ACADEMIA ROMÂNĂ - mitropolia-banatului.ro · „Revista de pedagogie”, promotor al ştiinţelor...

27

Parteneri:

Consiliul Judeţean TimişMitropolia Banatului

Televiziunea Română. Studioul TimişoaraCramele Recaș

Muzeul Satului BănăţeanFundația Națională a Revoluției din Decembrie 1989 Timișoara

Primăria orașului Jimbolia

150 de ani

65 de ani de existență

ACADEMIA ROMÂNĂ

FILIALA TIMIȘOARA 1951 – 2016

1 8 6 6 2 0 1 6

în slujba națiunii române

CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI

Ediția a IX-acu tema

TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE

Timișoara,14-16 aprilie 2016

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ISTORIE A PRESEIîn colaborare cu:

ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA TIMIŞOARAINSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU”

SOCIETATEA ENCICLOPEDICĂ A BANATULUI

INSTITUTUL DE CULTURĂ AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA (SERBIA)

1


PROGRAMUL CONGRESULUI INTERNAȚIONAL

DE ISTORIE A PRESEIEdiția a IX-a

TIMIȘOARA,14-16 APRILIE 2016

3

Vineri, 15 aprilie 2016

Primirea invitațilorAula, ora 8:45 - 9:25

Şedinţa inauguralăAula, ora 9:30

Acad. Păun Ion Otiman, Președintele Filialei din Timișoara a Academiei Române

Cuvânt de deschidere

Ing. dr. Titu Bojin, Președintele Consiliului Județean TimișCuvânt de salut

Acad. Eugen Simion, Președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române; director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, București

Condiția presei scrise azi

Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Mitropolitul BanatuluiPresa bisericească, punct de convergență între Religie și Știință

Prof. univ. dr. Ilie Rad, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-NapocaPriorități ale Asociației Române de Istorie a Presei

4

Conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, Universitatea „Ovidius”, Constanța

Decernarea Premiului național pentru jurnalism „Nicolae Sever Cărpinișan”

***

Prezentare de carte:Prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, comentează volumele:

- Ion Agârbiceanu, Opere, III și IV. Ediție de Ilie Rad. Introducere de Eugen Simion, 2015;

- Ioan Alexandru, Opere. Ediție de Alexandru Ruja. Introducere de Eugen Simion, 2015

Ora 12:00

Vizită documentară la Cramele Recaș- Masa de prânz

Foaierul Aulei

Expoziție de carte cu vânzare:

Editura Tritonic, București

Editura David Press Print, Timișoara

5

Secţiunea I Publicaţii științifice

Aula, ora 16:00

Moderatori: Conf. univ. dr. Aurelia LăpuşanProf. univ. dr. Mircea Popa

Florin Ardelean, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării ([email protected])

Revista „Familia” și spiritul lumii moderneLiliana Babă, prof. dr., Palatul Copiilor, Timişoara ([email protected])

„Revista de pedagogie”, promotor al ştiinţelor educaţieiIulian Bitoleanu, prof. dr., Colegiul Național „Anastasescu”, Roșiorii de Vede ([email protected])

Revista „Rost” și personalitățile cultural-artisticeŞtefana Ciortea-Neamţiu, lect. univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiințele Comunicării ([email protected])

Imaginea Timişoarei în „Analele Banatului”Ioan David, conf. univ. CS II dr., director Biblioteca Academiei Române, Filiala Timişoara ([email protected])

Revista „Banatul” (1926-1930), preocupări istoriografice

6

Adrian Deheleanu, muzeograf, Muzeul Banatului, Timişoara ([email protected])

„Revista Institutului Social Banat-Crişana” (1933-1946)

Gábor Györffy, lect. univ. dr., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca ([email protected])

Revista „Korunk” – 90 de ani de la înființare

Silvia Grossu, conf. univ. dr., Universitatea de Stat din Moldova, Departamentul de comunicare şi Teoria informării, Chişinău ([email protected])

Discurs identitar în revista de genealogie „Din trecutul nostru”

Bogdan Hrib, cadru didactic asociat la Facultatea de Management, SNSPA, Bucureşti, editor Tritonic grup editorial ([email protected])

Publicația „România medicală” – o schiță monograficăBogdan Jugănaru, bibliograf, Biblioteca Academiei Române din București ([email protected])

„Revista bibliografică” fondată de Nerva Hodoș, sprijin pentru cercetarea științifică românească prin crearea unor repere editoriale

Aurelia Lăpuşan, conf. univ. dr., Universitatea „Ovidius”, Constanţa ([email protected])

