activitati terapeutice

8/3/2019 activitati terapeutice

1/17

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITILOR EDUCAIONAL-TERAPEUTICE DE TIP MUZICAL

Terapia educationala realizata prin muzica apeleaza la urmatoarele tipurisi forme de organizare si desfasurare a activitatilor muzicale:

1. cantecul;

2. jocurile muzicale;

3. iocurile muzicale-exercitiu;

4. jocurile cu text si cantec;

5. auditiile muzicale.

1. Cantecul are impactul cel mai puternic asupra dezvoltarii psihicului

copilului. Este scop si mijloc in terapia educationala, intrucat prin el se

concretizeaza ma 444b18e joritatea obiectivelor muzicoterapiei. Datorita

acesibilitatii lui si a continutului sau variats se dezvolta vocea, auzul muzical, se

formeaza deprinderea de a canta individual sau in grup, se dezvolta dragostea

fata de muzica si activitate, fata de parinti (de exemplu, Acasa - muzica de J.

Lupu, Fl ori pentru mama- muzica deTemistocle Popa), fata de natura

(Primavara a sosit - muzica de N. Oancea; Ploaia - muzica de C. Meres; Ninge,

ninge - muzica de V.,Voieulescu) fata de patrie (Mi-e draga Romania - muzica

de P.Tiperdei)

Pentru a fi frumos interpretate de copii, cantecele selectionate trebuie sa

fie de certa valoare artistica, sa aiba functie cognitiva, estetica si moral-

educativa, asa dupa cum arata exemplificarile de mai sus. Selectionarea va

respecta principiul accesibilitatii astfel incat la inceput se vor folosi linii


2/17

melodice scurte cu ambitus mic, ritm simplu, curgator, cuvinte usor de pronuntat

cu continut lesne de asimilat (exemplu: Iepurasii pe versuri de G.Cosbuc, sau

Melcul suparat, prelucrare de G. Breazul, ambele preluate din folclorul

copiilor). Treptat se va mari ambitusul, de la cvinta la sexta si, progrsesiv pana

la octava, intre Do1 - Do2 (exemplu: Vioara din folclorul copiilor, Leaganulj -

muzica L. Petrescu).

Cantecele trebuie sa fie bine realizate artistic, in asa fel iccat sa genereze

trairi estetice puternice si durabile. In acest context educatorul va alege pentru

copiii mici cantece cu tempo mai lent, moderat, cu texte simple, referitoare la

activitatea pe care acestia o desfasoara in imediata lor apropiere (exemplus

Gantec de leagan pentru papusi - dupa I.Potolea, ce reda caracterul cantecului

de leagan, printr-o melodie duioasa, calda, lenta). La copiii de varsta mare,

Continutul cantecelor se diversifica, melodiile devin mai ritmate, cu alternari de

ritm lent-alert, in cadrul aceleiasi piese (exemplu: Romanasul - muzica

D.G.Kiriac).

Simtul ritmic se desvolta in mod gradat, incat sa se poata distinge

varietatea ritmica a diferitelor cantece.

Cunoscand placerea si necesitatea de miscare a copiilor, este necesara

repetarea unor cantece insotite de miscari corespunzatoare continutului din text,

ritmizari prin batai din palme, ciocanit eu degetul in masuta, sticle, prin mers

ritmic s.a. In acest mod, cantecele se transforma in joc si mentin interesul pentru

activitate.

2. Jocul muzical este folosit cu precadere la copiii de varsta mica pentru

dezvoltarea simtului ritmic.

Prin structura lui, jocul muzical se aseamana in mare masura cu jocul

didactic, intrucat, la fel ca si acesta, are sarcini precise, regu1i de desfasurare si


3/17

elemente specifice jocului: miscare, intrecere, surpriza. Dupa insasi denumirea

lui, jocul muzical constituie o imbinare armonioasa a jocului cu muzica,

raspunzand perfect atat interesului copiilor pentru muzica cat si nevoii lor de

miscare, de activitate.

