-

rare foarte fructuoasă cu Pri-măria din Pordenone. Cel maiimportant este faptul că ni s-apromis un teren de circa 5000mp în concesiune din parteaPrimăriei pentru comunitatearomânească, teren pe care, cuajutorul lui Dumnezeu, vom în-cepe să construim o biserică or-todoxă, înconjurată de toatedependinţele necesare – unadevărat Centru religios-cultu-ral românesc, care să întâ-rească identitatea româneascăpe aceste meleaguri.De câteva ori am avut ocaziasă asist la unele momentepe care sincer nu mi le pu-team imagina a fi posibile înanii 2000. Mă refer la mulţi-mea de oameni care la sfâr-şitul slujbei de duminică seaşează în şir pentru a dis-cuta cu dumneavoastră. Ecu siguranţă o imagine im-presionantă atât pentru ceicare participă duminică deduminică la slujbe dar, maiales, pentru cei nefamiliari-

zaţi cu acest fenomen, aşacum sunt eu. Ce simţiţi înacele momente în care oa-menii vin cu fel de fel deprobleme la dumneavoas-tră?Consider că nimic din ceea cese petrece în viaţa noastră nueste întâmplător. Omul care îlcaută pe preot este în primulrând o persoană, poartă unnume şi a primit o misiune di-vină din momentul în care a fostbotezat. Ca el e mai mult saumai puţin conştient de aceasta,rămâne în sarcina preotului săaprecieze şi, luminat de Dum-nezeu, să ajute acea persoanăaşa cum poate şi cum crede. Eimportant să ne aducem amintede acest fapt, că am fost creaţide Dumnezeu ca persoane, fi-inte înzestrate cu raţiune şi li-bertate de alegere şi , ca atare,să ne comportăm cu ceilalţi res-pectându-le libertatea şi fă-cându-i să se simtă oameni, nunumere sau roboţi. De altfel, oa-menii cand vin la preot îl nu-

mesc „parinte” - e o mare cinstecare te obligă;dacă omul ţi se adresează cu„părinte”, tu trebuie să îlvezi/simti deja ca fiul tău duhov-nicesc. Asta simt: că Dumnezeuîi trimite pe aceşti oameni lamine şi mă simt onorat să-i pri-mesc şi să le dau tot ce am maibun în sufletul meu. Care sunt în general proble-mele pe care le au enoriaşiidumneavoastră?Diverse. Universul uman estefoarte vast. Totuşi, văd că rela-ţiile interumane au foarte multde suferit în conjunctura ac-tuală şi oamenii apelează demulte ori la preot pentru unsfat, o spovedanie, o rugăciunede liniştire. Pot spune, fără falsămodestie, că parohiile noastrefac în Italia o lucrare extrem deeficientă. Se preîntâmpină îm-bolnăviri psihice în masă, seaduce echilibrul in familii, tine-rii prind încredere în viaţă, co-munitatea creşte şi începe săaibă o identitate clară.

Părintele Schintee (Pordenone): „Biserica preîntâmpină îmbolnăviri psihice în masă”

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA


2011 - noua ediție

Chiar dacă un om pierdetemporar locul de muncă,simţindu-i pe ceilalţi căsunt alături de el, simţindcă Dumnezeu nu-l lasă, vatrece cu bine peste mo-mentele dificile. Parinte, stiu că oameniiapelează cu încredere ladumneavoastră, dar înacelaşi timp dumnea-voastră simţiţi apropie-rea lor faţă de biserică?Creşte numărul celorcare se apropie de bise-rică? Reprezintă bise-rica unicul refugiupentru românii din Ita-lia?Exact asta doream săadaug: Dumnezeu este viuşi lucrează neincetat în po-porul Său! Mulţi s-au re-descoperit creătini aici, pepământ străin, în momentecritice pentru existenţalor. Asta înseamna că s-atrecut şi se trece încet-încet de la credinţa for-mală, de faţadă, la ceasimţită, credinţa adâncă şiprofundă a sufletului. Nu eun proces uşor, este ca şicum te-ai naşte din nou,cum spune şi SfântulPavel, dureroasă, dar câtăuşurare şi izbăvire aduce!N-aş vrea să fac considera-ţii triumfaliste, niciodatănu mi-au plăcut; mai de-grabă mi-aş dori enoriaşide caracter, în care lu-crează o credinţă adevă-rată. Şi pot să spun că dejaavem persoane şi familii,de la tineri, adulţi şi pânăla oameni în vârstă, caremărturisesc prin viaţa lormodestă, dar plină de har,o credinţă ortodoxă auten-tică.Biserica rămâne aşadar re-fugiul marii majorităţi aromânilor din Italia, văspun asta din experienţă,din ceea ce văd şi nu caafirmaţie gratuită. Rămânegura de oxigen pe care oa-menii o iau pentru a aveaforţă să pornească de lacapăt într-o nouă săptă-mână de muncă. Rămânepunctul de referinţă pecare comunităţile noastreîl au ca încredere şi socia-lizare, ca ancoră de sigu-ranţă şi protecţiesufletească. Dacă nu ar fifost Biserica, sunt convinscă ar fi existat mult maimulte drame în rândul im-igraţiei noastre.Cu siguranţă ar fi bine ca

Biserica să fie susţinută înlucrarea ei de activitateaasociaţiilor româneşti şi aaltor forme de agregare aromânilor, fiecare formăaducându-şi propriul aportla menţinerea unei comu-nităţi vii, capabile să se in-tegreze în contextulitalian, dar menţinând, înacelaşi timp, identitateatradiţiei şi culturii româ-neşti. Reprezentanţii autorită-ţilor locale vă oferăvreun sprijin? Încearcăsă identifice şi eventualsă rezolve problemelederivate dintr-o imigra-ţie atât de numeroasăcum este cea româ-nească?Vorbeam mai sus despre oexcelentă colaborare cuPrimăria Pordenone. La felpot să denumesc colabora-rea cu Biserică locală. Dealtfel, noi slujim încă într-o biserică catolică. Avem oşcoală parohială care func-ţionează în săli puse la dis-poziţie de către Primărie.Copiii noştri învaţă cate-hismul ortodox şi să scrieşi să vorbească româneştecorect, pentru că, iată, au-torităţile au înteles că pen-tru o integrare sănătoasă,trebuie să-ţi păstrezi iden-titatea, nu să ţi-o anulezi!Astfel se îmbogăţeşte cul-tura ţării care te-a adoptatşi se poate vorbi de con-strucţia unei noi Europe.Eu dacă sunt ortodox, sărămân ortodox, nu să-mifie ruşine că sunt sau sătrec la tot felul de alte con-fesiuni creştine, cum amauzit că fac uneori uniiconaţionali lipsiţi de con-ştiinţa rădăcinilor lor. Şilumea te respectă văzândcă ţii la identitatea ta, nucă o negi şi că ţi-e ruşinede propriul tău popor, depropria ta patrie.

