“LA ACTUALIDAD RUMANA”.- PERIÓDICO PARA LA INTEGRACIÓN DE LOS RUMANOS EN ARAGÓN“ ACTUALITATEA ROMÂNEASCA”.- ZIAR PENTRU INTEGRAREA ROMÂNILOR ÎN ARAGON

Nr. 64 mai 2010 Director: Cristina Alcalde Bonet actualidadrumana@lacomarcacalatayud.com

Ziar gratuit Editie de 3.000 exemplare Franqueo Concertado 50/166

Sobre la poblacion rumana deAragon

Primul festival româno-spanioldin localitatea aragoneza Zuera

Desde finales de los años 90, a nuestra ComunidadAragonesa han ido llegando grupos de población forá-nea desde distintos lugares del mundo. De entre ellosse debe destacar por diferentes motivos el de aquellosque provienen de Rumanía, que sin entrar en conside-raciones técnicas ni en discusiones al respecto, oficial-mente se estima que existen en Aragón en torno a64.000 rumanos y rumanas empadronados.

El fenómeno de afluencia fue España .....pag 7

Localitatea aragoneza Zuera a fost gazda sarbatoririizilei de 1 Mai în cadrul unei activitati interculturale ro-mâno-spaniole. Aceasta a avut loc cu scopul de a îmbu-natati relatiile dintre comunitati, fapt pentru care la or-ganizarea ei au participat românii Oana si Pavel Haras-tasan, tânara de origine rusa, Cristina si localnicul JesúsLarraz, cu totii sprijiniti de catre primaria din Zuera.Programul a început cu primirea doamnei consulMioara Grigorescu de catre .....pag 9

Al treilea pelerinaj a familiilorromâne din Spania

Comisia Provinciala dePatrimoniu nu a aprobat cedarealocalului pentru biserica ortodoxa

Comisia Provinciala de Patrimoniu nu a aprobat ce-darea terenului pentru construirea bisericii ortodoxeromâne din Calatayud. Localul cedat pentru aceastaconstructie este foarte aproape de un zid care apartinede patrimoniul cultural din Calatayud

Intre necesitatile solicitate de membrii comunitatii deromâni din Calatayud era si construirea bisericii pentrucelebrarea slujbelor religioase. Primaria a oferi.....pag3

2 mai 2010

Agenda telefonicá

Primária din Calatayud ......................Biblioteca Municipalá ........................Pompieri. ............................................Camera de Comert .............................Casa Tineretului .................................Policlinica .........................................Centrul Serviciilor Sociale ...............Centrul Sportiv .................................Comisariat ..........................................Comunitatea de Calatayud .................Posta ...................................................Crucea-Rosie-Calatayud ....................Electricitate (ERZ) ..............................Electricitate-Gas Aragón- Avarii .......Statia de Autobuze .............................Pompe Funebre Aguaviva .................Pompe Funebre Pellejero ................Pompe Funebre Bilbilitana ................Gimnastica Ston .................................Garda Civilá ......................................Garda Civilá (trafic) .........................Ministerul de Finante .........................INEM .................................................INSALUD...........................................Judecátoria nº 1 .................................Judecátoria nº 2 ................... .............Biroul D.G. A ..........................................Pavilion Polisportiv ... .......................Politia Localá .....................................Politia Nationalá ................................Protectia Civilá - Calatayud ...............Protectia Civilá - Zaragoza ................Radio Local Onda - Calatayud ..........RENFE (statia de tren) ......................Rezidenta pentru Bátrâni ...................Serviciul Veterinar ............................Sáptámânalul LA COMARCA ........Morga Municipalá..........................Morga San Antonio .......................Taxi ....................................................Tele Ruta (informatii trafic) ...............Telegraf ...........................................UNED...................................................Zona Medioambientalá ......................

(976) 881700/881701 (976) 887384(976) 881868-883359(976) 881006(976) 881008(976) 881000/881001(976) 881018(976) 881491(976) 881916/091(976)883075(976) 881544(976) 881513/881747(976) 760000(976) 760000(976) 882140(976) 881623(976) 881772(976) 897100(976) 887175(976) 897060-897061(976) 882053(976) 884265(976) 883149(976) 880964(976) 881506(976) 881934(976) 889060(976) 886468(976) 881520-884813(976) 889450-091(976) 881705(976) 295016(976) 883032-884561902 240 202(976) 881914(976) 889062(976) 883246-884111(976) 897100(976) 546500(976) 881428(976) 914417222(976) 882114(976) 881800(976) 889063

TTeelleeffooaannee ddee uurrggeennttáá .....112..........061..........091.....

Ambasada României în Regatul Spaniei

Adresa: Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016Telefoane:

relatii publice : 0034 913.501.881; 0034 913.597.623;0034 913.504.436; 0034 913454553; 0034 914137412;0034 914137425

Atasat ministerul muncii : 0034.913.595.576Atasat ministerul de interne 0034.913.595.087Atasat ministerul apararii 0034.913.598.469Atasat ministerul comertului 0034.913.595.107

Fax: 00 34 913.452.917Site Web: http://madrid.mae.ro/E-mail: secretariat@embajadaderumania.es

Program de lucru:luni-vineri 9:00-14:00 s,i 15:00-18:00

Consulatul României în ZaragozaAdresa: C/Camino de las Torres Nº 24 ( intrarea prin spa-tele cladirii, fostul sediu al INAEMTelefon: 976 481 429

E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica.netProgram de lucru

luni-vineri 09:00-14:00- depunere solicitari servicii consulare

17:00-18:00 - ridicare documente

Consulatul General al României în BarcelonaAdresa: C/San Juan de la Salle 35 bis (08022), BarcelonaIntrare pentru public: Alcoy 22Telefon: (0034-93) 4341108; 4341139Fax: (0034-93) 4341109E-mail: consuladogeneralenbarcelo@telefonica.netSite web: http://www.barcelona.mae.ro/Consulatul General al României de la Barcelona are înjurisdictie urmatoarele provincii:· Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona)- Insulele Baleare

Adrese si numere de telefon

Vrei ca acest ziar sa ajunga siîn localitatea ta?

Suna la tel 976 88 32 46 si comunica adresa si numarul

de ziare de care ai nevoie

Quieres que este periodico llegue en tu localidad?Llama al 976 88 32 46

y comunicanos tu dirrection yel numero de periodicos que

necesitas.

Biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului Zaragoza Adresa:C/ Ballesteros Nº 23 50013 Zaragoza

Preot: Aurel Nae tel.686 792 227

Biserica ortodoxa Sfântul Ioan Iacob Românul Calatayud Adresa: In zilele de duminica Aula Culturala San Benito

Restul zilelor C/ Sancho y Gill Nº19Preot: Datcu Florin Ioan tel. 634 225 052

Biserica ortodoxa “Sfântul Nichifor” Teruel Adresa: C7Dolores Romero Nº38

Preot Octavian Nichifor Dicu

Biserica ortodoxa “Zamislirea Sfântului Ioan Botezatorul”Alcañiz

Adresa: Plaza San Francisco s/n44600 Alcañiz (Teruel)

Preot. Marius Pârvulescu Tel. 627 243 639

Biserica ortodoxa “Zamislirea Maici Domnului” Huesca Adresa: C/Juaquin Costa Nº15 (Convento de la Miguelas)

Preot Florin Raducu tel.627 719 535

Adresele Bisericilor Ortodoxe din Aragon

Adresele Bisericilor PenticostaleBiserica Penticostala”Betania” Zaragoza

Poligono El Pilar C/ Veintitres de Abril Nº13 B

Pasto Flavius Rusu tel. 651 673 201

Biserica Penticostala”Betania” Calatayud C/Aguelar Nº6 bajo

50300 CalatayudResponsabil Benga Onetel Tel. 697 963 019

Adresa Biserica Catolica Zaragoza

Preot Paul Budau mob: 667 975 655Biserica la care se fac slujbele este:

NUESTRA SEÑORA DE MONTSERRAT, din Delicias, de pe C/. Dronda, S/N, 50009, Zaragoza

3mai 2010

Platea firma care apartine de HierrosSpain S.L a primit peste 400 de cereripentru locuri de munca. Fabrica este înca

în faza de constructie si lucrarile vor duraaproximativ patru luni. Oferta de munca încanu a fost prezentata in toate zonele dar au fostprezentate cereri chiar si din Zaragoza sau Va-lencia.

Pentru început va oferi 60 de locuri demunca urmând ca pe parcursul a doi ani sadubleze oferta. Primii muncitori vor începe ac-tivitatea în luna septembrie a acestui an.Oferta este diversa fiind nevoie de sudori, fie-rari, ingineri tehnicieni de întretinere pentrupartea mecanica si electrica, personal pentrubirouri, etc...

60 de locuri de munca înTeruel

Comisia Provinciala de Urbanism a refuzat cedarealocalului pentru biserica ortodoxa

Comisia Provinciala de Pa-trimoniu nu a aprobat ce-darea terenului pentru

construirea bisericii ortodoxe ro-mâne din Calatayud. Localul ce-dat pentru aceasta constructieeste foarte aproape de un zid careapartine de patrimoniul culturaldin Calatayud

Intre necesitatile solicitate demembrii comunitatii de românidin Calatayud era si construireabisericii pentru celebrarea slujbe-lor religioase. Primaria a oferitun teren care este proprietatemunicipala, un spatiu situat înfata la Colegiada del Santo Se-pulcro. Spatiul a fost mult timpdepozit pentru Brigada munici-pala si care acum este o ruina.Problema o reprezinta unul din-tre peretii cladirii fiind foarteaproape de unul dintre cele maivechi ziduri din oras si totodataparte din Conjunto Fortificado Is-lamico. Comisia Centrala de Ur-banism vrea ca acel zid sa ra-mâna vizibil si sa nu mai existealta costructie în fata.

