ACADEMI A SOCIALE DE $T11NTE I.bp-soroca.md/soroca/Revista de istorie. Nr. 1. Tomul 30. ianuarie....

ACADEMI ADE $T11NTESOCIALE

POLITICEA REPUBLIC°SOCIALISTEROMANIA

DIN SUIVIAR:

IN INTIMPINAREA CENTENARULUI INDEPENDENTEI DE STAT

-ABOLIREA JURISDICTIEI CONSULARE IN ROMANIA PARTEINTEGRANTA A LUPTEI PENTRU INDEPENDENTA NATIONALA

A ROMANIEI

1111111110110010111011111114110010.44401101111011.11111411101101 &TEL"AJUTORUL BANESC SI MATERIAL AL TRANSILVANENILOR IN 4.1SPRIJ1NUL RAZBOIULUI PENTRU CUCERIREA INDEPENDENTEI DESTAT A ROMANIEI (1)

fililiMINIMOWNOCIO040041111101100111111110- PAUL AI:MI:IOW<

ECOUL MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE INROMANIA SI OGLINDIREA LUI IN ISTORIOGRAFIA NOASTRACONTEMPORANA

ARON PETRIC, NIOOLAS COMMIlle111PISTETI irrilltilTRON A LUI PETRU RARES

POLITICA INTERNA A LUI PETRU RARE* (A DOUA DOMNIE, 1541-1546)

100101111011100011000011111111101111k

1

CONSTANTIN REZACNKTICS

RELATIILE INTERNATIONALE ALE MOLDOVEI IN TIMPULDOMNIEI LUI PETRU BARES

DOCUMENTAROW114STUDII DOCUMENTARE

1111111

t*TEPANA SIMON EMT

V IATA *T I INT IF ICA

RECENZII

INSEMNARI

EDITURA ACADEMIEI

IANUARIE

; $1

I.^

''

. I [

'-il

I

11

;

I.

1

1 1

TOMUL 30

I

. 1

1977

;0610,

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE g POLITICEA REPUBLIC!' SOCIALISTE ROMANIA

SECTIA DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE

COMITETUL DE BEDACTIE

VAsruz M.tem (redactor responsa611); ION APOSTOL (redactorresponsabil adjunct); NICHITA ADINILOAIE ; LUDOVIC DEMENY ;GHEORGHE I. IONITA ; VASILE LIVEANU ; AUREL LOOHIN ; TRAIANLUNGTJ ; DAMASCHIN MIOC ; TEFAN OLTEANU ; ARON PETRIC ;

TEPAN TRI7XNESCU ; POMPU.IU TEODOR (inembrt).

Pretul unul abonament este de 120 lel.In tarli abonamentele se primesc la oficiile postale, factoril

postali si difuzoril de presil din Intreprinderi sl institutil.Revistele se mai pot procura (direct sau prin poqtA) §i prin

PUNCTUL DE DESFACERE AL EDITURII ACADEMIEI",Calea Victoriei nr. 125, sector 1.

Cititoril din strAlnAtate se pot abona adresIndu-se la ILEXIMDe partamentul Export-Iniport-PresA, P.O.BOX. 136-137, Telex11 228, Bucuresti, Str. 13 Decembrle nr. 3.

Manuscrisele, cartile si revistele pentruschimb, precum si orice corespondenta,se vor trimite pe adresa Comitetului deredactie al revistei REVISTA DEISTORIE". Apare de 12 ori pe an.

Adresa redactieiB-dul Aviatorilor, nr. 1Bucuresti, tel. 50.72.41

www.dacoromanica.ro

REVISTA°STORE

TOM 30, Nr. 1ianuarie 1977

SUMAR

IN INTIMPINAREA CENTENARULUI INDEPENDENTEIDE STAT A ROMANIEI

S I LLA MARIE*, Abolirea jurisdictiei consulare In Romania parte integrant5 a lupteipentru independenta nationala

11:1, ABRUDAN, Ajutorul banesc si material al transilvanenilor in sprijinul razboiuluipentru cucerirea independentei de stat a Romanici (I)

\ RON PETRIC, N1COLAE COPOIU, Econl Marii Revolutii Socialiste din OctombrieIn Romania 5i oglindirea lui In istoriografia noastr5 contempor

V SILE NE I EA, Manualele 5colare romane5ti, elemente ale unit5ii nationale .

450 DE ANI DE LA URCAREA PE TRON A LUI PETRU RARE

CONSTANTIN REZACIIEVICI, Politica internil a lui Petru Rares (a doua domnie1541 1516)

.$ I LFANA SIMIONESCU, Relatiile Internationale ale Moldovei In timpul domnieilui Petru Rares

DOCUMENTAR

23

47

55

67

95

IONEL GAL. MARIN FLORESCU, Despre locul 5i rolul Partidului Comunist RomanIn viata politica a Romaniei v5zute de un diplomat strain (1933) 107

ION I OACA, Locuri 5i case care C\ ideni ia7i1 rezistenta maselor populare romanegiImpotriva regimului de ocupatie (decembrie 1916 noiembrie 1918) 115

II IL CORPUS, in legAturA cu data mortii lui Velicico 5i Miron Costin 123

PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE

STUDII DOCUMENTARE)

Luerari noi despre Mihai Viteazul 5i epoca sa (Nicolae Sloicescu)

VIATA 5TIINTIF CA

Sesitinea de comunicari stiintifice prilejuita de sarbatorirea a 1600 de ani de la primaatestare documentara a Butaului (Nicolae Vrapciu); A IX-a 5edintil a Comisiei

,,REVISTA DE ISTORIE" Tom. 30, nr. 1. p. 1 178, 1077

133

P. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

.

www.dacoromanica.ro

2

de problemA Istoria Marelui Octombrie si a revolutiilor democrat-populare sisocialiste" (Gh. I. Ionifd); Colocviul international de istorie militarA de la Teheran(Eugen Bantea); Cronica

RECENZI I

145

G. G. FLORESCU, Naoigalla in Marea Neagrd, prin strimlori f i pe Dundre. Contribuiiila stadia( dreptului rioeranllor, Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1975, 206 p.(Nicolae Dascdlu) 153

KOSA LASZLO, FILEP ANTAL, A magyar nep tdj tôrtenele lagolóddsa (Divisinneaistorico-zonalA a poporului maghiar), Budapest, Akademiai kiad6, 1975, 230 p.(Cristina Bulgaru) 1o6

**0 knezu Lazaru (Despre cneazul Lazar), Beograd, 1975, 436 p. + 145 ilustratii (Damas-chin Mioc) 159

JOSEPH PEREZ, L'Espagne du XV I-e siecle, Paris, Armand Colin, 1973, 256 p. (SeriaEtudes ibéro-americaines") (Vlad Prolopopescu) 162

iNSEMNARI

Istoria Romfiniel.- VASILE GOLDIS, Scrieri politice si literare, Timisoara, Edit.Facia, 1976, 324 p. (Vasile Netea); MIHAI APOSTOL, Contributii la istoria cal-!aril ploiestene, Ploiesti, 1973, 192 p. (Cornelia Lungu); PAUL MacKENDR ICK,The Dacian Stones Speak, Chapell Hill, The University of North Carolina Press,1975, XXI + 248 p. (Gheorghe Alexandra Niculescu); Istorla Unit ersaIrt-JEAN PIERRE GROSS, Saint Just. Sa politigue el ses missions, Paris, Biblio-theque Nationale, 1976, 570 p. (Constantin Serban); Makedonika (Macedonica),vol. XIV (1974), VII+ 475 p. (Nestor Camariano); GERHARD BIRKFELLNER,Glagolitische und kyrilische Handscliriften in Osterreich, Wien, Verlag der Oster-reichischen Akademie der Wissenschaften, 1975, 540 p. + 16 ir. 1 (J dn Sijkora) . . 167

. . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . ..... . . . . . . . ..... . .

www.dacoromanica.ro

REVISTA1STORIE

TOME 30, N° 1,janvier 1977

SO M M A IR E

EN L'HONNEUR DU CENTENAIRE DE L'INDEPENDANCE D'ETATDE LA ROUMANIE

STELA MARIE, L'abolition de la juridiction consulaire en Roumanie partie jute-grante de la lutte pour l'indépendance nationale 5

P 1LL ABRUDAN, L'appui financier et materiel preté par les Transylvains a la guerrepour la conquete de l'independance d'Etat de la Roumanie (I) 23

ARON PE1111C, MCOLAE COPOIU, L'écho de la Grande Revolution Socialisted'Octobre en Roumanie et la maniere dont II s'est reflété dans l'bistoriographicroumaine contemporaine 47

V kSILE NETEA, Les manuels scolaires roumaines, elements de l'unite nationale . . 55

450 e ANNIVERSAIRE DE L'AVENEMENT AU TRÔNE DE PETRU RARE5

\ STANTIN REZACHEVICI, La politique interieure de Petru Rares 67I EFANA SIMIONESCU, Les rapports internationaux de la Moldavie sous le regne de

Pctru Rare§ 05

DOCUMENTAIRE

10 \ EL GAL, MARIN FLORESCU, Sur la place et le role du Parti Communiste Rountaindans la vie politique de la Roumanie vus par un diplomatc etranger (1933). . . 107

IO \ FOACA, Lieux el maisons qui révelent la resistance des masses populairesrounaaines contre le regime d'occupation (decembre 1916 novembre 1918) . . 115

ILIE CORPUS, Relativement a la date de la mort de Velicico et de Miron Costin . . . 123

.Rh:VISTA DE ISTORIE" Tom. 30, or. 1, p. 1 178, 1077www.dacoromanica.ro

4

PROBLEMES DE L'HISTORIOGRAPHIE CONTEMPORAINE

(ETUDES DOCUMENTAIRES)

Nouveaux ouvrages concernant Michel le Brave et son epoque (Nkolae Stoicescu) . . . 133

LA VIE SCIENTIFIQUE

La session de communications scientifiques consacrée au 1600-e anniversaire de la première attestation documentaire de la ville de &Wall (Nicolae Vrapciu); La IX-eseance de la Commission de probleme L'histoire du Grand Octobre et des révolutions dernocratiques-populaires et socialistes" (Gh. I. Ioni16); Le Colloque inter-national d'histoire militaire de Teheran (Eugen Banlea); Chronique

COMPTES RENDUS

145

G. G. FLORESCU, La navigation en Mer Noire par les ditroits 0 sur le Danube. Contributions d l'étude des droits des riverains Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1975,206 p (Nicolae Dascillu) 1,)3

K OSA LASZLO, FILEP ANTAL, A magyar nip ldj llirtinele lagolOddsa (La divisionhistorico-zonale du peuple hongrois), Budapest, Akadémiai kiadd, 1975, 230 p.(Cristina Bulgaru) 1 6

* * , 0 knezu Lazaru, (Le Kneze Lazar), Belgrade, 1975, 436 p. + 145 illustrations(Damaschin Mioc) 159

JOSEPH PEREZ, L'Espagne du XV 1-e siacte, Paris, Armand Colin, 1973, 256 p. (SerieEtudes ibéro-americaines") (Vlad Prolopopescu) 169

NOTES

L'Illstolre de la Roumanie : VAS ILE GOLDIS, Scrieri politice si literare(Ecrits politiques et litteraires), Timisoara, Editions Facia, 1976, 324 p. (VasileNetca) ; MIHAI APOSTOL, Contribulii la istoria culturii ploiestene (Contributionsa l'histoire de la culture de Ploiesti), Ploiesti, 1973, 192 p. (Corneliu Lungu) ; PAULMacKENDRICK, The Dacian Stones Speak, Chapell Hill, The Universityof North Carolina Press, 1975, XXI + 248 p. (Gheorghe Alexandru Niculescu);L'HIstolre Universelle : JEAN PIERRE GROSS, Saint Just. Sa polilique elses missions, Paris, Bibliotheque Nationale, 1976, 570 p. (Constantin $erban);MAKEDONIKA (Macédonica), vol. XIV (1974), VII 475 p. (Nestor Camariano);GERHARD BIRKENFELLNER, Glagolilische und kyrilische Ilandschriften inOsterreich, Wien, Verlag der Osterreichischen Akademie der "Wissenschaften, 1975,540 p.-I- 16 il. Jdn Sukora 167

. . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . .

www.dacoromanica.ro

IN INTIMPINAREA CENTENARULUI INDEPENDENTEIDE STAT A ROMANIEI

ABOLIREA JURISDICTIEI CONSULAREIN ROMANIA - PARTE INTEGRANTA A LUPTEI

PENTRU INDEPENDENTA. NATIONALADE

STELA MARIE*

Actiunea pentru desfiintarea jurisdictiei consulare in Romania a fosto componenta majorg a luptei pentru independenta i suveranitate natio-nala. Incepind de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si ping la realizareaindependentei de stat, desfiintarea jurisdictiei cousulare a stat in centrulatentiei guvernelor din Principate, hind indisolubil legata de lupta pentruafirmarea dreptului de autonornie si de cucerire a independentei nationale.

Impletita cu celelalte actiuni diplomatice ca : afirmarea dreptuluide a incheia tratate, a dreptului de legatie s.a., lichidarea jurisdictieiconsulare in Romania a necesitat straduinti de peste un veac. Ca si incazul infaptuirii Unirii, poporul roman a dobindit singur dreptul de a fi pedeplin stapin pe teritoriul sáu. Lupta pentru lichidarea jurisdictiei consu-lare a imbinat in egala masura actiunea interna cu campania diplomaticapc plan extern, reliefind ingeniozitatea si peiseverenta poporului nostru.

Cu privire Ia lupta pentru lichidarea jurisdictiei consulare in Roma-nia, inglobata In sfera mai larga a luptei impotriva regimului capitula-tiilor, s-a scris, atit in trecut cit si in zilele noastre, atit de catre istoricicit si de catre juristii romani si straini. Dintre lucrarile istorice specialemerita a fi mentionata comunicarea lui I. C. Filitti la Academia Romana,intitulata Romania fala de capitulatiile Turciei, Bucuresti, 1915, 63 p.,in care este tratata, pentru prima data, intr-un mod riguros tzint1fic, siintr-o viziune de ansamblu, lupta impotriva capitulatiilor.

Chestiunea a atras si atentia lui A. D. Xenopol, care in a sa Istoriea Romanilor mentiona seria jurisdictiei consulare, aràtInd ca domnia luiAl. I. Cuza a dat un puternic avint acestei serii 1.

Contributii interesante au adus i juristii romani 2

1 A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor din Dacia Traiand, editia a III-a, vol. XIV, Bucu-resti, 1930, p. 45.

2 Georges G. Flaislen, De la nature de la mission consulaire en general et specialement dc laposition personelle des consuls itrangers en Roumanie, Bucuresti, 1889 ;

I. Ionescu Dolj, Contribufiunt la istoria luplei duse de domnitorii romdni In contra intro-ducerit st aplicdrit regimulut capitulaiiilor In Principate. Raportul lut Coronini cdtre ImpdratulFranz Josef pentru desfiinfarca capitulajiilor, Bucuresti, 1940, 42 p.

..1tElITA DE ISTORIE4'. To n SO nr. 1 p, 5-21. 1977

www.dacoromanica.ro

6 STELA MA RIE 2

In zilele noastre, cu prilejul sarbatoririi a 90 de ani de la cucerireaindependentei Romaniei, au aptirut citeva articole cu privire la luptapentru desfiintarea jurisdictiei consulare semnate de Mircea Malita 3.

Lucrarile semnalate au tratat problema luptei impotriva capitula-tiilor, in ansamblu, fitira aprofundarea necesara si bazindu-se mai mult pematerialele documentare referitoare la, Tara Romtineasca.

Abolirea jurisdictiei consulare in Romania, aspect distinct si domi-nant al luptei impotriva capitulatiilor, n-a facut insa, pina in prezent,obiectul unui studiu amanuntit. In rindurile care urmeaza prezentilmunele contributii in acest sens, interneiate in cea mai mare parte pe mate-riale documentare inedite.

Prezentarea noastra va puncta, totodata, momentele mai impor-tante ale luptei romanilor pentru abolirea jurisdictiei consulare.

La sfirsitul secolului al XVIII-lea, odata cu infiintarea consulatelorin Principatele Romtine, agentii consulari au invocat drepturile obtinuteprin regimul capitulatiilor de la Poarta de statele pe care le reprezentau.Dispozitiile capitulatiilor, care confereau consulilor atributii judecatoresti,nu s-au aplicat la noi decit incepind cu anii 1781-1782, odata cu instalareaconsulilor rusi si austrieci la Bucuresti si Iasi. 0 trasätura caracteristicaa aplicdrii jurisdictiei consulare in Principate, care a decurs din autono-mia lor interna, a fost ca, la noi, aceasta nu s-a exereitat in forma §i exten-siunea eunoseuta, in statele musulmane ale Imperiului otoman §i ea, dela ineeput, a intimpinat o mi§eare de rezistenta, bazata pe autonomia *isituatia politica aparte a Principatelor Române.

Lupta impotriva regimului capitulatiilor, In general, §i a jurisclictieiconsulare, in special, initiat5, de autoritatile locale, a imbracat forme variate.Astfel, prin masuri speciale, cum a fost crearea Departamentului Prici-nilor Straine, s-a cautat sa se intareasea autoritatea instantelor locale,Kingurele competente sa judece procesele supwilor straini eu pamintenii.Pe aeeasta linie s-au inscris §i dispozitiile speciale inserate in CodulCalimach (§ 46) 4 sau ale articolului 19 din Codul penal al Moldovei din1820 18265.

Prevederile inscrise in cele douti, Regulamente Organice din 1832,alt. 297 din Regulamentul Organic al Moldovei 6 si articolul 239 din Regu-lamentul Organic al Munteniei 7, prin care se hotara ca strainii in prici-nile lor cu indigenii sint judecati de instantele locale" au vizat acelasiscop de supunere a suditilor la legile tarii si de desfiintare a jurisdictieiconsulare.

Supunerea strainilor din Moldova la tribunalele, legile si politiatarii a fost un deziderat de seama inscris in memoriile boierilor moldoveni

3 M. Manta, Independenta Romdntei fi acfiunea pentru desfiinfarea jurisdictiet consulate.In ,Analele Institutului de studii istorice 0 social-politice de pe MO CC al P.C.R.", 1067.nr. 2, p. 25-33 ; Idem, A century of political and diplomatic action for the abolition of the consularjurisdiction in Romania, In Revue roumaine d'histoire" (1967), nr. 4, P. 587-603.

5 Codul Calimach, Ed. Academici R.P.R., § 46, p. 81.5 Condica criminaliceascil cu procedura ei (din 1820 fi 1826), publicatA de tefan Berechet,

ChiinAu, 1928, p. 4.6 Anale parlamentare, Tom. 12, P. 101-102.7 Ibidem, Tom. II, p 155-156.

www.dacoromanica.ro

3 ABOLTREA TURISDICTIEI CONSULARE IN ROMANIA 7

&Are Poarta, (1824) 8 De asemenea, in iunie 1824, cu ocazia discutariigarantiffor de pastrare a ordinei cerute de Poarta, in cazul retrageriipartiale a trupelor turce0i de ocupatie din Principat, Divanul Moldoveia cerut supunerea strainilor la legile tarii, fara, de care nu se putea garantaordinea interna 2.

Revolutia de la 1848 aduce afirmarea pe plan european a aspiratiilorde independenta *i suveranitate ale Tarilor romame. Independenta natio-nala implica inlaturarea tutelei str5ine §i desfiintarea tuturor limitarilorexercitarii suveranitatii, de felul jurisdictiei consulare. Revolutionariide la 1848, in frunte cu N. Balcescu, au fundamentat teza caracteruluicontractual al relatiilor Principatelor cu Poarta, pe care au raspindit-oapoi in Apus, mentinind-o in centrul atentiei oamenilor politici 10.

Toate marile actiuni diplomatice de emancipare de sub tutela straina*i de afirmare a suveranitatii nationale, din secolul trecut, s-au intemeiatjuridice§te pe teza autonomiei interne a Principatelor in relatiile cu Poarta.Printre acestea s-a inscris §i incercarea de lichidare a jurisdictiei consulare.De aceea, afirmarea dreptului de autonomie a Principatelor in dreptulpublic european a devenit o preocupare constanta a domnitorilor rom&nii a fost adusa in discutia cabinetelor europene indata, ce evenimentele

internationale au inlesnit aceasta.Izbucnirea razboiului Crimeii §i redeschiderea problemei orientale"

au fost unul din acele evenimente care au facut din autonomia Principa-telor o chestiune internationala. Intre anii 1855-1858, aceasta a preocupatintreaga diplomatie europeana.

Prin protocolul numarul trei, din 19 martie 1855, al Conferinteide la Viena s-a hotarit Ca Principatele dunarene vor continua sa depindade Inalta Poarta conform vechilor lor capitulatii i decrete imperiale, careau stabilit drepturile Ili imunitatile de care se bucurau 11. Astfel, pentruprima data, oficial, intr-un act international au fost recunoscute capitu-latiile Principatelor cu Poarta, ca baza a relatiilor lor cu puterea suzerana.

Importanta momentului politic pentru soarta Principatelor a fostsesizata de domnitorii romani. Barbu tirbei, domnul Tarii Romane0i,a adresat la ineeputul anului 1855 Curtii de la Viena, prin intermediulgeneralului Coronini, un memoriu, demonstrind pe baza capitulatiilorPrincipatelor cu Poarta drepturile de autonomie ale acestora 12.

Este semnificativ de semnalat ca insu§i generalul Coronini, la invi-tatia imparatului Franz Iosef 13 declara intr-un documentat memoriu, din

8 Arh. St. Bucuroti, Achizitii noi, Pachet CCLX 8, f. 1-4.9 Hurmuzaki, Documente XVI, p. 1159-1160 ; X, p. 592.10 Studit prtvind Untrea Principatelor, Bucuroti, 1960 ; G. G. Florescu, Unele aspecte ale

concepfiet tut Nicolae Bdlcescu despre suveranitatea fdrilor romdne, In Studii §i cercetArt juridice",nr. 4, an VI, 1961.

11 C. Colescu Vartic §i. D. A. Sturdza, Acte fi documente relative la Istoria Renaqterit Roma-Mei, vol. II, p. 627.

12 I. I. Nistor, Corespondenfa tut Coronini din Principate. Acte fi rapoarte din iunie 1854maHte 1857, CernAuti, 1938, p. 527-558.

13 I. Ionescu Dolj, op. cit., p. 31 opincazA cA ImpAratul Franz losef a fost sesizat de rapor-tul Domnitorului Stirbei. in consecintA a scris consulului Coronini sA-i aleAtuiascA un raportcu privirc la dreptul de jurisdictie i de protectie al tuturor consulilor straini asupra supu§ilorlor In Principate.

www.dacoromanica.ro

8 STELA MARIE* 4

13 iunie 1855 14, ca, in anumite condiii, desfiintarea jurisdictiei consu-lare in Principatele Romane era de dorit" 15

Congresul de la Paris, deschis la 25 februarie 1856, a consfintit carac-terul international al chestiunii române*ti, iar prin art. XXII al tratatuluisemnat la 30 martie 1856 a stabilit c Principatele Moldovei *i Valahieivor continua sa se bucure, sub suzeranitatea Portii i sub garantia Puterilorcontractante, de privilegiile i imunitatile in a caror posesie se afla...Nu va exista nici un drept particular de ingerinta in afacerile lor inte-rioare 16. De asemenea, prin art. XXII al tratatului de la Paris, Turciase angaja sa conserve Principatelor o administratie independentanationala, precum *i deplina libertate de cult, de legislatie, de comert

de navigatie 17.Era recunoa*terea oficiala de ciitre acest for international a autono-

miei interne a Principatelor Române. Totu*i, tratatul de la Paris n-asuprimat regimul capitulatiilor in Principate, ci 1-a mentinut sub rezervaimunitatilor *i privilegiilor" Principatelor. Prin dispozitiile sale (art. 24,care prevedea convocarea Divanurilor ad-hoc in fiecare Principat), tra-tatul a deschis insa calea spre o manifestare oficia15 interna, a vointeipoporului roman de desfiintare a jurisdictiei consulare.

In Principate, abolirea jurisdictiei consulare a devenit o chestiunela ordinea zilei. Ea figureaza in programul comitetului electoral al Uniriidin Ia*i, din 1/13 martie 1857 18 i e dezbatuta in Divanul Ad-hoc al Mol-dovei, in *edinta din 6 noiembrie 1857 16, in care raportorul, AnastasiePanu, a prezentat un temeinic raport, bazat pe argumente istorice *ijuridice, cu privire la problema supunerii strainilor din Principat la juris-dictia tarii.

Prin Divanul Ad-hoc al Moldovei, dorinta romanior de desfiintarea jurisdictiei consulare este oficial adusa la cuno*tinta reprezentantilormarilor puteri din Comisia europeana de la Bucure*ti. Ace*tia o iau indiscutie. Comisarii Frantei, Marii Britanii, Rusiei, Prusiei i Sardinieiau observat e5 problema comporta (Iona aspecte :

1. Reclamatia Divamilui ad-hoc Moldovei impotrivain mod absolut, in Principate, a tratatelor incheiate de Poartil cu puterileeuropene, In ceea ce prive*te jurisdictia consulara ;

2. Reclamatii impotriva extensiunii, recente, abuzive a acesteia.In privinta primului aspect, comisarii amintiti au opinat c, pro-

blema trebuia discutata de Puterile europene, totodata, insa au recunoscutcS jurisdictia consulara dii loc la multe neajunsuri *i ca ar fi de dorit caaceasta sa fie suprimata de indata ce tribunalele tarii vor oferi garantiisuficiente 28.

In ceea ce prive*te aspectul al doilea, considerau cii trebuiau luateurgent masuri de constatare *i de reprirnare a abuzurilor consulai e.

14 Ibidem, p. 31 39 ; I. I. Nistor, op. cit., p. 719 760, originalul In limbo germanb.16 Ihidem, p. 33.16 C. Colescu Vartic si D. A. Sturdza, op. cit., Tom II, p. 1043. Vezi i Noradounghian,

liecueil d'actes internationaux de l'Empire ottoman, Paris, 1902, Tom 8 (1856-1878), p. 77.17 C. Colescu Vartic si D. A. Sturdza, op. cit., p. 1043 1041." Ibidem, vol. IV, Bucuresti, 1889, p. 40 41." Ibidem, vol. VII, p. 183 186." Ibidem, VI2, p. 569.

*i

apliclIriial

www.dacoromanica.ro

5 ABOLIREA JURISDICTIEI CONSULARE IN ROMANIA 9

Este interesant de relevat pozitia comisarului turc, care a aderatla principiul abolirii jurisdictiei consulare in Principate, cu conditia caputerile europene sa, consimta la desfiintalea acesteia si in Turcia 21

0 atitudine singulara a adoptat comisarul Austriei, Liebman mot-vata de faptul ca, Imperiul habsburgic avea cei mai numerosi suditi inPrincipate. El a ardtat ca dorinta manifestata de Divanul ad-hoc al Mol-dovei nu filcea parte din chestiunile pe care acesta avea dreptul sa lediscute. Firmanul de convocare a Divanului nu i-a i ecunoscut si dreptulde a cere levizuirea tratatelor internationale. Cit priveste exercitiul abuzival jurisdictiei consulare in Principate, Liebman a declarat ca, potrivitinformatiilor primite de la consulii austrieci din Principate, acestia nus-au facut vinovati de vreun abuz in exercitarea drepturilor jurisdictio-nale, ci au uzat numai de drepturile recunoscute lor prin tratatele Austrieicu Poarta 22.

Prin comisarul ei, Austria a dovedit Inca o data ca era interesatain mentinerea starilor de lucruri existente, pentru a nu micsora influentaeconomica si politica, ce-o exercita prin consulii si supusii austrieci in Prin-cipate. Cu toatg, opozitia comisarului Austriei si in pofida rezervelor comi-sarului turc, raportul alcatuit de comisia europeana la 7 aprilie 1858(semnat la 13 aprilie acelasi an) si inaintat Conferintei de la Paris, a inscris,printre altele, si ideea necesitatii suprimarii jurisdictiei consulare in Prin-cipate, in cel mai scurt timp posibil 23.

In raport (cap. III) se releva ca extensiunea recenta data jurisdic-tiei consulai e in Principate reprezinta o atingere adusa drepturilor aces-tora, o incalcare a independentei administrative interne. Se recunosteaca jurisdictia consulara a fost stabilità in Orient pentru a proteja pe strainifatil de dispozitiile legislatiei otomane, prin urmare aplicarea acesteiaintr-un stat unde nu existau musulmani si unde legislatia era crestinaconstituia o anomalie 24.

Sub rezerva garantiilor oferite de tribunalele locale, raportul pro-punea in incheiere, desfiintarea jurisdictiei consulare in Principate. Pinala realizarea obiectivului fixat, comisarii s-au pronuntat pentru restringe-rea atributiilor judiciare consulare in limitele stabilite de tratate 25. Dannde semnalat este faptul ea Rusia, care nu vedea cu ochi buni infiltrai eaAustriei in Principate, prin extensiunea data jurisdictiei consulare, a venitcn propuneri concrete de limitare a acesteia. Printr-un memoriu separat,prezentat de comisarul rus Basily, in aprilie 1858, au fost propuse unelereguli, menite sd puna capat conflictelor de jurisdictie si abuzurilor agen-tilor austrieci in materiile civild, comerciald si penala 26

Conferinta de la Paris, deschisa la 22 mai 1858, a luat in discutie,in sirul chestiunilor referitoare la viitoarea organizare a Principatelor, si

21 in sedinta din 25 martie 1856 a Congresului, Ali Pasa, plenipotenliarul turc, a cerutabolirea jurisdietiet consulare In Imperiul otoman. Vezi Féraud-Giraud, De la juridistion jran-raise dans les Echelles du Levant et de la Barbarie, edition 2-eme, Paris, Tome I, p. 54, 56.

22 C. Colescu Vartic si D. A. Sturdza, op. cit., Vol. VII, p. 570.23 Ibidern, p. 626.24 Ibidem, p. 625 626.28 Ibidem, p. 626.26 Ibidem, 1X, p. 43 47.

www.dacoromanica.ro

10 STELA MARIES 6

problema desfiintahi jurisdictiei consulare, cuprinsl in raportul inaintatconferintei de comisia europeanI de la Bucuresti. Importanta ei se vedesi din faptul cI a facut obiectul unei sedinte speciale, care a avut loc la16 august 1858. Cu acest prilej, plenipotentiarul Rusiei, Kisseleff, bazin-du-se pe concluziile raportului comisarilor europeni, care, aproape inunanimitate, au fost de parere sI fie suprimatI jurisdictia consular:A inPrincipate, s-a declarat de acord cu realizarea propunerii, cu conditiaea si celelalte puteri sI consimtI la aceasta 27

Din nefericire insI, cind Kisseleff a propus ca guvernele Principa-telor s5, fie invitate sI dovedeascl abuzurile mentionate in raportul comi-sarilor europeni, pentru a fi suprimate farI intirziere, iar jurisdictia consu-larI 86 fie limitatI numai la nationalii consulior, deci in limitele prevIzutede tratate, toate acestea cu scopul de a servi de bazI in vederea studieriiunei reforme 22, pIrerile celorlalti plenipotentiari au fost atit de impiirtitesi de contradictorii, incit nu s-a ajuns la nici un rezultat.

Chestiunea ridicatI in propunerea lui Kisseleff implica don*/ aspecte :pe de o parte, abolirea jurisdictiei consulare, iar pe de alta, suprimareaabuzurilor provocate de exercitiul jurisdictiei consulare.

In timp ce contele Walewski, reprezentantul Frantei, adera, Mr/rezerve, la suprimarea abuzurilor consulare semnalate in raportul comisieieuropene, plenipotentiarul Mara Britanii, contele Cowley opina pentru orevizuire general/ a jurisdictiei consulare, f/r5 ins/ a consulta guverneledin Principate asupra abuzurilor consulare. In optica reprezentantuluibritanic, a cere guvernelor din Principate sl dovedeasc5, abuzurile consu-lilor marilor puteri echivala cu o gray*/ atingere adus/ prestigiului aces-tora. Abil, batonul Ilithner, plenipotentiarul Austriei, s-a raliat acestuipunct de vedere, considerind dIunItor prestigiului marilor puteri dreptulacordat Principatelor de a reclama impotriva abuzurilor consulare.

Reprezentantul Austriei era de pIrere c5, problema jurisdictieiconsulare trebuie si poate fi discutat/ numai la Constantinopol, intre pute-rea suzeran/ si statele semnatare ale tratatului de pace de la Paris. Acestaera si punctul de vedere al lui Fuad pap, care observa e5, exist/ abuzuriconsulare in intreg Imperiul otoman.

Cu exceptia reprezentantului Rusiei, nici un alt plenipotentiar nu s-apronuntat pentru desfiintarea jurisdictiei consulare in Principate.

Reprezentantul Prusiei, contele de Hatzfeld, considera c/ o supri-mare integral/ a jurisdictiei consulare nu este oportun/, fiindc5, tribuna-lele din Principate nu ofer54 suficiente garantii supusior strlini. InsusiWalewski socotea momentul inoportun discutIrii chestiunii abolirii juris-dictiei consulare 22.

Singurul fapt pozitiv a fost e6 toti reprezentantii marilor puteri aurecunoseut c5, nu se putea face abstractie de abuzurile flagrante semnalatein raportul comisiei europene.

Desi unanimi in recunoasterea abuzurilor provocate de exercitiuljurisdictiei consulare in Principate si in intreg Imperiul otoman, reprezen-

27 Ibidem, vol. VII, p. 295-297 ; vezi 0 Annuaire des Deux Monde.s, vol. VIII (18571858), Apendice, Protocolul nr. XVIII, p. 921.

28 Ibidem.28 Annuaire des deux Mondes", Torn VIII, p. 921-922.

www.dacoromanica.ro

7 ABOLTREA JURTSDICTIEI CONSULARE IN ROMANIA 11

tantii puterilor semnatare ale tratatului de la Paris n-au putut ajungela un acord in privinta mijloacelor de realizare.

Faptul este pe deplin explicabil. Din sumara prezentare a pozitieiplenipotentiarilor marilor puteri se constath cA interesele acestora in pro-blema jurisdictiei consulare erau contradictorii, reflectind, totodatA,noul echilibru european creat pe continent dup'A tratatul de la Paris.

In conditiile lipsei de unitate de vederi in privinta c'gilor de supri-mare a abuzurilor consulare, propunerea lui Kisseleff a catzut, iar actulConventiei din 7/19 august 1858 s-a incheiat fgrA sA fi inclus vreo dispo.zitie in acest sens.

Actul de la 7/19 august 1858, precum cu justete s-a afirmat, a insem.nat un pas inapoi in raport cu tratatul de la Paris in privinta posibilitijde a actiona impotriva jurisdictiei consulare 30.

Dac5, prima parte a art. 2 al Conventiei de la Paris, recunoscindoficial capitulatiile" incheiate de Domnitorii romani cu Poarta, in seeo-lele XIV XV, a recunoscut, implicit, autonomia internA a Principatelor,partea a doua a restrins drepturile acestora la privilegiile i imunitAtilein a cAror posesie sint" deci, pe care le aveau in acel moment. De ase-menea, prin dispozitiile articolului 8 (ultimul aliniat), care stipula c tra.tatele internationale incheiate de cAtre Curtea SuzeranA cu puterile strAinese vor aplica Principatelor, ca si in trecut, sub rezerva imunitAtilor"acestora, regimul capitulatiilor a fost infarit si mai mult. Prin imunita.tile tarii", marile puteri intelegeau drepturile pe care Principatele le aveauin acel moment si nu pe acelea de stat suveran, cuprinse in capitulatiile"cu Poarta, cum intelegeau romanii. Curind ins5 marile puteri aveau sA-sidea seama cA Principatele Unite erau decise sa ignore tratatele inch eiatede marile Puteri cu Poarta. Aceasta a si determinat statele apusene FAacorde mai multa atentie regimului capitulatiilor in Principate.

Prin masuri judiciare, cum a fost interzicerea prezentei dragoma-nului consulatelor Ia delibeikile judecatoresti 32, judecarea falimentelorsupusilor straini care aveau printre creditori persoane autohtone de cAtreinstantele pamintene 33, interzicerea intriirii caporalilor austrieci inar .mati in pretoriul tribunalelor §.a., guvernul domnitorului Cuza a restrinsaplicarea jurisdictiei consulare in Principate. Aceasta a provocat protes-tele vehemente ale consulilor austrieci i chiar i o nota colectiva a tuturorconsulilor, la 17 29 iunie 1859 35. R Aspunsul Secretarului de stat al Moldoveia fost cA autonomia Principatelor fiind recunoscuta prin tratatul de la

35 M. Manta, op. cit., p. 29.31 D. A. Sturdza, Acte fi documente, VII, p. 307 ; Noradounghian, op. cit., p. 110 ;

Annuaire des Deux Mondes", VIII, p. 927.32 Vezi Rezolutla Curtii de Apel din Ia0 din 5 hmie 1859, publicatA in Tribuna RomAnA",

11 iunie 1859, nr. 9." Vezi circulara Ministerului DreptAtil din Moldova, din 21 ianuarie 1859, adresatd

tuturor tribunalelor de pe la tinuturi, prin care se fAcea cunoscut cA falimentele supusilor strAinicare au printre creditori persoane autohtone slut de competenta instantelor locale. Vezi ScarlatPastia, Codul judiciar pentru tribunalele din Moldova, p. 1256.

" A. D. Xenopol, Domnia lut Cuza Vocid, vol. I, Ia0, 1903, p. 125.35 C. Colescu Vartic 0 D. A. Sturdza, op. cit., IX, p. 341-344 ; Arhiva MAE vol. 98,

dosar 88, f. 20 24 ; Arh. St. Ia0, Documente, Pachet 343/30.

31,

;.t

www.dacoromanica.ro

12 STE.LA MARIES 8

Paris, vechile capitulatii, desi valabile Inca in Turcia, nu puteau sit seaplice noii stari de lucruri din aceste taxi 36

Internuntiul austriac de la Constantinopol, Prokesch-Osten, s-acrezut in drept s atraga atentia colegilor SM asupra noii situatii, insa,inzestrat cu simtul realitatilor, a preferat unei dezbateri colective o nego-ciere dime-tit intre guvernele interesate, pentru a ajunge, de comun acord,cu Poarta, la un compromis ". In acest scop, in martie 1860, a propusagentului roman la Constantinopol, Costache Negri, o comisie mixta,austro-romana, care sa intre in tratative in aceasta materie 38. Guvernulroman n-a acceptat nici proiectul, niei comisia propusil de Prokesch-Osten.

In fata situatiei create, reprezentantii puterilor garante s-au intrunitla Constantinopol, in iunie 1860, pentru a examina masurile ce trebuiauluate 39. S-a cazut de acord sa se dea instructii agentilor din Romaniasi Serbia, prin care sa se reaminteasca guvernelor respective ca tratateleincheiate de puteri cu Poarta erau in vigoare in toate cele trei Principatedanubiene 4°.

In 1860, intro guvernul Kogalniceanu si guvernul Austriei s-a ajunsla un acord In privinta politiei locale si a naturalizarii supusilor austrieciin Principate 41 .

In primavara anului 1862, conform instractiunilor ambasadorilorde la Constantinopol, consulii puterilor garante s-au intrunit la Bucurestiin conferinta, cu scopul de a studia modificarile ce trebuie aduse capitu-latiilor pentru a putea fi aplicate in Principate42. Rezultatul convorbi-rilor s-a concretizat intr-un proiect de regulament pentru exercitareajurisdictiei consulare in Principatele Unite 43. Documentul, inedit, prezintito deosebita importanta pentru ca atesta schimbarea de opticN a repre-zentantilor marilor puteri in privinta regimului capitulatiilor in Princi-pate. Acestia sint nevoiti sit recunoasea, c dup5 1832 si mai ales dupatratatul de la Paris Principatele au fost dotate cu institutii moderneimbunatatirile aduse impun revizuirea capitulatiior. Consulii trebuie saadmita ca, in practica, dispozitiile capitulare au suferit numeroase modi-ficari ii ca in numeroase cazuri n-au fost deloc aplicate din cauza adminis-tratiei interne independente a Principatelor. Proiectul de regulament con-tinea asadar imbunatatirile care s-ar putea aduce in viitor tratatelorPortii cu puterile europene pentru a le pune de aeoni cu situatia de fapta Principatelor.

36 D. A. Sturdza, op. cit., IX, p. 350." Vezi R. V. Bossy, L'Autriche et les Principautis Unies, Bucuresti, 1938, p. 129-130." Tribuna RomAnA", joi 17 martie 1860, nr. 75 ; Bibl. Acad. Arhiva Cuza, vol. I,

Mss. 4857, p. 44-45 ; vezi R. V. Bossy, op. cit., p. 130." R. V. Bossy, op. cit., Anexa LXXXIX, p. 265-266.40 Ibidem.41 Ibidem, Anexa XCVII, p. 273-274." B. Boeresco, Mémoire sur la juridiction consulaire dans les Principautés Unies Ron-

maines, Bucuroti, 1865, p. 47-48.Arh. St. Bucuroti, Microfilme Belgia, Ministère des Affaires Etrangères et du Commerce

Exterieur de Belgique. Correspondance politique, Legations Roumanie, 1861 1870 (In continuareM.A.E.B.), Rola 3, c. 323-338. Mentiuni cu privire la proiectul de regulament intocmit de con-tain in 1862 am gAsit in B. Boeresco, op. cit., p. 48 si in M. Manta, op. cit., in Revue roumained'histoire", 1967, nr. 4, p. 587-604.

42

i eli

www.dacoromanica.ro

9 ABOIJIREA JURISDICTIEI CONSULARE IN ROMANIA 13

Demn de semnalat este faptul c5, guvernul local din Moldova, inc5din anul 1859, a propus consulilor din Iasi si viceconsulilor din Galatis5; cad5 de acord asupra unui regulament care ear reglementeze situatiasupusilor strgini din Principat cu o precizie care s5, nu lase loc la incerti-tudini si cotiflicte de autoritate"

In expunerea de motive care insoteste proiectul redactat de consuli,dup5, ce se constatA tendintele Principatelor Itomâne de a se elibera deleg5,turile care le uneau cu Imperiul otoman, tendinte manifestate maiales dup5, tratatul de la Paris, se subliniazI validitatea capitulatiilor inPrincipatele Unite 45.

Proiectul de regulament, alatuit din 46 de articole, se ocup5, decompetenta consulaiI in materiile penale (art. 1-15), civi15, si eomercialit,inclusiv de falimente si succesiuni (art. 23-40). Proiectul continea i unregulament de politie pentru suditi, propuneri cu privire la naturalizareastainilor i dispozitii diverse (taxe, impozite si altele).

La baz5,, proiectul avea prevederile capitulatiilor la care erau ad5u-gate dispozitii noi.

Guvernul local, informat de lucarile efectuate de consuli, le-a comu-Meat un proiect de regulament propriu, in care a expus schimbkile care,din punctul sAu de vedere, ar trebui aduse capitulatiilor, mai ales in materiede crime, falimente si succesiuni ". Consulii au considerat propunerileguvernului local inacceptabile si n-au tinut seama de ele la redactareaproiectului lor de regulament.

Din scrisoarea, din 24 aprilie/6 mai 1862, a Ministrului AfacerilorSti5ine, A. Arsaky, adresatS lui C. Negri, la Constantinopol, aflam c.guvernul Principatelor Unite era decis 85 nu accepte proiectul deregulament al consulilor, in forma in care era redactat47. Se cerea un abilsi urgent demers diplomatic din partea lu C. Negri pentru a preintimpinaconflictul supkkor care ar rezulta din refuzul Principatelor de a admiteaplicarea acelui proiect de regulament, in cazul in care nu va fi modificat.Se sugera s5, se invoace faptul c5,Poarta, care n-a avut drept de jurisdictiein Principate i n-a exercitat un asemenea drept nici in favoarea supusilorc5,i, in general, nici a coreligionarilor sgi, in particular, chiar in epoca celeimai accentuate dominatii, nu puteau s transmia altor state un dreptpe care ea ins5,si nu 1-a avut niciodatg. Si dac5 Poarta, prin abuz, 1-arexercita acum, cum 1-ar putea accepta puterile garante, care au recunoscutcap itulafiile tarilor române cu Poarta ca baz/ a relatiflor lor cuPrincip at ele ?

C. Negri s-a conformat instructiunilor guvernului s5,11. La 28 aprilie/10 mai 1862, el scria lui A. Arsaky c5; a intreprins demersurile necesarepentru ca observatiile sugerate s'a" fie luate in consideratie la Constan-tinopol 45.

" Arhiva M.A.E., Fond Secretariatul de Stat al Moldovei, vol. 63, f. 91-92. MentiuneIn Istoria Românier, vol. IV, Bucuresti, 1964, p. 334.

" Arh. St. Bucuresti, M.A.E.B., Rola 3, c. 323. Vezi i Archives diplomatiques", 1863,Tom. II, p. 94.

" Arh. St. Iasi, Documente, Pachet 343/72,76. Vezi i Arhiva M.A.E., vol. 98, Dosar137, f. 192-192 v.

" Arhiva M.A.E., vol. 98, Dosar 137, f. 192-192 v.48 Ibidem, 1. 194-195.

".

www.dacoromanica.ro

14 STELA MARIES 11.1

Reprezentantul Angliei, sir H. L. Bulwer, a adresat, la 16 iunie 1862,o depe§a agentului din Principate, J. Green, In care remarca, ca nota luiArsaky este argumentata intr-un mod care face sa se creada ca Principa-tele ar fi un stat independent, drept urmare, el se vede obligat Ea con-sidere nota acestuia ca neavenita §i a reafirme principiul integritatiiIrnperiului otoman, in care erau cuprinse §.1 Principatele Romane §i, deci,sa sustina valabilitatea capitulatiilor in Principate 49. Obiectiile guvernuluiroman n-au fost luate in consideratie, dar nici proiectul de regulamentintocmit de consuli n-a fost aplicat in Principate. La 19 iuniep. iulie 1862,Arsaky i§i exprima speranta ca trebuie sa a§teptam, in imprejulari maibune, succesul pe care nu 1-am putut obtine in circumstantele prezente" 50.

Reprezentantii puterilor straine de la Constantinopol au folositlimitarile conventiei de la Paris pentru reafirmarea valabilitatii capitula-tiilor in Principatele Romane 51.

Cu demnitate, ministrul Afacerilor Straine, A. Arsaky a gspunsbaronului Eder, agentul §i consulul general al Austriei, ca era regretabilanoua pozitie colectiva a reprezentantior puterilor garante la Constanti-nopol cu privire la stricta aplicare a capitulatiilor in Principate. Totodata,el i§i exprima speranta ca puterile garante vor reveni asupra unei hotariripe care logica evolutiei lucrurilor o va modifica, dupa cum a modificat§i punctul de vedere §i bazele de made au decurs capitulatiile §i vor creaPrincipatelor Romane o situatie mai bur* conform cu drepturile pe careputerile garante le-au recunoscut prin ultimile acte internationale 52.

Domnitorul Al. I. Cuza insu§i a dat dovada de fermitate in ar arareaautonomiei tarii. El a facut cunoscut la Constantinopol, atit in cercurileturce§ti, cit §i in acela ale ambasadorior puterior garante, ca aplicareastricta a regimului capitulatiilor nu va putea fi impui5, PrincipatelorUnite decit numai printr-o dubla ocupatie : ruka §i austriaca 53.

Tonul folosit de Domnitor in raspunsul pe care 1-a dat uneireclamatii facute de consulul general al Austriei, baronul Eder, a fostdernn : Atita vreme cit Principatele nu sint ocupate de trupe, nu voiingadui sa se hotarasca drepturile strainilor in 'Wile române in daunaintereselor romane§ti" 54.

Demersurile marilor puteri pentru a impune aplicarea capitulatiilorin Principatele Unite au continuat §i in anii urmatori.

Astfel, in octombrie 1863, ambasadorii acreditati pe linga SublimaPoarta s-au intrunit la Constantinopol in vederea Imei declaratii comuneadresate domnitorului Al. I. Cuza 55. La fel, in primavara §i vara anuluil1865 ei s-au reunit pe malurile Bosforului pentru a discuta revizuireacapitulatiilor 56. Conferinta ambasadorilor de la Constantinopol, din februa-

" Ibidem, f. 209.0 Ibidem, 1. 210.51 Ibidem, f. 163-164, 169-170, vezi si R. V.

Bucuresti, p. 131 si Anexa CLXXIII, p. 336.52 Arhiva M.A.E., vol. 98, Dosar 137, f. 18653 Bibl. Acad., Arhiva Cuza Vochi, VI, f. 242,

Cuza Vochl, p. 331." Apud T. W. Riker, op. cll., p. 576." R. V. Bossy, op. ctt., p. 132." T. W. Riker, op. cit., p. 577, nota 2 ; A. D.

I-a, p. 43.

Bossy. L'Autriche et les Principautis Unies,

Vezi §i C. C. Giureseu, Viala ;t opera lur

Xenopol, Istoria Roneintlor, XIII, parteal

www.dacoromanica.ro

11 ABOLTREA JURISDICTIEI CONSULARE IN ROMANIA 15

rie 1865, desi a recunoscut capitulatiile drept baza 1ega1 5 a drepturilorstr5ini1or in Principatele Unite, a admis totusi utilitatea si oportunitateade a le pune in acord cu pozitia creat5 Principatelor prin tratatul dela Paris 57.

In urma intelegerii intervenite intre ambasadori, reprezentantulFrantei, marchizul de Moustier, a trimis lui Cuza o nog, in februarie 1865,urmat5 de un demers colectiv al consulilor din Bucuresti pe linga Domn,la 19/31 martie 186556. Scopul era s5 reaminteascg guvernului romanCa era obligat s5 respecte capitulatiile. Insusi Ministrul Afacerilor Straineal Frantei, Drouyn de Lhuys, a intervenit pe 1ing5 guvernul roman inacelasi sens, indeosebi in chestiunea falimentelor si succesiunilor supu-silor straini 59.

Atitudinea guvernului roman a Aram demn5 si neschimbata. Infata demersului colectiv al consulilor, din 31 martie 1865, domnitorulAl. I. Cuza s-a limitat s5 le citeasc5 articolul 22 al Tratatului (le la Paris(1856) si articolul 2 din Conventia din 1858 relativ la autonomia Orli,adaugind ca el nu cunostea capitulatiile despre care era vorba, dar c5respectit echitatea si dreptul gintilor. Totodata, a declarat ca mentinestatus-quo-ul pina' ce lua cunostintl de regulamentul pe care-1 preateauputerile garante in privinta aplickii capitulatiilor in Principate 60

Astfel, diplomatia statelor care voiau cu orice pret ..5 impun5 Princi,patelor Unite regimul capitulatiilor, respectiv cea austriac5, englez5, pru-sian5, a esuat, problema fiind privatl chiar de marile puteri ca insolu-tionabila.

In felul acesta, incercarea marilor puteri de a rezolva problemaregimului capitulatiilor in Principate, asa cum o dicta interesele pute-rilor, n-a reusit. In Principate, se dezvoltase o miscare national5 de rezis-tenta impotriva capitulatiilor si un sentiment de afirmare a autonomiei,care nu se imp5ca cu existenta capitulatiilor pe teritoriul Bomâniei.

Pe de alta parte, politica de mentinere a integritatii Imperiuluiotoman si teama puterior europene c5 Turcia va pretinde extindereaeventualelor reglementari si in restul Imperiului otoman a impiedicatrezelvarea problemei 61.

Prin introducerea noului cod penal (promulgat la 30 octombrie1864), a codului de procedur5 penala (promulgat la 2 decembrie 1864).si a noului cod civil (promulgat la 4 decembrie 1864), prin noua lege apatentelor, pozitia privilegiata a supusilor straini a fost zdruncinafa, asainch daca guvernul roman nu era slit sa-si schimbe atitudinea capitula-tile ar fi incetat sa mai aiba autoritate in Principate. Prin intrarea invigoare a Codului penal, jurisdictia consu1ar5 inceta, de fapt, in Princi-patele Române.

67 R. V. Bossy, op. cit., p. 133.58 Bibl. Acad., Arhiva Cuza Voclii, VI, f. 254, 256-256v. Vezi §i C. C. Giurescu, op. cit.,

p. 331 ; R. V. Bossy, op. cit., p. 133.59 R. V. Bossy, op. cit., p. 132.58 Bibl. Acad., Arhiva Cuza, VI, f. 254, 255-256 v. Vezl sI R. V. Bossy, op. cit., p. 133.61 Istoria Romtiniet, 1964, vol. IV, p. 334.

www.dacoromanica.ro

16 STELA MARIE* 12

Lupta pentru abolirea jurisdictiei consulare in perioada dornnicilui Al. I. Cuza a fost puternic sustinuta, pe plan intern, de o campanicde pre* iar pe plan extern, prin luciri menite facg cunoscute opinieipublice europene justetea cauzei rornanilor.

C. A. Rosetti, Cezar Bo Iliac, si altii, prin o serie de articole publicatein Romanul", intre anii 1860-1863, au militat cu fervoare pentru desfiin-tarea jurisdictiei consulare in Principatele Unite 62. N-au lamas mai prejosnici ziarele Nationalul" 63 al lui V. Boerescu, Tribuna RornanA" 61a lui N. Ionescu, Trompeta Carpatilor" 65 a lui Cezar Bo Iliac.

