1.Actiunile biologice ale curentului galvanic

Actiunile biologice complexe ale curentului galvanic asupra tesuturilor corpului omenesc nu sunt inca perfect cunoscute in totalitatea lor.Cele mai caracteristice sunt modificarile ionice ce apar in tesuturi sub influenta curentului si care in mod secundar declanseaza o serie de procese biologice.

Mediu electrolit nu este omogen,avand numeroase elemente cu grade diferite de conductibilitate si din acest motiv nu poate fi strabatut uniform de curentul electric.Structurile tisulare ale corpului omenesc pot fi impartite in cateva grade de conductibilitate:

-gradul I-foarte buni conductori: sange,limfa;

-gradul II-buni conductori: glande sudoriparemuschi,tesutul,organe interne;

-gradul III- rai conductori: tesut nervos,tesut adipos,tesut osoa;

-gradul IV-foarte rai conductori: parul si epidermul.

Aplicarea curentului galvanic asupra organismului va determina o serie de procese diferentiate in doua grupe:efecte polare si efecte interpolare.

Efectele polare se rezuma la modificarile survenite la locul de contact al tegumentului cu electrozi aplicati. Ele sunt consecinta electrolizei si depend de calitatea electrodului, de calitatile curentului si de anumite proprietati ale organismului.In cazul de supradozare a curentului electric,se produc efecte polare extreme:arsuri si necroze.

Efectele interpolare produse in interiorul organismului,in regiunea cuprinsa intre cei doi electrozi si sunt cele cu importanta pt terapie. Ele se produc ca urmare a modificarilor fizico-chimice tisulare generate de trecerea curentului si constau in procese de bioelectroliza,ionoforeza,electroosmoza,efecte termice si de inductie electromagnetica.

2.Aparatura generatoare de curent galvanic

Aparate generatoare de curent galvanic-caracteristici generale

Aparatele folosite care furnizeaza numai current continuu au fost cunoscute sub denumirea de pantostate sau galvanostate. Modelele vechi furnizau curent continuu, curent continuu intrerupt,curent modulat si curent fardic. Modelele modern utilizeaza semiconductori furnizand un curent continuu bine filtrat si constant.

Chiar in conditiile existentei si utilizarii acestor tipuri de aparate,structural or este urmatoarea:

1.Sistemul de alimentare. Alimentarea galvanostatelor se face cu curent alternativ sinusoidal de la retea prin intermediul unei prize ce trebuie sa aiba asigurata printr-un fir anume destinat legaturii cu pamantul.Cordonul de legatura este prevazut la un capat cu un stecher pt prize si la celalatl cu mufa de cuplare cu aparatul,acesta mai trebuie sa contina si fir pt asigurarea impamantarii.

2.Dispozitiv de redresare. Redresarea curentului de la retea se face cu ajutorul unui convertizor,care de-a lungul timpului a cunoscut transformari innoitoare ajungandu-se astazi la utilizarea semiconductorilor.

3-4.Dispozitive de reglare.Potentiometrul are rolul sa creasca sis a descreasca in mod lent intensitatea curentului de la 0 la o anumita valoare.

5. Instrumentul de masura. Acesta este montat pe panoul frontal al aparatului si prezinta pe un cadran una sau doua scari de diviziune gradate in miliamperi.

6. Bornele aparatului sunt de obicei pereche si permit fixarea cablurilor pt electrozii cu polaritate diferita.Cablurile sunt conductor izolati in cauciuc sau masa plastic,la un capat au o banana sau o clema de fixare la borne si la celalat capat un system de prindere la electrodul metalic. Deseori sunt utilizate cabluri bifurcate necesare aplicrii concomitente a doi electrozi la acelai semn de polaritate. Unele aparate sunt prevzute i cu un comutator schimbtor de polaritate care permite inversarea polaritiii aplicaiei fr a mai schimba cablurile la borne.

n funcie de efectul terapeutic urmrit, se pot aplica doi electrozi de mrime egal (metoda bipolar) sau de mrime diferit.

n mod obinuit electrozii au forme dreptunghiulare i mrimi variabile ntre circa 50 cm2 i 80 cm2.

