ACTUALITATE FONDURI EUROPENE O ND UR EP pentru … · din Romania^ A mai trecut un an. Un an în...

Anul 5 �� Nr. 23

informaþii

analize

dezbateri

FFOONNDDUURRII EEUURROOPPEENNEE

pentru prevenirea malpraxisului

�� ACTUALITATE

FFOONNDDUURRII EEUURROOPPEENNEE

pentru prevenirea malpraxisuluipag. 6

SSIISSIITTEEMMUULL SSAANNIITTAARR,,aproape de colaps

�� DOSAR

SSIISSIITTEEMMUULL SSAANNIITTAARR,,aproape de colapspag. 14-17

www.medicalnet.ro

pp ee nn tt rr uu pp rr oo ff ee ss ii oo nn ii ºº tt ii ii dd ii nn ss `̀ nn `̀ tt aa tt ee ::[[ tt ii rr ii ,, ll ee gg ii ss ll aa ]] ii ee ,, cc oo nn gg rr ee ss ee ,,

cc `̀ rr ]] ii ,, jj oo bb uu rr ii ,, dd ee zz bb aa tt ee rr ii oo nn -- ll ii nn ee

Editat de Colegiul Medicilor

din Romania^

A mai trecut un an. Un an în caremai mult ca niciodatã, corpul me-dical a trebuit sã faca eforturi su-praomeneºti pentru a-ºi face me-seria. Un an în care bugetul s-a terminatpuþin dupa jumãtatea anului, iarspitalele au rãmas fãrã medica-mente ºi materiale sanitare deºis-au cheltuit deja sume importan-te din bugetul pe 2010.În ultimele douã luni, sistemul sa-nitar s-a confruntat ºi cu mãsura

trimiterii în concediu fãrã platã acadrelor medicale. Sistemul desãnãtate care se confruntã dejacu lipsa personalului medical cali-ficat nu putea supravieþui dacã oparte din medici ar fi intrat în con-cediu forþat. Medicii au dat încã odatã dovada responsabilitãþii faþãde pacienþi, oferindu-se sã facãvoluntariat chiar ºi în condiþiile încare sunt oricum suprasolicitaþi ºiprost plãtiþi.

editorial

3

2009 � nr. 23 � MEDICA

PPrrooff.. DDrr.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

Apel la unitate

SU

MA

RAAccttuuaalliittaattee ppaagg.. 44--77

Relaþia medic – companiifarmaceutice

Fonduri europene pentruprevenirea malpraxisului

A început vaccinarea

Studiu privind problemelede sãnãtate mintalã aleoamenilor strãzii

Nu existã nicio schiþã debuget

PPaacciieennþþii ppaagg 88--1111

Bolnavii cronici, în stradã

Sãptãmâna europeanã a fibrozei chistice

Pacienþii cu hepatitã se organizeazã

EEttiiccãã ppaagg 1122--1133

Consimþãmântul informatîn cazul studiilor de cercetare

DDoossaarr ppaagg 1144--1177

Sistemul sanitar, aproape de colaps

LLeeggiissllaaþþiiee ppaagg 1188--1199

Propunerile ºi observaþiileCMR la proiectul de normemetodologice de aplicare aContractului Cadru 2010

FFoorruumm ppaagg 2200--2211

Comentarii de pe www.cmr.ro ºiwww.medicalnet.ro

CCoonnggrreessee ppaagg 2222--2233

CCããrrþþii ppaagg 2244--2255

„Sãnãtatea – un criteriu deeligibilitate a decidenþilor“

APAH-RO, revistaAsociaþiei Pacienþilor cuAfecþiuni Hepatice dinRomânia

Avem un copil. Copilul dela naºtere ºi pânã la 3 ani.Ghid practic ºi completpentru pãrinþi

UUllttiimmaa oorrãã ppaagg 2266

Presiuni facute de CASDolj impotriva medicilor defamilie

detalii în pagina 5

(continuare în pagina 4)

actualitate

4

MEDICA � nr. 23 � 2009 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

AAPPEELL LLAA UUNNIITTAATTEE (urmare din pagina 3)

A fost însã ºi un an în care a inceput coalizarea unui pol altuturor celor implicaþi în sistemul sanitar extrem de vital. Unan în care pacienþii au înþeles cã sunt de aceeaºi parte abaricadei cu medicii.Cum va arãta anul 2010? Criza din sãnãtate se va acutiza, în condiþiile în care înprezent nu existã nicio schiþã de buget pe 2010 pentrusãnãtate. S-a vehiculat pe “surse” procentul de 2,7% din

PIB, ceea ce ar însemna cã bugetul va fo epuizat undevaîn lunile aprilie mai.În faþa acestei situaþii exprem de dificile, corpul medical tre-buie sã fie unit.Trebuie sã ne organizam pentru a ne susþine interesele!Trebuie sã înþelegem cã numai uniþi putem fi puternici ºi neputem apãra drepturile!La mulþi ani!

World Medical Association a adoptato declaraţie privind relaţia dintremedic şi companii în cadrul AdunăriiGenerale din octombrie 2004.Recent, această declaraţie a fostamendată. Prezentăm câteva dintrerecomandarile WMA.În tratamentul pacienþilor, medicii folo-sesc medicamente, instrumente,echipamente ºi materiale realizate ºiproduse de companii comerciale. In-dustria deþine resurse pentru a finanþacercetãri costisitoare ºi programe dedezvoltare, pentru care cunoºtiinteleºi experienþa medicilor este esenþialã.De asemenea, industria susþine scop-ul promovãrii studiilor medicale, con-ferinþelor ºtiinþifice ºi educaþiei me-dicale continue de care pot beneficiapacienþii ºi întregul sistem sanitar.Combinaþia între resursele financiareºi cunoºtiinþe ajutã dezvoltarea unornoi proceduri de diagnostic, medica-mente, terapii ºi tratamente.Oricum, conflictele de interese întrecompaniile comerciale ºi medici auloc ºi pot afecta atât tratamentulmedicilor cât ºi reputaþia profesieimedicale.Datoria medicului este sã evaluezeobiectiv ce este cel mai bine pentrupacient, în timp ce companiile dorescsã facã profit prin vânzarea produse-lor lor ºi prin competiþia pentru clienþi.

Relaþia medic – companii farmaceutice

Mai degrabã decât sã interzici oricerelaþie între medici ºi industrie, estepreferabil sã stabileºti liniile directoarepentru aceastã relaþie. Aceste linii tre-buie sã cuprindã cheile dezvãluirii, fra-udelor ºi conflictelor clare de intereseºi autonomia medicilor de a acþiona îninteresul pacienþilor.

CCoonnffeerriinnþþee mmeeddiiccaalleeMedicii pot participa la conferinþe me-dicale sponsorizate în totalitate sau înparte de o companie dacã urmeazãurmãtoarele principii:1. Scopul principal al conferinþei este

schimbul de informaþii profesionaleºi ºtiinþifice

2. Ospitalitatea pe parcursul unei con-ferinþe este secundarã schimbului

de informaþii ºtiinþifice ºi nu poatedepãºi uzuanþele locale generalacceptate.

3. Medicii nu pot primi plãþi direct de lacompanii pentru a-ºi acoperi chel-tuielile de cãlãtorie ºi taxele de con-ferinþã sau compensaþii pentru tim-pul lor decât în cazul în care aces-tea sunt permise de legea sau polit-ica Asociaþiei Medicale Naþionale.

4. Medicii nu pot accepta plata de la ocompanie comercialã pentru a aco-peri costurile unei persoane care îiînsoþeºte.

5. Numele companiei comerciale carea acordat suport financiar este pub-lic pentru a permite comunitãþiimedicale ºi publicului sã aibã accesla aceastã informaþie.

6. Prezentarea unor materiale de cã-tre medici trebuie sã fie ºtiinþifica ºisã nu fie influenþata de organizaþiacare l-a sponsorizat.

7. O conferinþã trebuie sã respectecâteva principii: companiile caresponsorizeazã nu trebuie sã aibãnici o influenþã asupra conþinutului,prezentãrilor ºi alegerea lectorilorsau publicarea rezultatelor.

CCaaddoouurriiMedicii nu pot primi cadouri de lacompanii comerciale decât dacãacest lucru este permis de lege saude politica Asociaþiei Medicale Naþio-nale si este conform cu urmãtoarelecondiþii:1. Medicii nu pot primi plãþi cash de la

o companie comercialã.2. Medicii nu pot primi cadouri pentru

beneficiul lor personal.3. Cadourile care au scopul de a influ-

enþa practica clinicã nu sunt accep-tabile. Y

actualitate

5

2009 � nr. 23 � MEDICA

actualitate

6


Proiectul va asigura acces gratuit lacursuri pe teme de legislaþie medicalãºi prevenirea riscului ºi acuzaþiilor demalpraxis pentru 1.600 de medici defamilie din toatã þara. Cursurile, desti-nate exclusiv medicilor de familie, vorfi organizate în perioada decembrie2009 – februarie 2012. Participarea la cursuri este creditatãca formã de educaþie medicalã contin-uã de cãtre Colegiul Medicilor din Ro-mânia ºi nu presupune din partea me-dicilor plata vreunei taxe, proiectul be-neficiind de finanþare din Fondul So-cial European ºi din bugetul de stat alRomâniei.Proiectul este iniþiat de MedRight Ex-perts, furnizor acreditat de educaþiemedicalã continuã pentru medici, înparteneriat cu Colegiul Medicilor dinRomânia, Universitatea de Medicinãºi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaºi ºiGrupul de Consultanþã pentru Dezvol-tare. La baza proiectului stau rezultateleunei cercetãri ºi un programul pilot ini-þiate ºi derulate de MedRight Experts,la care au participat, în perioada 2008– 2009, 190 de medici de familie. „Primele sesiuni de instruire vor înce-pe în luna decembrie a acestui an, iarpe parcursul anului viitor vor fi organi-zate cursuri în toate judetele. Ulteriorparticipãrii la curs, medicii vor benefi-cia de consultanþã pe teme de legis-laþie medicalã ºi malpraxis, precum ºide actualizarea permanentã a infor-maþiilor din acest domeniu“, a declaratdr. Andrei Nanu, coordonatorul pro-iectului.Cursurile tip ateliere de lucru cu dura-ta de douã zile vor avea ca teme:

zone de vulnerabilitate ale practiciimedicale actuale, tehnici de evitare aacuzaþiilor de malpraxis, exigenþe le-gale aplicabile profesiei medicale,metode de negociere a asigurãrii demalpraxis. „Iniþiativa de educare profesionalã amedicilor în acest domeniu s-a nãscutîn urma cu doi ani. Am reuºit sã iden-tificam sursele de finanþare pentru a

pregãti structura de formare necesarãinstruirii medicilor de familie pe temede malpraxis medical ºi ne propunemsã dezvoltam programe similare ºipentru alte domenii medicale cu risccrescut, cum ar fi anestezia ºi terapiaintensivã, chirurgia ºi obstetrica-gine-cologia”, a declarat prof. Vasile Astã-rãstoae, preºedintele ColegiuluiMedicilor din România. Y

Fonduri europene pentru prevenirea malpraxisului

Recent, a fost lansat proiectul „Calitate în sănătate prin instruirea medicilor de familie“.

actualitate

7

2009 � nr. 23 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Studiu privind problemele de sănătatemintală ale oamenilorstrăzii

Persoanele adulte fãrã adãpost cu problemepsihice fie ajung în stradã din cauza pro-blemelor de sãnãtate, fie se îmbolnãvesc dincauza vieþii în stradã, relevã un studiu efectuatSamusocial România, în perioada decembrie2008 - noiembrie 2009, pe un eºantion de osutã de persoane adulte fãrã adãpost, cuvârste între 19 ºi 71 de ani. 56% dintre cei

care ajung în stradã din cauza problemelorpsihice consumã alcool ºi suferã de boli pre-cum schizofrenie, tulburãri de personalitate cudiferite grade de retard.