Dintre lucrarile publicate in strainatate se cuvine a fi rnentionataaceea a lui Vasile Boerescu Mémoire sur la juridiction consulaire dans lesPrincipautes Unies .Roumaines, Paris 1865, scrisa dupg insasi indicatirledate de Cuza, in perioada conferintei ambasadorilor puterilor garante laConstantinopol 66. Ea a reprezentat punctul de vedere al guvernului romansi a avut un caracter semioficial. Brosura lui V. Boerescu a dernonstiat,pe baza textului insusi al tratatelor puterilor europene cu Poarta sipropriilor capitulatir incheiate de Domnitorii romani cu aceasta, inaplica-bilitatea jurisdictiei consulare in Principate. Concluzia studiului era caPrincipatele nu pot fi sustrase dreptului gintilor i supuse unei jurisdictirexceptionale, lipsita de orice ratiune de a fi in statele nemusulmane, si

puterile garante, care, la acea data, dezbateau chestiunea, prin ambasadorii lor la Constantinopol, o vor rezolva conform autonorniei interne,garantate de insgsi marile puteri prin tratatul i conventia de la Parissi potrivit principiilor dreptului international modern.

Speranta exprirnata de romani in 1865 nu va fi ima infaptuita deputerile garante, interesate in mentinerea jurisdictiei consulare in Princi-pate, ci de insusi poporul roman. Prin cucerirea independentei de stat,Romania singma a realizat acest vechi deziderat.

Problema desfiintarii de drept a jurisdictiei consulare a lamas opreocupare constanta pentru guvernul roman si in anii care au urmat.In 1867, in acest scop, a fost trirnis in misiune specialii, in Austria, Prusia,

62 Vezi RomAnul", 11 noiembrie 1860, nr. 315, an IV, p. 961-962 ; 12 noiembrie1860, nr. 317 ; 4 decembrie 1860, nr. 339 ; 12-13 decembrie 1860, nr. 347- 348, 17 iunie 1862nr. 168, an VI ; martie- aprilie 1863 ; C. A. Rosetti, In calitatea sa de prim staroste al corpuluicomerciantilor din Bucuresti, adreseazA Consiliului de Ministri cererea corpului comerciantilorromani de desfiintare a jurisdictiei consulare : Romanul", 11 noiembrie 1861, nr. 310-314,an V, p. 987 ; 16, 17 aprilie 1862, nr. 106-107, an. VI, p. 330 ; 6 iunie 1862, nr. 157, p. 48a

63 V. Boerescu publicA articolul Autonomia romAnA", In care cere Incetarea abuzului"ce-1 reprezintit la noi exercitarea jurisdictiei consulare. Vezi Nationalul", 7 ianuaric 1860,nr. 2, p. 7-8 ; 10 ianuarie 1860, nr. 3, p. 10-11 ; 14 ianuarie 1860, nr. 4, p. 14.

" Vezi artieolul Un mare abuz stIrpit", In Tribuna RomAnA", 11 lunie 1839, nr. 9 ;articolul Asupra jurisdictiei consulare" Ibidem, 10 septembrie 1859, nr. 34.

65 Cezar Bolliac publicA articolul O cauzA celebrA", prin care cere desfiintarea regimuluicapitulatlilor In Principate. Vezi Trompeta Carpatilor", 16, 20, 23, 28 mai 1865. Se maipublicA i studiul lui V. Boerescu, apArut si In brosurA separatA In linoba francezA. Ibidcm, 9,12, 16, 19, 24, 26, 30 septembrie 1865.

66 Vezi A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodä, Iasi, 1903, vol. II, p. 28. In 1865, domni-torul Cuza a InsArcinat pe P. Rosetti BAlAriescu i pe Vasile Boerescu cu redactorea unui memoriuprivitor la jurisdictia consulara In Principatele Unite. Acesta a lost remis ambasadorilor laConstantinopol ai puterilor garante reuniti In conferintii, oamenilor politici i publicistilor dintoatA Europa. Vezi N. Corivan, Politica externd a lui Al. I. Cuza, In Danubius", tom. VI VII,Galati, 1972-1973, p. 157. Vasile Boerescu a publicat ulterior memoriul, sub titlul mentionat,la Paris, si Bucuresti, In 1865, In limba francezA.

EA

cii

a

www.dacoromanica.ro

13 ABOIJIREA JURISLYICTWEI CONSULARE IN ROMANIA 17

Rusia, Franta, Anglia, Italia si Belgia Dumitru Biatianu. El a fostinkarcinat iL incheie o conventie privitoare la modificarea jurisdictieiconsulare, conform cu drepturile i interesele Rornaniei, sg, rezolve chel-tiunea patentelor la care erau impusi supusii straini comercianti cu ridi-cata ii aceea a actelor starii civile ale strainilor 67. Misiunea sa n-a dat insarezultatele dorite.

In Romania au apirut in aceeasi perioada articolele lui Hasdeu dinRomanul" 63, in sprijinul misiunii lui D. Bratianu si brosura luiM. Mitilineu 69, care, in esenta, cerea abolirea nehatirziata a jurisdictieiconsulare in Romania.

Pe linga lucrarile cu caracter mai mult sau mai putin of icial, publi-cate in tara sau in staing,tate, s-au scris si memorii in favoarea desfiintariijurisdictiei consulare, adresate acelora din marile puteri care erau favora-bile rornânilor. In acest sens, trebuie mentionate excelentele rnemorii alefostului secretar de stat al Moldovei, printul N. Sutu, necunoscute pinain prezent 70 Prirnele doua nu sint datate, dar rezulta din textul lor c sintposterioare tratatului i conventiei de la Paris si c sint adresate puteriicare a prezidat la regenerarea" Principatelor (respeetiv a Moldovei),adica Rusiei 71. Ultimul, intitulat Aperçu relatif a la juridiction consulaireet aux capitulations existantes entre les Puissances de l'Europe et de l'EmpireOttoman dans leur rapport a la Roumanie", poarta data 1869.

Memoriul adresat Rusiei releva abuzurile flagrante la care a datnastere aplicarea regimului capitulatiilor in Moldova, ingerinta continuaa consulilor stiaini in justitie politie i considera de extrema; urgentasa fie cel putin respectate acele clauze ale capitulatiilor, care interziesupt.ilor straini s dobindeasca proprietati i sii exercite profesiuni indus-triale 72 Al doilea rnemoriu analizeaza situatia Moldovei sub raportuldreptului international si scoate in evident/ abuzurile de tot felul generatede jurisdictia consulara, dovedeste imposibilitatea aplicrii riguroase acapitulatiilor in Principate i propune asimilarea acestora, sub raportulereptului international, cu statele independente 73.

T.Tn interes deosebit prezinta cel de al treilea rnemoriu, care propunen suli de natura a pune de acord situatia reala de fapt, a RonAniei, laacea data, cu prevederile capitulatiilor incheiate de Poart'a cu puterileeuropene, ramase Inca in vigoare 74.

Chiar dacit acest memoriu n-a fost remis marilor puteri, el a servit,probabil, guvernului roman in fundamentarea juridic a pozitiei salein tratativele pe care le-a purtat pentru incheierea de conventii consulare.

" Arhiva M.A.E., vol. 98, dosar 46. Vezi Reprezentanfele diplomalice ale Romdniei, Ed.Bucuresti, 1967, vol. I, p. 240 ; Memoriile regelui Carol I al .Romdnici de un marlor

ocular, vol. IV, p. 43." B. P. Hajdeu, Jurisdtcfiunea consulard in Romania, In RomAnul", 24 decembrie 1867,

p . 1102, si nr. 1, 2, 3 din ianuarie 1868.69 M. Mitilineu, Jurisdicflunea consulard in Romania, Bucuresti, 1868, p. 4." Bibl. Acad., Mss. 1030, f. 164-168 ; f. 170-175 ; Mss. 1036, f. 449-455.

Ibidem, Mss. 1030, f. 172 v.22 Ibidem, f. 174-175." Ibidem, f. 164-168 v.74 Vezi Ibidem, f. 455.

2 c. 1007

Politick

gi

ft

'd

www.dacoromanica.ro

18STELA MAR1E$ 14

incheierea de acorduri bilaterale cu diferite tgri, acorduri ale cgrorclauze s5, fie puse in armonie cu practica internationalg, a fost o alta calepentru lichidarea jurisdictiei consulare in Romania.

Semnallm cg primul stat care s-a argtat dispus s discute cu Romaniaincheierea unei conventii consulare a fost Austro-Ungaria, in 1867.

Guvernul austriac a primit cu simpatie propunerile romanesti,de la inceputul anului 1867, de modificare a jurisdictiei consulare, inpunctele care impiedicau libertatea de actiune a guvernului roman decla-rind cg este gata s intre in negocieri pentru incheierea unei conventiiconsulare, care sg reglementeze jurisdictia consularg in Romania, intr-unmod conform cu noile necesitgti 75.

La 17 iulie 1871 76 s-a incheiat intre Romania si Austro-Ungariao conventie cu privire la procedura in materie de falimente ale supusiloraustro-ungari pe teritoriul nostru, ceea ce a constituit un succes, iarpatru ani mai tirziu s-a semnat cunoscuta conventie cornercialg (22iunie 1875).

Atitudinea binevoitoare manifestaig de Austro-Ungaria in 1867,precum si in 1875, fatg de Romania, n-a fost dictatg din dorinta dezinte-resatg de a-i favoriza emanciparea politicg, ci de multiplele interese econo-mice §i politice ale monarhiei dualiste in sud-estul european.

Interesul major al Austro-Ungariei a coincis, in aceastg imprejurare,cu aspiratiile de independentg ale romanilor §i, In acelasi timp, cu intereselealiatelor sale, Germania si Rusia, care doreau atragerea Romaniei in orbitapoliticii Aliantei celor trei impgrati, inauguratg in 1872. Pozitia comunga celor trei puteri a fost adusg la cunostinta Portii, prin nota din 20 octom-brie 1874 77, in care se recunostea Romaniei dreptul de a incheia directconventii comerciale. Astfel, dreptul de a incheia tratate cu alte statea fost acceptat mai u§or in domeniul comercial, in care puterile europenenu sprijineau Turcia. Aceasta a fost nevoit s recunoascg conventiacomercialg incheiatg de statul roman cu Austro-Ungaria la 22 iunie 1875.

RAzboiul de independentg (1877 1878) a fost bug evenimentulcare a pus capgt regimului capitulatiilor in Romania. Prin declararea stgriide rgaboi cu Turcia, la 18/30 aprilie 1877 §i proclamarea solemng in Aduna-rea deputatilor, la 9/21 mai 1877, a independentei de stat, Romania a ruptultimele leggturi cu Poarta.

Care era ins5 situatia, de fapt, in targ, in privinta exercitgrii juris-dictiei consulare ?

Potrivit mgrturiei lui Arthur von Brauer, atasat pe lingg consulatulgeneral german din Bucuresti, intre anii 1872 1873, guvernul romana refuzat categoric sg recunoascg consulatelor dreptul de a da decizii judecl-toresti. Ca urmare, la consulatul german nu se mai judecau procesele penale ,ci numai reclamatiile cu caracter civil sau comercial dintre germani saucele introduse de cetgteni neromani impotriva cetItenilor germani 78.

75 M. Mitilineu, op. cit., p. 131-132 ; Reprezentanje dtplomatice..., I, p. 162.Textul conventiei In Neumann si Pinson, Recueil des trait& et conventions conclu par

l'Autriche, vol. VII, p. 320.77 V. Boerescu, Discursurt politice, vol. II (1874-1883), Bucuresti, 1910, p. 466-467.76 G. C. Angelescu, Amintirtie tut Arthur von Brauer despre Romania din 1872 1873,

In Arhiva de Drept Public", nr. 1, ianuariemartie 1941, Iasi, p. 121.

www.dacoromanica.ro

15 ABOLTREA JURISDICTIEI CONSULARE IN ROMANIA 19'

in aceeasi perioada, Ministrul .Afacerilor Straine al României,Callimachi-Catargi, intr-o nota, din 27 februarie 1871 73, adresata AgentieiSerbiei in Romania, arata c instructia, judecata i executarea sentintelorin materiile corectional i criminala se face la fel pentru stiini capentru autohtoni, potrivit codului nostru penal. In privinta impozitelor,.se preciza c. strainii sint supusi, ca i pamintenii, la toate contributiiledirecte stabilite de departamente i comune, platesc patenta pentru pro-fesiunea pe care o exercit i impozitul funciar, daca au imobile si nu sintscutiti decit de impozitul personal.

De asemenea, printr-o hotarire a Curtii de Casatie din Bucureti,,din 1873, nu se recunostea in tug alta jurisdictie decit aceea a tribunalelorinstituite in virtutea unei legi exprese 8°.

Rezulta, din cele de mai sus, ca, de fapt, jurisdictia consulara fusesestrict limitata la conationalii consulilor, i aceasta numai in privintacontestatiilor civile i comerciale. Pentru celelalte materii (de exemplu,.in procesele penale) nu exista nici o diferenta intre supusii straini i pamin-teni in privinta regimului judiciar. Si sub raport fiscal, situatia suditilorbuferise serioase modificari, care reduseseil considerabil privilegiileacestora.

Dupa proclamarea independentei, intre 10 mai 1877 si 1 iulie 1878,,guvernul roman a refuzat categoric consulilor staini dreptul de a maiexercita jurisdictia consulara, asa cum se practica aceasta in tarile regi-mului capitulatiilor 81. Asadar, timp de 14 luni de la declararea indepen-dentei, jurisdictia consulara n-a mai functionat, i regimul consular s-aexercitat ca in statele independente.

Se constata si de data aceasta c poporul roman, ea si in cazuIiniaptuirii ITnirii, cucerit singur drepturile i c tratatele internationalen-au facut decit sai le consacre, cu tergiversari i ambiguitati.

Tratatul de la Berlin (1/13 iulie 1878) a recunoscut Romaniei inde-pendenta i dreptul de a incheia conventii consulare cu diferite state, dar,ling, la incheierea acestora, a mentinut, de drept, regimul capitulatiilor(art. 49) 82. Prevazind ca drepturile cistigate" vor iamine in vigoare,.tratatul a stabilit ea, regimul capitulatillor va subzista si pe viitor. Dar,de fapt, dupa cum s-a vazut, in intervalul de la 10 mai 1877 1 iulie1878, Romania a cistigat emanciparea de sub tutela capitulara. Romaniiau considerat ca tratatul de la Berlin a sanctionat starea de lucruri reala,.care exista in acel moment 83. Gradul de dezvoltare nationala atins deRomania era prea avansat, pentru ca prin drepturile cistigate", cumprevedea art. 49 din tratatul de la Berlin, s5 se poata intelege drepturileconsulilor intr-o tafa a capitulatiilor.

Dur tratatul de la Berlin, nici o tug' n-a mai pretins folosiieatmor privilegii de tipul jurisdictiei consulare in Romania. In afail de inter-pretArile contradictorii ale specialistilor de drept international si a 'Meer-carii de a conditiona renuntarea la privilegiile consulare prin evolutia

p. 201

" Arhiva M.A.E., vol.

82 Paul Fauchille, op.81 Georges F. Flai9en,82 Vezi T. G. Djuvara,

83 G. FlaiOcn op. cit.

98, dosar 137, f. 209.cit., p. 185.op. cit., p. 51.Tractate, conveniluni i invoiri iniernalionale ale Ronihniei, 1888,

p. 51-52.

ei

www.dacoromanica.ro

90 STELA MARTES 16

justitiei romanesti nu exista nici un obstacol pentru Romania in caleaincheierii de conventii consulare, ea stat independent. Pe aceasta linies-au inscris conventiile consulare cu Elvetia (incheiata la Viena la 2/14februarie 1880) 84, cu Italia (la Bucuresti la 5/17 august 1880) 85, cu Belgia(la Bucuresti, la 31 decembrie /12 ianuarie 1880) 86 cu S.U.A. (5/17 iunie1881) 87 Stingerea prin acorduri a -jurisdietiei consulare era astfel

Cu celelalte state problema jurisdictiei consulare s-a rezolvat, inmod tacit.

Pe plan intern, prin hotgrirea Curtii de Apel din Bucuresti, din16/29 februarie 1901, s-a decis cg jurisdictia consulilor straini in Romaniaera ilegala incepind cu tratatul de la Berlin 88

in concluzie, lichidarea jurisdictiei consulare in Romania s-a realizatca urmare a unor actiuni politice si diplomatice dificile si complexe, careau necesitat eforturi de peste un veac.

Parte integrantg a luptei pentru independenta national, bgtgliadiplomatieg pentru abolirea jurisdictiei consulare a cunoscut momentedistincte de afirmare. Domnia lui Al. I. Cuza a reprezentat un pullet culmi-nant in cadrul acestei complexe actiuni.

Proclamarea independentei de stat a Romaniei, la 9 mai 1877,a fost momentul decisiv, in urma caruia drepturile consulilor de a exercitaprerogative decurgind din capitulatii nu au mai fost recunoscute pe ter--toriul roman. incepind de la aceasta data, de fapt, jurisdictia consularaa incetat sa mai actioneze in Romania.

Tratatul de la Berlin, precum §i conventiile consulare incheiate deRomania cu diferite tgri apusene, dupg 1880, in calitate de stat indepen-dent, n-au facut decit s consacre situatia, de fapt, existent/ inaceea a desfiintarii jurisdictiei consulare.

in incheiere, se poate afirma, deci, c, poporul roman, la fel ca siin cazul infaptuirii Unirii, si-a cistigat singur dreptul de a fi pe deplinstapin pe teritoriul sau, lichidind jurisdictia consulara ca forma de limi-tare a suveranitatii Romaniei.

L'ABOLITION DE LA JURIDICTION CONSULAIRE ENROUM ANTE PARTIE INTRGRANTE DE LA LUTTE POUR

L'INDa'ENDANCE NATIONALE

RESUME

La lutte pour la liquidation de toutes formes de limitation de lasouveraineté nationale le droit des consuls d'exercer sur le territoireroumain des prerogatives découlant des capitulations de la Porte avec lespuissances occidentales se situant parmi ces formes a réclame de longs

" Text In T. G. Djuvara, op. cit., p. 204-212. Publicat In Monitorul Oficial", nr. 7din 11123 ianuarie 1881.

85 Monitorul Oficial", 26 februarie 1881 ; T. C. Djuvara, op. cll., p. 253-285." Monitorul Oficial", 1/13 aprilie 1881 ; T. G. Djuvara, op. cit., p. 348-359.87 Ibidem, p. XVII.88 Paul Fauchille, op. cit., p. 136.

§ideli-

OAS,

www.dacoromanica.ro

17 ABOLIREA JURISDICTIEI CONSULARE IN ROMANIA 21

efforts, déployés au long de plus d'un siècle, engageant des actions poli-tiques et diplomatiques difficiles et complexes. Depuis la fin du XVIII-esiècle jusqu'a la conquête de l'indépendance d'Etat (1877-1878), leprobleme touchant l'abolition de la juridiction consulaire n'a pas cessede polariser l'attention des gouvernernents des Principautés Roumaines,probleme indissolublement lie h la lutte pour la conquête de l'indépen-dance nationale. C'est lh ce que l'auteur s'applique h demontrer dans sonetude fond& sur une large base documentaire déjà connue ou inedite.

Marquant les moments les plus importants de la lutte diplomatiquepour l'abolition de la juridiction consulaire, lutte qui a connu des momentsdistincts d'affirmation, l'auteur relève que la juridiction consulaire a cesséen fait d'operer dans les Principautés, par suite des mesures adoptéesbur le plan intérieur sous le règne l'Alexandru loan Cuza et de la luttepermanente men& par les Roumains contre le regime des capitulations,en general, et de la juridiction consulaire, en particulier. La proclamationde l'indépendance d'Etat, le 9 mai 1877, a marqué la cessation definitivedu droit des consuls d'exercer la juridiction consulaire en Roumanie.

Le traité de Berlin (1 er/13 juillet 1878) ainsi que les conventionsconsulaires conclues par la Roumanie avec diverses puissances occiden-tales après 1880, en qualite d'Etat indCpendant, n'ont fait que consacrerla situation de facto, existant dans le pays, notamment la suppressionde la juridiction consulaire. L'étude fait ressortir de facon prenante lefait que l'abolition de la juridiction consulaire a 60, tout comme l'Union,l'ceuvre du peuple roumain qui a conquis A lui seul le droit d'être pleine-merit maitre de son territoire.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

AJUTORUL BANESC I MATERIALAL TRANSILVANENILOR IN SPRIJINUL RAZBOIULUI

PENTRU CUCERIREA INDEPENDENTEIDE STAT A ROMANIEI (I)

DE

PAUL ABRUDAN

Cucerirea independentei de stat a României a reprezentat uneveniment cu o deoselbita semnificatie politica, intrucit in acest fel serealiza unul din dezideratele luptei indirjite de veacuri a poporului roman.

A.p, cum arata tovarapl Nicolae Ceaupscu la recentul Congres alcducatiei politice 0 al culturii socialiste : incununare a unor nazuinte §ilupte de veacuri ale poporului roman, cucerirea independentei, . , aavut o profunda inriurire asupra intregii dezvoltari a societatii romane§tipe calea progresului economic 0 social, deschizind largi orizonturi natiuniinoastre spre afirmarea libera, de sine statatoare".

Trebuie subliniat i aceasta asertiune e intarita de abundentamarturiilor ea in cursul acestui moment de seam& al istoriei noastre natio-nale, la efortul depus pe plan militar de tinarul stat roman a fost sprijinitcu entuziasm §i insufletire 0 de romanii din Transilvania, doritori de

manifesta, §i pe aceasta, cale, ata§amentul lor pentru cauza libertatiinationale, pe un plan mai lug aceea a unitatii tuturor romanior *.

0 contributie la reliefarea acestui sprijin dorim s, realizam in celece urmeaza, cu precizarea ca in cadrul acestei parti a materialului atentiaeste concentrata asupra aportului adus in acest proces de doua, centre decolectare a ajutoarelor : Sibiu §i Brapv.

Participarea activa a romanilor ardeleni la efortul comun al intregiinatiuni in lupta pentru cucerirea independentei de stat a Romaniei s-amanifestat i printr-o actiune solidara, pentru ajutorarea osta0lor ro-mani raniti in lupta §i a familiilor acestora. in ciuda tuturor masurilor repre-sive luate de autoritatile austro-ungare 0 a greutatilor de tot felul, contri-

* Semnallnd existenta pe aceastA temA a materialelor, N. AdAniloaie, Contributia maselorpopulate la sustinerea räzboiului de independent& in Studii. RevistA de istorie", Tom. 20 (1967),nr. 3, p. 349-456, si Elisabeta Ioniä, Aportul femeilor la sprijinirea räzboiului pentru eucerireaindependenlei de slat a Romdniei, In Revista de istorie", tom. 29 (1976), nr. 4, p. 569-586,mentionAm ca In studiul de fata alAturi de informatii si date care apar inevitabil si In articolele.arnintite, autorul Isi propune o tratare mai detaiiatA a subiectului bazatA pe investigareasustinutA a fondurilor arhivistice ca si pe coordonarea acestora cu informatiile oferite depresa vremii.

,REVISTA DE ISTORIE", Tom SO, nr. 1. p. 23-46, 1977

a-ai

www.dacoromanica.ro

24 PAUL ABRUDAN 2

butia financiar i materiala a romanilor din provinciile aflate sub oeupatiestraina a fost mare, generall 0 continua, demna §1 plina de combativitateneabatuta.

Sarcina organizarii i stringerii ajutoal elor pentru raniti Ii revenea,in Romania, Societatii Crucii Ro§ii, ce luase fiinta la 8 iunie 18761, avin-du-1 pre§edinte pe Dimitrie Ghica 2. Dupa inceperea ostilitatilor din parteaTurciei impotriva Romaniei, Societatea Crucii Ro§ii a lansat un apel catrepopulatie pentru a veni in ajutorul osta§ilor raniti. In apel se arata c pelinga scame i bandaje, se mai pot trirnite camd§i, indispensabili, fete deperna, cear§afuri, §tergare, ciorapi, batiste §i ()rice bucati de pinza dincare se pot confectiona comprese §i fe§ii pentru pansat ranile ; se primesealimente, ciocolata, orez §i altele 3. Apelul a fost preluat i republicat de77Gazeta Transilvaniei", in scopul de a-i mobiliza pe românii ardeleni sa-§iaduc'a §i dInii contributia. Ziarul mai transmitea §tirea ca pentru primirea.ofrandelor din alte tari, romani emigrati i domiciliati in Bucure§ti s-auintrunit in ziva de 8/20 mai 1877, cu care ocazie au ales un comitet 4_

Apelurior publicate In ziarele romane§ti din Transilvania §i Ungaria,precum i acelora sosite direct din Bucure§ti, Craiova, românii din teri-toriile incorporate in monarhia austro-ungara le-au raspuns cu toata soli-citudinea frateasca, infiintind comitete de ajutorare a osta§ilor romaniraniti in rdzboi. Asemenea comitete luara na§tere la Sibiu 2, Brasov 6,Fagara§ 7, Nasaud 8, Cluj 9, Ora§tie, 10 Viena 11, formate in cea mai mareparte din femei ; la Alba Iulia, Abrud, Timisoara, Baia Mare, Blaj, Sighi-§oara, Deva, Hateg, Oradea, Zalau, Tirgu Mure§, aceste organisme n-aumai putut fi create din cauza interdictiei autoritatilor 12.

Comitetele formate in Transilvania 0 Banat pentru ajutorarea osta-§ilor romani raniti n-au fiintat decit citeva zile. Imediat ce a aflat de elis-tenta lor, ministrul de Interne de la Budapesta a dat o dispozitie la 24 mai1877, prin care se interzicea infiintarea unor astfel de comitete, urmata deun nou ordin, la 26 mai, prin care se desfiinta Comitetul femeilor românedin Sibiu, creat in acest seop 13. Pe baza acestor dispozitii, autoritatilelocale tree la desfiintarea comitetelor romane de ajutorare, cu politete

1 Prin Conventia de la Geneva din 1864, la care a aderat si Statul Roman, s-a stabilitconstituirea unei societati care sa villa In ajutorul ranitilor de pe cimpul de lupta. Dupa i7bucnirea razboiului slrbo-turc, ministrul de Ritzboi al Romaniei, prin scrisoarea din 10 iunie 1876, 1-arugat pe Dimitrie Ghica sa Infiinteze o Societate de Cruce Rosie. Apoi, ministrul de Externe acomunicat Turciei si Serbiei cã Romania doreste sä trimita clte o ambulanta In ficcarc dincele dota state. Serbia a acceptat propunerea tarii noastre, In timp ce Turcia a refuiat-o.

2 Telegraful roman" din 21 nov.13 dec. 1876.3 Gazeta Transilvanici" din 12 24 mai 1877.4 Ibidem.5 Ibidem, din 19 31 mai 1877.o Telegraful roman" din 19/31 mai 1877.7 Gazeta Transilvaniei" din 19 31 mai 1877.8 Documente privind istorta Romániet. Rifizboiul pentru independenlei, Bucuresti, Edit.

Academiei R.P.R., 1952-1955, vol. IV (1877), p. 372.Familia" nr. 24, din 12/24 iunie 1877, p. 283.

10 Ibidem.11 Ibidem, nr. 30, din 24 iulie/5 august 1877, P. 538.72 Gazeta Transilvanici" din 29 mai/10 iunie 1877.13 Ibidem.

o

www.dacoromanica.ro

TRANSILVANENII IN SPRIJINUL INDEPENDENTEI ROMANIEI 25

exagerata la Sibiu 14, cu rigiditate oficiala la Brasov 15, in mod brutal laCluj 16. Romanii protesteaza impotriva acestor masuri ; redacteaza cereri§i memorii catre autoritatile locale si centrale, in care aduc argumenteprivind acceptarea unanima pe plan international a unor astfel de comitete,demasca tratamentul diferit aplicat popoarelor asuprite in comparatie cucele doua natiuni dominante din monarhia austro-ungara in problemeledrepturilor si libertatilor cetatenesti i politice ; organizeaza intruniri desolidaritate ; se adreseaza presei i publicatiilor ; fac apel la conducatoriiinieàrii nationale românesti.

In lupta pentru apararea comitetelor de ajutorare si a cauzei natio-male a rornanilor, ziarele ocupa un loc de frunte. Ele public-a apeluri, seri-sori si articole prin care femeile sint indrumate s Tina in sprijinul ostasilorromani ritnili, iau pozitie fata de rnasurile represive instituite de guvern siautoritatile locale, se ridica impotriva calomniilor inserate in paginilepresei maghiare Ia adresa rornanilor 17. Familia" reproduce Apelul femeilorromane din Ia0., din 25 aprilie 1877 15, Apelul femeilor romane din Bacau 15

lanseaza' o chemare proprie intitulata Apel eatre roman(e)e 20 In ,,Epis_tola respectuoasa catre femeile noastre", din 7/19 mai 1877, George Baritiuisi manifesta bucuria c femeile romane din Sibiu au infiintat un comitetcare sit colecteze ofrande pentru raniti. Nu ne indoirn un momentscria el ca femeile noastre din alte conume, mai ales urbane, opidanechiar rurale ( . ), vor forma mici comitete de cite trei sau cinci inse, sprea se consulta ( ) despre calitatea scamelor, forma bandajelor ( . ), siinodul inaintirii pachetelor la locul destinatiunii lor"21. Apoi, comunica-tdresa din Bucure0i, unde sa fie expediate ofrandele, angajindu-se, tot-odata, de a face personal un asemenea oficiu pentru colectele ce s-ar tn-mite pe adresa sa din Brasov. Aceasta activitate umanitara i friteasca"care a cuprins intreaga natiune sublinia Baritiu dii prilej femeilornoastre de a lega ranele acelor ostasi romani, frati ai nostri, ( . ) cari

) e bat si-si varsa singele ( ) pentru existenta patriei si a natiunei,puntru libertate"22.

Acela,i autor, in articolul Spre folosul românilor raniti", admones-teaza ziarul Kelet" din Cluj, care cu toata furia unui tiran brutal"ameninta femeile ce ar cuteza sii contribuie cu bani i scame pentru

raniti din armata Romaniei"23. Si aceasta, scrie Baritiu, in conditiilecrud femeile compatriotilor maghiari (de) 9 luni prepara cu mare zelscame, bandaje si alte obiecte necesare la vindecarea soldatior turcestiraniti in batalie"24. La insinuarile ziarului, cii apelurile adresate femeilorromâne din Transilvania, Bucovina si Ungaria, venite din Craiova si Bucu-

11 Ibidem.iS Ibidem, din 22 mai/3 iunie 1877.12 Ibidem, din 29 mai 10 iunie 1877.

Ibidem, din 22 mai 3 iunie 1877.12 Familia", nr. 19, din 8 20 mai 1877, p. 221.12 Ibidem, nr. 20, din 15/27 mai 1877, p. 237.22 Ibidem, p. 2:38.21 Gazeta Transih aniei" din 8/20 mai 1877." Ibidem.23 Ibidem, din 22 mai 3 tunic 1877.

Ibidem, din 8/20 mai 1877.

3

gi

sol-slat ii

°

www.dacoromanica.ro

26 PAUL ABRUDAN 4

re§ti, ar constitui simptomele unui complot favorizat de un stat strain,George Baritiu raApunde c acestea sint simple calomnii, vehiculatescopul de a invrajbi nationalitati1e26. In incheierea articolului, el indeami4femeile romane s mearga cu pai siguri pe calea ce le arata inima,vointa national i exemplul Europei" 26.

Motivului invocat de autoritati la desfiintaiea comitetelor de ajuto-rare a osta§ilor romani rnii, c existenta §i activitatea acestora ar vatamaneutralitatea Austro-Ungariei", presa romana punea intrebarea : dar7 cind se constituie comitete pentru (ajutorarea ostWor) turci, atunci nuse vatama neutralitatea"27. In contestatia sa impotriva desfiintarii Comi-tetului de ajutorare din Sibiu, Iudita Mitcelariu arata c5 §i acum se con-stituiesc comitete ( . . . ) In capitala, ( . . . ) §i in provincie pentru ajutorarearanitilor turci", se organizeaza demonstratii de solidaritate cu Poarta,actiuni pe care guvernul le trece cu vederea ; oare acestea nu contravinpoliticii de neutralitate, adoptata de Austro-Ungaria, intreba dinsa. DupAcare continua : oare sa fie mai compromitatoare principiului de neutra-litate unele comitete de dame romane, decit comitetele maghiare pentruajutorarea ranitilor turci" 28.

In timp ce autoritatile de la Budapesta interziceau colectele penti uostasii romani rnii, ziarele maghiare calomniau armata romana 29 ,1publicau apeluri pentru ajutorarea turcilor. La Budapesta se infiinteazilun comitet de actiune pentru sprijinirea turcilor, alcatuit din 20 perso-nalitati de seam-a, ale vietii publice 30; pe linga Consulatul turc dincapitala Ungariei se creeaza, un birou pentru coordonarea actiunii 31. Labaile Corund din secuime, doctorul Vajna organizeaza o serata, cafrecventatorii acestei bai sá dea dovada de simpatia natiunii maghiarefat& de natiunea turca", colectindu-se 114, 50 florini 32. In numarulsau din 28 august 1877, ziarul Hermannstädter Zeitung" mentiona càau inceput colectepentru ranitiiturci in toata Ungaria §i Transilvania .5i sedesfa§oara cu rezultate bune 33. Reuniunea femeior maghiare din Odorhei, cu prilejul unei serate, a adunat 81,72 florini pentru rnitii armateiotomane 34; in Bra§ov stringea contributii pentru turci Ernest Efendi36;la Tirgu Mure are loc o serata, unde se colecteaza 19 florini ; in Cluj seorganizeazi trei colecte, iar rezultatul ultimei dintre ele a fost de 207florini 36 In ianuarie 1878, ziarele budapestane publica un nou apel 37pentru sprijinirea armatei otomane, care va fi preluat de gazetele dinprovincie.

22 Ibidern, din 22 mai/3 iunie 1877.Ibidem.

27 Telegraful roman" din 19/31 mai 1877.28 Gazeta Transilvaniei" din 29 mai 10 iunie 1877.

Kelet" (Cluj) din 17, 26 iulie, 15 sept. 1877 ; Magyar Polgár" (Cluj) din 20 aug. 1877 ;Kelet" din 30 oct., 4,9 nov. si 14 dec. 1877.

30 Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt" din 6 iunie 1877.31 Gyogyászat" din 28 iulie, 4 si 11 aug. 1877 ; Magyar Polgár" din 11 aug. 1877.32 Magyar Polgar" din 11 aug. 1877.33 Hermannstädter Zeitung" din 28 aug. 1877.34 Siebenbtirgisch-Deutsches Tageblatt din 31 aug. 1877.33 Kronstadter Zeitung" din 14 sept. 1877.36 Kelet" din 13 si 28 sept. 1877.

Ibidem, din 26 ian. 1878.

cii

26

25

37

5i

www.dacoromanica.ro

.5 TRANSILVANENII /N SPRIJINUL INDEPENDENTEI ROMANIEI 27

Cu romanii trasilvaneni se solidarizeaza presa i romanii de dincolode Carpati. Ziarul Romanul" condamna masura luata de autoritatileau6tro-ungare §i demasca calomniile proferate de presa maghiara la adresaromanilor aflati sub stapinire straina. In scrisoarea sa de protest, din

mai[10 iunie 1877, Constanta Argetoianu din Craiova spune ca este deneinteles ca un stat sa se inspäiminte de niste doamne române, cari voira41, constitui un comitet pentru a trimite scama si bandaje fratilor lor dinRomania"39. Dupil care intreaba : Crezura ei oareca prin acea disolvarevor opri sirnpatiile romanilor de dincolo de Carpati de a sbura spre fratdilor (be dincoace ; lacrimile lor de bncurie de a curge pentru victoriile drape-lului roman I" Raspunzind la aceasta intrebare, autoarea scrisorii spune :.Aceasta nu se poate fiindca nu exista o autoritate omeneasca care sapoata reglementa bataia inimiii fiindca nici o autoritate ( ) nu poate1)p1i pe romani de a vorbi romaneste, de a iubi romaneste, de a lucra ro-inane§te !"39

In continuare, Constanta Argetoianu se adreseaza ziarului Kelet",care acuza Romania de rebeliune contra puterii suzerane, spunind : Sin-tem o uatiune libera ; domnii si stramosii nostri au luptat secoli intregipentru aceasta libertate ; mult singe romanesc s-a varsat pentru a opri petur ei de a-si intinde conquistele dincoace de Dunare"40. Mai departe, ea leambarbata pe surorile din Transilvania si Banat, sfatuindu-le sa meargaanainte cu hotarire in lupta pentru apararea cauzei nationale.

Demna de remarcat este atitudinea presei sasesti, care ia apararearomitetelor de ajutorare romane;ti. Revoltate de masurile sarnavolniceale guvernului, Siebenbiirgisch-Deutsches Tageblatt" si Hermann-tadter Zeitung" le comenteaza i condamna cu vehementa, totodata,

in munerele din 30 si 31 mai 1877. In coloanele sale, ziarul Siebenbiir-gi,ch-Deutsches Tageblatt" publica stirea ca in timp ce comitetele roma-rie;ti sint desfiintate, la Budapesta s-a creat un Comitet central pentruajutorarea ranitilor turci, cu subcornitete in toata tara.

Odata cu interzicerea i desfiintarea comitetelor de ajutorare a osta-^;ilor români raniti, cum ordinul ministerial admitea ca persoanele par-ticulare siti efectueze asemenea colecte, dar sub stricta supraveghere a.autoritatilor, carora urmau sit li se prezinte listele originale en ofrandeleadunate 41, rornânii din monarhia austro-ungara s-au adaptat noior con-

Cind la 26 mai/7 iunie 1877, Ministerul de Interne a respins contestatiatditei Macelariu, romhnii declara : daca nu ni se permite functionarea

comitetelor vom face colecte individuale. Actiunea nu trebuie sit suferemci o aminare, opera inceputa va fi dusa mai departe.

Consecventi acestui deziderat, In orase si sate nenumarate femeih abati au lansat liste de subscriptii i s-au angajat, prin apeluri si scrisoripubhce, ca vor aduna i expedia Crucii Rosh din Bucuresti ajutoareledonate de populatie. De la inceput s-au stabilit ca principale centre decolectare a ofrandelor Sibiu si Brasov, carora ii s-au. adaugat acelea dinFagara§, Turda, Sighisoara, Timisoara, Oravita, Alba Iulia, Blaj, Cluj, Beiu§

38 ,. Gaieta Transilvaniei" din 9/21 iunie 1877." Ibidern.4° Ibidem." Ibidem, din 29 mai/10 iunie 1877.

29

411th.I

www.dacoromanica.ro

28 PAUL ABRUIDAN 6

si allele. Reprezentantii aeestor centre efectuau ei Inii colecte prin orasesi sate, dupa cum si al# locuitori, in special dintre membrii fostelor comitetede ajutorare. Spre aceste centre se indreptau ajutoarele provenite din altoorase si sate, adunate de femei, invatatori, profesori, preoti, notari, avocati,student'', medici i tarani, unde se centralizau, dup./ care erau expediateIa Bucuresti.

In afara acestora, au mai colectat ajutoare pentru raniti o serie dealti patrioti din Lugoj, Hateg, Oradea, Deva, Baia Mare, Hunedoara,Nasand, *imleu Silvaniei, Ciacova, Tirgu Mures, Reghin, Cluj, Budiulde Cimpie i altele, pe care le-au trimis direct Crucii Rosii din capitalaRomâniei sau altor asezaminte pentru ocrotirea ranitior. Ajutoare pentruraniti au mai donat i romanii transilväneni ce se aflau, in acei ani, in ye-ehea Romanie 42.

Actiunea de colectare a ofrandelor pentru ritii romani va fi putermesprijinita de presa romaneasca din Transilvania, Ungaria i vecheaRomanie, careia i se vor alatura i publicatiile germane. GazetaTransilvaniei", Telegraful roman" si Familia" aproape numar de numarvor publica liste de contributii, stiri i articole In legatura cu desfasu-rarea acestei puternice i hotarite miscari de solidaritate. Revistele GuraSatului", Cocosul Rosu", *coala RomanV i allele, de asemenea, vordedica multe pagini actiunii de sprijinire a soldatilor romani rniti, orga-nizind ii ele colecte de ofrande. Ziarele germane Siebenbiirgisch-Deut-sches Tageblatt", Kronstädter Zeitung" i Hermannstädter Zeitung"se vor solidariza cu cauza nationala a romanilor. Ele vor publica stiriarticole referitoare la infiintarea i activitatea comitetelor romanesti deajutorare 43, la disputa dintre aceste organisme i autoritati ", la colecteleefectuate de persoane particulare la Sibiu, Alba Iulia, Abrud, Valea Cri-ului, Brasov, Hateg, Flgaras etc ; despre activitatea medicilor sasi inspitalele de pe frontul luptei de independenta 43.

Prin activitatea sa Intens i neobosita, presa a constituit un puterniefactor de organizare i dinamizare a miscarii generale de ajutorare a Ito-maniei in razboiul pentru independenta, in conditiile cind autoritatileaustro-ungare incercau s o handicapeze, prin interzicerea desfasurariiei in mod organizat, cu comitete de conducere, a caror forta mobilizatoarear fi fost cu mult mai mare. Presa romaneasca a incercat si in buna masura

reusit s inlocuiasca' organele dizolvate, actiunea continuindu-se subindrumarea sa.

In continuare, ne vom opri asupra activitatii desfasurate, pe centre,in sprijinul ostasilor romani raniti in razboiul de independenta.

1. COLECTELE EFECTUATE Mostenitor al unei vechi i bogate traditiiDE CENTRUL DE LA SIBIU democratice i progiesiste in lupta pentru

libertate social i nationala, Sibiul a constituit unul din centrele princi-pale ale solidaritatii cu romanii de dincolo de Carpati in anii rázboiuluipentru cucerirea independentei de stat a Romaniei.

42 Ibidem, din 22 iulie 1877 ; Familia", nr. 30, din 24 iulie/5 aug. 1877, p. 357.43 Hermannstadter Zeitung" din 23 mai 1877 ; Siebenbilrgisch-Deutsches Tageblatt"

din 24 mai 1877 ; Kronstädter Zeitung" din 29 mai 1877." Siebenbilrgisch-Deutsches Tageblatt" din 2 iunie 1877.45 Kronstadter Zeitung" din 7 5i 26 sept.1877 ; Richard Kepp, Stiri medicale 5i sanitare

din rAzboiul independentei i gazetele sAsesti din Ardeal (TczA de doctorat), Chij, 1935.

a

www.dacoromanica.ro

7 TRANSILVANENII IN SPRIJINUL INDEPENDENTEI ROMANIEI 29

Pentru a veni in sprijinul ostasilor romani raniti in razboiul cu Poartain ziva de 5/17 mai 1877, in casa Iuditei Macelariu, s-au intrunit 19 membreale Societatii de dame romane din Sibiu si au pus bazele Comitetului deajutorare 46 In procesul-verbal incheiat eu acel prilej se arlta ca ele aucrezut de a lor sacra' datorinta de a veni cu mijloacele lorposibile in ajutorulostasilor romani raniti si usurarea famiiilor celor cazuti in lupta,"47. Totacolo erau stabilite atributiile comitetului, si anume : de a primi ofrandelede orice natura si a le trimite Crucii Rosh din Bucuresti. Ca pi esedint a. acomitetului a fost aleasa initiatoarea actiunii Iudita Macelariu, vice-presedinta Maria Hannia, casiera, Agnes Popa, secretare : CaliopeBoiu si Maria Cosma. Din comitet mai faceau parte 12 persoane, si anume :loana Badila, Ana Bechnitiu, Eleuteria Cristea, Maria Cuntan, SabinaBrote, Ana Hodos, Ana Moga, Alexandrina Matei, Ermina Pacurariu,losefina Paschevici, Elena Popescu si Iosefina Racuciu45. Conceput caun organ reprezentativ larg si democratic, se arata ca, la sedintele comi-tetului au dreptul sa participe cu vot consultativ toti contribuabilii45.

Tot in cadrul acelei adunari a fost elaborat Apelu caträ romilne",in care se spunea ca in conflagiatia ce a atins deja pre fratii si surorilenoastre din Romania, noi ( ...) nu putem sta indiferente"50. Se aducea laeunostinta formarea Comitetului din Sibiu pentru ajutorarea ranitilor,mmat de indemnul sa venim dar si sa dam ajutoiul nostru intru reali-zarea scopului propus (... ), pentru scump singele nostru ( ...) Invitam( ...) pe toate romanele surori ale noastre ( ... ) sa binevoiasca a-si aduceflume obolul sau" 51. Apoi se arata ca ofrandele se pot face in bani, scame,fesii de pinza, fesii de flanel sau tifon. Dupa ce se dadeau unele detaliitehnice in legaturil cu lungimea si hitimea materialelor, urma adresaIuditei Macelariu din Sibiu, unde acestea sa, fie trimise 52.

Publicat in Telegraful roman", Gazeta Transilvaniei" si Fami-lia" 53, apelul Comitetului de ajutorare din Sibiu a ajuns pina in cele maiindepartate colturi ale Transilvaniei ; ba chiar in Ungaria si Austria.Primit cu interes, el a dat nastere unei largi miscari in orase si sate, uncleactiunea de colectare a ofrandelor a inceput imediat, imbracind cele maivariate si nea,teptate forme.

Actiunea initiatai la Sibiu s-a bucurat de aprobarea si incurajareaunanima, a rornamilor de dincolo de Carpati. Edificatoare in acest sens esteserisoarea Mariei I. Robesti din Pitesti, expediata, la 18/30 mai 1877, peadresa Comitetului de doamne române din Sibiu, in care se spune : No-bila dv. intreprindere este una din cele mai sacre ce poate sa conceapilo inima de roman(c)a. Onoare voug (caie purtati) ( ... ) simtaminte deamor fratern Nitre fiii, solii si parintii nostri cai e merg a-si depune sin-gele pe altarul patriei"54.

45 Ga7cta Transihanici" din 19 31 mai 1877; p. 2; .5coa1a Ronnina" nr. 19, Sibiu,din 13 mai st. V. 1877, p. 151 152.

47 Ibidem.45 lbidern.45 Ibidem.55 Ibidem.51 lbidem.53 Ibidem.53 Familia" nr. 20, din 15 27 iunic 1877, p. 237 238." Telegraful roman" din 26 mai/7 iunie 1877.

www.dacoromanica.ro

PAUL ABRUDAN 8

Autoritatile nemultumite de actiunea initiata, la Sibiu in sprijinulRomaniei, i preva'zind extinderea acesteia in rindurile tuturor romanilor

Transilvania i Ungaria, au trecut la masuri represive, in scopulfrinarii ei. Pe baza ordinului emis la 14/26 mai 1877 de Ministerul de In-terne de la Budapesta, si care se referea in mod expres la Comitetul de aju-torare din Sibiu, prefectul judetului Sibiu, Friderie Wachter, la 16/28mai 1877, ii d o serie de dispozitii lui Gibel Adolf, subprefectul sibian.El ii atragea atentia s urmareasca cu mai multa vigileuta actiunile ro-manilor de pe teritoriul judetului, in legatura cu razboiul ruso-turc. Maideparte Ii aducea la cunostinta ca nu se admite formarea comitetelor deajutorare a ranitilor", dar persoanele particulare pot colecta ajutor inpansamente, imbracaminte i chiar in bani, pentru ranitii oricarei partibeligerante"59, cu conditia ea listele de subscriptii sa fie prezentate autori-tatilor, pentru viza. In incheiere, 11 informa asupra dispozitiei sale, comu-nicata Iuditei Mkelariu : am interzis activitatea Comitetului femeilorromane, format in Sibiu, si despre aceasta am anuntat-o pe pre;edinta co-mitetului, d-na Iudita Mkelariu" 56 Peste doua zile, prefectul sibian,Wachter, cu adresa nr. 396 din 18/30 mai 1877, dupa o politicoasa intro-ducere, o anunta si in scris pe Iudita Macelariu, comunicindu-i ea tre-buie s sisteze activitatea comitetului. Mai departe, el explica ca statulnu poate accepta fiintarea unor astfel de organisme, pentru a nu contra-veni politicii de neutralitate adoptata de Austro-Ungaria, insa particu-lari(i) pot colecta ajutoare pe seama ranitilor oricarei parti beligerante,in scame, rufe i chiar In bani"97, cu obligatia ca listele originale ale ofran-delor sa fie vazute de autoritati.

Continutul dispozitiei sale din 16/28 mai 1877, privitoare la urma-rirea actiunior desfasurate de romani in sprijinul ostasilor rniti, prefectuljudetului Sibiu 1-a fkut cunoseut, la data de 2 iunie 1877, tuturor scau-nelor sasesti. In aceeasi zi a inaintat un raport informativ asupra starilmde lucruri din cadrul judetului, precum i masurile luate, pentru indepli-nirea ordinului ministerial 59.

La 19/31 mai, comitetul sibian se intruneste si, luind la cunostintadispozitia autoritatior, cu parere de rau" se dizolva, iar Iudita Macelariueste insarcinata a interveni la d-1 ministru de Interne pentru revocareaacestei ordinatiuni"59. Imediat dupa intrunire, Iudita Macelariu in,ti-inteaza redactia Telegrafului roman" din Sibiu i telegrafiaza ziarelorGazeta Transilvaniei" din Brasov si Romanul" din Bucuresti, despremasura luata de autoritati, cerindu-le sprijin.

A doua zi, 20 mai/1 iunie, fosta presedinta a comitetului sibian in-tocmi un lung si documentat memoriu. adresat Ministerului de Interne.In cuprinsul lui, Iudita Mkelariu spunea c activitatea mai departe aa comitetului am suspendat-o deocamdata ; ins acea dispozitiune o con-sider atit de compromitatoare nentru stat, incit 60 cer revocarea ei". If,4i

Arhivele Statulul Sibiu, fond Comitat Sibiu, vicecomite, cota lz 1877, act. nr. 3891877 pres.

Ibidem.57 Gazeta Transilvaniei" din 29 mai 10 iunie 1877.

Arhivele Statului Sibiu, fond Comitat Sibiu, vicecomite, cota 13 1877, act. nr. 389/1877, pres.

59 Gazeta Transilvaniei" din 29 mai/10 iunie 1877.60 Ibidem.

JO

din

55

56

58

www.dacoromanica.ro

9 TRANSILVANENU TN SPRIJINUL INDEPENDENTEI ROMANIEI 31

exprima nedumerirea in legatura, cu masura luata §i folose§te numeroaseexemple de actluni ce au avut i au Me in Austro-Ungaria, de solidaritatecu Turcia, din partea prootomanilor, fara sa se ia atitudine impotrivalor. Dad, nu este crima a nutri simpatie pentru turei conchide autoarea

nu poate fi crirna nici aceea c femeile romane sint cu compatimire §isimpatie catre singele 61.

Ziarele publica, telegrama Iuditei Mkelarfu in primele numere, dupacum i lungi articole, in care comenteaza §i condamna arbitrariul autori-tatilor din Austro-Ungaria. Romanul" din Bucure§ti, in numarul din20 mai/1 iunie 1877 aducea la cuno§tinta cititorior sai §tirea c Guvernuldin Pesta a disolvat Comitetul femeilor romane din Sibiu pentru ajutorareaosta§ilor romani raniti"62. Mai departe, ziarul demasca continutul acesteimasuri, cheama opinia pub1ic sá protesteze impotriva ei, iar pe fratiiardeleni ii indeanma sa nu se lase intimidati. Revista Familia" comenteazadispozitia Ministerului de Interne de la Pesta 6 3, al carei ascuti§ este in-dreptat Impotriva solidaritatii romanior din monarhia austro-ungara cufratii Mr din Romania.

I)Gazeta Transilvaniei", odata cu protestul sau, vehiculeaza ideeaeludarii dispozitiei ministeriale prin efectuarea de colecte de catre per-soane particulare. Ne vin §tiri din toate tinuturile Orli locuite de romani

scria Gazeta Transilvaniei" femeile noastre s-au pus cu totadinsul pe lucru pentru soldatii raniti §i ca in fiecare comuna se insarci-neaza cite cineva de bunavoia sa a duce obiectele sau banii la cea mai deaproape statiune spre a se inainta hi locul destinatiunei ( ) dupa intele-gerea prealabila, a citorva persoane". In felul acesta, continua ziarul itiNota redactiei", femeile noastre aduna ajutoare pentru rnitii romani ".Ziarul bra§ovean relata cá unii deputati §i unii turcofili din Ungariaau publicat in vreo 50 de ziare" un apel ", cerind sa faca colecte in bani

ofrande, sa-i ajute a§a, daca, nu pot ajuta turcior cu armele"66.Dindu-§i seama ca nu va putea indupleca autoritatile sa revoce or-

dinul In legatura cu desfiintarea comitetului 67 vrednica romanca din Sibiuse hotara§te a continua singura activitatea organului pe care I-a patronat.Declar cum ca §i de aci incolo voi primi oferte pentru osta§ii raniti dinRomania scria ludita Macelariu in Gazeta Transilvaniei" din 2/14iunie 1877 , acelea le voi inainta la locul destinatitmei lor, §i voi da soco-teala publica" 68 Ziarele Ii vin in sprijin, o incurajeaza in hotarirea sa

Ibidem.62 RomAnul" din 20 mai 1877.63 Familia" nr. 22 din 29 mai/10 iunie 1877.64 Gazeta Transilvanici" din 29 mai/10 iunie 1877." Ibidem.