3.Curentul diadinamic forme, mod de aplicare

In practic se utilizeaz mai multe forme, fiecare purtand semnificaii speciale din punct de vedere terapeutic:

- curentul diadinamic monofazat fix (50 impulsuri/sec) - curent pulsatil obtinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin anularea semiundei negative. Are efect dinamogen; efectul analgetic apare tardiv. Subiectiv, se produc vibratii care actioneaz ca un masaj profund;

- difazat fix (100 impulsuri/sec) - curent pulsatil obinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin redresare,adic prin transformarea semiundei negative in semiund pozitiv. Rezult astfel un curent cu frecven de 100 Hz.Efectul su principal este cel inhibitor. Se folosete ca form de introducere inaintea aplicrii celorlalte forme;

- perioada lunga (alternan de monofazat fix cu durata trenului de 4 sec, cu difazat fix cu durata trenului de 8 sec) se obine prin alternarea lent a formelor MF i DF intr-un interval de 12 secunde. Efectul dinamogen este diminuat, dominand efectul inhibitor (analgetic, miorelaxant);

- perioada scurta (alternan de monofazat fix cu difazat fix timp de 1 sec fr pauz) - se obine prin alternarea brusc intre MF i DF cu ritm de 1 secund. Efectul dominant este cel dinamogen (resorbtiv);

- ritm sincopat (alternane de monofazat fix de 1 sec cu pauz de 1 sec.) - se obine prin antreruperea ritmic a formei MF cu pauze de 1 secund. Este forma de curent folosit pentru electrostimulare muscular;

Curentul difazat fix i lung perioad au un accentuat efect antalgic, iar celelalte forme au mai mult capaciti excitomotorii.

Electrozii se aplic prin intermediul inveliurilor de protecie hidrofile, confecionate din diferite structure textile sau material spongios elastic, bine umezite i fixai cu ajutorul benzilor elastice sau a sculeilor de nisip.

Modaliti de aplicare:

- aplicaii pe puncte dureroase circumscrise. Se utilizeaz electrozi mici, rotunzi, egali. Polul negativ se aplic direct pe zona dureroas, iar pozitivul proximal la 2-3 cm distan;

- aplicaii transversal,la nivelul articulaiilor mari, a zonelor musculare mari ale

trunchiului i membrelor. Se folosesc electrozi plai, suficient de mari, aezai de o parte i de alta a zonei dureroase;

- aplicaii longitudinale, de-a lungul unui nerv sau al unei ci vasculare. Pentru nervi electrodul pozitiv, mai

mare, se aeaz proximal, iar cel negativ distal;

- aplicaii paravertebrale, pe regiunile rdcinilor nervoase, cu electrozi adaptai ca mrime regiunii afectate, cu polul negativ pe regiunea dureroas i pozitivul de cealalt parte, sau electrozii de aceeai parte, pozitivul proximal;

- aplicaii ganglionare, pe ganglionii vegetativi. Se utilizeaz electrozi mici, rotunzi, cu negativul pe ganglionul respectiv i pozitivul la 2 - 3 cm. distan.

In timpul sedinei trebuie crescut intensitatea pentru meninerea senzaiei de vibraie nedureroas (prin procesul de acomodare, acestea scad la un interval de timp dup stabilirea pragului inial de intensitate). Durata edinelor de tratament este diferit in raport cu scopul terapeutic urmrit. Va fi scurt din raiunea evitrii acomodrii de 4-8 minute sau chiar mai puin;

4.Efectele fiziologice ale curentului de medie frecventa

Principalele efecte fiziologice ale curentilor de MF sunt:

- efectul excitomotor pe musculatura striat (cu toate cele trei grupe de cronaxie). ntrunul si acelasi muschi exist fibre musculare cu exciatbilitate si cronaxie diferit; frecvente mici(sub 10 Hz) excit toate fibrele musculare, cu particularittile lor electroexcitabile diferite. Curentul interferential actioneaz numai pe muschii sntosi, normoinervati;

- efectul decontracturant, obtinut cu frecvente medii (12 - 35 Hz), mai ales cu frecvent variabil ntre 0 si 100 Hz, prin alternanta ritmic a strii de relaxare cu cea de stimulare a tesutului muscular.

