UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ÎN SISTEMELE PUBLIC ŞI PRIVAT

ACTELE CONSILIULUI LOCAL

Alba Iulia

Ianuarie 2013

CUPRINS

CUPRINS................................................................................................................................................ 2

COMPONENŢA ŞI CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL............................................................................3

FUNCŢIONAREA CONSILIULUI LOCAL...................................................................................................... 4

ATRIBUŢIILE ŞI COMPETENŢELE CONSILIULUI LOCAL...............................................................................7

ACTELE CONSILIULUI LOCAL................................................................................................................. 10

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................................12

COMPONENŢA ŞI CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL

Conform art. 121 alin. (1) din Constituţie, consiliile locale sunt autorităţi ale

administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, în condiţiile

legii.

Conform legii, consiliul local se caracterizează prin următoarele:

Este o autoritate deliberativă, aleasă prin vot direct, cu caracter colegial, care lucrează în

şedinţe; această autoritate se bucură de un statut autonom potrivit căruia deliberează asupra

intereselor specifice ale colectivităţilor locale şi hotărăşte asupra modului lor de realizare, fără

amestecul altor autorităţi publice sau ale administraţiei publice.

Este o autoritate administrativă, răspunderea sa politică fiind numai de ordin electoral.

Nu are vocaţie politică, fiind înzestrat cu competenţa specifică administraţiei publice locale

pentru a hotărî asupra modului de rezolvare a problemelor administrative.

Autoorganizare, întrucât activitatea deliberativă şi dezbaterile consiliilor se desfăşoară într-un

cadru precizat de propriile regulamente de funcţionare, în limita competenţelor conferite de lege.

FUNCŢIONAREA CONSILIULUI LOCAL

Consiliul local se alege pe un mandat de 4 ani, mandat ce se poate prelungi, prin lege

organică, în caz de catastrofe sau război1.

Consiliul îşi desfăşoară activitatea în şedinţe care pot fi de două feluri:

ordinare – ce au loc lunar, la convocarea primarului;

extraordinare – dacă există o solicitare în sensul organizării unei astfel de şedinţe

venită din partea primarului sau a unui număr de cel puţin o treime din numărul total al

consilierilor.

Convocarea consiliului local se face în scris prin intermediul secretarului, cu cel puţin 5

zile înaintea şedinţei ordinare, respectiv 3 zile înaintea şedinţei extraordinare. În caz de forţă

majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau

municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a

consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată.

Trebuie remarcat şi faptul că, potrivit reglementărilor actuale, şedinţele consiliului sunt

legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcţie, spre deosebire de vechea

reglementare, care vorbea de prezenţa majorităţii consilierilor. În practică, acest fapt a creat

probleme, respectiva majoritate raportându-se, în unele cazuri, la numărul prevăzut de lege, în

altele la numărul de consilieri aleşi, iar, cel mai frecvent, la consilieri aleşi efectiv în exercitarea

mandatului2.

Iniţiativa la şedinţă trebuie să conţină data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi. De

altfel, ordinea de zi a şedinţei este adusă la cunoştinţa comunităţii locale prin mass-media sau

prin orice alt mijloc de publicitate3.

Şedinţele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţă. Şedinţele sunt

publice, cu excepţia cazului în care consilierii decid, cu majoritatea de voturi, ca acestea să se

desfăşoare cu uşile închise.

1 Art. 38 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.2 Conf. Univ. Dr. Gheorghe T. Zaharia, Odette Budeanu-Zaharia, Tudor I. Budeanu, Tudor Alexandru Chiuariu, Tratat de drept administrativ român, Editura Junimea, Iaşi , 2001, pp. 192-193.3 Anton Trăilescu, Drept administrativ, Ediţia a 3-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 49.

Problemele privind bugetul local, administraţia domeniului public sau privat al comunei

sau oraşului, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţii şi amenajarea teritoriului, se vor

discuta întotdeauna în şedinţa publică.

Conform art. 42 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, lucrările şedinţei se desfăşoară în limba

română. În consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale

reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedinţele consiliului se poate folosi şi limba

maternă. În toate cazurile documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română.

Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul

fiecare consilier local se consemnează într-un proces verbal semnat de preşedintele şedinţei şi de

către secretarul unităţii administrativ-teritoriale (art. 42 alin. (3) din Legea nr. 215/2001).

Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedinţă se depun într-un dosar

special al şedinţei respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţă şi

de secretar, după aprobarea procesului-verbal. Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul

unităţii administrativ-teritoriale îşi asumă, prin semnatură, responsabilitatea veridicităţii celor

consemnate.

Înaintea fiecărei şedinţe secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei

anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul şedinţei, să conteste conţinutul procesului-

verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.

Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care a cerut

întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente,

care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor locali

prezenţi.

Cetăţenii cu drept de vot, locuitori ai unei unităţi administrativ-teritoriale pot solicita, în

condiţiile prevăzute de lege, înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local, consiliului

judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti a unei probleme ce intră în

competenţa acestuia4.

Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă

nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al

4 Art. 8 din Legea-cadru privind descentralizarea nr. 339/2004.

primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum şi de

raportul comisiei de specialitate a consiliului5.

La lucrările consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul,

preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi

ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, şefii serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-

teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum şi

persoanele interesate, invitate de primar6.

Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt reprezentaţi la

şedintele de consiliu de un delegat sătesc. Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului

consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un reprezentant al fiecărei

familii, convocată şi organizată de primar şi desfăşurată în prezenţa primarului sau

viceprimarului7.

5 Mircea Preda, Benonică Vasilescu, Drept administrativ:partea specială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 187.6 Art. 52 din Legea nr. 215/2001.7 Art. 53 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001.