Ibidem.67 La 11 iunic 1877, pretectul judctului Sibiu li comunicA Iuditei MAcelariu rAspunsul

Ministerului de Interne, din 26 mai/7 iunie 1877, la recursul sAu, prin care se reinnoieste dispozitiadin 24 mai, cA nicAieri, pe Intregul teritoriu al Orli nu este permisA constituirea comitetelorde ajutorare". (Cf. Iudita MAcelariu, Ratiociniu publicu despre colectelc intreprinse pe seamaostasilor romdni ranifi in rezbelul oriental din anul187717S, Edit iune proprie a colectantei, Sibiu,1878, p. 14).

Gazeta Transilvaniei" din 2/14 innie 1877.

"

88

51

22

www.dacoromanica.ro

39 PAUL ABRUDAN

patrioticA, i lanseazit apehui prin care toti românii din Ansi] o-Ungariaerau chemati s via, in ajutorul famitilor romani.

Consecvente in apararea cauzei nationale si pe ealea colecthii deofrande, incepind cu luna mai 1877 ziarele si pub1icaiile romAnesti dinmonarhia habsburgica, vor cuprinde in paginile lor, numar de numar, stiriin legaitura cn desfasurarea acestei actiuni, apeluri, ditiri de seama, liste decontributii *i articole mobilizatoare.

Apelului lansat de Comitetul de ajutorare din Sibiu prin intermediulpresei i-au raspuns cu insufletire un numar tot mai mare de români. Ca ur-mare, in orasele si satele provinciilor rontanesti anexate Ungariei s-a des-fit*urat o intensa, actiune pentru colectarea de ofrande necesare ostasilorrom'ani ritniti in razboiul de independentá. Sotii i fiice de invatMori, depreoti, de notari comunali, de tarani i alti patrioti, an umblat din casa, incasil adunind bani i materiale pentru ; unele au strins bue'ati de

pe care seara, echipe de femei si fete le transformau in scama ;altele s-au apucat de tesut pinea, pe care au trimis-o Crucii Rosii din Buell-re*ti. Alaturi de ele s-au aflat invätatoarele s,i invatatorii, preotii, notariicomunali, profesorii i avocatii, medicii, scriitorii i ziaristii, care au folositmice prilej pentru a aduna cit mai multe ofrande pentru r5niti. Colecteleprin sate, la coa15 i biseria, folosirea orelor de lucritri practice la scoala,pentru produeerea de searmti, conferinte publice i spectacole en taxa deintrare, organizarea de tombole in favoarea ranitilor, sint citeva din formelefolosite.

Pina in momentul desfiintarii comitetului de ajutorare la sfirsitullui mai 1877, Iudita lncelariu, Maria Cuntan, Ana Brote din Ritsinari

Ioana Bozasan, preotul din Mosna, au colectat din Sibiu, Ritsinari *iMosna suma de 493,50 florini si 2.068,50 lei 69, iar ea materiale peste52 kg seamil, 54 pachete de vata,, 78,20 m pinza,, 74 carnasi, 74

peste 1200 comprese, fesii, triangule i altele 79.Dupa, dizolvarea comitetului sibian, activitatea in sprijinul rani

tilor a continuat cu intensitate creseind5, de la o siiptamina Ia alta. IuditaMiicelariu face colecte in Sibiu ; ting,ra Ida Mladin, fiica notarului din Ma-cea, aduna bani i ofrande de la locuitorii acelei comune ; Reghina Rod-neanu, activeazil, in Curtici ; Emilia Popescu, sotia notarului din Nadab,face acelasi lucru intre sMeni ; Ana Petco, Ia Deva ; Maria Lazar, in BaitaMontana, 71. La sfirsitul lunii iunie, suma colectata, se ridica la 653 florinisi 2.189 lei, iar ofrandele materiale ajungeau la 62 kg scamil, 59 pachetede vatit, 187 m pinza, etc.72.

In iulie si august, Maria Ariton din Boita stringe ajutoare pentruraniti de la locuitorii din R'asinari i Boita 3 j Ana Gal si Ana Filip adunitiofrande din Abrud ; Catinca Tipei, in Sebes ; Agapia Droc, in Miercurea ;Emilia Munteanu, in Sebes ; Maria Lazitir, in Jina ; Ana erbu., inPoiana j74 preotul Ioachim Munteanu, in Saliste ; 75 Alexandra Lebu, in

Telegraful roman" din 22 mai 3 hulk, 29 mai/10 iunie 1877.79 Ibidem, din 29 mai 10 iunie, 2 11 iunie 1877.71 Ibidem, din 16/28 iunie 1877.72 Ibidem, din 26 iunie 8 iulie 1877.73 Ibidem, din 7 19 iulie 1877.74 Ibidem, din 10/22 iulie 1877.

Ibidem, din 14/26 iulie 1877.

rAnitipinzA,

ii:

indispen-sabili,

n

13

www.dacoromanica.ro

11 TRANSILVANENII IN SER.IJINUL INDEPENDENTEI ROMANIEI 33

Cacova 76 ; Emilia Gurban, in Buteni, preotul Romul Crainic, in Dobra sialte 26 sate. Desi traim intr-unul dintre cele mai sarace tinuturi aletarii scrie el nu am putut ramine indiferenti de fratii nostri dinRomania, caH se 1upta pentru o cauza sinta, si astfeliu am instituit aicio subscriptiune pentru fratii romani raniti in rezbel"77. Lista, impreunacn suma colectata, a fost trimisa pe adresa Iuditei Macelariu la Sibiu.Autoritatile, aflind de actiunea preotului din Dobra, care cuprindea ci-teva zeci de sate din Hunedoara, urmarind sa frineze sprijinul romanilorardeleni fatá de Romania, 1-au acuzat cil atunci cind. aduna ofrandepentru rebelii ce au apucat armele in contra suzeranului" desfasoara agi-tatie contra statului. Citat in fata oficialitatilor, el declara : E adevaratca am deschis una subscriptiune ( ... ) pentru. fratii nostri romani. Amcolectat in mai multe rinduri in Dobra ( ... ) Amicii mei din Ilia si juraflind ca am deschis una subscriptiune, s-au oferit a contribui in colectainea" ; ba mai mult si doi maghiari pe cari nu-i cunosteam pina atunci,aflind despre scopul ( ... ) colectei ( ... ) s-au oferit ca vor contribui sidinsii"79. Firi a se lasa intimidat, preotul Romul Crainic a continuat sacolinde satele si sa stringa ofrande pentru raniti.

Cu toate greutatile ce li se pun in cale, Maria Isaia Oprisor, MariaIoan Oprisor, Ana Luca si Lina Maffei aduna bani si. materiale in OcnaSibiului 79 ; studentul Basiiu Mihail Lazar stringe ofrande de la romaniistudiosi din Viena 89. Ida Mladin organizeaza o noua colecta in Maea 81 jElena si Ioan Viranu, in Lipova ; notarul comunal Constantin Popovici,in Sadu 82 ; Zoe Mihalteanu si Iudita Secula, in Brad si Baia de Cris ;tinara Elena Pop, fiica lui Gheorghe Pop, in Basesti si 10 sate invecinate 83 ;Ileana de Mocsony, in Budapesta 84 ; Ana Cocorada, in Merghindeal 99 ;Ioan Popa si Constantin Popovici, in Boita ; Elena Domnariu si AnaMoldovan, in Ocna Sibiului ". invatatorul Darin Puticiu, din Lipova,trimite 1,025 kg scama, realizati din bucati de pinza de elevele sale in orelede activititi practice 87. Pe adresa Iuditei Macelariu din Sibiu sosescofrande din Beius, *3mcuta Mare, Boita 88, Ocna Sibiului si Mita Monta-na 69. La sfirsitul lmiii septembrie, totalul sumelor colectate se ridica lapeste 2.000 florini si aproape 3.000 lei 9°, pe care ii si expediase CruciiRosii din Bucureti, impreuna en scama, pinza, comprese si alte mate-riale 91.

76 Ibidem, din 21 Me 2 aug. 1877.77 IbideM." Ibidenl.79 Ibidem, din '7 19 aug. 1877.88 Gazeta Transilvaniei" din 11/23 aug. 1877.82 Ibidem.82 Telegraful romAn" din 25 aug.16 sept. 1877.83 Ibidem.84 Ibidem." Ibidem, din 1 13 sept. 1877.86 Ibidem, din 9 21 scpt. 1877.87 Ibidem, din 1 13 scpt. 1877.88 Ibidem, din 15/27 sept. 1877.

Ibidem, din 18/30 sept. 1877." Ibidem, din 15/27 sept. 1877.ei Ibidem, din 25 scpt./7 oct. 1877.

"

c 11107

www.dacoromanica.ro

34 PAUL ABRUDAN 1 2

Chemarea Crucii Rosh din Romania de a aduna ajutoare pentrunitii din luptele de la Plevna, publicat de Gazeta Transilvaniei", o deter-mink pe Iudita Macelariu, la 10/22 septembrie 1877, sa lanseze un nouApeI filantropic", prin care ridica voce(a) intru ajutorarea fratilor nostri,ean l. varsa, singele pentru apararea onoarei numelui de roman"92. Säle intindem mina ranitilor din spitale, pentru ea ajutoarele adunatepina acum nici pe departe nu pot acoperi" nevoile, scrie dinsa. In conti-nuare, se adresa femeilor, rugindu-le siS contribuie cu bani i inaterialepentru a alina durerea iubitior nostri vulnerati pe cimpul de onoare"93.Pentru ca actiunea s dea rezultate cit mai brute, ea socotea necesar eaaceasta 0, fie condusa de cei mai influenti oameni din fiecare comuna.

Gazeta Transilvaniei" publica, in articolul Rezbelul" din 19 sep-tembrie, o inflacarata chemare, cerind ajutorul pentru fratii nostri ( )

care si-au vhrsat singele pentru patrie". Apoi, relateaza comunicarea pri-mita de la corespondentul nostru din Bucuresti", in care se arata cit demari sint inca trebuintele Crucii Rosii si cit de mult poate astazi folosi

cel mai mic ajutor dat spre alinarea durerilor celor ce au citzut lecimpul de onoare"".

Ca rdspuns la aceste apeluri si Ia acelea vehiculate pnin alte organede presa, dupa cum 0 prin viu grai, actiunea de sprijinite inaterialaranitilor cunoaste o noua intensificare. Aleman Dancas din Rasinari intre-prinde a doua colecta ; preotii Petre Iuga si loan Iosof aduna ofrande inTilisca 95 ; tefan Opris, in *lira Mare 96 ; notarul Teodor Pacatian, in Ja-dani ; Ana Lemeny, in Borsa Mararnuresului 97 ; preotul C. Baca, invata-torul Radu Neagu i ajutmul de primar Zaharia Badila string ajutoare dela 111 locuitori din Poplaca ; Paraschiva Macelariu 98 si Ana P. Florian,in Racovita " ; V. Macsim, in Avrig ; Olga Misicu, in Arad ; preotul Io toIloviciu, in Rusciori ; Amalia Pop, in Ocna Sibiului ; Catiuca Tipei, inSebes ; Susana Brote, in Rasinarim ; studentul Victor Colceriu, in *otn-cuta Mare ; Elena Pop, in Basesti i Babta 101 ; pleotul George Vasilieviei,in *tria ; Cecilia Hocman, in Bocsa Montana 102 0 Rooa 103 ; protopopulTeodor Pop, in Zalau1" ; Agnes Popa, in Sibiu 105; Agapia Droc, in Mier-curea ; Ioachim Munteanu, in Saliste ; Alexandru Lebu, in Cacova ;1"Ioan Danciu, in Baia de Aries ; preotul Nicolae Piticu, in Muncel ; preotulloan Morcan, in Cioara ; preotul Simeon Simon, in Salciva de Jos si deSus ; pi eotul Basiliu Sabau, in Lupsa, *asa Lupsa si Valea Lupsei ; preot 11

Gazeta Transilvanier din 15 27 sept. 1877. Ve/i I nun-land din 23 aug. 6 sept. 18-792 Ibidem.

Ibidem, din 8/20 sept. 1877.Telegraful roman" din 25 sept. 7 oct. 1877.

96 Ibidem, din 29 sept. 11 oct. 1877.97 Ibidem, din 2 14 oct. 1877.99 Ibidem, din 13 25 oct. 1877." Ibidem,100 Ibidem, din 27 oct./8 nov. 1877.101 Ibidem, din 30 oct./11 nov. 1877.102 Ibidem, din 6/18 nov. 1877.sos Ibidem, din 10/22 nov. 1877.sot Ibidem, din 13/25 nov. 1877.105 Ibidem, din 11/22 nov. 1877.106 Ibidem.

si

a

92

24

"

ra-a

isi

www.dacoromanica.ro


Teodor Plesa, in Sitirtas ; Constantin Giurgescu, in Rune 197 ; Ana Zaslo,in Se1eus1" ; George Purearu, in Arad ; George Crisan, in Medias 109. La8 decembrie 1877, Iudita MAcelariu anunta c5, a trimis Crucii Rosii dinBucuresti cea de-a treia trans'a de ofrande, totalizind astfel 9.031,73 leinoi, i nurneroase colete cu materiale1". Cu acel prilej, in numele Comite-tului Central al Societ4ii de Cruce Rosie din Romania, dinsa exprima viiinultumiri tuturor acelora care au donat ajutoare pentru rnitli ronrani,pi ecum si neobositilor colectantL

Din decembrie 1877 si pinA in. apriie 1878, Iudita M'Acelariu va cen-traliza i expedia Ia Bueuresti noi contributii blnesti i materiale pentrurilniti. Adunind ban eu ban de la elevi si prinii acestora in sprijinul vite-jilor cureani si dorobanti, invattorii George Chira din Maceu, MeletieBoto din Sietin m, George Bocu din Sistarovet 112, vor face din aceasMaetiune un mijloc important de educatie patrioticiti. La apelul invafatorilorDumitru Iosof si Ioan Necsa din Tilisea, cei 107 elevi din clasele I si aII-a, impreura eu dasedlii si 36 tineri ce abia terrninaserl scoala au strins11,14 florini si 5,10 lei 113.

La apelul publicat de revista Scoala Ronninh" din Sibiu, in care sespunea c elevilor trebuie siti li se dea ocaziune a sitivirsi fapte de virtute",sit fie indrurnati mince propria lor contributie in ajutorarea ranitilor,raqmmd o serie de cadre didactice. Etre acestea se nurna,r1 invatgtorulElia Pop din aomeuta Mare, care en scolarii siti, 5 fetite si 7 baieti." 114,&pa, ce le-a exphcat pentru eine si pentru ce dau"n5, au adunat bucAtide pinziti pe care in orele de activrtate practicA, le-au transformat in 10 kgscarnA. Caliope Boiu din Sibiu, Alexandru Popoviei din Sietin i DimitrieCuteanu din Siteridate au strins peste 5 kg seara, 116 Sotia avocatului Dezi-deriu Borbola din Oradea si sotia preotului Ilie Turdeanu din Satu Marean predat 1,400 kg seanni 117 Joan Bartolomei din Caransebes i BasiiuH. Damian din Zlatna au eoleetat bani. Basiliu Petri din Sibiu, in lunaoctombrie 1877, a donat 100 exemplare din lucrarea sa Instrucfiunepentru inviirátori /a tractarea ccirtilor scolastice 11-8,iar in decembrie, Inca.29 exemplare din luerArile sale didactice pentru a fi vindute, i suma Inca-satil s5, fie trimisa Crucii Rosii 119 Iosif aterca aulutiu, de asemenea,donat in acest scop, 200 exemplare din lucrarea sa 0 lacrimci fierbinte.Joan Danciu intreprinde o nou'a colectI in Baia de Aries, Muncel, Cioara,Siileiva de Sus si de Jos1" ; invatatorul Isaia Hentes, Dumitru. Cristeasi Joan Mimteanu, in Ocna SuperioarA 121 ; Ana si Sofia Bogdan, in WI-

131 Ibidem, din 21 nov. 6 dec. 1877.104 Ibidem, din 17 29 nov. 1877.133 Ibidem, din 27 nov./7 dec. 1877.110 bidem.111 Ibidem, din 4 16 dec. 1877.111 Ibidem, din 11/23 dec. 1877.113 Ibidcm.us Scoala Roindnd" nr. 40, din 8 oct. st.v. 1877, p. :320.114 Ibidem.116 Telegraful romfin" din 4 16 dec. 1877.117 Ibidem, din 18 30 dec. 1877.114 coala lioindnA" nr. 40, din 8 oct. st. v. 1877, p. 320.119 Telegraful roman" din 18 30 dec. 1877.119 Gazeta Transilvanici" din 11 23 dec. 1877.121 Telegraful roman" din 22 dec. 1877/3 ian. 1878.www.dacoromanica.ro

36 PAul, ABRUDAN 11

desti, Noul i Aiud ; invkatorul Dumitru Chirca, in Shliste ; Florica Mitreasi Florica Ispas, in Cirna122; Than Daneiu, in Lupsa, Sasa Lupsa, ValeaLupsei, Sartas, Ocolisu Male, Ocolisu Mic, Rune, Cacova Ierii i Vidolun122 ;

preotul Nicolae Todea, in Muni i Tapu.Tinerii romani din Sibiu doneaza suma eolectata pentru infiintarea

unui cabinet de lectura, in valoare de 55,26 florini, in favoarea anitilorroman: 124 Notarul Ioan Maxim aduna bani, i impreuna cu judele comunalToma Costei si subjudele Toma Pascu, au strins materiale pentru a veniin ajutorul luptatorilor raniti ; Maria Marginean, in $ura Mica ; preotulIoan Muntean, in Iosase1125; Maria Parau, in Verdu 126 ; avocatul AurelPetrovici, in Timisoara 127; loan Popescu, in Totoiu ; preotii IoachimMunteanu i Ioan Stoita din Gura Riului au organizat colecte atit pe lacasele satenilor, cit si la biserica, dupa oficierea slujbei religioase 128. Inhma martie 1878 se mai aduna ajutoare pentru raniti de catre IoanPopescu din Sibiu, Artemiu Blasianu In a1cau 129 ; iar in aprilie 1878,mai doneaza ofrande Iozefina Stezar din Sibiu13°.

In documentele de arhiva 1 31 se pastreaza in original cererea IuditeiMacelariu, din 4 mai 1878, adresata Magistratului orasenesc Sibiu, princare trimite spre avizare 2 liste despre contribuirile in bani si diverseobiecte pe seama ostasilor romani raniti in resbelul oriental"132. Sint defapt, ultimele liste de ofrande pe care le va aduna pe seama anitilorromani. Pe aceasta cerere, prezidiul Magistratului sibian va consemna inrezolutie, ca ofrandele specificate in cele doua liste sa fie trimise ca

acum Crucii Rosii din Bucuresti" 3 3.

La 30 aprilie 1878, atunci cind se faceau ultimele colecte pentru ra-niti, una din participantele neobosite la aceasta miscare, Catinca Tipeidin Sebes, inceteaza, din viata, in virsta de 43 de ani. Pe fata-i seninaamine inscrisa bucuria ca, a apucat ziva victoriei i ca la aceastaadus si dinsa modesta-i contributie134.

Actiunea de ajutorare a ostasilor romani raniti in rizboiul de inde-pendenta, initiata si condusa cu pricepere, hotarire i staruinta, de IuditaMacelariu, de-a lungul a 11 luni, s-a incheiat cu rezultate meritorii. Con-tributiile banesti inscrise In cele 38 de liste cuprind 1.952 donatori, dincare 1912 nominalizati si 40 nenominalizati. La acestia se mai adauga7 cazuri, cind in locul numelui figureaza anonimul mai multi romini"si 6 cazuri si familia". Dintre donatorii nominalizati, 1.900 sint persoaneparticulare, 2 comunitati comunale, 9 comunitati bisericesti si 1 organi-zatie muncitoreasca Corporatiunea pielarilor din Porcesti. Desfasurata

122 Ibidem, din 29 dec. 1877/10 ian. 1878.123 GaZeta Transilvanici" (Suphment), din 30 dec. st. v. 1877.124 Telegraful roman" din 21 inn. st. V. 1878.125 Ibidem, din 24 ian. st. v. 1878.126 Ibidem, din 4 febr. st. V. 1878.121 Ibidein, din 9 febr. st. V. 1878.129 Ibidem, din 11 febr. st. v. 1878.129 Ibidem, din 11 martie st. V. 1878.130 Ibidem, din 11 apr. st. v. 1878.131 Arhivele Statului Sibiu, fond Comilat Sibiu, cota 47 1878, act nr. 81 1878 pres.133 Ibidem.133 Ibidem.134 Telegraful roman" din 6 mai st. v. 1878.

iiplait

,si-a

www.dacoromanica.ro

15 TRANSELVANENII IN SPRIJINUL INDEPENDENTEI ROMANIEI 37

in 145 localitati 1 35 din care 24 orase si 121 comune si sate, actiunea ainregistrat contribUtiile a 1888 romani 14 germani, 6 evrei si 4 maghiari,si a insumat 3.327,42 florini si 3.457,75 lei, adica 10.159,19 lei 1 36, care afost expediata in cinci transe pe adresa Crucii Rosh din Bucuresti.

Ofrandele materiale, colectate in 38 de localitati, din care in unelein 3-4 rinduri, cuprind ajutoarele oferite de 947 locuitori din orasele sisatele Transilvaniei, Banatului si Ungariei. Pe localitati, colectori §i dona-tori iese in evidenta, Sibiu', unde s-au string peste 107 kg scama, 54 pachetede vata, 892 comprese din pinza, 248 triangule din pinza, 172 bucatifesii, 100 camasi, 76 perechi indispensabili, 48 m fesii si 27,92 m pinza.Elena Pop din Basesti a colectat peste 12 kg scam *a ; Elia Pop din SomcutaMare, peste 9 kg scama ; Ida Mladin din Macea, peste 5 kg scama ; AurelPetrovici din Timisoara, peste 4 kg scama 1 37 j iar eleva Pompilia Cuteanudin Sacadate a preparat si donat 1 kg scama 1 33. In privinta colectei depinza, primul loc 11 ocupa harnicele femei din Ocna Sibiului, urmate deacelea din Miercurea, Boita, Mosna, Seleus, Tilisca. In total, prin grijaCentrului de la Sibiu, s-au donat urmatoarele cantitati de ofrande pentruraniti : 176,600 kg scama, 1,300 kg vata, 54 pachete de vata, 1374 compresede pima, 454 trianaule din pinza, 310 bucati fesii, 65 stergare, 33 cear-safuri, 187 camasi,103 perechi indispensabili, 53 m fesii, 765,00 m pima,1 flanel si 2 legaturi cu pinzeturi.

Prin grija Iuditei Macelariu si a altor femei din Sibiu ajutate desotii lor, toate aceste mari cantitati de ofrande au fost adunate, impache-tate cu grija si trimise la Bucuresti, dupa' ce in prealabil, vepic neobositafemeie, a prezentat autoritatilor locale listele originale de donatii. Si ef or-turile sale repetate de-a lungul celor 11 luni in actiunea de mobilizare sicolectare de ajutoare pentru fratii in suferinta, infruntarea permanenta cuoficialitatile ostile solidaritgii cu Romania, au calit-o in lupta si i-au datsatisfactia contributiei la implinirea dezideratului national al tuturor ro-manilor cucerirea independentei de stat a Romaniei.

2. COLECTELE EFECTUATE Orasul de sub Timpa a fost 11n alt mareDE CENTRUL DE LA BDA,50V centru de sohdarizare cu Romania, de co-

lectare a ofrandelor pentru ostasii romani raniti in razboiul din 1877/1878.La doua zile dupa constituirea Comitetului de ajutorare din Sibiu, in 7/19mai 1877, Sevastiana I. Muresianu publica un apel prin care cheama fie-care suflet roman de a sari intru ajutor fratilor de un singe, cari se afra insuferinta, ( . . . ) intru ajutorul eroilor romani ( . . . ) in lupta pentru aparareaexistentei nationale"39. Pentru ca apelul sa aiba un earacter si maimobi-lizator, autoarea declara c'a doneaza pe sama bravilor ostasi raniti dinRomania, 30 kg de scame si bandaje77140.

Exemplul femeilor romane din Sibiu si al Sevastianei Muresianu limobilizeaza la actiune pe locuitorii Brasovului. Acestia se intrunesc la10/22 mai 1877, in localul Casinei rornane din Ktrada Scheilor nr. 145,si constituie un comitet de ajutorare a ostasior romani raniti, format din

135 Iudita Mace !ado, op. cit., p. 74.138 Ibidem.131 Telegraful romAn" din 4/16 dec. 1877.138 Ibidem.139 Gnzeta Transilvenier din 8/20 mni 1877.140 lbidern.

www.dacoromanica.ro

38 PAUL ABRUDAN 16

15 barbati, avindu-1 ca pres,edinte pe Manole I. Diamandi, easier peN. T. Ciurcu si secretar pe dr. Joan Lapedat 141 Sarcina comitetului erade a colecta *i primi ofrande, si de a le trimite Societatii Crucii Ro*ii dinBucuresti. Desi activitatea acestuia se referea la ora*ul i judetul Brasov,el ins5, va primi i inainta la locul destinatiunei ofrande de la toti bine-voitorii, ori de unde sit fie" 142. Cu ocazia constituirii sale, comitetul bra-sovean lanseaza un Apel filantropic", in care se arata e fratii nostri dedincolo au fost nevoiti s puna mina pe arma pentru apara existentanationala. Vocea singelui" se arata mai departe ne cheama s venimin ajutorul ranitilor in ritzboi, a fratilor nostri din Romania"143. DupAadoptarea Apelului, 78 dintre cei prezenti la intrunire au donat suma de7.125 franci ea ajutoare pentru aniti 144.

La o saptamina de la eonstituirea eomitetului, in ziva de 17 29 mai,pre5edinte1e i casierul acestuia au fost citati de autoritatile locale si obli-gati sa raspunda unui sir de intrebari in legatura cu imprejurarile in carea luat flint si legalitatea funet ionariilui. Cu demnitate si mindrie patrio-tieA, Manole I. Diarnandi a rdspuns organelor de ancheta primaruluiI. Gött *i capitanului politiei orasului. 1. Litskenca asa cum s-au infiintatcomitet( pentru a primi pe oaspetii turci, ( . . . ) pentru a aduna bani pentru

turci, ( ) am cugetat c ne va fi *i noua iertat a ne consulta *i ainfiinta un com;tet rentru a aduna ajutor in favorul romilnilor raniti inrilzboi"145. Dealtfel, motiva el, nune este cunoscuta nici o lege care aropri adunari publice si infiintarea de comitete pentru colecte In favorulranitilor", dimpotriv i statul austro-ungar a subscris Conventiunea dela Geneva" pentru ajutorarea ranitilor 146 La intrebarea in legatura enbanii eolectati, cei doi arata c5, au fost expediati pe adresa Crucii Rosii dinBucuresti. In incheiere, autoritAtile le comunicii, dizolvarea comitetuluisi interdietia de funetionare a unor astfel de organisme.

In seara acelei zile, Comitetul de ajutorare din Brasov se intrune*tedin nou, fiMd eonvocat de Manole Diarnandi. Dupa dezbateri se hotara*teredactarea unui recurs catre autoritatile locale si centrale, *i inceperea uneicampanii de protest win presa ; continuarea actiunii de sprijinire a osta-silor români raniti, iar conducerea ei este incredintata fostului prep-dinte al comitetului ; Manole Diamandi sa adune ajutoarele banestiHareti Stanescu ofrandele materiale ; elaborarea unui apel &are popu-latia romaneasca prin care BS fie chematit la o participare general5, in ac-tiunea de solidarizare cu Romania.

Recursul intocmit de Manole Diarnandi *i definitivat la 18 30 iunie1877, constituie un puternic act de acuzare la adresa oficialitStilor sipoliticii regirnului du dist fata de popoarele asuprite din Austro-ITngaria.De-a lungul citorva pagini, autorul prezinta nedreptiitile savirsite fata deroinani i indoiala in legatura cu motivele invoeate de autoritati. Pentruce colectele facute prin comitete ar viititima stricta neutralitate intreba

ill Ibidem, din 19/31 mai, 22 mai/3 innie, 1877.Ibidem, din 19/31 mai 1877.

ha Ibidein.ill Ibidem, din 22 mai/3 iunie 1877.Lib Ibidem.116 Ibidem.

a-§i

a

rnitii

112

gi

www.dacoromanica.ro

17 TRANSILVANENI1 IN SPRIJINUL INDEPENDENTEI ROMANIEI 39

dinsul si eele facute prin particulari nu ?"147. Referindu-se la adeva-ratele cauze care au determinat desfiintarea comitetului, el relata ca aces-tea rezida' in dorinta de a nabusi la romani espresiunea simtamintelor deumanitate, a impiedica adunarea de ofrande"148. Au desfiiatat comitetulpentru ca acesta avind mai mult prestigiu ( ) putind dezvolta maimare activitate, poate s opereze mai cu succes, pre cind un particularn-ar putea s obtina deeit niste rezultate foarte palide, sax nici un rezul-tat". Vorbea apoi despre unilateralitatea acestei masuri. Comitetul romande ajutorare a ranitilor a fost dizolvat cu repeziciunea electricitatii",in timp ce comitetele maghiare infiintate Inca mai inainte pentru colectein favoarea turcilor (... ) nici pina in ziva de astazi nu sint disolvate"149.Desi inaintat autoritatilor sipublicat in presa, recursul a ramas Fara raspuns.

Asemenea românilor sibieni, cudurere in suflet brasoyenii sevadnevoiti sä renunte la activitatea cornitetului de ajutorare, urmind s des-fasoare o asemenea munca ea persoane particulare. in fruntea acesteiactiuni se va situa Manole I. Diamandi, barbat generos si cu mare expe-rienta, in domeniul ajutorarii celor nevoiasi. De opt ani de zile, el indeplineafunctia de presedinte al Comitetului pentru ajutorarea copiilor saraci dela scolile romane din Brasov 150 . i an de an a contribuit personal cu bani

obiecte, a organizat colecte de sute de florini, asigurind in felul acestaimbracamintea si incaltarnintea necesara anual la 90-100 de baieti§i fete 151.

Asumindu-si obligatia de a indeplini atributiile comitetului dizolvatde autoritati, Manole Diamandi spunea : Ma declar gata, ea persoanaprivata si-mi tin de sfinta datoria ( ) româneasca si crestineasca, de aprimi (... ) ofrande ( ) pentru ajutorarea soldatilor romani raniti inrazboi, spre a le inainta Soeietatii rornane Crucea Rosie'"52.

Pentru a da un caracter cit mai organizat actiunii de spri-jinire a ranitilor romani, in noile conditii impuse de autoritatileaustro-ungare, la 9/21 iunie 1877 se intrunesc, la Brasov, 16 tonduca'toriai miscarii nationale intre care George Baritiu, Jacob Muresianu,Aron Densusianu, Than Petrie, si redacteaza un Apel la romani",pe care-1 publica in Gazeta Transilvanier153, Telegraful roman" si,4coa1a Romana"151. Apelul ineepe cu o referire la masurile luatede guvernul maghiar impotriva comitetelor de ajutorare create deromani. dupa care semnatarii yin ea particulari, a apela, pentru aju-torarea fratilor nostri raniti in resboi, la toti aeeia in al earor piept bate ofierbinte inima de roman"'55. Apoi se face o incursiune in istoria luptelor

147 Ibidem, din 10 iunie/1 iulie 1877.148 Ibidem.148 Ibidem.150 Ibidem, din 6 18 martie 1877.ri Ibidem, din 17 febr./t martie 1877.188 Ibidem, din 22 mai 3 lunie 1877.is Ibidem, din 12 24 iunie 1877.134 Seoala nr. 21 din 17 iunie st. v. 1877, p. 100-191.155 Gazeta Transilvaniei" din 12/24 iunie 1877.

i.

nomAna"

ei

www.dacoromanica.ro

40 PAUL ABRUDAN 18

purtate de inaintasi impotriva cotropitorilor otomani de-a hmgul veacurilor.Acum eind victoria este atit de aproape i sigma, ,,s-ar putea ea noi ( ...)

ramanem nepa' satori fata de aceia cari vin a continua opera ce auinceput-o gloriosa stramosi ?"155 Apelul ii ehema pe toti, de la mic lamare, sa-si aduca contributia la alinarea suferintelor ostasilor raniti inlupta pentru cauza comunl a tuturor romanior. In incheiere se arata casumele colectate a fie trimise pe adresa lui Manole I. Diamandi, iar ofran-dele materiale doamnei Hareti Stanescu din Brasov.

Gazeta Transilvaniei" publica Apel la romani", precum si un arti-col de fond in numarul sau din 12/24 iunie, in care protesteaza impotrivamasurilor luate de guvernul de la Budapesta i demasca continutul aces-tora. Scopul urmarit de autoritati, sublinia ziarul, este acela de a tero-risa pe romani, de a baga frica in ei si de ai opri in modul acesta in exer-citiul unei din cele mai sinte datorii ale omului"157. Dar asemenea rnasurinu ne intimideaziti, continua articolul ; am raspims *i raspundem neincetatla toate invectivele si amenintarile ce se aruncit in fata poporului romiln"168.in incheiere, se arata c ziarul publica cu mare placere Apelul" romanilorbrasoveni, care isi implinesc prin aceasta o datorie"1" fata de intreaganatiune, exprimindu-si convingerea c fiecare roman va veni in sprijinuIcelor raniti in razboiul de independenta 160

Animati de un puternic sentiment de solidaritate i raspunzind ape-lurilor vehiculate prin presa si de la om la oin, romanii ardeleni iau ini-tiativa organizarii de colecte pentru raniti. in cartierele oraselor si la sate,femeile, invatatorii, preotii i notarii deschid liste de subscriptie. I. An-dreica adunä 179,10 florini de la 52 locuitori din Cimpeni 161 Iuliana SA-vescu colecteaza bani si materiale in Rusca Montana, Baciu si Purciti-reni 162. Pe adresa lui Manole Diamandi se trimit ajutoare din Varildia,Budapesta, Conisia Mare, Kétegyháza (Ungaria)153, Lechinta, Dirste,Sinnicolaul Mare, Bran?" I se predau ofrandele adunate in Brasov 1651 bani

materiale, intre care peste 15 kg scama si 2.514 scindurele pentru fixatbratele zdrobite ale ra'nitilor, cerute in mod special de Crucea Rosie dinBucuresti. Sofia Densusianu ii trimite direct lui Manole Diamandi 10 fraud

o scrisoare, in care spune printre altele : Ca o femeie vaduva mu gra-bese i eu cu putinul meu sucurs ( ) intru ajutorul ostasilor romani ra-

Mama Densusenilor, cum semneaza, dinsa scrisoarea, ii cheama petoti romanii su dea ajutoare fratilor romani, pentru a dovedi ca in alenoastre vine curge un singe de roman"167.

" Ibidem.157 Ibidem.158 Ibidem.

Ibidem.160 Ibidem.161 Ibidem, din 17 29 bilk 1877.xss Ibidem, din 21 iulie/2 aug., 3 15 ;u1;e 1877.163 Ibidem, din 6 18 iulie 1877.164 Ibidem, din 8/22 iulie 1877.165 Ibidem, din 6/18, 3/15 lulie 1877.166 Ibidem.161 Ibidem.

niti"63.

sk

si

www.dacoromanica.ro

1 9 TRANSILVANENII IN SPRIJINUL 1NDEPENDENTEI ROMAMEI 4 1

Yrednicii brasoveni organizeaza noi colecte, reusind ca in citeva zilesli adune 1.538 franci din partea a 260 oameni 168 Preotul loan G-eorgiudin Lapusul linguresc, la 27 hmie, trimite 101 florini, contributie adunatade la, 50 locuitori din cercul Lapusului 162. Reuniunea de cintari si gim-nastica din Brasov a organizat un concert cu taxa de intrare. la data de4/16 iunie, cu care prilej s-a adunat o suma' de 240 florini, destinata ajuto-rarii ranitilor 170.

Pe masura ce primeste listele si ofrandele, Manole Diamandi expe-diaza ajutoarele la Bucuresti. in iunie 1877, trirnite 1538 franci in, caresint predati Societatii Crucii Rosh la 20 innie 172 ; in aceeasi zi, expediazaInca 198 franci 17 3 ; apoi 703,14 lei si mai multe colete cu materiale 174 ;la 7 iulie, 165 franci ; la 11 iulie, 25 florini 175. Pina pe la mijlocul luniiiulie 1877, el a trimis in ajutorul ranitilor suma de 11.000 lei 176. In seri-soarea de raspuns adresata lui M. Diamandi, presedintele Societatii CruciiRosh din Romania, Dimitrie Ghica, Ii multumeste brasoveanului pentruneobosita staruinta' ce puneti pentru a veni in ajutorul acestei institu-tiuni, chemate a mingaia suferintele celor cari lupta pentru apararea pa-triei "177. Printr-o corespondenta din 20 iunie/2 iulie, Dimitrie Ghica '11

Incunostiinteaza c drept recunostinta catre fratii nostri din Transilva-nia", pentru sprijinul ce-lacorda ranitilor, pe una din cele patru ambulant etrimise in tabara in ziva de 10 iunie", am scris Doamnele romane dinTransilvania"178. Martor al evenimentelor din Bucuresti, ardeleanul TeofilFrincu scria intr-o corespondenta din 10/22 innie 1877 ca. aceasta, trasura,frumos impodobita" era dovada vie a solidaritatii romanilor ardeleni cufratii lor din Romania independenta"179.

Apreciata cu toata caldura de romanii si presa lor de pe ambele ver-sante ale Carpatilor, actiunea de solidaritate a transilvanenilor cu Romaniaeste privita cu dusmanie de publicistica maghiar'a. Ziarul Haladás" seded la atacuri impotriva acelora ce colecteaza ajutoare pentruromani, si in special a lui Manole Diamandi 18e In articolul de fond al zia-rului Kelet" din 24 mai 1877, femeile romane sint calomniate, pentru ciiaduna ofrande pentru fratii lor care lupta in rizboiul de independenta, si seIncearca abaterea lor de la aceasta actiune 181. Impotriva unor asemeneaatacuri ia pozitie atit presa romaneasca, cit si femeile angajate direct inmiscarea de solidaritate a romanilor. Printre acestea se numara si IulianaSavescu din Rusca Montana. In scrisoarea de rispuns adresata calomnia-

168 Ibidem, din 23 iunie/5 iulie, 26 itinie/8 iulie 1877,100 Ibidem, din 30 iunie/12 iulie 1877.170 Ibidem, din 9 21 iunie, 17/29 iulie 1877.171 Ibidem, din 23 iunie/5 iulie 1877.

Ibidem, din 6/18 fulie 1877.173 Ibidem, din 8/20 iulie 1877.171 Ibidem, din 30 iun./12 iulie 1877.175 Ibidem, din 6/18 iulie 1877.178 Romfinul" din 29 iunie/11 iulie 1877.ui Gazeta Transilvaniei" din 30 iunie/12 iulic 1877.178 Ibidem, din 6/18 iulie 1877.170 Ibidem, din 16/28 iunie 1877.lao Haladás" nr. 1'211877.2E2 Kelet" din 24 mai 1877.

rSniii

178

www.dacoromanica.ro

42 PAUL ABRUDAN

torilor, dinsa ia apararea femeilor romane, care stiu.singure cc au de fkut,declara ca ele considera ca o sinta datorinta a ajutora pre fratii nostri

de preste Carpati cu facerea scamelor din trentele ce ne-au mai 'Anusde la esecutiunile ce am avut a suferi"182, i ca de la aceasta obligatie nimeni

nimic nu le va putea abate. Dar nu numai presa, ci i autoritatile producsicane i greutki colectantilor. Intr-una din zile, unul din acestia s-a pre-zentat la politie cu listele de subscriptie pentru a fi vizate. Po1iaiu1 1-aadmonestat zicindu-i : transilva'nenii mai bine si-ar cata de saracia lordecit sä trimita nimica toata la Bucuresti"188. La acestea, colectantuli-a faspuns : Ai dreptate, insa, desi ne-ati skacit d-voastra, totusi amramas bogati in simtaminte rom'anesti"184. Asemenea situatii au fost ne-humarate.

Hareti Stanescu din Brasov stringe contributii materiale. La 10/22iunie, ea adreseaza un Apel ckre romane", care va fi publicat in GazetaTransilvaniei". Datoria de a alerga in sprijinul ranitilor se spune inapel este o datorie umana, dar care pentru noi astazi e totodatadatorie nationala"185. M adresez pe aceasta cale tuturor femeilor românedin orice parte de loc, ca s grabeasca a contribui ( ) la alinarea dure-rilor acelor bravi frati ai nostri"188, care lupta pentru apararea natiuniinoastre roma,nesti". In incheiere, sublinia c vocea singelui ne impuneaceasta datorie" pe care trebuie sa ne-o implinim en zel i devotament'''87.

Apelului sau Ii raspund o serie de femei. In lunile iunie j iulie colec-teaza din Brasov, Fgra i Tirgu Mures peste 41 kg scarna si o marecantitare de fesii, bandaje i comprese 188. Se organizeaza noi colecte IiiBrasov, Cohalm ,si Catia, cu care ocazie se aduna peste 12 kg scama,aproape 200 m pinza i multe alte materiale 189, pe care le va expediaCrucii Rosii din Bucuresti.

in cursul verii, pe masura ce se intensifica luptele impotriva trupelorturcesti si se inmulteste numarul ranitilor, se simte si mai mult nevoiade mijloace materia1e pentru ajutorarea celor cazuti. Avem nevoie de oimensa cantitate de araki, pentru spital" se spunea in Apelul Comi-tetului femeilor din Iasi. Rugam, dati-ne camasi, gata sau ehiarpinza"199 continua apelul amintit. Societatea Crucii Rosii din RomAnia,la 19 august 1877, publica' un apel, prin care populatia este chemata savina in ajutorul ranitilor. Fara preget, fara aminare ( ) veniti in jurulinstitutelor si societkilor care-si propun (ajutorarea) armatei ( ) Cutre-ierati sate si orase i adunati ajutoare de toata natura, ajutoare dupaputerea fieckuia ( ) Nu e timp de pierdut !"191 se arata in apel.Iosif Vulcan, redactorul revistei Familia", reia apelurile venite de pesteCarpati, le da publicitatii 192, scriind, totodata, poezia Scame pentru cei

149 Gazeta Transilvaniei" din 12/24 iunie 1877.193 Romanul" din 29 iunie 1877.194 Ibidem.1s5 Gazeta Transilvaniei" din 23 iunie/5 iulie 1877.196 Ibidem.197 Ibidem.iss Ibidem, din 19 innie/1 iulie, 24 iulie/5 aug. 1877.199 Ibidem, din 4/16 sept. 1877.190 Telegraful roman" din 10/22 iulie 1877.141 Monitorul Oficial" nr. 186 din 19 aug. 1877.192 Familia" nr. 22 din 6/18 aug. 1877, p. 375-376.

si

20

si

www.dacoromanica.ro


1aniti"3, Gazeta Transilvaniei" si Telegraful roman" insereaza in coloa-"tele lor aceste chemari, publica articole si emotionante indemnuri pentru oeampanie generala de ajutorare a ostasilor romani raniti. Ele dedica paginiintregi evenimentelor militare, descriu bataliile si eroismul luptatorilor ro-mani in razboiul pentru independenta, reproduc stirile cu privire la con-tributia românilor din tara libera in vederea sustinerii frontului.

Actiunea de mobilizare, desfasurata pe calea pre,ei si a scrisorilor,are drept rezultat intensifiearea eforturilor românilor din Transilvaniasi Ungaria pentru sprijinirea materiala a Romaniei. Leontina Roman orga-nizeaza colecte in Budapesta si reuseste sa adune o contributie de 110 leisi peste 150 comprese si bandaje 194 ; Iosif Ardelean desfasoara o a douacolecta in Kétegyháza 195 ; Ludovica Bulbuc, in Mintiul Roman 196 ; TomaBirsan, in Dirste ; Dimitrie Cepescu, in Timis ; Petru Fodoreanu, inGherla ; Ecaterina Moldovan, in Ighiu ; dr. Liviu Muresan, in PrunduBirgaului ; Ioan Dragos aduna bani de la tinerii studenti din Budapesta ;Alexandru St. Sulutiu, in Abrud ; Petru Al. Vlasa, in Delani (fost Indol) ;invatatorul Ioan Decanu, in Cut si Vingard ; Suzana Frates, in Sinpetru ;inginerul Galea, in Cohalrn ; profesoara Ludovica Borgovan, in Gherla ;(Alexandru Lazar si Nicolae Crisan, in Abrud ; Teodor Margineanu, inValenii Maramuresu1ui127; Vasile Cototiu, in Nadisul Roman si SalasigSalaj) 163 Aron Ambrozie, in Medias si Bratei 196 ; loan Albeanu, in Vel-cheriu ; Aurelia Belesiu, in Arad ; Elisabeta Ratiu, in Lipova.

Manole Diamandi doneaza din partea sa suma de 500 lei, pentru Ospi-ciul Independentei, condus de Maria Rosetti20°. Iulia Moldovan, fiicaprefectului pasoptist Vasile Moldovan, sub indrumarea atenta a tataluisau, stringe ofrande de la satenii din Bozias ; Axente Sever, luptatorulpentru cauza nationala in timpul revolutiei de la 1848-1849, doneaza3,820 kg scamil, ; Ana Pop face colecte in Cluj ; I. Grozescu, in SinnicolaulMare ; George Stinghe, in Brasov ; avocatul Augustin Munteanu, in Dej 201.La 20 decembrie 1877, Manole Diamandi trimite Societatii Crucii Rosiidin Bucuresti sumele colectate, in valoare de 525,33 florini, 114 franci s,i12 galbeni 202, preeum si mimeroase lazi cu scama, comprese, bandaje sialte materiale.

Invatatorul Eliseu Barbosu organizeaza colecta in Gelu 203 ; FlorianCrisan si invatatorul loan Efticiu aduna 102 florini de la 93 sateni dinPesca Romana 204 ; avocatul Augustin Munteanu desfasoara o a doua co-lecta in Dej si prin satele din jurul orasului si a Gherlei, al carei rezultata fost 138, 40 florini, 20 franci si 9 galbeni, donati de 70 locuitori202. Tinarul

193 Ibidem.104 Gazeta Transilvanier din 9/21 oct. 1877.199 Ibidem, din 20 oct./1 nov. 1877.199 Ibidem, din 1/13 dee. 1877.197 Ibidem, din 13 25 nov. 1877.190 Ibidem, din 11/23 dec. 1877.roo 1bidem, din 26 ian./7 febr. 1878.soo Ibidem, din 8/20 dec. 1877.201 Ibidem, din 15 27 dec. 1877.tos Ibidem.sos Ibidem, din 12/24 ian. 1878.204 Ibidem, din 18/30 dec. 1877.sos Ibidem, din 25 dec. st. V. 1877.

www.dacoromanica.ro

44 PAUL ABRUDAN 22

Simion Iuga aduna ofrande din Salistea de Sus 106; Lia Si Iasi, in Bistrita ;loan Achimescu, in Caransebes ; Dumitru Cosma, in Feiurd 207; NicolaeMoldovan, in Rebrisoara ; tefan Crisan si invatatorul Gligor Pop, inTeius 208 j Suzana Frates face o noua colecta de materiale in Sinpetru 209 ;Than Maximilian, in Stupini ; Maria Grofsereanu, in Comlo (Banat) 210 ;Maria I. Mosoiu, in *imonu Branului ; Petru Vlasa, in Deleni (Indol),Hasmas si *chiopu 211

Emilia Pop, nascuta Marcus, lanseaza o lista de subscriptie in Zalausit colecteaza 2,700 kg scama si numeroase bandaje pentru raniti ; Con-stanta Puscariu, in Budapesta ; Ioan Popa Comp. si Nicolae Pop, in Copa-celu 212 ; preotul Nicolae Enciu si notarul comunal Petru Fagarasan, inZara 21 3 ; G. Sioneriu, in Saschiz 214 ; Nicolae Suiu, Anastasie Birsan siN. Juganariu, in Turches ; Ecaterina Moldovan si Elisabeta Florescu, inIghiu ; Ana Perutiu, in Almasu Mare ; Ioan Baciu, in oimos ; TeodorAvram, in Biertan 215.

Elevul Iosif Turcu, din clasa a VI-a a Ginmaziului superior din Blaj,a colectat de la colegii sai suma de 6,03 florini ; Veronica Muresan a adunatcontributii pentru raniti de la satenii din Feldru 216 Elena Comanescu, inGhimbav ; Ioan Banciu, in §oimos 217 ; loan Luca si Gligor Daianu, inMedias 218 ; Iacob Zorca, in Vladeni 219 . Preotul *tefan Gratian din Ostrovu,la 10 martie 1878, trimite suma de 18 florini, colectata de confratii preotide prin comune din jurul Ulpiei Traiane", de la 42 locuitori 22°. Elie Ioa-novici stringe ofrande in Baia Mare ; Nicolae Doctoru, in Vinatori (fostHasfalau) ; Nicolae Brindus si invatatoral Nicolae Baciseru, in Siaiesiu ;Sofronie Brindus, in Apold 221 ; G. Sioneriu organizeaza o Rona' colecta insaschiz 222 ; Nicolae Kanoiu, in *imonu Branului 22 3. In Lapusul Unguresesi comunele din vecinatate, A. Muresan, M. Iuga, Ioan Georgiu, AtanasieGeorgiu si Alexiu Latiusu aduna 85 florini, prin contributia a 146 locui-tori 221. Iuliana Gherasim face o colecta in Petrilaca Romana 225.

zoo Ibidem, din 8/20 ian. 1878.207 Ibidem, din 22 ian.13 febr. 1878.208 Ibidern, din 2 14 febr. 1878.zoo Ibidem, din 16 28 febr. 1878.210 Ibidem, din 26 febr./10 martie 1878.211 Ibidem, din 2/14 martie, 11 martie st.v. 1878.212 Ibidem.213 Telegraful roman" din 28 febr. st.v. 1878.216 Ibidem, din 20 apr. st.v. 1878.216 Gazeta Transilvaniei" din 12/24 martie 1878.216 Ibidem.217 Ibidem, din 19/31 martie 1878.213 Ibidem, din 26 martie/7 aprilie 1878.219 Ibidem, din 30 martie/11 aprilie 1878.220 Ibidem, din 6/18 apr. 1878.221 Ibidem din 13/25 apr. 1878.222 Ibidem din 16/28 apr. 1878.223 Ibidem din 7/19 mai 1878.224 Ibidem din 30 apr. /12 mai 1878.222 Ibidem din 14/26 mai 1878.

j

www.dacoromanica.ro

23 TRANSILvANENII IN SPRIJINUL INDEPENDENTEI ROMANIEI 45

Referindu-ne la ajutoarele bane§ti §i materiale, adunate in centrul dela Brasov, iese in evIdenta contributia acestui ora§ §i a comunelor inveci-nate, urmata de Orktie, Lapu§u Unguresc, Cimpeni, Dej, Abrud, Pe§caRomana, Vaxadia, Fagara§, Petrilaca Roman5 Teiu§ §i altele. Totalizindcontributiile adunate de acest centru, pentru ajutorarea osta§ilor româniran*, rezulta participarea larga, cu caracter de masa', a romanilor ardelenila actiunea de solidaritate cu Romania. Manole I. Diamandi a centralizatcolectele bane§ti adunate din 83 localitati nominalizate §i din mune altele,ramase in anonimat, reprezentind contributia a 273 locuitori. Numárulcelor ce au contribuit cu ajutOare este insa cu mult mai mare ; sint desesituatiile cind in locul numelui este scris de la mai multi poporeni" §ifamilia". Valoarea sumelor bane§ti se ridica la 2734,94 florini, 610,33lei, 9.064 franci, 18 galbeni, 7 taleri §i 1 napoleon. La acestea se adauga §icolecta efectuata de Hareti Stanescu, care a strins 20 florini, de la 26 per-soane. A§a ca in total, Centrul de la Bra§ov a adunat contributii de la3299 locuitori nominalizati, in Rana de 2754,94 florini, 610,33 lei, 9064franci, 18 galbeni, 7 taleri §i 1 napoleon.

Ofrandele materiale centralizate de Manole Diamandi, provenind din33 localitati nominalizate, din partea a 345 donatori, reprezinta urma-toarele cantitati : 60,700 kg scama, 146 comprese, 216 triangule din pinza,264 buc. fe§ii, 78 §tergare, 8 cear§eafuri, 50 cam5,§i, 27 perechi indispen-sabili, 104 m pinza, 15 kg bandaje §i 2.514 scindurele pentru fixat bratelezdrobite ale ranitilor. Hareti Stanescu centralizeaza contributiile materialedin 5 localitati nominalizate §i altele nespecificate, daruite de 247 locuitori.Ele reprezinta 68,700 kg scama, 2 kg vata, 12 pachete de vata, 782comprese, 568 triangule din pinza, 285 bucati fe§ii, 18 §tergare, 32 cear-§eafuri, 53 cama§i, 4 perechi indispensabili, 47 m pinza, 24 perechi panta-loni, 13 perechi ciorapi §i 5 fete de perna. Adunind ofrandele materialecolectate de cei doi neobositi activi§ti ai centrului bra§ovean rezultade aici au fost expediate Societatii Crucii Ro§ii din Bucure§ti ajutoaredin partea a 592 locuitori, al caror nivel cantitativ este urmatorul :129,400 kg scama', 2 kg vata, 12 pachete de Tata, 928 comprese, 782triangule din pinza, 549 fe§ii, 96 §tergare, 40 cear§eafuri, 103 carna§i,31 perechi indispensabili, 151 m pinza, 15 kg bandaje, 24 perechi panta-loni, 13 perechi ciorapi, 5 fete de pernä, 2514 scindurele pentru fixat bra-tele fracturate.