- efectul vasculotrofic, hiperemizant si resorbtiv, se obtine prin dou modalitti de

actiune:

a) direct, pe vase si aceasta la rndul ei, direct pe musculatura neted a vaselor sanguine si indirect pe structura neurovegetativ vascular;

b) indirect, prin gimnastica muscular realizat de efectul excitomotor muscular, prin

producerea de contrac_ii fiziologice, line;

- efectul analgetic, modific perceptia dureroas prin diminuarea excitabilittii dureroase(efectul de acoperire), dar si prin combaterea hipoxiilor generatoare de durere (deci prin actiunea sa vasodilatoare).

- actiunea excitomotorie pe musculatura neted este realizat de orice formul de curent interferential (mai ales pe frecvente medii de 12 35 Hz) n mod indirect.

Sintetiznd efectele curentilor interferentiali n functie de frecvent, se poate admite c:

- frecvente mici (sub 10 Hz) produc un efect excitomotor al muschilor striati

normoinervati;

- frecvencte medii (12 35 Hz) si cu intensitate subliminar a curentilor au un efect

decontracturant si vasculotrofic;

- frecventele ridicate (80 100 Hz) au un efect analgetic.

5.Aparate pt ultrasonoterapie

Aparatul de ultrasunete se compune dintr-un generator de nalt frecvent, un cablu de record i un cap emitor n care este cristalul piezoelectric.Acest traductor transmite unda ultrasonic i poate fi capabil s i o recepteze pe cea reflectat. Frecvena de lucru este de 800 1 000 kHz.

Modele de aparate de terapie cu ultrasunete

Pe panoul frontal de comand, aparatele sunt prevzute cu urmtoarele elemente:

- comutatoare pentru pornire i creterea intensitii separat pentru traductorul mare i pentru traductorul mic;

- ceasul semnalizator pentru marcarea timpului sedinei de tratament;

- instrumentul de msura a energiei ultrasonice furnizate;

- bornele pentru cuplarea mufelor cordoanelor traductoarelor;

Aparatele mai recente au un proiector de forma unui ciocan cu mner i capul propriu-zis. Acest proiector se rcete cu un curent de ap, fiind racordat prin dou tuburi de cauciuc la reeaua de ap.

Aparatele moderne, care utilizez cristale de titanat de bariu ceramic, nu mai au nevoie de nci un fel de rcire.

Lama de cristal piezoelectric, care este montat n capul emitor, este prins ntre dou lame metalice inoxidabile, care sunt legate printr-un cablu de bornele generatorului de nalt frecven.

Capul propriu zis are form de elipsoid, secionat transversal la unul din capete. Seciunea formeaz suprafaa emitoare de unde ultrasonice. Aceat suprafa variaz de la un aparat la altul, fiind ntre 3 i 10 cm2.

Capete de emisie au factor de neuniformitate mai mic pentru a evita concentrarea prea mare de energie printr-un sistem de control al calitii contactului.

Capul traductorului este astfel construit (etan) nct poate fi utilizat la tratamente indicate i prin scufundarea n ap.

Mnerul izolator mpiedic propagarea vibraiilor ultrasonore n mna operatorului.

n poziie de nefuncionare, capul emitor se sprijin pe un suport care se gsete la partea lateral a aparatului.

Traductorul se va alege n funcie de mrimea i forma suprafeei corporale tratate.

5 Lasertarapia

LASER reprezint acronimul pentru Light Amplification by Stimulated Emision of Radiation. Pn n prezent s-au descoperit numeroase medii pentru producerea laserului: gaze ionice i moleculare (He-Ne, CO2, Argon), cristale sintetice (rubin).Radiatia laser are nevoie de patru condiii de baz pentru a se produce:

- mediul activ care sa emit radiaii n cmpul optic al unui spectru electromagnatic;

- inversia populaional produs n mediul activ;

- mecanismul de excitare care produce inversia populaional;

- rezonatorul optic care suport frecven de oscilaie i furnizeaz reacia pozitiv pentru amplificarea radiaiei de emisie spontan.