Raspunsul negativ a venitdupa ce Departamentul de Urba-nism a trimis catre Comisia Pro-vincila de Patrimoniu o schita aproiectului. In momentul de fatacontinua procedura pentru caspatiul sa fie dat în folosinta pa-rohiei ortodoxe Sântul Ioan IacobRomanul din Calatayud.

Primaria a solicitat din nou au-torizatie pentru aceasta construc-tie prezentând proiectul din carereiese ca peretele apropiat de zi-dul în cauza se va construi astfelîncât sa ramâna vizibil si cei carevor sa viziteze vor avea accesprin interiorul bisericii ortodoxe,ne-a infomat presedintele comi-siei de Urbanism Jose AntonioSan Miguel.

Raspunsul Comisiei îl vomavea doar peste aproximativ oluna dar Jose Antonio San Miguela evidentiat ca “întelegerea dintreprimarie si parohia ortodoxa seva mentine” si daca “Patrimoniulnu va autoriza proiectul se vacauta alt spatiu”.

Festival pentru a strânge fon-

duri pentru biserica Biserica ortodoxa româna din

Calatayud se va construi cu spri-jinul economic al enoriasilor. Cuacest motiv s-a organizat o sarba-toare pentru a petrece româneste.Evenimentul este un moment debucurie sufleteasca si trupeasca.

Preotul Florin Ioan Datcu neconfirma desfasurarea evenimen-tului pe care Asociatia Pro Roma-nia l-a pregatit pentru data de 12iunie. Se va desfasura în Plaza deTorros din Calatayud. Comunita-tea românilor se va putea veselialaturi de cântareti faimosi demuzica populara din România,vor dansa alaturi de AnsamblulFolcloric Sandu Calusarul a Aso-ciatiei Invingatorii din Calatayudsi vor putea gusta din mâncaru-rile traditionale românesti care sevor pregati. Au fost împartite înlocurile frecventate de români bi-lete de intrare în valoare de 15euro biletul.

La aceasta sarbatoare sunt as-teptati toti cei care doresc sa pe-treaca româneste.

Baruri, zone comerciale, parcuri,biblioteci sau o simpla banca dincentrul orasului Zargagoza sunt

locurile unde oricine poate avea accesgratuit la internet.

Un studiu recent arata ca în Aragonexista 177 de puncte publice de accesla internet gratuit. In Zaragoza reteaua

oferita de Primarie are 21 de puncteWIFI printre care baruri si zone co-merciale care folosesc serviciul pentrua atrage clientii.

Serviciul este folosit în special destudentii straini care petrec doar câ-teva luni în capitala Aragonului saude vizitatori.

Acces gratuit la internetîn zonele publice

Localul prevazut pentru biseica ortodoxa

Foto saptele localului

4

Executivul spaniol are ne-voie "urgent" de o maimare profundizare în redu-

cerea cheltuielilor publice pentrureducerea deficitului si stabilita-tea economiei, dupa cum explicaexpresedintele Guvernului JoseMaria Aznar într-un articol pu-blicat de ziarul britanic FinancialTimes.

Aznar sintesizeaza masurile însapte puncte. Prima tema tratataeste o reforma a muncii în careinclude si deregularizarea con-tractarilor. Deasemenea vede ne-cesar scaderea impozitelor mun-citorilor si încurajarea somerilorpentru a se reîncorpora în piata

muncii.Pentru fostul presedinte "deci-

zia guvernului (Zapatero) de amarii impozitele este o eroarecare înrautateste situatia actualade criza". Aznar propune si mo-dificari a sistemului actual depensii cara sa garanteze supra-vietuirea pe termen mediu silung, si o reforma fiscala care saimpulsioneze competitivitatea.

Pe linia politicilor neoliberale,aparate de fostul presedinte deGuvern, sustine o mai mare dere-gularizare a economiei" care artrebui sa includa schimbari înstarea de bine si privatizareacompaniilor sectorului public".

In acest sens, mizeaza pentru"reforma în profunzime", pentrureducerea marimii administratii-lor regionale creînd astfel "unstat viabil si eficient". La fel deimportante sunt si schimbari însistemul bancar, care sa sprijineinvestitiile de capital privat încasele de economii.

Unul din punctele adaugate defostul presedinte îl reprezinta unsprijin ferm pentru energia nu-cleara, flexibilizand piata energe-tica, si renuntând la subventiileenergiilor renovabile pe care leconsidera "putin eficiente".

Pe alta parte, chiar daca Aznarconsidera societatea spaniola "di-

namica" si "cu firme capabile sacreeze milioane de locuri demunca ", crede ca tara risca sa su-fere, în situatia actuala, probleme

similare cu Grecia, deoarece pre-zinta un deficit de 12% din PIB ,si o rata a somajului de 20%.

Gabriel Emil Trandafir

mai 2010

“Nu am tolerat si nu voi tolera ni-ciodata vreo acuza nedreapta laadresa poporului român. Suntemcetateni europeni, am luptat pentruacest drept si ne mândrim ca sun-tem români în Europa”. Acesta estemesajul presedintelui PDL Dias-pora, William Brînza, ca urmare aaparitiei materialului cu tema „Car-tierul tau este sigur?”, în cadrulcampaniei electorale pentru alege-rile locale din Badalona-provincia

Barcelona.Deputatul de diaspora a tinut sa

sublinieze ca ”este parerea unui in-divid care probabil a avut o ratacirede moment”. În urma discutiilorpurtate cu reprezentantii PP dinSpania s-a asigurat ca situatia s-areglementat asta cu atat mai multcu cat deputatul la întâlnirea pecare a avut-o în 2009 cu presedin-tele PP Spania, Mariano Rajoi apunctat o colaborare bazata pe res-

pect si reciprocitate, iar un astfel decaz izolat nu poate umbri coopera-rea dintre doua partide prietene:PDL si PP Spania.

Deputatul William Brînza a felici-tat Ambasada României la Madridsi Consulatul General la Românieila Barcelona pentru reactia fermavis a vis de acest incident, oficialiiromâni asigurandu-l pe deputat caaceasta situatie nu caracterizeazarelatiile foarte bune pe care autori-tatile spaniole le au cu comunitatearomâneasca din Spania

În calitate de presedinte PDLDiaspora si de deputat WilliamBrînza a precizat” Dragi româniaveti obligatii, dar aveti si drepturi !Respectati obligatiile, cereti-vadrepturile si fiti mândri ca suntetiromâni!”

Intre ciocan si nicovala

Criza economica sa ins-talat deja printre noi,si nu este vorba des-

pre Produsul Interior Brut(PIB), nici de indicele descadere al economiei, nici deinflatie sau de somaj sau lo-curi de munca, toate acesteanu sunt decat niste cifre carein functie de persoana carele foloseste, prosteste popu-latia.

Altfel spus nu mai cre-dem in nimic si pe nimeni.Suntem intr-o barca ce sescufunda si se salveaza cinepoate. Nu mai exsista soli-daritate, responsabilitate,binele comun si toate acestecuvinte frumoase au ramasfara continut. Fiecare segandeste numai la el si asase da nastere Legii junglei.Dar fenomenul nu ne estenecunoscut.

In secolul XVII un filozofenglez, Tomas Hobbes, vor-bea de "bellum omniumcontra omnes"( lupta oame-nilor contra oamenilor).Vasuna cunoscut, deja ne con-fruntam cu ea. Pentru caaceasta criza nu afecteazaun grup, o comunitate, oprofesie, un domeniu de ac-tivitate, o clasa sociala sauculturala iar cei ce de mo-ment se salveaza, daca ace-asta continua, vor sfârsi de-asemeni afectati. Si separat

de persoanele onorabilecare chiar daca pare min-ciuna exsista si alti multicare îsi alimenteaza venitu-rile pe spinarea celorlalti.

Continuam cu acelasi fil-zof englez ce spunea :"homehomine lupus"(omul estelup pentru oameni). Cel maiputin protejat este cel maivunerabil. Dupa aceastacriza nimic nu va mai fi caînainte si nici persoanele nuvor mai fi acolo unde erau.Sa nu ne înselam, ocrizaeconomica nu produce ace-leasi efecte ca o revolutie.Iar capetele însîngerate carene vor înconjura vor fi deoameni buni, asa cum Rous-seau spunea "buni prin na-tura lor dar pe care ia stricatsocietatea". Adevarat este cainstitutiile, organizatiile,grupurile si diversele triburivor proteja întodeauna"omul lup", ascuns între ha-tisurile birocratiei în astep-tarea momentului oportunpentru a devora mieluselul.Si cum bine spune un pro-verb "prietenul la nevoie secunoaste " este precis acumîn epoca de criza cand sevede mai clar omul bun siomul rau. Cand cel mai binese distinge negina de grau,în timpurile noastre.

Gabriel Emil Trandafir

Masuri pentru iesirea Spanieidin criza

Jose Maria Aznar

Respectati obligatiile, cereti-va drepturile si fiti

mândri ca sunteti români!

Luisa Fernanda Rudi candidata PPlaPresedintia Guvernului de Aragon

Sambata 29 Mai, Presedintele Partidului Popular,Mariano Rajoy , va prezenta, candidata la Presi-dentia Guvernului de Aragon Luisa Fernanda

Rudi, la alegerile autonomice din mai 2011.In acest act public atat de important pentru popularii

aragonezi, care va avea loc in amfiteatrul Expo din Za-ragoza (Avenida Ranillas, langa Hotelul Hiberus ) laora 11.30, sunt invitati si membrii executivului Partidu-lui Democrat Liberal din Zaragoza, care "vor fi însotitide un numar mare de simpatizanti români" ne infor-meaza secretarul executiv a Organizatiei PD-L Zara-goza Lucretia Filipas

"Prin prezenta masiva in astfel de acte romanii vordemonstra înca o data dorinta lor de a construi in-preuna drumul spre noul Aragon pe care il meritam"spune Presedintele PD-L Zaragoza Gabriel Trandafir.