Prin activitatea desfa§urata de Centrul de la Bra§ov in sprijinul osta-§ilor romani raniti in razboiul de independenta, ()rap' de la poalele Timpeis-a dovedit o puternica baza de ajutor in lupta pentru apararea cauzeinationale a romanilor.

Cifrele §i datele furnizate releva, credem suficient de sugestiv, am-ploarea §i entuziasmul actiunii de sprijinire de catre romanii transilvanenidin zonele amintite, a razboiului pentru cucerirea independentei de stata României.

Desfa§urarea acestui proces in celelalte tinuturi ale TransilvanieiBe propunem s-o infati4m intr-un material viitor.

Ca

www.dacoromanica.ro

46 PAUL ABRUDAN 2 1

L'APPUI FINANCIER ET MATtRIEL DES I R AN SI LVAIN S ALA GUERRE POUR LA CON MATE DE L'INIAPEI'q DANCE D'ETAT

DE LA ROTTMANIE

RESUME

La conquete de l'indépendance d'Etat par les efforts héroiqueset les sacrifices des masses populaires a représenté un moment impor-tant de l'histoire moderne de la Roumanie, &ant ainsi realise l'ancien desi-deratum de la lutte seculaire des Roumains pour leur liberté nationale.

A l'ef fort économique, mnitaire et financier exige par la guerre estvenue s'ajouter la contribution (en esp eces, vetemeuts ou materiel sani-taire) des Roumains de Transylvanie qui ont considéré cet episode histo-rique comme une admirable occasion de manifester de maniere concreteleur attachement et leur solidarité a la cause de l'unité nationale desRoumains habitant les deux versants des Carpates.

Sur la base de l'investigation des fonds d'archives et des informationscontenues dans la presse de l'époque, l'étude réussit reconstituer par-fois de maniere tres detainee le tableau d'ensemble de cet aspect de lasolidarité des Roumains transylvains avec la lutte pour le conquete del'indépendance menée par leurs freres de Pandienne Roumanie.

ii

www.dacoromanica.ro

ECOUL MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIEiN ROMANIA I OGLINDIREA LUI IN ISTORIOGRAFIA

NOASTRA CONTEMPORANADE

ARON PETR IC, NICOLAE COPOIU

Istoriografia romaneasca are o bogata traditie de incorporare inpreocuparile ei a evenimentelor petrecute in miscarea muncitoreasca dinalte tali, a luptelor proletariatului pe plan international.

Prima revolutie a clasei muncitoare din istorie Comuna dinParis din 1871 a cunoscut o bogata reflectare in publicistica istorio-grafica promovata in paginile publicatiilor socialiste i muncitoresti dinRomania. In fiecare an, la 18 martie, gazetele muncitoresti publicau arti-cole evocatoare ale evenimentului, iar revistele socialiste consacrau studiimai ample cu caracter istoric asupra cauzelor, desfasurarii i semnificatieicrearii primului stat socialist-muncitoresc. Toate aceste materiale se carac-terizau printr-o puternica tenta mobilizatoare, existenta istorica aComunei fiind socotita ca un indemn la lupta i o experienta bogatain invataminte 1

Cu prilejul congreselor Internationalei socialiste din anii 1891 O.1893, organizatiile muncitoresti din tara noastra, Partidul social-democratal muncitorilor din Romania, au expus cu claritate modul cum vedeauraporturile dintre dezvoltarea miscarii muncitoresti din Romania si mis-carea muncitoreasca din alto tari, adeziunea lor la principiile socialismului,Aiintific, elaborate de Marx si Engels. In documentele lor prograrnatice sesublinia totodata, ca partidul socialist roman, aflat intr-o strinsa legaturacii socialismul european" datorita scopului comun socializarea mij-loacelor de productie socotea necesar s intrebuinteze pentru reali-zlrea acestuia acele mijloace cerute de conditiile specifice ale tarii sale"2.

0 expresie concretä a modului creator al socialistior romani de aaplica principiile socialismului stiintific la conditiile Romaniei a consti-tuit-o abordarea problemei taranesti, in legatura cu care, dupa cum sespunea la Congresul socialist international de la Znrichluptatorii ro-mani s-au gasit obligati de a deschide o cale noul socia,lismului". In

* Comunicare tinuta la a IX-a sedintA a Comisiei de problemä Istoria Marelui Octom-brie si a revoluliilor democrat-populare si socialiste", 26 octombrie 1976.

1 Dacia viitoare", ParisBruxelles, 1883, P. 49-54 ; Viitorul social", IasiBucuresti,nr. 2, februarie 1908 s.a.

2 Munca", nr. 26, 18 august 1891.3 Munca", nr. 29, 12 sept. 1893.

REVISTA DE ISTORIE", Tom. BO, Nr. 1, 9. 47-54, 1977.www.dacoromanica.ro

48 ARON PETRIC, NICOLIAE coPom 2

acest sens, ei au *i propus Congresului o rezolutie, in care se arMa cauna din datoriile cele mai de capetenie pentru democratia socialista dintoate Wile este de a organiza pe muncitorii agricoli, ea *i pe muncitoriiindustriali"4.

Dupa Comuna din Paris, evenimentul cel mai important pe care mi*-carea muncitoreasca, din Romania 1-a salutat *i 1-a sprijinit cu deosebitaaldura,reflectindu-1, totodata, in paginile publicatiilor sale, a fost revolutiaburghezo-democratica din Rusia din 1905-1907. De*i despre ansamblulacestui eveniment revolutionar nu s-au publicat studii istoriograf ice deamploare in literatura romaneasca de specialitate, un aspect importantacela al solidaritatii mi*carii muncitore*ti din Romania cu lupta proleta-riatului rus impotriva tarismului *i mai ales problema debarcarii echipa-jului revolutionar de pe cruci*Atorul Potemkim, in iunie 19051a Constantas-a bucurat de o atentie deosebita din partea presei socialiste dinaintede 1914.

inainte de primul razboi mondial, in calendarul mi*cariimuncitorgti,al partidului clasei muncitoare din Romania se sarbatoreau zilele de 18martie ziva proclamarii Comunei din Paris iar din 1905 *i ziva de 24ianuarie, care adaugase la semnificatia nationala, a unirii PrincipatelorRomano din 1859, o noua semnificatie a luptei impotriva tarismuluideclamata la 9 ianuarie 1905 *i pe care socialistii romani o salutaseraprintr-o mare adunare publica la Bucure*ti in chiar ziva de 24 ianuarie 1905.

in Romania, mi*carea muncitoreasca a acordat un interes specialdesfaprarii luptelor revolutionare din Rusia. in aceasta privinta ea erasolidara cu intreaga opinie public& progresista din tara, care considera,ca de altfel *i mi*carea muncitoreasca din Wile occidentale, tarismul drepto piedica in calea procesului de democratizare, de eliberare nationala *isociala, atit in Rusia cit *i in unele tari vecine, printre care *i Romania.Socialistii romani cuno*teau, de altfel, opiniile lui Fr. Engels, care inscrisoarea sa din 1888 adresata direct lor, arata ca tarismul reprezentaprincipala piedica in calea unitatii *i independentei poporului roman,prevazind a a doua zi dupa pra'bu*irea tarismului se va prabu*i *i Austro-Ungaria, wrindu-se posibiitatea eliberarii natiunilor asuprite din aceststat artificial. in acest scop presa socialista *i muncitoreasca din Romaniadescria pe larg deportarile *i Inchisorile tariste, subliniind *i in acest felnecesitatea luptei necrutatoare impotriva regimului absolutist. Zeci dearticole au. publicat socialktii romani despre eroismul luptatorilor revo-lutionari din Rusia. Printre luptatorii arestati *i deportati, mentionatinominal in presa socialista romaneasca, s-a aflat *i V. I. Lenin, al caruinume, Ulianov, a fost tiparit pentru prima (Ara' in Romania, in aprilie1897 5.

Aceemi atitudine a mentinut mi*carea muncitoreasca, Partidulsocial-democrat din Romania, *i dupa izbucnirea primului razboi mondial.in anii 1914-1916 presa socialista romaneasca, a publicat numeroaserelatari despre mi*carea revolutionara din Rusia, despre lupta partiduluibol*evic, condus de V. I. Lenin.

5 Presa muneiloreaseä ?i socialista din Romania 1865 1900, parka II-a 1890 1900,Bucure§ti, Edit. politica, 1964, p. 102.

5 Mi5carea Sociala", din 6 aprilie 1897.

www.dacoromanica.ro

ECOUL BEVOLUTIEI DIN OCTOIMBEIE LN ROMANIA 49

Este deosebit de semnificativ faptul ca in publicistica socialista ro-inaneasca, de mai multe ori s-a exprimat convingerea in iminenta izbuc-nire a unei noi revolutii in imperiul tarilor. Intr-o conferinta tinuta in ianua-lie 1913, Ecaterina Arbore, membra a conducerii Partidului social-de-mocrat, scria ca in Rusia noua revolutie va fi cu adevarat puternica si vaaduce caderea tarismului"6. Doi ani mai th.ziu, editorialul gazetei Luptazilnic5," din 29 mai 1915, organul central al partidului, scria rinduri pre-vestitoare referitoare la izbucnirea revolutiei in Rusia : Revolutia e astfelin mers in Rusia. imprejurárile o favorizeaza, o pregatesc. i va veni sivremea cind o va face sa izbucneasca. S5, salutam revolutia care vine".

Subliniem aceste aspecte privind relaiile revolutionare romano-ruse inainte de revolutia din octombrie pentru a intelege mai usor orien-tarea literaturii istorice creata in Romania dup5, 1917. 0 parte a acesteiliteraturi a apartinut partidului i organizatiilor clasei muncitoare. Aceastaliteratura, istoriografica reflecta pozitia de principiu a partidului munci-torilor din Romania, care a salutat chiar a doua zi victoria revolutiei bol-sevice ca pe un mare eveniment in istoria proletariatului international.Spre deosebire de alte partide muncitoresti din arile Europei occidentale,care, intelegind marxismul, in chip dogmatic, au considerat victoria revo-lutiei socialiste din Rusia, o tara mai inapoiat5, din punct de vedere eco-nomic, ca fiind imposibila sau in orice caz neviabila, asteptind infringereasau prabusirea ei, partidul clasei muncitoare din Romania nu numai ca'a salutat victoria revolutiei ruse, dar a exprimat, in publicistica sa, o Imre-dere deplina in trainicia ei. Aceast5, atitudine reflecta spiritul creatorpe care il dovedeau socialistii din Romania in intelegerea principiilor mar-xiste pe care fiecare partid era dator s le aplice la conditiile specifice,concrete din fiecare tara.

Istoria, cursul ulterior al evenimentelor, au confirmat justetea po-zitiei revolutionarilor romani.

Mama Revolutie Socialista din Octombrie a fost un eveniment gran-dios, de ra'scruce, in istoria omenirii. Ceea ce marii iluministi din trecutulomenirii au intuit utopic, iar Marx si Engels au prevazut stiintific, ceeace Comuna din Paris anuntase, prin proclamarea ei meteorica, MamaRevolutie Socialista din Octombrie avea s traduca in viata. in calendarulistoriei universale, octombrie 1917 din Rusia a marcat inceputul unei erenoi in viata societatii de pe planeta noastra, era trecerii ornenirii de lacapitalism la socialism. Revolutia din octombrie a fost o stralucita incu-nunare a luptei revolutionare, plin5, de abnegatie, a proletariatului, a ma-selor populare din Rusia, sub conducerea inteleaptä a partidului comunistfaurit de Lenin. Principalul ei rezultat a fost faurirea priniului stat socialist,a Uniunii Sovietice, prin transformarea unui imperiu multinational dintr-oputere autocratica seculara, intr-un stat al oamenilor muncii. Prin scoatereauneia din mune taxi ale lumii din sistemul imperialist, acesta a primito puternica lovitura.

Victoria proletariatului din Rusia, ideile lui Octombrie au stimulatavIntul revolutionar al clasei muncitoare, al maselor muncitoare de petoate meridianele globului, rasunind ca un indemn inflacarat la lupta

6 Romilnia muncitoarc", nr. 7, din 27 Ian. 1913.

4 c. 1007

'3

-

t

www.dacoromanica.ro

50 ARON PETRIC, NICOLAE COPOILI 4

pentru realizarea aspiratilior de libertate si progres, pentru eliberareasociala si national& Un capitol important din istoria universall a fostinscris de puternicele actiuni ale clasei muncitoare, ale fortelor progresiste,din numeroase tari, intre care si Romania, de solidarizare cu lupta prole-tariatului din Rusia pentru apararea puterii sovietice si zdrobirea inter-ventiei militare intreprinsa de reactiunea mondiala. Asemenea aprecieri,pe care Partidul Comunist Roman le-a dat totdeauna timp de aproapease decenii revolutiei din octombrie au fost confirmate din nou, nu de

mult, in cuvintarea secretarului general al P.C.R. tovarásul NicolaeCeausescu, rostita la Congresul educatiei politice si al culturii socialiste dinluna iunie 1976 : Victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie 1917din Rusia si constituirea primului stat muncitoresc-taranesc din istorieau aratat lumii, indeosebi claselor exploatate si popoarelor subjugate,ca vechea societate bazata pe inegalitate si nedreptate sociala nu estevesnica, c'a ea a intrat in faza disparitiei, inaugurindu-se o noua era, erafauririi orinduirii socialiste, era eliberarii nationale a popoarelor"7.

Ca toate marile evenimente din istoria lumii, si revolutia din Rusiadin 1917 s-a bucurat de o atentie speciala din partea istoricilor. Indiferentde orientarea Mr, de pozitia fata de revolutia proletara, istoricii au trebuitsa ia in considerare desfasurarea acestui mare eveniment, ecoul si influ-entele lui in alte tari, consecintele pentru viata internationala a statelorsi popoarelor si, mai ales, pentru lupta clasei muncitoare.

Istoriografia romanesca a avut motive in plus sa, acorde un interesspouit cunoasterii si analizei evenimentelor din anul 1917 si din anii urma-tori, deoarece la vecinatatea geografica a statului roman si a statului rusin 1916 s-a adaugat alianta militara si politica a celor doua tari, cu conse-cinte importante, indeosebi pentru poporul roman, atit inainte de octom-brie 1917, cit si dupl victoria revolutiei. Tata pentru ce in Romania s-aputut alcatui numai din perioada 1917-1944 un volum bibliografic con-sacrat istoriei Revolutiei din octombrie 8.

In aprecierea continutului acestei literaturi istoriografice inclusain volum, trebuie 0, se tina seama cá in timpul celor aproape trei deceniis-a scris si s-a tiparit in conditiile unui regim burghezo-capitalist, ostil,din pima de vedere ideologic, principiilor Revolutiei din octombrie. Deaceea, in afara literaturii comuniste si socialiste care a propagat cu sim-patie adevarurile despre Marea Revolutie Socialista din Octombrie, s-autiparit numeroase scrieri al caror diapazon de intelegere a Revolutiei erafoarte larg. Aceasta literatura reflecta, fireste, pozitiile diferite ale opinieipublice din Romania, ale tuturor claselor si categoriilor sociale. Nu esteun secret pentru nimeni ca cercurile conducatoare si clasele avute din Ro-mania priveau bolsevismul din Rusia cu. dusmanie. Dar tot atit de adevarateste ca chiar o serie de reprezentanti ai Mr au minifestat o atitudine rea-lista fata de statul sovietie, intelegind. necesitatea revolutiei in 1Rusia similitind pentru relatii de buaa vecinatate cu U.R.S.S.

7 Nicolae Ceausescu, Expunere cu prioire la actiollatea politico-ideologicd fi cultural-educativä de formare a omului nou, constructor constlent V deoalat al societãfil socialiste multilate-ral dezoollate ,gt al comunismalui in Rom Inia, prezentatil la Congresul educatiei politice si al cul-turii socialiste, 2 iunie 1976, Bucuresti, Edit. politick 1976, p. 18.

8 Lucrecri # publicalii din Romania despre Marea reoolujie socialistä din oclombrie, 19171944, Edit. Academiei R.S. Romilnia, Bucuresti, 1967.

www.dacoromanica.ro

5 E1COUL REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIE /N ROMANIA 51

Bibliografia tiparitä in 1967 cuprindea titlurile acelor carti, brosuri,studii §i articole aparute in Romania, care prezentau evenimente si actiunidin timpul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, luau atitudine fatade problemele revolutiei, scoteau in evidenta importanta mondialä a Revo-lutiei din Octombrie. Lucrarea semnaleaza articolele care trateaza rela-lid le româno-sovietice din anii 1917-1920, actiunile de solidaritate dinRomania cu revolutia rusä, contributia pretioasa, adusa de catre parti-cipantii romani in lupta pentru apararea si sprijinirea Puterii Sovieticeirnpotriva dusrnanilor ei interni si externi.

0 muncá de mari proportii a reclamat depistarea articolelor si infor-matiilor din presa. Lista periodicelor a cuprins peste 2 000 de titluri,intre care toate periodicele misearii muncitoresti i democratice, de toatenuantele, iar din publicatiile burgheze gazetele si revistele mai mari, acaror atitudire era amnificativa pentru pozitia claselor conducatoare §iyartidelor lor rolitice. Au fost cercetate toate periodicele din 1917-1920,toata presa muncitoreasca legal i ilegala din perioada 1921-1944, iardin presa burgheza au fost selectionate articolele ce se refera la perioada1917-1920. Au fost cercetate periodicile aparute in limbile rornana ma-ghiara §i germana, pe teritoriul tarii noastre, precum si unele yublicatiiromânesti aparute dincolo de granita, dar apartinind mi§carii muncitorestic mane.

Fara Indoia1 c literatura istoriografica romaneasca realizata inperioada 1917-1944 sub inspiratia Partidului Comunist are trasaturidistinctive. In acei ani Revolutia din Octombrie era singura revolutieproletara victorioasa din istorie, iar statul sovietic, primul §i singmul statsocialist din lurne. In asemenea conditii, istoriografia comunista glorificarevolutia din 1917 sub acele aspecte ale ei care corespundeau tacticii delupta a yartidelor comuniste, afiliate Cominternului. 0 latura importanta'

Revolutiei din Octombrie reprezentata de lupta de eliberare national/ aopoarelor, care a constituit una dintre marile izvoare ale succesului ei,

a fost estompata in istoriografia marxista nu numai in perioada inter-I licà, dar chiar mult timp dupa ultimul razboi. 17n al doilea aspect care,de asemenea, a fost prezentat unilateral si chiar minimalizat a fost atitu-dinea partidului clasei muncitoare, a Partidului socialist din Romaniaiata de revolutia rusk profunda sa adeziune §i entuziasta sprijinirerevolutiei bokevice. Cauza acestei denaturari a pozitiei partidului claseimuncitoare consta in modul eronat in care se cauta sa se expliee afiiereaPart idului socialist din Rcmânia la Comintern, prin impaltirea lui in curentesi prin exager area rolului grupurilor comuniste, create de regula in afaratarii si care nu curosteau sit uatia concret yolitica, sociala, si nationala dinRomania, dupa desavir§irea statului roman unitar.

Mentionind carentele istoriografiei marxiste din Romania timp deaproape cinci decenii, privitoare la Revolutia din Octombrie §i la ecoul ei inRomania, am avansat deja unele trasaturi caracteristice ale istoriografieiromanesti referitoare Ia aceasta problema, dezvoltata, in Romania inultimii zece ani. Analiza atenta a documentelor mi§carii muncitoresti dinRomania din an ii 1916-1921 9 a condus, inevitabil, pe istoricii nostri la aserie de concluzii deosebit de sEmnificative pentru tezaurul intelepciunii

9 Documenle din istoria migdrii muncilomli din Romdnia 1916-1921, Bucure§ti, Edit.Po1itic5, 1966.

aj

www.dacoromanica.ro

52 ARON- PETRIC, NICOIAAE COPOIU 6

partidului clasei muncitoare din Romania din acea perioada. In primulrind se poate observa 0', partidul socialist §i-a pastrat conduita sa mar-xistg, pe care o avuseseincil de la crearea sa, in 1893, 0 §i-o consolidase dupg1910, dezbatind cu mult tact noile probleme care se puneau in fata luidupg victoria revolutiei proletare intr-o targ vecing. Istoria trebuie sgrecunoascl justetea pozitiei partidului clasei muncitoare din Romaniaafirmatg in mod practic in timpul desfg§urgrii evenimentelor care au dusla desgvigirea unitatii nationale a poporului roman §i, in chip teoretic,principial, in Declaratia Comitetului executiv al Partidului socialist din13 februarie 19191°. Aceastg pozitie nu a abgtut partidul de la lupta declasg, de la afirmarea principiului dictaturii proletariatului in documentelesale programatice, de la puternicele actiuni de solidarizare 0 sprijinire arevolutiei 0 a statului sovietic. Mari le monografii tipgrite in ultimul de-ceniu, cum ar fi Crearea Partidului Comunist Roman"ll i Mkcarea mun-citoreaseg din Romania in anii 1916 192112 au restabiit profilul istorical partidului clasei muncitoare din Romania, activitatea sa tumultoasg,unitatea rindurior sale, principiu fundamental al mirarii muncitore§tidin tara noastrg, wade nu a existat ping in 1921 decit un singur partid mun-citoresc, o singurg centrall sindicalg. S-a lámurit cu acest prilej, intr-oanumitg mgsurg, 0 rolul a§a numitelor grupuri comuniste, care dad, auimpulsionat actiunea de afiliere la Comintern, au produs o confuzie orga-nizatoricg in partid, prin initierea prematurg a activitatii ilegale, in afarapartidului.

Restabilindu-se profilul istoric al partidului, analizindu-se datelemiscarii muncitore§ti din anii avintului revolutionar 1918-1920, s-auputut identifica cu mai multg claritate liniile de fortg ale solidaritgtii claseimuncitoare din Romania 0 partidului ei cu revolutia din Rusia. Poate sgnu fie singurul motiv, dar este sigur cg, pozitia proletariatului roman orga-nizat a contribuit la impiedicarea guvernului roman de a se angaja intr-unconflict en statul sovietic, in timp ce acesta se afla in plin rázboi civi113.Mari le manifestatii muncitore§ti de simpatie §i sprijin pentru revolutiarusg, organizate in Bucure§ti 0 in alte orme ale tgrii, au creat un puterniccurent in opinia publica favorabil Rusiei sovietice 14 Deputatii in par-lament 0 nu numai socialkti chiar §i minktri (cum a fost dr.Nicolae Lupu) au fIcut declaratii de prietenie fatg de noul stat sovietic,in timp ce presa socialistä scria in fiecare zi despre iminenta infringerea interventionktilor §i a albgardktior 15

Un capitol important al istoriei Revolutiei din Rusia, pe care istorio-grafia romaneaseg 1-a pus in valoare numai in urmg cu. zece ani a fost par-ticiparea romanilor la lupta cu arma in ming, pe teritoriul Rusiei, la apg-

10 Ibidem, p. 165 166.21 Crearea Parlidului Comunist Roman, mai 1921, sub redactia lui Ion Popescu-Puturi

si Augustin Deac, Bucuresti, Edit. stiintifick 1971.3.2 Clara Cusnir-Mihailovici, Florea Dragne, Gheorghe Unc, Miscarea muncitoreasca din

Romania, 1916-1921, Bucuresti, Edit. Politick 1971.13 Popescu-Puturi, I. Fildulescu, Romania si Marea reoolufie socialista din octombrie,

In Marea revolufie socialista dirt octombrie f i Romania, Culegere de studii, Bucuresti, Edit.Politick 1967.

14 Gheorghe Unc, Solidarnosti ruingnskogo rabaevo I deznokrati5eskogo dvijentia s Velikotoktiabrskot socialis1i6eskoi reoolucii (1917-1922), Edit. Academiei R.S.R., 1968.

15 N. Copoiu, Velikaia octiabrskaia socialisticeskata revoliucia t Ruznanskoe oblesivennoenmenie, In Revue romaine d'histoire" nr. 5, 1967.

I.

www.dacoromanica.ro

7 ECOUL BEVOLUTIEI DIN OCTONIBRIE IN RomANIA '53

rarea revolutiei din octombrie. 0 serie de documente, puse la dispozitiebunavointa de arhivele si bibliotecile sovietice, au permis istoricilor

români sa reconstituie, MIA indoiala en aproximatie i cu lacune, drumurileMinor de compatrioti care in anii 1917-1920 se numeau internatio-nalisti" pe imensele fronturi ale razboiului civil din Rusia 16

Cu prilejul celei de a 50-a aniversari a Marii Revolutii Socialiste dinOctombrie, mai traiau inc5, in Romania peste 400 de veterani ai luptelorpentru apararea Revolutiei ruse, care au fost rasplatiti de guvernul sovieticcu inalte ordine si medalii, intre care cinci ordine Lenin". Din pacate, figuracea mai proeminenta, M. Gh. Bujor, unul dintre conducatorii partiduluinostru dinainte de primul razboi mondial, care a platit cu 14 ani de temnita41,t Man-lentil lui la cauza revolutiei ruse, murise en trei ani mai inainte.Amintirile lui insa, in care evocii, crearea batalioanelor revolutionare roma-nesti la Odesa, in decernbrie 1917 §i care dup5, opinia academicianuluiI. I. Mint au constituit primele forte internationaliste in sprijinul bolsevicior,precum si intilnirile sale cu Lenin, constituie o pretioasa literatura, istorio-grafica si documental* alaturi de amintirile a peste 80 de alti veterani airevolutiei din Rusia, plecati de pe pamintul Romaniei17.

Dup5, cum am ardtat mai sus, istoriografia româneasca din ultimii anirestituit insemnatatii internationale a revolutiei din octombrie o latura

neglijata in trecut, aceea a rolului Om in prabusirea Austro-Ungariei si ineliberarea si autodeterminarea popoarelor asuprite din fostele ei hotare.Marile monografii consacrate Unirii Transilvaniei §i Bucovinei cu Romaniain 191818, aseaza la loc de cinste influenta favorabill a ideilor de libertatenationala aflate pe steagul Revolutiei din Octombrie. Dealtfel, o bunaparte dintre rornânii care au luptat alaturi de bolsevici in Rusia erau tran-silvaneni, dornici s5 participe la triumful unui principia, ce le aducea si

acasa, libertatea nationala 19.Realizarea unor lucrari fundamentale de catre istoriografia roma-

neasca privitoare la Marea Revolutie Socialista din Octombrie se inscriemtr-un obiectiv stiintific si politic mai larg, care priveste istoria miscariimuncitoresti internationale. Istoricii romani considera c cea mai bunacontributie pe care o pot aduce la cercetarea i cunoasterea miscarii mun-eitoresti internationale este sa realizeze in primul rind o istorie a miscariimuncitoresti din Romania, a partidului comunist roman si a relatiilorsale cu mis,carea muncitoreasca internationall, cu organizatiile clasei munci-toare din fiecare tara, cu care a avut legaturi. in cadrul acestui obiectivlarg, istoriografia romaneasca a publicat o serie de volume consacrate rela-

16 V. Cherestesiu, N. Copoiu, Participarea oamenilor muncii din Romdnia la apdrarea $isprl finirea Marit Revolutii socialisie din octombrie, In Anale de istorie" nr. 4, 1967.

Marea Revolutie socialisld din oclombrie i miscarea revolutionard si democraticd dinRomdnta. Docuntente i amintiri, Edit. politicA, Bucuresti, 1967 ; Amintirile lui Bujor au fostpublicate In : Contribulii la studiul inf luentei Marii Revolutii Socialiste din Octombrie in Romdnia,Bucuresti, E.P.L.P., 1957 (p. 47-80), Lenin vdzut de romdrit, Documente si amintiri, Bucuresti,Edit. politick 1970, p. 544-548.

Untrea Transilvaniet cu Romdnia. 1 decembrie 1918, sub redactia lui I. Popescu-Puturisi Augustin Deac, Bucuresti, 1972 ; Desdvirsirea unificarit statulut national roman. Unirea Tran-silvaniet cu vechea Romdnie, sub redactia lui Miron Constantinescu si Stefan Pascu, Bucuresti,Edit. Academiei R.S.R., 1968.

19 Nicolae Copoiu, Ideile marsismului biruitor i lupta popoarelor pentru autodeterminareIn anul 1918, In Analele Institutului de studii istorice I social-politice de pe lInga C.C. alP.C.R.", nr. 6, 1968, p. 46-.57.

cu

a

lor,

18

f

www.dacoromanica.ro

54 ARON PETRIC, NICOLAE COPOIU g:

tiilor revolutionare romhno-sovietice 2o romano-bulgare 21, rorrano-fran-ceze 22, româno-chineze 23, romano-spaniole 24, romhno-ungare i sintin curs de elaborare volume privind relatiile romhnior cu miscarea revo-lutionara din alte thri Iugoslavia, Germania, Po Ionia etc. Fitrit indoial

abordarea in acest fel a mischrii muncitoresti internationale este denaturl sh invie in fata noilor generatii ale oamenilor muncii din tara,noastrh traditiile de prietenie intre popoare, traditii pe care in moduleel mai inalt le-a dezvoltat clasa muncitoare si partidul ei.

L'&HO DE LA GRANDE REVOLUTION SOCIALISTE D'OCTOBREEN ROUNANIE ET LA MANIERE DONT ELLE S'EST REFLE.

DANS L'HISTORIOGRAPHIE ROUMAINE CONTEMPORAINE

nEsum2

La communication présente les données les plus importantes concer-nant la maniere dont s'est reilétée la Grande Revolution Socialiste d'Oc-tobre dans l'historiographie roumaine. On souligne notamment la concep-tion generale des historiens roumains quant a la maniere de comprehen-sion des événements révolutionnaires d'autres pays, h commencer par la.Commune de Paris et les rapports entre ceux-ci et le développement damouvement ouvrier, révolutionnaire de Roumanie. Quant a la revolutionrusse d'octobre 1971, elle a eu des rapports directs avec le mouvement so-cialiste de Roumanie en vertu des ideaux de liberation sociale et natio-nale et, en plus, du voisinage des deux pays et de l'a Mance militaire rou-mano-russe pendant la premiere guerre mondiale, sur la base de laquellele-nombreuses entreprises et institutions ont été evacuees au sud de la Russie.

La réceptivité et l'adhésion des masses laborieuses de Roumaniela revolution d'Octobre ont été amplifiées par le principe du droit des peu-ples h l'autodetermination soutenu par la revolution, ce qui a imprime unepuissante impulsion h la lutte de la population roumaine se trouvant sous la.domination étrangere, pour la liberté nationale et l'union avec la Roumanie.

Les historiens roumains ont mis en evidence cet aspect aux côtés.de la presentation de la solidarité du mouvement ouvrier de Roumanieavec le pouvoir soviétique, qui a revêtu de multiples formes, depuis leameetings de solidarité jusqu'a la participation, l'arme a la main, h la de-fense de la revolution proletarienne.

20 Traditii de solidaritate internationaliste romano-sovielice, Bucumti, Edit. politica,1972 ; P. Constantinescu-Ia0, Gh. Cazan, N. Copoiu, Al. Vianu, Marea Reno lufie Socialista dinOctombrie. Schija istorica, BucurWi, Edit. politica, 1967 ; Lenin vault de romani,. Documenteamintiri, Bucure*ti, Edit. politica, 1970.

21 Solidaritalea miscarii muncitoresti fi democratice din Romania cu miscarea muncito-Teaser f I democratica din Bulgaria, Bucure0, Edit. politica, 1974 ; Gheorghi Dimitrou ft tradifillerevolujionare romano-bulgare, Bucurc*ti, 1972.

22 Comuna din Paris si miscarea munciloreasca si democratica din Romania, S tudii f Idocumente, Bucure5ti, Edit. politica, 1972 ; Nicolae Copoiu, Istoria Comunei din Paris,- Bucurepi,Edit. tiintifica, 1971 ; Romani in rezislenta franceza, Bucure§ti, Edit. politica, 1969.

23 Tradijii ale poporului roman de solidaritale f i prietenie cu poporul chine:, Bucwe*ti,Edit. politica, 1973.

24 Voluntari romkni in Spania 1936-1939, Amintiri ft documente,. Bucuregi, Edit.politica, 1971.

25 In sprijinul Republicii ungare a sfaturilor. Solidaritalea oamenilor muncii din Romaniacu Republica ungara a sfaturilor 1919, Bucure§ti, Edit. politica, 1969.

24

;1

oft

ft

www.dacoromanica.ro

MANUALELE §COLARE, ROMANE§TI, ELEMENTEALE UNITATII NATIONALE

DE

VASI LE NETEA

Considerata ca o datorie si ca o actiune nationala Inca' din primiiani ai domniei lui Cuza, trimiterea de manuale 5i carti de lecturl pentruclevii si bibliotecile scolare din Transilvania a luat in anii urmatori oamploare din ce in ce mai mare, ea find sustinuta atit de catre anumitiautori .i de catre societatile culturale, indeosebi de Societatea Acade-mica Rornâna, cit si de Ministerul Cultelor si al Instructiunii Publice.

Actiunea nu avea dealtfel in vedere numai bibliotecile scolare, ci si-pc ale societatilor culturale, ale reuniunior de femei si meseriasi, ale casi-nelor si formatiunilor artistice, ale intelectualitatii in general. Ea era strin-genta indeosebi pentru necesitatile scolior, carora, in cea mai mare parte,le lipseau manualele romanesti, si mai ales manualele de limba romana,de istorie, de geografie, crestomatiile literare, precum si materialul di-dactic cu privire la predarea acestora (portrete, tablouri etc.). Chiar siatunci cind astfel de manuale existau, ele, cu toata bunavointa autorilorVisarion Roman, Legendar (carte de citire), penuu feoalele poporale (1861) ;At. M. Marienescu : Istoria romanet nationallt (1861) ; I. V. Rusu : Ele-inente de istoria Transilvaniei (1865) ; I. M. Moldovanu : Istoria Ardea-lului pentru 3colile poporale (1866), Geografia Ardealului (1866) s.a. fiindtrecute prin controlul autoritatilor scolare si a cenzurii, erau departe de acuprinde tot ceea ce ar fi dorit acestia, si mai ales ceea ce era necesar si .cunoasca elevii romani.

Lipsa tmor astfel de manuale ca si alte lipsuri ale epocii atrebuit astfel sit fie acoperita prin manualele tiparite in Romania, pro-fesorii si inviWatorii transilvaneni cautind prin toate mijloacele sa-si pro-cure manualele scolare transcarpatine. Introducerea acestora, pe calelibera, era insa impiedecata de existenta unui rescript imperial dat la6 noiembrie 1851, completat apoi la 25 ianuarie 1852 printr-un ordin alMinisterului de Interne, care interzicea importul de manua/e tiparite pestehotare. Rescriptul si ordinul au famas in vigoare pina in anul 1863, cind,la interventia lui Baritiu in Senatul din Viena (17 noiembrie), ele au fostinlocuite cu unele masuri mai blinde in aparenta, dar tot atit de dure infond. 0 alta dificultate consta in faptul ca, in acea perioada nu se afla inTransilvania nici o singura librarie romaneasca, caxtile transportindu-sefie prin diligentele postale la adrese personale, fie prin carutele de marfuripentru institutii. Cele de vinzare, dupa o relatare a lui Baritiu din 1860,

..,REVISTA DE ISTORIE", Tom SO, Nr. 1, p. SS 65. 1977.www.dacoromanica.ro

56 VASILE NETE A 2

erau difuzate de negustorii de ling, bosting etc. care luau si vreo citevaciirti cu ei, vinzindu-le pe bani ori pe lln 1, acesti negustorasi desagariallure fiind librarii nostri popular ambulanti".

Chiar i pe la 1875, revista Transilvania" destginuia cu annirilciuneci o librgrie curat romaneascg nu avem deloc in Ardeal"2, librgriile exis-tente fiind ale sasilor i ungurilor.

Trimiterea sau procurarea unor cgrti din Principate intimpina astfelo indoitg greutate, una de ordin politienesc, juridic, iar a doua legatil, deproblema transportului si a difuzgrii.

Cu toate acestea, unii membri ai corpului didactic, cillauziti de unprofund spirit patriotic, si-au asurnat riscul introducerii pe rgspunderepersonalg a unor astfel de manuale si cri, pentru a asigura elevilor lorbung initiere In istoria ji literatura romaneascl.

than din acesti profesori, ca Theodor Köváry Chioreanul, directorulliceului din Beius, erau de altfel de pgrerea, comunicatg de S. Mihali Miha-lescu de la Craiova lui I. M. Moldovanu de la Blaj, cl ar fi bine 0, neintelegem toti profesorii de la gimnaziile române de dincolo si de dincoace

introducem aceleasi carti in toate scoli1e"2.Cele mai apreciate manuale de istorie si geografie tipgrite la Bucu-

resti i introduse in Transilvania, in primii 15 ani dupg unirea Principatelor, au fost manualele lui A. T. Laurian, Elemente de istoria roniiinilorpentru clasele primare (1859, ping in 1875 unsprezece editii) ; Istoria ro-manilor precedatit de geografia modernd a Daciei pentru gimnazii (1860,ping la 1893 patru editii) ; Geografia ärilor rometne (1863, ping la 1866trei Charta Daciei moderne (1868) ; Atlante geografice (1868), incare marele patriot infgtisa istoria românilor de pretutindeni, cu toate

apele i muntii lor 3. Pe lingg exemplarele care circulau printreprofesori i elevi, Laurian a trintis in 1863 zece exemplare din Istoriaromânilor" i pentru biblioteca Asociatiunii" de la Sibiu. Pentru revo-lutia din 1848 se intrebuinta cartea lui Al. Papiu Ilarian, Istoria romtinilordin Dacia superioarei, tipgritg la Viena in anii 1851-1852 (doug volume).

Indatg ce s-a aflat de intensa lor circulatie, autoritatile de stat auluat insä masuri drastice pentru a interzice intrebuintarea lor i, totodatl,spre a fi confiscate. Pentru comunicarea dispozitiilor respective s-a fgcutapel la insasi forurile tutelare ale scolilor ronfanesti mitropoliile i epis-copiile cerindu-le s comunice organelor in subordine mdsurile de inter-dictie luate. La inceputul anului 1868 consistoriul de la Blaj &idea astfel ocircularg in acest sens tuturor protopopior i inspectorilor sli scolari, ce-rindu-le cum se constata din ordinul trimis la Dej ca in termeu de3 zile toate manualele lui Laurian s fie confiscate si predate, fiind strictopritg programarea acestor cgrti in scoalele comunale elementare 4. Ma'suriasemgngtoare se luaserg mai inainte cu privire la Istoria" lui Papin

1 Transilvania", 1875, p. 2712 Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R. Arhiva istoricã Fond I.M. Moldovanu.3 Vezi pentru detalii I. Popescu Teiu§an Vasile Netea, August Treboniu Laurian,

Viola si activitatea sa, p. 208-231.4 Teodor Pavel, Contribulii la istoria inudIdmintului roindnesc din nord-vestui Transit-

vaniet in anti 1848-1868, p. 148, 163.

o

§i sii

§i

edi(ii),

www.dacoromanica.ro

3 MANUALEDE $COLARE ROMANE$TI 57

Ilarian 5 care, pe linga, aceasta, trimisese in Ardeal §i un important numa-din celelalte scrieri ale sale.

Dispozitiile luate n-au putut impiedica insa nici importul cartilorinterzise §i nici utilizarea lor, atit in §coli cit 0 in celelalte institutii cul-turale. Numarul lor, dimpotriva, avea sa se sporeasca necontenit prin noiclonatii 0 achizitii, manualele §i cartile de peste Munti fiind considerateea absolut necesare.

La sfir§itul lunii septembrie 1869 Visarion Roman, fostul redactoral revistei Amicul §coalei" de la Sibiu, care, prin Baritiu, intretinea unstrins contact en anumite personalitati din Romania, informa astfel peIon Mien Moldovanu ca a obtinut din partea lui M. Kogalniceanu cite 30tie exemplare din toate manualele de §coala §i din toate legile României,spre a fi distribuite la carturarii din Transilvania, pentru ca astfel sa putemincepe kelt de pe acum indatet a ne unifica terminologia scolasticd, apoicea administrativd si judecdtoreascd"6. Scopul urmarit de cartile §colaretranscarpatine era marturisit astfel en toata sinceritatea 0 cu toataen ergia.

In aceemi luna, aflat la Bucuresti, Iosif Hodo§ comunica lui AmosFrincu de la Baia de Cri§ ca a intervenit cu succes pentru trimiterea zia-relor Romanul" §i Traian", precum 0 a Monitorului oficial pentru gim-naziul din Brad §i pentru casinele din Abrud 0 Hälmagiu pe adresaammnitä". Am mai mijlocit scria Hodo§ mai departe sa vi se tri-mita carti scolastice, didactice 0 legiuirile române toate . . , Am sperantalulauga el in incheiere §i de un ajutor in bani pentru gimnaziul nostru" 7.

La 5 aprilie 1870 I. V. Rusu, secretarul Asociatiunii", anunta direcrA innile liceului din Blaj §i a seminarului ca a depus la libraria Filtsch dinSibiu un pachet cu carp trimis de Ministerul Cultelor 0 InstructiuniiPub lice din Romania. Odata cu anuntul Rusu le trimetea §i cataloguldirt Hon respective 28 titluri precizind ca ele se vor imparti in modegal intre cele dou5, institutii 8

5 V. Pdrvan, Interztcerea istorici romdnilor in Male slatele austriace, in Luceafárul",1903, p. 159-163.

'I Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.S.R., Arhiva istoria, Fondul I. M. Moldovanu.7 Enea Hodos, Din corespondenla lui Simeon Barnuliu $t a contemporanilor sat, p. 107.8 Arhiva Blaj, Fondul gimnaziului superior, nr. 245/1869-1870. I. 2-3.latá si Utlurile manualelor trimise de la Bucuresti :

Opuri didacticeAbecedare sau manuale de sitabisire pentru cl. I de Dimitrie Jarcu, 2 ex..Carte de lecturd pentru el. II redactatii de B. Stefanescu 2 ex.Cursu elementaru de desemn lincaru de J. M. Poenariu,De 2 ort 62 istorit biblice pentru gole fi familit 2 ex..Elemente de aritmelied pentru seolari (Schwartz) 2 ex..Idem pentru clasa I-a smile pentru invdidlori 2 + 10.Elemente de comtabilitate sau trecerca registreloru pentru usulu cl. IV de D. Jarcu

2 ex. ;Elemente de istorie sacra sau biblied a vechiului fi noului lestamentu; 2 ex.Elemente de gramaticd romdnd, de N, Stelescu; Elemente de Istoria Romanilor de

A. f. Laurian 2 ex.Elemcnte de istoria naturale, de D. Jarcu 2 ex.Epistolele si evanghelitle Duminiciloru ft a sdrbdtorilor de peste tot anulu 2 ex.;Femeia virtuoasd din cele trei epoci ale femeii de P. Serpescu 2 ex.Geografla Tarilor rometne de A. T. Laurian 2 ex.Geografia rarilor Romdne, de Gr. Vládoianu, 2 ex.6

www.dacoromanica.ro

58 VASPLE NETEA 4

La 29 iulie 1870 I. M. Raureanu, directorul liceului Matei Basarab"din Bucuresti, anunta comitetul Astrei" de la Sibiu ca a trimis si el 15.carti scolare in 300 de exemplare pentru 20 de scoli din Transilvania 9.

N. Kogalniceanu, reeditind in luna august 1872 Cronicile Románieisau letopisetele Moldovei Si Valahiei, se grabea sil trimita la 12 octombriecite un exemplar din ele si pentru biblioteca Astra" 1°. Gestul lui Kogalni-ceanu a fost imitat in anul urmator si de doctorul Anastase Fatu, care a,trimis seminaristilor si elevilor de la liceul din Blaj lucrarea sa intitulatlMedicind practicit popular& Seminaristii, prin intermediul liii G. Bari-tiu, au multumit printr-o respectuoasa serisoare n. La 12/24 iunie 1875.George Baritiu, ca veehi student si seminarist, ca profesor in liceul dinBlaj, ea membru onorar al Societatii de lectura a junimei studioase deacolo", sirntea o placere singulara (uniea) de a trimite si a pune la dispo-zitia profesorilor blajeni 11 exemplare de carti romanesti, printre care seafla i discursul rostit in incinta Societatii Aeademice Romane de PetrachePoenaru despre Gheorghe Lazar si scoala romana", precum si 20 por-trete litografiate ale lui Lazar pentru a fi oferite ea premii seolare 12.

Incepind din anul 1875 pe linga manualele autohtone ale lui T. Cipariu, G. Munteanu i pe linga vechiul Lepturariu" al lui Aron Pumnulintra, intr-o larga circulatie transilvaneana cele doua manuale ale lurI. Manliu, profesor la liceul Gh. Sava", Curs elementar i gradat de graina-tied románd, (vol. I etimologia, vol. II sintaxa), iar mai tirziu Cursul ele-mentar de literaturd (1881) Cursul de stil i compositiune (1885), Poetica ro-Wind (1890), Crestomatia romond (1891), Retorica i stilistica (1891), Gra-matica romdnd (1892) s.a. Pentru a se incadra cit mai mult in spiritul programei analitice a invatamintului transilvanean, si in acelasi timp pentrira inlesni patrunderea crtii, Manliu a dat in 1896 o versiune a manualuluisau de poetic& si in colaborare cu profesorul i folcloristul blajan Alexiu.Viciu

Coneomitent eu rnanualele lui Manliu, vor fi utilizate, ineepind din1880, si manualele pentru aceeasi disciplina ale lui M. Strajan, profesor la.

Miculu catehismu sau datoritle omului crotinu-moralu si soctalu de A. E 2 ex-Manualutu sistemului metricu decimului cu figurt in lest!! de E. A. 2 ex.Bibliografie de cdrli rorndne de D. Jaren 2 ex.Cdrji de gimnasticd, de G. Moceanu 2 ex.Diclionarul Eleno-Romanu de prof. G. Ioanid I, 2 ex.Idem, torn. lf, 2 ex.Curs elementar de antropologie i de medicind populard de A.H. Bassero 2 ex.Geometria descriptivd cu figuri de Al. Ordscu In 2 volume 2 ex.Istorie generald, de Al. I. Cretescu, tom. II, 2 ex.ldem, torn. III 2 ex.Elemente de pedagogic i mulhologle de I. R. Eliade 6 ex.Stud!! asupra instructiunti publice in unele din stah le Europe! de 0. Costaforu 6 ex.Zoologie de lultu Barasiu 6 ex.

9 Pe lingA acestear, pachetul mai cuprinde Ciirtile III, IV, VI, din Actele SocietatiiTransilvania", c1te 2 exemplare din aproape toate legile tiparite ale RemAniei,Buletinul legilor", pe mai multi ant (1859-1865), Dezbaterile Adunfirii deputatilorale Senatului pe anii 1864 -1865, precum i revista Analele statistice".

" Arhiva Astra", pach. 30, f. 10-11.

Arhiva Blaj, Fond Girnnaziul superior, n. 148 1575, f. 1.13 Virgil Sotropa, N. DrAganu, op. cll., p. 283.

Idem.

fl

www.dacoromanica.ro

z MANUALEDE $COLARE ROMANE$T1 59

liceul Carol" din Craiova : Manualul de stilisticd (1880), Manual de gra-inaticd a limbii romdne, Principii de literaturd (1881) 14.

Alte manuale de limba, literatura si retorica romana tiparite pestel'arpati si introduse in Transilvania in aceasta perioada au fost cele alca-tuite de D.Gusti 15, D. Caianu 16, Cristian Negoescu Miron Pompiliu 18,

Ch. Ionescu Gion 19. Datorita acestor manuale i antologii au putut fipopularizate si in Transilvania marile creatii patriotice ale lui V. Alec-sandri (DeVeptarea Romdriei, Odd stataii lui Mihai Viteazul), D. Bolin-tineanu (Mania lui $tefan eel Mare, Mircea cel Mare fi solii), N. Balcescu<Descrierea Ardealului, Libertatea, Intrarea lui Mihai Viteazul in AlbaJulia), Aleeu Russo (Cintarea Romdniei, Decebal A.,S'tefan cel Mare),M. Kog6lniceanu (Discurs la alegerea lui Alexandra loan Cuza), G. Cre-teanu (0 noapte in Carpati) §i ale altora, care au facut BA vibreze inimiletinerelor generatii si sa le entuziasmeze pentru idealul libertatii si al uni-1i4ii nationale.

Ca manuale de istorie, dupa interzicerea si epuizarea ediiilor litiA. T. Laurian, au fost introduse cele alcatuite de A. D. Xenopol 20 si deCrigore G. Tocilescu 21 recomandat statuitor de I. Bianu iar mai tir-

cele ale lui N. Iorga, scrise direct pentru ardeleni i bana4eni22. In toate:aceste manuale, ca i cele ale lui A. T. Laurian, poporul roman e prezen-tat ca un popor unit prin toate elementele fundamentale ale vietii saleteritoriu, origine, relatii economice, limb, obiceiuri, cultura,aspiratii ceea ce-i lipsea fiind numai unitatea politic. Manualele trans-.carpatine au fost utilizate nu numai in legatura cu istoria românilor, ei

cu cea universala, in care era firesc sa-si gaseasca locul meritat toatepopoarele. Pentru a fi siguri de acest lucru, profesorii ardeleni au trecutpeste manualele autorilor straini, si au preferat sa introduca in scolile lormanualele romanesti ale lui Ion Mandinescu si ale lui Ion Slavici 23.

Pentru geografie s-a facut apel la manualele lui Nanianu 24 §i ale luiAnghel Dernetriescu 25. Ca manuale de filozofie i pedagogie s-au utilizatc..ele ale lui Titu Maiorescu 28, Ion Gavaneseu 27, Grigore Patriciu 28 §.a.

14 Ibidem, Istorta goatelor nasaudene, p. 282-283.u D. Gusti, Relorica roman& prima editie Iasi, 1853.16 D. Caianu, Esercilii stilistice, Focsani, 1887.17 Cristian Negoescu, Retorter, Ploiesti, 1881.

Miron Pompiliu, Antologie romana (Iasi, 1885)." Gh. Ionescu-Gion, Manual de poetica roman& Bucuresti, 1898.20 A. D. Xer.opol, Istoria romanilor pentra clasele primate de ambele sexe, Bucuresti,

1879 ; alte editii In 1881, 1885, 1890.21 Gr. G. Tocilescu, Istoria romanitor pentru clasele primare de ambele scxe. Bucuresti,

1887, alte edith In 1888, 1889, 1891.22 N. Iorga, Istoria romantlor pentru poporul roman, VAleni, 1908 ; pentru

bandlcnt, 1910.23 I. M. Mandinescu, Elemente de istorie untoersale, 3 vol., Iasi, 1890 ; I. Slavici, Istoria

nniocrsald, Bucuresti, 1892." Basil Nanianu, Elemente de cosmograhte f l geograrie, Bucurcsti, 1873-1874.

Anghel Demetriescu, Elemente de geografle (1873), Geografic ;i statistica Europci f i acelorlatte continente.

21 Titu Maiorescu, Logica, Pat tea l-a, Logica elementard, Bucuresti, 1876, ed. a II-aIn 1887 completata si cu metodologia.

27 I. Gdvdnescu, Curs de pedagogic, Buturesti, 1899.28 Grigore Patriciu, Mclodica Invalamintului in ;male! primara, Galati, 1894 ; Didactica

general& Bucuresti, 1895.

17,

ziu

literatura,

4;i

Romania

12

i

).

www.dacoromanica.ro

60 VAISILE NETEA 6

Pe ling& manualele din domeniul stiintelor umaniste, s-au introdusapoi in invatarnintul din Transilvania, pentru a inlocui sau dubla manna-lele traduse din limbile german i maghiara, i numeroase alte manualedin domeniul disciplinelor matematice 29, fizico-chimice 3°, al stiintelornaturale 31 tiparite la Iasi, Bucuresti si Craiova 32 La unele scoli, ea Pre-parandia din Arad, s-au utiizat chiar i manualele destinate studiuluiagriculturii 33.

Fenomenul se savirsea insa si Myers, libraria Socec din Bucuresti,Ia rugamintea clientilor sai, cerind si ea intre anii 1867-1877 satrimita din Ardeal manualele de istorie si geografie transilvaneana ale luiI. V. Rusu, I. Micu Moldovanu si ale altora, care fusesera interzise de au-toritatile maghiare, acestea urmind s fie utilizate de catre invatatoriiprofesorii din Romania. Pentru autorii de manuale de aici, I. Bianu soh-cita la 9/20 decembrie 1879 pe Ion Micu Moldovanu sa-i trimita lucrarilelui Cipariu, Principia de limbd, Elemente de timba romand, Analecte tilerare,_Despre limba romdnd, Gramatica unica pentru fcoale, editia din urma,precum i revista Archivu pentru fiologie" si istorie 34. Aceleasiscrieri fusesera cerute mai inainte si de capitanul Gheorghiu pentru biblio-teca Corpului de geniu din Bucuresti 36.