Proprieti

Proprietatile laserului care stau la baza laserterapiei sunt:

- monocromacitatea emiterea unui fascicol luminos de o singura lungime de unda;

- coerenta undele luminoase sunt in aceeasi faza atat in timp cat si in spatiu;

- directionalitatea undele luminoase sunt paralele si au o tendinta de convergenta foarte mica;

- stralucirea amplificarea procesului intr-o cavitate laser produce o densitate energetica crescuta. Energia se masoara in Joule iar densitatea in J/cm2.

Interaciunea cu esutul

Lumina poate interactiona cu tesutul in patru moduri diferite:

- transmisia se refera la trecerea luminii printr-un tesut fara a avea nici un efect asupra acestuia

- reflexia se refera ls respingerea luminii la suprafata tesutului

- imprastierea difuzia luminii se produce dupa ce lumina a intrat in tesut cu variatii diferite in functie de partile tesutului

- absorbtia lumina trebuie absorbita pentru a avea efect asupra tesutului tinta

Efectele laserului

Laser ul are in primul rand efecte termice ce rezulta din trei fenomene distincte: conversia luminii in caldura, trasferul caldurii si reactia tisulara. Toate sunt legate de temperatura si timpul de incalzire.

Actiunea termica a laserului poate fi descrisa astfel:

- hiperemia o crestere moderata in temperatura (41-44 C) pentru cateva zeci de minute

- coagularea se refera la o necroza ireversibila, temperatura ajunge pana la 50-100C. Timp de cateva secunde se produce desicatie, distrugere si contractare tisulara prin denaturarea proteinelor si colagenului.

- volatilizarea se traduce prin prierdere de material tisular, constituentii tisulari dispar la 100 C intr-un interval scurt de timp 1-10 secunde

Efectele laserterapiei sunt: analgezice, miorelaxante, antiedematoase, de biostimulare, vasodilatare si regenerare osoasa, nervoasa, refacere de rupturi ligamentare.

Factorii ce influenteaza tratamentul sunt:

- culoarea pielii

- vechimea afectiunii

- tipul de tesut

- sensibilitatea pacientului

6 Magnetoterapia

Un cmp magnetic este produs de un current electric sau de ctre un cmp electric variabil. O bobin prin care circul curent electric produce cmp magnetic. Cmpul magnetic este caracterizat de liniile de camp sau de for magnetic, a cror densitate i form determin intensitatea acestuia. Cu ct intensitatea cmpului magnetic este mai mare, liniile de for magnetic sunt mai dese, aspect ntlnit n interirul bobinei. Tot aici, cmpul este cel mai omogen, aspect reprezentat de paralelismul i relativa echidistan a liniilor de cmp. Densitatea liniilor de for magentic reprezint inducia magnetic, elementul de exprimare a intensitii cmpului magnetic.

Totalitatea liniilor de for magnetic care trec printr-o suprafa formeaz cmpul magnetic. Aceasta se calculeaz prin produsul dintre inducia magnetic i suprafaa seciunii bobinei. n sistemul internaional de uniti (SI), intensitatea se msoar n tesla (T), cu subunitatea militesla (mT). Fa de vechea unitate de msur a induciei magnetice (Gauss), militesla reprezint o zecime, adic 1 Gs = 0,1 mT.

Cmpul magnetic produs de un curent are aceleai parametri fizici ca i curentul. Astfel, dac curentul este alternativ, cmpul magnetic este tot alternativ, avnd aceeai frecven; dac este sub forma de impulsuri,

cmpul magnetic corespunztor este tot sub form de impulsuri. n terapia cu cmp magnetic de joas frecven se utilizeaz inducii magnetice care ajung la valori de ordinul zecilor de mT. Fluxurile magnetice variabile dau natere n spaiu unui cmp electric careproduce ntr-un conductor o tesniune electric. Dac conductorul formeaz un circuit nchis, n acesta ia natere ca urmare a tensiunii electrice un curent. Fenomenul este cunoscut sub numele de legea induciei electromagnetice, stabilit de fizicianul englez Faraday. Mrimea tesiunii electrice este cu att mai mare cu ct viteza de variaie a fluxului este mai mare i cu ct mrimea fluxului este mai ridicat. Fenomenul de inducie poate furniza explicaii pentru unele fenomene care iau natere n interiorul organismului, atunci cnd acesta este plasat ntr-un cmp magnetic variabil. Tensiunile electrice care iau natere n esuturi pun n micare ionii din mediile tisulare, n ritmul cmpului magnetic.