„Monitorul petrolului român”. Schiţă monograficăGheorghe Manolea, prof. univ. dr., Universitatea din Craiova, Președinte Sucursala AGIR Dolj, membru corespondent Academia de Științe Tehnice din România ([email protected])

Revistele asociațiilor inginerești - tezaur de valori științifice și valori umane

Stelian Mândruț, CS I, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca ([email protected])

Revista „Studii și cercetări științifice”, Cluj, excurs bibliografic și interpretativ (1950-1957)

7

Cătălin Negoiță, lect. univ. dr., Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați ([email protected])

„Arte și meserii” – o revistă tehnico-științifică de succes din perioada interbelică

Mihai Pârvulescu, prof. dr., director Eco-școala nr. 16, Timișoara ([email protected]); Alina Jucuț, prof., director educativ Eco-școala nr. 16, Timișoara

Presa artistică în perioada interbelicăMircea Popa, prof. univ. emerit, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia ([email protected])

Începuturile presei științifice în Transilvania. Cu privire specială la revista medicală „Hygiena și școala”, cea dintâi revistă medicală din Transilvania (Timişoara, 1886)

Virginia Popović, lect. univ. dr., Departamentul de Limba și Literatura Română, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Novi Sad ([email protected], [email protected])

Dialog intercultural și promovarea patrimoniului cultural sud-est european în revistele „Europa” și „Piramida”

Ilie Rad, prof. univ. dr., Departamentul de Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca ([email protected])

Revista „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”Ana Maria Dascălu Romiţan, asist. univ. dr., Universitatea Politehnică din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării, Departamentul de Comunicare şi Limbi străine ([email protected])

„Temeswarer Beiträge zur Germanistik” sau Cum se construieşte o tradiţie

Carmen Ungur-Brehoi, prof., Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Oradea ([email protected])

Revista studenţească „Lucrările ştiinţifice ale Institutului Pedagogic Oradea” (1967-1970)

8

Rodica Ursulescu-Milicici, drd., ZrenianinLucrări ştiinţifice în paginile „Tradiţiei”

9

Secţiunea a II-a

Tipologia publicațiilor științifice

Sala de consiliu, ora 16:00

Moderatori: Preot, consilier patriarhal Nicolae DascăluProf. dr. Ilie Zanfir

Simona Bader, asist. univ., Universitatea de Vest, Timișoara ([email protected])

Presa turistică, sursă a presei științifice

Ramona Băluţescu, ziarist, Oradea Press ([email protected])

1. Jurnalistul specializat pe medicină - cuvântul care clădește, cuvântul care omoară. Exemplificări din domeniul donării de organe și transplant

2. Presa Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj - reconstruire identitară. Considerații pe marginea volumului „Greco-catolicii Eparhiei de Lugoj, comunicare și cuminecare”

Valentin Bugariu, preot, Parohia Ortodoxă Birda, jud. Timiș ([email protected])

Presa bisericească din Banat de la origini până în 1948. Istoric și conținut

10

Vasile Ciobanu, CS I, Institutul de Cercetări Socio-Umane, Sibiu ([email protected])

Publicațiile științifice ale Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu (1956-2016)

Lucian Ioan Ciupei, referent univ. dr., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării ([email protected])

„Lumina satelor”, cale publicistică de implicare socială autentică a Bisericii Ortodoxe

Alina Lioara Covaci, prof., Liceul Teoretic „Traian Vuia”, Făget, Timiş ([email protected])

Contribuţia „Revistei preoţilor” la emaniciparea intelectuală, morală şi economică a clerului ortodox român

Nicolae Dascălu, preot, consilier patriarhal, director la publicaţiile „Lumina”, „Patriarhia Română”, Bucureşti ([email protected])

Jurnalism de ştiinţă şi abordări interdisciplinare în presa bisericească ortodoxă

Mihai Drecin, prof. univ. dr., Departamentul de Istorie, Universitatea Oradea ([email protected])

Două reviste bancare româneşti apărute la Oradea (1909, 2011)

Marius Florescu, preot dr., redactor la „Învierea” Educaţia ortodoxă în lumina publicaţiei „Învierea”

Eugen Gagea, conf. univ. dr., Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad ([email protected])

Vasile Goldiş, susţinător al presei ecleziastice din Banat

Lucian Ionică, conf. univ. dr., Universitatea de Vest, Timișoara, director Studioul TVR Timişoara ([email protected])

Ştiinţa din SF

11

Viviana Milivoievici, CS dr., Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” ([email protected])