Recomandarea i trimiterea cartilor din Romania in Transilvania aconstituit o preocupare constanta atit a Ministerului Cultelor

publice, cit si a Societatii Academice Romane, a societatii Tran-silvania", iar mai tirziu a Ligii culturale si a celorlalte societati culturale.

Animatorii actiunii in primele doua decenii dupa Unirea Prineipa-telor au fost V. A. Urechia, pe care in 1870 societatea de lectmA a elevilordin Blaj 1-a proclamat membru de onoare 36, Al. Papiu-Ilarian si A. T.Laurian, care au detinut i dernnitatea de preedini ai societatii Transit-vania", stimulati necontenit de George Baritiu, Iosif Hodos, Al. Roman,iar spre srirsitul secolului al XIX-lea ji inceputul secolului nostru loanBianu 37, N. Iorga, care erau in strinse legaturi cu Ion Micu Moldovanu,Augustin Bunea, Andrei Barseanu, i alti oameni de scoala ardeleni.

26 N. Cretianu, Curs elementar de algebra, Iasi, 1872.30 Petre Poni, Elemente de chimie elementard, Iasi, 1878 ; Noliuni de fizica, Iasi, 1874 ;

Elemente de fizica, Iasi, 1891 ; E. Bacaloglu, Eleznente de fizica (2 vol.), 1870-1871 ; B. Nanianu,Elemente de cosmografie ;I geografie, Bucuresti, 1873-1874.

33. D. BrInzA, Curs elementar de Istorie naturald, zoolog(e, botanic& geologic, Iasi, 1872 ;D. Ananescu, Curs elementar de istorie naturald, Bucuresti, vol. I IV, 1871-1874) ; B. Nanianu,Elemente de istorie naturala (zoologie, botanica, mineralogie, geologie), S. C. MihAilescu, Element('de botanicd descriptiva ; S. Mihali Mihalescu, Elemente de istorte naturald (zoologie, botan(cd,mineralogie), Craiova, 1877, 1878 s.a.

Vezi A. BArseanu, Isioria scoalelor centrale ronalne din Brasov, p. 380-383, 374 384 ;Virgil Sotropa N. DrAgan, op. cit., p. 282-287.

33 P. S. Aurelian, Manual de agricultura pentru scoalele normale f t scoalele rurale, Bucu-resti ; 1891 ; vezi pentru detalii V. Popeangfi, romdneascii din Transilvania in perioada1867 1918 si lupla sa pentru Unire, Bucuresti, 1974, p. 91 108.

35 N. Comsa, Corespondenla intre Ion Micu Moldovanu st Ion Bianu. Un capitol dincolaborarea hare Blaj ;1 Bucuresti, Blaj, 1943, p. 51.

35 Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., Fond T. Cipariu, n. 1664.Arhiva Blaj, Fond Gimnaziul superior

37 La 16 noiembrie st. n. 1878, Bianu anunta pe I. M. Moldovanu cfi i-a trimis un pachetcu Fisicile lui Bacaloglu" (N. Comp, op. cit. p. 481), la 3/16 aprilie 1890, expedia o ladfftde cArti pentru scoalft civilb de fete din Sibiu, In care se aflau si 4 exemplare din vol. V dinActe st documente relative la istoria renasterii Romdniei, publicate de D. A. Sturdza, trimisepentru mitropolitul Miron Romanul, Eugen Brotc i loan Bcchnitz, precum si 10 exemplaredin editia francezA.

§i Instruc-liunii

"

.5coa1a

"

i ,se

st

www.dacoromanica.ro

7 AIANITALEZJE SCOLARE ROMANE$TI 61

Un alt exponent de seam/ al actiunior de aceasta natura a fost pro-fesorul Simion Mihali Mihalescu de la Craiova, care functionase pina in1859 la Blaj, si care nu trimitea fostilor sài colegi numai manualele sale destiinte naturale, ci totodat i programele analitice ale scolilor din Ro-mania ca sa vedeti i voi acolo ce se invata aici".

Sprijinirea cu &Atli a seolilor i bibliotecilor din Transilvania, alaturide alte ajutoare, asupra carora vom reveni, a fost sustinuta si de TituMaiorescu si Take Ionescu, ambii fosti ministri ai Cultelor §iInstructiuniipublice. In anul 1893 primul a donat astfel bibliotecii liceului din Brasov366 volume si brosuri diferite, iar al doilea in 1898, 45 volume, urmate in1899 de 24 opuri pentru aceeasi biblioteca 38. Printre donatorii de crtrtipentru bibliotecile scolilor din Transilvania figureaza si Iosif Gheorghian,initropolitul primat al Romaniei, care in 1901 , a daruit pentru Bibliotecaseminarului din Arad toate editiile sale de carti bisericesti i tiintifice 39.Biblioteca liceului din Brasov avea la sfirsitul anului 1900 un numar de7683 opere in 10 000 tomuri si 3000 brosuri 40.

Dealtfel, la Brasov avea o buna biblioteca nu numai liceul, ci siCasina romana", vechea societate de cultura i petrecere a negustorilor,ineseriasilor i intelectualior romani din localitate

In 1886 o comisie alcatuita din profesorul Andrei Barseanu, negus-orul loan Lenger i scriitorul i economistul pop oral Nicolae Petre Petrescu,

comanda de la Bucuresti, pentru sporirea fondului de carti al Casinei,mai multe opere literare si istorice printre care se aflau Magnum etimolo-gicum (Hasdeu), Teoriile lui Rossler §i Razboaiele dintre ruSi i turci (A. D.Xenopol), Criticile lui Maiorescu, Poeziile lui Eminescu. In anul urmatorse comandau si Scrisorile lui I. Ghica catre V. Alecsandri, aparute chiar inacel an, nuvelele lui Delavrancea (Sulteinica i Trubadurul), Istoria

sub Mihai Vodd Viteazul de N. Balcescu, Scrierile literare i istoriceale lui Alexandru Odobescu (3 vol.) s.a. 42 Biblioteca Asociatiunii" dela Sibiu dispunea si ea in 1894 de 3214 opere tiparite in 4645 volume si3331 brosuri43. La Sibiu functiona de asemenea biblioteca seminaruluiortodox, care in 1911 avea 1992 opuri tiparite si 3318 volume ". Biblio-teca liceului din Beius cuprindea in 1908 un numar de 2165 volume ".Liceul de la Nrisaud avea in 1913 dou'd, biblioteci, una pentru profesori de4925 scrieri, in 1615 tomuri, iar alta pentru elevi de 3869 scrieri in 4352volume 46.

Societatea studenteasca Petru Major" de la Budapesta dispunea siea de 3000 volume romfinesti si de 330 volume in limba franceza 47.

38 A. Barseanu, op. cit., p. 488-486.39 T. Botis, Istoria scoalei normalc si Institutului leologic din Arad, 1912, p. 374.48 A. BArseanu, op. cit., p. 485.41 Vezi Ion Colan, Casina romdnd 1835-1935, Brasov, 1935.42 Ion Colan, op. ci/., p. 90-92.43 Transilvania", 1911, nr. 4, p. 476.44 E. Rosen, Monografia Inslitutului seminarial teologic-pedagogic, ,,Andreian", Sibiu,

1911, p. 206.48 Const. Pavel, coalelc din Balls, 1818-1928, Beius, 1928, p. 303.49 Virgil Sotropa, N. Dralganu, op. cit., p. 294.41 1. CrAciun, Biblioteci fi cititori rozndni in trecul fi azi, Sibiu, 1940, p. 12.

roma-allot

I

www.dacoromanica.ro

62 VASILE NETEA 8

Biblioteci mai modeste s-au infiintat chiar si pe linga unele protopo-piate din orasele in care functionau gimnazii si licee unguresti sau sasesti,frecventate de un mare numar de elevi romani, dar care nu puteau utilizadecit manuale sträine, cartile romanesti fiindu-le interzise. Semnificativadin acest punct de vedere a fost biblioteca inflintata la Fagaras de proto-popul Nicolae Borzea, pentru scolarii din gimnazii care au avut fericireade a cerceta numai scoli streine si care romaneste nimic n-au invatat,nici nu au citit ca s citeasca indrepte limba"48.

Revistele transilvanene i indeosebi Amicul scoalei" (1860 1865),Magazinul pedagogic" (1867-1870), Scoala romana" (1875 1841),?IFamilia" (1865-1906 ), Transilvania" (1867-1918), precum si ziareleau tinut in mod permanent la curent pe cititorii lor cu noile aparitii de ma-nuale publicind totodata asupra lor i numeroase recenzii i comentarii.

Circulatia in scoalele romanesti din Transilvania, desi acestea aveaucaracter confesional, a manualelor scolare tiparite in Romania, a indispus

indignat insa guvernul de la Budapesta, care a luat severe masuri pentrua le impiedeca ajungerea in miinile elevilor romani. In 1875, Ministerul Cul-telor a dat astfel o ordonanta prin care interzicea utilizarea unei insemnateparti din manualele de istorie i geografie aparute pina la aceasta data,alte ordonante, urmarind noile apartii, fiind date in 1892 1896 (180itluri de carti interzise), I in anii 1906-1912. Toate aceste ordonante

au fost comunicate tuturor mitropoliilor i episcopiilor romane care, hirindul lor, au fost obligate sa le trimita organelor scolare in subordine.Ziarele la rindul lor publican i ele aceste ordonante, care departe de aputea inlatura manualele ostracizate, nu faeeau decit sa le popularizezesa sporeasca si mai mult interesul pentru ele, atita doar c profesorii sielevii trebuiau sa le camufleze, iar la examene sa raspunda din manualeleoficiale.

Unii autori, ca N. Iorga, au gasit formula nimerita pentru trimitereacartilor lor in Ungaria prin schirnbarea titlurilor, vamesii de la frontierafiind astfel indusi in eroare. Dupa propriile marturisiri ale istoricului, ela schimbat astfel coperta exterioara a manualului sau de istoria romanilor,tiparit in 1908, punind in loc de titlu original, titlul fals, dar dulce" dcCultura cartofilor dup l. cele mai noi metode, traducere din limba maghiara,sau De-ale noastre 49.

Metoda a fost intrebuintata si de alti autori considerati indezirabiliin Ungaria.

in anul 1890 a fost interzisa odata cu mai multe harti pina i intre-buintarea unui glob al pamintului tiparit la Praga de catre Joan Simu.Motivul interzicerii, comunicat de Ministerul cultelor, era faptul ca peaceste harti, unele din ele tiparite la Viena, se intrebuintau numiri geogra-fice germane sau romane, iar pe globul pamintului Romania se extindeasi peste o insemnata parte a mmarhiei, in timp ce Ungaria nici nu se amin-tea"5°.

Odata cu manualele i hartile au fost interzise i um nure numar descrieri cu caraqer istoric i literar, semiate de istorici i scriitori cu renume,

48 I. M tgai, C9ntribulit la cumagerea blblioleellor ronuthe$li ale oraselor din Transilvania(pine.' la Unire), Cluj, 1935, p. 20 21.

49 N. Iorga, Liga cultural& 1910, nr. 8, p. 455.Episcopta Lug 1j, Circa (aria &lire Ven. der diecezan, 25/13 iunie, 1890, p. 3.

... i sa-si

ti

www.dacoromanica.ro

9 MANUALEJJE $COLARE ROMANE.5.71 63

dar care in oehii autorita4i1or maghiare nu aveau decit calitatea deinstigatori impotriva statului ungar 0 a Coroanei Sf. Stefan. In 1885 afost interzisa astfel monografia lui N. Densu§ianu consacrata, Revolutieilui Iloria, in 1903 Istoria romdnilor sub Mihai Viteazul de N. Balcescu ;in 1905, Istoria lui Pfan cel Mare de N. Iorga 61-52; in 1907, Istoria roma-nilor din Dacia Traiand de A. D. Xenopol, Neamul romdnesc din ArdealSi Ungaria de N. Iorga, drama istorica Zorile de St. 0. Iosif, MofiiCurcanii de Alexandru Odobescu, Cintarea Romdniei de Alecu Russo s.a.

Cu toate acestea atit manualele cit i cartile istorice §i literare men-lionate au continuat s circule alaturi de cele ale autorilor transilvaLeni,ele facind parte integranta din zestrea spirituala a poporului roman §i( a atare aflata la dispozitia tuturor romanilor 63.

La sfir§itul secolului al XIX-lea §i inceputul secolului nostru, s-arealizat totodata, prin mijloace §i colaborari comune, cea mai impor-tanta scriere §tiintifica a timpului Enciclopedia roman& Initiata §i tipa-rita de Asociatiunea pentru literatura romana §i cultura poporuluiroman", Enciclopedia", avind ea redactor coordonator pe CorneliuDiaconovici, secretarul Asociatiunii", a aparut intre 1899 §i 1904 in treivolume, primele doua in cite circa o mie de pagini, iar ultimul in 1276. Eaurmarea, tinind seama de faptul ca poporul roman era impartit prin maimulte hotare politice", si dea publicului cetitor o oglinda cit mai fidela agtarilor poporului nostru in toate Ønile locuite de románi §i totodata1 Ma in curent i cu progresul culturii omene§ti". La elaborarea acesteiopere, care avea sa fie cea mai ampla enciclopedie romaneasea realizataping atunci, un adevarat monumet al §tiintei romane§ti, au contribuitapioape 200 de invatati români, reprezentind toate provinciile i regiunileromane§ti §i toate dorneniile §i ramurile de activitate i creatie urnana.

E§alonul superior al colaboratorilor 1-au constituit membrii Acade-miei Române, ai universitatilor de la Bucure§ti §i Iasi, frunta§ii Asocia-tiunii" transilvane, figurile reprezentative ale istoriei, filozofiei, istorieiliteraturii i artelor, al istoriei politice §i geografiei, ale invatamintuluimediu, ale medicinei i tehnicei, ale §tiintei biologice §i fizico-chimice, alematematicilor finantelor, ale dreptului §i jurisprudentei, ale armateiadministratiei. Citam numai citeva dintre marile nume ale timpului,elocvente prin competenta §i autoritatea lor in atitea din acestedomenii Titu Maiorescu, A.D. Xenopol, D. Onciul, Ovid Densu§ianu,M. Dragomirescu, Vincentiu Babe§, A. C. Popovici, A. 0. Saligny, VictorBabe§, N. Vaschide, At. M. Marieneseu, Andrei Barseanu, T. Burada,George Dima, C. Radulescu-Motru s.a.

Elementele legate de istoria locall a Ardealului, Banatului, Cri§anei,Satmarului, Maramure§ului au lost infati§ate de Augustin Bunea (Blaj),Silvestru Moldovan (Sibiu), I. Pop (Nasaud), Ioan Purariu (Fitgrbra)

51 Vezi Gazeta Transilvanier, 1905, nr. 16.52 Ibidem.53 Vezi pentru &tarn Liga Romdnd, Bueuresti, 1899, n. 21, p. 331 334 ; A magyalországi

lzkalékhól kUhIoU Kiinyevek és lerkinek jeggizéke 1878 1905, Budapest 1906 ; V. Curtiapeanu.lidspindirca f f prohibirca Mr( ii romdnesli in epoca dualismului auslro-ungar, Badca Cirfan sirolul sdu in cultura romdneascd, In Studii", 1974, nr. 6, p. 1341-1369 ; idem MiFarea cunuraMromdneased pentru unirca din 1918, p. 164-189.

sa-1

si ni

www.dacoromanica.ro

6 1 VASILE NEYTEA

Gavrila Szabo (Tara 0a§ului), Elia Trai (Oravita), Vincentiu Grozeseu(Lugoj), Tit Bud (Maramure§) ; ale Bucovinei de I. Gh. Sbiera, *tefanSaghin, T. Taranavschi etc.

Niciodath o lucrare româneasc'a nu a atras pinit atunci un mai marenumar de colaboratori, si nici intr-o lucrare nu s-a dat o mai impunatoareexpresie tuturor partilor pamintului românese i tuturor elementelor cul-turii romane. i astazi, dupit trecerea a aproape 80 de ani de la apariliaprimului situ volum, Enciclopedia romána de la Sibiu a ramas ca o lucrarede referinta, pentru atitea domenii si chestiuni i pentru atitea perso-nalitati, ea fiind redactata, cu o cornpetenta si cu tin sentiment de raspun-dere vrednic de urmat.

Ea nu era numai o oglindit fidell" a situatiei poporului roman dinperioada respectivit, ci totodata i a unitAtii sale si a legaturilor creatoaresub auspiciile Aeademiei Romane si ale Asociatiunii pentru literaturaromana i cultura poporului roman intre fiii sai din toate domeniile deaetivitate ob§teasca.

In timpul celor aproape zece ani (1895 1904) cit a durat pregatireasi imprimarea Enciclopediei, intre redactorul ei si colaboratorii sad s-a pur-tat o vasta, corespondenta care eonstituie ea insi o imensit valoare *din-tificá i totodatil o profundit semnifieatie patriotica., ea reprezentind punc-tele de vedere in legrauril cu nenumarate chestiuni ale acestor valoroicarturari. Partea de literatura romana, contemporana, a fost in intregimeredactath sub supravegherea lui Titu Maiorescu, care-si conditionase cola-borarea de prealabila lecturat a acestei pitrti. Rog sa-mi comunicatiscria el lui Cornel Diaconovici la 26 noiembrie 1895 inainte de publi-care i in timp util pentru modificari de introdus, toate articolele relative laliteratura romantic de la 1870 incoace. Eu insumi preciza Maiorescunu-mi voi permite nici o modificare directa, dar v voi atrage atentiad-voastra asupra modificarilor de introdus". La temerile lui Diaeonovicica probabil Maiorescu, rapit de alte indeletniciri, ar putea eventual sa nuaccepte colaborarea solicitat, Maiorescu raspundea cu aplomb :cred dator a primi propunerea d-voastra, : Cum sd pot refuza colaborarea la oqa de insemnatil intreprindere nationaltif

In 1903, in preajma aparitiei volumului al treilea, el consideraEnciclopedia romtunà drept o mare lucrare demna de lauda".

Tot atit de interesante erau i scrisorile lui A. D. Xenopol. 0 bunilparte din aceasta corespondenta se afla, i astazi in Arhivele Statului de laSibiu Fondul Astra" si in arhiva Asociatiunii", diferite scrisorifiind publicate in unele periodice locale 54.

Cum era i firesc, intlia enciclopedie romaneascit s-a bucurat de olarga difuzare in toate tarile românesti §i a fost eonsiderata ea una din prin-cipalele realizitiri F;t i in tifice ale t impului.

" Mircea Stoe, Thu Maiorescu tii Enciclopedia Aslrel", In Tribuna Sibiului", 1969,12 aprilie, D. Onciul inedil: colaborare la Enciclopedia AsIrei" In Tribuna Sibiului",1971, 9 ianuarie, Vincenliu Babef gi Enciclopedia romdneascd, in Tribuna Sibiului", 1971,24 ianuarie.

10

Ma

www.dacoromanica.ro

11 MANUALELE KOLARE ROMANMTI 65

LES MANUELS SCOLAIRES ROUMAINES LE..MENTSDE L'UNIT NATIONALE

risuNIE

L'étude porte sur les manuels scolaires roumains de la secondemoitie du XIX-e siècle et des premieres décennies du XX-e siècle en tantqu'éléments de l'unité nationale. On souligne notamment l'importanceparticuliere des manuels Mites dans l'ancienne Roumanie et puis intro-duits clandestinement, par la complicité des professeurs, dans les écolesroumaines de Transylvanie, oii circulaient, obligatoirernent, des manuelsservant exclusivement les intérêts de l'Etat hongrois. A part les manuelsd'histoire, de geographic et de langue roumaine, élaborés par des auteurscomme A. T. Laurian, A. Xenopol, Gr. Tocilescu, N. Iorga, I. Manliu,.M.Strajan et autres, l'on a introduit aussi, pour leur concision et leurclarté, des manuels d'arithmetique, d'algebre, de physique, de chimie, dezoologie, de botanique, de mineralogie, d'agronomie.

Dans le memo temps, en Roumanie ont été diffuses divers manuelset publications imprimes en Transylvanie et interdits par le gouvernementde Budapest.

On souligne, en outre, l'important appui accorde par le gouverne-meat roumain et par certaines sociétés culturelles l'enrichissement dupatrimoine de diverges bibliotheques roumaines de Brawv, Sibiu, Blaj,Aiad, Oradea, Niisilud, Beiti, Brad etc.

c. lea:

a,

5

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

450 DE ANI DE LA URCAREAPE TRON A LUI PETRU RARE$

POLITICA INTERNA. A LUI PETRU RARE(A DOIJA DOMNIE, 1541-1546)*

DE

CONSTANTIN REZACHEVICI

Referindu-se la reluarea domniei, la ineeputul anului 1541, cu spri-jimil lui Suleiman Magnificul, si la cheltuielile facute cu acest prilej, PetruRare§ infatiseaza o motivare denma de toata atentia, poate cea mai lute-resanta motivare de acest fel iesita din gindirea unui domn roman, expri-mind limpede maturitatea sa politica, spirit de prevedere si intelegerejusta a momentului prin care treceau in 1541 destinele Moldovei si aleEuropei centrale, in preajma expeditiei lui Suleiman Magnificul spreBuda : Dacd nu afi fi pldtit din averile mete pentru a redeveni domn, loculmen ar fi fost ocupat de un turc, ca la Buda (transformata in pasalicdar putin ma intereseazd (datoriile legate de luarea domniei C.R.), deoa-rece mi-am ocupat locul"1, salvind astfel tara de pericolul pasalicului.

Inca din vara anului 1540, Petru Rares exprirna planul de a reluadomnia pe plan intern in aceleasi forme ca in trecut, si increderea ca vaizbuti : Nadajduim N Dumnezeu cd vom fi ce am fost, fi mai mutt decitatita ..."2. Asasinarea, in decembrie 1540 a lui Stefan Lacusta 3, domnulnurnit de sultan in locul au cu doi ani in urma, din indemnul albanezuluiAlihu hatmanul, a lui Trotusan logofatul si a altor boieri din famiiile Ganes-tilor si Arburestilor 4, in parte aceemi care-1 triidasera si pe el in 1538,i-a deschis lui Rare§ calea spre scaunul de la Suceava. Alexandru Cornea,domnul ridicat de asasinii lui Ilicusta, n-a fost recunoscut de sultan, care

* Studiu extras din volumul Pelru Raref (in curs de pregiltire la Editura Academiei).1 Hurmuzaki, Supl. III, p. 157 159, nr. LXXX.2 Ibident, XVI, p. 391, nr. DCGXXXVIII.3 Porecla I-o amintWe chiar Rare,: Stefan voevod, nuinit Lficustil" (ef. documentul

din 17 martie 1516 etc., Dom:male privind isloria RomOnlei, A, XVI 1, Bucuresti, 1953, p. 416.121, 922, etc.).

4 Grigore Ureche, Lelopiselul TOrii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucurelti, 1935, P-149; Nicolae Gostin, Lelopiseful Torii Moldovei de la :idirea lumii pind la 1601, In Opere, I,ed. C. A. Stoide, I. I.5arescu, Iasi, 1976, p. 186 ; cf. si Stefan S. Gorovei, Gdne$1ii iArburegit(Fragmenle isloriee, 1.5.1,s /511), In CercetAri istorice" (Serie Nona), II (1971), Iasi,p. 117 156.

.:ELN I writ DE ISTOH1E". T 30. nr. 1, p. 97 03 1077

C.R.) ;

www.dacoromanica.ro

68 CONSTANTIN REZACHEVICI 2

a acordat doinnia din nou lui Petru Rare* 5. Aceeasi scrisoare ineditadin < ianuarie > 1541, prin care sultanul anunta din Adrianopol pe regelepolon despre asasinarea mi Stefan voda, vestea totodata numirea lui Rares6.

La 9 ianuarie 1541 voevodul porneste de la Adrianopol 7, uncle ilchernase sultanul, pentru a-i da steagul de investitura : Cu cinste mare dela Maiestatea sa imparatul", ajungind la 23 a lunii la Silistra, la vadulDunarii, aici raminind cel putin pina la 28 ianuarie 8 Ii insotea oastea decurte a imparatului", care se ridica dupa rnarturia sa, la 3 000 de spahii

ieniceri, in afara celor care 1-au urmat doar pina la Dunare 2, in fruntecu Husein aga, imbrohorul sau marele comis sultanului ".

Citeva zile mai tirziu, la inceputul lui februarie 1541, Rares poposestela Braila : tocmindu-si oastea ca s meargl asupra lui Alexandru vodaCornea"n. Acesta dispunea de 15.000-20.000 de oameni, dar parasit demarele vornic al Tarii de Jos, Efrem Huru, comandantul oastei, care atrecut cu majoritatea acesteia in tabara lui Bares 12, avea de ales intrefugi in Transilvania 13, i a rezista cu putini credinciosi.

De altfel, in aceasta vreme el se afla in Cetatea Neamtului, lingahotarul Ardealului, de unde scrie, in limba polona, capitanului Camenitei,G. Iaslowieczki, informindu-1 despre inaintarea lui Petru Rares. In acea,,tascrisoare, aflata de curind In Polonia, el se intituleaza Alexandruvoievod, fiul lui Bogdan voievod, nepot batrinului Stefan voievod", siinvinuind pe Rare§ de intelegere cu turcii, cere ajutorul capitanului Came-nitei 14 In acelasi timp, acestuia ii scriu, prin Draghici portarul, i Ieremiavamesul de Hotin impreuna cu Draghici Turcul, oamenii pircalabuluiSeptilici, aducindu-i la cunostinta noutati foarte rele" : sosirea lui Ramscu ajutorul turcese la Dunare si soarta trista a lui Alexandru Cornea 15.

5 B. P. Hasdeu, Relafiunca lui Paul Giooio despre aventurile domnulut nzoldootnesc PetruRares, In Archiva istoricA a RomAnier, II, Bucuresti, 1865, p. 42 ; Hurmuzaki, 11 p. 214,nr. CLXXII ; Supl. 11, p. 3, nr. V.

Biblioteca Narodowa, Varsovia, Teki Gdrskiego, t. 22, 2656, k. 46.7 Hurmuzaki, p. 214, nr. CLXXIII. Dupb Gr. Ureche, op. cit., p. 150, Petri! Bares

a plecat spre Moldova la 6 ianuarie. Este posibil ca la acea datA sA fi plecat din Constantinopolspre Adrianopol, uncle se afla sultanul.

8 Hurmuzaki, XV1, p. 396-397, nr. DCCL.9 Ibidem. Alte efective In scrisoarea palatinului de Bel/, N. Sieniawski, din 19 Iliadic

1541 (N. lorga, Studit istorice asupra Chiliei i Celdlit Albe, Bucuresti, 1899, p. 319). Stireaunui alt polon cA pe lingA Petru ar fi i tAtari (Hurmuzaki, Supl. p. 279, nr. CXLVII I)nu este reald.

" N. Iorga, loc. cit.; P. Giovio, la B. P. Hasdeu, op. cit., p. 12 ; N. Isthvanfi, Ifistoriade rebus ungaricis, Viena Praga, 1758, p. 138. Gr. Ureche, loc. cll., transformA dregAtoriade imbrohor In nume propriu : Imbrea aga" i dupA el Radu Popescu, Istoriile domntlor ToriiRomdnesti, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 50, In Ibraim aga".

11 Gr. Ureche, op. cit., p. 150.DupA trecerea DunArii, Rare§ a fost din nou recunoscut down de 20 000 de calareti

ai lui Cornea, veniti sii-1 Infrunte, afirmA o relatare francezal din martie 1511 (Hurinuzaki,Supl. I I, p. 3, nr. VI).

Polonul care relateazA aceste amAnunte, crede cA a si fugit In Transilvania (Hurmuzaki,Supl. 111, p. 279, nr. CXLVIII, acecasi relatare si la A. Veress, Documente priviloare la istoriaArdealului, Moldovei si Tdril Romdnesti. I, Bucuresti, 1929, p. 23), atlt de neverosimilA 'Areao Incercare de rezistentA lnaintea lui Hares.

14 Biblioteca Narodowa, Varsovia, Teki Gdrsklego, t. 22, 2654, k. 44.15 Copia scrisorii polone cu multe IndreptAri dupb original la Biblioteca Narodowa,

Varsovia, Teki Gekskiego, t. 22, 2655, k. 45.

-

al

111

13

si

www.dacoromanica.ro

3 POLITICA INTERNA A LUI PERIM RIA.RE1$ 69

In aceste conditii, marturiseste Macarie, martor al evenimentelor :Indata toata multimea boierilor moldoveni, daca am prins de veste, s-aurevarsat, atit cei de la eurte, cit si cei ce se deosebeau prin stralucirea nea-mului, cit i cei numiti < in dregatorii>, läsind in parasire pe nenorocitulCornea si ca inaripati au ajuns la Braila si au primit cu bratele deschisepe domnul lor (Petru Rares C.R.) si cazind la dinsul, primira iertarepentru indrazneala Me". Iar Petru voda, confirma Ureche : i-au iertatupre toti (e vorba de cei care venisera la Braila ! C.R.) si cu. dragostei-au priimitu i le-au grait lor : Fiti in pace si iertati de gresalele voastre,cite mii-ati facut oarecind". Tara ei cu totii strigara : In multi ani sadomnesti, cu pace", si iarasi zisera : Bine ai venit la seaunul tau, donmulnostru eel dintai."17.

intre timp, Alexandru Cornea, care s-a deplasat la Roman-CetateaNoua, (locul traditional de concentrare al oastei domnesti in Moldova),impreuna eu Mihu hatmanul, logofatul Gavril Trotusanul, comisul PätrascoTautu, Crasnas vistierul si Cozma logofät al doilea (secretarul doni-nese)", s-au gatit degraba cu oastea, de cita avea si au iesit inaintea luiPatru voda la Galati , unde poposise donmul, pe malul Dunarii. Dintreboierii amintiti 11 insotea doar Patrasco Tautu comisul, care i-a impàr-tàit soarta pita la capat 19. Mihu si Trotusann au ramas la Roman 20,urmarind evolutia evenimentelor, fiind prea compromisi in ochii lui Rare§,pentru a trece deschis de partea acestuia, sperind poate intr-o eventualavictorie a lui Cornea, de care totusi se despartisera prudent.

Dar soarta sarmanului Cornea izvoarele contemporane spun caera tinar 21 era pecetluita. Abea si-a uns gura cu mierea stapiniriisi a pierit inainte de vreme" (Macarie)22. La Galati inaintea ciocnirii cuRares, a fost parasit de toti insotitorii sai 2 3, mai milt, unii dintre acestiaprinzindu-1, 1-au trimis lui Petru Rare§ 24. Atit de josnica a parut pozitiaboierilor din jurul sau, incit unele izvoare narative afirma ca acestia 1-auucis chiar (trecuse doar ceva mai mult de o luna de la asasinarea de Careaceiasi boieri a lui tefan Lacusta), trimitindu-i doar capul lui Rares,pentru a-si dobindi iertarea 25

Cronicile slavo-ronulne, din sec. XV XV I publicate de Ion Bogdan, ed. P. P. Panai-tescu, Bucurestl, 1959, P. 102.

17 Gr. Ureche, op. cit., P. 150-151. Cronicarul justific5 atitudinea boierilor prin aceea,,c II sA suparase de amestecAturile ce sA atitasa In tail si de rAutatea acelor lei cumpliti sif5r5 (epitete prin care desemna pc Mihu hatmanul si partizanii s5i, care conduceaulara).

19 Ihidcn, P. 150.19 1bidn, P. 151. Piltrascu era probabil fiul marclui logcat TAutu (St. S. Gorovei, op. cit.,

P. 153).29 Cronica lui Macarie, In Cronicile slavo-roindne, ed. 1959, p. 102.21 P. Giovio, la B. P. Hasdeu, op. cit., p. 41 ; Hurmuzaki, Supl. II1, p. 279, nr. CXLVIII

(Alexander vero iuvenis Palatinus Valachiae").22 Cronica Int Macarte, lr.c. Cit.23 Gr. Creche, loc. cit.24 Cronica lui Macarle, loc. cit.25 P. Giovio, la B. P. Hasdeu, op. cit., p. 42 ; N. Isthvanfi, Ilisloria de rebus ungaricis,

ed. cit., P. 138 ; W. Bethlen, Ilistoria de rebus Translyvanicis, I. Sibiu, 1782, P. 270. DionisieFotino, Istoria generald a Daciei, III, trad. G. Sion, Bucuresti, 1859, P. 50, crede chiar cb Mihuspidai", ImpreunA cu all i boieri,l-ar fi ucis pc Alexandru Cornea, iesind in Intimpinarea luiPetru Rare, !

11

stilkt"

www.dacoromanica.ro

70 CONSTANTIN REZACHENICI 4

In realitate, Petru Rares, 1-a judecat la Galati, intr-o miercuri,in luna lui fevruarie" 26 (pe 2, 9 sau 16 ale lunii 27), si MIA sAi asculte ruga sade a fi doar crestat la nas si trimis la o m'anAstire, cAci pe domnul Dumne-zen, nu el a vrut domnia, ci Mihu 1-a indemnat la aceasta, i-a strigat :Sil fie (moartea sa C.R.) pe sufletul aceluia care te-a indemnat la aceas-ta"28. Indat5, dupá aceea, Alexandru Cornea a fost executat, dimpreuniicu P5trasco, carile sa, tinea de dinsuP'29. Erau primele capete care cadeau inaceast5, a doua domnie sub sabia aprigului fiu al lui Stefan cel Mare. Citdespre Mihu, Trotusanu, Crasn54 si Cozma, vinovati in conceptia lui Petrude moartea lui Alexandru Cornea, de carii mult, pedeapsil si nevoie avu-sease Patru voda, in domnia dint6i" (cu prilejul trAWarii din 1538)3°, acestiaau fost arestati in cetatea Romanului si lsati sub pazit n in asteptareaosindei, care nu va intirzia.

De la Galati, Bares s-a indreptat spre Birlad, unde Efrem Huru i-aMeat mare ospAt si cinste", in calitatea 1W de vornic al Tarii de Jos, decare depindea stArostia Birladului, dup5, care trecind prin Roman 32, undecum am v*Azut, a arestat pe capii trAdAtorilor s5,i. din 1538, s-a indreptatspre Suceava. La 22 februarie 1541 3 3, dupg, aproape doi ani si jumAtatede pribegie si greutIti care ar fi frint o inim5, si o vointl mai slabe, PetruRares intra din nou in cetatea sa de scaun, reluind firul domniei.

Dac6, pentru Grigore Ureche sau cronicarul Eftimie s-au asezatal doilea rind Patru vod5, la domnie"TM, pentru Rares si alti contemporaniai sai, cea de a doua domnie reprezenta de fapt o continuare organicA acelei dintii, intreruptl scria Macarie in anii domniilor lui tefansi a lui Alexandre35.

Felul cum a reinceput in februarie 1541 stlpinirea lui Petru Rare§in Moldova, confirma din plin sperantele tesute de acesta in anii lungi aipribegiel. Pe plan intern si extern n-a intimpinat nici o rezistenta.nu era nimeni narturiseste Macarie sd-i stea impotrivd"36.

26 Gr. Ureche, loc. cit. ; Cronica tut Macarie,loc. cit., spune doar cAl-a executat in februarie1541, fArA a preciza ziva.

27 La 22 februarie Rare§ era deja la Suceava, cum vom vedea.28 Povyedzial my Pyotr Voyvoda : Nyechay tho na thego dusshi bandzie kto czie

pr/ivyodl k themu, y dal go za them sczyacz". Acest dialog, care oglindeste firea iute a fiuluilui Stefan cel Mare, a fost consemnat dupA informatii din Moldova, de palatinul N. Sieniawski,la 19 martie 1541 (N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei ft Celd(ii Abbe, p. 349).

28 Gr. Creche, loc. cit., Cronica moldo-polond afirmA cA sultanul poruncise sA-1 trimitApc Cornea la Paarti (Cronicile stavo-romdne, ed. 1959, p. 185).

38 Gr. Ureche, op. cit., p. 152.31 Cronica lui Macarie, loc. cit.32 Gr. Ureche, op. cit., p. 151. Pentru atributiile vornicului Tarii de Jos, cf. Miron Costin,

Poema polond, In Opere, ed. 1958, p. 238.33 Hurmuzaki, 114, p. 279, nr. CXLVIII; A. Veress, Documente, I, p. 24. DupA Gr.

Ureche, loc. cit., Rare§ a intrat In Suceava la 19 februarie (deci Intr-o slmbAtA), luni dupAsfeti Theodor" (deci 21 februarie, sf. Teodor Tiron ffind sArblitorit In 1541 joi 17 fobruarie).Tinind seama de aceastA contradictie (este posibil totu§i ca Rare§ sA fi poposit lIngA SuceavasimbAtA, §i sA-si fi fAcut intrarea solemnA In cetatea domneascA luni), acceptAm versiunea izvo-rului polon, citat, publicat In colectiile Hurmuzaki §i Veress, care plaseazA intrarca ltd Rare§In Suceava la 22 februarie.

34 Gr. Ureche, op. cit., p. 152 ; Cronica tut El limie, in Cronicile stavo-romdne,ed. 1959,p. 117.

" Cronica lui Macarie, loc. cit.3 4 Ibidem.

).,4

www.dacoromanica.ro

5 POLITICA INTERNA A Lin PETtRU ABE 71

Pentru popor, mereu increzdtor in visul medieval al tinui domnitorostil boieriii i ca atare favorabil lui", reintoarcerea mi Petrumarturisesc izvoare diferite a fost primitd cu multd bucurie. Inca dindecembrie 1540, dupa asasinarea lui tefan Lacusta, multimea ii mani-festa deschis preferintai pentru el. Ca atare, nota Paul Giovio : Thula apoio mare tulburare : poporul de jos dorea intoarcerea lui Petru voda, iarboierii care il urau peste masura, preferau pe oricare alt principe, cu atitmai ales, ca iii fara cuvint ei se temeau de meritata razbunare a lui Petruvoda" 38. Nu e de mirare c moldovenii oameni de rind 1-au primafara dificultate, cu toate ca. era trimis de sultan 38, trecind fara §ovErede partea sa.

In vremea intrarii sale in Suceava observatorii poloni scriau ea :multPoporul din Moldova s-a bucurat de reintoarcerea lui Petru, pentru

apdra (pe cei din popor) de nedreptätile boierilor tiraniile acestora,pi astfel ei pardsind pe stptnii lor, au alergat de blind voie la Petru, voievodullor de mai inainte". Poporul a pdrasit pe acest Alexandru (Cornea C. R. ),care era lipsit de energie, pi nu apdra pe cei de jos de cei putonici, pi atrecut de partea lui Petra, voievodul dintii, care mai inainte i-a apeirat denedrepteitile celor puternici". Mai mult chiar, la intrarea lui Rare* inSuceava, Mullimea comma (de jos) a trecut de partea sa, pi i-a dat pe mindpe primii sfetnici pi pe dregeitori, care au fost pupi in lanturi"" .

Dad, in interior, Petru Rare* se bucura de sprijinul poporului, el a*tiut totodata asigure cu multa diplomatie increderea lui SuleimanMagnificul, ceea ce in etapa de inceput a celei de-a doua domnii cintäreagreu in relatiile cu vecinii, iar pentru tara constituia o promisiuneprivindredobindirea teritoriilor luate de Poarta in 1538. Ceea ce boierii ucigmi ailui tefan Lacusta nu obtinusera pe calea armelor (0 sub conducerea luiAlexandru Cornea ar fi fost putin probabil sa obtina vreodata) reintre-girea Moldovei dobindise teoretic Rare* prin tratativele purtate laConstantinopol cu sultanul, care, ma cum il informa insu*i domnul peregele polon, citva timp mai tirziu : nu ma socote*te ea pe o sluga, ci eape un fiu" (nie ma nide za sluge, ale za syna) 41

Inca la 28 ianuarie 1541, cind se afla la vadul de la Silistra, PetruRare* anunta ea Suleiman Magnificul : mi-au dat inapoi Moldova, taranoastra, intocmai cum am avut-o i inainte i, pe deasupra, in Transilvaniaceea ce am tinut mai inainte" (dy Mulda, unsser Landt, wyder geben hatt,gancz wye wyr es vor geholden ham und der czw in 7-Byrgen, was wyr vorhyngeholden haben) 42. Aceasta insemna recunomterea de catre Poarta a sta-pinirii lui Rare* asupra hotarelor Moldovei din 1538 *i intarirea stapinirilorsale din Transilvania, incepind cu Ciceul, unde se afla Inca familia sa.

37 De altfel, Inca din 1531 Stefan LAcustA pe atunci pretendent, aflat la Constantinopol,11 numea pe Rare§ Oran" (der Pawer) (N. Iorga, Sludil si documente, XXIII, p. 29), referindu-seprobabil la firea §i Inclinatiile acestuia spre oamenii de jos.

33 P. Giovio, la B. P. Ha§deu, op. cif., p. 41." Informatii din Adrianopol, la 13 §i 16 februaric 1541 (Al. CiorAnescu, Documente

priviloare la istoria romdnilor culese din arhivele din Simancas, Bucure§ti, 1940, p. 34)." Hurmuzaki, H p. 279, nr. CXLVIII ; A Veress, Documente, I, p. 23-24.41 Hurmuzakl, Supl. II P. 157, 159, nr. LXXX. in varianta latinA a documentului :

non pro servo sed pro filio" (Biblioteca Narodowa, Varlovia, Teki Górsk(ego, t. 22, 2687 a,k. 87-88 r)

41 Ibidem, XV I, p. 396-397, m. DCCL.

cd Ii i

sa-§i

www.dacoromanica.ro

79 CONSTANTIN REZACHEAMI 6

Paptul era real, ciici la inceputul lui martie 1541, curind dupil instalareala Suceava, Petru anunta pe regele polon, printr-o solie care trecea peN. Sieniawski, castelanul de Belz, c sultanul l-a iertat pi i-a intors farace i-o blase t Tighina, numai cit are sa plateasca pentru zidireaTighina 10000 de zloli" 4 3 (pretul lucarilor de fortificatii fAcute de turci),cerind chiar regelui imprumute 20000 de zloti, din care sii poat5,$i fascumpitirarea cet64ii amintite ". Tar in toamna aceluia$i an, dupilexpeditia in Ardeal, Petru Rare§ $i-a trimis solii la curtea de la Lipovareginei Isabela, valuva lui I. Zapolya, cerindu-i restituirea cethtilor Ciceu

Cetatea de Bala, pe care i le-a fageidu it sultanul, in cazul unui ref uzamenintind cl le va lua cu oaste 45.

In schimbul domniei asupra unei Moldove in hotarele dinainte de1538, salvath, dupa cum afirma llares, in ianuarie 1542, de la pericolultransformitrii in paplic 46, voevodul s-a obligat dupit o informatiefrancezI din februarie 1541 doar la plata unui tribut de 12000 descuzi pe an, sultanul dindu-i o garda de 500 de calitreti $i cerindu-i fiul caostatec47. De altfel, daa, tributul (in conceptia otornanil acesta serveapentru nIscumpaxarea fiul an fost mai apoi trimii la PoartA, des-pre cei 500 de cArareti (nu se spune de ce neam ar fi fost) nu avem nicio $tire, fiind vorba in realitate, se pare, de o$tenii lui Husein aga, care 1insotiserA, pe Rare$ la Suceava.

In aceste conditii extrem de favorabile, vizind reintregirea Moldovei,in care reircepea domnia lui Petru Rams, era firesc ca o bunit parte a boieri-

care i se inchinase la Braila sa fi faeut aceasta din convingere, domnulreprezentind intru totul nazuinlele sale de restabilire a hotarelor dinainte de1538. De altfel, Rare$, cum observa si Ureche, i-a iertat pentru momentpe tog, cei care-1 intimpinasera la Braila, primindu-i eu dragoste".Mitro-politul Moldovei probabil Teofan 45 a venit la el pentru a-i luajuthmintul c va ierta pe toti cei care-1 ofensaser i atunci ei ii vor primi<ea domn>" 49. Nu $tim dadt Bare$, stapin pe situalie, a fitcut unastfel de jurcimint, necunoscut altor izvoare, este insil evident dio serie de afirmatii ale contemporanilor, referitoare in atitudinea dom-nului fatii de boierii care-1 intimpinaseth in momentul reveniriiin tath, sint exagerate. Se crede scria episcopul de Montpellier la

43 Informatia lui N. Sieniawski din 19 martie 1541 (N. Iorga, Sludii islorice asupraChiliei i Celdlii Albe, p. 351 (text polon), p. 349 (traducere liberA).

" MIA relatare a lui N. Sieniawski, dupA 19 martie 1541 (ibidem, p. 351, text polon).45 Scrisorile reginci Isabela din 18 octombrie si 19 noiembrie 1511 (A. Veress, Doeumenle,

I , P. 23).46 Hurmuzaki, Supl. p. 157 159, nr. LXXX.

Ibidem, Supl. 11, p. 3, nr. V. Se parc cA mai tirziu, dupa mArluria solilor lui PetruBares din 8 noiembrie 1542, fAcutS lnaintea marelui cneaz al Moscovei (dacS letopisetul rusesca inregistrat corect spusele lor), sultanul i-a ecrut domnului trei stile de mii de 71011 rosii, pclinga darea pc care i-o (IA anual" (P. P. Panaitescu, Pelru Bares si Moscow:, extras (bin vol.In nieinoria lui Vasile Yaryan, Bucuresti, 1934, p. 7).

48 Grigorc Rosen (1541 1564), vAr cu Rares, care urmea7A dupA Teolan (1538 1539)(N. Iorga, Isloria bisericii romdnoli, II, ed. a II-a, Bucuresti, 1932, p. 325), a lost numit desigurde domn In cursul anului 1541.

49 Hurmuzaki, Supl. 11, p. 3, nr. VI ; Archiva istoricA a RomAnier. 11, nr. 20, p. 158.

pllti

a

pacii) ci

mii

111,47

Ia

si

www.dacoromanica.ro

7 POLITICA INTERNA A LUI PETRU RARE$ 73

31 martie 1541, din Venetia cd el nu va refuza sa jure si sä facd un astfel delegdmint, care i se cerea, pentru a f i primit, ca apoi sä se absolve pe el insusi" ",Iar P. Giovio, intr-o expunere eronatd, de data aceasta a faptelor, mentio-neazd, c Petru dintru inceput le zimbi (boierilor C. R.) se pdru a uitatrecutul . . . in fine stiu a-si masca planmile de rdzbunare pind la momentulcind, dupd o primire strdlucita, incIrcat de daruri, imbrohorul ( Hasanaga C. R.) se intoarse Ia Constantinopol, ldsind Moldova pacificatd" 51.Aceeasi idee e preluatd si de cronica lui N. Isthvanfi din veacul al XVI-lea 52

In realitate, indatd dupd sosirea la Suceava, Petru Rares s-a grabitpedepseascd doar pe boierii arestati la Roman, incepind cu Mihu hatma-

nul, fruntapii boierilor trädatori din 1538 care, prea comprom4i, nu-1inrimpinaserd la Brdila. Tar aceasta s-a fAcut in prezenta si chiar cu parti-ciparea lui Hasan aga, reprezentantul sultanului. Suleiman Magnificul,care aproba intru totul aceastd mdsurd, scria la 10 aprilie 1541 regeluipolon, cd Hasan aga : acelora dintre moldoveni care au fost <h> atmani

cdpetenii, precum i acelora, care se indeletniceau cu tilhdritul, el le-atdiat capetele si s-a inapoiat. Iar acum pe cei rdmasi prinzindu-i, voevodulii pedepseste. *i astfel, pe acei oameni el i-a astimparat, si aceia care fdcu-serd, tot felul ae rautáti, au primit ceea ce au meritat" 53. Scrisoarea sulta-nului aratd limpede cd din punct de vedere al Portii au fost pedepsiticonducdtorii revoltei impotriva lui *tefan Lácustd, cei care 1-au asasinatpe acest domn numit de sultan, si apoi au atacat Cetatea Alba, i Tighina ".Acesta a fost de altfel motivul oficial al execuliei55, fdculd i prezcnlaimbro-horului Hasan aga. De altfel, boierii din gruparea lui Mihu hatmanulprevedeau posibilitatea unui astfel de sfirsit ilia din decEmbrie 1540, cindcereau ajutorul regelui polon, cdci moartea lui *tefan voevod n-o vor pldtialtfel decit cu capetele si cu singele nostru" (tylko z glowavi y zekrwie przelavicm)56.

Din punct de vedere al lui Petru Rares, motivul executiei ne datprobabil atunci pe fatd, inaintea reprezentantului sultanului era cutotul altul : hiclenia" de care ddduserd, dovadd fatd de el in 1538 Mihuhatmanul, logoratul Gavril Trotusanul, Crasnas vistierul si Cozma logofd-tul al doilea. Pdtru vodd, daca au sosit la Suceava si s-au asezat la scaunulsdar, acolo au aflat in viclenie si pe Mihul hatmanul si pre Trotusanullogofatul si pre Crasnas, si pre Cozma, de carii multa pedeapsd si nevoieavusease Pdtru vodd in domniia dintal" 57. Iar cronicarul Macarie aratd caau fost executati cei ce se lepadasera de dinsul" in 1538 55, amintiti maisus. In acest caz Rares a dat dovada de multa abilitate, executind cu spri-jinul si aparent chiar cu Indemnul sultanului, tocmai pe fruntasii boierilor

50 Hurmuzaki, Mc. di.51 P. Giovio, la B. P. Ha§deu, op. cit., p. 42.52 N. Isthvanfi, Historia de rebus ungaricis, VienaPraga, 1758, P. 138.53 Relatille istorice dintre popoarele U.R.S.S. si Romdnia in veacurile XV inceputul

celui de-al XV III-lea, 1, 1408-1632, Moscova, 1965, p. 118-119 ; Hurmuzaki, Supl. IP,p. 151-152, nr. LXXV.

64 Ibidem.65 Cronica atribuitA lui Radu Popescu arattl cA §-au luat plata, pentru cA au omorlt

§i el pA stApInul lor, Stefan vodA In Suceava" (Istoriile dcmnilor Tarii Rozrdnestt, ed. 1963, p. 50).56 Hurmuzaki, Supl. II 1. p. 141 (text polon), p. 142 (traducere francezA defectuoasb,

urmatit de N. Iorga, Scrisori de boieri, scrisori de demi, cd. III-a, p. 27).67 Gr. Ureche, Letopiseful, ed. 1955, p. 152.58 Cronicile slavo-romdne, ed. 1959, p. 102.

si

www.dacoromanica.ro

74 CONSTANTIN REZACHEIVECI 8

tradatori care in 1538 trecusera de partea Portii 0 impacare nu era posi-bila cu acesti boieri, cIre in decembrie 1540 11 acuzau (la fel cum il voracuza in 1599 si boierii din preajma sa pe Mihai Viteazul, intr-o scrisoaredestinata prin continut tot regelui polon 59), ca in prima domnie ar fipurtat razboi intr-una", punindu.-i in seama si responsabilitatea pentruprovocarea expeditiei sultanului din 1538 ".

Ca atare, dupa' ce, cu gréle munci i-au muncitu" °I, a taiat farape cei prinsi §i taind capetele lor, le-a trimis marelui imparat,

dind daruri foarte bogate stapinitorului turc" 62 (Inca o dovada oficialjustifica uciderea boierior din unghiul de vedere al Portii). Executia celorpatru (Mihu, Trotu§anu, Crasnl§ si Cozma) 68, lei salbateci §i lupi incrunta-ti" singerosi) cum ii nume§te Grigore Ureche, a avut loc vineri, 11 mar-tie 1541 64 WI dara dupa fapta lor cea rea (asasinarea lui *tefan Lacusta,motivul oficial al executiei C. R.), curindu vréme le trimisa Dumnezeuosinda asupra, de luara si ei plata cu sabiia, ca §i tefain voda" 65

Rare§ nu era insa un om singeros", renumit prin cruzizne" cum ilcaracterizeaz'a superficial si interesat, contemporanul sail. Paul Giovio 66.

Nu numai ca la 11 martie n-a executat vreo douazeci de boieri", cumafirma acesta 67, dar razbunarea" sa s-a limitat la cei patru. boieri amin-titi, capii complotului" din 1538 impotriva sa, care acum nu l-au tAntImpinat la Duntire 68. Alti colaboratori ai lui *tefan Lacusta §i AlexandruCornea au fost iertati, iar unii investiti chiar cu dregatorii inalte Inca inacest inceput de domnie. Astfel, Andreica eptiliei, pircalabul de Hotin(1540 martie 7 1541 martie 11) a scapat cu viata, fiind doar inlocuit inpircalabia cetatii cheie in relatiile Moldovei cu Polonia, prin credinciosulNicoara Hira camarasul 69, care in 153811insotise pe Rare§ in pribegie la Ciceu.

59 t. Stefanescu, liri noi cu privire la domnia tut Mihai Viteazul, In S tudii i materialede istorie medie", V (1962), p. 186, scrisoarea boierilor din Tara Romaneasca, la 5 septembrie<1599>. Atit In scrisoarea boierilor adversari ai lui Petru Rams, din 1540, cit i In cea a boierilordin preaj ma lui Mihai Viteazul, in 1599, apare limpede ostilitatea boierilor fatii de luptele purtatede voievozii amintiti, lupte care constituiau o piedica In calea exploatarii domeniilor lor feudale.