Dar cele româneşti?Mult mai palid. Înainte deînfiinţarea Consulatuluiromân de la Trieste aşputea spune că deloc. Nuinteresa pe nimeni. Dacănu aveam sprijin local, nucred că am fi făcut marelucru. Consulul Dobre afost prima persoană carem-a sunat şi m-a întrebat:Părinte, existaţi acolo? Cuce vă putem ajuta? Şiparcă înfloreşte şi spe-ranţa că, în noile generaţiide diplomaţi români, sepot afla şi persoane vala-bile, pasionate cu adevă-rat de munca pe care o fac,nu numai „sinecurişti” şipile care, se vede, unde

ne-au adus.Biserica ortodoxă, deşinu beneficiază încă desubvenţiile de la statulitalian (şi aici mă referla 8/1000 de care bene-ficiază biserica cato-lică), reuşeşte să ajuteenoriaşii mai mult decâtalte instituţii. Ce cre-deţi că se va schimbadupă recunoaşterea ofi-cială?Nu vom mai fi nişte „tole-raţi”, ca până acum, nişte„oaspeţi” permanenţi, maimult sau mai puţin bine vă-zuţi, depinzând de toanelemass-mediei şi de vântulpolitic care suflă dintr-oparte sau alta. Vom fi orealitate pe care, iată, sta-tul italian şi-o asumă ofi-cial. Vom fi un partener dedialog care va trebui să fieascultat cu aceeaşi seriozi-tate cu care se ascultătoate celelalte confesiunireligioase recunoscute ofi-cial pe teritoriul Italiei,conform drepturilor invo-cate în Constituţia ita-liană.

În alte regiuni ale Italieireprezentanţii biserici-lor româneşti sunt con-tactaţi şi uneori, dinpăcate, folosiţi pentru atransmite mesaje poli-tice comunităţii. La Por-denone încă n-au reuşitsă ajungă. Dar au incer-cat? Vreau să ştiu în ge-neral cum priviţi acesteîncercări.Singura politică pe care oacceptăm este politica princare comunitatea noastrămerge înainte, prin careromânii se simt demni de

numele pe care il poartă şicare, fără a deveni „patrio-tarzi”, a fost prea mult de-făimat în ultima vreme. În condiţiile în care, nuzilnic, dar măcar la osăptămână maxim două,unii din conaţionaliinoştri sunt personajenegative în presa penin-sulară, ce simtiti? Încer-caţi să preveniţi, săsfătuiţi enoriaşii să seţină departe de pro-bleme de acest gen, asacum am putut observa,dar simţiţi că vă as-cultă? Sunteţi de părerecă suntem judecaţi preaaspru de italieni saudimpotrivă?Am adoptat întotdeauna opoziţie de echilibru înaceastă problemă şi oame-nii cred că au înţeles lu-crul acesta. Noi dămmărturie prin existenţanoastră că suntem o comu-nitate paşnică şi bine in-tenţionată, iar la nivellocal, mulţumim lui Dum-nezeu că până în prezent,

în afara de 2-3 incidenteizolate, nu s-au înregistratcazuri care să inflamezeopinia publică italiană. Dealtfel, am primit mulţumirişi din partea autorităţilorpentru activitatea noastrăîn teritoriu.Vă gândiţi la o reîntoar-cere în ţară sau viitoruldumneavostră va fi aici?Deocamdată proiectele deviitor sunt aici.Părinte, daţi-le un sfatcreştinilor, cum să secomporte în momentulîn care ajung în Italia?Să nu-şi piardă cumpătul.Să se îmbărbăteze perma-nent. Să se comporte cubărbăţie, cavalereşte, cumzicea părintele Steinhardt,după chipul lui Hristos. Şiviaţa le va demonstra ulte-rior că nu au greşit. Săfugă de ţepe , de parveniri,de minciună, de vânzareasemenului. Să fie demni. ŞiDumnezeu îi va răsplăti în-zecit.

de Mihai Duţu

Facem doarpoliticacomunităţii"

Donaţii pentru construirea bisericii orto-doxe Naşterea Sfântului Ioan Botezăto-rul din Pordenone se pot face în contul:

IBAN IT46V0835612503000000032119ABI 08356 CAB12503CC 000000032119

intestato a Parrocchia Ortodossa Ro-mena Natività di San Giovanni Battista,deschis la Banca di Credito CooperativoPordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3

S PA Ț I U LPUBLICITARPE MĂSURA TA !

Actualitatearomâneascã

PAGINA

16 ACTUALITATEA DIN ITALIA ediție nouă - 2011

S-PRESSInternaţional

România

Pentru publicitate în Italia - Info: +39 339 4142640 sau +39 339 4695973

Revista presei italiene mai în glumă, mai în serios

Padova, 1 ianuarie, Scandal de AnulNou.Guvernatorul leghist din regiuneaVeneto, Luca Zaia, a fost fotografiatîn noaptea de revelion nici mai multnici mai puţin decât într-un local chi-nezesc. Da, aţi înţeles bine: chinez,adică etnic, adică plin de „extra-co-munitari”, plin de invazori coloraţi.Deci subversiv. Terorizat de conse-cinţele gestului său, Zaia a scris ime-diat cotidianului „Il Mattino” oscrisoare care merită să facă partedin antologia comică. În loc să-şi tri-mită undeva la călduţ contestatarii(de fapt colegii lui de partid), el sejustifică preţ de 20 de rânduri afir-mând că „nu era chiar de revelion”,că l-au dus prietenii lui fără ca el săştie (o fi fost legat la ochi), că lui bu-cătăria etnică nici nu-i place, că eraunul dintre puţinele restaurantedeschise în seara aceea, deci aveade ales între a se arunca pe fereastrăşi a mâncă o supă chinezească, şi încele din urmă, că - nu leşinaţi, vă rog– „restaurantul cu pricina foloseşteproduse din câmpurile noastre şi dinpieţele noastre” şi în plus „dă demuncă la 68 de persoane”. Sărma-nul Zaia, sigur i-a picat greu la sto-mac bucătăria chinezească. Roma, 1 ianuarie. Imigranţii au tri-mis de Crăciun cu o treime maimulţi bani decât în 2010 în ţările deorigine. O spune un studiu efectuatde MoneyGram care afirmă că ceimai generoşi faţă de rudele de acasăau fost românii, urmaţi de sud-ame-ricani, africani şi albanezi. Roma, 2 ianuarie. Cotidianul „La Re-pubblica” afirmă într-un articol alGiuliei Cerino că „în spatele brandu-lui „made in Italy”, se află munca im-igranţilor de origine română,algeriană, tunisiană şi nigeriană careprin munca lor, prost plătită, permitItaliei să exporte 206 milioane detone de tomate dublu concentrate(50% din producţia totală a UniuniiEuropene) în valoare de 240 de mi-

lioane de euro. Bani care merg învisteria statului italian.” Chestie dememorat şi spus tuturor celor caretot bat câmpii cu expluzarea străini-lor din Italia. Rosarno, 7 ianuarie. Conform cana-lului de ştiri, Sky Tg24, la Rosarno,la 12 luni după revolta imigranţilor,lucrurile s-au schimbat. A nu se în-ţelege că s-au schimbat condiţiile de

muncă (o zi de muncă tot 15 euroeste plătită, sub ochii “caporalilor”atenţi să jecmănească orice bietamărât care este dispus să lucrezeîn astfel de condiţii) ci provenienţamuncitorilor. Africanii au fost înlo-cuiţi de români şi bulgari. Asta daafacere pentru proprietarii de fermedin Rosarno: nimeni nu-i mai acuzăde favorizarea imigraţiei clandestineşi pot continua liniştiţi să exploatezeforţa de muncă imigrată. Au înlocuitdeci vechii sclavi africani (care leputea crea probleme cu lege, pluscă şi-au permis să se şi revolte) cusclavii români. A cui este vina? A ro-mânilor care acceptă. Milano, 11 ianuarie. Cotidianul “IlGiornale”, adică un cotidian destulde acid la adresa imigranţilor, pu-blică un articol despre “zidurile îm-potriva imigraţiei în lume”. “Grecia– scrie cotidianul berlusconian – a