In functie de sarcinile, elementele de joc si regulile de desfasurare,

jocurile muzicale se c1asifica astfel:

a) jocuri muzicale ce se desfasoara dupa versuri si constau in ritmarea

versurilor prin batai din palme, marcarea ritmului cu ajutorul instrumentelor de

percutie sau asociat cu batai din palme. Datorita specificului lor, ele pot fi

denumite jocuri ritmice, deoarece contribuie intr-o foarte mare masura la

dezvoltarea simtului ritmic al copiilor. Astfel, prin exercitii ritmice repetate se

formeaza si se consolideaza mai ales la copiii mici, deprinderile de joc bazate pe

recitative, mai intai cu durata de patrimi.

Exemptu: Ceasul

Cea-sul ma-re, ba-te ta-re:

Tic-tac, tic-tac, tic-tac, tic-tac.

Copiii vor bate la inceput din palme, apoi vor merge in ritmul duratei de

patrimi. Dupa consolidarea acestui ritm, vor fi invatati sa faca un pas pentru

fiecare silaba recitata, in ritm uniform, pe durata de optimi.

Exemplu: Iepurasul

Ie-pu-ra-sul fu-ge, fu-ge

Si co-po-iul nu-l a-jun-ge.


4/17

In succesiunea diversificarii acestui tip de activitate, urmeaza jocuri ritmice cu

durate combinate, patrime-optime, asociate cu batai din palme sau folosirea unui

instrument de percutie asociat cu miscarea corporala .

O alta etapa o reprezinta combinarea miscarilor ritmice mana-picior, cu

doua sunete de inaltimi diferite din scara muzicala.

b) Jocuri muzicale ce se desfasoara dupa o melodie cunoscuta. Ele

constau in executarea unor miscari dupa muzica, in functie de caracterul

acesteia. Aplicarea lor se face diferentiat, pe varste. Astfel, la copiii mici,

sarcina este foarte simpla: li se cere sa mearga dupa o melodie, in directia

indicata de educator. Exemplu: Zburati ca pasarelele - Pasarelele se duc sa

manance (copiii executa miscari cu bratele, imitand zborul pasarelelor, apoi se

indreapta spre un colt al clasei).

La copiii de varsta mai mare se pot realiza activitati educational-

terapeutice care cuprind diferite miscari executate dupa caracterul cantecelor; de

exemplu: Albina si florile versuri si muzica de C. Graur, ce permite si

combinarea unor pasi de dans (pas simplu, pas lateral, pas schimbat), in raport

cu melodia ascultata.

Se pot realiza asemenea jocuri in care li se cere copiilor sa improvizeze

miscari dupa muzica.

c) Jocuri de recunoastere. Ele presupun respectarea unor reguli dinainte

stabilite si constau in identificarea unor cantece sau a unui fragment dintr-un

cantec invatat anterior.

d) Jocuri muzicale ce se desfasoara potrivit sarcinii sau comenzii primite.

Constau in executarea unor micari dupa muzica, conform sarcinii sau comenzii


5/17

date de educator, fie ca acesta cere copiilor sa recunoasca o melodie sau

fragment dintr-o piesa muzicala, fie sa execute corect si expresiv comanda.

Aceste reguli impun grade de dificultate mai mari sau mai mici, in functie de

varsta copiilor cu care se lucreaza.

Prin toate tipurile de jocuri enumerate mai sus se urmareste dezvoltarea

simtului ritmico-melodic, cat si deprinderile de interpretare. Copiii executa

melodii in tempouri diferite, invata sa diferentieze intensitatea sunetelui,

inaltimea lor, pornind de la perceperea celor cu intervale mai mari intre ele,

ajungandu-se treptat, la sesizarea diferentelor mici de inaltime. Pe de alta parte,

jocurile insotite de miscari pot sugera inaltimea sunetelor (ridicarea brate1or la

sunetele inalte, coborarea lor pentru sunetele joase).