60 Hurmuzaki, Supl. iii, p. 139-141, nr. LXX. N. Iorga, op. cil., p. 25." Gr. Ureche, loc. cit.,92 Cronica lui Macarie, In Cronicile slaoo-romdne, ed. cit., p. 102-103.63 Gr. Ureche, Mc. cit., indica numele celor patru boieri, in timp ce N. Sieniawski afirma

la 19 martie 1541, dupa informatii din Suceava, ca aläturi de acestia a pierit i Patrascu comisul,despre care Ureche aratase ca a fost executat o data cu Alexandru Cornea, la Galati. in aceeasirelatare N. Sieniawski aminteste i uciderea lui Alexandru Cornea, amestecind cele data rInduride executii. Cronicarul Macarie nu arata numele boierilor executati la 11 martie 1541, In vremece P. Giovio, la B. P. Hasdeu, op. cit., p. 42, exagereaza aratind di au fost decapitati vreodouazeci de boieri",

" Scrisoarea lui N. Sieniawski, din 19 martie 1541 (N. Iorga, Studit istorice asupraChiliel si CeldfiI Albe, p. 348).

65 Gr. Ureche, loc. cit., care scoate din acest fapt ci o lnvatilturli i certarc"." B. P. Hasdeu, op. cit., p. 26, 30.

Ibidem, p. 42. i D. Fotino, Istoria generald a Daciet, III, ed. 1859, p. 50, afirma caRams a taiat capetele tuturor boierilor care 11 Intimpinasera la Braila.

Patrasco Mau comisul a lost executat ca apropiat al lui Alexandru Cornea, decislug a unui pretendent, un viclean" dupa terminologia vremii.

89 N. Iorga, loc. cit. Celalalt pircalab de Hotin, Popescu (Trifon Popieluk", cf. Hurmu-zaki, Supl. p. 133, nr. LXIX), care apare aldturi de Septilici la 1540 In sfatul lui tefanLacusta, moare In noiembrie 1541, si piatra de mormint din biserica Sf. Dumitru din Suceavaa pIrcalabului de Hotin... care s-a mutat la vesnicile lacasuri la anul 7049 (1541) N [oiembrier(G. Bals, Bisericile moldovenesti din veacul al XV I-lea, Bucuresti, 1928, p. 334) acopera foarteprobabil ramasitele sale.

1

milli, ...ca

(----

62

68

III,

www.dacoromanica.ro

9 porzrwA orriaR.NA A LUI PETRU 171ARE.5 75

De ce a trebuit sa fie iertat Septilici Rilspunsul Ii aflAm in scrisoareainedita a lui Ieremia vame§ul de Hotin si Digghici Tm cul, adresata lainceputul anului 1541 capitamalui de Camenita, cu cereri de ajutor impo-triva lui Petru Rares. Ei mentioneaz'a cereri asenfanatoare athesate ace-1uiasi G. Iaslowieczki de Septilici pircAlabul 70, care deci a rAmas la Hotinca inamic al lui Rare§, in loc sa-1 intimpine la BràiIa, ca majoritatea celor-lalti boieri.

Executia lui Septilici, in ianuarie 1543, dupa intoarcerea domnuluidin campania in Transilvania 71 a fost insa prilejuita de greseli raptuitein aceasta campanie, iar nu de alte motive mai vechi. Indata dupadecapitarea sa, constatam la 25 mai 1543 ca fratele sau, CozmaGheanghea era pircalab de Orhei, §i Petru Rare§ 11 numea sluga noastracredincioasa" 72, deci despre o räzbunare asupra familiei lui Septilici nupoate fi vorba.

Si pircalabul de Neamt, al lui Stefan LäcustA, Nicoara Grozav,fostul vornic din 1529, conducator al oastei domne§ti in lupta de laFeldioara, s-a stins in lini§te, in vremea celei de a doua domnii a lui Rare§.La 2 aprilie 1546 acesta intäreste slugii noastre Ion, fiul lui Grozav fostvornic" (e amintita dregatoria din 1529 !) vinzarea unui sat care aparti-nuse tatalui sau 73. Cit despre Ion Sturza, marele postelnic al lui StefanLAcusta in 1540, Rare§ 1-a inaltat plicalab de Hotin in 1545, dupa moartealui Nicoaril Hira.

Alt dregator al lui Stefan LAcusta si Alexandru Cornea, EfremHuru, mare vornic al Tgrii de Jos, care in 1538 a rAmas la Suceava", maiapoi conduciltor al ostii lui Cornea, oaste cu care ins'a a trecut in ianuarie1541 alaturi de Petru Ewes (cgruia i-a Cdcut mare ospgt si cinste" laBirlad, in drum spre Suceava ") a fost nu numai iertat de domn, dar aajuns, chiar filra dregatorie, in fruntea sfatului domnesc ".

Cit despre postelnicul Petru Vartic, pe care, fara a fi membru alsfatului domnesc, Stefan Lacusta 11 socotea atit de credincios incit Iiincredintase in 153-9 soliile la curtile lui Sigismund I si Ferdinand I(undese pare insa ca a vorbit in interesul pribeagului, pe atunci, Petru Rare§)770care in decembrie 1540 a fost solul lui Alexandru Cornea §i al boierilor sila poloni 78, Rare§ 1-a numit chiar in ziva executiei lui Mihu hatmanul

7° Biblioteca Narodcrua, Varsovia, Teki G6rAicyo, t. 22, 2655, k. 45.71 Cronica tut limie, In Cronicile slava rcn;eine, cd. 1959, p. 118.72 D.I.R., A. XVI-1, p. 409. La 30 aprilic 1552 Stefan Rares mArturiseste cA acest

adevArat boier al nostril eredincios pan Ghianghea plrcillab a slujit mai Inainte dint rAposatuluipArintelui domniei mele Petru voevod, iar astAzi neslujeste drept sicredincios" (ibidern, vol. 2,p. 27-28). Slujise i lui I1ja Bares, act din 14 aprilie 1547 (ibidcm, vol. 1, p. 550).

73 D.I.R. A, XVI-1, p. 443-444.74 Cu toate CS li trimisese familia la Bistrila (Gr. Tocilescu, 534 documente istorke slavo-

romdne din Tara Romdneascd fi Moldova privitoare la legdturile cu Ardealul1346 1603, Bucuresti,1931, p. 538-539).

Hurmuzaki, Supl. p. 279, nr. CXLVIII; A. Veress, Documente, I, p. 23 ; Gr.Ureche, op. cit., p. 151.

76 D.I.R., A. XVI-1, p. 410 etc." A. Veress, Acta et epistolae, 1. p. 299 ; Hurmuzaki, p. 207, nr. CLXIII, p. 208,

nr. CLXV.78 Ibidem, Supl. p. 141, 142, nr. LXX.

?

II

ES

11',

www.dacoromanica.ro

76 CONSTANTIN REZACHEIVICI 10

(11 martie 1541) hatman §i pircalab de Suceava", in locul celui con-damnat 79.

In aceeasi zi, dupa executarea lui Trotusan, domnul a numit marelogofat pe Mateia§ vistierul 80 cu toate ca in 1538 acesta a ramas la Suceava,alaturi de _Stefan L'acusta, care in 1540 il numeste un timp pircalab deRoman 81 Ca si alti boieri ai lui Bares, la sfatul acestuia, el si-a trimisfamilia in Transilvania, inaintea ostilor lui Suleiman Magnificul, dar nu1-a urmat pe domnul pribeag. Mai mult, la 29 septembrie <1538> Mateiasvistierul scria judelui Bistritei, sa nu incredinteze pe mama, sotia, copiii simarfa (averea) sa nici lui Joan Zápolya, nici lui Petru Rams, de care setemea in aceste conditii : poti acum domnia ta sa-mi faci si bine si rau" 82.Temerile lui Mateia§ n-au fost Ina, confirmate de Rams in 1541, care i-aincredintat cea mai insemnata dregatorie din sfat, in tot timpul celei de adoua domnii.

Tot la 11 martie 1541 domnul a numit ca mare vistier in locul luiCrasna§ cel executat, pe Toma logofatul 83. i acesta din urma fusese logo-fat (foarte probabil mare logoat m) al lui Stefan Lacusta. in aceastii cali-tate, scria el la 2 octombrie <1538> judelui bistritean, plingindu-se caostile otomane i-au pradat toate averile : case, sate, mori si altele 88. Raresinsa n-a tinut seama de pozitia sa fata de Lacusta, mentinindu-1 in sfatulsitu, pina la moarte (21 august 1543) 86.

Faptul Ca in locul celor trei dregatori de sfat executati ea hicleni"la 11 martie 1541, Petru Rares a inaltat tot fosti dregatori ai lui StefanLacusta (Petru Vartic ca hatman si pircalab (portar) de Suceava, Mateiasca mare logofat si Toma ca mare vistier), ca s-a multumit pe unii dregatoriai lui Lacusta sa-i inlature doar din dregatorii (Andreica Septilici, NicoaraGrozav etc.) admitind insa pe altii in fruntea sfatului, chiar fara dregatorii

" Scrisoarea lui N. Sieniawski din 19 martie 1541 (N. Iorga, Studit istorice asupraChiliet si Celd(ii Albe, p. 348) e confirmatA de Gr. Ureche, op. cil., p. 152.

8° N. Iorga, boc. Cii.,81 Apare In sfat ca pIrcAlab de Roman Intre 7 martie 13 iunie 1540 (D.I.1?.A, XVI 1,

p. 393, 400), iar la 30 noiembrie 1540 al cincilea In sfat, fArA dregatorie (ibidem, p. 402). DecipArerea c4 Mateias n-a slujit pe LAcustA", retrAgIndu-se la Horodniceni, unde s-a ocupat cuterminarea bisericit (St. S. Gorovei, Gdnestii si Arburestii, p. 154) trebuie rectificatA.

82 Gr. Tocilescu, op. cll., p. 536-537 ; St. Nicolaescu, Documente slavo-romdne cu privirela relaitile Tdrli Romdnesti si Moldovei cu Ardealul in sec. XV $ i XVI, Bucuresti, 1905, p. 176177 (act gresit datat din 1535-1537).

83 N. Iorga, boc. cll., N. Sieniawski uità sA mentioneze Intre cei executati pe CrasnAs,arAtInd insfi CA In locul sAu a fost numit vistiernic Toma logoffitul. CrasnAs vIstierul nu e totuna cu Giurgea CrAsnAs (N. Stoicescu, Dic(ionar al marilor dregalori dirt Tara Romdneascdf i Moldova, Bucuresti, 1971, p. 300), fiind de fapt fratele acestuia din urmA (St. S. Gorovei,Gdnestii f i Arburestii, p. 451).

" Cf. scrisoarea sa adresatA judelui Bistritei la 2 octombrie <1538> unde se intituleazAEu Toma logoffitul domnului Stefan voevod" (Gr. Tocilescu, O. cit., p. 540 541 ; St. Nico-laescu, op. cit., p. 186-188). De altfel, Intre ultima mentiune ca mare logofAt a lui ToaderMos (1537 aprilie 30) si numirea lui Mateias (1541 martie 11), nu se cunoaste numele vreunuialt mare logofat (cf. N. Stoicescu, Lista marilor dregblort at Moldovet (sec. XIV XV II), InAnuarul Institutului de istorie si arheologie A. D. Xenopol", VIII (1971), p. 402). La 1iunie 1540 Toma logofAt e amintit alAturi de pIrcalabit de Hotin si Neamt, In cadrul unei comisilde hotar romano-polone (Hurmuzaki, Supl. III, p. 133, nr. LXIX).

" Gr. Tocilescu, op. cit., p. 540-541 ; St. Nicolaescu, op. cit., p. 185-188.88 MormIntul sAu se aflA la biserica Sf. Dumitru din Suceava (G. Bals,Bisericile moldo-

venesti din veacul al XV l-lea, p. 334, fig. 395).www.dacoromanica.ro

11 pokrucA INTERNA A LUI PETRU RARE§ 77

(Efrem Huru), sau inaltati in dregatorii mai inalte ca cele din vremea luitefan vodl (Ion Sturza), dovede*te c5 domnul nu revenea la domnie cu

gindul pornit spre rdzbunare. Imaginea deformatd (in lipsa unei temeinicecercetdri istorice) a unui Petru BareF singeros, preocupat pe plan intern incea de a doua domnie doar de rdzbunare, este falsd i trebuie inlaturatai dinistoriografia noastrd.

Mentionam ca in scrisoarea inedita a lui Rare* catre regele polon, din25 mai 1541, datind deci de la inceputul celei de a doua domnii, voevodulafirma limpede principiul colaborárii cu boierii la conducerea tarii : Pecare *i astazi din vrerea dumnezeiasca o cirmuim i o socotim ca *i inainte,dimpreuna, cu boierii" (qui et hodiae ex voluntate divina, simul cum Boiarisregimus et ordinamque quemadmodum antea) 86 big.

Rare* a inteles ca, gestul majoriatii boierilor de a famine in Moldovala 1538 nu insemna numaidecit o tradare fata, de el 87. In mod asemanatorgindise, ge pare, i Mihai Viteazul in 1600, la plecarea in pribegie, CJC unan mai tirziu, revenit in Transilvania, va incerca s ia legatura tocmai cuboierii din Tara Romaneasca condu*i de Buze*ti, care nu-1 urmasera in

imparatului, dar care faceau consecvent parte din gruparea boie-reasc5, antiotomanii 88. Cu adevarat vinovati de zadärnicirea incercariide rezistenta, antiotomana a lui Rare*, deci hicleni" fata de acesta, aufost considerati de domnul moldovean doar cei patru boieri executati, lacare s-a ad'augat Petraro Tautu, mare comis, ginerele lui Mihu hatmanul,care s-a incApatinat insoteasca, pe Cornea pina la moarte, aceftia alcà-tuind, in acelafi limp, o grupare boiereased care urmitrea in fapt conducerea

stirnind desigur nemullumirea celorlali boieri.Dar chiar *i in cazul boierilor executati, carora dupa, obiceiul vremii

Ii s-au luat averile, impreuna cu ale familiilor lor 89, Rare* a revenit, separe, restituind acestora din urma, eel putin in cazul rudelor mi Crasnkvistier, satele confiscate. Astfel, la 15 aprilie 1546 domnul inapoiaza, luiGiurgea Crasnk, fratele vistierului Crasnk, eel executat, satele buniciisale Anura, fiica lui Cirstea Arbore, sora lui Luca Arbore 90 , j ca atarematu*A a fiului acestuia din urma, Gliga Arbore, care participase la asasi-narea lui *tefan L'acusta *i in 1545 era inc l. fugar in Polonia 91.

2219 Biblioteca Narodowa, Varsovia, Tekt G6rskiego, t. 22, 2642, k. 20Boierii care In toamnA lui 1538 au trecut in Ardeal, cum au fost : PAtrasco comis

(desigur nu ginerele omonim al lui Mihu hatmanul), Toma logofat, Miron medelnicer, BAlIatuluser si Sturm postelnic, care la 29 septembrie <1538> se aflau la Maer, lingl Rodna (Gr. Tocilescu,op. cil., p. 542 ; St. Nicolaescu, op. cit., p. 188-189), nu 1-au ajutat in vreun fel pe Rares. Egreu de precizat dacA Toma logofat i Sturza postelnic slut marii dregOtori cu aceleasi nume

functie, In sfatul lui LAcustA, din 1540 .88 C. Rezachevici, Baldlia de la Gura Nigovulut (august 1601). Contribulii privind istoria

Taril Romdnesti In epoca tut Mthat Viteazul st activitatea militard a lut Radu erban inainteadomntet, In Studii", XXIV (1971), nr. 6, p. 1147.

89 La 30 aprilie 1542 Petru Hares dAruieste lui NicoarA Hlra, pIrcAlab de Hotin satulHirestii : Care acest sat 1-a pierdut Crasnis fost vistier, in hiclenie, cind a si pierit", (D.I.R.A, XVI 1, p. 406).

Ibidem, p. 612-613. Actul e considerat lndoelnic, deoarece, din eroare diacul a groita nul (1547 In loc de 1546), desi numele acestuia (Dumitru VAscan In aceeasi zi a scris i altact, ibidem, p. 462), locul de emitere (Husi) si sfatul domnesc corespund Intru totul datei de15 aprilie 1546. DupA continut, actul poate fi socotit, de asemenea real (cf. si t. S. Gorovei,Gdnestii st Arburestit, p. 150-151, 153).

91 Archiva istoricA a Romfinier, 11, Bucuroti, 1865, p. 35.

tarile

"

si

"

s6,-1

grid,

www.dacoromanica.ro

78 CONSTANTIN REZACHEWICI 12

Un numar relativ mic de acte amintesc confiscari de mosii ale altorhicleni" de mai mica importanta. Hiclenia" lor falai de Rare§ constapentru unii din faptul ca la 15381-au sprijinit pe Stefan Lacusta, iar pentru

amestecati in uciderea acestuia, din aceea ca in timpul celei de adoua domnii al lui Petru Rares n-au revenit din pribegie. Din prima cate-gone face parte Patie (Ipatie) postelnic, a earth sat, Sendresti pe Putna,Petru Bares il daruieste lui Giurgea Bole (Bo lea) staroste de Putna, la30 aprilie 1546, caci : acest sat 1-a pierdut Patie fost postelnic i femeia lui,Stanca si copiii lor, Drago i Ioana, in hiclenie, cind au ridicat i cu altinecredinciosi pe nfl lotru, anume Stefan numit racusta, asupra capuluidomniei mele" 92 Din act nu rezulta Ina ca Patie postelnic a fost executat.

Nici Matias vistienil, mic dregator probabil de la curtea din Hirlau(altul decit marele dregator cu acelasi nume, amintit mai sus) si fratii sad,care in septembrie 1538, profitind de imprejurarile tulburi ale plecarii inpribegie a lui Bares : au sfarimat vistieria domniei mele la Hirlau si auluat domniei mele aspri . . ." n-au fost pedepsiti, in 1541, altfel decitpnin confiscarea unui sfert de sat care apartinea parintilor lor 9 3.

Din a doua categorie, a boierilor fugari dupa asasinarea lui StefanLacusta, in care au fost amestecati, i carora Petru Rares le confiscasatele, au facut parte poate Ieremia fost humelnic (jitnicer), cumnatulpircMabului Ion Ganescu " si sigur unul din fiii acestuia din urma, IeremiaVascan 95. Intr-o scrisoare, aflata de curind in Polonia, prin care PetruRare§ se adreseaza din Suceava regelui Sigismund I, la 25 mai 1541, dom-nul cere extradarea lui Ganescu, mentionind i cererea in acest sens asultanului trimisa in Polonia prin spahiul Iusup 96 ; despre solia acestuiascriind si Suleiman regelui, in martie-aprilie aceluiasi an 97. Inainte de4 apriie 1545, Rare§ &raise lui Nicoara paharnicul doamnei sale, satulPausesti din tinutul Cfrligaturii, care a fost al lui Ieremia fost humelnicsi al nepotilor lui, Ieremia i Vascan, copiii lui Ganescul i 1-au pierdut acestsat in hiclenie" 93 . La data amintita mai sus, domnul Ii iertase Ins, celputin pe Ieremia (care de altfel era doar ruda prin alianta cu Ganestii), caciintareste satul Pausesti slugii noastre Ieremia homelnic si nepoatei luiMarica" Tot atunci intareste lui Ieremia si o alta cumpatura in satulCostesti 99. In acelasi an, de altfel, Vascan Ganescu era cerut de Rare§ dinLituania, de unde e posibil sa fi revenit in tar& 1".

92 D.I.R., A, XV1-1, p. 483. St. S. Gorovei, op. cit., p. 154, crede ci Patie postelnica ficut parte din complotul boierilor care 1-au asasinat pe Stefan Licusti, cu toate ci PctruRares II confiscase satul Sendresti, dimpotrivi, pentru g 1-a ridicat" pe Licusti, deci a fostun sustinitor al acestuia. Nu este lug exclus ca in 1540, schimbindu-si poziia Patie si fi parti-cipat la uciderea lui Stefan vodi.

93 D.I.R. A, XVI-1, p. 404-405. In act nici micar nu se foloseste termenul de hicle-nie". Rare* s-a aritat blind si fag de leremia lost cimiras de ocne, care a rimas dator cu 3 000de aspri, in schimbul carora a dat un sat, iar Drighici Stircea fost vistier, care a lisat multidatorie in vistierie", n-a avut nimic de suferit din partea domnului (ibidem, p. 406, 548).

94 Cf. St. S. Gorovei, op. cit., p. 147-148.95 Despre celilalt fiu, leremia, nu avem stiri ; probabil a rimas In Moldova.

Biblioteca Narodowa, Varsovia, Teki Gorskiego, t. 22, 2642, k. 19 v-20.97 Hurmuzaki, Supl. 111, p. 151-152, nr. LXXV.28 Mentiune in actul lui J1ia Bares din 15 aprilie 1547 (D.I.R., A, XV1-1, p. 551).99 Ibidem, p. 608. Actul este autentic (cf. L. Simanschi, Autenticitatea fi datarea unor acte

publicate In Documente privind (storia Romaniel, in Anuarul Institutului de istorie A. b.Xenopol", I, (1964), p. 91-92).

100 Archiva istorici a Rominier, P, p. 35 ; St. S. Gorovei, op. cit., p. 147.

alto,

92

www.dacoromanica.ro

13 POLITICA INTERNA A LUI PETRU HARMS 79

Tot pribeag din pricina participarii la uciderea lui Stefan Lacustaera §i Patrapu, fiul lui Bran, fost vornic de Vaslui, ginerele lui Ion GI-nescu, cumnat deci cu Ieremia si Vascan Ganescu101, pe care i-a insotitin Polonia. De aici Ins n-a revenit in Moldova, cel putin ping, la 7 apriie1546, cind Petru Bares intareste lui Sava postelnic partea sa din satulGirle§ti, tinutul Tecuci, pe care : numit<ul> Patrascu, ficior lui Bran,au perdut-o in vicli§ug, cind au fugit cu Ganestii" 1". De aici rezultalimpede cS, viclesugul" lui Patrascu fata', de Rare§ consta in faptul ca afugit din taxa, o data cu venirea sa la domnie, la inceputul anului 1541.

Unei alte rude prin alianta a Ganestilor, Stefan Minjea paharnicul,cumnatul lui Ion G-5nescu103, ca §i Ieremia humelnicul, Petru Rare§ iiconfisca doua sate din tinutul CIrlig5lurii, desigur in vremea pribegiei.La 13 martie 1550, Minjea murind intre timp, Ilia§ Rare§ reda cele dougsate fiicelor acestuia 104 , deci hiclenia" tatalui lor fata de Rare§ trebuie

se fi limitat doar la fuga alaturi de Ganesti in Polonia sau Lituania.In chip firesc se pune intrebarea, s fi confiscat Petru Rare§ mo§iile

unor Ganesti si ale rudelor lor prin alianta numai pentru ca au participatla uciderea lui Stefan Lacusta Desigur ca nu, cu atit mai mult cu citprin aceasta ei i-au deschis involuntar calea spre revenirea in scaun. Dealtfel, Rare§ 1-a numit mare comis pe Plaxa, sotul unei surori a lui GligaArbore 1°5, care a participat activ la uciderea lui Lacusta, iar Dan, pe care1-a inaltat mare vistier in 1545 1546, era casatorit cu o jupineasa in-rudita cu Gane§tii100. Nemultumirea domnului, prilej pentru. confiscaride mo§ii, era in realitate, cum aminteam in treacat si mai sus, faptulboierii care-1 inlaturasera pe Lams* fugiti in Polonia (Lituania) n-aurevenit in tara, in vremea domniei sale, uneltind. chiar impotriva sa. Ceicare in 1545 se mai aflau in Lituania, §i pe care Rare§ Ii cere regelui Sigis-mund August faceau parte, din aceasta categorie : Gliga, fiul lui LucaArbore, Ion Crasnas, Vascan Ganescu, insotit de un tovara§, Toad.er,Tautu fiul lui Patrascu Tautu comisul, impreuna cu credinciosul sauVascan, si un anume Vlad, om d.e jos" 107 Nu §tim daca Savu husaru,caruia Rare ii confisca satul Saveni pentru hiclenia <aceluia>, cind apribegit in Tara Le§easca", se incadreaza in aceasta categoric de pribegi ;observam doar ca nu apare la 1545 intre cei a caror extradare o cerea Bares.El era probabil inrudit cu. fratii Cozma Gheanghea si Andreica Septilici,iar pribegia lui a avut loc poate in legatura cu executarea lui Septilici inianuarie 1543, caci dupa aceasta data domnul a donat satul confiscat, luiCozma Gheanghea pircalab i celor trei fiice ale fratelui sau executat 1",dovedind Inca o data ca nu intelege sa pedepseasca decit pe cei vinovati.

101 S. Gorovei, op. cit., p. 149.102 D.I.R., A, XVI-1, p. 452.103 S Gorovei, op. cit., p. 148-149.106 D.I.R. A, XVI-1, p. 590.106 t. S. Gorovei, op. cit., p. 152 ; N. Stoicescu, Diclionar al marilor dregatorl, p. 323.zoo Teodosia, nepoata lui Cozma $arpe (N. Stoicescu, op. cit., p. 301), fratele tut Ion Ga-

nescu (D.I.R., A, XVI-1, p. 110).107 Archiva istoricA a Etomainiei", I, p. 35. Despre Gliga Arbore §i Ion Crasn4 se men-

fioneaza cif shit fugiti din Moldova cu dotal cAlugArite".106 D.I.R., A, XVI-1, p. 582.

t.

oh

I

ca

www.dacoromanica.ro

80 CONSTAN'TIN REZACHEVICI 1

De altfel, executia lui Andreica eptilici i Avram Rotimpan inianuarie 1543 este singura condamnare de boieri cunoscuta din a douadomnie a lui Petru Rare*, dupa decapitarea celor patru tradatori, din11 martie 1541. Ea a avut loc la curtea din Hirlau, dupa intoarcerea domnu-lui din campania in Transilvania, *i este desigur legata de gre*eli savir*itede cei doi in timpul acesteia 10. Avram Rotimpan (Rotumpan), de*iprobabil descendent al marelui dregator Stanislav Rotumpan, de la sfir*itulveacului al XIV-lea *i inceputul celui urmator, *i al fiului acestuia, Giurgiu,n-a facut parte din sfatul domnesc, i rolul sau pe linga domn trebuia s fifost de nattu5,

in legatura en confiscarile de sate, mentionam insa ea in a doua dom-nie Rare* a confirmat constant pe cele mai vechi, care priveau pe hicle-nii" 110 ce se ridicasera impotriva lui tefan cel Tinar, nepotul sail. de Irate,pentru care nutrea recuno*tinta, ca unul care, dupa Grigore Ureche, IIpropusese dornn in ultimile clipe ale vietii.

Aprecierile contemporanior asupra politicii lui Petru Rare* sint dife-rite, voevodul avind admiratori *i inamici la fel de pasionati. Ivan Peres-vetov, care a petrecut un timp la curtea de la Suceava, vedea in Rare*un principe filozof *i un doctor intelept" ni, atribuindu-i o seama deinvataturi" in oarecare masura se pare inspirate din gindirea *i actiu-Bile domnului. Din scrierea sa redactata in 1549, trei ani dupa moarteadomnului, se desprinde chipul unui Rare* autoritar, aplecat spre cele osta-*e*ti, dornic de independentrt pentru tara sa112. Chiar daca cuvinteleatribuite voievodului se datoreaza intr-o proportie mare lui Peresvetov,acesta nu le-a atribuit intimplator lui Rare*, Inski acest fapt fiind semni-ficativ pentru prestigiul acestuia 113.

De pe o pozitie contrara Ii zugrave*te pe donmitor Anton Verancsics,intr-o lucrare redactata dupa 1538, acuzatiile sale privitoare la asprimeafata, de boieri, spiritul nedrept voievodului etc. n4 fiind subiective, avindla baza nemultumirea lui Verancsics, prepozit de Alba Iulia in vremea celeide a doua domnii a lui Rare*, fata de politica acestuia in raport cu Transil-vania.

Sfatul domnese al lui Petru Rare* cuprinde doisprezece dregatoripermanenti, la care se adauga de obicei doi sau trei boieri fara dregatorii,intotdeauna aceiai. E greu de crezut c pina in 1545 Rare* ar fi ignoratsfatul domnesc, deoarece nu apar boieri martori in documente 115. Dinanii 1541 1544 s-au pastrat doar 14 documente (din care patru cunoscute

109 Cronica lui Eflimie (Cronicile slavo-romdne din sec. X V X V/ publicale de Ion Bogdaned. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 118).

110 In actele din 1546 slnt amintiti ca hicleni" fal.A de Stefan cel : Ioaniis setrar,SAcuiann ceasnic i Petru Carabet (D.I.R., A, XVI-1, p. 471, 490, 501).

111 I. Peresvetov, Jalba cca mare, In Cdlatori dr-dint despre ibrilo romdne, I, I3ucuresti,1968, p. 462.

Ibidem, p. 455-463.113 P. P. Panaitescu, Petru Rare; §i Moscova, extras din vol. In menwria lui Vasile

Pdrvan, Bucuresti, 1934, p. 15-16; St. Ciobanu, Domnitorul Moldovei Pctru Rare; in litcraturarasa veche, In Revista istoricA romAnA", XIV (1944), nr. 3, p. 326.

114 A. Verancsics, Despre expedilia lut Sollman imparatul turcilor in Moldova i Transit-vanta asupra tut Petra i Ioan, In Tesaur de monumente tstorice, III, p. 150.

3-12 Istoria medic a Romliniet, I, Bucuresti, 1966, p. 291.

militara.

112

al

Thfor

www.dacoromanica.ro

15 POLITICA INTERNA A LUI PETRU BARE$ 81

dupa rezumate sau mentiuni 116,) toate fiind porunci domne*ti, care nunecesitau mitrturia membrilor sfatului "7, numaral thr pastrat prin hazardfiind prea mic pentru a trage o eoncluzie in legatura cu folosirea decatre voievod a sfatului domnesc in perioada amintita. SI nu uitam cainsu*i Rare* scria regelui polon la 25 mai 1541, cum mentionarn mai sus,ea Moldova : o cirmuim *i o socotim ca i inainte, dimpreuna, eu boierii".

Pe line)", aceasta apare *i imprejurarea c intre iulie 1541 *i martie1,545, Mateia*, marele logorat, personajul eel mai insemnat din sfat, prindregatoria sa ; eel caruia domnul Ii porunce§te sa scrie i pecetea noastrasit o atirne" pe actele domne*ti, s-a ailat ostatec la Fagara*. Rare* illasase aici in iulie 1541 ca Wog de pret cel mai insemnat dregator alsau in locul lui Stefan Mailat 118. De abia la 4 apriie 1545 Mateia* marelogorat apare din nou in sfatul lui Petru Rare*, domnul amintind in in-cheierea actului din aceea data, dur o foimula care se va repeta in toatedocumentele ulterioare : am poruncit credinciosului nostru pan MateiiN;logofat sa scrie i s atime pecetea noastra pe aceasta carte a noastra" 118.

Cind *i cum a scapat Mateia* din eetatea Fagara*ului S-a crezut cilacesta a avut loc intre martie i septembrie 1545" 120 17n act din 1560precizeaza ca Mateia* a curndrat nikte tigani de la Mircea Ciobanul, acarui domnie in Tara Româncasca incepe in jurul datei de 17 martie 1545,pentru 20 000 de aspri *i 40 de soboli, cind a fugit din Fagarar 121.Deci inapoierea sa in Moldova trccind prin Tara Româneasca a avutloc dupa 17 martie i inainte de 4 aprilie 1545.

Este interesant ca. in croniea contEmporana, a lui Hieronimus Oster-mayer e inregistrata sub data de 12 mai 1545 sosirea la Bra*ov a doi boierilasati de Rare* in locul lui Stefan Mailat in 1541. Ei au fost eliberati lacererea unui ceau* trimis de sultan 122. Aceasta, *tire nu se refera insa laMateia*, cáci ar intra in contradictie cu datele actelor amintite, din 4 apriie1545 *i 1560, ci probabil la doi boieri din suita cu care Rare* 1-a trimis laFagara*, *i care au fost eliberati dupa fuga sa.

In fruntea sfatului domnesc al lui Petru Rare*, in a doua domnie,apare Efrem Huru, fara dregatorie (dupa actele pastrate : 1545 septembrie

Ile Cf. 1542 februarie 19, 1543 mantic 20, 1544 octombrie 21, decembrie 4 (D.I.R., A,XVI-1, p. 405 ; E. M. Teodorescu, Obiectele Muzeului din Odesa referiloare la trecutul romdnilor,In Revista pentru istorie, arheologie si filologie", VII (1893), fasc. 1, p. 237 ; N. Cretulescu,Istoria sfintei mdndstiri Riga din judeful Succava, FAlticeni, 1901, p. 49).

117 Cf. nota precedentA i D.I.R., A. XVI-1, p. 404-409. Divanul din 1542, reconstituitde Gh. GhibAnesen, Divanurile dernnesti din Moldova si Muntenia in sect. VI-a (sic), In JoanNeculcc", VII (1928), p. 17, chips un act pe care II publica sub data de 17 mai 1542 (Ispisoacest zapise, 11 Iasi, 1906, p. 64-70), este In realitate din 1546, originalul actului aminlit fiind dalatdin 7 mai 1546 (D.I.R., A. XVI-1, p. 491-493).

118 Cronica lui Ertimie, in Cronicile slavo-romdne din sec. XVXVI publicate dc IonBogdan, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 117.

118 D.I.R., A, XVI-1, p. 609. Actul considerat Intrucitva suspect ca autenticitate prinunele greseli de limbA" este In realitate original (L. Simanschi, Autenticitalea i datarea unoracte publicate in Documente privind istoria Ronidniei, p. 91-92).

120 5t. S. Gorovei, Gdnestii si Arburestii, p. 155.121 D.I.R., A, XVII p. 132.122 H. Ostertnayer, Chronik, 1520-1561, In Deutsche Fundgruben des Geschichte Sieben,

biirgens, I, Cluj, 1839, p. 31 ; Quellen zur Geschichte der Stadt Bruss6, Brasov, 1903, p. 506.

6 c. 1667-

t

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN RimAicHinvicI 16

17 1546 martie 1 si 1546 aprilie 7 septembrie 123), sau ca mare vornic(1545 apriie 4, 1546 martie 17 aprilie 20 124). El alterneaza in aceastadregatorie cu Borcea, dregator nou, ridicat de Rare§ in a doua domnie, carein anii 1545 1546 indeplinea, in unele perioade, i functia de pircalabde Hotin 125.

Pircalabii care apar in sfatul domnesc erau cei de Hotin, Neamt siRoman (Cetatea Nona) de obicei cite doi de fiecare cetate. Intre 11 martie1541 si 1545 inainte de 4 aprilie, pircalab de Hotin, cetate cheie in sistemulde aparare al Moldovei, apare credinciosul Nicoara Hira. Fostul camaras,de origine obscura, rasplatit prin aceasta inalta dregatorie pentru credintaaratata lui Bares in 1538 si in vremea pribegiei, s-a sting in 1545, inaintede 4 apriie, Cind 0 inlocuit de Borcea si I. Sturza 126. Ca un ultim gest degratitudine, Petru Rare§, 11 inmorminteaza la manastirea Pobrata, ctitoriasa, unde ii pregatise el insu§i locul de veci ; piatra de mormint a lui Hirapircalabul purtMd data 7053 (1545) 127 .

pircalabi de Hotin au fost in 1545 1546 Borcea, amintitdeja ca mare vornic, alternind cu Ion Sturza si Gavril Moghila (Movila).I. Sturza, fostul mare postelnic al lui Stefan Lacusta in 1540, proveninddintr-o familie modesta, inaltata se pare in vremea lui Stefan cel Mare 125, afost ridicat de Bares la pircalabia Hotinului, aläturi de G. Moghila (Movila).Acesta din urm5, (in stadiul actual greu de afirmat dad, era frate cu IonMoghila, si nu avem nici macar o dovada sigura c filcea parte din aceeasifamilie 122) a fost adus in sfatul domnesc pentru intiia data de Rams, capircalab de Hotin.

Un alt dregator nou, de origine necunoscuta, ridicat in sfat de PetruRare§ a fost si Fratian pircalabul de Neamt. Probabil domnul i-a incredin-tat aceasta dregatorie in 1541, hind unul din slujitorii sai credinciosi,ceea ce ar explica inmormintarea sa la 1544 in ctitoria lui Rares de laPobrata 130 .

Ceilali pircalabi de Neamt au fost, dupa 4 apriie 1545, Danciu Huru§i Miron. Cel dintii, frate cu Efrem Huru mare vornic 131, indeplinise aceemidregatorie si in vremea primei domnii a lui Petru Rams (intre 1530 1537),in vreme ce Miron, dintr-o familie necunoscuta, a fost inaltat de domn insfat, la 1545.

Dregatori noi, de origine necunoscuta, sint si pircalabii de Roman(Cetatea Nola), Sandru si Timpa, documentati in 1545 1546.

123 D.I.R., A, XVI-1, p. 410-413, 451-453 ; Gh. GhibAnescu, Surelc $i twoade, XX I,Ia0, 1929, p. 92 (Uria Huru).

124 D.I.R., A, XVI-1, p. 417-469.124 Pentru datele cind apar In documente dregAtorii lui Petru Rams, cf. tabelul Sfatul

domnesc (1538-1.546), alcatuit dupA documentele publicate In D.I.R. A, XVI-1, i alte colectii ;cf. 0 N. Stoicescu, Lista marilor dregdlort at Moldooet, p. 401-423.

126 D.I.R., A, XVI-1, p. 608. Actul, cum aminteam §i mai sus, e autentic.127 G. Ba10 Bisericile moldovenestt din oeacul al XV I-lea, p. 328-330, fig. 384, p. 329.128 N. Stoicescu, Dicflonar al marilor dreghtort, p. 328.129 Ibldem, p. 317-318, se IndoiWe cA era Irate cu Ion MovilA ; N. Grigora0 Boterit lul

Alexandra Vodd Ldpu§neanu, In GercetAri istorice", XIIIXVI, nr. 1-2, Ia§i, 1940, p. 356,se Intreabii dacA era din altA ramurA a familiei lui Ion MovilA, sau poate nici nu se lnrudea cuaceasta.

130 G. Bal0 op. cit., p. 328, fig. 383, p. 329. Nu s-au pAstrat documente despre acestdregAtor.

181 N. Stoicescu, op. cit., p. 312.

82

Ceilalti

www.dacoromanica.ro

17 POIXrDCA INTERNA A Lin PETRU RARE.5 83

Hatman i pircalab de Suceava", cum 11 numeste N. Sieniawskila 19 martie 1541 132, portar de Suceava", cum e mentionat in acteleinterne, Petru Vartic apare in sfatul domnesc al lui Petru Rares intreagaa doua domnie a acestuia, incepind de la 11 martie 1541. Desi in virtuteatraditiei, clregatoria sa e mentionata in sfatul actelor donmesti dupa pirca-labile de Hotin, Neamt si Roman, in realitate el ocupa o pozitie superioara,Bind si comandant al armatei : Capitaneus Moldaviae" (hatman alMoldovei), cum era cunoscut in 1542 133 Desi, cum am vazut mai sub,fusese postelnic (nu insa in sfat) si considerat pe fata om deincredere al lui Stefan Lacusta si Alexandru Cornea, Petru Vartic a fostinaltat in sfatul domnesc de abia la inceputul celei de a doua domnii a luiPetru Bares. /n prima domnie a acestuia, fiu al unui diac, el insusi stiutorde carte, cunoscator probabil si al limbii polone, caci a indeplinit solii inregatul vecin 134, Vartic s-a multumit cu rolul de sluga domneasca 133.Ca atare, poate fi socotit si el in rindul dregatorilor noi, de origine modesta,ridicati de Petru Rare§ in sfatul domnesc in a doua domnie.

Iurie spatar este un alt dregator, de origine necunoscuta, inaltat insfatul domnesc de Petru Rares in aceasta a doua domnie. Dupa moartealui Rares, si indepartarea lui Dias, fiul acestuia, a trecut de partea lui Ionvoda (cel Viteaz), sprijinind Incercarea acestuia din 1551 (intre 24 mai11 iunie) de a obtine domnia Moldovei. Cu acest prilej Stefan Rare§ i-aluat nu numai averile, ci desigur si viata 136, caci nu mai apare in altesfaturi domnesti.

Intre 11 martie 1541 si 21 august 1543, mare vistier e numit Toma,a carui familie de asemeni nu o cunoastem. Desi, cum am vazut mai sus,in octombrie 1538 semna ca logofat al lui Stefan Lacusta (prealabil marelogofat), face totusi parte din primul sfat al lui Petru Rares, care-1 mentinein aceeasi dregatorie pina la moarte 137.

In 1545 1546 alterneaza ca mari vistieri, Dan, de origine obscura 138,a carui jupineasa descindea 'MA, din familia Ganestilor, ridicat pentru intliaoara in sfat de Rares, si Ion Moghila, descendent din Cozma Moghila si Iat-co Hudici, deci scoboritor din vechi familii 133, inaltat insa si el in sfatul

132 N. largo, Studii istorice asupra Cliilici fi Albe, p. 348.233 Hurmuzaki, 111, p. 240, nr. CCIX.132 I. Corfus, Activitatea dtplomatica in junil conflictului dintre Petru Hares si Polonta,

In Romanoslavica", X (1964), p. 333.332 N. Stoicescu, op. cit., p. 334.136 C. Rezachevici, Prima incercare a lui Ion meld ccl Vileaz de a ocupa domnia Moldovei,

ca urmare a tureirii" tut Ilia,c Rares (iunie 1551), dupd un &Dor polon incdit, In Revistaarhivelor", LII (1975), nr. 4, p. 389.

137 Piatra sa dc mormint, purtInd data 21 august 1543 se aflA la Sf. Duinitru-Sucea%a(G. Bals, op. cit., p. 334, fig. 395).

132 Intr-un act din 1561 e numit Danilo Mossowicz", deci fiul unui Mosso sau Mossu(Th. Holban, Dccumente externe (1552 1.561), In Studii", XVIII (1965), nr. 3, p. 674.

332 Sever Zotta , 1ini not despre Movitesti, In Arhiva genealogicA", II (1913), p. 238,considerA ea Movilestii descindeau si din Petru Hudici", iar paharnicul Coma Movilb,era probabil strAmosul lor direct". Mentionilm cb dupA pomelnicul SucevItei, Ion MovilA erafiul lui DragotA si nepotul lui Cozma MovilA paharnic (1490-1507), acesta din urmil fiindcasAtorit cu Marena Hudici, fiica (D.I.R., A, XVI-1, p. 81) lui Iatco Hudici, boier de sfat (14641492). Ca atare, dupA obiceiul vremii, care dupA a treia generalie nu mai indica gradul real derudenie, Intr-un act din 1583 august 1, Petru Hudici (boier In sfat Intre 1433-1449), tatAl luiIatco, era numit bunic" al fiilor lui Ion MovilA (ibidem, vol. 3, p. 222 223), desi acestiareprezentau a cincea generatie de descendenti al sAl, fapt explicabil, cAci lntre perioada clnda trAit Si anul 1583 trecuse aproape un veac 1 jumAtate.

Cola)

www.dacoromanica.ro

84 CONSTANTIN rtEzAicHEunto 18

dornnesc de Petru Rare*. CasAtorindu-se ( a doua oar5,) cu. Maria, fiica luiRare*, fiii si, Ieremia i Simion Movil 140 an putut urea in scaunulMoldovei.

In vremea celei de a doua domnii a lui Bare Ii incepe cariera insfatul domnesc *i marele postelnic Maxim Hirbor, fiul comisului GiurgeaHirbor 141, de la inceputul veacului ai XVI-lea.

Ridicati pentru prima oaril in sfat, din familii necunoscute, sintmarele cemnic (paharnic) Petravo, marele stolnic Neagu (Neagoe)marele cornis Plaxa, ultimul fiMd chiar cumnat cu fugarul Gliga Arbore.

In afara acestor dregatori permanenti, sfatul domnesc al celei de adoua domnii a lui Petru Rare* cuprindea, pe 1ing5, Efrem Huru, care,cum am va,zut rn-ti sus, apare un timp *i ca mare vornic, inc5, doi boierifitrit dregatorii : Petre Circ (Circ5,, Circovici) *i Trif Hamza. Cel dintii,pe care actul lui Rare* din 7 mai 1546 il nume*te credinciosul nostrupan Petru Circa pircalab" 142, e mentionat intr-un document ulterior dreptfost pircalab de Neamt 143, iar la 29 februarie 1548 Ilia* Rare* mArturi-se*te c5, a slujit mai inainte sfint rAposatilor pArintilor no*tri dreptcredincios" 144. In sfatul lui Petra Rare* din 1545 - 1546 ocup5, un locimportant, de obicei al doilea sau al treilea 143, filcind *i el parte dintreboierii inAjtati de domn ca de altfel *i. Trif Hamza, de obir*ie necunos-ma, care e mentionat spre sfir*itul sfatului, dupil marele postelnic

Dintre dregAtorii de searnI care nu participau la sfatul domnesc,in aceast5, a don% domnie a lui Petra Rare*, documentele interne aup5istrat doar numele pircalabului de Orhei, Cozma Gheanghea, fratelelui Andreica ptiliei, i al starostelui de Putna, Giurgea Bole 148, fiullui Dan Bole, piralabul de Hotin, de la inceputul veacului al XVI-lea.

Cercetarea sfatului domnesc al lui Petru Rare* in vremea celei de adoua domnii relevg citeva constatlri interesante. In primal rind, cu ex-ceptia lui Mateia* logof5it, Efrem *i Danciu Huru, care au ocupat dreatorii*i in sfatul primei domnii a lui Rare*, *i a lui I. Sturza i Toma vistier,primul mare postelnic, al doilea probabil mare logorat in sfatul luicustI, ceilli dregtitori apar pentru prima dais in sfatul domnese, in vremeacelei de a doua domnii a lui Petru Rare. .Astfel, Rare* inal0 in sfat *i lacele mai inalte dregltorii ale t5irii nu mai putin de 17 boieri : Borcea vornic*i piralab de Hotin, Nicoar5, Hira i Gavril Moghila, (Movil5) pircilabi deHotin, FrAtian i Miron pirc5,labi de Neamt, Sandra i Timpa pIrcilabide Roman, Petru Vartic hatman *i pircilab (portar) de Suceava, Iuriesp5,tar, Ion MoghiM (Movil5,) *i Dan vistieri, Maxim Hirbor postelnic,

142 D.I.R., A, XVI-3, p. 193, 222.141 N. Stoicescu, op. cit., P. 310.142 D.I.R., A, XVI-1, p. 492.143 Act din 28 februarie 1548 (lbidem, p. 533). Totusi, N. Stoicescu, op. cll., p. 229, idem,

Lista marilor dregatori at Moldovet, p. 408,11 considerá pIrcAlab de Hotin (?).144 D.I.R., A, XVI-1, p. 554.146 Ibidem, p. 410, 414, 416 etc.146 In noiembrie 1542 e trimis ca sol la Moscova (Th. Uspenschi, Vasele moldovenestt

aflbtoare in sala armelor din Moscova, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", XX(1927), fasc. 51, p. 93).

147 D.I.R., A, XVI-1, p. 413, 425, 428, 430, 433, 435 etc.Actele din 25 mai 1543 si 30 aprilie 1546 (ibldem, p. 409, 483).

145,147.

La-

248

si

si

www.dacoromanica.ro

SEATUL DOMNESC (1538 1516)

Logofeti Vornici

Pircalabi HalmanlPIrcMabi

(Portari) deSuceava

SpAtari

(1527mart 3 )-

Vistierl Postilnici Cea§nici Stolnicl Comp Fii 1 i'i

dregatorlHotin Neamt Ham in

(1530 apr.)(1530 mart.

11) -

1538

(oct. 2)Toma

EfremHuru

(noe. 30)

Teodor(fratele lui

PetruRare§)

-(sept).

(mart. 7)Manea §iN. Grozav

(noe. 30)

( ?)=.-....,es..

1:.

ft 1544)

(apr. 4)

DanciuHuru §iMiron

_(mart. 7)-

Ungurul-(noe. 30)§i Mateia§- (iun. 13)

lane(noe. 30)

__

(apr. 4)

Sandru §iTimpa

( jun. 10 ;ha.)

Mihu

(noe. 30)(mart. 11)-

0...,.....$.,0

0;-,....,gj

a,

DrAg§an

- (noe. 30)

--

(apr. 4) -

lurie

(mart. 7) -Crasna§

(noe. 30)(mart. 11)

0Zo

1-4

1" (aug.21)

(apr. 4)-I. Moghilll

(sept. 17)-Dan

-(mart. 4)(mart. 17)I. Moghtlä

-(apr.23)Dan

(mart. 7)-I. Sturza

(noe. 30),

_

_(apr. 4)

&..

o.clx...Z5

.....

xel

'A

(mart. 7) -Steful

-(noe. 30)

__

(sept. 17)

Pe tra§co

(1550mart. 12)

(mart. 7)pan Vlad

pan ScripcSpan Craciun

(noe. 30)pan Miteia§

__

(apr. 4) -pan Petru

Clrc(1560)

(sept. 17) -

1539 (mai 24)-Gavril

Trotu§an

-(noe.30)

_(mart. 7)Popescu §iA. eptilici

(noe. 30)(mart. 11)-

XV

el at..o _.c.'..) Z

Z

(t 1545)(apr. 4) -Borcea §i

Sturza(sept. 17)

I. Sturza- (1548)0G. Moghilä

-(1549)(mart. 17)

Borcea(apr. 2,

6, 14 16)(-1548)

(mart. 7)Lohan

- (noe. 30)_

_(sept. 17)

-0atpcz0Z

obileled

Z.

_

(mart. 7)Pätra§co

Mufti

(noe. 30)

__

1540

1541(mart. 11)-

iulie -I

c.. a I

0 'a 'zr- '0 1.:.0 4., a,....., eses0 -

?,

0....IS4

I

1542

(apr. 4)--EfremHuru

(sept. 17)Borcea

-(mart. 1 ;apr. 7, 8)

Efrem Huru(mart. 17-

apr. 19)Borcea

(apr. 7) -

1543 _(sept. 17)

Plaxa

- (1551mart. 21)

1544

1545

1546

pan EfremHunt

(mart. 1,apr. 7

-sept.)

(-1548 mai 5) - (1548mai 5)

( 1551 ;1548 )

- (1548apr. 5)

-(1550mart. 12)

- (1550mart. 12)

- (1548mai 5)

-(1548mai 5)

ox.

_-

p

_- _ _ _

-

N

www.dacoromanica.ro

86 CONSTANTIN REZACHEVICII 20

Petrasco ceasnic, Neagu stolnic, Plaxa comis, la care se adauga cei doiboieri fara dregatorii Petru Circ si Trif Hamza.

In al doilea rind, din cei 22 de boieri care participa la sfatul domneseal lui Petru Bares in cea de a doua domnie, doar civa provin din familiicare se afirmaserd n dregcitorii in perioada anterioard : Ion MoghilaGavril Moghila in masura in care face parte din aceeasi familie), urmasu/boierilor Moghila i Hudici din veacul XV, ginerele lui Rares, fratii Hum. 149*i I. Sturza, ai caror inaintasi se inaltasera cu o generatie sau doua in urma,in vremea lui Stefan cel Mare, si Maxim Hirbor, fiul comisului GiurgeaHirbor. In rest, 16 sfetnici ai liti Raref provin din familii vecunoscute,

boierna0 de fard Ord dregittorii (Borcea vornic 15°, Petru Cire151. etc.)sau siugi domnefti (Petru Vartic era fiul unui diac, el insusi incepindu-sicariera ca sluga domneasca 152). Petru Rares i-a ales dintre slugile credin-cioase, ca Nicoara Hira, care 1-a insotit in pribegie ; Camara* in 1538,inaltat in sfat la 1541, ca pirealab de Hotin.