decis să oprească imigraţia ilegalădin Turcia. Zapatero îşi suprave-ghează bine frontierele cu Maghrebşi Europa, sigilate de o barieră me-talică dublă de 9,7 km în jurul ora-şului Ceuta; între India şiBangladesh sunt 4 km de oţel şi fier.În Israel, după bariera de cimentarmat pe care Sharon a decis s-oamplaseze în jurul Cisiordaniei, Ne-

tanyahu mai vrea o soluţie tehnicăcare să separe Israelul de Egipt pen-tru a opri imigranţii clandestini.” Ar-ticolul continuă cu exemplul SUA,China, Slovacia etc. Bine, şi mă rogîn Italia, mai exact, jurnaliştii de lacotidianul milanez, cam unde şi-ardori acest zid care să-i scape de im-igranţi? Noi le sugerăm o amplasarecare sigur ar putea funcţiona: la Mi-lano de jur împrejurul redacţiei. Trento, 12 ianuarie. Prezentarea“Raportului despre imigraţia dinTrentino”. Cetăţenii străini rezidenţilegal în regiunea Trento erau 46.044la sfârşitul anului 2009. Aceştia pro-vin din 137 de ţări şi au o incidenţăasupra populaţiei de 9%, cu multpeste media naţională, dar inferioarăfaţă de media din Nordul Italiei. Faţăde 2008, numărul străinilor a cres-cut cu 8%. Pe primul loc se află ro-mânii cu peste 7.700 de rezidenţi

Roma, 13 ianuarie. Curtea Consti-tuţională încă o dată nu-i dă dreptatelui Berlusconi. “Scutul”, adică posi-bilitatea de a amâna procesele cuscuza obligaţiilor guvernamentale,practic a fost dizolvat. Asta deoareceva fi judecătorul care se ocupă derespectivul proces cel în măsură sădecidă dacă Belusconi chiar esteocupat cu treburile ţării sau nu. Prie-tenii premierului italian au sărit caarşi. Din câte se pare o notă înagendă de genul “Miercuri, seară cuRuby” nu-i va mai fi suficientă pen-tru a evita să se prezinte la tribunal. Roma, 13 ianuarie. Din spaţiulSchengen astăzi fac parte aproapetoate ţările Uniunii Europene (exclu-zând Marea Britanie şi Irlanda), pre-cum şi alte ţări (Islanda, Norvegia şiLiechtenstein) cu anumite condiţii.Ciprul, România şi Bulgaria aşteaptăîncă decizia finală în urma negocie-rilor. Spaţiul Schengen, presupuneabolirea controalelor la frontiereleinterne, întârirea cooperării judiciareşi cea dintre forţele de ordine, coor-donarea statelor membre în comba-terea criminalităţii organizateinternazionale şi unificarea bazelorde date ale forţelor de ordine. Pentrua primi o ţară în interiorul spaţiuluiSchengen, este necesară deciziaunanimă a tuturor statelor care facparte. De această dată, Franţa şiGermania s-au opus intrării Româ-niei şi Bulgariei în spaţiul Schengen,din cauza “problemelor juridice şiale forţelor de ordine”. Franţa dejaa scos din sărite toată Europa demo-cratică atunci când a anunţat că vaexpulza cetăţenii de etnie rrom. Dincâte se pare nu i-a fost suficient. Ita-lia în schimb a decis să prelungeascărestricţiile pe piaţa muncii pentru ro-mâni şi bulgari şi în 2011.

Milano, 14 ianurie. Avocaţii premie-rului Silvio Berlusconi, Piero Longoşi Niccolò Ghedini, atacă procuroriidin Milano care se ocupă de cazul

“Ruby”, afirmând că ancheta nueste de competenţa lor. Conformapărătorilor lui Berlusconi, având învedere că “evenimentele” s-au pe-trecut la vila din Arcore, cazul ar fide competenţa procuraturii dinMonza. Interesantă justificare şidacă se găseşte cineva care să-i ia înserios, data viitoare Berlusconi îşi vacăuta cu atenţie locurile unde să “sedistreze”: departe de ochii indiscreţiai “judecătorilor comunişti” (frază fo-losită de Berlusconi pentru a definiorice magistrat care îl ancheteazăşi/sau nu-i dă dreptate).

Veneţia, 14 ianuarie. Daniele Stival(în româneşte s-ar numi “DanielCizmă”) este responsabilul din par-tea Ligii Nordului pentru imigraţieîn conducerea provinciei Venetocondusă de Zaia (am scris mai sus şidespre el). Imediat ce a auzit despreraportul prezentat de Caritas asupranecesarului de imigranţi în NordulItaliei, a declarat imediat: “Aici maieste loc pentru doar două categoriide imigranţi: sezonierii din turism şimenajerele”. Păcat că raportul Ca-ritas în realitate afirma că în acestmoment de criză economică arputea intra mai mulţi imigranţi decâtar putea absorbi Nordul Italiei. Decinici măcar de sezonieri nu este loc.Noi îl credem pe cuvânt pe domnulCizmă. Incirano, 16 ianurie. Şi anul acesta,grupul “Stazione Centrale” a orga-nizat în incita centrului “CardinalColombo” din Incirano, a patra edi-ţie a “Prânzului Imigraţiei”, cu ocaziaZilei Mondiale a Migranţilor şi Refu-giaţilor. O frumoasă iniţiativă de so-lidaritate şi, mai ales, gustoasă.

Reggio Emilia, 20 ianuarie. Confe-rinţa internaţională promovată desindicatul Cgil, având ca tema “Mi-graţiile, şcoala şi emigrarea în Eu-ropa”.

Berlusconi, imigranţii şi Liga Nordului...

de Arsenio Silupescu

ACTUALITATEA DIN ITALIAPAGINA


2011 - noua ediție

Nona Evghenie are 33 de ani, estedin Târgu Neamţ şi de mai bine de7 ani locuieşte la Padova. A fost aleasă ca şi consilier local2009, pe listele Partidului Demo-crat. “M-am apropiat de politică în oc-tombrie 2007 când a luat naşterePartidul Democrat. La acel momenteram încă la nivel de simpatizantpolitic şi nu de activist. Apoi s-a în-tâmplat ceva care a schimbat dras-tic viaţa mea: noiembrie 2007, cazulReggiani la Roma. Comunitatea ro-mânească, întregul popor român adevenit peste noapte un popor decriminali. Nu reuşeam să stau cumâinile încrucişate, fără a facenimic. Am început să răspund jur-naliştilor, să particip la emisiuni TVunde, chiar dacă eram atacatăfrontal, înfruntam totul cu demnita-tea şi orgoliul de a fi româncă,” nepovesteşte Nona. La puţin timpNona a decis să aibă un rol activ înpolitica italiană şi să reprezinte co-munitatea românească din Padova. Activitatea în consiliul local însă nueste dintre cele mai simple. "În Padova consiliul local are 40 demembri aleşi şi se întruneşte de 2 –3 ori pe lună. Consilierii locali suntcei care aprobă sau nu deciziileluate de conducerea primăriei. Îngeneral, în consiliul local, ne expri-măm un punct de vedere, carepoate fi atât poziţia noastră perso-