Nu există nicio schiţă de buget

Prof. Dr. Vasile Astãrãstoae, preºedinteleColegiului Medicilor din România a declaratcã, în acest moment, nu existã nicio schiþã debuget pe 2010 pentru sãnãtate.Potrivit acestuia, într-o primã schiþã, previziunilepentru sãnãtate erau de 2,7% din PIB, ceeace ar fi persmis ca sistemul de sãnãtate sãsupravieþuiascã pânã în lunile aprilie-mai.Ulterior s-a ajuns la 3,28% din PIB echivalen-tul anului 2009.„Dacã în anul 2009 aceastã sumã a fost insu-ficientã ºi fondurile s-au epuizat la 1 septem-brie, þinând cont de faptul cã finanþarea luniloroctombrie, noiembrie, decembrie s-a rosto-golit în 2010, un calcul simplu ne aratã cã unastfel de buget ar fi epuizat la 1 iunie 2010”,a adãugat Astãrãstoae. Y

Ministerul Sãnãtãþii a trimis primele250.000 de doze de vaccin pandemicproduse la Institutul Cantacuzino dinCapitalã cãtre direcþiile de sãnãtatepublicã din zonele cu focare de gripãnouã - Bucureºti ºi regiunea Moldo-vei.Ulterior au fost transportate, în restulþãrii, ºi celelalte 1.090.000 de doze devaccin contra virusului A/H1N1.Într-o primã fazã este vaccinat per-sonalul medico-sanitar ºi cel care asi-gurã securitatea naþionalã ºi localã,urmând ca apoi sã fie imunizate ºi ce-lelalte categorii la risc - elevi de liceu,studenþi.

Vaccinul a primit aprobãrile de cali-tate, siguranþã ºi eficacitate de laautoritatea competentã naþionalã, res-pectiv Agenþia Naþionalã a Medica-mentului. Conform recomandãrilor OrganizaþieiMondiale a Sãnãtãþii ºi ComisieiEuropene, Ministerul Sãnãtãþii trebuiesã asigure vaccinarea profilacticãpentru aproximativ 40% din populaþiaRomâniei, din care aproximativ 5% -personal al serviciilor publice esen-þiale ºi 35% - categorii populaþionalecele mai expuse la riscul de îmbol-nãvire, la dezvoltarea unei complicaþiia bolii. Y

Implozie a sistemului în 2010?Petru Crãciun, managerul companieiCegedim, susþine cã dacã nu se vorlua mãsuri este posibil sã asistãm lao implozie a sistemului sanitar.România are cheltuieli pentru sãnã-tate în 2008 de 473 dolari pe capde locuitor, mai mici decât toateþãrile membre UE, fiind pe ultimul locîn UE ºi pe unul dintre ultimele locuriîn Europa, depãºind doar Ucraina ºiBelarus.Potrivit lui Petru Crãciun, ar putea ieºide pe piaþa româneascã 1.500 demedicamente dintr-un total de 5.200sau în 2010 s-ar putea gãsi în can-titãþi insuficiente. Y

A început vaccinarea

Foto

: Arh

ivaF

oto.

ro

pacienþi

8


Bolnavii cronici, în stradãCoaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cuAfecţiuni Cronice din Romania aorganizat recent un miting de protestfaţă de situaţia gravă din sistemulpublic de sănătate.

La miting au participat aproximativ200 de persoane, pacienþi din Bucu-reºti ºi din þarã, membri în federaþiile ºiasociaþiile care sunt afiliateC.O.P.A.C. Ei au adus, în faþa Pala-tului Parlamentului, douã paturi despital, fãrã saltele, prin care au vrut sãsimbolizeze sãrãcia din sistemul desãnãtate românesc, un coºciug pecare era scris ‘Sistemul sanitar’ ºi ocruce pe care era notat Ministerul Sã-nãtãþii 2009 - 2010, la care era ata-ºatã ºi o mascã chirurgicalã, ‘contragripei porcine’. Manifestanþii au purtatpancarte cu mesaje de genul „Nuatentaþi la starea noastrã de sãnãtateºi aºa precarã“, „6 la sutã“, „Dreptul laviaþã“, „Vrem sã trãim, nu vrem sãmurim“, „12.000 HIV/SIDA“, „1.200transplantaþi“, „Buget mai mare cu100%? Unde? Pentru cine? ªi de cenu?“. Iulian Petre, director executiv al Uni-unii Naþionale a Organizaþiilor Persoa-nelor Afectate de HIV/SIDA(UNOPA), a afirmat cã au ieºit în stra-dã pentru a le aduce aminte parla-mentarilor cã situaþia din sistemul san-itar este „una foarte gravã“, cã progra-mele din sãnãtate sunt subfinanþate ºicã din cauza lipsei de fonduri existãpacienþi care sunt nevoiþi sã întrerupãtratamentul. ,,În primul rând am doritsã le semnalãm parlamentarilor noºtricã situaþia din sistemul sanitar esteuna foarte gravã, nu se poate descrieîn termeni umani. E inuman ce se în-tâmplã. Programele de sãnãtate suntsubfinanþate. Sunt pacienþi nevoiþi sã

întrerupã tratamentul, din cauzã cã numai au acces la tratament, nu maisunt fonduri la Casa Naþionalã ºi Ca-sele Judeþene. În acest sens am doritsã semnalãm demnitarilor acest lucruºi vrem ca aceastã situaþie sã se re-medieze. Dorim ca minim 6% din PIBsã fie alocat sãnãtãþii, vrem ca fon-durile din sãnãtate sã fie unele trans-parente, sistemul sanitar sã fie unulcentrat pe pacient“, a declarat IulianPetre. El a adãugat cã „politicile ºi pro-gramele gândite de guvernanþi“ sunt„pentru pacienþi, dar fãrã pacienþi“.Cezar Irimia, preºedintele COPAC, aafirmat cã prin acest miting s-a doritreamintirea celor patru puncte esen-þiale ale organizaþiilor membreC.O.P.A.C. „Pe lângã faptul cã noi amrãmas fãrã tratamente, ne dorim cacele patru puncte revendicative, res-pectiv 6% din PIB, sistem de sãnãtatecentrat pe pacient, transparentizareafondurilor ºi accesul imediat ºi necon-

diþionat la tratament a tuturor paci-enþilor, sper sã fi fost auzite ºi sã ob-þinem ceva“, a spus Irimia. „Toate de-mersurile noastre diplomatice pentrua nu ajunge la acest miting în stradã,cu pacienþi, au fost sortite eºecului.Am fost ignoraþi în totalitate, chiar cuscrisori deschise adresate deci-denþilor noºtri“, a precizat preºedinteleC.O.P.A.C. La mitingul din faþaPalatului Parlamentului au participatorganizaþiile membre C.O.P.A.C.:Federaþia Asociaþiilor Bolnavilor deCancer din România, Uniunea Naþio-nalã a Organizaþiilor Persoanelorafectate de HIV/SIDA, Federaþia Aso-ciaþiilor Diabeticilor din România, Aso-ciaþia Transplantaþilor din România,Alianþa Naþionalã pentru Boli RareRomânia, Asociaþia Naþionalã aHemofilicilor din România, AsociaþiaPacienþilor cu Afecþiuni Hepatice dinRomânia, Societatea de SclerozãMultiplã din România. Y

pacienþi

10


Săptămâna Europeană a Fibrozei ChisticeCCyyss tt ii cc FF iibbrrooss ii ss EEuurrooppee ºº ii oorrggaann ii zzaa þþ ii ii ll ee ppaacc iieenn þþ ii lloorr dd iinn 3333 ddee þþããrr iieeuurrooppeennee aauu oorrggaann ii zzaa tt ii nn ppeerr iiooaaddaa 99--1155 nnoo iieemmbbrr ii ee PP rr iimmaa SSããppttããmmâânnããEEuurrooppeeaannãã aa FF iibbrroozzee ii CChh ii ss tt ii ccee ((mmuuccoovv ii sscc iiddoozzãã)) ..

Fibroza chisticã sau mucoviscidozaeste cea mai rãspânditã boalã genet-icã mortalã în Europa: Unul din 30 deeuropeni este purtãtor al genei careprovoacã fibroza chisticã. Unul din2500 de nou-nãscuþi se naºte cuaceastã boalã. Peste 40.000 de copiiºi tineri adulþi, trãiesc cu handicapul fi-brozei chistice. Unii trãiesc pânã la 50de ani... alþii mor la 3 ani, depinde deþara în care trãiesc în Europa. ÎnRomânia au fost diagnosticaþi pânãanul acesta aproximativ 350 de paci-enþi, dintre care circa 300 de copii ºinumai 50 de adulþi. Nu existã deo-camdatã un tratament de vindecare abolii, ci numai unul de ameliorare asimptomelor ºi de încetinire a evoluþieibolii. Însã o depistare precoce a bolii,o monitorizare competentã, un trata-ment administrat corect ºi continuupot face ca pacientul sã ducã o viaþãaproape normalã, o viaþã mai lungã ºimai bunã. În România, în ultimii ani s-au fãcut progrese pentru îmbunãtãþi-rea tratãrii fibrozei chistice: S-a înfiin-þat un program naþional pentru fibrozachisticã S-a aprobat protocolul tera-peutic pentru aceastã boalã S-a iniþiatun registru naþional al bolnavilor S-aîmbunãtãþit accesul gratuit la med-icaþie. Dar accesul la un tratament a-decvat este încã deficiar în practicã:Accesul la medicamentele necesaretratamentului în fibroza chisticã esteredus (practic, pacienþii pot beneficiagratuit doar de un singur medica-ment). Centrele medicale specializatesunt puþine ºi insuficient dotate cu per-

