ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

ANALIZA VALORII ESTETICE A POŞETELOR

Coordonator ştiinţific

Lect. univ. doctor. Lelia Voinea

1. Milea Ioana Corina

2. Miron Diana Gabriela

3.Mogila Georgiana

4. Nicu Andreea Loredana

Anul I, Seria B, Grupa 1707

Bucureşti 2011

1

Geanta, aparent un accesoriu căutat doar pentru funcţionalitatea sa, este unul dintre elementele semnificative ale garderobei şi imaginii femeii în societate – emblemă a afluentei financiare şi a poziţiei în societate, depozitar al secretelor purtătoarei, simbol al responsabilităţilor ei în continuă expansiune. Imaginea genţii a cunoscut o continuă metamorfoză de-a lungul timpului, iar cursul propus de fundaţie încearcă să parcurgă etapele acestei metamorfoze făcând referiri vizuale atât la picturi şi gravuri ale unor artişti celebri, cât şi la filme şi reviste de modă. Proiectul prezintă nu numai rolul poşetei în modă, dar şi simbolistica acesteia în psihologia feminină şi felul în care poşeta este percepută în mentalul comun. Primul capitol prezintă un scurt istoric al produsului, caracteristicile acestuia de calitate, tipologia acestuia şi beneficii ale utilizării. Al doilea capitol redă în detaliu caracteristicile estetice: culoarea, forma, linia, simetria, textura şi grafica. Capitolul al treilea descrie caracteristicile estetice ale fiecărei mărci de geantă aleasă de fiecare dintre noi. În capitolul al patrulea se evaluează pe baza unei scheme de punctaj fiecare marcă aleasă şi se va prezenta clasamentul acestora în funcţie de punctajul mediu total obţinut. În final, ultimul capitol propune soluţii de îmbunătăţire a nivelului estetic al fiecărei mărci analizate.

2

CAPITOLUL I: PREZENTAREA POŞETELOR

1.1.Istoricul poşetelor

Pentru majoritatea femeilor, geanta reprezintă un birou mobil, o măsuţă de toaletă portabilă, un vestiar, un recipient pentru masa de prânz, o bibliotecă, un cărucior pentru cumpărături, un sac de voiaj sau toate la un loc.Ruda preistorică a genţii era formată din câteva fâşii de piele de animal şi utilizată ca recipient pentru păstrarea hranei ori a unor bucăţi de cremene. Pe timpul Imperiului Roman şi mai târziu, în Evul Mediu, acest săculeţ devine şic, câştigându-şi dreptul de a fi atârnat în talie. În timpul Renaşterii, fustele cresc în dimensiuni ca nişte plăcinte din foi. Tot pendulând agitate de cordon, mini-trăistuţele sunt învăluite în straturi geologice de ţesături, gata să se deschidă, la nevoie, când mâna le atinge pe furiş. Gentuţele ascund câţiva bănuţi, o oglinjoară, sticluţele cu săruri şi pe cele cu parfum. Dar doamnele acelor timpuri îşi mai vâră micile comori şi în mânecile de la haine sau în interiorul manşonului de blană. În secolul al XVII-lea, bărbaţii şi femeile, care până atunci folosiseră în comun acest accesoriu, aleg căi diferite. Primii descoperă comoditatea buzunarelor cusute la pantaloni. Doamnele transformă tradiţionalul săculeţ într-un şorţ oval legat în talie, mărindu-i considerabil dimensiunile. La începutul secolului al XIX-lea, vede lumina zilei geanta, care are iniţial forma unui fileu moale care se ţine în mână, strâns sus cu un şiret, unde se strecoară cărţile de vizită, scrisorile de dragoste, o batistuţă, evantaiul. Ceea ce rămânea pe dinafară, mai ales dacă avea anumite dimensiuni, era transportat de eventualul soţ, valet, ori de un hamal. În general, în secolul al XIX-lea nu era nevoie să ai cu tine cheile casei (poarta o deschidea personalul de serviciu). Şi nici fardurile, considerate încă imorale, şi care se limitau, oricum, la puful pentru pudră sau flaconul cu parfum. Cât despre bani, mare parte din cumpărături erau trecute în contul personal, deschis în diverse magazine şi lichidat periodic. Foarte curând, însă, oamenii încep să călătorească mai mult. Băierile genţii dispar, transformându-se în mânere. Alături de valize, apare prima veritabilă hand bag, dotată cu lăcăţel pentru descurajarea hoţilor, mai numeroşi decât ţânţarii vara.