nală faţă de o anumită decizie a Pri-măriei, cât şi un punct de vedere agrupului politic din care facemparte. Şedinţele consiliului local sedesfăşoară în 3 părţi: prima oră estededicată interpelărilor, ceea ce in-seamnă că orice consilier se poateînscrie pentru a lua cuvântul şi pen-tru a interpela conducerea asupraoricărei situaţii pe care o considerănerezolvată sau rezolvată în modnecorespunzător. În a doua partesunt analizate şi supuse la vot deci-ziile conducerii primăriei, dupa careurmează discuţia moţiunilor în-scrise pe ordinea de zi, moţiuni îngeneral propuse de către consilieriilocali, după ce au fost deja analizateîn comisiile competente şi care audrept obiectiv propunerea de soluţiiconcrete la problemele localităţiirespective."Nona este membră a Comisiei pen-tru Cultură şi preşedintă a Comisieipentru problemele economice. Decurând a venit şi mandatul de a seocupa de problemele privind cul-tura şi integrarea cetăţenilor străini. Însă pentru consiliera româncă ac-tivitatea sa nu este doar în sprijinulcomunităţii din care face parte, ci înfolosul întregului oraş. “Eu pot fi de ajutor comunităţii ro-mâneşti în mod special atunci cândmi se cere ajutorul atât din partearomânilor cât şi din parteainstituţiilor italiene. Cetăţenii ro-

mâni au aceleaşi drepturi ca italie-nii, iar când în primărie luptăm pen-tru un anumit principiu, cândîntâlnim reprezentanţii sindicatelor,când propunem şi analizăm măsuride asistenţă socială, toate aceste ac-ţiuni şi decizii sunt implicit şi în fa-voarea comunităţii româneşti încalitate de cetăţeni comunitari rezi-denţi în Padova”. În încheiere, Nona Evghenie esteoptimistă privind viitorul comunităţiiromâneşti. “Viitorul comunităţii noastre poatefi unul de succes dacă am reuşi săcreem o unitate în intenţiile şi obiec-tivele noastre, pentru a putea în-frunta dificultăţile, pentru a puteaapăra numele şi demnitatea noas-tră, pentru a reuşi să obţinem poziţiide succes în societatea italiană.”“

Adrian Chifu este din Piatra Neamţ,are 33 de ani şi, tot în 2009 a fostales consilier local în Verbania pe olistă ce susţinea candidatul coaliţieide centru-dreapta. Istoria politică alui Adrian începe în România. “Pentru prima dată m-am implicatîn politica românească în perioada2005 -2008 când am condus filialajudeţeană Neamţ a Partidului Iniţia-tiva Naţională (PIN NEAMT), par-tid condus de Cozmin Guşă şiLavinia Şandru. PIN la acea vremeera un partid atractiv pentru tineri,compus din oameni fără experienţăpolitică, pragmatic şi spunea lucru-rilor pe nume.”Ajuns în Italia, Adrian continuă să seimplice activ în politică până cândreuşeşte să se facă îndrăgit şi să ob-ţină încrederea conaţionalilor săi

care-l premiază prin vot, devenindastfel consilier local la Verbania. ŞiAdrian are ideile destul de limpeziîn ceea ce priveşte misiunea sa înconsiliul local, dar este conştient derolul pe care îl are faţă de conaţio-nalii săi. “Un consilier face parte din legisla-tivul local. Reprezintă în primul rândadministraţia locală , interesul ora-şului pe care îl reprezintă. Un con-silier de origine română în Italia areun rol fundamental pentru comuni-tatea românească care are nevoiede o voce destul de puternică peplan local. Practic sunt puntea de le-gătură dintre comunitate şi admi-nistraţie. Pot propune pe ordinea dezi a Consiliului Local orice proiect înbeneficiul românilor sau a străinilorîn general. De exemplu am propusînfrăţirea dintre Piatra Neamţ şiVerbania. Am putut realiza multeproiecte comune româno-italienedin poziţia de consilier local. Vă daucâteva exemple: proiectul Abeceda-rul s-a realizat cu sprijinul Inspecto-ratului Judeţean Neamţ şi Primăriadin Verbania. Fiecare copil de ori-gine română a primit câte un ma-nual de limba română. Anul viitor

tot cu sprijinul Primăriei din Verba-nia vom organiza pe lângă cursuride limba română şi cursuri de geo-grafie şi istorie. Este important caromânii din Italia să nu-şi piardă ori-ginile, obiceiurile, limba maternă,identitatea românească. Am orga-nizat un schimb de vizite reciproccu ocazia zilelelor celor două oraşe,dând astfel ocazia de a cunoaşte fru-museţile României. Asta ca să numai vorbim de o serie de proiectecomune realizate cu fonduri euro-pene pentru amenajarea lacurilor şiconstruirea unui liceu cu profil spor-tiv. Tot datorită eforturilor comunecu administraţia italiană din Verba-nia comunitatea românească bene-ficiază de o biserică ortodoxă. Toate aceste lucruri nu s-ar fi reali-zat dacă românii nu ar fi avut un re-prezentant în Consiliul Local. Întoate oraşele din Italia ar trebui săfie cel puţin câte un reprezentantromân în administraţia locală.”După cum declară consilierulromân din Verbania, prezenţa sa înconsiliul local dă o oarecare încre-dere italienilor şi elimină măcar înparte prejudecăţile faţă de români.

de Alina Harja

Nona Evghenie

În 2008 mai mulţi cetăţeni români şi-au încercat noro-cul, candidând pentru un fotoliu de consilier local în pri-măriile italiene. Însă puţini ştiu care este rolul unuiconsilier local şi cum poate acesta sprijini comunitateadin care face parte. Pentru a înţelege mai bine acest as-pect am stat de vorbă cu doi dintre ei.

Ce poate face un consilier român alesîn Italia pentru concetăţenii săi

Adrian Chifu

ACTUALITATEA DIN ROMÂNIAPAGINA



"Actualitatea Româneasca" caută agenţişi colaboratori part-time de naţionalitate

română ( indiferent de sex ) în toatăItalia. Unicul criteriu cerut este

încredere şi seriozitate în muncă.

Pentru informaţii în limba italiană sunaţila +39 3394142640 iar pentru limba

română la +39 339 4695973.

Actualitatea socio-ACTUL 1: ECLIPSA RAŢIUNII

“Dragi români, anul care seapropie să îl începem cu spe-ranţa, iar anul care se încheiesă ni-l amintim cu înţelep-ciune. La începutul drumuluiîn noul an, le urez românilordin ţara şi de pretutindeni săaibă încredere în puterile lor». Semnat: Traian Băsescu.Cu răbdare şi înţelepciune ro-mânii au depăşit criza şi intrăîntr-un an de creştere, nespune şi Emil Boc. Premierul

şi preşedintele ne urează lamulţi ani şi ne mângâie pecreştet cu blândeţe şi încre-dere. A fost ora exactă şiacesta este mesajul oficial deanul nou al autorităţilor ro-mâne. De vis. Un popor ferictşi foarte înţelept.În primele zile ale anului 2011peste 50.000 de câştiguri laloto (mici dar sigure) şi oeclipsă parţială de soare vinsă confirme teoria optimistă acelor doi lideri politici. “Înal-timea Soarelui deasupra ori-zontului este mică, de numai17°, iar eclipsa nu prea estevizibilă dintre blocuri şi prin-tre nori », aflăm de pe site-ul