Luisa Fernanda Rudi

5mai 2010

Asociatia Acasaare un noupresedinte si

un nou comitet direc-tor care in continuarevor munci astfel încât

sa poata raspunde ne-cesitatilor de maximaimportanta a membri-lor. Presedintele aces-tui grup este GabrielaMarginean, vicepre-

sedinte Lucian Borza,secretar MarioaraTanca, trezorier Mo-nica Moldovan, vocalEmil Catalin Musca siEmil Adrian Mohan.

Una dintre hotarileluate de acest comiteteste acordarea spriji-nului în vederea gasi-rii unui loc de muncasi alte necesitati demaxima importanta.

“Interesul fiecaruiadinte noi trebuie safie marirea asociatieipentru a putea da unsprijin efectiv celorcare sunt în situatiidificile, pentru a pu-tea oferii un spatiu încare fiecare membrusa poata obtine infor-matia, sprijinul moralsau laboral de careare nevoie. Nu ezitatisa ne contactati pen-

tru a obtine informatiiin orice aspect: juri-dic, economic, labo-ral, educativ, etc.”transmite GabrielaMarginean.

Printre proiectelestabilite pentru anul2010 se numara si un“curs de initiere indomeniul informaticpentru persoanele in-teresate sa invete cumsa utilizeze calculato-rul pentru a obtine in-formatii de interes si ase comunica prin in-termediul e-mailuluisau al chat-ului, o ta-bara de vara de LCCRîn Tarragona pentrucopii cu varste între12 si 17 ani” precumsi alte proiecte desprecare puteti obtine maimulte informatii con-tactând asociatia.

Asociatia Acasa anunta noul comitetdirector si proiectele care se vor derula

Gabriela Marginean - Presedinte AsociatiaAcasa

Templul din Teruel care va ficedat parohiei ortodoxe trebuie

renovat urgent

Biserica San Mi-guel din Teruel,care este pro-

prietate municipala,va fi cedata parohieiortodoxe din Teruel.Parohia se va ocupade lucrarile de reno-vare a templului carepâna în momentul defata prezinta un gradînalt de deteriorare.Se estimeaza ca lucra-rea poate ajunge lasuma de 500.000 deeuro. Templul a fostînchis în urma cu pa-tru decade si pâna înmomentul de fata afost nefolosit.

In provincia Teruellocuiesc peste 6000 deromâni dintre care1500 în capitala. Pen-tru acestia templul se

va transforma într-obiserica ortodoxa sisediul Asociatiei“Sfantul NichiforMarturisitorul” carese va ocupa de orga-nizarea a diferite eve-nimente culturale ne

informeaza GeorgetaDicu sotia preotuluiortodox Octavian Ni-chiforDicu din “Paro-hia Sfântul NichiforMarturisitorul” dinlocalitatea aragonezaTeruel.

Preot Ortodox Octavian Nichifor Dicu

6 mai 2010

La subida del IVAaumenta la crisisHace poco hacía referencia

a los problemas más gra-ves que padecemos en es-

tos momentos en España, el paroy el déficit público, uno más ur-gente que el otro pero ambosgravísimos. Porque si el déficitsupone una seria amenaza paranuestra recuperación económica,el paro es un riesgo cierto de ex-clusión social para colectivosmuy concretos de ciudadanos.Me refiero, por supuesto, a los jó-venes, pero también muy espe-cialmente a los inmigrantes, quehan contribuido en estos últimosaños a sostener nuestra economíay que se ven ahora castigados enmucha mayor medida por laamenaza del paro. Un dato: latasa de paro entre los inmigran-tes alcanzó un impresionante28% de la población extranjeradurante el año pasado, según elAnuario de la inmigración 2009,muy por encima de la tasa gene-ral que ronda ya el 20%.

Es sabido que, como en cual-quier país europeo, los españolesdisponemos por el naturalarraigo en nuestro propio país deuna eficaz red de protección for-mada por las propias familias,que complementa y sustituye lascarencias del Estado y de los ser-vicios de asistencia social. La-mentablemente muchos inmi-

grantes, que se han visto obliga-dos a dejar a sus familias en suspaíses de origen, no disponen deesa 'red de seguridad' que ofreceel entorno familiar. La poblacióninmigrante en muchos casos sólocuenta con los servicios públicos,con la ayuda de organizacioneshumanitarias o con las propiasorganizaciones de inmigrantesque se articulan para prestarseayuda mutua. La solidaridad esimprescindible en los tiemposque corren. Pero los recursos nocrecen en la misma medida quelas necesidades.

En esta situación, que está em-pezando a ser angustiosa paramuchas personas, el anuncio deRodríguez Zapatero de subir elIVA, que se producirá a partir dejulio, constituye una amenazamuy real. Para los que están al lí-mite de la subsistencia, paradosy personas con pocos ingresos ymuchas cargas familiares, unasubida de los precios supondrácaer directamente en la pobreza.No es comprensible que los ciu-dadanos -inmigrantes o españo-les, da lo mismo- hayan de re-nunciar a gastos básicos, queafectan incluso a la propia digni-dad del ser humano: alimenta-ción, vestido o vivienda, paraque las Administraciones públi-

cas puedan mantener sus gastossuntuarios, sedes y coches oficia-les.

España no es hoy aquel sueñoque impulsó a muchos extranje-ros a venir; a vosotros, precisa-mente los más activos, valientesy emprendedores. Las cosas noson ahora tan fáciles como pen-sabais ni como eran seguramentecuando llegasteis, y no son fáci-les tampoco para nosotros los es-pañoles. Nuestras expectativas,las de todos, se han reducidodramáticamente. Pero entre to-dos hemos de esforzarnos en sa-lir.

Recientemente expresaba mideseo de que el Partido Popularse convirtiera en el referente dela gente sensata y responsable,porque solo esa gente ya es unaenorme mayoría de la población.Por supuesto, renuncio de ante-mano a ser el referente de los in-sensatos o irresponsables. Puesbien, creo que la gente sensata yresponsable es cada vez másconsciente de quién nos ha traídoa la situación en que nos encon-tramos. Y lo primero que deberí-amos hacer es poner en los pues-tos de responsabilidad a políticosque fueran capaces de proponerpolíticas sensatas, realistas, sen-cillas, entendibles y responsa-bles. Políticos que propusieran

esfuerzos, porque sin esfuerzono saldremos de la crisis, peroque fueran capaces de hacerlosellos mismos. En tiempos de cri-sis hay que atender sólo lo im-portante. ¿Y qué es lo impor-

tante? Sólo lo que es imprescindi-ble, las necesidades reales y coti-dianas de la gente.

Rosa Plantagenet-WhyteSecretaria General del Partido

Popular de Aragón

Rosa Plantagenet -Whyte

Estos días se han incrementado en Ca-latayud las patrullas a pie de agentesdel cuerpo Nacional de Policía con el

objeto de reforzar la vigilancia en algunaszonas concretas de la ciudad

El alcalde de Calatayud, Víctor Ruiz, y eldelegado del Gobierno en Aragón, JavierFernández, participaron en una reunión dela Junta Local de Seguridad en la que tam-bién estuvieron presentes el Coronel Jefede la Comandancia de Zaragoza, el JefeSuperior de Policía de Aragón, así comorepresentantes de la Guardia Civil, y delos cuerpos de Policía Local y Policía Na-cional de Calatayud.

En la reunión se abordaron diversos

asuntos relacionados con la seguridad ciu-dadana y, tras la misma, el delegado delGobierno en Aragón indicó que las cifrasde delincuencia en Calatayud ciudad y enla provincia de Zaragoza han sido muy si-milares a las del año pasado. Javier Fer-nández señaló que "la crisis no ha incre-mentado la delincuencia, al menos", dijo,"los datos niegan que esto sea así".

En cuanto a las plantillas de la PolicíaLocal y Policía Nacional el delegado delGobierno en Aragón indicó que están alcompleto en este momento, y avanzó que apartir de este verano habrá dos agentesmás en la plantilla de la Comisaría Nacio-nal de Policía. Precisamente en el cuerpo

de Policía Nacional lo que faltan son man-dos intermedios y en este sentido los re-presentantes de las fuerzas de seguridadseñalaron que nunca en 5 años se había he-cho una oferta pública tan grande para cu-brir plazas en los cuerpos de Policía Localy Policía Nacional, pero que muy pocoselegían como destino la ciudad bilbilitana.

Tanto el alcalde de la ciudad como el de-legado de Gobierno en Aragón señalaronque se están incrementando por parte de laPolicía Nacional las patrullas a pie en laszonas más concurridas de la ciudad. VíctorRuiz incidió en la abundante presencia po-licial en las calles y en la perfecta coordina-ción que a su juicio existe entre los tres

cuerpos de seguridad, Policía Local, Poli-cía Nacional y Guardia Civil.

En cuanto al nuevo edificio que alber-gará a los cuerpos de Policía Local y Poli-cía Nacional se ha desechado el solar queinicialmente iba a ocupar puesto que nodisponía de buenos accesos y estaba dema-siado a la vista de los edificios colindantes,lo que podía provocar una situación de in-seguridad. Por ese motivo, desde el Ayun-tamiento se está buscando ya otra parcelamunicipal donde ubicar un edificio de es-tas características, "una parcela que", se-gún dijo el alcalde, "bien podría ser de unacesión urbanística". Primero se está bus-cando otra alternativa en cuanto a la ubica-ción, y luego se buscará la financiación,para lo que el alcalde ya avanzó ayer quesolicitará la ayuda del Gobierno de Ara-gón.