Magnetoterapia local

Const n utilizarea terapeutic a cmpurilor magnetice de joas frecven n calusarea fracturilor i rezolvarea pseudartrozelor. Metoda const n aplicarea bobinelor la suprafaa corpului care genereaz cmpuri de

0,2 mT i 72 Hz. Cu aplicaii zilnice de 12 16 ore s-a obinut calcificarea complet ntr-un interval de 3 luni la fracturile de tibie neconsolidate i in 5 luni la cazurile de pseudartroze vechi de 2 ani i jumtate, din care 54 % fuseser operate mai mai multe ori inainte de aplicarea cmpurilor magnetice.

8 TENS-ul (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation) este o tehnic non-invaziv, cea mai rspndit, cea mai apreciat i utilizat form de electroanalgezie. n ultimii ani s-au conturat trei aplicaii ale TENS -ului:

1. TENS conventional (constant, de frecven nalt, normal); caracteristicile standard sunt: curent electric de 50 - 100 Hz, impulsuri de durat scurt, de 30 200 msec i intensitate de 10 - 40mA; electrozii se aplic pe zona dureroas sau n amonte pe traiectul nervului senzitiv; intensitate se stabilete la senzaia de furnictur confortabil.

2. TENS - acupuncture like, (AL-TENS): folosete un curent electric de 1 - 5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de impulsuri cu durat de 200 - 500 microsec i intensitate de 50 - 100 mA, obiectivul principal fiind obinerea unui efect musculo - constrictor. Stimularea se face pe zona dureroas sau la distan. Mrimea electrozilor trebuie s fie de 100 cm2.

3. TENS intens: stimulare intens de scurt durat; se folosesc cureni de frecven mare de 100 -150 Hz, cu durata impulsului de 250 - 500 microsec; durata stimularii este de 15 - 30 sec. Efectul se instaleaz foarte rapid (5 min) i dispare dup 30 min.

PENS (Percutaneous Electrical Nerv Stimulation) este o form nou de electrostimulare antalgic, care combin avantajele TENS cu cele ale electroacupuncturii. PEN folosete ace de acupunctur dr ept electrozi care sunt plasati pe zonal ce corespunde patologiei care genereaz durerea.

Tehnica de lucru pentru TENS: att n cazul aparatelor mari ct i n cazul celor portabile electrozii au dimensiuni asemanatoare; electrodul activ, se aplic pe zona dureroas, pe punctul trigger sau pe punctul de acupunctur; anodul se plaseaz mai jos de zona dureroas.

Sigurana protocolului pentru aplicarea TENS:

- verificarea tegumentelor;

- verificarea aparatului i a electrozilor;

- setarea caracteristicilor TENS;

- gradarea atent a intensitii la nceputul edinei;

- intensitate confortabil pentru contracie;

- descreterea controlat a intensitii la nchiderea aparatului.

Contraindicaii TENS: pacemaker, sarcin, nu se se aplic pe sinusul carotidian, pe faa anterioar a gtul,pe laringe.

9 Aciuni biologice i fiziologice ale curenilor de nalt frecven

Curenii de nalt frecven sunt utilizai n terapeutic pentru efectele lor fiziologice deosebite, care

difer cu totul de cele ale curentului galvanic sau ale curenilor de joas frecven. Uneori difrenele sunt att de

mari, nct se ajunge la stabilirea de noi legi care vin n contradicie cu legile curentului electric continuu sau

alternativ de joas frecven.

Proprietile fizice ale curenilor de nalt frecven aplicate la organism adic folosirea lor n

terapeutic determin efecte favorabile n procesele de vindecare, motiv pentru care sunt att de utilizai n electroterapie. Ei nu influieneaz sistemul nervos senzitiv i motor, putnd s ptrund prin tegument fr s influeneze terminaiile nervoase i s nclzeasc esuturile profunde fr s nclzeasc tegumentul.