Green Report. Aburii sărbăto-rilor s-au risipit. Şi încep săcurgă ştirile. Teatrul absurdpoate să înceapă. Pardon, ces-a întâmplat ? Avem o nouălege – a educaţiei. Si o nouătaxă – auto. Lucruri noi deanul nou. Şi atunci care-i pro-blema? Noua formulă de calcul pen-tru taxa auto în 2011 atacăexplicit importurile de maşinide mâna a doua, aduse în modspecial din Germania şi Aus-tria şi favorzizează implicit

producătorii de maşini noi.Nemulţumirea este maximă.Maşini perfect funcţionale,luate cu bani puţini, pot fiaruncate la fier vechi. Astapentru că taxa de poluare ledublează fără drept de apelpreţul. PROTV explică pescurt situaţia: “În premieră,intră în grilă motorizărileEuro 5 chiar şi în cazul maşi-nilor noi. La Euro 4, taxacreşte faţă de cea actuală şiajunge la 438 de euro pentruun motor mic. La motoarelecele mai căutate, de 2.000 decm cubi, vom plăti 2.120 deeuro, adică dublu. Motoriză-rile de lux vor costa la prima

înmatriculare 7.660 de euro.Taxa pentru Euro 3 începe dela 1.095 de euro şi ajunge la3.800. De la Euro 2 în jos nicinu mai merită importul demaşini rulate. Taxa ajungepână la 33.000 de euro, adicăsigur mai mare decât autotu-rismul în sine.” În această situaţie mai mulţişoferi, în mod special în zonade graniţă din vestul ţării, îşivăd ameninţate afacerile şi îşipierd brusc înţelepciunea in-vocată de preşedintele român.Au loc proteste sporadice, ig-norate cu graţie de autorităţi.Noua taxa rămâne bătută încuie.

ACTUL DOI: EDUCAŢIA NER-VILOR DE ÎMPRUMUT

Oricum avem probleme multmai importante de atât. Maiexact una fundamentală. Stu-denţii, părinţii, profesorii şisindicaliştii critică în cor noualege a educaţie, care impunereduceri de 25% ale bugetuluidin educaţie şi aşa schilodit.Disponibilizările profesorilorsunt inevitabile. Se pierd dinnou înţelepciunea şi răbda-rea.„Învăţământul bazat pe com-petenţe, liceul teoretic cu du-rată de trei ani şi creştereanumărului de discipline lacare elevii susţin examenulnaţional - sunt doar câtevadintre aspectele legii desprecare părinţii spun că vor bul-versa întregul sistem educa-ţional.”, transmite EuropaFM. Să nu ne pierdem răbdarea?Oricum avem de aşteptat.Programul prima casă ia şi el

o pauză de la 1 Ianuarie. Pânăcând o să se deblocheze fon-durile şi statul o să garantezecreditele. Când? Nu se ştie.Nu aflăm. Poate la sfârşitullunii ianuarie. Între timp seria noilor legicontinuă în forţă. Legea pen-siilor este definitivată. Haosulrecalculării pensiilor pro-voacă nemulţumiri maxime,mai ales în rândul militarilor. Ziarul Evenimentul Zilei ex-plică supărarea oamenilor: «un militar din patru a pierdutbani din pensie după recalcu-lare. Printre cei cu venituriletăiate sunt şi cei cu pensia depână în 3.000 de lei. Cei că-rora Ministerul Apărării le ga-rantase că rămân cu baniiîntregi. 5.500 de pensionaridin cei 22.000 cu pensii recal-culate până acum au primitdin această lună bani mai pu-ţini. Erorile de calcul, mai alesîn cazul pensiilor de 3.000 delei, sunt deja recunoscute decontabilii ministerului, iarMApN-ul promite doar că vada banii retroactiv. Până acum

Ministerul Apărării Naţionalea recalculat 22.000 din cele81.000 de dosare de pensio-nare. Oficialii se laudă că sis-temul este în avantajul celorcu venituri mici care au primitbani in plus. Liderii sindicate-lor militarilor şi poliţiştilor înrezervă spun că tăierile suntşi de peste 60% din pensii,ajungând şi la 2.000 de lei. »Există şi o parte bună a lucru-rilor. Definitivarea legii pensi-iilor şi clarificarea reducerilorbugetare conving bordul deci-zional al Fondului Monetar In-ternaţional să deblocheze ceade a şaptea tranşă a împru-mutului internaţional, menitsă scoată România din crizaeconomică. 900 de milioanede euro intra în contul BănciiNaţionale Române până la ju-mătatea lunii ianuarie. Şi aşase bifează o victorie. Discuta-bilă! Pentru moment suntemsalvaţi. Încă o vreme, celpuţin.

[o piesă de teatru absurd

Cotinuarea in pagina 19

ACTUL 3 : ALIANŢA DE CEN-TRU–DREAPTA-STÂNGAAtenţia mediatică este furatăbrusc de o nemaiauzită inova-ţie pe scena politică din Româ-nia. Opoziţia se coaguleazăîntr-o combinaţie care contra-zice legile firii. « Se naştealianţa de dreapta, centrustânga, formaţiune anti-Bă-sescu, multilateral dezvoltată» titrează Ziarul de Iasi. Libe-ralii şi conservatorii vor semnaun pact oficial de colaborare,valabil până în 2016. PSD esteaşteptat să se alăture con-strucţiei politice. Membrii BPCal PNL au votat în unanimi-tate, propunerea preşedinteluiCrin Antonescu privind înche-ierea unei alianţe politice cuPartidul Conservator (PC).Preşedintele PNL, Crin Anto-nescu, citat de ziariştii moldo-veni, a declarat că “aceastăcoaliţie are la bază o compati-

bilitate doctrinară şi ideolo-gică, urmând să fie intitulatăAlianţa de Centru-Dreapta. Ela precizat că noua alianţă re-prezintă un pas către o con-strucţie politică mai largă,care vizează şi PSD. Scopulfinal ar fi schimbarea cât mairapidă a preşedintelui, Guver-nului şi a majorităţii parlamen-tare. Antonescu a mai spus căalianţa PNL-PC este conce-pută ca una de durată, avândca termen sfârşitul anului2016”. Confirmarea de stângavine la scurt timp. Presedin-tele PSD, Victor Ponta a primitmandat din parte partidului săconstruiască o alianţă cu PNLpe un termen mediu, de 6-8ani. Întrebat dacă aceastăalianţă PSD-PNL ar trebui în-registrată la tribunal, Ponta arăspuns: "Nu cred că va fi binesă tot anunţăm la presă, dardiscuţiile cu PNL privesc orice

formă necesară de colaborare,inclusiv o alianţă juridică, încare PNL şi PC vor reprezentaideologia de centru-dreapta,iar PSD va reprezenta ideolo-gia de centru-stânga". Curat-murdar!