Con respecto a la rotonda del polígonode La Charluca el delegado del Gobiernoen Aragón señaló ayer que hay ya una pre-asignación a una empresa y que por lotanto ahora se seguirá la oportuna tramita-ción y cuando finalice ésta darán comienzolas obras que se prolongarán por un plazode tres meses.

En Calatayud se han incrementado laspatrullas a pie de Agentes del Cuerpo

Nacional de Policia

7mai 2010

Desde finales de los años 90, a nues-tra Comunidad Aragonesa hanido llegando grupos de población

foránea desde distintos lugares delmundo. De entre ellos se debe destacarpor diferentes motivos el de aquellos queprovienen de Rumanía, que sin entrar enconsideraciones técnicas ni en discusio-nes al respecto, oficialmente se estimaque existen en Aragón en torno a 64.000rumanos y rumanas empadronados.

El fenómeno de afluencia fue generali-zado en el conjunto de España durantelas referidas fechas, y vino de la mano deun período en el que se reactivaron losmovimientos migratorios a lo largo y an-cho de los distintos países de la UniónEuropea, y concretamente por la fase deexpansión económica que se conoció en elprimero.

A consecuencia de ello, de los paísesconsiderados como de la Europa del Este(Rumanía, Polonia, Bulgaria, Ucrania,Moldavia y Rusia), tras los drásticosacontecimientos que cambiaron total-mente sus regímenes políticos y económi-cos, concretamente en las últimas déca-das de los años 90, partieron numerosos

contingentes de sus ciudadanos que par-tieron para establecerse en los principalespaíses de la Europa Occidental.

A todo ello cabría añadir que el períodoque va desde el final de los años 90 hastael año 2008, colocó a España en segundaposición de los países del mundo en reci-bir a población de fuera de sus fronteras,siendo a partir del año 2000 cuando losprocedentes de Rumanía se convirtieronen los de mayor y más rápido creci-miento, ya que si en el año 1998 había enEspaña 719.647 residentes de origen ex-tranjero en general, de los cuales 11.877se hallaban en Aragón, en el 2007 esta ci-fra alcanzaba los 3.979.014, y en nuestraComunidad los 148.319. En este últimoaño, según datos del departamento deServicios Sociales y Familia del Gobiernode Aragón, la población aragonesa empa-dronada de origen rumano llegaba a41.090 de los que más de la mitad eranhombres.

A las cifras anteriores, y para ser cons-cientes de la verdadera importancia deeste contingente, el "Informe Económicode Aragón" del año 2008 que edita elConsejo Aragonés de Cámaras Oficiales

de Comercio e Industria, señalaba queRumanía había sido el país que más po-blación de origen extranjero había apor-tado a la Comunidad aragonesa con cercade 63.000 ciudadanos, lo que llegó a re-presentar cerca del 37% del total de nue-vos ciudadanos aragoneses.

El mapa de Aragón con sus 33 comar-cas, nos ofrece una amplia visión panorá-mica de como han evolucionado los em-padronamientos en todo el país, y comono podría ser de forma diferente, el Ejedel Valle del Ebro, uno de los más impor-tantes a nivel económico de España, juntocon las comarcas de gran tradición agrí-cola tales como Comunidad de Calata-yud, Campos de Cariñena y Daroca asícomo Valdejalón entre otros, son aquellasen las que se pueden encontrar en mayorproporción, seguidas no obstante porotras como Aranda, Cuencas Mineras ylos Monegros, en las que se desarrollanactividades manufactureras y de explota-ción minera.

En la Comunidad de Calatayud, habríaque remontarse al año 1997 para encon-trar los 12 primeros empadronamientosrumanos que han ido aumentando de

forma progresiva hasta llegar en el 2010 acerca de 3.600, lo que nos indica su gradode integración e importancia en este es-pacio de tiempo.

Si hubiera que esgrimir razones objeti-vas al fenómeno, se podría decir sin te-mor a equivocarnos que la población deorigen rumano, tras la Revolución de1998 y la caída del anterior régimen, habuscado destinos de cierto despegue eco-nómico donde mejorar su nivel de vida, alo que se ha sumado, como el caso arago-nés, la existencia de un tejido industrial,agrícola y de la construcción, sin olvidarel de servicios, donde la mano de obra ru-mana, en concreto la que posee una for-mación técnica de prestigio, ha encon-trado un campo donde desarrollarse ycumplir con sus expectativas vitales.

Aragón ya cuenta con estos nuevos ciu-dadanos que han conseguido proyectaruna imagen positiva en general sobre lapoblación autóctona y el sector empresa-rial aragonés. Su capacidad de integra-ción en su nueva sociedad, acompañadadel gusto por salvaguardar su identidad,así como las participación cada vez másimportante en el terreno social, cultural ypolítico, refuerza los lazos culturales de"latinidad" que llevaron a este númeroimportante de rumanos a venir hastaaquí, desde lugares lejanos como Buca-rest, Tergoviste, Cluj-Napoca, Turda, Ag-nita , Sibiu y Brasov entre otros muchosde la geografía rumana.

Colaborador: Jorge Garris Mozota Politólogo y Sociólogo

Sobre la poblacion rumana en Aragon

Una de las cosas que mas sorprendea muchos españoles y aragonesesen particular es la proximidad en

muchos aspectos que existe entre el ca-rácter y sobre todo la lengua de los ciuda-danos rumanos que viven entre nosotros,que comparten muchas de las inquietu-des comunes, disfrutan con las mismascosas y ahora sufren la crisis de formamas acentuada que los propios españoles.

La explicación viene de lejos, está enlos propios orígenes, en a formación delpueblo de la Dacia en el momento en quese convierte en provincia romana bajo elemperador hispano Marco Ulpio Trajano.

Los dacios, luego rumanos, atravesarona lo largo de su historia numerosas vicisi-tudes y situaciones que fueron forjandosu historia, tal vez la mas reciente su per-tenencia durante un largo periodo detiempo al Imperio Turco, que dejó hondahuella en el territorio con alteración decostumbres, en alguna medida introduc-ción de nuevas creencias religiosas, el Is-lam, aunque la potencia del cristianismo

ortodoxo era muy potente y se mantuvocomo religión predominante como lo esahora tras su paso por el periodo comu-nista que finalizó con la caída del régi-men de Ceaucescu.

Rumanía ha mantenido siempre unasseñas de identidad muy particulares quehan permitido mantener ese carácter pro-pio que hace de ellos un pueblo, en gene-ral tranquilo y pausado, como reflejo talvez del río Danubio que majestuosa-mente recorre su frontera en la parte bajade su recorrido.

Los rumanos que habitan entre nos-otros en número muy numeroso, consti-tuyen colonias y agrupaciones que suelenser consideradas por el resto de la pobla-ción como una señal de apartamiento vo-luntaria y justifican estas circunstanciaspara hablar de la no integración de estosciudadanos entre las poblaciones que loshan recibido. Nuestra interpretación esotra. La agrupación entre ciudadanos dela misma nacionalidad de origen en laemigración suele producirse como me-

dida de auto protección cultural y social,una forma de apoyo mutuo y una lógicadinámica a la hora de ayudarse, encon-trar alojamientos, etc. Esa agregación seconvierte en disgregación cuando seafianza la población inmigrante, cuandopasado cierto tiempo no la primera, sinoya la segunda generación, ha roto mu-chas de las barreras sociales iniciales y seha mezclado con el resto de la población.

En España sabemos mucho de procesosmigratorios sufridos en nuestras carnes,por motivos políticos, económicos, etc.que han permitido conocer de primeramano esos problemas de llegada, adapta-ción y asimilación mutua entre recién lle-gados y residentes tradicionales y haría-mos mal si no comprendiéramos la situa-ción, muchas veces dolorosa por la queatraviesan quienes abandonan su país, sufamilia, su entorno y su modus vivendi,aunque fuera miserable, por una incerti-dumbre, por un sueño, por una ilusión,por una quimera a veces, que en tantasocasiones se convierte, como para mu-

chos ahora con la crisis en una triste reali-dad cuando no en una tragedia. Los pri-meros en sufrir las consecuencias de lacrisis, pero también con la dificultad aña-dida de que las cosas en su país de origenson mucho peores. Una rebaja del 25%del salario de los trabajadores y un 15%de rebaja para los pensionistas en la pro-pia Rumanía, son unas expectativas terri-bles para aquellos que sin trabajo aquíhan pensado en regresar su tierra enbusca de un nuevo horizonte del que talvez tan solo quede el paisaje conocidopero nada mas.

La crisis es triste, afecta a todos y qui-zás la proximidad lingüística y culturalnos haga comprendernos mejor y aceptarcon resignación la tragedia del otro. Sontiempos de dificultades, también de soli-daridad y de esperanza, mientras a pre-pararse lo mejor posible para resistir y sa-lir reforzados de la situación. Los planesde formación que ofrecen los organismosoficiales de empleo como el INAEM en elcaso aragonés son una salida que no debedesperdiciarse.

En definitiva, rumanos, españoles, su-frimos igual, atravesamos por las mismasdificultades, pero el común origen ro-mano tal vez nos ayude a comprendernosmejor y a que la solidaridad aflore anuestra piel y se trasmita a los sentimien-tos.

Profesor Manuel Martín-Bueno

Rumanos, romanos y españoles

Se estima que en Aragon existen en torno de 64.000 ciudadanos de nacionalidad rumana. Los primeros lle-garon en el año 1997. Este año Calatayud contaba con 12 empadronamientos rumanos.

La agrupación entre ciudadanos de la misma nacionalidad de origen en la emigración suele producirsecomo medida de auto protección cultural y social, una forma de apoyo mutuo y una lógica dinámica a lahora de ayudarse, encontrar alojamientos, etc.