0 alta constatare priveste stabilitatea dregittorilor din sfatul dornnese. Trei dintre ei isi pastreaza functia pina la moarte (Toma mare vistier

1543, Fratian pircalab de Neamt 1544 si Nicoara Hira pirealab deHotin 1545). Mateias mare logofat nu e inlocuit in dregatorie nici macarin vremea cit se afla prizonier la Fagaras (1541 1545). Din actele pas-trate, care mentioneaza sfatul domnesc, rezulta cI in afara lui Borcea,care in 1545 1546 alterneaza ca mare vistier cu Efrem Huru, iar capircalab de Hotin en I. Sturza si G. Moghila, si a lui Dan, care alterneaza,ea mare vistier cu I. Moghila, ambii raminind insa in cadrul sfatului,

boieri isi pastreaza constant dregatoriile, care se continua si dupa,moartea liii Bares, in primii ani ai domniei fiului acestuia,

Desi, cum am vazut, Petru Rares s-a sprijinit in aceasta a dormdomnie in bung, masura pe dregatori ridicati de el in sfatul domnesc, oamenii sai de credinta, totusi numarul daniilor catre acestia este foarte mic.Din 145 de documente emise de domn intre 1541 1546, cuvoscute pindasteizi 153, doar trei privese danii catre marii dregatori. La 30 aprilie 1542Rams daruieste lui Nicoará Hira pircalab de Hotin, vazind slujba ludreptcredincioasa catre noi", satele Potropopenii cu pricut si mori pe Siret,din ocina noastra dreapta" ii Hirestii in tinutul Sucevii care acest sat1-a pierdut Crasnis fost vistier, in hiclenie, cind a si pierit" 151 (la 11 martie1541, cum am vazut mai sus). Patru ani mai tirziu, la 20 aprilie 1546,domnul daruieste lui Sandru pircalab de Cetatea Nona (Roman) care ne-a,slujit noua drept i credincios", jumatate din satul Otelesti pe Berheci,cu moara, pierdut de Ioank setrar In hiclenie, cind s-a ridicat si cu altinecredinciosi asupra nepotului de Irate al domniei mele, Stefan voevod.cel Tinar" 155. Iar peste zece zile, amintind ca aceasta adevàrata sluga

149 Pentru ascendenla lor, cf. actul din 20 aprilie 1546 (ibidem, p. 470).159 Era fiul unui FAdor si nepotul lui Ivanco i Anusca, trAitori In vremea lui Stefan cel

Mare (D.I.R., A, XVI-1, p. 547).151 Era fiul unui anume Clrc si al Neacsei (Arhiva genealogicA" II (1913), p. 262 ; G h.

GhibAnescu, Schigt istoricd despre ,endricard,In Surete i izvoade, XIV, Husi, 1925, p. XXX IVXXXV).

152 Actul din 5 martie 1529 (D.I.R., A, XVI-1, p. 298).153 Dintre acestea : 125 stilt cuprinse In D. I.R., A, XVI-1, lar 20 In alte publicalii.154 D.I.R., A, XVI-1, p. 406.159 Ibidem, p. 471-472.

(si

simpli

Dias.

www.dacoromanica.ro

21 POLITICA INTERNA A LUI PETRU RARE$ 87

a noastra credincioas'a, pan Giurgea Bole staroste de Putna ne slujeste-nouit drept si credincios", Bares ii daruieste satul §endresti pe Putna,pierdut de Patie (Ipatie) fost postelnic in hiclenie, cind au ridicat si cualti necredinciosi pe un lotru, anume *tefan numit Lacusta, asupra capuluidomniei mele" 156.

Asadar, daniile ccitre marii dregeitori privesc pe conductitorii de est*,fi finuturi, provenind din confiscarea averilor unor hicleni".

Rude le domnului beneficiaza doar de o singura danie. La 27 aprilie1541 Rams daruieste unei vere a sa, eneaghina (sotia) lui Ion Popovicivatag un sfert din satul Biserica Alba, pierdut de Matias vistier (altul(lecit marele dregator omonim), pentru ca in 1538 au sfarimat vistieriadomniei mele la Hirlau" 157.

La fel de putine sint si daniile catre slugile domnesti (dregatori micii mijlocii, fiii kr si cei ai marilor dregatori). In 1546 aprilie 7, domnul

miluieste pe sluga noastra Sava postelnic, ea ni-au slujit nousa drept si cucredintl" cu un sfert din satul Girlesti, tinutul Tecuci, pe care Patrascu,ficior lui Bran, au perdut-o in viclisug, cind au fugit cu Ganestii" 155.Alt document din 1546 <aprilie 4 iunie 4>, p'astrat in stare fragmental*constituie probabil o a doua danie domneasca prin care mai multe slugidomnesti, care ne-au slujit nou'a drept si credinios" primeau satul Horo-distea pe Ciuhurm. In sfirsit, un act ulterior domniei lui Bares amintesteca acesta a daruit a treia parte din Boianu Mare, tinutul Cernäuti, luiDrIghici vistier, fiul lui Mihu fost pireMab al Cetatii de Balta 16°.

In schimb, cu mutt mai numeroase sint daniile cdtre meincistiri ; pi subacest aspect Rarep fiind "an demn continuator al politicii marelui $tefan 161.Din totalul de 145 de documente emise de el, 22 constituie danii de acestfel. Cele mai multe se adreseaza manastirii Moldovita, ctitoria sa (vaseacte), urmata de o alta ctitorie a sa, Pobrata si de Voronet (cite patru sirespectiv trei acte), apoi de Putna, mitropolia de la Roman si Bistrita(cite do-0," documente) si, in sfirsit, de episcopia de Radauti, manastirileHomor s,i Sf. Ilie, fiecare primind cite o danie.

Spre deosebire de daniile ca'tre alte categorii sociale, provenind dinconfiscarile mosiilor unor hicleni", cele acordate bisericii isi au de obiceioriginea in domeniul domnului, in cumparaturi sau schimburi efectuatede acesta. Astfel, Moldovita primeste satele : Saliste, cu jumatate din ieze-rul Oreahov, jumatate din Baliceni cu mori si Berchisesti pe Moldova cu omanastirioara si o topolitl cu moara, ultimul cumparat de la sluga noas-aril Corlat". Mai primeste un salas de tigani, pe care initial, afirma Rares,'7,mi i-am cumparat domniei mele de la biraul Reghin de la Bistrita, pentru40 de zloti unguresti si pentru un cal", un piriu ce se varsa in Moldova,

156 Ibidezn, p. 482 483.157 Ibidem, p. 404. Numele verci lui Rams, nu e cunoscut, actul fiind rupt In dreptul

acest uia.me Bildern, p. 452.In Ibidem, p. 449.leo Ibidem, P. 548-161 C1. si caracterizarea lui Gr. Ureche, Letopiseful, ed. 1955, p. 155, care 11 socoteste

om cuvius". www.dacoromanica.ro

88 CONSTANT1.14 REZACHOvICI

jumatate din balta domneasca Covor, de la Dunare, alte bàlti i girle cese varsa in Ialpuh, cu venitul lor 162.

Pobratei celei nou i se daruiesc satele Vleni, tinutul Cirli-gaturii, cu un iezer, Priseaca i Potropopenii, cu mori pe Siret, Hirestiipe Moldova cu vie, ultimele trei cumparate de Rares de la Radu fosturednic de Hirlau, silistea *erbitinesti cu moara pe Siret luata de la Mateia::Ioanas in schimbul a 3 000 de zloti, satul Negoies,ti i silistea Partanosi peSiret, din ocinele stramosesti" 163

Manastirea Voronet primeste satele Banta, tinutul Dorohoi, siBucurestii (capul Codrului) 1". Putnei, Rares Ii d satul Petricani pe Baseu,cumparat de la fratii Sima i Olena, in schimbul altui sat Hnesti, carea fost al nostru domnesc" si a unor haine de postav, vite, yin, miere etc..Domnul nu uita, s mentioneze ca a facut aceasta platind bine si intocmind bine" 166.

Dania catre Mitropolia de jos, din tirgul Romanului" si episcopalMacarie, cronicarul dornniei, consta din satul Tapesti, care este in Olteni,pe Birlad" cu girle, un sfert de iezer, loc de prisaca si un salas de tigani ;jumatate de sat schimbata, cu nepotii lui Puma Brudur, pentru jumatatedin Glodeni, cumparat de Bares cu 240 de zloti, restul aflindu-se in sta-pinirea domniei inca' din vremea lui Bogdan eel Orb 166 Episcopiei deRadauti i episcopului Teodosie i se daruiesc satele Havoroanele si NormSelita, din tinutul Dorohoi, cu un iaz si o moara, pe Baseu, din satelestrmosesti" ale domnului, pentru care n-a avut nimeni nici un privilegiu asupra lor" 167. In sfirsit, Petru Rares daruieste mana'stirii Sf. Iliejumatate din satul Costina, care a fost a noastra din veci" 168, iar Homorului jumatate din iezerul Oreahovul, cu girlele sale 169. Nu e uitatiti nici

Tabloul repartiftel actelor Interne min de Petru Rare; (1511 1546)

Actedomnesti

Rude ale Mari Slugi MAnfistiri, Altedomnului dregatorl domnesti epfscopii categorii Total

115Danii 1 3 2 29 28

IntAriri 6 80 8 23 117

Num Sr dedocumente 1 9 82 30 23 145

162 Actele din 25 februarie, 6 august 1513, 17 septembrie 1545 <inainte de 25 mai 1516),25 mai 1546, 27 mai 1546 (D.I.R., A, XVI-1, p. 407, 409, 410, 518, 519, 525-526).

163 Actele din <24 aprilie 25 mai> 1543, 24 aprilie, 11 si 13 mai 1546 (ibidem, p. 408,480, 498-499, 505-506). Potropopenii si Hirestii fuseserA dfiruiti In 1542 lui N. Hira pircAlabulde Hotin, cum am vAzut mai sus, dar cum acesta murise In 1545 fArA urmasi, au lost date Pobratei.

164 Actele din 21 octombrie, 4 decembrie 1544, 4 decembrie 1545, 4 <mai-iunie> 1541(N. Cretulescu, Istoria sfintei mdruhtiri Riga, FAlticeni, 1901, p. 49 ; T. Man, Documenle bu-covinene, II, 1934, p. 99 ; D.I.R., A, XVI-1, p. 489-490).

255 Actele din 24 aprilie 1542, 11 aprilie 1546 (D.I.R., A, XVI-1, p. 405, 456-458).166 Actele din 15 <aprilie> si 12 mai 1546 (ibidem, p. 463-465, 501-503).161 Actul din 4 iunie <1546> (ibidem, p. 532-533).168 Actul din 21 aprilie 1546 (ibidem, p. 477).169 Act din 7 mai 1546 (ibtdem, p. 491).

99,

zidita"

www.dacoromanica.ro

23 POLTTICA INTERNA A LIU PETRU RARE$ 89

initirastirea Bistrita, unde Rares gAsise refugiu si alinare pe drurnul pri-begiei din 1538, si care, dupa. Mgiiduiala de atunci, primeste satul Mojesti,cu mori, din tinutul Cirligturii 170.

In ceea ce priveste ins'a intilririle de stapiniri, sau confirmarea unor-vinzari ale acestora, pe primul loc se si-tveazd slygile domnesli. Din cele145 de acte domnesti, cunoscute din a doua domnie a lui Petru Rares,SO intaresc astfel de stapiniri sau vinzarea bor. In rindul slugilor domnesticrau socotiti nu numai dregatorii mici i mijlocii, ci chiar marii dregatoridin afara sfatului domnese 171, sau fiii acestora 172. Intre slugile credin-cioase" ale lui Bares se numarau Toader los pisarul nostru", credin-ciosul nostru Ion logofat", Ion Iatco stolnic, Ion Go lai stolnicel, viitorulmare logofat din 1572 1578 ete.173. Uneori Bares motiveaza intarireamor proprietati : vAzind slujba lor drept credincioas5," 174, sau intarestedreptul a cinci slugi, acordat de Bogdan cel Orb, ea intemeieze unsat", pentru ea ne-au slujit noua drept i credincios" 175.

Dintre marii dregatori din sfat, beneficiaza de intarirea proprietati-lor : boierul nostru credincios i cinstit jupan Mateias logofat", PetruVartic portar de Suceava, pentru slujba lui drept credincioasa atre noi",fiatii Huru, Efrem mare vornic si Danciu pircalab de Neamt, i credin-ciosul nostru pan Petru Circa pire.alab" 176.

Opt acte de intarire a proprietatilor sint acordate manástirilor Putna,Pobrata, Moldovita, Voronet, episcopiei de Radauti, manastirii Homor,(Ieci cele care beneficiaza si de cele mai multe danii, la care se adaugamanAstirea Capreni din tinutul Lapusna 177, etitorita de Rares. In sfirsit,lite 23 de documente domnesti intarese stApinirile altor categorii (taranibberi, boiernasi, care nu faceau parte din rindul slugilor", vaduve etc.).De obicei, referindu-ne la toate categoriile, proprietatile intarite nu depa-;eau trei sate. Chiar domeniul boieresc de mostenire al familiei Huru, dincare faceau parte doi mari dregatori nu depasea, la 1546, doua sate §i treipArti de sat 178.

Numdrul mare de intdriri de stdpiniri acordate de Petry. Rares slugilorbomuesti, in aceastd a doua domnie, reflectd interesul voevodului pentruaceastd eategorie dinamicti, pepinierd a marilor dregátori. Este interesant(le remarcat atitudinea donmului fata de o astfel de sluga domneasca,Mateias Ioamtis, pe care 1-a apucat eu mare strinsoare un aga turc airnparatului turcesc, anurne Ionuz Béghiul", pentru o vina ce s-a dovedit

170 Acte din <martie-septembrie 3> si 2-1 aprilic 1546 (Moldova in epoca feudalismului,I, P. 53 54, 55-58).

171 De pildã, Comna Gheanghea pircillab de Orhei (D.I.R., A, XVI-1, p. 409); I. Caprosu,tin document de la domnul Moldova Petru Raref, In Revista arhivelor", IX (1966), nr. 2,p. 321 322).

172 14entionAm pc Ion, fiul lui Grozav lost mare vornic, Toma, fiul vornicului 5t. HranilD.I.I?., A, XVI-1, p. 444, 446). Chiar

( bidem, p. 462, traducere).173 Ibidem, p. 417, 425, 447, 459,174 Ibldem, p. 433, cf. si p. 928,175 Ibidem, p. 127.176 Ibidern, p. 111, 429, 467, 470,

i femeile erau se pare considerate slugi domnesti"

460.429, 465.

492.172 Ibidem, p. 405, 407 408,410, 481, 527-528, 530 ; I,. T. Boga, Documentc basarabenc,

N, P. 1 1 .178 A, XVI-1, P. 470.

sacsi

D.131., www.dacoromanica.ro

90 CONSTANTIN REZACHEVTC1 24

reala inaintea judecatii domnesti. Cu toate acestea, Rare* ii daruie*telui Mateia*, pentru. a se fascumpara, 3000 de zloti (galbeni) ! o sum'afoarte mare, in schimbul careia prime*te de la acesta doar oSerbane*ti, cu moara pe Siret, "9, intr-o vreme cind satele pretuiau numai200 - 300 de galbeni, iar cele mai scumpe nu depa*eau 800 de galbeni.

In legatura cu actele de intarire a stapinilor, in tara noastra, inMoldova", observam ca Rare*, introduce constant in formularul acestoranegarea eventualelor acte emise de Stefan Lacusta, pentru acelea*i pro-prietati : dud se vor afla cindva nige privilegii dela acel pfanvoevod, numit Lacustit, iar acele privilegii sa nu aibd nicicind nici o lege,inaintea privilegiilor noastre"180. Prin acestea, Rare* nega insä*i domnia luiLacusta, pe care o socotea o uzurpare, *i lua masuri de prevedere impotrivaabuzurilor faptuite de acesta in confirmarea proprietatilor 181.

Importanta pe care fiul lui *tefan cel Mare o acorda slugilor dom-ne*ti, din care faceau parte *i curtenii din tinuturi, rezulta, *i. din faptulea' incepind din vremea celei de a doua domnii incep sa fie mentionatiin documente vategii" (vatafii de tinuturi) Iursa vatag de Dorohoi,la 11 aprilie 1546182-, nurniti mai apoi i mari vatafi183. Ei conduceaucurtenii din tinuturi, *i este foarteprobabil ca aceasta organizare administra-tivo-militara teritoriala (sistemul vatafilor de tinuturi) s dateze din timpulcelei de a dona domnii a lui Petru Rare* 184, cind sint amintiti *i husariimoldoveni, a caror apartenenta sociala era similara cu cea a curtenior 185.

Rare* se ocupa indeaproape de conducerea tinuturilor, rezidind maitot timpul la curtile domnesti din cadrul acestora. La Suceava II intilnimrareori, de pilda, in ianuarie *i la 6 august 1543, sau la 12 februarie 5i14 decembrie 1545186. Prefera curtile de la Hirlau (1541 aprilie 27, 1542aprilie 24, 1543 ianuarie, aprilie 24 - mai 25, 1545 septembrie 17, 1546iulie 2 - 7), nu departe de ctitoria sa Pobrata, *i Hu*i (1545 aprilie 4,1546 martie 1 4, aprilie 4 - iunie 4), dar nu ocole*te nici pe cele de laVaslui (1541 aprilie, 1546 martie 17 25), Iasi (1542 aprilie 30, 1545decembrie 4, 1546 iunie 9 24), *i Birlad (1546 martie 27 - aprilie 7).Numai in 1546, ultimul an al vietii, de cind s-au pastrat cele mai multedocumente din a doua domnie a sa 187, Rare* rezideaza, in ordine, la Hull,Vaslui, Birlad, Hu*i, Iai, Hir1u, Botokani i probabil Suceava.

Ibidem, p. 505.Ibidem, p. 416, 421, 424, 428, 429, 431, 433, 434, 435 etc.

181 Un act din 27 mai 1546, referitor la danii din prima domnie a lui Rares catre etitoriasa Moldovita, mentiona cA le-a scos acel Stefan voevod, numit LAcustA, In zilele lui, din wielddomniei mete" (ibidem, p. 525).

182 Ibidem, p. 457.182 Cf. si N. Stoicescu, Curteni I slujitori, Bucuresti, 1968, p. 237 ; N. Grigoras, Instz-

tufiile feudale din Moldova, I, Bucuresti, 1971, p. 310.184 Cf. B. T. CAmpina, Ideile calduziloare ale politicii tut ..Ficfan eel Mare, In Studii",

X (1957),188

nr. 4, p. 65.C. Rezachevici, Despre evolulta husarilor (hinsarilor) la romlini in evul mcdiu, in legtt-

turd cu institulta similard la popoarele vecine, In Studii si materiale de muzeografie L istoriemilitarA", Bueuresti, 4-5, (1971-1972), p. 82, 89.

180 Cronicile slavo-romdne, ed. 1959, p. 118 ; D.I.R., A, XVI-1, p. 409, 411 ; Hurmuzaki.p. 440, nr. DCCCXX IV.181 Cf. si Gh. Ghibilnescu, Divanurile domnesti din Moldcva, p. 18.

180

siliste,

jarelpi,

-

www.dacoromanica.ro

25 POLITPCA INTERNA A LUI PETRIJ RARE§ 91

Tot in a doua domnie, Petru Rare*, reface cetatea Soroca, in formam care se pitstreaza *i astAzi. Cetatea exista Ina, de la sfir*itul domnieilui *tefan cel Mare 188, la 1 iunie 1512, Bogdan cel Orb numind-o cetateanoastri, care (ne) apar5, impotriva p4ini1or" (castro nostro quod contrapaganos tutelam habet) 189, in acest caz fiind vorba de atari. In 1538 sultanulnumise aici un sangeac 19°.

DupI relatarea lui Miron Costin : Soroca a fost clAdit'a de Petrudupit descalecatul al doilea" 181, exprimare confula prin care putem

intelege fie citi este vorba de Petru al Mu*atei, fie de Petru Rare*, in ceade a doua domnie. Mai probabil cei doi voievozi s-au contopit in cugetulcronicarului, care urmArea s atribuie o vechime cit mai mare ceatilormoldovene, Rare* refácind sigur cetatea. Evenimentul a avut loc dupI23 aprilie 1543, cind domnul cheamit un me*ter din Bistrita s5 lucreze lacetatea Soroca 192, probabil in vara aceluia*i an, *i s-a datorat tirii cáSuleiman Magnificul vrea s ocupe Orheiul.

Se pare cá i curtea domneasca% din Ia*i a fost refacutA de Rare*, dupIdistrugerile suferite in 1538 183.

*i in domeniul ctitoriilor biserice*ti, Petru Rare* nu *i-a dezmintitfaima din prima domnie. Cu adev'arat era ficior lui *tefan voda cekti Bun,

intru tot sinana tatine-säu" scrie Gricr6ore Ureche. Dup párerea saIn toamna lui 1542 au sfir*it manitstirea Pobrata, carea era ziditä de dinsul(intre 1527 1532 C. R.) *i o au sfintit" 194 .Aici Ii va alege i locul deveci, la sfatul vArului situ, mitropolitul Grigore Ro*ca, care fusese egumenal mânitistirii 199.

Rare* n-a uitat nici filggduiala flcutit mn,stirii Bistrita, uncle aflaserefugiu in toamna anului 1538, de a o inoi din temelie, daca, va reveni inscaun. Lucritrile incepute in 1541 s-au terminat cu putin inainte de moarteaa. *i mi-am adus aminte de fagIduinta mea aminte*te Rare* in

1546 *i am reinoit, *i din temelie am rezidit, *i din afafa *i din lAuntruam impodobit hramul imp5fatesc al Adormirii preacuratei na'scatoare deDumnezeu din mAn'Astirea Bistrita 188.

Tot astfel, amintit *i de fitgaduiala fAcutit, in acelea*i imprejurgri,Bisericani, uncle de asemenea aflase loc de odihnl, inaintea

refugiului in Ardeal. Pomelnicul romanesc al mInAstirii inseamná Ca in adoua domnie : au mai zidit *i au mai infrumusetat sf<Onta biseria . .

1" Cf. C. C. Giurescu, Tirguri sau orase si celäfl znoldovene din secolul al X-lea pinti lan1:flow( secolului al XV l-lea, Bucuresti, 1967, p. 276.

110 Hurmuzaki, IP, p. 700, nr. CCCCLV.195 A. Veress, Documente, I, p. 18. in martie 1541 cetatea Soroca se afla din nou

st5pinirea lui flares (N. Iorga, Studit istorice asupra Chiliei si Cetd(ii Albe, p. 349).191 Miron Costin, Cronica Moldovet 1 Munteniei, In Opere, ed. P. P. Panaitescu,

Bucuresti, 1958, p. 205.192 Hurmuzaki, p. 432, nr. DCGCVII; N. Iorga, Documente romanesti din arhivele

Ristrifel, I, Bucuresti, 1899, p. XXXIX.153 Cf. N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localitilfilor si monumentelor medievale din

moidova, Bucuresti, 1974, p. 407.194 Or. Ureche, Lelopiseful, ed. 1955, p. 155 ; N. Stoicescu, op. cit,. p. 666 si urm.195 Gh. Buzatu, Mdridstirea Probota, Bucuresti, 1968, p. 10.100 Moldova in epoca feudalismulut, I, p. 53 ; Gr. Ureche, loc. cit.

voila,

manitstirii

In

og,

si-a

Mellor

XVS,

www.dacoromanica.ro

92 CONSTANTIN REZACIIIMCI

Iara ce fealiu de zidire au facut Petru Voevod aici la Bisericani, nu arata"(vechiul pomelnic) 197.

La 10 mai 1542 a inceput constructia manastirii Risca, la sud de Baia,prin grija episcopului Macarie de Roman si a logofeVilor loan si TeodorBalse ; lucrarile terminindu-se in acelasi an 198

Pe la inceputul celei de a doua domnii a riclicat Rare i bisericadomneasca (Sf. Paraschiva) din Tirgu Frumos, supraveghetor al luerarilorfiind hatmanul Petru Vartic 199.

In 1542 bleep lucrarile de reconstructie a episcopiei de Roman, nu-mita in actele lui Rare§ din 1546 si mitropolia de jos" 299, lucrari terminateabia in 1550, in vremea lui Ilia Rares201, sub supravegherea episcopulutcronicar Macarie 202. In februarie 1545 Rare§ cere bistritenilor un rnester

inalte o biserica, dupa modelul celei din Suceava (mitropolia sau Sf.Dumitru). Un an mai tirziu adreseaza mesterului Ioan zidarul, cu toateacesta gresise o biserica la Suceava, cererea de a indruma doar constructiabisericii episcopale din Roman ; dar mesterul temindu-se de pedeapsa,n-a venit 293.

In sfirsit, la 1545, Petru Rare§ reface manastirea Capriana, dintinutul Lapusna ; Grigore Ureche considerind ca la Capriiana manastirertau lucrat" 201.

Fiul lui tefan cel Mare s-a stins in toamna anului 1546, batrin dezile i cazindu In boala grea"205, Wind amintirea unui domn care luerurbune facea, tara i mosiia sa ca un pastor bun o socotiia, judecata pre direptate facea. Almintrilea de stat era orn cuvios si la toate lucrurile indraznetsi la cuvintu gata, de-1 cunostea toti c iaste harnic sá domneasca taxa" 298.

197 N. Iorga, Pomelnicul romdnesc al mandsttrii Bisericant, In Studii I documente, XV ,p. 236. Pentru istoricul mAnAstirii, cf. D. C. Giurescu, Btsericanii clitorie a epocii lui Stefancel Mare? In Studii si cercetari de istoria alter, VIII (1961), nr. 1,p. 222-228 ; N. Stoicescuop. cit., p. 72.

188 Gr. Ureche, loc. cit.; N. Iorga, Inscripfil din bisericile Romdniei, I, Bucuresti, 190 ),p. 51-52 ; N. Cretulescu, Istoria sfintei mdndstiri Risca din judelul Suceava, FAlticeni, 1901 ;N. Stoicescu, op. cit., p. 711-713.

199 G. Bals, Bisericile moldovenesti din veacul al XV I-lea, p. 80-83 ; N. lorga, Studitdocumente, XV, Bucuresti, 1908, p. 291 ; N. Iorga, Istoria btsericii romdnesti, I, ed. a II-a,Bucuresti, 1928, p. 161.

288 D.I.R., A, XVI-1, p. 464, 501.281 Gr. Ureche, loc. cit., episcopul Melchisedek, Chronica Romanului st a episcopiet de

Roman, I, Bucuresti, 1874, p. 183-184.282 Cronica lui Azarle, In Cronicile slavo-romdne, ed. 1959, p. 141. Cf. sl Sc. Porcescu,

Episcopul Macarie al Romanulut (1531-1558), In Mitropolia Moldova', XXXVI (1960),nr. 5-6, p. 347-361.

sos Hurmuzaki, p. 440, nr. DCCCXXIV, p. 447, nr. DCCCXXXIII p. 448, nrDCCCXXXV, p. 449, nr. DCCCXXXVII, p. 453, nr. DCCCXLI, p. 454-455, nr. DCCCXLV(datA gresitA), p. 515-519, nr. DCCCCL DCGCCLII. Biserica a fost lucratA de bistriteanul Lucazidarul (ibidem, p. 465-466, nr. DCCCLXV).

298 Gr. Ureche, loc. cit.; N. Stoicescu, op. cit., p. 165. Nu stim In vremea cilrei domniia refficut Rare§ paraclisul din cetatea Hotin §i dacA el este ctitorul Agapiei vechi §i al schituluiBarAu (ibidem, p. 22, 371, 695). In acelasi an dAruieste nit aer mAndstiril Dionisiu de la AlunteleAthos (Em. Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre ronidni st jugoslavi, In Cercetariliterare", III, Bucuresti, 1939, p. 163).

288 Gr. Ureche, loc. cit.; G. Bals, op. cit., p. 327.206 Gr. Ureche, loc. cit.

06

sari

XV1,

CT

5

www.dacoromanica.ro

27 POLITICA INTERNA A LUI PETRU RARE*

LA POLITIQUE INTERIEURE DE PETRU RARE*(LE SECOND REGNE, 1541 1564)

R8 snit.

93

Par suite d'une analyse a caractère monographique du secondregne du volévode moldave Petru Rare§, l'auteur releve la significationde la reinstauration de celui-ci avec l'appui du sultan et examine amplementl'attitude du prince envers différentes classes et categories sociales. Parrapport a l'opinion exprimée dans le passe, faute d'une analyse attentivede ce regne, Rare§ n'est pas revenu au trône pousse seulement par dessentiments de vengeance contre les boyards qui l'avaient trahi en 1538,lors de la campagne de Soliman le Magnifique. Le sultan lui avaitpromis la restitution du territoire moldave enlevé en 1538 et il groupade la sorte autour de lui, des le commencement de son regne, presquetons les boyards qui militaient dans ce but. Parmi les traitres de1538 seuls gnat e boyards furent executes : le hetman Mihu, le logotheteGavril Trotu§anul, le trésorier Crasna§ et le logothete de second rangCozma, et ce, officielement, pour avoir participe a l'assassinat de StefanLacustii, nommé par le sultan (1538 1540). D'autres proches collabora-teurs du voievode tué, mais qui avaient passé a nouveau du côté de Rare§,en 1541, furent non seulement pardonnés, mais accueillis même au conseilprincier. Durant l'intervalle 1541 1546 les confiscations de domainesfoncieis sont tres rares et les boyards qui s'étaient refugies en Polognen'osent revenir dans le pays craignant qu'il ne soient punis pour avoirparticipe a Pahsassinat de Stefan L'acustit.

Le conseil princiel de Petru Rare§ comptait pour la plupart de nou-veaux dignitaires. Sur les 22 boyards figurant au conseil princier de 1541 a1546, 17, provenant en general de familles inconnues, sont Cleves pourla premiere fois a ce rang par le prince. Néanmoins ils ne jouissent pas d'untrig) grand nombre de donations, la majorité de celles-ci étant accordéesaux monasteres. Quant a la confirmation des propriétés, ce sont les genau service du prince" (soit les boyards petits et moyens) qui polarisentl'attention de Rare§.

Dans le domaine des constructions, Rare§ deploie une intense activ itépendant la periode de son second regne : il fait reconstruire la forteressede Soroca, probablement la cour princiere de Jassy, achève la con-struction du monastere de Pobrata, reconstruit les monasteres de Bistrita,Bisericani, Citpriana et l'éveché de Roman et bâtit le monastere de Riraet l'église princiere de Tirgu Frumos.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RE LATIILE INTERNATIONALE ALE MOLD OV EIN TIMPUL DOMNIEI LUI PE TRU RARE

DE

STEFANA SIMIONESCU

Domnia lui *tefan eel Mare a cunoscut o intensa activitate pe planulrelatiilor externe, fie ea, a fost vorba de legaturi diplomatice, fie de actiunimilitare ofensive sau defensive. De§i dupa, pacea din 1487 relatiile cu turciinu mai puneau probleme a caror rezolvare eerea urgenta, totO solutiaadoptata nu era pentru *tefan i adeptii politicii sale decit un inijloc dea cktiga timp. Pentru reluarea luptei se cerea consolidata nu numaisituatia interniti dar erau necesare conditii internationale eit mai favorabile,

aici au derivat i principalele preocupari de politica externa, i internaale Moldovei la sfir§itul veacului al XV-lea, caracteristice i pentru primaparte a secolului urmator.

Moldova a reu.,it §i dupa moartea lui *tefan mentiniti autonorniaaproape trei decenii, in cadrul raporturilor cu Poarta, ma cum fuseseraele stabilite de marele domnitor. Doar o cre§tere a tributului este consem-nata in thnpul lui Bogdan (1504-1517). Urmmul sau, tefnitil, (15171527) a reuOt s ocoleasca cererile de a insoti trupele sultanului in Transil-vania, s infringa, pe tatari in 1518 .5i 0, nirniceasea ehiar o oaste turceaseace se inapoia de la o campanie de jaf din Polonia (1524). Tot el a trimiso solie in Polonia, care a facut siti, se auda dorinta de independenta a acestortaxi de unde pornea Inca o data indemnul de lupta comuna pentru apa-rarea intereselor solidare ale statelor europene 1

Ideea dominant a a politicii externe a lui Petru Bare§ (1527-1536,1541 1546), succesorul lui *tefitnita, a fost apararea independentei tarii,deci rezistenta fata de Imperiul otoman ca i o intarire a puterii Moldoveiin raport eu tarile din jurul ei.

In momentul venirii lui Petru la tronul Moldovei se afla in plinadesf54urare o noua campanie militara a Imperiului otoraan spre centrulEuropei, care pe de o parte aducea Portii o cre§tere teritoriala substan-tiala, pe de alta impunea o apropiere a fortelor ostile turcilor. In incer-carea sa de rezistenta antiotomana, Petru Itarq s-a lasat atras in conflictuliscat intre Zapolya i Ferdinand pentru stapinirea Ungariei, mizind peImperiul habsburgic, ramura austriaea care aparent era principalul expo-nent in lupta antiotomana.

1 hloria poporului ronidn, Bucure§U, 1970, p. 152.

.,11EVISTA DE ISTOEIE". Tom. 30, nr. 1. P. 05 100, 1077.

sit-0

De

www.dacoromanica.ro

ti $TEMANA SIMIONIFISCU 2

Pentru a intelege aceastil participare a lui Petru Bai'e i evolutiaraporturilor politice-militare din spatiul carpato-dunitirean trebuie sitprezentilm situatia internationala anterioarit suirii sale pe tronul Moldovei.

Slabiciunea interna a regatului ungar din ce in ee mai aceentuatildupa moartea lui Matei Corvin, in 1490, a creat un gol de putere pe cares-au straduit foloseasca cele douit puteri rivale, Imperiul habsburgic

cel otoman. In vreme ee habsburgii au incercat asigure telul pecalea diplomatiei, prin adaugirea regatelor Ungariei i Boemiei la terito-riile ereditare, in cadrul unei uniuni dinastice, Imperiul otoman a pusin slujba politieii sale mijloacele militare superioare de care dispunea,reluind ofensiva in directia regatului ungar. Agravarea primejdiei otomanea determinat conducerea statului ungar sit incline spre o apropiere de

nadajduind sa gaseasca in aceasta alianta o garantie pe carenu i-o mai puteau furniza propriile sale forte. In 1515, la Viena, in eadrulunui congres care a reunit pe imparatul Maximilian, pe Vladislav Iaghiello,regele Ungariei i Boemiei, §i pe fratele situ, regele Sigismund al Poloniei,s-a incheiat eunoscutul pact de famiie care deschidea perspectiva realizariiaspiratiilor orientale ale Habsburgilor, astfel cum se manifestasera ele

mai inainte prin tratatele austro-ungare de la Odenburg (1463) i Pressburg (1490). Ciisatoria preconizata cu acest prilej intre urma§ii lui Vladis-lay i ai lui Maximilian i infaptuita in 1522 apropia de Habsburgi multrivnitele coroane ale Ungariei i Boemiei i pregatea in fapt gruparea subaceemi conducere a celor trei state 2 Este posibil ea aceastit perspectivitea §i hotaririle din ultima sesiune a consiliului de la Lateran, din 1517,privitoare la organizarea unei noi cruciade antiotomane, lit care urmausit participe §i trupele române.sti, sa fi precipitat deelaw3area noii ofensivespre centrul Europei uncle fortele otomane au obtinut un prim mare succes,odata cu ocuparea Belgradului in 1521 ; cucerirea fortaretei de hi Dunaredeschidea otilor turce:Ai drumul spre Europa centrala §i permitea conducerii Imperiului otoman sa inaspreasca controlul asupra thrilor române 3.

Cunoscatori ai situatiei generale din Europa, turcii au ,stiut ca potspecula §i largi succesul Fara a intimpina rezistenta unei coalitii a puteriorcrestine ; conflictul dintre Imperiu ;$i Franta pentru hegemonia in Italia,infruntarea dintre liga de la Cognac i convulsiuuile declanate in Germaniade curentul de reformit religioasa faceau imposibil un angajament masivdin partea Habsburgilor in Ungaria.

2 In legaturA cu evolutia situatiei din Ungaria, dupA inoartea lui Matei Corvin si cuefortul Habsburgilor de a doblndi coroana Ungariei l Boemiei v. lg. A. Fessler, Geschichle vonUngarn bearbeitel von Ernst Klein, vol. III,Leipzig, 1874 ; M. Uhlirz, Handbuch der GeschiehleOsterreich-lingarns, vol. I, Wien, 1963 ; H. Wiesfleker, Das erste lingarnunternehmen Maximi-lions I und der Pressburger Vertrag (1490 1491) In Sildostforschungen", vol. XVIII (1959),München, p. 26-75 ; X. Liske, Der Kongress :u Wien im Jahre 1515 In Forschungen zurdeutschen Geschichtc", 1867, P. 465 558.

3 CU privire la conciliul de la Lateran si hotArlrea de cruciadd anliotomana adoptatAIn cadrul acesteia, v. L. Pastor, Geschichle der Pdpsle im Zeitaller der Renaisance und derGlaubensspallung, vol. IV, Freiburg in Breisgau, 1906, p. 151 ; G. Wagner, Der letzle TOrken-kreu:zugplan Kaiser Maximilians I aus dem Jahre 1517, in Milleilungen des Instiluts Iiir ösler-reuchu.sche Geschichtslorschung LXXV II, 1969, nr. 3 4, p. 314 353 ; penlru locul rezervatrornAnilor In cadrul proiectului de cruciadA discutat la Lateran v. 0. Wagner, op. cil.; pentrunoua ofensivA otomanA spre Europa centralb, v. N. Iorga, Geschichie des osmanischen Retches,vol. II, Gotha, 1908, p. 385 426.

9

s5,4si

imperiali,

gi

www.dacoromanica.ro

3 RELATIILE INTERNATIONALE ALE mourravEI 97

Folosind prilejul favorabil, Soliman patrunde in Ungaria i dobin-deOe o victorie deeisiva la Mohacs in vara anului 1526. Moartea in luptaa regelui Ludovic a deschis nu numai problema succesiunii la tronul Unga-riei, dar §i o indirjita infruntare intre fortele interne §i externe care-§icontestau dominatia Varii turcii, imperialii i nobilimea ungara refractarain cea mai mare parte fata de pactul en habsburgii §i de incercarea luiFerdinand de a reactualiza tratatul incheiat cu unsprezece ani mai devreme,cu atit mai mult cu cit la Mohacs fusesera practic parasiti de imperiali

care gasisera in voievodul Transilvaniei Joan Zapolya, simbolul conti-nuitatii politicii traditionale 4.

Din punct de vedere otoman, solutia politica ce se intrezarea pentrusituatia din Ungaria parea mult mai favorabila sau in orice caz mai apli-cabila decit cucerirea. Existenta unei puternice partide nationale ostileHabsburgilor in rindul nobilimii ungare care dispunea Inca' de 0 insemnatarezerva militara oferea o alternativa la ocuparea teritoriala, care Ma indo-iala ar fi fost generatoare de mari complicath in aceasta perioada, Cumaspiratiile mi Zapolya, incoronat rege al Ungariei la 10 noiembrie 1526§i ale lui Ferdinand ales in aceemi functie la 17 decembrie 1526, ii eraucunoscute, cum ambii concurenti la succesiune i-au solicitat indata dupaMohacs coneursul, Soliman a preferat solutia care reducea TJngaria insituatia de stat clientelar al Imperiului otoman 5. Adoptarea formuleipolitice de sprijinire a lui Zapolya dezvaluie probabil §i telul principalal campaniei otomane ; zadarnicirea uniunii austro-ungare care, in primulsfert al seeolului al XVI-lea, ameninta s devina in sfir§it o realitate ;aceasta optiune a sultanului trebuie neaparat luata in considerare atuncicind se discuta problema retragerii sale precipitate din Ungaria infrinta.

Prabu.,irea militara' a Ungariei in 1526 a deschis era confruntariidirecte intre Habsburgi ;;;i. Imperiul otoman in Europa rasariteana, ceeace a dus in scurt timp la cristalizarea pozitiflor tuturor fortelor din aceastaparte a continentului. Acum §i in functie de efortul de a-§i realiza aspi-ratiile, conducerea Imperiului habsburgic incepe sa elaboreze un programde politica* rasariteana, in cadrul caruia avea sa incerce atragerea de parteasa a tuturor fortelor ostile turcilor §i a aliatilor acestora.

Fata de solicitarile celor doi rivali, Soliman a adoptat o politicaexpectativa, dar de indata ce balanta a inclinat in directia lui Ferdinand

ale ciirui trupe au inregistrat man succese atit in Ungaria cit §i in Trap-silvania in perioada 1527-1528 silindu-1 pe Zapolya sa se refugieze inPolonia, sultanul nu mai putea ramine indiferent, intrucit erau in jocrezultatele inski dobindite la Mohacs 6 Perspectiva realizarii imiuniidintre stapinirile ereditare ale Habsburgilor i Ungaria cum fusese preco-nizata de tratatul de la Viena din 1515 era aeum reactualizata de victoriiletrupelor lui Ferdinand ; ea 1-a silit pe Soliman fixeze politica fata

4 lg. A. Fessler, op. cif., p. 278, 283 284, 428 432.5 in chip obisnuit Zapolya este Invinuit de a se ft adresat el primul sultanului,

In realita le s-a hot5rIL destul de greu la acest pas periculos alit pentru el cit. i pentru IntreagaEurop5. Dar ambilia de a fi rege a fost mai puternicil si ascultlnd si de cererile sfetnicilor sai,a trimis pe Jeronim Laski la Poart5, In ianuarie 1528, care Incheie tratatul de ajutorare turco-ungar la clteva luni dupä esuarea tratativelor turco-habsburgice.

6 G. Stokl, Kaiser Ferdinand I, in Gesiallien rur Geschichle Osterreich, Innsbruk-Mtin-ellen, 1962, p. 137.

7 C. 1067

si

de

sa-si

:

l.

www.dacoromanica.ro

98 *T13141ANA SIMIONELSCU

de Ungaria. Prima i cea mai insemnata actiune in aceasta privinta dincare aveau s decurga toate celelalte a fost tratatul incheiat intre sultan

Zapolya la 27 ianuarie 1528, care a asigurat pretendentului factiuniinationale" ungare sprijinul otoman in schimbul supunerii sale, recunow,-terea materiala a acestei dependente Bind fàcut5 printr-un tribut in formade danii 7.

Noun situatie internationall creata de acest tratat a facut posibilaIa scurt interval rilstmnarea situatiei in Ungaria.

Inca de la inceputul conflictului dintre Ferdinand i Zapolya, fiecar edintre aeestia a incercat sa-§i asigure sprijinul Tarii RomAnei;ti O. a Mol-dovei. Dar Petru, abia inscaunat in dornnie la sfir*itul anului 1327 si dorind

consolideze tronul nu s-a pronuntat definitiv pentru nici una dinpartile solicitante 8. A inclinat totu§i spre Zapolya care era sustinut deturci i constituia pentru inceput o legatura mai putin primejdioasa ;nici victoriile lui Ferdinand in anu11528 i izgonirea temporara a lui Zapolyadin Ungaria nu 1-au hotarit pe domnul Moldovei sa se indrepte spre Halsburgi. Revenirea lui Zapolya, cu ajutor turcesc 9 i fagaduiala acestulade a-i confirma stapinirile din Transilvania, 1-au determinat pe Rare§sa se angajeze in lupta contra ferdinanditilor 10 .

In 1529 nu mult timp dupa ce Petru Rare.$ la porunca lui Soliman,ataca i infringea in Transilvania ostirile adeptilor lui Ferdinand 11, sul-tanul se indrepta spre Yiena care vedea pentru prima data sub zidurilesale pe asediatorii otomani. Prima victorie a Habsburgilor din Ungar aa fost a§adar de scurta durata 12.

Hotarirea lui Rams de a colabora in aceasta perioada cu Zapolvaera motivata nu numai de porunca lui Soliman, dar §i de participareaPoloniei contra Habsburgilor pe baza bunelor lor raporturi cu Poart t,ea *i slabiciunea materiala a regelui roman ce na avea suficiente fonduripentru sustinerea cauzei sale in Transilvania.

Intervenind in Transilvania impotriva lui Ferdinand, Petru Rais-a integrat in planurile sultanului Soliman, dar in acelit*i timp el a urinal ito politica proprie. ConOient de insemnatatea deosebita a acestei provinciiin raporturile de forfa, in Europa centrala i sud-estica el §i-a extins simtitor

7 Pentru tratatul Ineheiat Intre Zapolya si Soliman ca si negoeierile prealabile purlate depolonul Jeronim Laski cu reprezentantii sultanului, v. Hurmuzaki, Documenle, vol. II 1, p. 36 )6.

8 Ferdinand trimite Intr-o prima solie pc Georg Reichestorffer la domnul Moldovei,urmat de loan Cheh trimisul lui Zapolya.

9 A. Balcar, Darstellung der Kiimpfe Ferdinands I mil den Osmancn unter Beriiel si-chligung gleichzeiliger EreignIsse In der Moldau, In Programm des griech-orient. G3 mnasiumsin Suczava", 1871, p. 9. Die Unterhandlungen fahrten endlich dahin, dass sultan Soliman IIam 27 Janner 1528 in airier feicrlichen Audienz das Schutz-und Trutzbandniss mit loan Zapolvaabgeschlossen und Him den Konigstitel von Ungarn für das Versprcchen diner jahrlichinGesandschaft mit freiwilligen Geschenken verliehen hate".

10 Aceste cetati erau Cetatea de Balla cu domeniul ei si Ciceul cu 60 de sale, ambstapinite si mai lnainte de domnii Moldovei, apoi Ungurasul cu un Intins tinut de 34 de sate,Bistrila cu 23 de sate si Valea Roduei cu 23 de sate, cu mine de aur si de argint, tonic posesiuni de mare importanta economica ; v. Isloria Romtiniei, Bucuresti, vol. II. p. 635.

11 I. Ursu, Die auswiirlige Politik des Peter Pares, Furst von Moldau (1527 15.A),Wien, 1908, P. 36, 39.

22 Pentru noua ofensiva otomana i asediul Vienei In 1529 v. W. Stiirminger, Bittho-graphie und Ikonographie der Tarkenbelagerungen Wiens, 1529 und 1683, Graz, Min, 1955,420 p.

sa-§i

-

le

si

www.dacoromanica.ro

5 RELATE:LE IINTERNATrONALE ALE MOUDOVEI 99

8tapinirile dincolo de Carpati (patru centre militare insemnate cu intinselelor domenii), consolidind astf el influenta Moldovei in viata acesteia. Loia-litatea" lui Petru Bares fao, de puterea otomana in aceasta etapa, nu afost decit orientarea adoptata de domn pentru a-si realiza propriile saleteluri.

In acelasi timp domnul Moldovei a reusit pentru un timp s controlezepolitica externa a Tarii Romanesti unde una din fiicele sale, Ana, era ca,sa-torita cu voievodul Vlad Inecatu113.

Avind astfel asiguratit pozitia sa in Transilvania si in Tara Roma-neasca, Petru Rare§ orientat atentia spre Po Ionia, in nadejdea rezol-Wail in favoarea Moldovei a problemei Pocutiei, obiect de litigiu intrecele 2 tari do un veac i jumatate. Petru dorea s redobindeasca de laPo Ionia (eu care incheiase si un nou tratat in 1528) teritoriul contestat 14.Dar cum tratativele nu se finalizau. in directia dorita de Petru, in anii1530 31 el a patruns in Pocutia obtinind uncle succese miitare. Tot pentru

pregati victoria impotriva Poloniei, domnul Moldovei trimisese Incadin 1529 o solie la tarul Vasile al Moscovei rarninind cu acesta in legaturadiplomatica pin5, aproape de sfirsitul domniei sale si a eautat atragereapopulatiei crestine ortodoxe din Po Ionia, de partea sa 15. Prime le succesemilitare ale lui Petra Rare§ impotriva regatului vecin obtinute in acestiaid s-au adaugat consolidarii pozitiei sale din Tara Romaneasca si Tran-silvania, insemnind epoea de apogeu din domnia lui. Fara a avea toatecalitatile tatalui situ, *tefan eel Mare, lipsindu-i in primul rind rabdareadiplomatic:a", Petru Rams a reusit totusi intr-un interval scurt s urceMoldova pe o noua treapta a prestigiului international. Acest momentmaxim din doinnia sa a insemnat un precedent important nu numai pentruineercarea de unificare a tarilor romane dar si pentru constanta luptaa Ifoldovei (be a se alia eu fortele antiotomane.

Dar redesehiderea vechiului conflict cu Po Ionia pentru Poci4iam6si mfringerea neasteptata a domnului Moldovei la Obertyn (august 1531) 11a tost inceputul unei noi orientari in politica externa a Moldovei care dinetapit in etapit avea sa ducit la deznodamintul din 1538.

tntr-adevar, in gruparea fortelor din Europa fasariteana, Po Ioniase afla mai aproape de interesele otomane decit de eele ale Habsburgior.1)upa ce 1-a gazthlit pe Joan Zapolya cind, izgonit de trupele lui Ferdinand

13 Despre easAtoria lui \lad inecalul en Ana, !ilea lui Petru Bares, In instructiunilesol dui polon la Poartii Jacob Wilanonski In octombrie 1531, v. Hurmuzaki, op. cit., vol. XI,p. 32.

14 Le bourgrave de Hotin et celui de Cernituti, qui commandalent it la frontière,conclurent le 3 décembre un traile avec la Pologne qui sur la base d'unc complete indépen-dt nee de la Moldavic ne faisait quo renouveler les clauses habituclles; N. Iorga, Polonais etRoilmains, Relations politiques, economiques et culturelles, Bucuresti, 1925, p. 31.

13 In Ineerctlrile sale de a crea un front anti ototnan si de a rezolva conflictul cu1.1( Ionia, Petru a folosit cu dibAcie partida promoldoveand din acest regat, a trimis mai multesolti la Moscova 5i spre tfitarii din Crimeea ; v. P. P. Panaitescu, Pant Rarg fi Moscova,extras din volumul In memoria lui l'asile Pirvan, Bucuresti, 1931, 16 p.

Pentru redesehiderea conflietului Intre Moldova si Polonia In aceasta epocil, v.I. Ursu, op. cit., p. 73 101 ; N. lorga, Moldovet cu Polonla, documente noud. PetruBares i politica sa lald de moldoveni, In Convorbiri literare", XXV, 1901, P. 324 352, 381119 ; I. Nistor, Die Moldautschen Ansprfiche auf Pokutien in Archiv für österreichischeGcschichte", NUL 101, Wien, p. 1 183, etc.

" I. Ursu, op. cll., p. 73 101.

a-*i

te

Relaliile

si-a

www.dacoromanica.ro

100 ISTEIRAINA SIMONE:WU 6

fusese nevoit s páraseasca Ungaria, Po Ionia i-a oferit nu numai sprijindiplomatic la Poarta, tratatul turco-ungar flind mijlocit de foarte abiluldiplomat polonez, Jeronim Laski, dar si concurs militar pentru recucerireateritoriului pierdut ". Tinind seama de conjunctura politic/ din spatiulcarpato-dunarean, Imperiul otoman nu dorea un conflict diplomatic saumilitar intre Moldova si Polonia, cu atit mai mult cu cit cel dintre Ferdi-nand §i Zapolya nu se terminase Inca iar Soliman avea tot interesul caPetru Rare§ sa-si pastreze fortele pentru continuarea razboiului cu Hab-sburgii. De aceea sultanul a cautat rezolvarea litigiului intre Rare§ §i Sigis-mund pe cale diplomatica, trimitindu-1 aid in 1532 pe unul din sfetniciisai apropiati venetianul renegat, Aloisio Gritti, dar care a folosit acestprilej pentru a incerca realizarea propriilor interese in dauna Moldovei 19.

Alte evenimente aveau s precipite in anii urmatori schimbareade directie a politicii externe moldovene §i s adauge acestui factor indirectde conflict cu Poarta, unul direct. Prilejul agravarii a fost oferit de politicalui Soliman de inasprire a dominatiei otomane in spatiul carpato-dunarean.

Ofensiva otomana din 1529 reinnoita in 1532 daca nu a reu§itMiring /. in teritoriul ereditar puterea habsburgica, i-a ingradit simtitoractiunea in 13ngaria. Trecerea lui Soliman prin aceasta tara a fost marcatade o accentuare a stapinirii sale aid ; el a lasat la Buda o garnizoanaotomana de 3 000 de soldati iar mai tirziu. a poruncit inlocuirea ofiterilorsi soldatior unguri cu turci 2°. Cu supravegherea aplicrii hotaririlor sul-tanului la Buda fusese insarcinat Gritti, caruia ii era rezervat un rol decisivin evenimentele politice din spatiul nostm in anii urmatori. Sfetniculuislu, i-a incredintat Soliman misiunea de a consolida dominatia otomanaasupra celor trei tSri romane. Cad tratatul de pace incheiat in varaanului 1533 intre Imperiile Habsburgic §i Otoman 21, care confirma situatiade fapt creata de evolutia militara, lasind Habsburgilor doar o fisie ingustadin teritoriul ungar. Acum si la protectia acestei indepartari a influ-enteihabsburgice, Poarta s-a straduit sa-§i consolideze mult controlul asupratarilor române. Agentul §i, in acela§i timp, simbolul acestei inaspriri aveasa fie acela§i Gritti ale card ambitii personale, desfa§urate in cadrul actiuniiotomane, se Intindeau asupra celor trei tan române 22.

Faptul care a contribuit hotaritor la trecerea lui Rare§ in tabarahabsburgilor a fost tocmai actiunea lui Gritti din 1534, trimis de Solimanpentru a negocia cu imperialii aplicarea pacii semnate cu un an maidevreme. Asteptat cu nerábdare de Ferdinand care se intemeia pe con-vorbirile secrete ale trimisilor sai la Constantinopol cu Gritti prin carenadajduia s obtina un §ir de rectificari de granita, misiunea emisarului

18 Ig. A. Fessler, op. cit., p. 433.18 A. GrItti pldnuia izgonirea lui Rares din Moldova cu ajutorul polonilor ; v. I. Ursu,

op. cit., p. 89, nota 37.28 H. Kretschmayr, Ludouico Grilli, Eine Monographic, In Archly für österreichische

Geschichte", vol. 83, 1896, Wien, p. 44, nota 1.21 G. D. Schepper, (dit Schepperus), Missions diplomatigues de Schepper ambassadeur

de Christiern II, de Charles V, de Ferdinand I el de Marie reine-gouoernante des Pays-Bas,de 1523 1555 (Gand), 1856.