Între timp guvernul şi TraianBăsescu au o altă problemă,una majoră, mai mare şi maiputernică decât monstrul cutrei capete dâmboviţean.Franţa şi Germania care şi-auexprimat deja dubiile privindaderearea României la spaţiulSchengen în 2011, merg maideparte cu contestaţiile. Înmod special Franţa, care pânămai ieri era un partener stra-tegic tradiţional al României,cere revaluarea raportului teh-nic privind aderarea la spaţiulcomun. Într-un interviu pentruTVR1 preşedintele Traian Bă-sescu răbufneşte. « Problema

nu este de întârziere a aderăriiRomâniei la spaţiul Schengen,ci abuzul. Ori suntem parte-neri egali, ori nu ».Oficial problema României,dar şi a Bulgariei este corup-ţia. În realitate problema estemult mai complexă. Analistul Luca Niculescu ex-plică într-o analiză publicatăde portalul Hotnews ce s-a în-tâmplat : «De mai bine de unan, Franţa transmite mesajeRomâniei în legătură cu rromiiromâni din marile oraşe. Pre-şedintele francez Nicolas Sar-kozy ţine în vară un discurs încare cere evacuarea taberelorde rromi. Începea o operaţiuneextrem de mediatizată de ex-pulzări către România şi Bul-garia. De fapt, nouă este doarmediatizarea, pentru că repa-trierile şi expulzările aveau locde câţiva ani, într-un mod maidiscret. În urma acestei ac-

ţiuni, guvernul francez pri-meşte o salbă de critici dinpartea comunităţii internaţio-nale – începând cu ConsiliulEuropei, continuând cu ONU,Parlamentul european şi Comi-sia Europeană. Franţa, ţaradrepturilor omului, este acu-zată de comisarul europeanpentru libertăţi, Viviane Re-ding, că ar practica deportări.Potrivit lui Jean Michel deWaele, profesor la Universita-tea Liberă din Bruxelles, “Ni-colas Sarkozy a încercat săinstrumenteze politic chestiu-nea rromilor”. Neobişnuită cuastfel de critici, e posibil caFranţa, rănită în orgoliu, să fipăstrat resentimente la adresaRomâniei. Franţa se află într-operioadă pre-electorala pentrualegerile prezidenţiale din pri-măvara lui 2012. Nu trebuieuitat ca lupta imigraţiei ilegaleeste unul dintre caii de bătaiefavoriţi ai lui Sarkozy încă decând era ministru de interne.Chiar dacă în România existăsentimentul că amânarea ade-rării la Schengen are numaimotive politice interne fran-ceze, există şi temeri reale căRomânia şi Bulgaria nu vorreuşi să păzească bine celedouă frontiere. Motivele suntcorupţia (în România) şi crimi-nalitatea organizată (în Bulga-ria). Neadmiterea în Schengenpoate fi privită ca o decizie po-litică, susţine şi jurnalistulfranco-român Nicolas Don,dar la fel de politică a fost şidecizia de a primi România şiBulgaria în UE în 2007, cândera evident că Bucureştiul şiSofia nu îndeplinesc toate cri-teriile. »Chestiunea ramane deschisa.

ACTUL 4: ORDINE LA NEORDINE

Presa îşi focalizează atenţia spreun alt eveniment, complet neaş-teptat, în a doua săptămână a luniişi teatrul absurd autohton conti-nuă în forţă. Serverul de 70 de mi-lioane de euro al Casei Naţionalede Asigurări de Sănătate clachezăla scurt timp de la debut. Mii deoameni, în mod special pensionarişi bolnavi cronici stau la cozi infer-nale pentru a-şi plăti dările cătrestat. Autorităţile ridică din umeri.Explicaţiile lipsesc cu desăvâr-

şire.ă câteva zile problema e re-zolvată, dar… poate revenioricând. Nervii sunt întinăi la maxim şi lapompele de benzină, unde preţulcombustibilului a ajuns la 5 RONpe litru şi creste vertiginos. Taxi-metriştii sunt cei mai supăraţi. Întoată ţara zeci de şoferi încearcăboicotarea benzinăriilor. ZiarulGândul scrie că « peste douăzecide mii de şoferi se alătură protes-tului din benzinării prin interme-diul Internetului, prin reţeaua desocializare Facebook. Soferi dintoată ţara vor boicota benzinăriile,în speranţa că preţul carburanţilorva scădea. ». Şi în acest caz statulridică din umeri şi promite an-chete serioase pentru a stabili

dacă marii furnizori de carburanţiîncalcă legea, impunând un preţnejustificat.În paralel şi complet neintenţionatstatul a găsit o soluţie de avarie.Din ianuarie, bicicliştii au voie săintre pe două roţi la metrou în fie-care zi. Până acum aveau voiedoar sâmbăta, duminica şi la săr-bătorile legale. Fără poluare. Fărăstres. Involuntar autorităţile separe că au găsit o strategie deprotecţie a mediului perfectă.Nervii rămân însă întinşi la maximşi, complet întâmplător, tocmai

acum agenţia naţională a medica-mentalui impune restricţii la vân-zarea de calmante, ne anunţăagenţia de ştiri mMediafax. «Agenţia Naţională a Medicamen-tului a decis impunerea de restric-ţii de comercializare la toatemedicamentele pe bază de meta-mizol, printre care şi banalul algo-calmin, dupa ce studii despecialitate au arătat că substanţapoate provoca o boală gravă. Înurma acestei hotărâri, 13 cal-mante aflate, de mulţi ani, în topulvânzărilor în farmaciile din Româ-nia, ar urma să se vândă, înce-pând cu 1 februarie, doar cureţetă de la medic. » Groaznicăironie!

PAGINA

19Actualitatearomâneascã ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA2011 - noua ediție

politică în Româniaîn mai multe acte]

de Ana Panait

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA



Publicaţie fondată deDr. Valentin Eugen

Dăeanu

Redacţia şiadministraţia

Bucureşti, str. Justiţieinr. 54, et. 2, Sector 4Tel. 004.0213358800Fax 004.0213358784

Director editorial:Alina Harja

Redacţia:Călin Cristian, Luiza

Ciorcăşel, Florin Stan,Irina Stinghe, MihaiDuţu, Mihai-Victor

Bucur, DanielaViţelaru, Ana Panait,Arsenio Silupescu,

Darian Glod,Ruxandra - ElenaDragoescu, Diana

Rusu, E.P.

Colaborator:Adrian-Ioan Grigor

Referent:Costel Cune

Art director:Marius Lupu

Director comercial şicoordonator Italia:Cristiano Acquaroli

Editat de:S-PRESS Internaţional

România

Administrator unic:Dr, Adrian Vladimir

Ciorcăşel

Actualitatea Româneascăeste un ziar editat în Ro-mânia şi se supune legi-lor româneşti în materie.Ziarul poate fi difuzat şiretipărit oriunde în lume,

cu acordul redacţiei,societăţii sau persoaneicăreia i se încredinţează

acest drept.

La fotbal am rămascorigenţi şi în anul 2010

Handbalul feminin: sportul care ne-aadus cele mai multe bucurii în 2010

Echipa naţională, o sin-gură victorie.

Pentru naţionala de fotbal aRomâniei, anul 2010 poate ficonsiderat unul dintre ceimai slabi din istorie. În acestan, echipa antrenată de Răz-van Lucescu a disputat 9 me-ciuri, dintre care şaseamicale şi trei oficiale, bilan-ţul fiind unul negativ: tricolo-rii au reuşit să obţină osingură victorie, au remizatîn trei întâlniri şi au pierdut

cinci partide. Rezultatul: Ro-mânia a încheiat anul pelocul 56 în clasamentul FIFA,cea mai proastă clasare aţării noastre de la introduce-rea acestei ierarhii.

CFR Cluj a reuşit pentru adoua oară eventul

Sfârşitul sezonului 2009-2010 a găsit pe primul loc peechipa CFR Cluj. Cu aceastăreuşită, s-a ajuns la al treileaan consecutiv în care o

echipă din provincie câştigăcampionatul intern. Cifra treipoate fi trecută şi în dreptulechipei din Gruia, care lasfârşitul lunii mai a câştigat,la Iaşi, în faţa echipei FC Va-slui, Cupa Romaniei pentru altreilea an la rând. În cea maiimportantă competiţie inter-cluburi din Europa, CFR Cluja terminat pe ultimul loc, cupatru puncte, într-o grupă cuechipele Bayern München,AS Roma si FC Basel. Echipaardeleană a ieşit in evidenţădoar prin reacţia nervoasă afostului antrenor, SorinCârţu, care a spart, de nervi,geamul de la banca de re-zerve în meciul cu Basel. Nicicelelalte echipe româneşti nus-au calificat în "primăvaraeuropeană".