8 mai 2010

Localitatea aragoneza Zueraa fost gazda sarbatoririizilei de 1 Mai în cadrul unei

activitati interculturale româno-spaniole. Aceasta a avut loc cuscopul de a îmbunatati relatiiledintre comunitati, fapt pentrucare la organizarea ei auparticipat românii Oana si PavelHarastasan, tânara de originerusa, Cristina si localnicul JesúsLarraz, cu totii sprijiniti de catreprimaria din Zuera. Programul aînceput cu primirea doamneiconsul Mioara Grigorescu decatre José Manuel Larque,primarul localitatii, dupa careacestia s-au îndreptat catreparcul fluvial, însotiti de catre ungrup folcloric. Petrecerea acontinuat în interiorul

pavilionului multifunctional, ceavea la dispozitie 800 de locuri.Invitatii s-au bucurat demâncarurile cu specific românescsi spaniol, în timp ce eraproiectat un video realizat deGeorgiana Harastasan si careavea sa reuneasca imagini dindiverse zone ale României cumuzica lui Tudor Gheorghe sau aSofiei Vicoveanca. Românii nu s-au putut abtine sa nu întindahora si sa îi invite pe cei din jursa intre in joc. Dansurilepopulare românesti ale grupuluidin Calatayud si jotele aragonezedin Ontinar de Salz au pus maiapoi stapânire pe scena salii,împletind astfel doua tradiaii dincolauri diferite ale unei Europeunite. Alti invitati precum

consulul onorific francez,mediatorul cultural LilianaPuscas sau profesorii de Limba,Cultura si CivilizatieRomâneasca din Aragon au avutplacerea sa participe la aceastapetrecere care se spera sa fieprima dintr-un lung sir de astfelde activitati interculturale neinformeaza Lucian Condrut siMariana Toma.

La festivalul româno spaniol afost invitat si presedinteleorganizatiei PD-L ZaragozaGabriel Emil Trandafir careîmpreuna cu familia si un grupde prieteni au intrat în horaromâneasca alaturi primarul dinlocalitate si toti cei care au fostprezenti la eveniment.

Ziua Europei sarbatorita de elevii siprofesorii LCCR în Zaragoza

In data de 6 mai a avut loc in IES Corona de Aragon o activitate dedicata Zilei Eu-ropei, prilej cu care elevi inscrisi la cursul de Limba, Cultura si Civilizatie Roma-neasca din institutul gazda, din colegiul Monsalud si din IES Miguel Servet au

prezentat printr-un referat cate o tara a Uniunii Europene. In sala de festivitati a maiavut loc vizionarea unui power-poit legat de aceeasi tema, dupa care elevii au ras-puns la diverse intrebari privind Comunitatea Europeana si au realizat o expozitie cudesene si afise. Activitatea organizata de profesorii Ligia Giurgiu, Mariana Toma,Mihaela Horumbete si Lucian Condrut a avut ca sprijin colaborarea profesorilor dincadrul P.I.E. si s-a incheiat prin premierea cu diplome a tuturor participantilor.

Profesori L.C.C.R. Lucian Condrut si Ligia Giurgiu

Primul festival româno - spaniol din localitatea

aragoneza Zuera

Gabriel Trandafir Presedintele organizateiei PD-L Zaragoza ala-turi de Jose Manuel Larque Primarul Zuera

Consulul României în Zaragoza - Mioara Grigorescu

9aprilie 2010

“România Tara Mea”

Colaborator: prof geografie Lucretia Fili-pas

Vulcanii reprezinta partea superioara,terminala a sistemului magmatic, prin caremagma ajunge la suprafata sub forma delava. In România nu exista vulcani activi.In Carpatii Orientali întalnim munti deorigine vulcanica cum sunt de la nord spresud: M-tii Oas, Gutai, Tibles, Calimani,Gurghiu, Harghita, însa întâlnim în Sub-carpatii Buzaului vulcani noroiosi. Pe globse cunosc în total cca 1100 vulcani nor-oiosi, cei mai multi fiind raspânditi subapele marilor cum sunt cei din apele Nor-vegiei, cei din marile Caspica si Barents.România pare a fi o tara prielnica vulcani-lor noroiosi, astfel de fenomene întalnim înSubcarpatii Buzaului dar si în alte zoneale tarii, langa Ocna Sibiului, la Homorod,la Bazna, pe dl. Transilvaniei dar si în Mol-dova.

Din anul 1924 vulcanii noroiosi de la Pa-clele Mari si Mici, situati la 12 km. de com.Berca, jud. BUZAU sunt declatati monu-ment al naturii, se numara printre puti-nele locuri din Europa, în care pot fi vazutivulcani noroiosi, fenomene similare înre-gistrandu-se doar în Siberia, Australia siI.Trinidad din Caribe.

Desi denumirea de vulcani noroiosi nepoate inspira o anumita teama, ducându-ne cu gândul la ceva mare si înfricosator,ei nu reprezinta altceva decât niste ridica-turi sub forma de con care se formeaza lasuprafata pamantului, datorita eruptiei ga-zelor degajate de zacamintele de hidrocar-buri din subsol. Astfel spus avem de-a facecu niste vulcani în miniatura la care conu-rile un depasesc 5-6 m înaltime, iar adânci-mea de la care este aruncata "lava"estemult mai mica. Vulcanii noroiosi de la Pa-clele Mici se înting pe o suprafata de 10 ha,aici pot fi vazuti atat vulcani deja formati,cât si gaurile de vulcani formate prin uni-

rea mai multor cratere, datorita gazelorcare împing noroiul la suprafata. In zonaPaclele Mari (20 ha) se afla cei mai marivulcani care au un diametru de 100m fie-care. ..Aceasta zona minunata si unica lanoi in tara merita vazuta,din pacate nu totiromanii apreciaza acest cadou colosal fa-cut de natura, considera ca acest loc unic inEuropa il pot infrumuseta cu gunoaie, cu-tii de bere etc.si de ce nu , sa incerce cu pi-ciorul marginile craterelor, ca sa vazaochiu"lui cum se scurge noroiul lavale......Totusi, datorita frumusetii unice,întreaga zona ar putea deveni cu ceva in-vestitii un al II-lea culoar Rucar -Bran.

Prin maretia si puterea lor de distrugereeruptiile vulcanice au impresionat oame-nii din cele mai vechi timpuri. Prima des-criere stiintifica a unei eruptii vulcanice afost aceea a lui Pilinius cel Tanar care atrait experienta unei eruptii a Vezuviu-lui(vulcan situat in patrea de sud a Italiei)in anul 79 d.Hr., eruptie ce a distrus ora-sele Pompei si Herculaneum.

Manifestarile vulcanice se produc in zo-nele de riftogeneza, în zonlele de cponver-genta a placilor litosferice ca urmare a pro-cesului de subductie, si in interiorul aces-tora, ca urmare a actiunilor "punctelorfierbinti" din mantaua inferioara.

In prezent, pe Pamant exista peste 500de vulcani activi. In Islanda exista peste30 de puncte active de eruptie si peste 130de vulcani stinsi. Cel mai înalt vulcan dinEuropa este vulcanul Etna din insula Sici-lia, cu o altitudine de 3332 m, activ depeste 3500de ani. In i-la Hawai, vulcanulMauna Kea este considerat ca fiind cel maiactiv vulcan de pe glob, deoarece din anul1983 este în continua eruptie. In i-lelerReunion se întalneste alt vulcan extremde activ si anume vulcanul el Piton de laFournaise, care din 1640erupe in fiecarean.

Eruptiile vulcanice

Pâclele Mari Pâclele Mici

10 mai 2010

11mai 2010

Limba romana este integratain marea familie a limbilorromanice, alaturi de spa-

niola, franceza, italiana, catalana,portugheza, provensala, retoro-mana, sarda si dalmata (limbadisparuta astazi). La baza limbi-lor romanice a stat "latina vul-gara", adica limba vorbita in modcurent de catre diferitele categoriisociale existente în imperiul ro-man, diferita de latina literara,clasica, cunoscuta din texte.

Limbile romanice sunt formelepe care le-a luat cu vremea limbalatina în urma unor numeroaseschimbari si influente pe care le-asuferit. A spune ca limba românaeste de origine latina însemana aspune ca punctul de plecare l-aconstituit limba latina si nimicmai mult.

Dupa cuceriea Daciei de catreromani, populatia a fost supusa

unui proces de romanizare care aavut ca rezultat nasterea unui po-por romanic si a unei limbi roma-nice. Cronicarii moldoveni, Gri-gore Ureche, Miron Costin si IonNeculce (XVI-XVIII) vorbesc inscrierile lor despre etnogenezaromanilor (originea latina a lim-bii romane si a poporului roman).Ideea originii latine a limbii ro-mane si a originii romane a popo-rului roman a devenit certitudinede nezdruncinat in secolele XIII-XIV, cand invatati straini ca Lo-renzo Hervas, cat si romani (Sin-cai, Maior), au scris despre ace-asta tema si au dovedit stiintificlatinitatea limbii romane.

Retragerea aureliana (271-274)a lasat în urma o limba romanica,limba care va suferii influente di-verse si va deveni de-a lungul se-colelor, limba româna de astazi.Limba vorbita în Dacia s-a numit

latina dunareana sau carpato-du-nareana.

A spune ca romana îsi are ori-ginea în latina nu înseama a negaprezenta în ea a altor elemente dealta origine. Popoarelor migrato-are au avut o influenta semnifica-tiva asupra limbii romane. Mi-gratia cea mai importante si cuinfluenta semnificativa asupralimbii a fost cea a slavilor, semna-lati pentru prima data in secolulal VI-lea. Slavii, apoi bulgarii, s-au asezat la sudul Dunarii. Prin-cipala consecinta a fost separareacelor doua graiuri romaneasti:nord-dunarean (daco-roman) sisud-dunarean (aroman, istro-ro-man, megleno-roman).