sonal specializat, spaþii, medicamenteºi aparatura medicalã. Accesul la în-grijirea medicalã specializatã a paci-enþilor din localitãþi mici ºi din mediulrural este foarte redus. Pacienþii adulþinu sunt incluºi în programul naþional.Accesul pacienþilor la aparatura ºi dis-pozitivele pentru fizioterapie este foar-te redus. Nu s-a instituit screening-ultuturor noilor nãscuþi pentru depista-rea precoce a fibrozei chistice. Pro-gramul naþional de sãnãtate pentrufibroza chisticã este anual în pericolde a fi desfiinþat. Viaþa acestor copiieste una dificilã, ei trebuind în fiecarezi sã înfrunte boala ºi sã facã faþãtratamentului care îi solicitã foartemult. Ore întregi petrecute în faþa apa-ratului de aerosoli, fizioterapie respira-torie, zeci de pastile înghiþite într-o zi –cam aºa aratã programul zilnic al unuicopil care suferã de fibroza chisticã.Tratamentul este unul permanent,aplicat în fiecare zi, fãrã excepþii. Ori-ce clipã de renunþare la acest stil deviaþã înseamnã cedare în lupta pentruviaþã. De aceea, pentru a face maiuºoarã viaþa acestor bolnavi, dar ºi afamiliilor lor, Asociaþia de Fibrozã Chi-sticã din România (www.afcr.ro) sealãturã acþiunilor CF Europe din Pri-ma Sãptãmânã Europeanã a FibrozeiChistice prin demararea unei campa-nii de informare a publicului asupraacestei boli rare foarte puþin cunoscu-te ºi extrem de nemiloase, prin acþiunimenite sã atragã atenþia instituþiilornaþionale asupra problemelor cu carese confruntã aceºti pacienþi. Y

pacienþi

11


Pacienþii cu hepatitã se organizeazãPacienţii, reuniţi în cadrul AsociaţieiPacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România s-au întâlnit recent pentru prima dată la Braşov.Au participat atât pacienþi cu hepatitã,dar ºi medici spcialiºti epidemiologi ºiinfecþioniºti, stomatologi, ginecologi,pediatri, gastroenterologi ºi farmaciºti.Discuþiile au vizat problemele cucare se confruntã pacienþii cuhepatitã dar ºi cei cu alte afecþiunicronice, cât de mare este birocraþia,cât de lung este drumul pânã laaflarea diagnosticului ºi cât deimportant este acest diagnostic pen-tru un potenþial angajator.Peste 2 milioane de români trãiesc cuvirusul hepatitei B sau C. În prezent,doar 1% dintre cei infectaþi cu virusulhepatitei B au acces la tratament ºisub 1% în cazul celor infectaþi cuvirusul hepatitei C. Netratatã, hepatita B evolueazã încirozã hepaticã la 30% din pacienþi,iar virusul hepatitei B este responsabilde 70% din cancerele hepatice primi-tive. În cazul hepatitei virale C, apro-ximativ 80% din infecþiile acute se

cronicizeazã, dezvoltând cirozahepaticã, iar un pacient din cinci cuhepatita C dezvoltã cancer hepatic.„Prin prisma experienþei personale, înprima fazã a activitãþii noastre, nevom concentra pe pacienþii diagnosti-caþi cu hepatita cronicã B sau C. Fiind pacient cu hepatitã cronicã amîncercat sã intru în schema de trata-ment. Cu aceastã ocazie am con-statat lipsa de transparenþã a întregu-lui proces, inechitatea ºi anormali-tatea sistemului românesc. Listele de aºteptare, criteriile discrimi-natorii pentru accesul la tratament ºicondiþionarea tratamentului de alo-carea fondurilor reprezintã obsta-colele de netrecut în calea pacientuluiromân diagnosticat cu hepatitã cron-icã B sau C” a declarat MarinelaDebu, preºedinte APAH-RO.„Pentru pacienþii cu hepatite cronice,accesul la tratament este vital. Cu câteste început mai devreme, cu atâtsunt evitate complicaþii precum can-cerul hepatic sau ciroza. De aceea,eliminarea listelor de aºteptare ºiasigurarea accesului la tratamentpentru pacienþii cu hepatitã cronicã B

sau C reprezintã nu doar o investiþieîn sãnãtatea oamenilor, ci ºi reduc-erea costurilor de tratament datoratecomplicaþiilor care apar inevitabil”, aadãugat Marinela Debu. Pacienþii prezenþi la evenimentul de laBraºov au aflat care este rolul APAH-RO, cum pot deveni membri ai asoci-aþiei ºi cum pot fi susþinuti ºi îndrumaþi.APAH-RO încearcã sã creascã acce-sul la tratament pentru bolnavii cuafecþiuni hepatice cornice dar ºi sãinformeze pacienþii prin intermediulwww.hepato.ro, unde sunt abordate înmod deschis problema listelor deaºteptare, a lipsei de transparenþã înselectarea pacienþilor ºi a alocãrii fon-durilor pe patologii. APAH-RO a lansatîn luna iulie a acestui an petiþia online„Pacienþii afectaþi de hepatitã au nevoiede programul naþional de Hepatite! Nune ignoraþi dreptul la viaþã” destinatãMinisterului Sãnãtãþii, Casei Naþionalede Asigurãri de Sãnãtate ºi Preºedin-telui României ºi care pânã acum aadunat peste 3.200 de semnãturi.Petiþia poate fi semnatã accesândurmãtorul link: http://www.petitieon-line.ro/petitie-p37293052.html. Y

Consimţământul informat în cazul studiilor de cercetare

OOaannaa CCrriissttiinnaa SSttîînnggãã,, IIooaannaa MMaarriiaa AAnnttoonneessii,,

AAnnccaa IIuulliiaannaa TToommaa

Studiile fãrã beneficiu terapeutic nusunt lipsite de supraveghere legalã.Pentru demararea unor astfel de stu-dii este necesarã respectarea unorpaºi stricþi în evaluarea potenþialilorsubiecþi ºi nu numai. La prima vedere,personalul medical dã puþinã impor-tanþã consimþãmântului informat, con-centrându-se mai mult asupra meto-delor terapeutice ºi mai puþin pe com-ponenþa psihicã a pacientului. Amputea incrimina lipsa timpului ºi numã-rul mare de pacienþi în aºteptarea tra-tamentului, lucru care face practic ne-realizabilã dorinþa medicului de acomunica eficient cu pacientul. Pe dealtã parte, investigatorul clinic conferão mare importanþã consimþãmântuluisubiectului, din dorinþa de a respectalegislaþia ºi de a îndeplini condiþiile încare poate obþine aprobãrile necesaredemarãrii unui studiu. În acest con-text, rezultatul constã într-un interescrescut al investigatorului în obþinereaconsimþãmântului informat al subiec-þilor ºi voluntariatul acestora. Adre-sabilitatea participãrii la studiile cliniceîn România se face remarcatã printr-un deficit al numãrului de subiecþi par-ticipanþi. Principala problemã este ceaa lipsei de informare asupra importan-þei medicale a actului de participare.Subiecþii participanþi la studiile fãrã be-neficiu terapeutic sunt persoane tine-re, lipsite de prejudecãþi ºi care, deobicei, aleg sã-ºi asume riscul admi-nistrãrii unui medicament din dorinþade a primi îngrijiri medicale ºi de a ob-

þine beneficii materiale. Ne-am pro-pus, în cele ce urmeazã, sã discutãmcâteva aspecte ale participãrii subiec-þilor la studii fãrã beneficiu terapeutic.Am ales acest subiect deoarece moti-vaþia participãrii este dificil de identifi-cat în studiile fãrã beneficiu terapeuticprecum ºi pentru facilitãþile pe careCentrul de Evaluare a Medicamen-tului, Antibiotice S.A. România ni le-aoferit.

RReeffeerriinnþþee lleeggiissllaattiivvee Obþinerea consimþãmântului informata subiectului este o cerinþã obligatorieîn toate studiile clinice pe subiecþiumani. Formularul de consimþãmântse doreºte a fi dovada palpabilã a ac-tului de informare a subiectului înain-tea ºi pe parcursul derulãrii cercetãrii.Primele reglementãri legale cu privirela necesitatea obþinerii consimþãman-tului informat au fost declanºate deabuzurile campaniei naziste din peri-oada primului ºi a celui de-al doilearãzboi mondial. Descoperirea acestorabuzuri a dus la formularea principiilorenunþate în Codul de la Nuremberg,ulterior în Declaraþia de la Helsinki ºiîn revizuirile acesteia, în Convenþia dela Oviedo, prevederile CIOMS(Council for International Organiza-tions of Medical Sciences) ºi altele.Documentele enumerate menþio-neazã atât drepturile subiecþilor incluºiîn studii de cercetare cât ºi obligaþiileinvestigatorilor faþã de subiecþi.

MMaatteerriiaall ººii mmeettooddãã În scopul investigãrii cunoaºterii con-ceptului de consimþãmânt informat de

cãtre subiecþii participanþi la studiileclinice, am demarat în luna martie2008 un studiu pe un lot ce la final tre-buie sã întruneascã un numãr de 200subiecþi, participanþi la studiile clinicede bioechivalenþã din cadrul Centruluide Evaluare a Medicamentului, Antibi-otice S.A. Studiul este încã îndesfãºurare, astfel cã rezultatele ceurmeazã a fi prezentate reprezintãdoar o evaluare preliminara a datelorobþinute pânã în prezent. La momen-tul analizãrii datelor au fost oferitespre completare un numãr de 160 dechestionare dintre care doar 150 aufost validate, 10 dintre ele fiind parþialcompletate sau necompletate. Condi-þia esenþialã pentru aprobarea unuistudiu clinic este ca la evaluarea pre-studiu a riscurilor estimate, acestea sãnu depãºeascã beneficiile, sau cariscurile la care subiecþii vor fi supuºipe perioada studiilor sã fie minore.Riscul minor presupune ca probabili-tatea ºi magnitudinea rãului anticipatsau a disconfortului anticipate ca ur-mare a participãrii nu sunt mai mari ºiprin urmare pot fi comparate, cu celeîntâlnite în fiecare zi a vieþii sau în tim-pul unui examen fizic sau unei testãripsihologice. Prin completarea unuichestionar, cu pãstrarea strictã a con-fidentialitãþii, subiecþii nu au fost puºiîn pericol ºi de aceea am consideratcã putem demara cercetarea.

RReezzuullttaattee ººii ddiissccuuþþiiii Analiza statisticã ºi interpretarea da-telor rezultate în urma aplicãrii chesti-onarelor au relevat o serie de aspecteredate în continuare. La prima vede-

eticã

12


re, percepþia subiecþilor asupra ris-curilor participãrii la un studiu clinic sebazeazã pe informaþia furnizatã deinvestigator dar ºi pe experienþa ºi val-orile achiziþionate anterior. Am remar-cat, de asemenea, o ,,reþinere”/ anxi-etate accentuatã a subiecþilor ce par-ticipã pentru prima datã la un studiuclinic, fireascã, comparativ cu subiecþiideja familiarizaþi cu modalitatea dedesfãºurare a studiilor clinice. Astfel,în proporþie de 15% subiecþii inter-vievaþi au apreciat riscurile participãriila un studiu clinic ca fiind mai maricomparativ cu riscurile la care suntexpuºi zi de zi, 35% aceleaºi sau la felde mari, 31% mai mici sau lipsite deriscuri, 16%. În toate prevederile leg-islative se specificã faptul cã nu tre-buie sã existe nici un fel de constrân-gere asupra participanþilor la cerc-etare. Informarea lor trebuie sã fiecorectã, certificatã prin semnarea for-mularului de consimþãmant. În pro-cent de 92% ei confirmã faptul caalegerea de participare la studiu leaparþine ºi cã nu le-a fost impusã, întimp ce, doar 5% recunosc o con-strângere de ordin social constând înexistenþa unei situaþii materiale mod-este. Pe de altã parte, în procent de53% subiecþii recunosc cã absenþaunui beneficiu material nu îi motivea-zã sã participe la un studiu clinic ºi sã-ºi asume riscurile implicate de partici-pare, lucru care pune la îndoialã cali-tatea lor de subiecþi eligibili pentru par-ticipare.