„Revista de studii banatice” – reper în presa academică bănățeanăGheorghe Moldovan, profesor, pensionar ([email protected])

Presa surdologică românească între cele două războaie mondiale

Silviu-Constantin Nedelcu, drd., Universitatea din București, Facultatea de Litere, Școala doctorală ([email protected])

Presa bisericească ortodoxă în timpul regimului comunist. Studiu de caz: revista „Glasul bisericii” (1945-1989)

Laurențiu Nistorescu jr., scriitor, Asociația „Wells-Timișoara” ([email protected])

Particularități ale presei science-fiction din România. Cazul „Paradox”

Maria Alexandra Pantea, CS, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad ([email protected])

Contribuţia presei ecleziastice arădene la modernizarea societăţii româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Adrian Păcurar, lect. univ. dr., Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad ([email protected]); Lia-Lucia Epure, conf. univ. dr., Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad ([email protected])

Forma fără fond a presei academice actuale din universităţile româneşti

Iasmina Petrovici, asist. univ. dr., Universitatea de Vest, Timișoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării ([email protected])

Câteva consideraţii privind presa medicală din Timişoara după 1990

12

Costa Roşu, membru de onoare al Academiei Române, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, ([email protected])

Actele Simpozionului „Banatul – istorie şi multiculturalitate”, o publicaţie anuală cu lucrări ştiinţifice

Alin Cristian Scridon, preot, asist. univ. dr., Universitatea de Vest, Timișoara, ([email protected])

Receptarea activităţii ştiinţifice a teologului Iosif Iuliu Olariu de către teologi şi oameni de cultură bănăţeni. Articole inserate în revista eclezială „Foaia diecezană” în perioada interbelică

Sergiu Soica, bibliotecar, biblioteca din Comloş ([email protected])

Apogeul şi declinul presei Bisericii Greco-Catolice din România şi Banat

Dumitru Vlăduţ, conf. univ. dr., Universitatea Tibiscus, Timişoara ([email protected])

O publicaţie academică timişoreană: „Caietul Cercului de studii” (1983-1989)

Ilie Zanfir, prof. dr., Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”, Galați ([email protected])

Cronica literară ca episod al presei științifice. Contribuții gălățene

13

Secţiunea a III-aPopularizarea mediatică a științei

Biblioteca CCDRDR, ora 16:00

Moderatori: Conf. univ. dr. Gabriela Rusu-PăsărinProf. univ. dr. Marian Petcu

Brînduşa Armanca, prof. univ. dr., Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad ([email protected])

Popularizarea ştiinţei în presa românească, interesul public şi credibilitatea mass-media

Grațiela Benga-Ţuţuianu, CS III dr., Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara ([email protected])

Spaţiul virtual şi cultura ideilor specializate. Cazul poeziei româneşti de după anul 2000

Răduţ Bîlbîie, conf. univ. dr., Direcţia Generală Învăţământ Superior MENCS ([email protected])

Modernizarea României. Apariția publicațiilor de popularizare științifică. Revista NATURA, publicație longevivă a domeniului (1905-1948)

Vasile Bogdan, jurnalist ([email protected])Contribuţia Studioului TVR Timişoara la cunoaşterea în Franţa a performanţei aeronautice a lui Traian Vuia

14

Doina Bogdan-Dascălu, prof. univ. dr., Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara ([email protected])

De la popularizarea ştiinţei la ştiinţa popularizată

Elena Chiaburu, dr., bibliotecar-şef , Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi ([email protected])

Popularizarea elevată a ştiinţei prin revista ştiinţifică „V. Adamachi” de la Iaşi

Carmen Ionescu, manager, Agenţia de presă Rador - Radio România ([email protected])

Conferinţe ştiinţifice la Radio România în perioada interbelică

Nicolae Iuga, prof. univ. dr., Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Arad ([email protected])

Impactul televiziunii și al rețelelor de socializare asupra comunicării în științele sociale

Mihaela Ozarchevici, lect. univ. dr., Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad ([email protected])

Informaţia ştiinţifică în Era internetului

Zaharia Pereş, preot, consilier cultural, Mitropolia Banatului ([email protected])

Presa şi cultura maselor în Banat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Marian Petcu, prof. univ. dr., Universitatea din București ([email protected])

Ce face științifică presa științifică? – o pledoarie pentru vulgarizare

15

Gabriela Rusu-Păsărin, conf. univ. dr., Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere ([email protected])

Reviste de popularizare a științei în spațiul Olteniei (1883- 1943)

Ioan Tomoiagă, bibliotecar, doctor în Istorie, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca ([email protected])

Aspecte de interdependență între știință, presă și public

Carmen Țârgșorean, drd., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării ([email protected])

În sprijinul popularizării ştiinţei – colaborarea lui Marius Mircu la „Ziarul ştiinţelor şi călătoriilor”

Nelly Ţurcan, conf. univ. dr., Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău ([email protected])

Revistele ştiinţifice electronice – mijloc viabil de comunicare ştiinţifică

17

Secţiunea a IV-aFiguri de jurnaliști.