1.2.Caracteristicile de calitate ale genţilor

Caracteristicile de calitate ale genţilor se regăsesc în utilitatea lor practică, dar şi în estetică, acestea reprezentând un mod de exprimare al preferinţelor în modă prin design, culoare, formă si materialul din care sunt realizate. Astfel, de-a lungul timpului a apărut o varietate de modele de genţi, designerii punând accent nu numai pe textura materialului sau pe culoarea acestuia, ci şi pe atenţia acordată de către femei asupra practicalităţii unei genţi.

Calitatea unei genţi este reprezentată de următoarele caracteristici:

• Materialul

3

• Textura materialului

• Culoarea

1.3. Tipologia produsului

În prezent, există o varietate largă de modele de genţi, care ne oferă libertatea de a alege modelul optim pe care alegem să îl purtăm în funcţie de activitatea desfăşurată deoarece o geantă poate fi purtată în aproape toate situaţiile cotidiene şi nu numai.

În funcţie de diferite criterii, genţile se pot clasifica astfel:

Criterii CaracteristiciDupă mărime Extra mari

Mari Medii Mici

După formă Rotundă Dreptunghiulară Pătrată Plic Săculeţ Asimetrică

După culoare Se găsesc în toate culorileDupă material Piele naturală

Piele întoarsă Piele ecologică Bumbac Materiale sintetice Catifea Blana

După textură Aspră Lucioasă Simplă Cu model

1.4. Beneficii ale utilizării genţilor

4

CAPITOLUL II: CRITERII DE EVALUARE A VALORII ESTETICE A PRODUSULUI

Elementele esteticii mărfurilor pot fi explicate şi caracterizate prin intermediul categoriilor estetice. Categoriile estetice sunt noţiuni de largă generalitate, care desemnează tipuri de reacţii afective şi care reprezintă instrumente de cunoaştere şi apreciere estetică. Funcţia, forma, structura, linia, desenul, ornamentul, stilul, culoarea, simetria, proporţia, armonia şi contrastul, constituie categorii estetice cu ajutorul cărora se apreciază, sub raport estetic, mărfurile.

2.1 Funcţia acestor produse intră într-un complex al proprietăţilor funcţionale în strânsă corelaţie cu utilitatea. Se stabilesc raporturi între proprietăţile funcţionale, forma produselor, structura lor şi materialele din care sunt executate. Folosirea corespunzătoare a elementelor decorative, linii, desen, ornament, culori, înfrumuseţează obiectele care pot primi aprecierea estetică. Concordanţa şi coeziunea elementelor menţionate, asocierea formei şi funcţiei, formează un ansamblu armonios care reuneşte toate eforturile depuse pentru realizarea estetică a mărfurilor.