CCoonncclluuzziiiiPercepþia asupra riscurilor participãriila un studiu clinic pare a fi diferitã înfuncþie de valorile morale individualedeja achiziþionate. Mai mult, discuþiacu investigatorul pare a fi cea careamelioreazã semnificativ anxietateapotenþialului participant la studiu. Prezentarea progresivã a informaþi-ilor, de la simplu la complex, pare a fisoluþia idealã pentru obþinerea unuirezultat favorabil privind participarea.ªedinþele suplimentare de informarenu sunt solicitate frecvent de cãtresubiecþi, ceea ce confirma indirectprezentarea eficientã a informaþiei încadrul ºedinþei iniþiale. Gradul de

detaliere solicitat de cãtre respondenþise rezumã prezentarea informaþiilorrelevante dar care includ ºi manevrelemedicale la care vor fi supuºi. Doar10% dintre subiecþi considerã nece-

sarã implicarea familiei în studiile fãrãbeneficiu terapeutic ºi doar 41% din-tre subiecþi indicã spontan persoanacãreia i-ar conferi puterea de deciziesubstituitã, dacã ar fi cazul. Chestio-narea subiecþilor asupra actului de be-nevolenþã pe care îl intenþioneazã prinparticiparea la studii fãrã beneficiu ter-apeutic indicã existenþa unui procentcu 53% de subiecþi care sunt în cã-utarea beneficiului terapeutic, în timpce un procent de 47% susþin cã arparticipa la astfel de studii chiar dacãnu ar fi rãsplãtiþi material pentru partic-

ipare. Avem dovada cã mãcar uneºantion populaþional, subiecþii partic-ipanþi activ la studiile clinice, înþelegeaccentul pus de investigator pe infor-marea lor corectã precum ºi pe actulde consimþire informatã ºi credem cão mai mare conºtientizare a nece-sitãþii continuãrii cercetãrii medicalenu poate lucra decât în folosul întregiicomunitãþi. Y

Articolul a fost preluat din Revista Românã de Bioeticã.

Varianta integralã o puteþi citi pewww.bioetica.ro.

13


eticã

Situaţia din sănătate arată dezastru-os. Spitale rămase fără medicamenteşi materiale sanitare, deşi s-au cheltu-it sume importante din bugetul peanul 2010. În plus măsura trimiteriiîn concediu fără plată inclusiv amedicilor sau reducerea timpului delucru cu diminunarea corespunză-toare a veniturilor a creeat o gravăproblemă spitalelor, rezolvată doarprin voluntariatul cadrelor medicale.

Un raport realizat de Societatea Aca-demicã Românã, lansat recent, atra-

ge atenþia asupra faptului cã sãnã-tatea în România riscã intrarea încolaps în 2010, dupã ce bugetul în2009 a scãzut cu aproape 20% faþãde anul trecut’. “Situaþia de anul viitor va fi chiar maidificilã dacã bugetul nu va acopericinci trimestre. Eficientizarea alocãriiresurselor în sector este imposibilãdacã el primeºte doar o jumãtate dincât se alocã în Europa, ca procentdintr-un PIB oricum mai mic. În acestritm, spune SAR, nu se vor mai puteaacoperi în curând nici serviciile medi-cale furnizate azi, iar inechitatea acce-sului se va agrava”, se aratã în rapor-

tul SAR. În raport, SAR pune în dis-cuþie soluþii pentru evitarea unei crizemajore în sistemul sanitar ºi farmace-utic românesc. Criza, susþin realiza-torii raportului, a deschis ocazia uneirediscutãri a reformelor necesare dinsistemul sanitar românesc. În prezent,sistemul de sãnãtate publicã este cu30-40 de ani în urma Europei, nere-format ºi ineficient. Din pãcate, deo-camdatã, mãsurile luate de guver-nanþi privesc aproape exclusiv cârpelide moment însã din politicile haotice,impredictibile ºi arbitrare, nimeni nucâºtigã pe termen lung, nici pacienþii,nici medicii, nici producãtorii sau distri-

Sistemul sanitar, aproape de colaps

dosar

14


buitorii de medicamente ºi nici farma-ciºtii. Soluþiile pentru reformarea sis-temului nu sunt nici simple, nici nu potfi luate de pe o zi pe alta, însã trebuieîncepute dacã vrem sã avem în viitorun sistem sanitar la standarde decen-te, subliniazã raportul. Este funda-mental sã instituim reguli clare ale jo-cului, cunoscute de toatã lumea, res-ponsabilitãþi inclusiv pentru stat ºi sãcreºtem transparenþa sistemului. Alt-minteri, nu vom avea ºansa sãajungem niciodatã din urmã þãrile dinVest, aratã experþii SAR.

RRoommâânniiaa,, ppee uullttiimmuull lloocc llaassppeerraannþþaa ddee vviiaaþþãã

Potrivit acestora, România se aflã peultimul loc ºi în ceea ce priveºte sper-anþa de viaþã, spitalizãrile prin infecþiiºi paraziþi. În clasificarea europeanãprivind calitatea ºi performanþa siste-melor sanitare, România a cãzut depe locul 27 pe locul 32 din 33 de þãrifiind depãºitã doar de Bulgaria.

Problema cea mai mare este cã stat-ul nu are suficiente responsabilitãþi,afirmã cã toate serviciile medicalesunt gratuite, dar nu sunt finanþate su-ficient ºi nu-ºi asumã responsabili-tatea nefinanþãrii. Experþii SAR apreci-azã cã se produc inechitãþi ºi cei maisãraci nu beneficiazã de servicii medi-cale gratuite. În opinia acestora ar tre-bui fie sã se recunoascã câte serviciipot fi plãtite prin actuala finanþare, fiesã se mãreascã contribuþia la fondsau sã se introducã co-plata. Vicepre-ºedintele Comisiei de sãnãtate dinSenat, Iosif Secãºan, a spus cã sãnã-tatea se confruntã ºi cu o crizã despecialiºti, în prezent aproximativ5.000 de medici lucreazã în strãinã-tate, iar numãrul medicilor speci-aliºti/1.000 locuitori este de 1,9 faþã depatru în UE. La rândul sãu, senatorulTudor Udriºtoiu a opinat cã este nece-sar un program pe termen lung în do-meniul sãnãtãþii, dar ºi o finanþarecorespunzãtoare.

1100%% ddiinn ffaarrmmaacciiii,, îînn iinnssoollvveennþþãã

ªi farmaciile se confruntã cu prob-leme extrem de mari. Un procent de10% dintre farmacii intrã în insolvenþãsau îºi suspendã temporar activitateapânã la primirea banilor. Prelungireaexcesivã a termenelor de platã con-duce la riscul serios ca medicamen-tele sã nu mai poatã fi furnizate, susþinreprezentanþii Societãþii AcademiceRomâne (SAR) în raportul lansat cuprivire la sistemul sanitar, citând datefurnizate de grupul francez de cerc-etare pentru industria farmaceuticãCegedim. În medie, într-o lunã seconsumã 150 milioane euro. Laextrem, un termen de platã de 210zile (ºapte luni) înseamnã finanþaredin resurse proprii de 1,05 miliardeeuro. Dacã pe piaþã dobânda ar fi8,5% iar farmaciile ar lua credit ca sã-ºi poatã desfãºura activitatea fãrã ba-nii de la stat, costul este de 90 mil-ioane euro, în medie 15.000 euro/far-macie, în condiþiile în care 75% dintreele au vânzãri mai mici de 30.000euro/lunã. Experþii SAR spun cã nicipentru buget nu este o mare afacere:datoriile cãtre farmacii vor trebui plã-tite oricum la anul, aºa cã doar seamânã deficitul. Combinaþia dintretermenele de rambursare foarte lungi,evoluþia cursului valutar ºi creditelefoarte scumpe au dus în 2009 la blo-carea procesului de recrutare, reduc-erea personalului, a bugetului pentruinvestiþii ºi publicitate, amânarea unorproiecte sau a unor credite ºi chiar laretragerea totalã de pe piaþã.Toate aceste mãsuri au drept efectlimitarea accesului pacienþilor la trata-ment, un exemplu concludent în acestsens fiind retragerea din piaþã în 2009a douã firme unice importatoare aunor produse cardiovasculare, în con-diþiile în care principala cauza de de-ces din România sunt bolile de inimã.Problema lipsei lichiditãþilor, atât denecesare furnizorilor de materiale

dosar

15


sanitare ºi aparaturã medicalã în con-textul crizei economico-financiare, es-te agravatã de practici precum plataTVA la emiterea, ºi nu la încasareafacturilor, dar ºi de obligativitatea de aprezenta garanþii bancare de 2% din

valoarea contractului atunci când seprezintã la licitaþiile organizate chiarde spitalele ale cãror creditori sunt.

““NNuu aacccceeppttããmm ccaa mmeeddiicciiii ssãã ffiiee ccuullppaabbiilliizzaaþþii ppeennttrruu

iirreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa gguuvveerrnnaannþþiilloorr””

Colegiul Medicilor din România pro-testeazã faþã de decizia aplicãrii mã-surii trimiterii în concediu fãrã platã ºia medicilor sau reducerea timpului delucru cu diminunarea corespunzãtoa-re a veniturilor. Sistemul de sãnãtatecare se confruntã deja cu lipsa per-sonalului medical calificat nu poatesupravieþui dacã o parte din mediciintrã în concediu forþat. Singura

soluþie pentru a se putea asigura asis-tenþa medicalã este apelarea la volun-tariat, o soluþie deloc corectã încondiþiile în care medicii sunt oricumsuprasolicitaþi ºi prost plãtiþi. ColegiulMedicilor din România solicitã ca deurgenþã sã se ia mãsuri în aºa felîncât personalul medical sã nu fietrimis forþat în concediu fãrã salariu. Încaz contrar, cei care au luat aseme-nea mãsuri sã-ºi asume respon-sabilitatea pentru punerea în pericol a

siguranþei pacienþilor. “Nu vom accep-ta ca medicii ºi personalul medical sãfie culpabilizaþi prin iresponsabilitateaºi incompentenþa celor a cãror menireeste sã asigure funcþionarea sistemu-lui de sãnãtate la parametri de calitateºi de siguranþã atât pentru personalulmedical cât ºi pentru pacienþi”, adeclarat prof. dr. Vasile Astãrãstoae,preºedintele CMR. CMR face un apella personalul medical de a susþinemiºcarea sindicalã care are obligaþialegalã ºi legitimã de a le proteja intere-sele.