1. inexcitabilitatea neuro-muscular (fenomenul DArsonval) se caracterizeaz prin neinfluienarea sistemului neuro-muscular la trecerea curentului de nalt frecven prin corp. Nervii motori i senzitivi sunt excitabili la impulsuri sau alternane de curent electric de joas frecven, al cror numr de oscilaii nu depete

3 000/sec. Pentru aceast frecven, excitabilitatea neuromuscular se diminueaz.

2. nclzirea profund a esuturilor (endotermia) este procesul de nclzire profund al esuturilor corpului prin curent de nalt frecven. Curenii de nalt frecven produc nclzirea profund a esuturilor, temperatura rmnnd normal sau prea puin crescut. Dup aplicare de cureni de nalt frecven, temperatura corpului rmne ridicat timp de 48 72 ore, spre deosebire de alte proceduri termoterapice, dup care temperatura revine la normal n scurt timp dup procedur.

nclzirea esuturilor ine de mai muli factori:

a) cu ct frecvena oscilaiilor curentului este mai mare, deci lungimea de und este mai mic, cu att

nclzirea este mai puternic.

b) la undele amortizate cu pauze lungi nici nu apare fenomenul de nclzire. Cnd pauzele sunt mai scurte i amortizarea undelor este de durat mai lung apare senzaia de nclzire care devine maxim la undele ntreinute constant, furnizate de sistemele circuitelor oscilante, cu lmpi a cror alimentare se face prin curent continuu.

c) nclzirea profund maxim se poate obine n cmp condensator cu electrozi mari, aezai la distan de tegument.

d) gradul de nclzire a corpului depinde de intensitatea curentului cu care se lucreaz. Cmpul solenoid prin cureni tubionari d o nclzire mai superficial, acesta innd i de aplicarea electrozilor mai aproape de tegument.

e) transformarea energiei electrice n energie caloric se face conform legii Joule Lenz (Q= 0,24 *I2*R*t). f) efectele termice depind de intensitatea curentului, deci de mrimea i asezarea electrozilor.

g) gradul de nclzire a diverselor esuturi ine de rezistena pe care o opune esutul fa de trecerea curentului.

h) cantitatea de energie transformat n cldur depinde de capacitatea electric a organismului. Acest efect capacitiv intervine mai ales cnd se lucreaz cu unde scurte, fapt care difereniaz nclzirea diverselor esuturi n raport cu lungimea de und.

Undele medii nclzesc mai ales esutul celular subcutanat, mduva osoas i mai puin pielea, muchii, sngele i nervii. Undele scurte nclzesc n special esuturile mai dense, ca oase i ficat, apoi muchii. esutul celular subcutanat este cel mai puin nclzit. Numai pielea prezint aceeai nclzire la undele medii i undele scurte. Organele i esuturile bogat vascularizate se nclzesc mai greu, din cauza fluxului sanguin abundent, care transport repede la distan cldura format n esuturi.

Efectul terapeutic derivat din aciunea cldurii: hiperemizant, analgetic, miorelaxant antispastic, activarea metabolismului.

3) penetraia curenilor de nalt frecven n organism. Curenii de nalt frecven pot ptrunde uor n organism, tegumentul neconstituind o rezisten de luat n seam, aa cum este n cazul curentului continuu. Dac rezistena cutanat este apreciat la circa 5 000 ohmi, n cazul galvanizrilor, ea este numai de 50 ohmi n cazul curenilor de nalt frecven.

4) nu au aciune electrolitic i electrochimic, nu produc fenomene de polarizare

10 Modaliti de aplicare a undelor scurte n nalt frecven

Este cea mai veche procedur din domeniul terapiei de nalt frecven i tot odat una din cele mai

rspndite. La acest form de terapie se produce o endotermie cldura se formeaz n interiorul esuturilor

organismului spre doesebire de alte metode i proceduri la care cldura este adus corpului din mediul extern.