2.2 Forma exprimă veridic conţinutul. Datorită experienţei, dezvoltării tehniciişi diversificării produselor, precum şi sensibilităţii omului, formele au evoluat spre simplitate şi frumos. În general, ele sunt raţionale şi au o linie elegantă. Formele geometrice şi aerodinamice înlocuiesc formele convenţionale, creând o atmosferămodernă şi plăcută.Tendinţa generală în organizarea formei produsului industrial vizează simplitatea formei, deci, conceperea unor asemenea forme care să fie uşor perceptibile, care să fie surprinse cu uşurinţă de ochi, să fie logice, inteligibile şi cu o maximă valoare informaţională.Obţinerea formelor se realizează prin modelare. Prin modelarea sau obţinerea formelor produselor se urmăreşte:• realizarea proprietăţilor avantajoase ale produselor, corespunzător condiţiilor fiziologice ale omului (mânuire, deservire, întreţinere, securitate, igienă);• posibilitatea de adaptare, ca formă, culoare, dimensiuni materiale, în ansambluri complexe sau la mediu;• obţinerea efectelor avantajoase ale produselor din punct de vedere al psihologiei de percepţie şi estetice (forma şi culoarea, aspectul estetic exterior);• contribuţia la creşterea eficienţei economice a produselor (promovarea automatizării şi mecanizării, realizarea produselor din elemente standardizate sau tipizate, economii de materiale, folosirea surselor indigene de materii prime şi materiale).

2.3 Structura reprezintă, în general, totalitatea relaţiilor care există între elementele sau părţile din constituţia unui corp sau unui întreg organizat. Structura materialelor din care sunt modelate formele de produse industriale este complexă. Ea poate fi: cristalină, amorfă,

5

macromoleculară, fibroasă, compactă, poroasă, omogenă, eterogenă etc. Între aceste structuri nu există o limită strictă.

2.4 Linia delimitează şi circumscrie toate obiectele vizibile, producând oinfinită diversitate de forme. Linia poate avea conotaţii multiple în funcţie de traiectorie, lungime, grosime, poziţie, grupare, succesiune, amplasare. Se evidenţiază, ca importanţă în raport cu forma obiectelor, liniile drepte şi liniile circulare.Cu ajutorul liniilor se transpune imaginea unei idei, obţinându-se desenul. Liniile au deci, o funcţie constructivă, dar şi una expresivă, aceasta din urmă permiţând diagnosticarea trăsăturilor subiective ale temperamentului şi sensibilităţii autorului unui desen. Rolul estetic al liniei a variat în funcţie de concepţiile stilistice, fiind socotit ca fundamental în clasicism, neoclasicism (pentru capacitatea sa abstractivă), în simbolism (pentru capacitatea de a exprima ritmurile organice ale

artistului.)

2.5Desenul este un concept estetic autonom, o consecinţă a schiţării liniilor şiformării conturului, care dau imaginea unei idei, a unui obiect sau chiar a unei persoane. El este operaţia de bază care construieşte, verifică, elimină sau adaugă.Pentru realizarea desenului este important unghiul vizual al desenatorului.El se adaptează proporţiei desenului şi compoziţiei, deplasând liniile şi formele înconcordanţă cu viziunea cea mai bună, în raporturi diferite.O caracteristică importantă a desenului este autenticitatea lui. Aceasta depinde de momentul şi locul unde a fost executat, de puterea expresivă a desenatorului. În executarea desenului trebuie să se ţină seama de raporturile dintre utilitate şi material, de aplicarea culorilor şi valorile tonale .

2.6Stilul are o semnificaţie deosebit de cuprinzătoare şi cunoaştinterpretări din cele mai variate.Sensurile stilului se diferenţiază tipologic în funcţie de o serie de criterii:se vorbeşte despre un stil individual, naţional sau al epocii.Stilul individual derivă din temperamentul şi viziunea artistică acreatorului, ceea ce dă naştere la mii de stiluri. Dar viaţa stilurilor individuale este scurtă.Stilurile naţionale sunt uneori greu de delimitat. De altfel, elemente estetice comune pot fi întâlnite în timp şi spaţiu la diferite culturi Stilul epocii este astfel o expresie artistică indirectă a unui univers sociocultural complex, cu particularizări, în funcţie de fantezia şi personalitatea artiştilor sau de tendinţele dominante ale grupurilor şi instituţiilor sociale, care-şi caută forme specifice de expresie.