SSppiittaalleellee,, ffããrrãã mmeeddiiccaammeenntteeColegiul Medicilor din România a fostsesizat cu privire la existenþa unor

mari deficienþe în aprovizionarea cumedicamente ºi materiale sanitare înreþeaua spitaliceascã din România.Numeroase spitale reclamã lipsa me-dicamentelor ºi soluþiilor sanitare.În toatã þara lipseºte oxitocinul, unmedicament de maximã necesitate. De asemenea, nu se gasesc soluþiileperfuzabile, antiinfecþioasele pentruuz sistematic (în spitalele din judeþulSuceava, de exemplu). Tot în judeþulSuceava, în cazul programelor de sã-nãtate TBC lipsesc antibioticele debazã (în judeþul Suceava se gãsescmai multe cabinete TBC, inclusiv unsanatoriu). Spitalele de psihiatriereclamã lipsa neurolepticelor incisive,a antidementialelor ºi a psihotropelorsedative. În cazul Spitalului MunicipalTârgoviºte, începând din semestrul alII-lea al acestui an, suma alocatãlunar pentru medicamente reprezintãdoar 50% din necesar iar pentru ultim-ul trimestru al anului nu existã finan-þare pentru materiale sanitare ºi con-sumabile. La Spitalul Judeþean de Ur-genþã Târgoviºte lipsesc de aseme-nea ºi materialele care nu se gãsescnici pe piaþã, numãrul de internãri con-tractat pe DRG a fost epuizat ºi se in-terneazã doar urgenþele. În judeþul Oltlipsesc soluþiile perfuzabile, antibioti-cele iar datoriile la medicamente ºimateriale sanitare nu au fost achitate.Spitalul Municipal Tg. Secuiesc a soli-citat suplimentarea fondurilor alocateachizitionãrii medicamentelor necesa-re pentru serviciile medicale spitali-ceºti. ªi spitalele din Bucureºti se con-fruntã cu aceleaºi lipsuri, un exemplufiind Spitalul Universitar. “În contin-uare, la Spitalul Universitar avem lip-suri majore în ceea ce priveºte antibi-oticele ºi chiar materialele de uz cur-rent (de exemplu fire de suturã). Prac-tic, lipseºte aproape tot, pendulãmîntr-o lipsã majorã ºi o altã lipsã ma-jorã”, a declarat dr. Florin Chirculescu,consilier in cadrul Colegiului Medicilorºi ºeful Compartimentului de Medici-nã Toracicã Spitalul Universitar dinBucureºti.

VVoolluunnttaarriiaatt llaa SSããllaajjPersonalul medical din cadrul Spita-lului Judeþean de Urgenþã Sãlaj a

dosar

16


decis cã va lucra ºi în zilele libere ne-plãtite, în aºa fel încât pacienþii sã nuaibã de suferit. “În urma aplicãrii Legii329, în ceea ce priveºte raþionalizareacheltuielilor publice, lege care se apli-cã ºi la spitale, deºi este absurd, noiam analizat ºi, pentru cã am primitfoarte târziu instrucþiunile de la minis-ter, ne-am gândit sã dãm trei zile libe-re în noiembrie ºi patru în decembrie.În acest scop, noi am avut o discuþiecu ºefii de secþie ºi cu sindicatele, amfãcut apel la înþelegerea medicilor ºipersonalului, sã vinã la servicu, sãacopere turele de zi ºi de noapte ºi sãîºi ia zilele libere atunci când vorputea. Asigurãm pacienþii cã nu vomînchide secþiile ºi spitalul ºi cã perso-nalul medical va sta atât cât va trebui,urmând sã-ºi ia liber în 2010, în 2011sau atunci când se va putea”, a pre-cizat Ioan Mureºan, managerul spi-talului. Mãsura a fost luatã în condiþiileîn care spitalul are un deficit de circa30 de medici specialiºti ºi 60 de asis-tente.Pe de altã parte, Mureºan asubliniat faptul cã în cadrul unitãþii pecare o conduce existã 19 pensionari,dintre care cinci sunt medici specialiºtia cãror plecare ar pune într-o situaþiefoarte dificilã spitalul.

PPrrootteesstt llaa ZZaallããuuO parte din angajaþii Spitalului Jude-þean de Urgenþã din Zalãu au protes-

tat in mod spontan, pe holurile insti-tuþiei, supãraþi pentru cã zilele fãrãplatã, neacordarea unor sporuri ºi abonurilor de masã îi vor lãsa fãrã baniîn preajma sãrbãtorilor de iarnã. În urmã cu o lunã, aceºtia au protes-tat în acelaºi mod, fãrã sã obþinã însãnimic din partea conducerii instituþiei,care afirmã cã nu are fonduri suficien-te, în condiþiile în care ºi aºa spitalulare datorii de aproape 600.000 de lei.Protestul a fost determinat ºi de faptulcã o parte din angajaþi, mai exact ceide la Unitatea de Primire a Urgenþelorºi Ambulanþã, care sunt plãtiþi din bu-getul Ministerului Sãnãtãþii, au pentrutrimestru IV sumele acoperitoare pen-tru tichetele de masã. Ceilalþi, majori-tatea angajaþilor acestei unitãþi, caresunt plãtiþi din Fondul Unic de Asi-gurãri, pe bazã de contract cu CasaJudeþeanã de Asigurãri de Sãnãtatenu au sumele acoperitoare pentruaceste tichete. În plus, nu au fost plã-tite primele de stabilitate care ar fi tre-buit sã fie acordate în trimestrul II,respectiv în trimestru IV.

LLiippssãã ddee bbaannii llaa SSuucceeaavvaa

Directorul DSP Suceava, AlexandruLãzãreanu, ºi-a exprimat nemulþumi-rea faþã „modul incorect ºi inechitabil’’

în care Ministerul Finanþelor alocãbani, precizând cã instituþia pe care ocoordoneazã se confruntã cu prob-leme grave privind cheltuielile salari-ale. Lãzãreanu a solicitat MinisteruluiSãnãtãþii acceptul ca medicii epidemi-ologi ºi alþi salariaþi implicaþi în moni-torizarea gripei noi sã nu plece în zi-lele fãrã platã, având în vedere cãinstituþia se confruntã cu mare deficitde personal. “Avem un singur medicepidemiolog în instituþie. Dacã mergeîn concediu fãrã platã cine faceanchetele epidemiologice? În patru zi-le se poate îmbolnãvi jumãtate din po-pulaþie. ªi aºa nu le dãm ore supli-mentare, stau toatã ziua în instituþie,fac câte 80 de ore suplimentare pelunã. Cine îºi asumã riscurile?” - aspus Lãzãreanu. Directorul DSP Su-ceava a arãtat cã, din cauza reduceriicheltuielilor cu 15,5%, salariaþii insti-tuþiei nu-ºi vor putea lua nici salariulde bazã pe lunile noiembrie ºi octom-brie, bugetul fiind insuficient, forurilesuperioare sugerându-i sã renunþe laplata sporului de vechime. Y

dosar

17


legislaþie

18


LLeeccttoorr uunniivv.. DDrr.. CCoonnssttaannttiinn CCâârrsstteeaa

Colegiul Medicilor din România soli-citã majorarea punctajului pentru con-sultaþiile la domiciliu în timpul progra-mului de lucru al medicilor de familie,în vederea acoperirii cheltuielilor dedeplasare ale acestora ºi de aseme-nea dublarea punctajului pentru con-sultaþiile la domiciliu în afara progra-mului de lucru.La discuþiile purtate cu reprezentanþiiCasei Naþionale de Asigurãri de Sã-nãtate s-a convenit analizarea acesteipropuneri avându-se în vedere sume-le alocate asistenþei medicale primarepentru anul 2010, precum ºi aspecte-le legate de aplicarea coplãþii în cadrulsistemului de asigurãri de sãnãtate.Un alt aspect solicitat de CMR esteeliminarea prevederii prin care direcþi-ile de sãnãtate publicã avizeazã vac-cinarea copiilor de cãtre medicii de fa-milie. CNAS a fost de acord cu aceas-tã propunere, urmând ca sã fie discu-tatã cu Ministerul Sãnãtãþii.La art. 5 din Anexa 2 a Normelor Pro-iectului de Contract Cadru 2010, re-prezentanþii CMR au cerut sã se spe-cifice explicit faptul cã programul me-dicului angajat nu se poate desfãºurasimultan cu programul medicului titu-lar. S-a convenit urmãtoarea formula-re: într-un cabinet individual, progra-mul medicului angajat se poate desfã-ºura concomitent cu programul medi-cului titular sau în afara de programulacestuia, dupã caz.Colegiul Medicilor a propus ºi ca va-loarea punctului „per capita“ ºi a punc-

tului pe serviciu medical, sã fie în va-loare de 5 lei, respectiv 3 lei. Rãspun-sul CNAS a fost ca aceste valori pot ficalculate numai dupã aprobarea Legiibugetului de stat pentru anul 2010,precum ºi în funcþie de procentul pen-tru plata „per capita“ ºi cel pentru platape serviciu medical.O altã propunere a CMR a vizat o altãmodalitate de platã a medicilor defamilie în asistenþa medicalã primarãnumai în condiþiile menþinerii regle-mentãrilor Legii nr. 330/2009 privindsalarizarea personalului medical, situ-aþie în care plata serviciilor trebuie sãporneascã de la o alocaþie bazalãstandard pentru un cabinet cu 1000de pacienþi ºi 880 de puncte “per capi-ta”, restul punctelor peste acest nu-mãr sã fie plãtite conform valorii mi-nim garantate a punctului per “capita”.

Reprezentanþii CMR considerã cã nupoate fi o condiþie la contractare con-diþionarea plãþii obligaþiilor cãtre FNU-ASS a medicilor de familie.La Anexa 7, CMR solicitã introduce-rea biletului de trimitere pentru home-opatie, acupunctura ºi fitoterapie, iarCNAS a fost de acord cu propunerea.CMR a mai propus dublarea puncta-jului pentru consultaþia din ambulatori-ului de specialitate, însã analiza aces-teia s-a amânat pentru momentulcând vor fi stabilitate fondurile aferen-te ambulatoriului de specialitate pen-tru 2010.CMR mai susþine creºterea valoriipunctului pentru serviciile medicaledin ambulatoriul de specialitate la ni-velul de 1,1 lei.De asemenea, CMR a mai propusintroducerea unor prevederi noi sau

Propunerile şi observaţiile CMR la proiectul de norme metodologice de aplicare a Contractului Cadru 2010

Biroul Executiv al Colegiului Medicilor din România a prezentat Casei Naţionale de Asigurăride Sănătate în cadrul unei întâlniri o serie de propuneri şi observaţii la proiectul de normemetodologice a Contractului Cadru pe 2010.

modificarea unora deja existente înceea ce priveºte modalitatea dedecontare a serviciilor medicale deurgenþã ºi transport sanitar ºi atipurilor ambulante.