3 Jocurile muzicale exercitiu

Alt tip de activitate terapeutica de tipuzica este reprezentat de jocurile

muzicale exercitiu, care au scopul de a forma deprinderile elementare de

percepere, recunoastere si redare a calitatilor sunetului muzical.

Jocurile muzicale-exercitiu au rol pregatitor si se desfasoara la inceputul

activitatii. In acest caz el inlocuieste exercitiul muzical pregatitor si consta in

formarea cppiilor din punct de vedere tehnic-vocal, prin emisia de sunete

muzicale, de durata si inaltimi diferite, vocea capatand flexibilitate.

Acest tip de activitate include exrercitit de reglare a echilibrului inspir-

expir, emisii exacte in expir a unor sunete ce respecta treptele muzicale, precum

si pronuntarea corecta a silabelor din text.

Exercitiile care au drept scop pregatirea copiilor pentru invatarea unui

cantec se bazeaza pe unele fragmente cu grad mai mare de dificultate, din punct

de vedere al intonatiei, ritmului sau al textului. Aceste pasaje se extrag si sunt


6/17

exersate la inceputul activitatii de predare.

Referitor la jocurile muzicale exercitiu si la exercitiul muzical, trebuie

mentionata necesitatea organizarii lor gradate si sistematice si insotirea lor deprocedeele cele mai variate si mai placute.

4. Jocurile cu text si cantec

Acest tip de activitate educational terapeutica imbina intr-o structura unitara

atat melodia cu textul, cat si miscarea corespunzatoare continutului literar.

Acesta din urma fiind ubordonat in exclusivitate textului. Imaginile poetice alecantecelor sunt transpuse in joc prin diferite miscari specifice, potrivite cu

posibilitatile copiilor.

Culegerile cu cantece pentru copii ofera o varietate mare de jocuri cu text si

cantec ce corespund nevoii de diversificare a continutului literar.

Interesante sunt jocurile in care miscarile se realizeaza simultan de toticopiii, acelea desfasurate in grupuri mici sau in roluri interpretate individual.

5. Auditia muzicala

Constituie un alt tip de activitate educational-terapeutica, specificamuzicoterapiei. Ea contribuie pe de o parte la formarea gustului artistic, al

interesului pentru muzica, iar pe de alta parte, la formarea si intarirea capacitatii

de concentrare auditiva.

Prin intermediul auditiilor muzicale, copiii sunt deprinsi sa asculte piese

muzicale, sa le urmareasca cu atentie pentru a le intelege si simti continutul si

frumusetea, dar mai ales sunt familiarizati cu "atmosfera muzicala".


7/17

Evident, copiii asculta muzica acasa, la radio, televizor, casete, discuri,

dar o fac mai mult sau mai putin interesati, deci raman sau nu cu anumite

impresii artistice legate de piesele muzicale audiate. Realizata in cadrul organitat

al institutiilor de invatamant, auditia muzicala ii familiarizeaza pe copii eu

continutul sonor si literar a1 piese1or muzicale precum si cu explicatii

referitoare la compozitor, perioada in care a compus piesa audiata s.a.

Asemenea climat favorabil creeaza un impact benefic asupra psihicului

copiilor.

Copiii audiaza cu mare interes si atentie cantecele interpretate de

educator, mai ales daca acesta foloseste in concordanta cu continutul textului

literar o mimica si gestica adecvate.

Auditiile bine alese si organizate de educator ii ajuta pe copii sa-si

apropie si sa-si insuseasca mijloacele de expresie muzicala, iar acestea

contribuie la imbogatirea impresiilor artistice, ii deprind cu ascultarea si

interpretarea constienta a pieselor muzicale.

MUZICOTERAPIA SI LIMBAJUL

Pe langa consideratiile facute in legatura cu evolutia proceselor psihice

prin muzicoterapie, mentionate anterior, este necesar sa precizam ca aceasta se

manifesta cu o pondere deosebita si in dezvoltarea limbajului, sub aspectul

pronuntiei corecte a textului cantecelor, a activizarii si imbogatirii fondului

lexical de cuvinte.