Oţelul Galaţi, surpriza din2010

Anul 2010 este unul cu totulaparte pentru echipa de fotbalOţelul Galaţi. Gruparea condusăde Dorinel Munteanu va rămâneîn istoria fotbalului românesc,după ce a reuşit un tur de cam-pionat aproape de perfecţiune.Cu mici sincope, oţelarii au jucatmai bine de la meci la meci, iarlocul întâi ocupat la finele anului2010 este cât se poate de justifi-cat. Faima gălăţenilor a depăşitcu mult şi graniţele României,prestigiosul cotidian spaniolMarca incluzând formaţia pregă-tită de Munteanu într-un top almarilor surprize europene ală-turi de Mainz (Germania), Lazio(Italia) sau Rennes (Franţa).

Oltchim a fost la doar ungol de a câştigă finalaLigii Campionilor

După mai multe încercări înanii precedenţi, echipa dehandbal feminin OltchimRâmnicu Vâlcea a ajuns în fi-nala Ligii Campionilor. Datade 14 mai 2010 putea în-semna un nou trofeu pentruo echipă românească încompetiţiile europene, daracest lucru nu s-a întâmplatdeoarece norvegiencele de laViborg s-au impus cu scorulde 32-31. După o pauză de14 ani, în care nicio echipă

de handbal nu jucase vreo fi-nală la acest nivel, formaţiavâlceană a devenit vicecam-pioana Europei.

Medalie de bronz pentruRomânia la Europenele deHandbal

Fetele conduse de RaduVoina au câştigat finala micăla Campionatul European deHandbal reuşind o victoriedramatică in faţa Danemar-cei.15-16 a fost scorul final într-un meci care aduce amintede anii de glorie ai handbalu-

lui masculin românesc, cândVoina, Gaţu sau Birtalan nuputeau fi bătuţi de nimeni inlume. Aceasta este primamedalie pentru naţionala fe-minină la un Campionat Eu-ropean. Graţie acestuirezultat, România a obţinutşi calificarea la CampionatulMondial din 2011.

Cristina Neagu - cea maibună handbalistă dinlume

Cristina Neagu, handbalistade numai 20 de ani de la Olt-chim Râmnicu Vâlcea a fost

desemnată cea mai bunăhandbalistă din lume in2010.Cea mai bună marcatoare sicea mai bună pasatoare aCampionatului European şifinalistă cu Oltchim în ediţiatrecută a Ligii Campionilor i-acucerit atât pe specialiştiihandbalului, cât şi pe faniiacestui sport, fiind votată de25 la sută dintre responden-ţii unui sondaj realizat deFederaţia Internaţională deHandbal.

Rugbişti de Mondiale

Singura disciplină sportivădin România care a obţinutde 11 ori consecutiv califica-rea la un turneu final decampionat mondial este rug-biul. În octombrie, "stejarii"au învins, în dubla manşă,echipa Uruguay-ului şi în2011 vor face deplasarea inNoua Zeelandă pentru ajuca la competiţia mondialăla care a avut o prezenţăconstantă.

Din nou in elita tenisului.

Începutul lunii octombrie aadus echipei de tenis decâmp a României calificareaîn primele 16 echipe aleCupei Davis. Acest lucru afost posibil dupa ce echipanaţională şi-a asigurat califi-carea în Grupa Mondială aCupei Davis încă din ziua adoua a barajulului cu Ecua-dor, în care Victor Hănescuşi Horia Tecău au dus scorulla 3-0 la general, dupa 6-2,

6-2, 6-2 cu Giovanni La-pentti / Ivan Endara.Un altrezultat notabil al tenisuluiromânesc a fost finala dedublu de la Wimbledon încare Horia Tecău a pierdut-ofără drept de apel.

Ruşinos…

Gimnastica artistică, sportulcare a adus României atâteatitluri mondiale şi europene,a avut rezultate slabe în anul2010. Naţionala masculină

de gimnastică a României n-areuşit să se califice în finalape echipe a CampionatelorMondiale de la Rotterdam,de la jumătatea lunii octom-brie. Tricolorii s-au clasat pelocul 9, cu 350,134 puncte,fiind depăşiţi de China, Japo-nia, SUA, Marea Britanie,Germania, Rusia, Coreea deSud şi Franţa.

RETROSPECTIVAANULUI 2010

în anul 2010, sportul românesc a crescut canivel valoric doar la unele discipline din afarafotbalului. Rezultatele bune de la handbal,rugby sau scrimă au fost contrabalansate deperformanţele negative de la fotbal, gimnas-tică şi înot.

de Darian Glod

Redacția

Redacția

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA


2011 - noua ediție

Adrian Mutu în 2010Sibutramina l-a ajutat să slăbească din punct de vedere fotbalistic

La începutul anului 2010Adrian Mutu a reuşit din nousă îşi facă rău singur primindnouă luni de suspendare pen-tru doping cu sibutramină. Înluna octombrie 2010 jucătorulFiorentinei a reuşit să ne im-presioneze doar prin calităţilesale de mare pugilist, atuncicând i-a dat o lecţie ospătaruluisârb pentru că fusese imperti-nent la adresa lui. Acest eveni-ment s-a întâmplat la o

saptămână înainte ca suspen-darea să expire.Antrenorul Fiorentinei şi con-ducerea clubului l-au iertat şidupă acest eveniment neplă-cut, au avut incredere în el şi l-aufolosit imediat ce suspendareaa expirat, văzându-se o schim-bare în bine în jocul echipeitoscane. Într-un moment cândlucrurile păreau să se aşezepentru Adrian Mutu apare unalt episod care a creat pole-

mică. Acesta a fost plecarea îngrabă a jucătorului de la cinade Crăciun organizată de clubla Florenţa şi în dimineaţa dedupă plecarea în vacanţă laSant-Domingo, în timp ce jucă-tori Fiorentinei se antrenau încantonament. Dar cireaşa depe tort a fost înainte de depla-sarea de la Bologna când a pri-mit răspuns negativ la cerereaimpresarilor săi de a fi lăsat săplece gratis la clubul Cesena.La aflarea acestei veşti AdrianMutu se afla la antrenament şia părăsit terenul de antrena-ment extrem de furios şi indig-nat; acest gest a obligat pepatronul Fiorentinei Della Vallesă ia o decizie dură în privinţasa, aceasta fiind: excludereadin prima echipă până în iunie2011 în termeni stabiliţi decontractul jucătorului, pânăcând se aşteaptă decizia tribu-nalului ligii de fotbal italiene.Patronii grupării toscane suntfoarte supăraţi şi nu vor să îl

cedeze pe jucător la o altăechipă din peninsulă la fel cumau păţit cei de Sampdoria încazul Cassano care a fost cedatla AC Milan; ei vor să îi dea olectie “Briliantului” pentrucomportamentul neadecvat pecare l-a avut la adresa so-cietăţii .În presa din Peninsulă se spe-culează mult variante peseama viitorului atacantuluiromân care ar putea fi folosit

ca monedă de schimb în trans-ferul fundaşului genovez Do-menico Criscito sau caînlocuitor ar lui Edin Dzeko laclubul german Wolfsburg.Un lucru este cert: că AdrianMutu a ajuns din nou după unscandal în vizorul echipelormari din Europa.