2.7Ornamentul Preocuparea pentru simplificarea formei, suprafeţelor, volumelor, pentru claritatea şi expresivitatea ansamblului, a compoziţiei tehnice nu înseamnă eliminarea totală a decoraţiei, ornamentului. Dar, ornamentul capătă o valoare estetică majoră în condiţiile în care nu este un adaos de prisos, nu este strident, disonant şi când, dimpotrivă, corespunde unor nevoi, necesităţi estetice, simulând bunul gust.Ornamentul are un caracter istoric. El îşi schimbă înfăţişarea şi funcţiile decorative de la o epocă la alta şi are aplicabilitate în arhitectură, sculptură, pictură, grafică, în muzică, în literatură, precum şi în decorarea bunurilor de larg consum

6

2.8 Simetria este calitatea obiectivă şi expresia unor raporturi de mărime şi formă, de ordine şi dispunere, de potrivire şi concordanţă pe care o au părţile unui întreg între ele şi în totalitate. Prin simetrie, obiectele câştigă proprietăţi de armonie, echilibru,proporţionalitate. Simetria determină o economie de forţe, o repetiţie a aceluiaşimotiv, care ne dă o percepţie mai uşoară fiziologic. Ea are la bază elementul deacomodare a organului vizual cu perceperea lucrurilor după axa verticală; de aceea,în simetrie, se aşază elementele în mod egal, de o parte şi de alta a unui ax principal.

2.9 Proporţia şi armonia sunt legi ale unităţii care tind să găsească un motiv,fie central, fie periferic, după care diferite elemente se leagă între ele, formând unităţi. Proporţia reprezintă raportul elementelor din punct de vedere cantitativ, din punct de vedere al mărimilor(dimensiuni, suprafeţe, volume). Un element se găseşte în raport cu altul, într-o anumită mărime, cel următor se găseşte în raport cucelelalte, iar întreg ansamblul este alcătuit din raporturi precise, reductibile la formule matematice.Armonia este creată de raporturile satisfăcătoare între părţi şi întreg şi ale părţilor între ele. După formularea raporturilor simţite de instinct, omul şi-a sistematizat senzaţiile şi a emis teorii asupra proporţiilor.

2.10 Contrastul face parte din legile care privesc variaţia, constituind un element care stimulează percepţia. Contrastul înlătură situaţia de monotonie, stimulează variabilitatea, ţinându-se seama în acelaşi timp de unitate. Cu ajutorul contrastului se compară unele valori estetice cu altele, astfel încât să existe un efect pozitiv, de realizare armonioasă a obiectelor. Prin contrast, elementele componente ale ansamblului îşi conturează şi mai mult caracterele proprii, iar, atunci când creatorul a găsit raportul optim între forma, mărimea, valoarea şi culoarea lor, expresivitatea întregului atinge cel mai înalt grad.

7

CAPITOLUL III : DESCRIEREA CARACTERISTICILOR ESTETICE A UNOR MĂRCI DIN PRODUSUL GENȚI

3.1 Scurtă prezentare a genților Hermes

Genţile Hermes, ca şi cele semnate Vuitton, se bucură de un pedigri ilustru. Firma franceză e fondată în 1837. În anii de după 1880, magazinul, situat în Paris, e deja în top. În 1918, Hermes se întoarce dintr-o călătorie în Canada, aducând şi 40 de metri de fermoar, mai bine cunoscut ca “închizătoarea americană”. În 1923, el creează pentru soţia sa modelul Bolide: prima geantă cu fermoar din istorie. În 1935, pune la punct o nouă formă trapezoidală, închisă cu un mic lacăt în faţă. În 1955, este botezată Kelly, în cinstea căsătoriei actri ţei Grace Kelly – care nu s-a despărţit de ea pe toată durata logodnei – cu principele Rainier de Monaco. Geanta Kelly, cu ale sale 2600 de puncte cusute de mână, e lucrată în 18 ore. În ciuda preţului prohibitiv (în 2005, costa peste 4000 de euro) şi a obligaţiei de a te înscrie pe lista de aşteptare (cel puţin un an), este unul dintre cele mai bine vândute accesorii.Dar să mai dăm odată timpul înapoi, revenind în anii ’30, când debutează experimente în ceea ce priveşte forma. Extravaganta şi nonconformista Elsa Schiaparelli, capabilă să transforme un pantof într-o pălărie şi o colivie într- o geantă, este unul din stiliştii pionieri, responsabili pentru crearea genţii purtate de-a curmezişul. Aceasta cunoaşte apogeul în timpul celui de-al doilea război mondial, când bicicleta devine principalul mijloc de transport folosit în micile deplasări, şi mâinile trebuie să fie lăsate libere, pentru a se putea sprijini pe ghidon.