Redarea unui cantec invatat presupune atat executia exacta a liniei

melodice, cat si pronuntarea corecta, pe silabe, a textului. Asadar, sunetele

muzicale trebuie sa se suprapuna cu silabele din text. O sincronizare perfecta se

obtine dupa ce educatorul realizeaza in prealabil seturi de exercitii esalonate pe

etape, vizand:


8/17

- reglarea echilibrului dintre inspir si expir, tinand seama ca majoritatea

copiilor, in special prescolarii, vorbesc in inspir. Educatorul are sarcina de a

urmari atent consolidarea unei vorbiri in expir;

- dezvoltarea auzului fonetic si muzical, prin emisii de vocale si silabe

prezentate in diferite combinatii sub forma de joc, pronuntate in expir. Acestea

pot fi executate prin imbinarea armonioasa a sunetelor muzicale in sens

ascendent/descendent, respectand treptele scarii muzicale;

- coordonarea dintre respiratie-pronuntie-miscare.

Este necesar sa precizam ca aceste etape trebuie realizate inainte de etapa

de invatare a cantecelor.

Exercitiile de reglare a echilibrului dintre inspir - expir, cat si cele de

dezvoltare a auzului fonematic, pot imbraca diverse forme de exercitii-jocuri.

Ele sunt foarte importante, intrucat sub aceasta forma se pot corecta anumite

distorsionari, inlocuiri, inversari si omisii de sunete din cadrul

silabelor/cuvintelor. Reluarea si diversificarea lor, conduce la automatizarea

unei pronuntii corecte, clare a vocalelor, silabelor si ulterior, a cuvintelor.

Executate la inceput, ramane la aprecierea educatorului intinderea

ca durata a acestora, ca moment pregatitor, inaintea inceperii activitatii ca atare.

De retinut ca pe langa aceste exercitii, se pot excuta gradat si alte

exercitii muzicale, tip joc, cu elemente de dificultate mai mari, ce implica

sincronizari vocale si motrice.

Cercetarile au evidentiat ca acei copii care au activat un timp mai

indeungat intr-o formatie corala sau au evoluat ca solisti vocali sunt beneficiari

ai unei dictii clare, a unei vorbiri nuantate si frazate corect, au ura mai expresiva.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/afectiunile-tiroidiene-si-sarc35412.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/afectiunile-tiroidiene-si-sarc35412.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/afectiunile-tiroidiene-si-sarc35412.php


9/17

In aceeasi ordline de idei, cei care canta mai mult isi formeaza auzul

fonematic si muzical mai repede decat cei care canta mai putin, fapt ce ii ajuta sa

sesizeze usor dupa auz elementele de ritm, rima, metru, de simetrie;

discrimineaza mai usor consonanta si disonanta, despart corect in silabe si chiar

scrierea lor este mai ortografica.

De asemenea, s-a constatat ca acesti copii au in vorbire o paleta mult mai

bogata si mai nuantata, formata in urma abordarii unui repertoriu divers si bine

interpretat, sunt mai sociabili si mai generosi ca urmare a muncii colecctive si a

trairii de satisfactii co1ective pentru fiecare reusita din repetitie sau 'concert',

sunt mai afectuosi si mai dinamici.

MUZICOTERAPIA SI INTEGRAREA SOCIO- AFECTIV

Educatia muzicala influenteaza si anumite aspecte legate de latura socio-

comportamentala. Astfel, integrarea in co1ectivitate se realizeaza cu mai multa

usurinta prin intermediul muzicii.

Practicarea muzicii in cor determina pe copii sa se asculte individual, dar

si pe ceilalti, pot deprinde capacitatea de a asculta interpretari model ale

educatorului sau ale altor copii, de a se autocontrola in vederea interpretarii la

semnal si a sincronizarii eu corul.

Asadar, muzica contribuie la educarea spiritului de ordine si disciplina.