In secolul al XV-lea romana sereintalneste, prin varianta eiculta, cu toata romanitatea occi-dentala si sufera un proces de re-latinizare care a durat aprope unsecol. Cuvintele savante patrunsein aceea perioada au fost adau-gate la modele latinesti. Limbaromana literara se costiruie in adoua jumatate a secolului al XVI-lea si se dezvolta ulterior subforma unor variante provinciale,care se vor uni intr-o limba lite-rara unitara in secolul al XIX-lea.In cursul secolului al XIX-lea serealizeaza normele supradialec-tale ale romanei moderne, se cre-aza stilurile functionale, disparslavonismele, turcismele si alte

formule invechite, romana de-vine un instrument perfectionatde expresie.

Limba are, ca functii de baza,mijlocirea comunicarii dintre oa-meni si contributia la formareagândirii. Mesajul sau textul detransmis, oral sau scris, este codi-ficat în cuvinte cu o anumitastructura si îmbinate într-un anu-mit mod.

Limba unui popor este istorialui. Limba nu este a scriitorilor, asavantilor, a învingatorilor delimba si literatura româna, sus-tine Grigore Vieru, ea apartinepoporului. "Apartine celor careau trudit la ea de-a lungul veacu-rilor, adica apartine stramosilornostri. Vorbind corect limba, îi

pomenim astazi pe strabuni. Ui-tînd un cuvînt trebuincios, uitidin istoria neamului tau."

Ortografia limbii române estefonetica si fonematica, în sensulca scriem cum pronuntam, dar,de foarte multe ori, indicatia fo-netica si solutia ortografica nuconcorda, ba chiar sunt în opozi-tie totala. Toate aceste contradic-tii se datoreaza actiunii principii-lor ortografice: fonetic, etimolo-gic, morfologic, sintactic,simbolic, silabic si estetic, care re-prezinta temeiul doctrinar al sis-temului ortografic si ortoepic allimbii române.

Profesor LCCR Mihaela Horumbete

Limba româna si limba spaniola fac parte din limbile romanice

Curiozitati ale limbii române- ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25 de litere) este

unul dintre cele mai lungi cuvinte ale limbii romane. Unii termenimedicali sau din chimie pot ajunge chiar la peste 30 de litere;

- Cea mai lunga denumire de localitate din România for-mata dintr-un singur cuvânt: Streisângeorgiu (15 litere);

- Cea mai scurta denumire de localitate din România: Ip (2litere);

- Cel mai lung cuvânt din DEX alcatuit doar din vocale:UIUIU (5 litere);

- Cele mai lungi cuvinte care contin aceeasi consoana: CIO-COAICEI, LÁLÁIELILE, LOAIALULUI (10 litere);

- Cele mai lungi cuvinte în care fiecare litera se repeta exactde 2 ori: ANGIONEFROGRAFIE (16 litere), CONCENTRATO-ARE, GANGLIONARILOR (14 litere);

- Cele mai lungi cuvinte alcatuite din doar 2 litere diferite:PU-PU-PUP si ATATATA (= "atâtatá", 7 litere);

- Cuvinte cu cel mai mare numar de vocale consecutive (6):GREOAIEI, LIGHIOAIEI, VIOAIEI;

- Cuvintele cu cele mai multe consoane consecutive (5):ANGSTROM, OPTSPREZECE;

- ABCES este singurul cuvânt din DEX care contine grupulde litere ABC;

- PROMPT este singurul cuvânt din DEX care se termináîn MPT;

- Cuvântul AUTOÎNSÁMÂNTÁRILE conTine toate cele 8vocale din limba românA (a, á, â, e, i, î, o, u);

- "C" este litera cu care încep cele mai multe cuvinte înlimba româna;

- Consoana cea mai frecventa în cuvintele limbii româneeste "R", urmata de "T";

- JAZZ ar fi ultimul cuvânt din Dictionarul limbii românedaca toate cuvintele ar fi scrise invers.

În La Almunia de Doña Godia aînceput campania pentru a strânge

ochelari folositi

Campania pentru astrânge ochelari folositiîn La Almunia de Doña

Godina este organizata de vo-luntari din Valdejalon si MPDLsi este sprijinita de Primariadin La Almunia.

In tarile cu un nivel de viataridicat ochelarii, fie cu dioptriifie de soare au devenit un pro-dus de consum. Situatia însaeste diferita în alte tari undeochelari sunt un bun rar întâl-

nit si foarte apreciat, fiind unprodus pe care mare parte dinpopulatie îl procura foartegreu. Acesta fiind motivul ungrup de Voluntari din Valdeja-lon si ONG-ul Movimiento porla Paz, el Desarme y la Libertadorganizeaza în localitatea ara-goneaza La Almunia o campa-nie pentru a strânge ochelarifolositi.

Aceasta campanie, care sebazeaza pe sprijinul cosiliului

Bunastarii Soaciale (BienestarSocial) a Primariei din La Al-munia, este conceputa pentrupopulatia din Sahara si Serbia.Se vor strânge ochelari folositi,atât pentru copii cât si pentruadulti atât cu dioptrii cât si desoare.

Ochelarii vor putea fi depo-zitati în Centrul de Sanatatedin localitate. (Centro de Saluddin La Almunia de Doña Go-dina.)

Profesor Limba Cultura si Civilizatie Mihaela Horumbete

12 mai 2010

Un grup de credinciosi catolici din Zaragoza auparticipat la cel de-al treilea pelerinaj a familiilor

române din Spania Colaborator - Preot romano-catolic Budau Paul

Pe data de 25 aprilie, la Torreciudad, laSanctuarul închinat Maicii Domnului, ungrup numeros de credinciosi din Zaragozasi împrejurimi s-a alaturat participantilorla cel de-al treilea pelerinaj al familiilor ro-mâne din Spania la acest sanctuar.

Pelerinajul a început cu procesiunea dinRomânia reprezentând-o pe Maica Dom-nului. Este vorba de niste icoane prove-nind din diferite zone geografice ale Ro-mâniei aduse si donate sanctuarului degrupurile de pelerini români care au trecutsi s-au rugat în acest loc deosebit închinatMaicii Domnului.

Printre acestea se afla si icoana MaiciiDomnului, Maica Unitatii, venerata de co-munitatile catolice de români din Spaniacare se bucura de prezenta unui preot ro-mân în mijlocul lor: Lerida, Madrid si Za-ragoza.

La subsolul sanctuarului exista o galeriecare adaposteste un numar mare de astfelde icoane si statui reprezentând-o pe Pre-asfânta Fecioara Maria care au fost, de ase-menea, purtate în procesiune si apoi do-nate sanctuarului de grupurile de pelerinide pe toate cele cinci continente care auajuns sa treaca pragul acestui sfânt locas.

Dupa ce am salutat-o pe Maica Domnu-lui în sanctuarul sau din Torreciudad, am

facut loc pentru a celebra Sfânta Liturghieunei comunitati de credinciosi care lo-cuiesc în apropiere de Torreciudad si careau venit sa o cinsteasca la rându-le pe Pre-asfânta Fecioara purtând în procesiunestatuia Preacuratei pe care dânsii o venere-aza în biserica lor parohiala.

Între timp, credinciosii care au avut înintentie lucrul acesta s-au putut spovedi,pregatindu-se sufleteste pentru participa-rea la Sfânta Liturghie care a urmat la scurttimp dupa aceasta si la care ne-am rugatîmpreuna Maicii Domnului pentru toti ceidragi, pentru toti cei prezenti, pentru bol-navi, pentru tara noastra, pentru cei carene conduc, pentru nevoile personale si co-munitare, pentru pace si pentru atât demult dorita unitate a tuturor crestinilor.

Dupa un prânz "la pachet" servit în mij-locul naturii si dupa vizitarea vechiului"schit" si a împrejurimilor, prin rugaciuneaSfântului Rozariu si Adoratia Euharisticadesfasurate din nou în bazilica sanctuaru-lui, ne-am închinat si rugat Bunului Dum-nezeu din nou, multumind totodata pen-tru darul prezentei sale reale în Euharistiesi pentru ca ne-a încredintat ca fii Maiciisale Preasfinte.

Ne-am luat ramas bun de la gazdele no-astre primitoare si binevoitoare, dându-neîntâlnire pentru anul viitor, în octombrie,la o data care va fi stabilita si comunicataulterior.

13mai 2010

Prima Împartasanie obicei în bisericaromano catolica

Colaborator - Preot romano-ca-tolic

Budau Paul

În comunitatea romano-cato-lica româneasca din Zaragoza, pedata de 11 aprilie, în duminica adoua a Pastelui, duminica Albasau a Tomei, duminica în care Bi-serica Catolica sarbatoreste Iubi-rea Milostiva izvorâta din coastastrapunsa a lui Isus, patru copi-lati au trait aceasta bucurie nes-pusa de a-l primi pe Isus dinSfânta Împartasanie, pentruprima oara în viata lor.

A fost o sarbatoare la care co-munitatea întreaga de credinciosiromano-catolici a participat curugaciunea si cântarea sa si i-a în-sotit cu emotie si admiratie atâtpe copii cât si pe familiile aces-tora.

În luna mai în multe comuni-tati parohiale catolice spaniole auloc binecunoscutele "primeras co-muniones". Despre ce este vorba?

În traditia crestina apuseanaromano-catolica, primirea sacra-mentelor initierii crestine - Bote-zul, Mirul si Euharistia - are loc lavârste diferite.