AANNEEXXAA 22MODALITĂŢILE DE PLATĂ

în asistenþa medicalã primarã pen-tru furnizarea de servicii medicaleprevãzute în pachetul de servicii debazã, în pachetul minimal de ser-vicii medicale, precum ºi în pache-tul de servicii medicale pentru per-soanele care se asigurã facultativART. 1 4. În situaþia în care numãrul total depuncte rezultat în raport cu numãrulde asiguraþi de pe lista fiecãrui medicde familie ºi structura acestora pe gru-pe de vârstã este mai mare de 23.000de puncte/an ºi numãrul de asiguraþiînscriºi pe lista medicului de familieeste mai mare de 2.000, numãrul depuncte ce depãºeºte acest nivel sereduce dupã cum urmeazã:- cu 25%, când numãrul de puncte„per capita“/an este cuprins între23.000 - 29.000;- cu 50%, când numãrul de puncte„per capita“/an este cuprins între29.001 - 35.000;- cu 75%, când numãrul de puncte„per capita“/an este de peste 35.000.Reducerea numãrului de puncte „percapita“ potrivit prevederilor de mai susnu se aplicã pentru:- cabinetele medicale cãrora li se apli-cã majorãri ale punctelor „per capita“,stabilite potrivitcriteriilor de încadrarea cabinetelor medicale în funcþie decondiþiile în care se desfãºoarã activi-tatea, aprobate prin ordinul ministruluisãnãtãþii ºi al preºedintelui CaseiNaþionale de Asigurãri de Sãnãtate;- cabinetele medicale individualecu medic/medici angajati cu pro-gram de activitate de 7 ore in mediepe zi/ medic, distinct de programulde activitate al medicului titular.”12) Serviciile medicale curative prevã-zute | 10/consultaþie | || la cap. I lit. B pct. 9 din anexa nr. 1 Propunere CMR:- 20 puncte/consultaþie- Actuala valoare a punctului/ser-

vicii nu acoperã nici costuriledeplasãrii la domiciliu, fiind vorbade servicii în afara orelor de pro-gram.*) Pentru imunizãrile efectuate în co-lectivitãþi ºcolare, acolo unde nu exis-tã medic ºcolar, acestea se efectuea-zã de cãtre medicii de familie desem-naþi de direcþiile de sãnãtate publicã ºicomunicaþi caselor de asigurãri desãnãtate la începutul anului calenda-ristic. În acest caz se acordã medicu-lui de familie 4 puncte pe inocularesau dozã oralã.În cazul în care forma de prezen-tare a vaccinurilor include mai mul-te tipuri de vaccinnominalizate maisus ºi care necesitã o singurã ino-culare, acestea se raporteazã o sin-gurã datã(inocularea respectivã),cu o notã explicativã care sã cu-prindã tipurile de vaccin adminis-trate în inocularea respectivã ºi cuconfirmarea direcþiei de sãnãtatepublicã.Propunere CMR:- eliminarea sintagmei: ...” urmare aconfirmãrii de cãtre autoritatea desãnãtate publicã. La stabilirea procen-tului de persoane vaccinate se iau înconsiderare ºi cele vaccinate în cadrulunitãþilor ºcolare”;- este imposibil de realizat de cãtreinspectorii ASP ºi creeazã disfuc-tionalitãþi privind raportarea ºiînregistrarea datelor de imunizare.ART. 3 )4) În cazul în care medicul ti-tular al unui cabinet medical individualare angajat medic/medici de familie,pentru perioadele de absenþã pre-vãzute la alin. (1) - (3) poate fi înlocuitde medicul/medicii de familie anga-jat/angajaþi. PROPUNERE CMR: cu adãugareasintagmei „fãrã a fi necesarã con-venþia de înlocuire“ART. 5 Medicul de familie poateangaja în cabinetul medical individual,organizat conformprevederilor legale în vigoare, medicide familie. Medicii angajaþi nu au listãde asiguraþi proprie ºi nu raporteazãactivitate medicalã proprie; pre-scrierea medicamentelor cu sau fãrãcontribuþie personalã ºi, dupã caz, aunor materiale sanitare se face

folosindu-se formularul-tip cu ºtampilacabinetului ºi parafa medicului anga-jat. Întreaga activitate a cabinetuluimedical se desfãºoarã respectându-se contractul încheiat de reprezentan-tul legal al cabinetului medical cu casade asigurãri de sãnãtate. Propunere CMR: de specificat ex-plicit ca programul medicului an-gajat nu este în „acelaºi timp” cuprogramul medicului titular. Estenecesarã precizarea deoarece ca-sele judeþene interpreteazã diferitprevederile art.28 (1) din Co-Ca.

ART. 9 (1) Valoarea minimã garan-tatã a punctului „per capita” este unicãpe þarã, este valabilã pentru un an ºieste în valoare de ......... .Solicitare CMR: valoarea punctului„per capita” minimum 5 ron ºimenþinerea prevederilor art.1 (2) lit-era d).(2) Valoarea unui punct „per capita“se regularizeazã trimestrial, pânã ladata de 25 a luniiurmãtoare încheierii fiecãrui trimestru,în funcþie de fondul aferent pentrutrimestrul respectiv, destinat pentruplata „per capita“ a medicilor de fami-lie ºi de numãrul de puncte „per capi-ta“ efectiv realizat, conform art. 1 alin.(2) ºi reprezintã valoarea definitivã aunui punct „per capita“ unicã pe þarãpentru trimestrul respectiv. Propunere CMR: Se va adãugaurmãtoarea frazã: Valoarea defini-tivã a unui punct pentru plata “percapita” nu poate fi mai micã decâtvaloarea minimã garantatã a unuipunct pentru plata “per capita”.(3) Valoarea minimã garantatã a unuipunct pentru plata pe serviciu esteunicã pe þarã, este valabilã pentru unan ºi este în valore de...... .Solicitare CMR: valoarea punctului„per serviciu” minimum 3 ron, pen-tru apropierea de valoarea realã acosturilor serviciilor efectuate ºidecontate. Y

legislaþie

19


Comentarii de pe www.cmr.ro şi www.medicalnet.ro

Comunicat de presă - concediul fărăplată al medicilor

Colegiul Medicilor din România protestează faţă dedecizia aplicării măsurii trimiterii în concediu fără

plată şi a medicilor sau reducerea timpului de lucrucu diminunarea corespunzătoare a veniturilor.

Sistemul de sănătate care se confruntă deja cu lipsapersonalului medical calificat nu poate supravieţui

dacă o parte din medici intră în concediu forţat.

Dydy, 20-11-2009

Evident tot personalul medical va fivinovat de orice nenorocire vaapãrea. Ce conteazã cã trebuie sã faci treabaa 4-5 oameni, ai greºit, plãteºti. Iar ceice iau aceste mãsuri, nu sunt delocvinovaþi. SUPER, NU? Cine omoarãºi cine plãteºte?

Muritor de foameOana, 24-11-2009 Normal, având în vedere cã un medicrezident are 9 milioane de lei vechi,din care 5 milioane plãteºti cãminul încel mai bun caz dacã ai loc la cãminsau dacã nu plãteºti la chirie 8 sau 7milioane de lei, mâncare de unde, maibine te duci ºi cerseºti cã asta amajuns muritori de foame ºi acum sã nune plãteasca 4 zile în noiembrie ºi 4zile în decembrie. Îmi este ruºine cãsunt medic.

Comunicat de presă - grila desalarizare unică

Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor dinRomânia, reunit vineri, 4 septembrie 2009 consid-

eră inacceptabilă grila propusă de proiectul de legeprivind salarizarea unică. Adoptarea grilei în actuala

formă constituie un îndemn direct adresat medicilorde a pleca pe acele meleaguri, unde profesia este

respectată şi unde medicul îşi negociază retribuţia înfuncţie de performanţele sale.

Doctor, 08-09-2009

Posibilitatea, spre deosebire deacum, ca medicii de medicinã gener-alã nespecializaþi în generalã saumedicinã de familie sã desfãºoareactivitate de medic de medicinã gen-eralã fãrã pacienþi arondaþi în cabi-nete ºi unitãþile sanitare de stat.

Secrethosu, 08-09-2009

De ce trebuie neapãrat sã dispreþuitifuncþia publicã de secretar al uneiunitãþi administrative teritoriale. De ce nu luaþi în calcul faptul cãacesta nu poate obþine nici un fel dealt venit, în comparaþie cu mediculcare are ore la facultate, colegiu,etc, cabinet particular, iar despretimpul petrecut la spital nici nuputem vorbi.

Pentru secrethosuAda, 08-09-2009 Orele la facultate, cabinet particularsunt ore în plus faþã de activitatea debazã, din timpul liber al medicului.Argumentul dvs. nu este valid. Nu cred cã CMR dispreþuieºte pecineva, era doar un exemplu din grilã,ºi nu cerea scãderea salariului secre-tarului, ci creºterea salariului medicu-lui. „Duºmanul“ este în altã parte, nuaici.

Doctormedic, 09-09-2009

În condiþiile acestei legi nu se poatetrãi decent în România. Vom pleca dinþarã ºi consecinþele se vor vedea înstarea de sãnãtate a populaþiei.

Ştiinţa şi tehnica, 09-09-2009

Haideþi sã facem greva! Sã protestãmºi noi ca magistraþii! Sã vedem ce se va întâmpla atuncicând medicii nu vor mai lucra!

wwwwww..mmeeddiiccaallnneett..rroo

Spitalele, în pericol de a fi închise

Colegiul Medicilor din România protestează faţă dedecizia aplicării măsurii trimiterii în concediu fără

plata şi a medicilor sau reducerea timpului de lucrucu diminunarea corespunzătoare a veniturilor, se

arată într-un comunicat de presă.Concedii fără plată şi

pandemia de gripă

Maria Popa, 17-11-2009

În ce þarã europeanã în contextul epi-demiologic dat personalul medical afost forþat sa intre în concediu fãrãplatã. Din planul de continuitate aactivitãþii în caz de pandemie elaboratºi de unitãþile sanitare din Româniareiese cã la nivelul 4 personalul va firechemat din concediile de odihnã.... Oare România ignorã pandemia? Aºsa ca rimã...

Dr Mircea Drăgan, 18-11-2009

In spitalul unde lucrez, foarte recent,onor conducerea a decis ca medicii

forum

20


angajaþi sã semneze niºte hârtii deluare la cunoºtinþã ºi acord cu acestezile fãrã platã. Fãrã nici o ºedinþã deinformare. Faptul mi se pare de-adreptul imoral, întrucât semnarea deluarea la cunoºtinþã înseamnã a selua acordul scris al pãrþii contractualela aceastã samavolnicie. Ar fi fost maicorect ca Ministerul Sãnãtãþii sãsolicite medicilor un act moral de soli-daritate naþionalã. De exemplu, de

donare a sumelor aferente acestorzile cãtre bugetele spitalelor undeaceºtia lucreazã, bugete ºi aºa atâtde subþiate de actuala crizã.