In timpul executarii cantecelor de joc, de exemplu; copin-merg in ordine,

unul dupa altul sau efectueaza anumite miscari sugerate de textul cantecelor, in

perfecta sincronizare eu ritmul dat, asa incat, atenti fiind, disciplina se impune

de la sine.


10/17

Sensibilitatea muzicala este o conditie a dezvoltarii formelor

ulterioare, mai profunde si complexe ale sentimentelor estetice.

Ea este, de asemenea, o expresie a reactiilor directe afective, ceea cepreureaza viitoarea atitudine a copilului fata de membrii microgrupului social

din care face parte.

In consecinta, muzica ofera acea stare emotionala care constituie

specificul ei ca arta, iar functia ei estetica si socio-afectiva se bazeaza pe aceasta.

Prin forta ei de expresie, muziea declanseaza trairi pozitive durabile,entuziasmeaza, inspira, concurand la formarea si modelarea personalitatii. Pe de

alta parte, continutul educativ al textelor cantecelor imbogateste orizontul de

cunoastere al copiilor, consolideaza, si sistematizeaza cunostintele despre

natura, fenomene, msserii, societate etc.

Textele cantecelor cu linie melodic simpla pot fi sustinute prin miscari

ritmice, batai din palme ori instrumente de percutie ce accentueaza o silaba, un

sunet, o pauza.

Nu trebuie neglijate colindele si rugaciunile cantate, adevarate pilde

morale de inaltare spirituala, ce pot determina pe copii sa devina mai buni, mai

increzatori in fortele proprii. Cantecele de factura religioasa isi pun pecetea in

formarea si dezvoltarea laturii volitionale si caracteriale, definind personalitatea.

Se stie ca cele mai atractive pentru copii sunt jocurile muzicale, ce1e

ritmice, dansurile populare, deoarece prin practicarea lor se face apel la gestica,

mimica, coregrafie, implicand predominant motricitatea adecvata tipului de

activitate propus cat si o anumita colaborare ce permite facilitarea integrarii lor

in sarcina si asimilarii de cunostinte.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/afectiunile-tiroidiene-si-sarc35412.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/afectiunile-tiroidiene-si-sarc35412.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/afectiunile-tiroidiene-si-sarc35412.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/afectiunile-tiroidiene-si-sarc35412.php


11/17

Inevitabil, educatorul se implica in desfasurarea activitatii, prin motivatii

pozitive, incurajand verbal un copil sau o echipa, fara sa neglijeze coordonarea

de ansamblu. Aceasta atitudine de includere a educatorului printre participanti

face, din start, ca activitatea sa aiba o nota de optimism, de incredere in reusita.

Dincolo de faptul ca provoaca o adevarata incantare pentru copii, muzica

corespunde nevoii spontane de joc, miscare si relaxare, iar interventiile

educatorului pretind o foarte buna pregatire profesionala, mult tact si cunoastere

a particularitatilor fiecarui copil, astfel incat terapia educationala, desfasurata

intr-un asemenea cadru, sa fie cat mai eficienta.

OBIECTIVE SPECIFICE SI PARTICULARE

ALE MUZICOTERAPIEI

Muzica fiind cuprinsa in sistemul educational ca obiect de invatamant, are

ca scop general educatia plurivalenta a copiilor, iar ca scop special educatia

estetica, alaturi de celelalte activitati de expresie: expresia grafica si plastica;

expresia corporala.

Terapia educationala pune accent pe respectarea acestor obiective ale

educatiei estetice la prescolari si scolarii mici, si anume:

- copilul sa inteleaga si sa recepteze frumosul din mediul inconjurator, atat

in armonia din natura si viata sociala, cat si in arte;

- sa fie capabil sa valorifice frumosul din natura si viata socialii in creatii

proprii.