Astfel, Botezul se administre-aza, în general, la scurt timpdupa nasterea copilului; Mirul seadministreaza în jurul vârstei de12-14 ani iar Euharistia sau SfântaÎmpartasanie, se primeste pentru

prima data în viata la vârsta de 8-9 ani.

De ce la aceasta vârsta si numai devreme?

Conform Catehismului Biseri-cii Catolice pe care copiii începsa-l cunoasca în forma scurta sipe întelesul lor, pentru ca cinevasa primeasca cu vrednicie SfântaÎmpartasanie se cer patru lucruri:

1. Sa stie si sa creada ca înSfânta Împartasanie primim ade-varatul trup si sânge al lui IsusCristos;

2. Sa fie fara pacate de moarte; 3. Sa nu manânce si sa nu bea

cel putin o ora înainte de a se îm-partasi;

4. Sa se roage înainte si dupaprimirea Sfintei Împartasanii.

Având în vedere faptul cavârsta de 8-9 ani este consideratavârsta priceperii, vârsta la carecopilul deja face distinctie claraîntre bine si rau si, prin urmare,poate sa îndeplineasca cerintelementionate mai sus, Papa Pius alX-lea (1903-1914) a fost cel care aîncurajat primirea mai deasa aSfintei Împartasanii si a stabilitpentru întreaga biserica catolicavârsta de opt ani ca fiind vârsta lacare copiii sa primeasca pentruprima oara în viata lor acest sa-crament (înaintea acestui papaÎmpartasania era un sacramentcare se primea mai rar si înce-pând cu o vârsta mai târzie, 10-12

ani).Evident ca acest moment este

pregatit cu emotie si intensitatede copii în primul rând, dar si decatre familie si comunitatea paro-hiala.

Are loc în primul rând o prega-tire catehetica, pregatire ce poatesa se desfasoare pe perioada adoi-trei ani, în functie de posibili-tati si necesitati. În timpul acesteipregatiri, copiii sunt familiarizaticu teme legate de persoana si ac-tivitatea Mântuitorului care cul-mineaza cu perceperea daruluineasemuit pe care El ni l-a facut,de a ramâne prezent cu noi, înSfântul Sacrament al Altarului, înSfânta Împartasanie, pâna la sfâr-situl veacurilor, adica totdeauna,mereu.

Înainte de a primi Sfânta Îm-partasanie, copiii primesc un altsacrament: Sacramentul Pocainteisau al Sfintei Spovezi. Stiindacum foarte bine ce înseamnaraul în plan spiritual si faptul casufletul lor trebuie sa fie imacu-lat, nepatat, lipsit de orice urmade pacat în momentul în care seapropie de Sfânta Împartasanie,tot pentru prima oara în viata eiîngenuncheaza înaintea preotuluiconfesor si-si marturisesc cu ino-centa si simplitatea specifice unuisuflet de copil, propriile pacate.

Pentru ca momentul este unuldeosebit, deosebita este si tinuta

lor vestimentara: fetitele, îmbra-cate asemenea unor mirese, în ro-chite albe, iar baieteii în costu-mase elegante pentru ca, aseme-nea unor nuntasi, ei sunt invitatisa ia parte la ospatul euharistic lacare se hranesc cu Trupul si Sân-gele lui Cristos. Fara îndoiala caîn privinta vestimentatiei, înfunctie iar de posibilitati si nece-sitati, exista variatii.

Si pentru ca este o sarbatoare acopiilor si a familiei, are loc omasa festiva la care sunt invitatiprietenii si rudele apropiate.

În traditia noastra catolica ro-mâneasca, exceptând poate fastuluneori sufocant al mesei festive sial cadourilor care îl coplesesc pecel aflat în centrul atentiei, lucru-rile, în mare masura, sunt aproxi-mativ asemanatoare.

La varsta de opt ani copii catolici primesc Sfânta Impartasanie (Primera Comunion)

Preot catolic Budau Paul

Sarbatori si traditii românesti

Crestinii ortodocsi au sarbatorit Inaltarea Domnuluisau Ispasul vineri 13 mai, ziua cand Iisus Hristos s-aridicat dintre apostolii sai adunati pe Muntele Maslinilorsi s-a inaltat la cer.

Ispasul este considerat o sarbatoare de o importantareligioasa la fel de mare ca si Pastele.

Incepand de astazi si pana pe 23 mai, adica de Rusalii,credinciosii se vor saluta cu “Hristos S-a inaltat!” si vorraspunde “Adevarat a inaltat!”.

Potrivit calendarului crestin ortodox, InaltareaDomnului cade totdeauna in ziua de joi a saptamanii asasea, dupa Paste, adica la 40 de zile dupa Inviere.

Dupa ce a inviat, Iisus s-a aratat ucenicilor sai si le-aîmpartasit cele din urma invataturi. Desi prin InaltareaDomnului, activitatea sa pamanteasca lua sfârsit, Iisusspuse Apostolilor in momentul Inaltarii “Iata, Eu sunt cuvoi pana la sfarsitul veacurilor!”.

Iisus s-a inaltat pentru a trimite in lume pe SfantulDuh, asa cum promisese: “Voi ruga pe Tatal sa va trimitaun alt Mangaietor, ca sa fie cu voi in veac… care va vaaduce aminte de toate cate v-a spus”, adauga Hristos.

In traditia romaneasca, in seara dinaintea Ispasului setaie leustean, se pune prin case, pe la porti si pe laferestre, pentru a fi aparati de strigoi. Casele si

mormintele sunt impodobite cu crengi de paltin, iar innoaptea de Ispas au loc diverse obiceiuri pentru a fiaparati de rau: se culeg frunze si ramuri de alun, nuc,paltin si se duc la biserica pentru a fi sfintite.

Ziua de Ispas se sarbatoreste pentru a proteja copiii,holdele (se fac slujbe pentru belsugul acestora),animalele. In aceasta zi, traditia crestina spune camuncitorii nu trebuie sa intre in gradina pentru a semanasau a prasi pentru ca nu rodeste. In schimb, crestinii daupomene, spunandu-se ca acum “sufletele strabunilorpleaca spre cer”. Tot în aceasta zi se marcheaza vitele si setaie mieii.

Sarbatoarea Inaltarii Domnului Iisus Hristos sauIspasul

14 mai 2010

Regula de aur

Cuvintele acestea sunt numite adesearegula de aur. Mai au ele vreun sens înziua de astazi, unde este o întrecereneînduplecata în sport, scoala si afaceri?Unii oameni socotesc ca trebuie sa do-boare pe semenii lor, pentru ca ei sa câs-tige, încercând sa ajunga la tinta, indife-rent ce i se întampla altuia.

John Wanamaker a fost unul care so-cotea ca principiile Bibliei erau încabune. Când a fost tanar, i s-a întamplatceva ce l-a facut sa ia hotararea satraiasca dupa regula de aur.

Cu numai câtiva dolari în buzunar,John a intrata într-un magazin sa cum-pere pentru mama lui un dar. Dorind sacumpere cel mai frumos cadou posibilcu putinii bani pe care-i avea, el a exa-minat cu atentie diferitele exponate dinvitrina. Vânzatorul a devenit cam ne-rabdator. In cele din urma, John aspus:"Il vreau pe acela."

In timp ce vânzatorul îl împacheta,John a vazut ceva ce îi placea maimult. "Domnule, va rog ", a spus el, "mi-am schimbat hotarârea. Vreti sa-mi datiîn locul acestuia pe acela?"

"Acum este prea târziu, tinere" a spusvânzatorul. "Dumneata l-ai cumparatpe acesta si trebuie sa-l pastrezi."

Cand John s-a facut mare, s-a hotarâtsa aiba un magazin în care oamenii sapoata obtine ce doreau. Avea sa fie unmagazin unde vânzatorii sa fie totde-auna politicosi. El avea sa dea calitatemai buna la preturi mai mici. Pretulavea sa fie acelasi pentru oricine, cu niciun fel de târguiala spre a încerca sa ob-tina cât mai mult de la client. Pe primulloc el avea sa puna clientul, tratându-lasa cum ar fi dorit sa fie si el tratat.Daca vreunul avea sa fie nemultumit deceea ce cumpara, el putea sa-l aducaînapoi si sa-si primeasca banii. Oameniidin Philadelphia au ramas uimiti. Co-merciantii au prezis ca John va da fali-ment , dar au gresit. Clientii au venit cugramada la magazinul lui si, în curand,el a deschis unul mai mare. Nu pestemult timp, el avea mai multe magazine

care au avut cea mai mare cifra de afa-ceri în comertul de îmbracaminte cuamanuntul din America. Urmand re-gula de aur aceasta i-a adus bogatie sifericire.

Iisus întodeauna a asezat persoaneleîn fata lucrurilor. Noi suntem capabilisa acumulam cunostinte considerabiledespre istorie, stiinta si litertura, dar neinteresam prea putin cum sa traim binesi sa fim fericiti.

Suntem în stare sa punem stapa-nire pe spatiul de dincolo de planetanoastra, în timp ce launtrul ramâne ouriasa pata alba. Devenim capabili sastapânim fortele naturii, dar suntem in-capabili sa ne stapânim propriile por-niri. Putem mânui aparate de marecomplexitate, în timp ce ne dovedim ne-putinciosi a ne conduce instinctele ele-mentare. Suntem capabili sa controlamenergía atómica, dar un putem sa necontrolam energía sexuala. Putem faceviata de pe Tera sa înceteze, dar nu neputem abtine de la înfumurare sau cri-tica. Ne sustragem fortei gravitationale,dar ramânem robi obiceiurilor rele.Conducem vehicole ultrasofisticate, darne scapa de sub control propriul com-portament. Luptam cu succes împotrivaepidemiilor, dar cedam sub povara pre-judecatilor. Stabilim legaturi extraordi-nare cu sisteme electronice de marecomplexitate, dar nu putem stabili rela-tii normale cu membrii propriei noastrefamilii. Comunicam cu mare precizie cuoricare parte a globului, dar nu suntemîn stare sa comunicam eficient cu parin-tii, copiii si cu partenerul de viata.