Particularități ale presei științifice

Sala de curs, ora 16:00

Moderatori: Redactor dr. Ionela MengherPreot dr. Ionel Popescu

Daniel-Liviu Ciurel, asist. univ. dr., Universitatea Politehnică din Timișoara ([email protected])

Epistemologia jurnalismuluiMaria Danilov, CS coordonator, Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei ([email protected])

Reflecții istorice în publicațiile lui Alexandru Hâjdău (prima jumătate a secolului al XIX-lea)

Crişu Dascălu, prof. univ. dr., director Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara ([email protected])

Publicaţiile ştiinţifice între deziderate, iluzii şi realităţiBogdan Mihai Dascălu, CS II dr., Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara ([email protected])

Publicaţiile ştiinţifice în viziunea specialiştilor germani

18

Dorin Ivan Delapetra, jurnalist, Agenția Națională de Presă Agerpres ([email protected])

Irineu Mihalcescu, jurnalist din prima linie

Maria-Cristina Dema, referent coordonator, Muzeul Presei „Sever Bocu”, Jimbolia ([email protected])

Limba literară în publicații bănățene de la începutul secolului al XX-lea

Dumitru Draica, conf. univ. dr., Universitatea din Oradea, Facultatea de Litere ([email protected]); Valerica Draica, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea, Facultatea de Litere ([email protected])

Limbajul presei românești la începutul secolului al XIX-lea (unele probleme de ortografie)

Eugen Gagea, conf. univ. dr., Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad ([email protected])

Vasile Goldiş, susţinător al presei ecleziastice din Banat

Alexandru Kósa, asist. cercetare, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara ([email protected]); Tatiana Ostroveanu, prof., Liceul Teoretic „Al. Mocioni”, Ciacova ([email protected])

Timişoara finalului de secol al XVI-lea în presa europeană

Ioan Laza, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării ([email protected])

Cenzura comunistă și circulația informației tehnico-științifice

Adela Marincu-Popa, drd., Universitatea de Vest, Timișoara Facultatea de Litere şi Teologie ([email protected])

Contribuţii ale lui George Coşbuc la publicistica bănăţeană

19

Mihaela Mehedinţi-Beiean, asistent de cercetare dr., Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca ([email protected])

Presa românească de secol al XIX-lea din Transilvania ca mijloc de definire a identităţii

Ionela Mengher, redactor dr, Radio România Internațional, Bucureşti ([email protected])

Repere spirituale şi culturale în presa de limbă română din Banatul sârbesc – perioada interbelică

Ionel Popescu, preot dr., vicar eparhial, Mitropolia BanatuluiAspecte din istoria comunităţilor evreieşti consemnate în presa bisericească şi laică bănăţeană

Florin Corneliu Popovici, CS, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara ([email protected])

Monumetalia: Corneliu Diaconovici şi prima Enciclopedie Română

Liviu Iulian Roman, prof. dr., Şcoala Gimnazială Păuneşti, jud. Vrancea ([email protected])

Din istoria publicaţiilor ştiinţifice agrare din Moldova ale lui Ion Ionescu de la Brad (1857-1859)

Răducu Rușeț, drd., Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca ([email protected])

Redactorii „Tribunei” din Sibiu. Metoda prosopografică în cercetarea istorică

Ionela Simona Scridon, prof., Liceul „David Voniga”, Giroc ([email protected])

Cultura etnografică bănăţeană reflectată în principalele publicaţii timişorene din perioada interbelică

20

Octavian Stăncioiu, redactor-şef, „Ripensia Sport Magazin”, Timişoara, ([email protected])

Virgil Economu, cel care a adus problemele de sistem, metodică şi pregătire a jocului de fotbal în presa sportivă românească

Lucian-Vasile Szabo, lect. univ. dr., Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării ([email protected])

Economia morţii şi a vieţii la jurnalistul Ioan Slavici

Ioan Traia, muzeograf, Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara ([email protected])