Obiectivele particulare ale muzicoterapiei impun:

- dezvoltarea capacitatii de diferentiere a timbrului sunetelor;


12/17

- identificarea si diferentierea unor surse sonore din mediul inconjurator;

- diferentierea zgomotelor produse in natura de cele produse de om;

- diferentierea zgomotelor de sunetele vocale sau instrumentale;

- diferentierea si recunoasterea glasului cantat sau vorbit - al colegilor sial educatorului;

- identificarea unor instrumente muzicale.

Dezvoltarea auzului muzical si culturii vocale :

- ascultarea si reproducerea unor scurte fragmente ritmico-melodice din

cantecele invatate;

- intuirea intensitatii contrastante (tare - incet) si a tempourilor

contrastante (repede - rar), prin jocuri muzicale; - exemplu: 'Mergi cum iti spun'

pe varfuri, pentru 'incet', pe toata talpa pentru 'tare'; 'Mergi cum iti cant' -repede-rar;

- intonarea unor cantece cu respectarea cerintelor unei respiratii

corecte, a emisiei vocale si dictiei corecte a textelor acestora; jocuri-exercitii si

cantece invatate;

- diferentierea intensitatii sunetelor;

- recunoasterea si reproducerea sunetelor inalte-joase;

- diferentierea duratei sunetelor lungi-scurte; reproducerea lor;


13/17

- audierea si reproducerea selectiva a unor fragmente muzicale;

- aprecierea unei melodii, interpretarea proprie si a celorlalti;

- receptarea muzicii in mod afectiv si redarea trairilor adecvate;

- corelarea sunetelor simple/complexe cu anumite imagini din natura, sau

create imaginativ; exemplu: asocierea ciripitului unei pasarii cu imaginea reala

sau picturala a unei pasarii;

- alegerea/imaginarea unor secvente muzicale ce ar corespunde

diferitelor stari afeetive si situatii; exemplu: Ce melodie ar exprima veselia sitristetea, fosnetul padurii?'

Formarea si dezvoltarea abilitatilor ritmice:

- reproducerea unui ritm sau asocierea la un ritm dat cu batai dinpalme, brate, picioare, diferite obiecte sau instrumente muzicale;

- intuirea diferentelor de durata dintre sunetele muzicale (sunete lungi-

sunete scurte);

- intuirea/recunoasterea/reproducerea succesiunii timpilor accentuati;

- sesizarea/recunoasterea/reproducerea nuanteloy si a tempourilor;

- consolidarea deprinderilor de a acompania cantecele prin miscari

sugerate de text ori de linia melodica;

- exprimarea prin miscari ritmice de dans a unor stari sufletesti, ori

situatii;


14/17

- sesizarea/recunoasterea/reproducerea simultana si alternativa a timpilor

accentuati/neaccentuati;

Formarea si dezvoltarea abiltatilor melodice:

- diferentierea intensitatii sunetelor;

- recunoasterea/reproducerea sunetelor inalte si joase;

- diferenfierea/reproducerea duratei sunetelor lungi si scurte;

- sesizarea/recunoasterea/reproducerea nuantei si tempoului unei melodii -

- discriminarea timbrului fiecarui instrument muzical;

- intonarea expresiva individual si sincronic in colectiv;

- exersarea deprinderilor de baza ale auditiei, intelegerii si interpretarii

cantecelor.

Formarea si dezvoltarea deprinderilor de nuante si tempo :

- perceperea si reproducerea in interpretare a variatiilor de intensitate

(tare-incet) si in tempo (rar-repede);

- inte1egerea si recunoasterea caracterului specific al diferitelor

cantece si melodii - vesel, trist, duios si integrarea interpretarii in caracterulspecific al cantecului;

- constientizarea continutului cantecelor si interpretarea lor

expresiva.

Formarea si dezvoltarea deprinderilor ritmico melodice:


15/17

- asocierea unor miscari sugerate de textul unui cantec, al unui joc

muzical, ori melodie instrumentala;

- reproducerea unor miscari ritmice de dans, care exprima situatii siemotii;

- recunosterea/reproducerea unor cantece pentru copii; din creatia

muzicala populara si culta;

- executarea dupa model sau creativ a unor fragmente/melodii,

vocal sau la un instrument muzical.