Dr.Popa Doina, 25-11-2009

Trimiterea personalului medical înconcediu fãrã platã ,este evident unabuz al acestor guvernanþi, abuz carefireºte cã va fi pus în practicã de cãtre

directorii spitalelor ºi ai direcþiilor san-itare, doar aceºtia au ajuns pescaunele respective tot printr-odecizie politicã abuzivã (nicidecum înurma unui concurs sau pe baza unei„competenþe“). De aceea spitalelefuncþioneazã...cum funcþioneazã.Partidul este în toate, în cele ce suntºi în cele ce mâine vor râde?/plânge!!la soare! În spitalul în care eu lucrez,în acest an s-au plãtit ºi se plãtescsalarii de merit, ore suplimentare fãrãlimita anumitor persoane, s-au înlocuitsuprafeþele vitrate cu termopane dinbanii primiþi de la CJAS (primãria nu acontribuit cu nimic la bugetul spitaluluipe anul 2009); sã sperãm ca înaceastã situaþie de „dezmãþ financiar“,onor conducerea politicã a spitalului,va gãsi alte surse de reducere a fon-dului de salarii cu 15,5%. Cum sã fimtrimiºi în concediu fãrã platã, cândfoarte mulþi angajaþi din spital nu ºi-auefectuat de ani de zile nici concediulde odihnã mãcar în procent de 50%?

Bolnavii mor din cauza lipsei trata-mentului

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu AfecţiuniCronice din Romania începe astăzi o campanie de

informare a unor cazuri de pacienţi aflaţi în situaţiidisperate din cauza lipsei banilor pentru trata-

mentele vitale pentru supravieţuirea lor.

Opinieunanima, 18-11-2009

Este o situaþie la care nu s-a maiajuns pânã acum, mã intreb de ce maicotizãm lunar cu o groazã de banidaca nici aceºti bolnavi pentru caretratamentul este speranþa lor de viaþãnu pot beneficia de tratament. Ruºine!Nu vã puteþi închipui ce este în spitaleacum. Nici mãcar un amãrât demedicament nu au sã îl dea, însã infir-mierele ºi asistentele desfac buzu-narul cu aceeaºi neruºinare. Y

21


forum

CCuurrssuurrii ppoossttuunniivveerrssiittaarree llaaUUMMFF „„GGrr.. TT.. PPooppaa”” IIaaººii

Asistenþa Primarã a stãrii de sãnãtateºi epidemiologie1. Actualitãþi în vaccinologie2.04 – 4.06 2010, 60 euro pentrumedici specialiºti, 30 euro pentrumedicii rezidenþi, 25 credite EMCBoli Infecþioase2. Managementul pacientului cuHIV2.02 – 2.03 2010; 50 euro, 13 crediteEMC3. Terapia ARV2.03 -13.04, 60 EURO, 18 euro4. Actualitãþi în infecþiile fungicesistemice. Epidemiologie, trata-ment, diagnostic ºi teste de sensi-bilitate la antifungice.7.05 – 25.06 2010, 60 euro, 20 cred-ite EMC5. Infectii cu anaerobi. Clinic, diag-nostic si tratament.5.03 – 16.04 2010, 60 EURO, 18 crediteBiochimie6. Boala diabeticã ºi impactul aces-teia la nivel oralparticularitãþi pe e-tape de vârstã12.02 – 12.03 2010, Iaºi; 17-21.022010, Piatra Neamþ; 03-07.03 2010,Bacãu; 17-21.03 2010, Botosani; 200RON, 30 credite7. Biochimia hormonilor19.02 – 19.03 2010, 50 euro, 30 credite8. Metabolismul mineral07 – 28.05 2010, 50 euro, 30 crediteBiologie celularã ºi molecularã9. Tehnici de vârf utilizate în diagnos-ticul afecþiunilor cu impact larg înrândul populaþiei din zona Moldovei01.04 – 15.05 2010, 100 euro, 19credite10. Patologia celularã ºi molecularãa afecþiunilor cu impact larg în rân-dul populaþiei din zona Moldovei15.02 – 30.03 2010, 80 euro, 19 crediteCardiologie11. Sindromul metabolic ºi car-diometabolic01-28.02 2010, 50 euro, 10 euro

12. Actualitãþi în diagnosticul imag-istic al bolilor cardiovasculare01-31.03 2010, 50 euro, 10 credite14. Electrocardiografie practicãDr. Corina Dima-Cozma01– 31.03 2010, 25 EURO med rezid,50 euro, med spec, 25 credite15. Actualitãþi în prevenþia ºi recu-perarea bolilor cardiovasculare01- 15aprilie.2010, 20 euro med rezid,40 euro, med spec, 13 credite16. Electrocardiograma normala sipatologica17–26.02 2010, 50 euro Med spec, 19credite17. Tahi ºi bradiaritmii-diagnosticºi tratament01-31.03.2010, 50 euro, 19 credite18. Concepte terapeutice actuale încardiologie01-31.05 2010 Târgu Neamþ, 50euro,19 CrediteDermatologie - Venerologie20. Dermatocosmetologie3 mai 2010 – 19 iunie 2010, 50 euromed rez, 100 euro, med spec22. Dermatopediatrie ºi cosmetolo-gie pediatricã1.03 2010 – 24.04. 2010, 30 EUROMed rezid50 EURO, Spec, 25 crediteFiziopatologie24. Factori de risc ºi interacþiunimultiple în patogenia bolilor car-diovasculare15 – 20.03 2010, 60 euro, 30 credite25. Leziunea biochimicã în patolo-gia umanã15 – 20 03.2010, 60 euro, 30 credite26. Nutriþie comunitarã: programepentru promovarea sãnãtãþii ºi pre-venþia bolilor17 – 20.03 2010, 50 euro med spec,25 euro med rezid, 20 credite27. Psihologie nutriþionalã3-6.06.2010, 50 euro med spec, 25euro med rezid, 20 crediteFiziopatologie normala ºi patologicã28. Microscopia laser confocalã-aplicaþii în medicinã experimentalã08.02-07.03 2010, 2000 RON, 20crediteGastroenterologie32. Tehnici diagnostice ºi terapeu-tice în gastroenterologie15.04 – 15.07 2010, 100 euro med

spec, 50 euro med rezid, 30 crediteGeneticã33. Genetica – o componentã derutinã în asistenþa medicalã pri-marãModul I: 16,17,18.04.2010Modul II: 14,15,16.05.201034. Genetica medicalã – placã tur-nantã în diagnosticul tulburãrilorde sexualizare ºi reproducereModul I: 26,27.02.2010Modul II: 26.27.03.201050 euro per modul, 24 crediteHistopatologie36. Biopsia renalã–diagnostic his-topatologic ºi semnificaþie clinicã17-21.05. 2010, 100 euro Med spec,50 euro medici rezidenti, 25 credite38. Managementul cancerului decol uterin in contextul infectiei cuHPV19-24.04.2010, 100 euro med Spec,50 EURO med rez, 30 credite39. Axul neuroimunoendocrin –evoluþie, interdependenþe, corelaþii22-28.03.2010, 48 euro, 25 crediteIgienã41. EMC Actualitãþi ºi controverseprivind aditivii alimentari10-11.06.2010, 40 euro, 12 credite42. Alimente funcþionale, alimentemodificate genetic, alimente cudestinaþie nutriþionalã specialã, su-plimente alimentare, nutrigenomi-ca. Relaþia lor cu starea de sãnãtate5,6,7.05.2010, 48 euro, 18 crediteLogopedie46. Aspecte clinico-terapeutice interapia tulburarilor limbajului oral.Demersuri transdisciplinare05-19.03.2010, 200 RON, 25 crediteMedicinã internã51. Tulburarile de ritm cardiac sitratamentul modern al acestora8.02 – 5.04.2010; 50 euro, 19 credite52. Patologie iatrogenã ºi educaþieterapeuticã12, 13, 18, 20.03.2010, 50 euro, 16credite53. Electrocardiografie practicã14-28.02.2010 Iaºi, 1-7 august 2010,Neipori, 100 euro, 28 credite54. Abordarea multidisciplinarã apacientului vârstnic: medicalã, ter-apeuticã, psihologicã ºi socialã1.05– 12.06.2010, 100 euro, 18 credite

congrese

22


Medicinã de urgenþã55. Protocoale actuale în resus-citarea cardio-pulmonarã20-30.03.2010, 60 euro, 26 credite56. Ecografie în medicina deurgenþã20-30.03.2010, 100 euro, 26 crediteMedicina de familie58. Algoritme de diagnostic în pedi-atrie1.03.2010- 14.05.2010, 120 RON, 25credite60. Electrocardiografie practicã6,7,13,14.02.2010,6,7,13,14.03.2010,17,18,24,25.04.2010, 8,9,15,16.05.2010, 100 RON,24 credite61. Managementul tulburãrilordigestive în practica de ambulator.5-6.06.2010, 13-14.06.2010, 26-27.06.2010, 100 RON, 30 crediteMedicina muncii63. Riscurile ocupaþionale din sec-torul medical5, 12, 19, 26.03.2010, 2, 9.04.2010,70 euro Med spec, 35 EUROMed rezid, 30 credite64. Suprasolicitarea neuro - psiho -senzorialã ocupaþionalã7, 14, 21, 28.05.2010, 60 euro medspec, 30 euro med rezid, 16 crediteMedicinã legalã65. Tehnici de diagnostic înanatomie patologicã1-25.03.2010, 40 euro med rez, 80euro med spec, 23 credite66. Actualitãþi în traumatismelecranio-cerebrale. Perspective ana-tomice, clinice, imagistice ºi medi-colegale1-20.02.2010, 70 euro, 25 crediteMedicina nuclearã67. Explorãri scintigrafice în onco-logie10– 14.05.2010, 70 euro med prim,50 euro med spec, 30 euro med rez,19 crediteMorfopatologie68. Evaluarea morfologicã ºi para-clinicã a inimii în patologia cardio-vascularã intervenþionala ºitumoralã15 – 21.03.2010, 60 euro med spec,30 euro med rez, 31 crediteNeonatologie69. Urgenþe neonatale

12-14, 19-21.03.2010, 80 euro medspec, 40 euro med rez, 36 credite70. Urmãrirea nou-nãscutului curisc la domiciliu21-23.05.2010, 50 euro med spec, 25euro med rez, 18 crediteNeurologie72. Stimularea electricã funcþionalãîn recuperarea bolnavului neurologic12-16.04.2010, 50 euro, 19 crediteOncologie74. Cancerul mamar: standardeactuale05 – 19.03.2010, 25 euro, 20 crediteObstreticã ºi ginecologie75. Diagnosticul prenatal al malfor-maþiilor fetale5 – 18.04.2010, 50 euro, 13 credite77. EMC Actualitãþi în diagnosticulºi tratamentul infertilitãþii12 -23.04.2010, 60 euro, 25 crediteO.R.L.79. Actualitãþi de diagnostic ºitratament în urgenþele traumaticecranio cervico-faciale5,6,12,13.03.2010, 100 RON, 22crediteOftamologie82. Progrese în diagnosticul ºitratamentul glaucomului5.02.-5.03.2010, 400 RON, 13 creditePediatrie83. Clasic si nou in pediatrie15-18.04.2010, Iaºi, 13-16.05.2010,Suceava, 11-14.02.2010, Vaslui, 14-17.01.2010, Bacãu, 11-14.03.2010,Neamþ, 50 euro, 24 credite84. Manifestãri neurologice înafecþiuni sistemice la copil1.032010 – 12.04.2010, 50 euro, 30creditePsihiatrie89. Strategii terapeutice în depresiarezistentã01-21.03.2009, 100 euro, 30 credite98. Chirurgie hepaticã: conceptemoderne ºi tehnici chirurgicale5 – 10.04.2010, 500 RON med rez1000 RON med spec, 30 credite99. Chirurgia cailor biliare extra-hepatice: explorare, tehnici chirur-gicale (clasice, minim invazive),incidente, accidente intraoperatorii(cauze, metode de tratament).5 – 8.05.2010, 150 RON Med rezid300 RON Med spec, 24 credite