Anii ’50 cunosc triumful genţii în formă de găletuşă, care, deschizându-se în partea de sus, necesita mai puţină materie primă şi răspunde mai bine cerinţelor de austeritate postbelică. Anul 1955 se află sub semnul primei genţi matlasate. Aceasta e susţinută de un lănţişor auriu şi dotată cu o închizătoare dreptunghiulară, înlocuită cu dublul “C” abia la sfârşitul anilor ’60.

În ceea ce priveşte geanta de seară, anii ’50 manifestă o predilecţie pentru satinul sau catifeaua neagră, cărora le dau strălucire pietrele semipreţioase sau imitaţiile de briliante. Acestea au evoluat în zilele noastre în cristalele Swarovski, de provenienţă austriacă, cele atât de dorite de împătimiţii modei. Dar adevărata lor valoare rezidă în dimensiunile reduse. Atât de mici încât sunt aproape inutile, gentuţele arată că snoaba lor proprietară nu trebuie să-şi facă nici o grijă, deoarece există cineva care plateşte pentru ea şi are grijă de tot.

În anii ’60, partea feminină a universului e concentrată asupra propriei emanicipări sau asupra carierei, de aceea întreaga atenţie e îndreptată mai mult către practic decât către estetic. Genţile rigide ale deceniului precedent, purtate de Jackie Kennedy şi Grace Kelly, lasă loc formelor moi şi foarte lungi, din pânză sau lac, care ajung comod până la şold.

Margaret Thatcher îşi va numi geanta “companionul meu de încredere”. Mică, pătrată şi rigidă,ea nu-i prea feminină; seamană întru totul cu cele ale reginei Elisabeta. Nou-născuta working

8

woman, preocupată doar de casă şi birou, apreciază servietele profesionale pentru serviciu şi genţile de firmă care îi oglindesc noul statut.

În anii ’80, genţile de firmă sunt chintesenţa şicului. Mărcile Hermes, Chanel, Cartier sau Louis Vuitton reprezintă apartenenţa la aceeaşi comunitate. Pentru a deveni un obiect indispensabil al dorinţei, o marcă trebuie să poată conta pe o reputaţie consolidată şi recunoscută, o bună campanie publicitară şi pe exponenţi cu autoritate, gata să etaleze produsele mărcii în viaţa lor de zi cu zi.

Casa Hermes a fost dintotdeauna preferata vedetelor. Modelul de geanta cu care s-a lansat a fost “Bolid”, aparut in 1923.

Geana Bolid

In anii ’90 a devenit celebra sub numele de MacPherson, dupa numele manechinului Elle MacPherson care este un fan declarat. Si istoria continua cu geanta „The Trim”, purtata intotdeauna de Jaqueline Kennedy Onasis. Ultima creatie Hermes care face furori pe piata este „Birkin”, scoasa pe piata in 1984. Sigur trebuie sa-ti amintesti episodul din „Totul despre sex” in care Samantha ar fi facut orice pentru a pune mana pe un asemenea model. Demi Moore, Lucy Liu, Naomi Campbell sunt mai norocoase si au mai multe genti „Birkin”. Modelul de 35 de centimetrii este cel mai cautat, iar pe locul doi in topul preferintelor este dimensiunea extra-large de 40 de centimetrii. Odata cu venirea lui Jean Paul Gaultier la Hermes, si legendarele genti s-au schimbat dupa