Metoda n cmp condensator

Presupune un circuit generator constituit de aparatul de unde scurte utilizat i un circuit rezonator realizat

de electrozii n cmpul crora este introdus pacientul.

Regiunea tratat se afl n interiorul cmpului condensator reprezentat de electrozi i formeaz mpreun

cu materialul izolant ce il separ de electrod un dielectric care repr ezint o pierdere de energie de tip ohmic. Electrozii nu trebuie neaprat fixai la suprafaa corpului. La o distan de 2-4 cm nclzirea regiunii este uniform i nclzirea superficial a pielii este evitat.

Pentru aplicaiile n cmp condensator se utilizeaz eletrozi de tip Schliephake care constau n plci

metalice rotunde izolate ntr-o capsul de sticl sau de material plastic de diferite dimensiuni avnd diametrul de

40, 85, 130, 170 mm numii i electrozi rigizi. Distana plcilor fa de tegument poate fi reglat, astfel nct la

aplicare permite o distan de circa 3 cm fa de tegument.

Electrozii plai sau flexibili sunt confecionai din cauciuc avnd diferite dimensiuni (8/14, 10/16, 12/18,

14/20, 18/27 cm fiind ncorporai ntr-un material textil. Acetia se aplic direct pe corpul pacientului i sunt utilizai n cazurile n care dorim s tratm afeiuni cu zone corporale plane sau pacieni imobilizai la pat.

Metoda in camp inductor

La acestea metoda energia este transmisa regiunii tratate printr-un cablu de inductie de unde si denumirea sa .

n tehnica de lucru a acestei metode se pot utiliza mai multe tipuri de eletrozi:

-cablu nfurat n spiral circular amplasat ntr-un nveli de eletrozi;

-cablu nfurat n spiral circular i amplasat ntr-un nveli din psl pentru suprafee mari (dorsal, lombar)

-cablu nfurat n spirale n jurul regiunii de tratat: membre, o parte a corpului sau ntregul corp

-electrod tip diplod cuprinde 2 cabluri dispuse n dou planuri

-eletrod tip monod (14-15 cm) sau minod (5,5 cm).

n acest metod cmpul electric realizat de bobin produce o inducie electromagnetic transmis

segmentului corporal tratat, n care se induce o for electromagnetic ce d natere la cureni turbionari cu

deplasare circular cureni Foucault care se transform n cldur prin efect Joule. Inclzirea este mai puternic

acolo unde cmpul magnetic este cel mai exprimat.

Fa de aplicaiile n cmp condensator, aceast metod realizeaz o nclzire mai profund mai eficient

la nivelul esutului muscular.

11 . Terapia cu radiaii infraroii. Aparatur.

Tegumentul formeaz unecran fiziologic fa de radiaiile infraroii, a crui permeabilitate variaz funcie de lungimea de und, grosimea pielii i cu starea sa de umiditate. n spectrul luminii, radiaiile nfraroii (RIR) se ntind ntre 760 i 50 000 m. n terapeutic se folosete urmtoarea clasificare:

- RIR cu lungimi de und cuprinse ntre 760 i 1 500 m (grupa A). Acestea sunt penetrante, puterea de ptrundere fiind n funcie de pigmentaie, degradul de inhibiie, de temperatur, de doz;

- RIR cu lungimi de und cuprinse ntre 150 i 5 000 m (grupa B) care sunt absorbite de epiderm i

derm;

- RIR cu lungimea de und mai mare de 5 000 m (grupa C). Acestea sunt absorbite numai la suprafaa tegumentului.

Efectul radiaiilor infraroii acestea au o aciune caloric cu att mai profund, cu ct lungimea de und este mai scurt (cele din grupa A ptrund 2 3 cm). Ea determin unele modificri trectoare la nivelul tegumentului contnd ntr-o vasodilataie arteriolar i capilar care st la baza eritemului caloric.

Efectele clinice ale razelor infraroii deriv din consecinele efectului caloric al acestora asupra

organismului: activarea circulaiei cu nclzire tisular i rezorbia edemelor superioare, miorelaxant i antialgic, stimularea catabolismului i sudaie, n funcie de modalitatea i tehnica de aplicare.

9