de Darian Glod

MISCELLANEAActualitatearomâneascã

PAGINA

22 ediție nouă - 2011

Românii din Italia sunt invitaţi săparticipe cu povestea lor de viaţăla un concurs de naraţiune şi mu-zică. Invitaţia este deschisă şi cătreitalienii din Brazilia. Oferta este fă-cută de Asociaţia Toscană per unlaboratorio di Cultura “... e con ilcielo stellato sopra di noi...” din Flo-renţa.Concursul intitulat “Anima Mundi– două patrii, un singur suflet” estedestinat în special imigranţilor ro-mâni în Italia şi imigranţilor italieniîn Brazilia - să povestească expe-rienţe şi emoţii trăite în ţara deadopţie.“Anima mundi – două patrii, un sin-gur suflet” cuprinde trei secţiuni:Naraţiune Români în Italia, Nara-ţiune Italieni în Brazilia şi Muzică.Teme propuse de organizatori par-ticipanţilor sunt: ”A trăi. Îm-preună”, “Istoria familiei mele” şi“Visul în sertar”.Premiile oferite de Primăria Ora-şului Montecatini Terme pentruprimii clasificaţi ai fiecărei secţiuniconstau într-un sfîrşit de săptămînă

pentru două persoane în minuna-tul oraş termal Montecatini Termedin regiunea Toscana. Următoriidoi clasificaţi ai fiecărei secţiuni vorprimi cîte o operă scrisă din parteaAccademiei della Crusca şi a Aso-ciaţiei “... e con il cielo stellato sopradi noi...”.Prin acest concurs se urmăreşte undialog mai consistent cu privire ladrepturile umane, civile şi politice,”bazat nu doar pe date statisticedar pe sentimente, o comparaţieîntre o migraţie veche şi una nouă”,după cum explică organizatorii.”Se doreşte, de asemenea, eviden-ţierea necesităţii de a aduce la cu-noştinţa italienilor, românilor şibrazilienilor că integrarea socialăse bazează pe un tratament deegalitate şi ar trebui să fie un pro-ces bidirecţional, care să includă"noii veniţi", dar şi "societăţilegazdă " se explică într-un comuni-cat al Asociaţiei “... e con il cielostellato sopra di noi...”.Taxa de înscriere la concurs este de7 euro, iar competiţia se va finaliza

în luna mai 2011 cu Festivitatea dePremiere a primilor trei clasificaţipentru fiecare categorie care va avealoc la Montecatini Terme. O mareparte dintre povestiri, nu numai celecâştigătoare, vor fi strânse şi publi-cate într-o carte.De asemenea, la finalizarea concur-sului va fi organizată şi o conferinţă,deschisă publicului, cu tema “Evolu-ţia drepturilor umane şi a politicilorde migraţie”, conferinţă la care vorparticipa şi reprezentanţi ai lumii ac-cademice italiene.Proiectul, "Anima Mundi – două pa-trii, un singur suflet" este realizat cupatronajul şi colaborarea PrimărieiOraşului Montecatini Terme şi ApTValdinievole, Regiunii Toscana şi Fun-daţiei Mps, cu patronajele Parlamen-tului European, Accademia dellaCrusca, Ministerului Afacerilor Ex-terne – Departamentul Italieni înLume şi Politici migratorii, Ambasa-dei Braziliei in Italia, Ambasadei Ro-mâniei în Italia, Provinciei Florenţa şiProvinciei Pistoia.

Experienţa ta de viaţă în Italia laconcursul “Anima Mundi – douăpatrii, un singur suflet”

Piemonte - Torino

Caut fată pentru curăţe-nie, vărstă maxim 30 deani, nr. tel. :3493906152 (Massimo)

Se caută barman/ospă-tar pentru restaurant,program:seara, în zonaQuassolo, nr.tel.:3484243277 (BorisMelon)

Se caută fată barman depreferinţă cu experienţăîn domeniu pentru infor-maţii la "BAR PIPOL INCORSO COSENZA AN-GOLO VIA TRIPOLI, TO-RINO" nr. tel.:3409659712 (Bar Pipol)

Se caută sofer serios,doar cu experienţă, pen-tru informaţii:3458387449

Lombardia - Milano

In Formentera (Tapas),loc de muncă pentru pe-rioada estivă 2011, laun bar-restaurant,cu ca-lificare, orar de zi, înce-pând din luna mai pânăîn septembrie. Se cautăpersoane cu dorinţă demuncă, contact:3409070000

Lazio - Roma

Caut pentru o familie depatru persoane care tră-iesc în mediul rural,asistent la domiciliu de20/35 ani serios, sincer,nefumător, fără familie,se oferă cazare şi sala-riu, iubitor animale.

Contact 3396478612(Paolo)

ANUNȚURI DE MUNCĂPentru a publica un anunţ

scrieţi-ne la e-mail:[email protected]

Redacția

MISCELLANEAPAGINA


2011 - noua ediție

După ce ai mei, concurîndpărinţii amicilor dingaşcă, cheltuiau tot sala-riul unei luni pentru a-misatisface mofturile, visam.Visam cu ochii deschişi, întimp ce prespălam blugii"originali" frecându-i cu ocărămidă şi reconstruiam"vrăjeli" pescuite de la ceimai mari gagicari din ma-hala. Dar cînd, proaspătprimenit, ieşeam la atac,uitam; şi vrăjeli şi cânteceşi tot. Redeveneam ceeace fusesem de la început:un timid incorigibil. Şiuite-aşa pierdeam partidă

după partidă şi nu mai în-trevedeam nicio soluţie.

Persecutat de acest iremedia-bil defect genetic nu cred căera numai subsemnatul, ciîncă mulţi alţii. Numai aşa seexplică faptul că recent, dupăatîţia ani, o echipă de cerce-tători italieni - punîndu-şicreierul pe moaţe - a inventatblugii "Angel Devil Touch",blugii care te dezbracă vir-tual. Cum au făcut ? Simplu:au dotat o pereche de jeansnormali cu un "social net-work device" ascuns în buzu-nărelul de mărunţiş care,

folosind tehnologia Poken,garantează o rapidă şi efi-cientă conexiune de contact.Fizic ! Nu ai decît să-ţi alegivictima, să cauţi prilejul de avă atinge la buzunărele şigata !

Odată ajunsă acasă respec-tiva îşi conectează "jucăria"la propriul PC - deja încăr-cată cu informaţiile pe careai fi vrut să i le transmiţi darnu aveai curaj - şi citind (deexemplu, "sunt murator, spe-cialist în matonele, îmi placemanelele, Guţă, Salam şi fe-tele ca tine...") leşină !

Nou leac împotriva timidităţii FOILETON de Ghighi Puieșteanu*

*Ghighi Puieșteanu este scriitor și rebusist; trăiește și lucrează la Roma din anul 1998

Îmi amintesc des de vremea adolescenţei. Ca toţi cei devîrsta mea purtam părul lung, sfidând "hodorogii" ce nenumeau "lăţoși", învăţam pe de rost hit-uri de Beatles,deși nu înţelegeam ce spun și îmi doream nespus unceas cu afișaj digital și o pereche de blugi cu care sădau gata toate gagicile.

Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 00

Documents

Transcript of Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 00