9

viziunea designerului. Acesta i-a adaugat niste lanturi grele de metal gentii „The Trim”. Nu a fost singurul model de geanta care a fost modificat. El a transformat modelul „Birkin” intr-o geanta cu maner lung, pe care sa o arunci pe umar si a mai micsorat dimensiunile modelului pe care Grace Kelly l-a facut faimos. Modelul Birkin este la ora actuala de departe cel mai renumit model de geanta ce poarte semnatura Hermes. Este atat de renumit si de apreciat incat le New York exista chiar un club exclusivist al mandrelor posesoare de genti Birkin. Acestea se intalnesc frecvent le petrecerile la fel de selecte ce sunt organizate special pentru ele.

Modelul Birkin

Faima si succesul aduce odata cu ele si un pret pe masura al modelului. Astfel, geanta Birkin are un pret de plecare de la 7.500 de euro. Nu este suficient sa ai la dispozitie acesti bani, mai trebuie sa te si inscrii pe lista de asteptare, aceasta asteptare putand sa dureze chiar multi ani.Stilul Hermes a cucerit-o si pe Catherine Zeta-Jones, care are o colectie intreaga, fie ca sunt genti vintage sau modele mai noi create de Jean Paul Gaultier. Insa cea mai celebra si mai importanta promotoare a gentilor casei Hermes este, fara nicio urma de indoiala, Victoria Beckam, sotia fotbalistului David Beckam. Desi are in garderoba sa genti de la toate casele celebre de moda, ramane fidela gentilor Hermes. Este fotografiata mereu de catre paparazzi cu o geanta Hermes la brat. Are aceste modele „Kelly” , „Birkin” si nu numai in toate culorile, preferata sa fiind cea „Birkin” neagra.

10

3.2 Descrierea caracteristicilor estetice în cazul genților Hermes

Caracteristici estetice

Descriere

Material Materialul este din piele atent selectionata si prelucrata fiind fina, striata sau intoasa insa intotdeauna simpla si eleganta.

Forma Forma este usor patrata, practica, cu linii fine, celebritatea gentii fiindui adusa de incuietoarea cu lacat din fata.

Culoare Aceasta geanta se gaseste poate in toate culorile cerute de cumparatori mai ales ca este facuta la comanda, astfel incat cumparatorul decide trasaturile ei.

Croiala Croiala este foarte fina si atenta aceasta deorarece geanta este facuta 100% de mana.

Dimensiuni Dimensiunile sunt in general de 40cu 30 de cm insa si acest aspect se poate corecta dat fiind faptul ca geanta trebuie comandata pentru a fi achizitoianata.

3.3 Scurtă prezentare a genților Gucci

Într-un top al celor mai populare branduri din industria modei, cu siguranță că Gucci s-ar plasa pe primele locuri, dacă nu chiar pe locul întâi. Simpla menționare a mărcii înseamnă pentru cei mai mulți produse de calitate, moderne și atrăgătoare, pentru femei și bărbați, la prețuri justificate prin calitate. Mai puțin se știe însă fascinanta istorie a companiei, a cărei poveste începe în 1906, la Florența, unde Guccio Gucci fonda un mic atelier. Inițial, Gucci vindea produse din piele, de cea mai bună calitate, modele interesante care au devenit repede foarte populare. Ulterior, gama se va diversifica prin vânzare de valize de lux și portofele, destinate exclusiv clienților pretențioși. Materialele folosite și lucrătura erau de top, iar Gucci a avut înca din start clienți importanți, care își doreau calitate, fără să se uite la bani. Practic, pentru următoarele decenii compania nu a făcut decât să progreseze, rămânând în aceeași zonă a pieței, iar produsele purtând marca Gucci erau foarte apreciate, dorite. În anii '50 compania va lansa noi modele și colecții, unul dintre acestea fiind o geantă de piele cu mânere din bambus, o idee originală, foarte în ton cu vremea. Multe dintre noile produse, precum cravatele, gențile, valizele s-au bucurat de un succes atât de mare încat sunt în producție și astăzi, cu minime modificări. Când Guccio Gucci a murit, în 1953, afacerea a fost continuată, așa cum era de așteptat, de familie. În ciuda unei scurte perioade de ezitări, foarte repede lucrurile au reintrat în normal, iar în câțiva ani s-au deschis noi magazine Gucci la Paris, Londra, Tokyo sau în Beverly Hills, iar vânzările au continuat să crească. Primele succese importante din istoria companiei aveau să vină însă în anii '60, când Gucci a continuat să se extindă, iar calitatea și diversitatea produselor, de la haine la produse din piele și accesorii, a constituit cea mai bună campanie de publicitate. Dar compania a devenit mult mai populară după ce mai multe vedete de la Hollywood, precum Peter Sellers sau Grace Kelly s-au afișat public, în repetate ocazii, cu produse Gucci. Alături de alte mărci exclusiviste, Gucci devenea un simbol al luxului și eleganței, era șic să ai măcar ceva Gucci. Când în aceeași perioadă s-au lansat gențile roșii Gucci, la un preț cel puțin impresionant, succesul a fost rapid.