Ioachim Miloia şi revista de excepţie în peisajul publicistic interbelic „Analele Banatului”

Ion Zainea, prof. univ. dr., Universitatea din Oradea ([email protected])

Cenzura publicaţiilor ştiinţifice cu profil istoric (1965-1977)

Aula, ora 18:30

Adunarea generală a Asociației Române de Istorie a Presei

Mănăstirea Șag-Timișeni, ora 19:15

Seară duhovnicească la Mănăstirea Șag-Timișeni cu Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului

- Cina

21

Sâmbătă, 16 aprilie 2016

Ora 9:00Plecare din Timișoara spre Serbia

Ora 10:00Jimbolia, vizite:

- Casa Memorială „Petre Stoica”- Muzeul Presei „Sever Bocu”- Întâlnire cu primarul orașului, domnul Darius-Adrian Postelnicul

Ora 12:00 Plecare din Jimbolia

Ora 12:00 (ora Serbiei)Premierea participanților la Congresul ARIP, Sala Barocă a Primăriei din ZrenianinCuvinte de salut și bun venit:

- Ćedomir Janjić, primarul orașului Zrenianin- Daniel Petrovici, președintele CNMNRS- Todor Ursu, director al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina

Conferință inaugurală susținută de Costa Roșu, membru de onoare al Academiei Române, directorul onorific al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina:

Presa scrisă la românii din Voivodina

22

Constituirea Filialei din Serbia a Asociației Române de Istoria Presei

Lansare de cărți ale participanților la congres (respectivele publicații se vor dona Casei Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina)

Ora 13:30 (ora Serbiei)Vizită la Casa Institutului de Cultură al Românilor din VoivodinaExpoziții de fotografii:

- Sate de români din Voivodina- Biserici românești din Banatul sârbesc- Urme ale vlahilor în zona Adriaticii

Expoziție de cărți și publicații apărute la Editura ICRV

Ora 14:30 (ora Serbiei)Vizită la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie

și Folclor din Voivodina „Casa bănățeană” din Torac

Ora 15:00 (ora Serbiei)Masa de prânz la Torac

Ora 19:00 (ora României)Sosirea la Timișoara

Textele finale pentru publicare în volum se vor trimite pe adresa electronică: [email protected] până în 15 mai a.c., conform normelor de redactare și de tehnoredactare prezente în acest program.

Autorii articolelor sunt răspunzători pentru originalitatea acestora.

Volumul nu publică texte apărute anterior în altă parte.Toate materialele vor fi trimise în program Word.

23

NORME DE REDACTARE ŞI DE TEHNOREDACTARE

STRUCTURA ARTICOLULUI:1. titlul, 2. numele autorului, 3. cuvintele-cheie, 4. textul

propriu-zis, 5. referinţele, 6. rezumatul

TITLUL. Este scris centrat, cu majuscule şi boldat (corp 12). E recomandabil ca acesta să se raporteze cât mai explicit la conţinutul textului şi să aibă o lungime rezonabilă. Dacă el este un citat sau dacă are în componenţa lui un citat, acesta se pune între ghilimele.

NUMELE AUTORULUI. Este scris sub titlu, în dreapta paginii, drept şi boldat, corp 12 (fără alte precizări: titlu ştiinţific, grad didactic etc.).

CUVINTELE-CHEIE. Sintagma cuvinte-cheie se scrie drept şi boldat (corp 12), conform cu ortografia limbii în care este scris articolul (Cuvinte-cheie, Schlűsselwőrter, Mots clés, Keywords etc. ), iar exemplele se scriu italic.

Autorii sunt invitaţi să selecteze din propriul text 5 sau 6 cuvinte, pe care le consideră revelatoare pentru conţinutul acestuia. Ele pot fi cuvinte comune sau nume proprii, dar care nu apar şi în titlu.

TEXTUL este scris cu corp 12, la 1½ rând, în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională. Trimiterile bibliografice se fac în text, cu ajutorul siglelor din lista de referinţe (Popescu 2004, p. 18); notele se dau în subsolul paginii, numerotarea lor făcându-se continuu, de-a lungul întregului text.

24

REFERINŢELE se scriu cu corp 10. Ele constau din sigle şi din „traducerile” acestora. O siglă se compune din numele autorului scris drept şi boldat, urmat de anul apariţiei lucrării citate şi de succesiunea componentelor de identificare a lucrării: prenumele şi numele autorului / autorilor (drept), titlul lucrării (italic), subtitlul (dacă e cazul; drept), localitatea, editura.