101. Chirurgie laparoscopicã22-26.03.2010, 50 euro 102. Actualitãþi în chirurgia hepato-bilio-pancreaticã17-21.05.2010, 50 euro, 30 credite103. Analgesia and Anesthesia inObstretics19-20.03.2010, 100 euro, 12 credite105. Actualitãþi în diagnosticul ºitratamentul patologiei timice05-07.02.2010, 12- 14.02.2010, 100RON, 30 credite106. Actualitãþi în cancerului esofa-gian15 – 20.03.2010, 100 RON med prim,50 RON med spec, 25 RON med rez,18 credite107. Actualitãþi în cancerul gastric02- 06.11.2009, 100 RON med prim,50RON med spec, 25 RON med rez,18 credite108. Patologie iatrogenã în chirur-gia laparoscopicã3-7.05.2010, 100 euro med spec, 50euro med rez, 13 credite109. Tratamentul multimodal alcancerului de rect20- 23.04.2010, 100 euro, 23 credite111. Chirurgia glandei tiroidei siparatiroidelor8.05.- 5.06.2010, 80 euro, 13 crediteSãnãtate publicã ºi management112. Managementul resurselorumane în sãnãtate6.05. – 4.06.2010, 100 euro medspec, 50 euro med rezid, 30 crediteFacultatea de Bioinginerie Medicalã113. Bazele managementului public1,2,8,9,15,16.02.2010, 400 RON, 30credite115. Managementul resurselorumane în serviciile de sãnãtate ºide asistenþã social 1 an 116. Managementul InstituþiilorPublice117. Management Public European118. Management public, calitate ºicomportament organizaþional119. Managementul atenþiei în soci-etatea informaþionalã Y

congrese

23


APAH-RO, revista Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România

Este o publicaþie trimestrialã, primul numãr a fost lansatîn luna octombrie 2009, cu ocazia Primei Întâlniri aMembrilor ºi Simpatizanþilor APAH-RO desfãºuratã laBraºov. Urmãtoarele apariþii sunt programate în 2010pentru lunile: ianuarie, aprilie, iulie ºi octombrie. Publicaþia a fost gânditã ca un periodic trimestrial, cuinformaþii medicale din sfera bolilor hepatice, cuprinsepentru început în 32 de pagini.

Din cuprins, putem enumera:- articole cu teme distince, concepute cu ajutorul

medicilor specializaþi pe Gastroenterologie ºi BoliInfecþioase, dar ºi pe alte patologii, care interfereazãfrecvent cu afecþiunile hepatice;

- ºtiri, noutãþi, comunicãri ºtiinþifice, cu teme specifice, dinpresa naþionalã ºi internaþionalã;

- dezbateri ºi opinii din partea cititorilor, predominant dinrândul pacienþilor cu afecþiuni hepatice

- reportaje ºi prezentãri a cazurilor sociale dintre cei afec-taþi de virusurile hepatice ºi care au nevoie de ajutor înrezolvarea problemelor medicale.

Primul numãr al revistei a fost editat în 500 de exemplare

ºi a fost distribuit gratuit la pacienþi, medici, în ºcoli ºi alteinstituþii publice sau societãþi comerciale. Y

LLiivviiuu MMoollddoovveeaannuu,, RRooxxaannaa ªªiirrllii MMoollddoovveeaannuu

SSããnnããttaatteeaa –– un criteriu de eligibilitate

a decidenþilorVVaassiillee GGoollddiiºº –– UUnniivveerrssiittyy PPrreessss

Autorii volumului s-au strãduit sãdemonstreze cã evoluþia societãþiiromâneºti din cele mai vechi timpuri ºipânã azi a avut un aspect ondulant, înfunþie ºi de capacitatea conducãtorilorajunºi în fruntea obºtei datoritã cal-itãþilor lor, prin strãduinþã sau numaiconjunctural, precum ºi de faptul cãaceastã calitate a conducãtorilor adepins ºi de starea lor de sãnãtate. Eidefinesc cele patru stãri în care se

poate afla la un moment dat omul, cafiinþã nãscutã liberã, raþionalã, afec-tuoasã ºi conºtientã. În partea a douaa cãrþii se descrie cu competenþã impli-carea medicinei în protejarea omului înipostazele lui complexe de existenþã,inclusiv în cele legate de exercitareaunei profesiuni mai mult sau mai puþinsolicitante pentru sãnãtate. Funcþia dedecident este descrisã ca foarte com-plexã ºi solicitantã pentru candidat. Y

cãrþi

24


Avem un copil Copilul de la

naştere şi pânăla 3 ani.

Ghid practic şi complet

pentru părinţi

�� Este un ghid complet al evoluþieicopilului de la naºtere pânã la vârstade trei ani�� Oferã pãrinþilor ºi celor care îngrijesccopilul rãspunsuri corecte ºi concisela întrebãrile fireºti, calmând temerileinerente.�� Minunate fotografii color, numerosescheme ºi desene explicative vã înso-þesc pas cu pas prin toate etapele decreºtere a copilului

Este împãrþitã în trei mari pãrþi: �� De la naºtere pânã la vârsta de unan;�� De la vârsta de un an la doi ani �� De la vãrsta de doi ani la trei ani. Fiecare parte cuprinde capitole care

trateazã temele importante alefiecarei vârste: alimentaþia, îmbrã-cãmintea, siguranþa în casã, trans-portul, somnul, plânsul, sentimenteleºi emoþiile, limbajul, miºcarea ºi spor-tul, coºmarurile etc. Multe pagini sunt dedicate în totalitatemamei, tatãlui sau bunicilor. De asemenea, cartea conþine tabeleîn care sunt evidenþiate foarte clar eta-pele de dezvoltare a limbajului, mis-cãrii ºi fazele dezobiºnuirii de anumiteobiceiuri.Aceastã carte reprezintã munca unuiîntreg colectiv de specialiºti: proiectula fost iniþiat de Grazia HonnegerFresco, preºedintele Centro NascitaMontessori, apoi acesteia i s-au alãtu-

rat o echipã de la Pro Juventute (ofundaþie elveþianã care se ocupa desãnãtatea ºi educaþia copilului) ºi alþi30 de specialiºti în pedagogie, medi-cinã, psihologie, precum ºi numeroºipãrinþi care au comunicat din expe-rienþa proprie.Grazia Honegger Fresco a condustimp de 20 de ani ªcoala Montessoridin Castellanza (Varese) ºi a fost pro-fesoara la Centri di Esercitazione aiMetodi dell’Educazione Attiva. De asemenea, este autoarea anumeroase teste pentru educatori ºipãrinþi. Y

În pregãtire în aceaºi serie: Copilulnostru de la 3 la 6 ani

cãrþi

25


ultima orã

26


Colegiul Medicilor dinRomâånia

Bd. Timiºoara nr. 15Sector 6

Bucureºti 061303

Telefoane:021/413.88.00021/413.88.03

Fax:021/413.77.50

e-mail:[email protected]

www.cmr.ro

Editor asociat: Directa Comunicare &

Marketing

Str. Emanoil Porumbaru39A, Sector 1,

Bucureºti 011422

Telefon/Fax:021/232.30.22

e-mail:[email protected]

www.directa.ro

EEddiittoorr ggeenneerraall::PPrrooff.. uunniivv.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

((ccoolleeggiiuumm@@iiaassii..mmeeddnneett..rroo))

EEddiittoorr ccoooorrddoonnaattoorr::LLuummiinniiþþaa VVââllcceeaa

((lluummiinniittaa..vvaallcceeaa@@ddiirreeccttaa..rroo))

PPuubblliicciittaattee ººii ddiissttrriibbuuþþiiee::DDiirreeccttaa

CCoommuunniiccaarree && MMaarrkkeettiinngg((rraazzvvaann..aavvrraamm@@ddiirreeccttaa..rroo))

DDTTPP::OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn

((wwwwww..ooppdd..rroo –– aarrttaa@@ooppdd..rroo))

TTiippaarr::

((ccoosstteell..ddaanncciiuu@@xxnneett..rroo))

P u b l i c a ţ i e e d i t a t ă d e C o l e g i u l M e d i c i l o r d i n R o m â n i a ( C M R )

Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail [email protected]

sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303

Presiuni făcute de CAS Doljîmpotriva medicilor de familieMedicii de familie din judeţul Doljacuză Casa Judeţeană de Asigurări deSănătate că exercită asupra lor abuzurigrave şi presiuni pentru a semna un actadiţional ilegal la contractul cadru, situ-aţie prezentă numai în acest judeţ.

Dr. Mirela Profir, preºedintele ColegiuluiMedicilor de Familie (CMF) Dolj, a de-clarat cã “abuzurile” CAS Dolj ºi “reauavoinþã” în interpretarea legii, care sunt oameninþare realã la decontarea servici-ilor medicale prestate, au fost confir-mate ºi de Casa Naþionalã de Asigurãride Sãnãtate.“În urmã cu cinci zile, reprezentanþii me-dicilor de familie au solicitat ºi au primitacordul de a veni la CAS Dolj pentru ne-

gocierea unui act adiþional la contracteleindividuale de prestãri servicii medicale.Conþinutul acestui act adiþional esteinacceptabil din cauza unei rãuvoitoareinterpretãri a legii din partea CAS Dolj amodelului de act adiþional. În urma dis-cuþiilor nu s-a ajuns la un acord comun.Aceastã rãuvoitoare interpretare a legiia fost confirmatã ºi de CNAS printr-oadresã pe care am primit-o în urmã cucâteva zile”, a precizat Mirela Profir.Potrivit acesteia, orice modificare a con-tractului dintre CAS ºi medicii de familiese realizeazã doar prin act adiþional ºiprin negociere ºi acord bilateral, deci nupoate fi impusã.Dr. Profir a subliniat cã medicii de familieau arãtat toatã disponibilitatea pentru aajunge la un comun acord, dovadã fiindºi faptul cã au acceptat participareareprezentanþilor CAS la ºedinþa lorlunarã, pentru a-ºi putea expune punctulde vedere în privinþa actului adiþional.Preºedinta CMF Dolj afirmã cã deºireprezentanþii CAS au negat posibile “re-presalii”, a urmat o serie întreagã deabuzuri, ilegalitãþi, dezinformãri ºi presiu-ni’ exercitate asupra medicilor de familie,toate având ca scop încercarea deimpunere a semnãrii actului adiþional. Y

Online Shopping Mall

www.directa.ro

ACTUALITATE FONDURI EUROPENE O ND UR EP pentru … · din Romania^ A mai trecut un an. Un an în...

Documents

Transcript of ACTUALITATE FONDURI EUROPENE O ND UR EP pentru … · din Romania^ A mai trecut un an. Un an în...