11

Astăzi putem găsi și încălțăminte Gucci, parfumuri, genți, cosmetice, mii de modele diferite, adaptate preferințelor oricărui potențial cumpărător, dacă acesta își poate permite o astfel de achiziție. Mulți preferă să aștepte perioada de reduceri, deși și așa prețurile rămân mari. În afara magazinelor Gucci, produsele pot fi găsite la prețuri reduse, din când în când, pe diferite site-uri. Multe dintre cele scoase la vânzare la prețuri mai scăzute au fost la modă cu cațiva ani în urmă, dar chiar dacă nu sunt în ton cu ultimele tendințe, este vorba tot de Gucci. Aceeași calitate, la un preț mai mic. Și cum în fiecare an compania scoate pe piață noi modele, rămâne doar să alegeți ce vă place.

 

3.4 Descrierea caracteristicilor estetice în cazul genților Gucci

12

Geantă Marrakech

Geantă Gucci CraftGeantă Gucci 1973

Geantă Croisette

Caracteristici estetice DescriereMaterial Materialul din care sunt confecţionate este din

piele selecţionată si prelucrată, piele fină întoarsă dar şi material lucios. De asemenea pielea de crocodil este la modă, multe poşete fiind confecţionate din acest material.

Formă Forma este de obicei dreptunghiulară unele având şi mânere din metal.

Culoare Deoarece are o gamă foarte variată, genţile pot fi găsite în toate culorile, unele fiind făcute pe comandă.

Croială Croiala este una foarte fină, genţile fiind confecţionate cu multă atenţie.

Dimensiuni Genţile se găsesc în toate dimensiunile: mici, medii, mari şi genţile plic.

CAPITOLUL IV :

4.1. Realizarea unei scheme de punctaj pentru produsul ales

Am ales să acordăm 5 puncte materialului deoarece aspectul total al unei genţi este foarte influenţat de materialul din care aceasta este fabricată.Pentru formă am acordat 10 puncte deoarece în opinia noastră este cea mai importantă caracteristică a unei genţi. Când admiri o geantă primul lucru care iese în evidenţă este forma.

13

Caracteristici estetice Punctaj maxim acordatMaterial 5 puncte

Formă 10 puncte

Culoare 7 puncte

Croială 5 puncte

Dimensiuni 2 puncte

Total 30 puncte

Pentru culoare acordăm maxim 7 puncte deoarece aceasta alături de formă compune caracteristicile esenţiale pentru care o geantă este aleasă.Croielii i se atribuie 5 puncte deoarece aceasta cu cât este mai fină cu atât îi dă un aspect mai rafinat genţii.Dimensiunile primesc 2 puncte deoarece acest criteriu, în opinia noastră, nu este primordial în alegerea unei genţi.

14