Dacă este vorba despre o lucrare publicată într-un volum colectiv, ambele se vor sigla separat, în cazul celei dintâi făcându-se menţiunea în, urmată de sigla volumului colectiv şi de indicarea paginilor între care se găseşte.

Dacă este vorba despre un articol, elementele de identificare sunt: prenumele şi numele autorului / autorilor, titlul articolului (italic), titlul revistei (drept şi între ghilimele), anul de apariţie al publicaţiei (scris cu cifre romane), anul curent (scris cu cifre arabe), numărul publicaţiei, precedat de precizarea nr., şi paginile între care este publicat articolul (precedate de abrevierea p.).

Exemple:Popescu 2004 = Ion D. Popescu, Implicaţiile sociale ale

artei. Studii, Bucureşti, Editura ViceversaPopescu 2001 = Ion D. Popescu, Viitorul artei, în Georgescu

2001, p. 38-56Popescu 2002 = Ion D. Popescu, Progresul în artă, „Revista

de istorie a artei”, V, 2002, nr. 4, p. 2-3Georgescu 2001 = Constantin Georgescu, Contribuţii teoretice

la studiul diacronic al artelor, Cluj-Napoca, Editura CompasAceste sigle vor fi incluse in text ca subiect (Popescu 2001,

p. 49 afirmă că…) sau complement (pentru detalii, cf. Popescu 2001, p. 137) etc.

REZUMATUL (într-o limbă de circulaţie internaţională, dacă articolul este redactat în limba română, şi invers) are următoarele componente (scrise toate cu corp 10):

25

Titlul (care traduce exact titlul articolului), scris centrat, drept, cu majuscule, boldat.

Sub titlu, se adaugă, între paranteze, drept: Rezumat, Abstract, Résumé, Zusammenfassung etc.

Cuvintele-cheie (drept şi boldat), urmate de exemple (italic).Rezumatul propriu-zis nu va depăşi, de regulă, 20 de rânduri.

26

Tiparul executat la Editura şi TipografiaDAVID PRESS PRINT

Str. Şt. O. Iosif bl. 8/aTel. 0256-229.121; 0741-142.978; 0742-084.745

e-mail: [email protected]

TIMIŞOARAROMÂNIA

29

Literatura

ENCICLOPEDIABANATULUI

ENCICLOPEDIABANATULUI

LiteraturaI

2015

Nu avem încă Marea enciclopedie română. O lucrare de acest fel, de care

doar puţine culturi europene nu se bucură, nu este o simplă carte şi nici măcar o utilă sursă de informaţii. Ea este cu mult mai mult: o oglindă a spiritualităţii naţionale, în care aceasta se poate recunoaşte şi, totodată, un scut al ei.

De aceea, în anul 2009, am lansat proiectul unei Enciclopedii a Banatului, pe care am gândit-o însă de la început ca parte a celei panromâneşti. Intuind dificultăţile, nici mici şi nici puţine, care sunt de întâmpinat fie şi în alcătuirea unei enciclopedii regionale, am devenit conştient că Marea enciclopedie română nu este realizabilă decât prin însumarea unor lucrări parţiale, care să o pregătească. Este scopul, sper nu prea îndepărtat, cu care am pornit la drum.

Crișu Dascălu

D P PDavid Press Print

ISBN: 978-606-8643-37-3

ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA TIMIȘOARAINSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU”

30

Parteneri:

Consiliul Judeţean TimişMitropolia Banatului

Televiziunea Română. Studioul TimişoaraCramele Recaș

Muzeul Satului BănăţeanFundația Națională a Revoluției din Decembrie 1989 Timișoara

Primăria orașului Jimbolia

150 de ani

65 de ani de existență

ACADEMIA ROMÂNĂ

FILIALA TIMIȘOARA 1951 – 2016

1 8 6 6 2 0 1 6

în slujba națiunii române

CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI

Ediția a IX-acu tema


Timișoara,14-16 aprilie 2016

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ISTORIE A PRESEIîn colaborare cu:

ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA TIMIŞOARAINSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU”

SOCIETATEA ENCICLOPEDICĂ A BANATULUI

INSTITUTUL DE CULTURĂ AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA (SERBIA)

ACADEMIA ROMÂNĂ - mitropolia-banatului.ro · „Revista de pedagogie”, promotor al ştiinţelor...

Documents

Transcript of ACADEMIA ROMÂNĂ - mitropolia-banatului.ro · „Revista de pedagogie”, promotor al ştiinţelor...