Cu siguranata ca lumea ar fi un locmai placut, daca toti am urma aceastaregula de viata a lui Iisus. Indiferent cese întampla astazi, încearca sa te asezipe tine însuti în locul celeilalte persoanesi sa te întrebi: daca as fi eu cealalta per-soana, cum mi-ar placea sa fiu tratat?

Colaborator: Liviu Arnautu, licentiatin teologie ,membru al Bisericii Cres-tine Adventiste de Ziua a Saptea "Glo-ria Domini " Zaragoza

"Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le sivoi la fel."Matei 7,12

Reguli de buna conduita

Reviste, carti sau internet sunt anumitemodalitati cu ajutorul carora vom putea sane analizam si sa stabilim daca suntem unexemplu pentru societatea în care traim.

Indiferent de tara sau localitatea în carene aflam respectându-ne unii pe altii vomdescoperii placerea de a trai.

Diplomatia, respectul de sine si fata deceilalti tin de "bunele maniere". Trebuie sane controlam în permanenta atitudinea, ti-nuta si discursul, purtându-ne cu ceilaltiasa cum ne-ar placea sa se poarte cu noi.

La început, omul traia în salbaticie, mânatde instincte primitive, iar cadrul social nuera unul tocmai favorabil. Cu timpul, el aînvatat sa se autoeduce, sa stabileasca nistereguli, pe care fiecare membru al societatiiera nevoit sa le respecte, întocmai pentru aatinge acel prag de civilizatie care sa con-fere armonie si întelegere în cadrul comuni-tatii de trai.

Burghezia este cea care stabileste un codde maniere unanim acceptat. Prin respecta-rea acestui cod de maniere, individul de-vine educat, instruit si cultivat, capatata si-guranta de sine, îsi largeste orizonturile,gandeste în perspectiva si devine liber în totce întreprinde.

Respectarea regulilor de comportamentmentine echilibrul social. Comunitatea seîmparte in mai multe categorii de oameni,oameni care respecta cu strictete codul bu-nelor maniere, alti oameni care cunosc co-dul de conduita, dar care renunta sa îl res-pecte din diverse motive, cât si oameni careau ramas tot la acel stadiu de primitivitate,care fie renunta sa primeasca o educatie ale-asa, fie nu traiesc într-un cadru favorabildobandirii ei.

Copilul cunoaste lumea prin ochii oame-nilor din jurul lui. Este foarte important caacestia sa stie foarte bine care sunt cele maiimportante calitati ale omului pe care, încade la cea mai frageda vârsta, sa le dobânde-asca. Deprinderile se formeaza cel mai bine

în copilarie, dar asta nu înseamna ca proble-mele de educatie nu pot fi corectate.

Individul manierat este cel caracterizat deonoare, cel pe care francezii il numesc "l'-honnete homme", prin care se întelege unom cinstit, în care poti avea întotdeauna în-credere. Calitatile lui sunt toleranta, sensibi-litatea, rabdarea, respectul fata de sine sifata de cei din jurul lui, simtul libertatii, spi-ritul constructiv si conciliant. Este acea per-soana pe care mai toata lumea o îndragestesi o admira. Reprezinta, astfel, un modeldemn de urmat in societate.

Opus acestui tip de persoana este indivi-dul întotdeauna nemultumit, egocentrist,intolerant, lipsit de principii morale, agresivsi extrem de brutal în comportament si lim-baj. Este genul de om care, constient sau nude propriile sale defecte, genereaza con-flicte, tulbura apele linistite, distruge echili-brul societatii si recurge la cele mai nepotri-vite metode.

Asadar, respectarea bunelor maniere însocietate este secretul unui trai lipsit de con-flicte, pasnic si echilibrat.

O lume agreabila o putem construi doar noi. Reusita cons-ta în felul în care ne comportam unii cu ceilalti, cuvintelecare le adresam unii celorlalti....etc.

Persoanele care încep sa se relationeze au nevoie de diferite formule verbale sau fizicepentru asi exprima intentiile. Salutul este modalitatea de a initia apropierea si astfel seva demonstra interlocutorului felul de a fi a celui care vrea sa se prezinte. Salutul deno-ta politete si bune maniere iar lipsa lui va demontra dusmanie sau ostilitate persoane-lor. In functie de felul de exprimare salutul se va interpreta ca un gest de apropiere, derelatii profesionale, va transmite afectiune sau va fi un simplu gest de politete. A nusaluta înseamna mânie si lipsa de educatie sau sentiment de mare suparare.Modalitatea de a saluta depinde de la cultura la cultura; va fi o expresie verbala sau un

gest. In Spania se va folosi traditionalul “buenos dias” sau “buenas tardes” sau simplu“hola” “¿Que tal?”. Aceste forme de salut se folosesc atunci când ne întâlnim cu perso-ane pe care le cunoastem. In zonele rurale oamenii se saluta când se vad dar acest faptnu se întâlneste în marile orase. Se va folosi când ajungem la locul de munca, când vomîntâlni un vecin pe casa scarilor, în lift, în momentul în care ne vom apropia de o perso-ana pe care vrem sa o întrebam ceva, atunci cand intram într-o încapere unde se aflamai multe persoane,etc...

Salutul o modalitate de a demonstra politete si bune maniere

Spatiu realizat în colaborare cu Centrul Serviciilor Sociale din Calatayud

15mai 2010

VAND BMW 320 TDI. Pret ne-gociabil. Tel 647 805 782.

VAND carucior pentru copii. Sepoate folosi pentru copii cu varstecuprinse între 0 si 3 ani.

Informatii la telefon 662221285-Zaragoza

PACHETE Spania- România cudoar 1 EURO pentru fiecare kilo-gram trimis. Informatii la telefon

600 468 715 - VasileINVATA limba engleza, spa-

niola sau limba român cu profe-sor particular.

Informatii telefon 651 463 749.VAND mobila de bucatari. totul

foarte ieftin. telefon 616185124VAND ceas de perete, oglinda

pentru hol, o veioza de sticla. tele-fon 976883336

Caut....Busco

Ofer....Ofrece

Vând...Vendo

Cumpar.....Compro

Inchiriez.....Alquilo

Tu anunció aquiPUNE ANUNTUL TAU IN

ACEASTA RUBRICA C/ DESCALZAS Nº5 , 50300 CALATAYUD

Anunturi

Contrata el Grupo de BailesRegionales de Rumania

“Invingatorii” para tus fiestas Tel 663 320 060

Alexandru Dragomir

Pagini web Acum pagina web ti-o pregatim si

ti-o promovam

Suna la telefon 651 463 749 sau lasa un mesajcu datele de contact pe

adresa electronica actualidadrumana@lacomarcacalatayud.com

Redactia ziarului La Actualidad Româneasca

telefon: 976 88 32 46 program: 10:00 - 14:30 de luni pâna vineri

Edita: COM-CAL, S.L.D.L: Z2036/91ISSN 1578-4991C/. Descalzas, 5Tfno. 976 88 32 46Fax. 976 88 41 11Imprime: Mensual

O frazá pentru toti

“Sunt succese care te înjosesc si înfrangeri care te înalta.” (N. Iorga)

Campania agricola din Aragon va începe cu maimulti someri si posturile de munca ocupate

Arpoximativ 12.000 de sezonieri vormunci în campaniile agricole pe perioadamai - decembrie în Aragon. Dintre acestia85% sunt sezonieri de origine straina. Lu-crarile se vor desfasura cu mai multe pro-bleme economice decât anul trecut.

Institutul National de Statistica si IN-AEM publica în luna aprilie un numar de96.082 persoane in somaj dintre care 4.153someri in agricultura. Comparand cifra cuanul 2009 somajul in acest sector a crescutconsiderabil fiind 2345 de someri (ta-tal81.906).

Agentii implicati in desfasurarea corectaa campaniei agricole anunta ca locurile demunca in agricultura in Aragon sunt ocu-pate. Prin acest mesaj incearca sa anuntepe cei posibil interesati sa caute de muncain aceasta zona ca sansele sunt minime.

Initierea campaniei pentru recoltareafructelor a întârziat datorita schimbarilorde temperatura. In Caspe a inceput culesulcireselor, la fel si in Mequinenza, unde s-arecoltat o parte din productie. In principiucantitatea recoltei se arata a fi similara cucea de anul trecut. Timpul, pretul pieteti sicosturile vor avea ultimul cuvânt pentruocuparea locurilor de munca.

Campaniile s-au normalizat progresiv înAragon cu îmbunatatiri sociale si conditiide munca. Mai ramâne situatia imigranti-lor care se deplaseaza de la o localitate laalta sperând ca vor gasi un loc de muncadupa o lunga perioada in care au asteptatacest moment. Pe fondul crizei economiceexista persoane care dorm si mañancaunde pot si formeaza cozi la centrele de ca-ritate. In aceste conditii s-au observat otendinta mai mare catre furt si conflicte în-tre ei.

Zonele agricole care pâna anul acesta auoferit locuri de munca sunt luate cu asaltatat de romani cat si de alte comunitati deimigranti desi edilii din diverse localtatianunta ca locurile sunt ocupate.

In aceasta perioada angajatorii se vorbaza pe oamenii cu care au lucrat si pânaacum si pe mâna de lucru spaniola. Dato-rita lipsei locurilor de munca cetatenii spa-nioli isi exprima dorinta a munci pe camp,locuri care pâna acum erau ocupate inmare parte de imigranti. Cine va hotari so-arta imigrantilor în Aragon si ce shimbarivor mai avea loc …..vom putea observa inperioada urmatoare.