ATRIBUŢIILE ŞI COMPETENŢELE CONSILIULUI LOCAL

Atribuţiile consiliului local sunt reglementate de art. 36 din Legea nr. 215/2001 potrivit

căruia, consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte cu respectarea legii, în problemele de interes

local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei

publice locale sau centrale.

Întrucât problemele locale asupra cărora consiliile locale au competenţa să hotărască sunt

extrem de numeroase, legiuitorul a considerat mai potrivit să desemneze principalele atribuţii,

statuând că aceste autorităţi exercită şi alte atribuţii stabilite de lege8.

În literatura de specialitate, aceste atribuţii au fost grupate astfel:

a. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al

primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor

comerciale şi regiilor autonome de interes local:

aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de

organizare şi funcţionare a consiliului local;

aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi

statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice

de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;

exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile

corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile

legii.

b. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului

sau municipiului:

aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a

rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

8 Mircea Preda, Benonică Vasilescu, Drept administrativ:partea specială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004., p. 184.

aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum

şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii

administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de

investiţii de interes local, în condiţiile legii;

aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii

administrativ-teritoriale;

asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu

prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei

mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

c. atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului

sau municipiului:

hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a

comunei , oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în

condiţiile legii;

hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei,

oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;

avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi

urbanism ale localităţilor;

atribuie sau schimbă, în condiţiile legiii, denumiri de străzi, pieţe, obiective de interes

public local, în condiţiile legii;

d. atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate de cetăţeni, atribuţii prin care

se conferă dreptul „de a rezolva” probleme din domenii de activitate dintre cele mai complexe,

cuprinzând toate sectoarele vieţii economico-sociale9:

asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul

necesar pentru furnizarea serviciilor publice de educaţie şi sănătate, cultură, tineret şi sport,

apărarea ordinii publice, protecţia şi refacerea mediului etc.  

hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii,

personalului sanitar şi didactic;

9 Mircea Preda, Dreptul administrativ: partea specială, Ediţia revăzută şi reactualizată, Editura Cordial Lex, Bucureşti, 2001, p. 143.

sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de

la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;

aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru

repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea

sa;

poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la

şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.

e. atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern,

prin care consiliul local:

hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau

străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de

interes public local;

hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi

administrativ-teritoriale din alte ţări;

hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din

ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor

administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

ACTELE CONSILIULUI LOCAL

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri. Iniţiativa

proiectelor de hotărâri aparţine consilierilor locali, primarului, viceprimarului şi cetăţenilor10.

Potrivit art. 45 alin (1) din Legea nr. 215/2001 hotărârile consiliului local se

adoptă cu votul majoritar al membrilor prezenţi, în afara cazului în care legea sau

regulamentul consiliului cere o altă majoritate. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, anumite

hotărâri ale consiliului local se adoptă, în mod valabil, cu o majoritate absolută, adică cu

votul majorităţii consilierilor locali în funcţie. Aceste hotărâri sunt urmatoarele:

hotărârile privind bugetul local;

hotărârile privind contractarea de împrumuturi;

hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;

hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare regională, zonală sau de

cooperare transfrontalieră;

hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi

amenajarea teritoriului;

hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane

juridice române sau străine.

Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul

total al consilierilor locali în funcţie. Patrimoniul este singurul domeniu pentru care

legiuitorul a menţinut calificarea de două treimi pentru adoptarea hotărârilor.

Consiliul poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret.

Hotărârile luate de consiliul local pot avea:

a. caracter normativ;

b. caracter individual.

Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor

la cunoştinta publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunoştinţa publică

a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către

prefect.

10 Antonie Trăilescu, Actele administraţiei publice locale, Editura All Beck, Bucureşti, 2002, pp.71-72.

Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi întotdeauna luate prin vot

secret, cu excepţiile prevăzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de

organizare şi funcţionare a consiliului local11.

Formalităţile procedurale ce trebuie îndeplinite cu ocazia adoptării hotărârilor.

Conform art. 47 din Legea nr. 215/2001, semnarea este una din aceste operaţiuni

procedurale. Hotărârile consiliului local se semnează de către preşedintele şedinţei respective. În

cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea se semnează de 3-5

consilieri locali.

Totodată, hotărârile consiliului local se contrasemnează, pentru legalitate, de către

secretar, care va răspunde pentru legalitatea acestora12.

11 Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009., pp. 176-177.12 Mircea Preda, Benonică Vasilescu, Drept administrativ:partea specială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 188.

BIBLIOGRAFIE

1. Petrescu, Rodica Narcisa, Drept administrativ, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009;

2. Preda, Mircea, Dreptul administrativ: partea specială, Ediţia revăzută şi reactualizată, Editura

Cordial Lex, Bucureşti, 2001;

3. Preda, Mircea; Vasilescu, Benonică, Drept administrativ: partea specială, Editura Lumina

Lex, Bucureşti, 2004;

4. Trăilescu, Anton, Actele administraţiei publice locale, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;

5. Trăilescu, Anton, Drept administrativ, Ediţia a 3-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;

6. Zaharia, T. Gheorghe; Budeanu-Zaharia, Odette; Budeanu, Tudor I.; Chiuariu, Tudor

Alexandru, Tratat de drept administrativ român, Editura Junimea, Iaşi, 2001;

7. Constituţia României publicată în Monitorul Oficial nr. 233/1991;

8. Legea nr. 215/2004 privind administraţia publică locală (publicată în Monitorul Oficial,

nr.204/2001 şi modificată prin O.U.G. nr. 66/2008 publicata în Monitorul Oficial al

României nr. 409 din 30/05/2008) modificată şi completată prin Legea nr. 286/2006

(publicată în Monitorul Oficial nr. 621/2006);

9. Legea-cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea (publicată în Monitorul Oficial al

României nr. 668/2004).