Pentru a asigura eficienta educatiei muzicale este necesar ca

obiectivele mentionate sa fie adaptate si concretizate pe grupe de varsta si pe

nivel intlectual.

Obiectivele particulare se pot grupa, in functie de varsta.

Astfel, la prescolari se va urmari:

- consolidarea deprinderilor elementare de cant, de a incepe cantecul

la semnal si de a canta sincronizat, de a raspunde comenzilor date de educator;

- formarea deprinderii de a canta in grup cantece cu ambitus mai

mare, ajungand pana la sexta, urmarindu-se omogenizarea si acordarea vocilor;

- formarea si dezvoltarea deprinderii de a deosebi si reda intensitatii

contrastante ale sunetelor (tare-incet) in cadrul jocurilor si al cantecelor;

- consolidarea deprinderii de a percepe, recunoaste si deosebi

timbrul sunetelor dupa sursa sonora care le produce (sunetul clopotelului al

tobei, fluierului, trompetei; rezonanta unui pahar etc.).


16/17

- formarea deprinderii de a percepe, recunoaste si reproduce sursa si

intensitatea sunetelor muzica1e, de a recunoaste unele cantece doar dupa

ritmizarea unor fragmente ale acestora;

- formarea deprinderii de a executa miscari sugerate de textul sau melodia

unor cantece, urmarindu-se coordonarea miscare-ritm-text;

- cultivarea interesului copiilor in pregatirea unor programe muzicale

pentru sarbatorirea unor evenimente, cum ar fi Craciunul, aniversarea zilei de 8

Martie, 1 Iunie, serbari de sfarsit de an scolar etc;

- familiarizarea copiilor, prin intermediul auditiei, cu creatiile muzicale

romanesti culte si popu1are, educarea interesului si a sentimentului de dragoste

pentru aceste valori;

Obiectivele urmarite la scolari se vor diversifica, avand in vedere evolutia

proceselor psihice. Astfel, se va urmari:

- dezvoltarea atentieei si a memoriei auditive, a receptivitatii si

sensibilitatii muzicale;

- formarea si dezvoltarea deprinderii de a asculta cantece cu un continut

mai complex si mai variat, de a asculta piese muzicale vocale sau instrumentale,

inregistrari magnetice pe discuri, casete, radio si tv;

- formarea deprinderii de a interpreta corect, expresiv, in colectiv sau

individual cantece eu ambitus ce poate ajunge pana la octave;

- dezvoltarea deprinderii de a pronunta clar, corect si expresiv textul

cantecelor;

- consolidarea deprinderilor de recunostere si reedare a unor cantece lacerere;


17/17

- consolidarea deprinderilor ritmice si melodice;

- consolidarea deprinderii de a executa corect miscari sugerate de textele

cantecelor si jocurilor muzicale urmarind sincronizarea cu alti copii;

- stimularea creativitatii si cultivarea interesului pentru manifestarile

artistico-muzicale;

- stimularea copiilor cu aptitudinii deosebite, prin orientarea acestora catre

institutii1e de profil.

Realizarea acestor obiective depinde de personalitatea educatorului si de

particularitatile grupului de copii.

Rolul educatorului este sa selectioneze continuturile ce urmeaza a fi

predate pentru atingerea obiectivelor urmarite, cat si aplicarea adecvata a

strategiilor care sa cbnduca la inielegerea si asimilarea acestor continuturi.

Pentru a sti in ce stadiu al interventiei eductional-terapeutice se afla copin,

educatorul va efectua evaluarile necesare. In functie de aceste evaluari se vor

proiecta viitoarele activitati, avand la baza obiective clare, precise, ce conduc la

realizarea scopului predarii muzicii, scop ce consta in dezvoltarea simtului

estetic al tuturor copiilor, indiferent de aptitudinile lor muzicale, mai mult sau

mai putin evoluate.

activitati terapeutice

Documents

Transcript of activitati terapeutice