" In legdturà cu misiunea lui Gritti, v. H. Krctschmayr, op. p. 47 82; ultima mist-une a lui Gritti in teritoriul nostru a lost de curInd reluatii de A. Decei In Doud documentetureefti prioitoare la Aloisio Gritti, In S.M.I.M.", vol. 7, 1974, p. 101-160.

sA

www.dacoromanica.ro

7 RETAITILE MNTERNATTCYNALE ALE MOILDOVEI 101

sultanului era urmaritl cu mare ingrijorare in cele trei tari romane, unclesemnificatia ei reala nu era ignorata. Factorii politici din Tara Româneasca,Moldova *i Transilvania ca 0 din Ungaria, intelegeau prea bine ca sosirealui Gritti, insotit de o puternica suita formata din aproximativ 2 000 osta0turci nu putea decit sa aduca o noua agravare a dominatiei otomane.In fata primejdiei comune, cele trei fari se apropie 0 actioneaza impreung,eventualitate de care se temea in cel mai inalt grad sultanul. Intr-adevar,potrivit unei marturii contemporane tocmai posibilitatea unei rezistentesolidare a celor trei tari romane 1-a ingrijorat mereu pe Soliman : DarSoliman se temea, nu cumva, voind a ocupa sau Transilvania, sau TaraRomaneasca sau Moldova, sl se uneasca toate aceste trei tari *i sa-1 covir-*easel fie prin cursele lor, fie prin foga lor, lucru ce de asemenea era decrezut" 23. 1In imprejurarile cunoscute, Gritti este ucis la Media* (septem-brie 1534) iar cei doi fii ai sai, expediati domnului Moldovei, au avutateemi soarta.

Uciderea lui Gritti 0 zadarnicirea programului sultanului in raportcu tarile romane 1-a silit, fire*te, pe Rare* sali reconsidere decisiv politicaexterna. De0 donmul Moldovei s-a grabit sa dea explicatii lui Soliman,angajat acum intr-un lung 0 greu razboi cu Persia, prin scrisori trimisein indepartatele meleaguri unde se afla sultanul 24, el nu a intirziat salipregateascl noile aliante. Apasatorul tribut solicitat de PoartI domnuluiMoldovei, atitudinea refractara a sultanului in problema Pocutiei, apro-barea tacita a lui Soliman pentru planurile lui Gritti fata de tronul sail,sint tot atitea motive (ca *i speranta nemarturisita a lui Rare* intr-o even-tualä reluare a cetatilor dunarene pierdute citeva decenii in urma) care1-au determinat pe domnul Moldovei sa porneasca pe drumul colaborariicu Ferdinand.

Contrar parerii unor istorici care nu au considerat necesara schim-barea orientarii facuta de Rare*, se poate spune el el nu este primul dom-nitor moldovean care, la solicitarile habsburgior 0 din anumite necesitatipolitice sau militare au incercat o astfel de colaborare. Caci din timpullui Stefan cel Mare ni s-au pastrat mai multe scrisori care vorbesc deincercarea Habsburgilor (in acel moment imparat era Maximilian I) deali crea aliante in rasaritul Europei prin atragerea in primul rind a Mol-dovei in politica lor din Ungaria *i fao de Poarta. S-a inaugurat astfelnoua directie a politiciirasaritene a casei de Habsburg care s-a manifestat con-stant in veacul al XVI-leaz5. Revenind la Petru Rare*, la 4 aprilie 1534, dupanegocieri prelungite in care ora*ele sase*ti au jucat un rol insemnat s-aincheiat tratatul secret de aliantl intre Petru Rare* *i Ferdinand de Hab-sburg recunoscut de cel dintii ca rege al Ungariei. Tratatul ca 0 actele legatede el asigurau lui Petru Rare* toate pozaiile dobindite anterior in Tran-silvania prin negocierile cu Zapolya 0 consacra cle fapt alianta antioto-

23 A. Verancics, Expedillo Solimant in Moldaviam, In Tezaur de Monumente istorice",t. III, Bucuresti, 1864, p. 152.

24 Informatia referitoare la solia lui Rares trimisá la Bagdad unde se afla sultanul, laA. Gevay, Urkunden und Aktenstficke zur Geschtchte der Verhallnisse zwischen Osterreich, Un-garn und der Pforte im XVI XVII Jahrhunderte, vol. III, Wien, 1838, p. 11.

26 Papacostea, De la Colomeea la Codrit Cosminulut pozilia internalionald a Mol-dove( la sfirsitul secolului al XV-lea, Rsl, 17, 1969, p. 537.www.dacoromanica.ro

102 MEIFANA SIMIONESCU 8

mama dintre Habsburgi si Moldova care se angaja sá participe cu toataforta ei militara la actiunile lui Ferdinand contra turcilor 26.

Momentul parea deosebit de prielnic pentru injghebarea unei largicoalitii antiotomane in realizarea careia Petru Ii punea mari sperante.Prins in conflictul cu Persia dinastiei Sefevizilor care, de curindrata, daduse vechiului stat persan o noua vigoare, Soliman nu se puteaangaja concomitent intr-un razboi de mare anvergura in Europa. Timpde cith-a ani, aceasta situatie a dat un ragaz tarilor europene ; ca si intrecut aceste diversiuni orientale care veneau din rasarit, din Asia Micasi din Persia, erau urmarite cu cel mai inane interes de puterile ostile Portii,inclusiv tarile romane, ai caror domni, bine informati, foloseau prilejurilefavorabile create de angajarea in rasarit a puterii militare a otomanilor 27In corespondenta sa eu Ferdinand, din acesti ani, Rares a cautat sa-1convinga pe acesta de necesitatea folosirii unui moment asa de favorabil :caci, niciodata transmite Rares regelui german n-a avut Maies-tatea Sa un prilej ca acum intrucit imparatul Turcilor a fost infrintin citeva rinduri de regele Persilor... )) 28.

Chiar si Zapolya, cu care domnul Moldovei a pastrat relatdile diplo-rnatice i dupit incheierea tratatului cu Ferdinand, era inclinat acum spreo actiune antiotomana, in primul rind de teama razbunitrii lui Solimanpentru moartea lui Gritti, iar aliatii obisnuiti ai Portii, tatarii, erau preadezbinati ca s reactioneze Ia aceste actiuni, In timp ce polonezii erauretinuti de conflictul lor cu Moscova.

Anii 1536 si 1537 s-au caracterizat prin incercarile de a injghebacoalitia antiotomana. Petru Rares intensificat eforturile diplomaticein aceasta privinta. Dupa ce anise de acord cu emisarul lui Carol V cuprivire la actiunea impotriva turcilor, la care isi anuntaserci adeziunea

capeteniile bisericii sirbe, domnul Moldovei a intrat in legaturi directecu imparatul Carol solicitindu-i sprijinul militar i pecuniar inca din sep-tembrie 1537 ". La rindu-i imparatul s-a straduit sit se realizeze conciliereaintre Ferdinand si Zapolya, conditie esentiala pentru reusita oricarei

antiotomane.In acelakd timp, Ferdinand a incercat cu perseverenta s obtina

incheierea unui annistitiu intre Polonia si Moldova pentru a-1 degaja penoul situ aliat de un conflict care ii absorbea o mare parte din forte 3°.

Este de amintit faptul c in aceasta perioad i Soliman a facuto incereare diplomat ica de a-1 readuce pe Rares pe fagasul politicii otomaneoferindu-i in schimbul participarii sale cu 6 000 de ostasi la un razboi intarile ereditare austriece, iertarea pentru moartea lui Gritti si rezolvarea

2° Textul tratatului din 4 aprilie 1535, In Hurmuzaki, op. cil., Nol. ii. p. 91 94 ; V.si c-lealte documente decurgind din acesta In paginile urtnAloare.

27 Pentru locul diversiunii persane In politica antiotomanä a puterilor europene In seco-lelc XV XVI, v. lucrarca mai recentA a Barbarci von Palombini, Iliindniswerben Abendldn-discher Mdchte um Persien 1453-1680, Wiesbaden, 1968.

28 Hurmuzaki, op. cit., vol. II/1, p. 96.29 Al. Cioranescu, Petra Rares si politica ortentald a lui Carol Quintal, In Analele Aca-

demlei Romine", Mem. sectiei istorice, seria III, t. XVII (1933-1936); Al. Cior-Snescu, Docu-mente priviloire to isloria romdnilor culese din arldoele din Simancas, Bucuresti, 1940.

instau-

...

aetittni

si-a

si

www.dacoromanica.ro

9 RELATITLE INTERNATIONALE ALE MOLDOVEI 103

favorabi1i a problemei Pocutiei 31. Dar domnul Moldovei refuzit fiind con-vins cä venise momentul pentru realizarea cruciadei antiotomane.

inchegarea Ligii sfinte" desaviraita la inceputul anului 1538,urmata de incheierea unui armistitiu pe zece ani intre Franta i Imperiulhabsburgic (Nisa, 18 iunie 1538), care lasa libere fortele militare ale sta-telor controlate de Habsburgi deschidea in sfirait calea actiunii antioto-mane. Ultimul obstacol ai nu cel mai neinsemnat fusese inlaturatodata cu incheierea pacii de la Oradea la 24 februarie 1538. Compromisulpe care Ferdinand s-a resemnat sa-1 facia la insistentele fratelui sau CarolV prevedea revenirea Ungariei la Habsburgi, adica lui Ferdinand, dupadisparitia lui Zapolya 32

Din punct de vedere al Portii, pacea de la Oradea dadea o maregreutate pregatirilor coalitiei europene. Tratatul intre Ferdinand ai Za-polya reaetualiza prinaejdia integrarii regatului ungar in sistemul politic1$i militar habsburgic, primejdie extrem de grava pe care Soliman ocombatuse cu hotarire in anii 1526-1532 prin carapaniile pe care le-adus in Ungaria si sub zidurile Vienei. Tratatul de la Oradea care era oalianta antiotomana imp1icit i explicita dadea o insemnatate deosebitàeforturilor anterioare ale puterilor europene de a injgheba o coalitieantiturea, insemnind ai desprinderea Ungariei din ascultarea Portiiatragerea ei in sf era de influenta a Habsburgilor ; pacea de la Oradeaanula aaadar tratatul incheiat zece ani mai devreme intre Soliman aiZapolya.

Cu riscul de a vedea gray amenintata pozitia Portii in Europacentral i rasariteana, sultanul trebuia s riposteze acum acestei incercari.

Dintre toate fortele angajate in coalitia antiotomana, Solimana ales ca prima tinta a campaniei sale Moldova, pe care o socotea verigacea mai slaba din sistemul de forte ostile Portii. Conflictele ascutite intrePetru Rarea ai boierime care apelau la sultan pentru a-i scapa de undomn autoritar, faptul c i in Tara Romaneasca in acel moment se aflaun domn supus Portii, la care se adauga razboiul cu Polonia, care ai ea1-a indemnat pe Soliman la actiune impotriva Moldovei 1-au determinatpe sultan sa incerce In aceasta directie destramarea coaiiiei europene,intr-o vreme cind ea nu era suficient de pregatita pentru a declanaao actiune militara de mari proportii. Aceasta imposibilitate de a creao mare coalitie militara ai politica din partea statelor europene, capabila

reziste agresiunii otomane a lipsit Moldova de un ajutor efectiv, fiindunul din factorii principali care au dus la pierderea independentei eco-nomice ai politice a Moldovei in anul 1538 33.

Importanta pe care sultanul a acordat-o atit necesitatii destra-marii coalitiei antiotomane cit i infringerii rezistentei Moldovei se poatevedea si in felul in care s-a desfaaurat ea : la 9 iulie 1538, Soliman al

32 Intervenliile repelate ale lui Ferdinand la curtea polonA, V. Hurmunki, op. cit., vol.II 1, p. 119, 120, 121, 124, 126, 133-135, 143-144, 146, 168 etc.; vol. 1114, p. 127; vol.XI, p. 35; A. Veress, op. cit., p. 270, 271, 272; v. pentru ultimile interventii ale celor 2 regiai Ungariei, St. Simionescu, Noi dale despre silualia inter nd si cxleind a Moldouci intr-unizoor inedil, ln Sludii", XXV, 1972, 2, p. 225-240.

31 M. I lol ban, Cdldlori strain i des pre Tdrile ROM/0e, N 01. I, L ucure0 i,1968, p. 376-377 ;N. Iorga, Relaflile Moldooei cu Polonia, documenle noud p. 392.

32 J. 1-1Ochsmann, Siebenburgische Geschichle un Zeilaller der Relornialion, in Archlydes Vereins für siebenbilrgische Landeskunde", N. F. 1908, vol. 36, p. 163-171.

si

sa

www.dacoromanica.ro

104 $TIMANA'STIVIIONELSCU 10

pornea din Istanbul in fruntea unei mari armate ale carei efectiveau fost evaluate de unii contemporani, desigur cu exagerare, la 150.000de oameni. Dupa sase saptamini, oastea otomana, careia i se ad:A-11ga-sera trupe auxiliare muntene, pa'trundea in Moldova. La ordinul sulta-nului Vara fusese invadata *i de tatari, in vreme ce, dinspre nord, po-lonii incunos,tiintati de sultan asupra inceperii campaniei in Moldovape care o ateptaser i chiar i-o solicitasera cu mult timp inainte, sepun *i ei in mi*care, impotriva lui Rare*.

Dupa infringerea tatarilor la tefane*ti, domnul Moklovei s-a in-dreptat impotriva polonior, in intentia insa de a incheia cit mai grab-nic pacea cu ei. Gratie interventiilor diplomatice paralele ale lui Ferdi-nand de Habsburg *i ale lui loan Zapolya pacea moldo-polona s-a inche-iat la inceputul lunii septembrie, in conditide impuse de regele Sigismund.Hotarit chiar i dupa ocuparea *i arderea Imilor de catre Soliman,reziste invaziei otomane, printr-un razboi de uzura, in cadrul caruiaputea contrabalansa superioritatea numerieg a o*tirii turce*ti, domnulRare* a aflat, in drum spre Suceava c boierimea a trecut in tabaraadversarului Om. In imposibilitatea de a continua rezistenta, PetruRare* *i-a cautat salvarea in fuga.

In acest timp Soliman a instaurat la Suceava un nou domn, inpersoana lui *tef an Lacusta, descendent al lui *tefan cel Mare, crescutinsa la curtea sultanului. 0 garnizoana otomana lásata de Soliman inSuceava, avea s asigure stabilitatea noii domnii, impreuna cu unitatileturce*ti a*ezate in raialele constituite In sudul Moldovei din teritoriilesmulse tarii in urma acestei campanii victorioase.

Campania lui Soliman indreptatit impotriva lui Petru Rare* agrabit destramarea coalitiei antiotomane pe care lumea europeana incer-case s-o organizeze ; infringerea flotei aliate la Prevesa la 28 septembrie1538, de catre cea turca condusa de Chairaddin Barbarossa a determinatpe unul din participanti la Liga sfinta", Venetia, sa incheie un nou armis-titiu cu Poarta ; practic, actiunile europene pentru anul 1539 nu mai auloc 34. Mai mult, la 21 oetombrie 1540 Liga sfinta" incheie cu Imperiulotoman un tratat de pace care cuprindea nu numai noi cedari teritorialein sudul Europei ci i acordarea unor mari same bane*ti.

Caderea Moldovei a grabit reintoarcerea lui Zapolya spre turci ;el *i-a dat seama ca nu putea rezista singur in fata acestora i ca oprima masura plate*te sultanului un tribut anual sporit. Dekd a incercato alianta cu Habsburgii, Zapolya a fost nevoit sa se supunit din nouimperiului otoman, nu numai pentru c nu primise ajutor de la noii saialiati, dar mai ales din cauza caderii Moldovei ; caci dac'a Transilvaniaii era necesara lui Petru Rare* pentru ca avind-o de partea sa s'a poataduce o politica activa la celelalte granite, tot atit de necesara era Mol-dova Transilvaniei pentru apararea ei 35.

Campania lui Soliman a contribuit astfel §i la ruperea tratatuluide la Oradea ; reizbucnirea razboiului dintre cele doua partide a consti-tuit un bun prilej pentru Soliman de a interveni din nou aici. Sustinind

33 M. Guboglu, Inscriplia sullanulul Soliman Magnilicul in urma expediliei in Moldova(15381945), In Studii", IX, 1956, nr. 2-3, p. 111.

34 B. v. Palombini, op. cit., p. 70.

sa,

II-lea

www.dacoromanica.ro

11 RELA'pITLE INTERNATIONALE ALE MOL1DOVEI 105

ca rege Ungariei pe urmasul lui Zapolya, Joan Sigismund, contra luiFerdinand, sultanul a declansat un lung razboi care a zdruncinat TJngariaaproape 7 ani. Cucerirea Budei la 29 august 1541 si transformarea Ungarieicentrale in pasalic cu Buda ca resedinta, a taiat posibilitatile de comuni-care ale Habsburgilor cu Transilvania si Moldova, marind pericolul uneiimixtiuni turcesti in apusul Europei.

Prin campania din 1538, Soliman a incheiat actiunea inceputade el in 1526, aceea de a impiedica formarea pentru foarte mult timpa uniunii habsburgo-ungare si de a consolida pozitia Imperiului otomanIn centrul Europei.

Caderea Moldovei a permis Portii in acelasi timp sa-si asigure siintareasca controlul asupra Tarii Romanesti. Cum si Transilvania

a intrat sub suzeranitatea Portii cele trei tari romane se afla intr-o faza'noua a istoriei kr.

In aceasta conjunctura politic, Petru Rares a fost readus in scaunin (1541) cu ajutor otoman, dupa ce accepta : marirea tributului la12 000 galbeni, existenta garnizoanei turcesti la Suceava, trimiterea fiuluisau Ilie la Poarta ca ostatec, i recunoasterea pierderilor teritorialesuferite in 1538. Desi numirea sa cu ajutor turcesc, a insernnat un maresacrificiu material si de prestigiu pentru Moldova, Petni Rares a consi-derat noua domnie o continuare fireasca a primei, atit din punct de vedereintern cit si extern. Domnul Moldovei a participat la doua campaniiantihabsburgice in Transilvania in 1541 si 1542, pentru instaurarea luiJoan Sigismund, urmasul lui Zapolya. Dar ca si In anul 1529 Petru amers pe aceasta directie in speranta redobindirii teritoriilor si cetatilorpierdute in 1538. *i fata de Polonia Petru Bares a incercat revenirea lasituatia anterioara anului 1538 si tratatului semnat atunci, anulindtoate actele lui tefan Lacusta. Dar elementul care arata clar dorintalui Rares de lupta antiotomana 1-a constituit participarea Moldovei lanoua campanie din 1542 organizata de Habsburgi, pentru eliberareaBudei.

La aceasta actiune militar5, mai larg Ii dadusera asentimentulde participare si principii Imperiului in urma hotaririor Reichstag-ului dela Speyer. Desi in campania din 1538 Petru Rares nu primise ajutorulsperat nici de la Ferdinand si nici de la Carol, totusi in momentul cinds-a ivit un nou prilej de actiune a acceptat colaborarea cu Habsburgii 36Astfel la 15 martie 1542 Petru Rare§ a semnat cu Joachim de Brandem-burg, conducatorul desemnat de Ferdinand pentru noua campanie, untratat secret prin care domnul Moldovei punea la dispozitia coalitieitrupe, un imprumut de 200.000 de florini i informatii despre miscarilearmatei otomane 37. Dar tergiversarile diplomatice, proasta organizarea trupelor i incapacitatea lui Joachim de Brandemburg de a conduceactiunea au adus esecul campaniei, cu toate fortele numeroase de caredispuneau crestinii ; ele au fost nevoite sa se retraga iar Petru Raresingropat definitiv visul de libertate.

Istoria Romdniet, vol. II, P. 638." R. Clocan, Ilabsburgit In Transilvania In vremea tut Carol Quintal, Bucure§ti, 1945,

p. 142.

si-a

"

sh,

www.dacoromanica.ro

106 $TEIFIA.NA SIMIONESCU

In cei 16 ani cit au insurnat do mnia lui Petru Rare*, acest demn urma*.al lui *tef an cel Mare a incercat in multe privinte atit in politica internacit *i in cea extern'a sa continue activitatea tatalui su, incercind s5 men-tina Moldova la rangul la care o adusese *tefan cel Mare. Petru Rare*este unul dintre putinii domnitori ai secolului al XVI-lea care au luptatpentru mentinerea independentei lrii i care prin actiunile sale a inde-piirtat pericolul transform'arii Moldovei in pa*alic 38. Iusuccesul saus-a datorat mai putin lui, cit in primul rind trildiirii boierilor *i conjunc-turii internationale nefavorabile. De asemenea, Petru Rare* este unuldintre acei domnitori care prin incercarea de apropiere a tuturor roma-nilor din cele trei tari a pus una din pietrele de temelie pentru actiunea luiMihai de la sfir*itul acelui secol.

LES RAPPORTS INTERNATIONAUX DE LA MOLDAVIE SOUSLE RE GNE DE PETRU RARE*

RESUlin

Pendant les 16 années de son regne, Petru Rare* a essayé aussibien dans la politique intérieure que dans celle extérieure de continuerPactivité d'Etienne le Grand. Ce fut Pun des rares princes du XVI-esiècle a avoir combattu pour maintenir l'indépendance du pays et a avoirpar ses actions, écarté le danger de la transformation de celui-ci en pacha-lyk.

Dans sa late, Petru Rare* a tenté un nouveau systeme d'allianceavec les Habsbourg qui, ayant ajouté les couronnes de la Hongrie etde la Bohême leurs territoires héréditaires, étaient devenus les princi-paux promoteurs de la politique antiottomane au centre et a l'est del'Europe. Cette collaboration se matérialisa dans le traité secret du4 avril 1535 et l'entente secrete de 1543.

Petru Rare* collabora également avec Jean Zapolya, l'un desdeux rois de Hongrie et il tenta de résoudre le conflit avec la Pologneen sa faveur ; ii chercha a élargir son horizon diplomatique par l'envoid'une ambassade chez le tsar de Moscou. En autre, de par l'iminixtionen Valachie et l'extension territoriale en Transylvanie, Petru Rare* futl'un des précurseurs de Michel le Brave sur le plan de l'unification destrois Etats roumains.

37 C. C. Giuräscu, Istoria românilor, vol. 11112, Bucuresti, 1937, P. 174; N. Iorga,Relattile Moldocei ctz Polonta p. 413 ; Hurmuzaki, vol. II/1, p. 244-245; pentru puncteletratatului semnat de Petru Rares cu Joachim de Brandemburg, v. Tesaur de monumenteistorice ... vol. III, p. 13-14.

38 Pericolul reprezentat de domnia lui Soliman pentru transformarea Moldovei si TarnRomânesti In pasalicuri a contribuit In mod substantial la IncercArile domnilor de a colaboracu Habsburgii si de a actiona In comun cu Transilvania ; v. CdIdlorl stratni, Bucuresti, vol. I,p, 175-180, Hurmuzaki, Supliment II/1, p. 139-141 ; N. Iorga, Scrisort de bolert. Scrtsortde doznnt, Wenn de Munte, 1932, p. 25-27.

14

6

www.dacoromanica.ro

D ()CUM E N T A R

DESPRE LOCUL SI ROLULPARTIDTJLUI COMUNIST ROMAN IN VIATA POLITICA AROMANIEI VAZTJTE DE UN DIPLOMAT STRAIN (1933)

DE

IONEL GAL §i MARIN FLORESCU

Crearea, in urma cu peste 35 de ani, a Partidului Comunist Roman,detasamentul revolutionar de avangarda' al clasei noastre muncitoarese inscrie ca unul din momentele cruciale ale luptei revolutionare a pro-letariatului roman, ale organizarii sale politice, incununare a raspindiriisi insuirii ideologiei marxist-leniniste de catre miscarea muneitoreascadin Romania. Inca de la laurirea sa, Partidul Comunist s-a detasat incadrul politic al tarii ca o forta politica revolutionara, care prin intreagasa ideologie, strategic i tactica era chemat de istorie conduca luptaclasei muncitoare, a maselor largi de oameni ai muncii la rasturnarea,prin luptil, revolutionara, a societatii burgheze si edificarea pe pamintulRomaniei a societatii F ocialiste. Desfasurindu-si activitatea de la creareasa, in mai 1921 si pina in 1924 in mod legal, partidul comunist al claseimuncitoare s-a impus ca o forta politic capabila sa mobilizeze proleta-riatul, masele largi populare, fortele democratice la lupta impotriva re-gimului burghezo-mo;ierese. /n pofida masurilor represive intrepriusede organele sigurantei statului burghezo-mosieresc, imbinind cu supletetactica activitatii legale cu cea ilegala, partidul comunist a reusit perma-nent sa-0 sporeasca rindurile, sa se intareasca din punct de vedere

si diversifice formele organizatorice. Actionind prinintermediul a numeroase organizatii legale de masa, create, conduse auinfluentate de comunisti, Partidul Comunist a reusit sa-si sporeasca dince in ce mai mult influenta in rindurile clasei muncitoare, a taranimiisarace si a intelectualitatii, izbutind sà organizeze aetiuni revolutionarede mare amploare, culminind cu luptele ceferistilor i petrolistilor dinianuarie februarie 1933, evenimente cu un larg ecou intern si interna-tional. Era prima manifestare deschisa, de mare amploare a clasei mun-citoare, in perioada In care norii negrii ai fascismului deveneau tot maigrei prin instaurarea la putere in Germania a lui Hitler. De aceea, Par-tidul Comunist Roman, proletariatul din tara noastra, organizatiile salede masa legale, create, conduse sau influentate de partid, organizatiilerevolutionare de tineret, sindicatele revolutionare i alte organizatii demo-cratice, an stat, mai cu seama dupa marile bat AM de clasa din ianuariefebruarie 1933, in atentia opiniei publice interne si internationale.

DEVISTA DE wrourr% Tom. 30. pr. 1, p. 107-131. 1077

poli-tico-ideologic

sa

www.dacoromanica.ro

108 DOCUMENTAGR2

Cu interes deosebit era urmarita activitatea P.C.R. si a organiza-tiilor sale de masa si de catre diplomatii straini acreditati in Romania,care in calitate de observatori ai vietii politice din tara noastra, apreciau,in rapoartele trimise catre Ministerele de Externe ale prior lor, feno-menele politice fi. evenimentele, precum si rolul jucat de fortele politiceangrenate in organizarea si conducerea acestora. Asa, de pilda, ministrulAngliei la Bucuresti, Michael Palairet, in raportul pe anul 1933 trimis laMinisterul de Externe Englez (Foreign Office) face o serie de aprecieriinteresante cu privire la procesul revolutionar complex desfasurat inRomania anului 1933. Diplomatul englez, urmarind indeaproape evolutiamiscarii revolutionare, a Partidului Comunist Roman, in contextul corn-plexului proces al miscarii comuniste si muncitoresti din Europa, sesi-zeaza saltul calitativ pe care-I inregistreaza in activitatea sa, PartidulComunist Roman, ca urmare a documentelor fundamentale dezbatutesi adoptate la Congresul al V-lea tinut in decembrie 1931, a definiriisi stabiirii etapei revolutionare in fata ckeia se afla Romania aceleiperioade. Urmarind indeaproape liniile stabiite de Congresul al V-lea"

dupa cum apreciaza diplomatul englez, se poate afirma cu sigu-ranbi cci Partidul Comunist Roman este in 1933 n.n. un factormai vital in situatia politics a lárii decit mai inainte" 1 este vorbade perioada de dinainte de 1931 n.n.

Dup5, ce face citeva precizari in legatura cu sistemul organizatoricadoptat de partid, prin constituirea unui Birou politic si a unui Secre-tariat general, care transmiteau ordine si directive secretarilor celor nouàcomitete regionale cu. sediul in mar& centre industriale si muncitorestiale Orli ea Bucuresti, Cluj, Craiova, Cernauti, Constanta, Timisoara,Galati, Iasi si Chisinau, ministrul englez precizeaza in raportul sauca progresul Mout in anul 1933 de catre Partidul Comunist pentruatingerea scopului sa'u a fost demonstrat in mod public cu prilejul eve-nimentelor din ianuarie si februarie din acest an, in special in zona petro-lifera Ploiesti si la Bucuresti, la Atelierele cailor ferate Grivita" 2

Deosebit de interesante sint concluziile formulate in raport in lega-tufa cu organizarea, desfasurarea, semnificatiile si implicatiile politicoale marilor batalii revolutionare desfasurate de proletariatul roman inianuarie februarie 1933. Este important de notat preciza autorulraportului urmatoarele puncte in legatura cu acestea" grevele din1933 n.n. :

a) ele au fost puse la cale direct de Partidul Comunist Roman ;b) ele au avut caracterul unei incercki de mobilizare cu scopul

de a testa starea de pregatire a comunistior de trecere la actiunedirecta ;

1 Raporlul anual asupra Romttntel pe anul 193,3 lntocmit de ministrul Anglia la Bucu-rest!, Michael Palairet si trimis la Ministerul de Externe Englez (Foreign Office) plistratla Public Record Office, Londra, F .0. 371, vol 18447/760

2 Ibidem

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMIENTAR 109

c) f5kind bilantul, de§i autoritatile au suprimat aceste dezordini,ele au produs in rindurile mirarii comuniste mai mult o incura-jare decit o descurajare. Ele au verificat forta deja atinsa demirarea comunista §i au indemnat pe membrii sai la eforturi ;

d) ele au oferit conducátorilor Partidului Comunist Roman pre-tioase indicatii in ceea ce prive§te directiile in care organiza-tiile de sub controlul lor aveau nevoie de intarire sau schimbare§i invatamintele astfel obtinute au fost WI indoiall aplicate" 3.

Surprinzind supletea cu care Partidul Comunist imbina activitatealegall cu cea ilegala, succesele obtinute de acesta pe linia atragerii maselorde oameni ai muncii la lupta revolutionara deschisa pentru obtinereade revendicari economice §i politice, rezultatele bune in directia dezvol-tarii unui pronuntat spirit revolutionar deschis in rindurile proletaria-tului dovedit din plin in timpul marilor batalii de clas'a din ianuariefebruarie 1933, diplomatul englez nota in raportul sau : De§i actiunilepublice ale comuni§tilor din Romania au fost fara indoiala importantein anul pe care-I trecem in revista, actiunile clandestine ale PartiduluiComunist Roman au fost mai insemnate. Ele au dovedit ca terenula fost suficient de pregatit §1 ca simful revolufionar a cuprins suficientRomania pentru o actiune directd. Participarea elementelor necomunistela tulburarile organizate in februarie 1933, a fost considerabila §i faptula nu s-au obtinut rezultate mai serioase s-a datorat mai mult inefi-cacitatii organelor comuniste de conducere decit lipsei de spirit revolu-t ionar in mase" 4.

Sesizind pronuntatul continut politic al luptelor muneitorimii din1933, formele §i metodele noi utilizate de partidul comunist in actiuneade organizare §i conducere a acestor mari batalii de clasa, perspectivele§i continutul viitoarelor mirari ale proletariatului roman, permanenti-zarea §i perfectionarea tuturor formelor organizatorice §i politice verifi-cate ca deosebit de eficiente in timpul grevelor de la Atelierele CFR,ministrul englez scria in raportul sau : Se poate a§tepta ca grevele orga-nizate de Partidul Comunist Roman s5,-§i schimbe natura lor esentiala.Daca pina acum partidul a incurajat greve cu obiectivul imediat de aobt,ine mai bune conditii de munc5, pentru grevi§ti, cele puse la cale inviitor vor avea fara indoial5, un caracter politico-economic, principalulobiectiv fiMd de a stinjeni guvernul §i de a dezvolta printre grevi§titendintele subversive, ostile tuturor fortelor legii §i ordinii.

Pe linga aceasta, paralel en organizarea //grupurilor de actiune//in. uzine, //celule de cartier// in cartierele invecinate vor forma propriilelor grupuri §i brigazi. Sarcina ultimelor, o data greva inceput5,, va fide a organiza demonstratii in strazi, in afara uzinei undo are loc greva,atragind astfel atentia politiei §i trupelor asupra lor §i distragind-o de lalucratorii asediati. Ei trebuie, de asemenea sa asigure toata asistentapentru asediati (hrana, apa, arme §i munitii). Se recomanda ca femeile

3 Mid=3 Ibidezn

www.dacoromanica.ro

110 DOCUMENTAIR 4

*i. copiii sa fie recrutati in aceste grupuri *i brigazi de actiune din afarauzinelor. Prima folosire experimentala a unor astfel de brigazi de actiunedin afarit *i-a dovedit remita la Atelierele Grivita in februarie 1933 ; ele auprodus confuzie printre fortele asediatoare *i au aminat actiunea efectivaa autoritatilor ..." 5.

Dupit inabmirea in singe a luptelor din ianuarie februarie 1933,a urmat un puternic val de represiuni indreptat impotriva clasei munci-toare, a organizatiilor sale politice *i. profesionale *i in primul rind a par-tidului comunist. In 1933 noteaza ministrul englez politia a fostsirguincioasa in eforturile sale contra comunismului, dar nu se poate spunecu adevarat ca a obtinut un succes apreciabil ... ; dezvoltarea sa aP.C.R. n.n. atit numerica cit *i influenta sa conchidea diplomatulstrain , au continuat" 6.

Ie*it Wit din punct de vedere politic *i ideologic, cu un plus deexperienta in organizarea unor maxi batalii de clasa, Partidul Comunist,de*i lipsit de un numar insemnat de membri ai conducerii sale, aflatiintemnitati in urma reprimarii grevelor din iarna lui 1933, a trecut lareorganizarea rindurilor sale. Astfel, in iulie 1933, a avut loc Plenaralargita a C.C. al P.C.R., in cadrul careia s-au stabilit liniile tactice *istrategice ale mirarii, s-au luat hotariri in legatura cn intensificareapropagandei revolutionare in rindul tuturor categoriilor de oameni airnuncii loviti puternic de criza economica din anii 1929 1933, in scopuIatragerii *i primirii lor in partidul comunist, al organizarii de noi actiunirevolutionare.

Referindu-se la acest eveniment important din viata partidului,diplomatul englez, raporta ca, in cadrul plenarei, s-au stabilit urmatoa-rele obiective :

a) sa se reorganizeze Partidul Comunist Roman in ma fel incitmentinindu7se caracterul sail esential secret, sa exercite totmi o mai mare*i o mai directa influenta in masele revolutionare ;

b) sa se mareasca numarul membrilor Partidului Comunist Roman*i. ai organizatiilor de sub conducerea sa prin admiterea elementelor ceau dovedit recent pregatirea lor pentru o actiune directa ;

c) sa se intensifice propaganda in toate directiile, in special printreacele paturi ce au de suferit mai mult din cauza crizei economice ;

d) sa se actioneze mai mult In ofensiva, atit politic cit *i tactic" 7.

In iulie 1933 partidul comunist avea peste 300 organizatii de partidcu legaturi permanente in atelierele *i depourile CFR, intreprinderi aleindustriei metalurgice, intreprinderi ale transportului naval, fabricitextile, intreprinderi ale industriei alimentare *.a.

Evidentiind cre*terea influentei partidului in rindul maselor,strinsa lui legatura cu clasa muncitoare, in raport se sublinia ca de*idin punct de vedere numeric Partidul Comunist Roman nu a avut nicitimpul, nici prilejul sa se dezvolte mult in 1933 .. . totmi se poate afirmaca in mod global, in perioada pe care o trecem in revistä, influenta Par-

5 Ibidenn

6 Ibidern

7 Ibideni

www.dacoromanica.ro

5 DOCUMENTAR 111

tidului Comunist Roman a crescut serios printre elementele nemultumiteale proletariatului i astfel s-a dovedit c liniile principale ale politiciistabilite la cel de al V-lea Congres au fost juste".

Dupa ce in prima parte a raportului sau, diplomatul englez anali-zeaza citeva aspecte esentiale ale activitatii partidului comunist in perioada1931-1933, in cea de-a doua parte sint caracterizate, succint, principa-lele organizatii politice si profesionale create, organizate sau influentatede partid. Asa, de pilda, referindu-se la organizatia revolutionara a tine-retului roman, la principiile sale de organizare, ministrul englez, dove-dindu-se si in acest domeniu foarte informat, raporta urmatoarele Com-somolul roman U.T.C.R. n.n. este organizat pe aceleasi bazeca 5i Partidul Comunist Roman, cu Comitetul sau Central, noua comiteteregionale, comitetele judetene i orasenesti si comitetele sau celule locale(cartier, uzine sau sate) ; dar nu are biroul sau politic, Biroul politic alPartidului Comunist Roman actionind in acelasi timp ca birou politicpentru acesta. Legatura intre Partidul Comunist Roman si Comsomolulroman (U.T.C.R.) este Malta de catre delegati, reciproc, in toatecomitetele celulele" 8.

Printre primele organizatii politice legale prin intermediul careiapartidul comunist s-a afirmat deschis in viata social-politica a tarii, si-aexprirnat pozitia sa in legatura cu principalele probleme care framintausocietatea romaneasca, a antrenat la lupta revolutionara, pentru satis-facerea unor revendicari social-economice i politice, mase largi de oa-meni ai munch de la orase si sate, a fost Blocul Muncitorese-Taranesc,creat in toamna anului 1925.

Politica vadit antipopulara promovata de cercurile guvernamentaledupa marile bátàlii muncitoresti din ianuariefebruarie 1933, luptafrtti9, impotriva fortelor revolutionare i democratice si-au gasit concreti-zarea in dizolvarea a o serie de organizatii politice legale si ilegale create

eonduse de P.C.R.Referindu-se la scopul i activitatea desfasurata de BALT., diplo-

rnatul englez formula urmatoarea apreciere : Acest bloc a existat pinain decembrie 1933 ca organizatie semi-legala cu scopul special de a stringepe toti simpatizantii miscarii comuniste in jurul Partidului ComunistRoman si al Comsomolului roman, in vederea viitoarelor alegeri (comu-mile generale). Cind s-au interzis candidatilor acestei organizatii sa seprezinte Ia alegerile generale din decembrie 1933, ea a fost transformatain graba intr-o noua organizatie numita Liga muncii", dar aceasta nua avut timp sa-si desfasoare propaganda sa si in consecinta nu s i-a asi-gurat nici un loc in parlament" 9.

Un rol important in actiunea de organizare i conducere a miscariigreviste a clasei noastre muncitoare, din perioada avintului revolutionardin anii 1929-1933, culminind cu marile batalii revolutionare desfa-

8 Ibident

9 Ibidem

i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

112 DOCUMENTAR 6

curate de proletariatul roman in ianuarie februarie 1933, 1-au jucatsindicatele unitare, organizatii revolutionare bazate pe principiul lupteide clasa si al internationalismului proletar. Infiintate in octombrie 1923,cu prilejul Conferintei sindicale tinuta la Bucuresti, sindicatele unitare,conduse de Consiliul General Sindical Unitar, organ central ales in cadrulaceleiasi conferinte, isi desfasurau intreaga lor activitate organizatoricasi propagandistica sub indrumarea directa a Partidului Comunist. Desicu unele aprecieri eronate, neconforme cu adevarul istoric, raportul di-plomatului englez surprinde pe un spatiu relativ restrins problemelemajore legate de organizarea, activitatea si rolul jucat de sindicateleunitare in frunte cu Consiiul General al Sindicatelor Unitare, organullor central, in organizarea si conducerea luptei clasei muncitoare impo-triva exploataxii capitaliste, pentru obtinerea de revendicari economicesi politice. Sindicatele unitare, organizatie profesionala revolutionaraa clasei muncitoare din tara noastra, se ocupa dupa cum aprecia-ministrul englez de organizarea tuturor muncitorilor cu conceptii re-volutionare intr-un front unit, sub conducerea secreta a Partidului Comu-nist Roman, de care, totusi este financiar independentä, primind fondurilesale ... din cotizatii. Sarcina sa principa15, continua raportul estepropaganda revolutionara printre muncitorii din industrie i organizareagrevelor si demonstratilior" 10.

Cresterea impetuoasa a luptelor de clasa incepind cu anul 1929ridica cu acuitate in fata proletariatului sarcina realizarii unitatii sale deactiune. In aceste conditii a avut loc la Timisoara, intre 2-5 aprilie1929, Congresul Sindicatelor unitare. Componenta delegatilor, care eraumembri ai sindicatelor unitare, ai unor sindicate social-democrate sisocialist-independente, evidentia tendinta spre unitatea miscarii sindi-cale si arata posibiitatea constituirii comitetelor de fabrica si de actilme,ca organe ale frontului unic sindical.

Dupa congres, guvernul a ordonat dizolvarea sindicatelor unitarerevolutionare sub pretext ca acestea au depasit rolul lor de organizatiiprofesionale desfasurind o activitate tot mai pronuntat politica. Pe bazahotaririlor gavernului, organele judecatoresti au trecut la intentareaproceselor de dizolvare a sindicatelor unitare, recunoscute ping, atuncica persoane juridice.

0 parte a membrilor sindicatelor unitare au intrat in sindicatelereformiste, iar o alta parte, impreuna cu muncitorii care se &eau subinfluenta partidului socialist, au alcatuit in 1930, Centrala sindicatelorindependente. -Erne le sindicate unitare au trecut in ilegalitate, alteleactivau semilegal, iar o serie de membrii ai acestora au intrat insindicatele legale reformiste in cadrul carora au creat asa-zisele Opozitiirosii". Surprinzind toata framintarea prin care treceau sindicateleunitare, ca urmare a masurior represive intreprinse de gtrvernul burghez,

10 Ibidem

www.dacoromanica.ro

7 DOCUMENTAR 113

diplomatul strain scria : De*i oficial dizolvat, Consiliul General alSindicatelor Ro*ii-Unitare n.n. continua sa existe in secret intimp ce membrii si, actionind din ordinile conducatorilor Mr, auintrat in diferite sindicate legale ca membri *i au format cu ele gru-puri ale ma-zisei Opozitii Ro*ii" (0.S.R.) Deoarece aceste grupuri aujucat un rol foarte important in evenimentele din februarie 1933, o atentiespeciall este acordata dezvoltarii Mr pe mai departe de catre PartidulComunist Roman" n.

0 coordonata esentiala a activitatii Partidului Comunist Roman,in perioada imediat urmatoare scoaterii sale in afara legii, a constituit-o,organizarea, directa sau prin intermediul Uniunii Tineretului Comunist,a tineretului studios din *coli *i institute de invatamint superior in scopul

acestora la lupta deschisa, impotriva conditiilor grele de inva-tatura *i viata, a chinuitorului sistem al taxelor rolare, a caror greutateo resimteau din greu studentii provenind din paturile sarace, impotrivaaccesului limitat la invatatura pentru fiii de muncitori i tarani, pentrucultivarea unui climat favorabil luptei democratice, antirazboiniceantifasciste in *coli *i universitati.

Una dintre primele organizatii ale tineretului studios a fost Aso-ciatia studentilor revolutionari" infiintata in anu11932, despre care diplo-matul englez preciza ca, aceasta este o organizatie in subordinea Cora-somolului Roman (13.T.C. n.n.) formata din simpatizanti i studenticu idei revolutionare din *colile superioare i medii. Organizatia adoptanume diferite pentru ascunde identitatea sub o forma legala"12.

Fidel aparator al intereselor maselor muncitoare, al independenteipatriei, purtator al principiior nobile ale internationalismului proletar,P.C.R. a avut de la crearea sa o pozitie consecvent antirazboinica *i anti-fascista, de sprijinire a politicii de pace *i democratie. Ca detapmentrevolutionar de avangarda al clasei noastre muncitoare, partidul comunista stat ferm la postul sau de organizator al mirarii antirazboinice *iantifasciste de masa din Romania, creind *i conducind activitatea unororganizatii de masa legale, dintre care un rol important 1-a jucat Comite-tul antirazboinic (1932-1934) *i Comitetul National antifascist (19331934), organizatii despre care diplomatul englez informa ministerul sau

sint sub influenta Partidului Comunist Roman" 1 3.

Succint, raportul diplomatului englez pe anul 1933, surprinde cudestula obiectivitate *i in deplina cuno*tinta de cauza o serie de aspectemajore ale activitatii Partidului Comunist Roman *i a organizatiilor salede masa, fapt ce evidentiaza pregnant ca partidul comunist, fortele revo-lutionare din taxa noastra, erau o prezenta activa in societatea roma-neasca. In acelmi timp documentul atesta complexa i multilaterala acti-vitate desfavirata de partidul comunist ce se impunea cu pregnanta,nu numai in opinia publica interna dar *i a celei internationale. Nouldocument din sursa externa confirma alaturi de multe altele, rolulforta mereu crescinda a mirarii revolutionare i democrtatice din Roma-nia.

11 Ibidem

12 Ibidern

13 Ibidan

8 c. 1667

mobiliz'arii

*i

si

a-gi

ea

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

LOCURI I CASE MEMORIALE CARE EV1DENTIAZAREZISTENTA MASELOR POPULARE ROMANESTI

IMPOTRIVA REGIMULUI DE OCUPATIE(DECEMBRIE 1916 NOIEMBRIE 1918)

DE

ION TOACA.

Actionind in concordanta cu nazuinta legitima a intregului poporroman, de infaptuire a unitatii sale nationale prin eliberarea Transilvaniei,Bucovinei, Banatului, Crisanei si Maramuresului, guvernul liberal adeclarat in august 1916 fazboi Austro-Ungariei, angajindu-se sA, luptealaturi de puterile componente ale .Antantei care promiteau satisfacereadezideratului unirii cu patria mama a provinciilor sus amintite. Refe-ritor la intrarea României in aceasta conflagratie mondiala, tovarasulNicolae Ceausescu sublinia : Cu toate cá primul razboi mondial a avutun caracter imperialist, poporul roman nu a participat la acest razboicAlauzit de intentii de cotropire si anexiune teritoriala" 1.

Dupa inceperea operatiunilor militare, animata de idealul maretal desavirsirii unitatii de stat a patriei, armata romana a luptat cu eroism

abnegatie, dar nu a putut respinge puternicele forte militare ale inami-cului i, in conditii dramatice, a fost nevoita sa se retraga in Moldova,unde s-a refacut si a desfasurat o dirza rezistenta impotriva trupelorputerilor centrale care ocupaserl partea de sud a rarii. Regimul impilator,de jaf si asuprire introdus de administratia militara in partea de sud atArii a provocat o rana adinca in sentimentele patriotice ale intregiipopulatii romAnesti. In acele conditii dramatice imperativul supremce se impunea tuturor claselor sociale consta in alungarea trupelor inamiceii eliberarea tinuturilor cotropite. Referindu-se la aceasta perioada isto-rica, tovarasul Nicolae Ceausescu sublinia faptul c impotriva cotropito-rilor fortele patriotice s-au ridicat la lupta, si-au adunat toate puterilesi au hotarit s reziste cu orice pret in fata armatelor invadatoare" 2.

In fruntea miscarii de rezistenta s-au situat militantii miscarii revo-lutionare aflati atunci in acea zona 3, care au strips cadrele crutate de

1 Nicolae Ceausescu, Cuvintare rostild la adunarea populard din 12 august 1967, consa-cratd aniversdrii bäldltilor de la Aldrdsesti, Mdrdsti, Oiluz, intitulald 0 jumdtate de secol de lamarea epopce nationald a Mdrdseslilor, publicalä in volumul Romania pe drumul desdvirfiritconstrucliei socialiste. Rapoarte cuvintdri, articole, sept. 1966 dec. 1967. Bucuresti, Edit. poli-tica, 1968, vol. II, P. 467.

2 Nicolae Ceausescu, op. cit., P. 468-469.s Arhiva C.C. al P.C.R., dosar 4332, f. 96-97. Vezi i Arhiva Institutului de studii isto-

rice si social-politice de pe linga C.C. al P.C.R., fond 1, dosar 745 f. 33. (Se va cita Arh.I.S.I.S.P.).

www.dacoromanica.ro

116 DOCUMENTAR 2

razboi si le-au organizat in vederea luptei, conform tacticei i metodeinoi" 4. In acest scop, in cursul lunii decembrie 1916, s-a hotarit (la osedinta a socialistilor din Bucuresti tinuta la locuinta lui Alecu Constan-tinescu de pe str. Umbrei nr. 8 11)20 biserica Alb6) formarea unor grupeilegale care sa cuprinda atit militantii socialisti cit i elementele Wain-tate din rindurile muncitorilor i taranilor aflati in 1ocalittile ocupate *.

Importante grupuri ilegale au fost constituite la inceputul anului1917 in Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Braila, Galati, Cimpina, Pitesti,Drobeta-Tr. Severin etc. Activitatea acestor grupe era coordonatade catre Comitetul de actiune ilega15 constituit In Bucuresti la sfirsitulanului 1916 si inceputul lui 1917. Activul care era antrenat in jurul aces-tuia se ridica la peste 65 de persoane, provenite in marea lor majoritatedin rindurile muncitorior i meseriasilor. La inceput nucleul Comitetuluide actiune era format din : Constantinescu .Alecu (secretar), Gh. Cristescu,Popovici Constantin, Olteanu Iancu si Teodorescu Gh.. Prin august 1918mn acest nucleu au mai intrat Inca' dou5, persoane 5.

Ca urmare a activitatii desfasurate de catre Comitetul de actiunein scurt timp, in Capitala s-au intarit grupele ilegale formate la fabricade pompe din str. Putul cu Ap Rece 6 la intreprinderea Chiriac" dinCimpul Mosilor, la atelierul mecanic al lui Frant" de pe str. ApeleMinerale, etc. 7. 13n grup care activa sub indrumarea directa a lui AlecuConstantinescu se constituise si in cartierul Vitan 8.

Prin constituirea Comitetului de actiune din Bucuresti, s-au creatpremisele conducerii de catre un singur centru a intregii miscari patrioticeimpotriva ocupantilor g. Acest comitet a acordat o atentie deosebitagsinii unor case si locuri necunoscute de politie uncle aveau sa se orga-nizeze intruniri conspirative ori sa se tipareasca materialul de propagandanecesar mobiizrii maselor la actiuni de rezistenta impotriva trupelorinamice. invingind numeroase greutati membrii comitetului de actiunereusesc s gaseasca unele locuri i ciMini atit la periferiile oraselor cit siin centrele acestora punindu-le la dispozitia grupelor ilegale.

Una dintre aceste cladiri se afla in incinta fermei situata pe dealulCotroceni**, in apropiere de uzina electricb,' Grozavesti din Capitala, carefusese inchiriat In interesul miscarii muncitoresti de socialistul IonGeorgescu-Topala. Aici s-au tinut incepind cu luna ianuarie 1917numeroase sedinte conspirative la care au participat : Ion C. Frimu,Alecu Constantinescu, Gheorghe Cristescu, Ecaterina Arbore, DumitruPop, Ghita Moscu, Rozalia Frimu, Constantin Popovici, Ilie Moscovici,C. Titel-Petrescu, Heinrik Stenberg, Atanase Grecu, Teodorescu Gheorghe,

Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, inventar 8, dosar 2, f. 9.* La aceastA sedinla au participat 30 de persoane din care : Agiu Constantin, Olteanu

lancu, Vasilescu G. M. Vasia, GAnescu Dumitru, Moscu GhitA, Filipescu Leonte, GheorgheJianu, Aurel Nicolaescu etc. (Arhiva I.S.I.S.P., fond 3, dosar 80, L 7.8).

6 Arh. I.S.I.S.P., fond, 1, dosar 808, f. 7.Ibidem, dosar 745, f. 39-41.

7 Ibidem, fond 3, dosar 100, f. 18-19.8 Ibidem, fond 2, dosar 461, f. 4-5 si dosar 100, f. 18-19.9 Ibidem, dosar 8, f. 3.** Casa si constructine dependente de aceasta, allate In incinta acelel ferme au fost

demolate, iar terenul a cApAtat altA destinatie.

°

°

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTAlli 117

lancu Olteanu, Boiangiu Nicolae, Iordan Ionescu, Mihail Balineanu,Ian ,Georgescu-Topala, Radu Ionescu, si multi altii10. Tot in incintaacestei ferme a avut loc la 28 aprilie si 1 mai 1918 o consfatuire la careau participat reprezentanti ai Comitetului Executiv al P.S.D. fA ai Comi-siei generale a sindicatelor, ai comisiilor locale si ai comitetelor unoruniuni sindicale 11 Cu acest prilej au fost stabilite noi masuri programaticepentru intensificarea luptei contra regimului de ocupatie.

Sfidind restrictiile impuse de ocupanti, membrii Comitetului deactiune din Bucuresti au hotarit sa organizeze sarbatorirea zilei de 1 Mai1917 printr-o adunare muncitoreasca programata a se desfasura in desi-mea inverzita, a cringului existent atunci pe coasta soselei Panduri, inapropiere de locul uncle se afla azi Academia Militara Genera la. In cringa, fost inaltat steagul rosu, in jurul caruia s-au adunat numerosi muncitoridin intreprinderile bucurestene ce purtau cite o fiindulita rosie la butoniera.Au fost ascultate cuvintarile rostite de conducatorii grupurilor ilegale side scriitorul Barbu Lazareanu 12.

Unele intilniri conspirative au avut loe si in locuinta lui Filip Gelarsituata, in fundatura Faurari, cartierul Dudesti, din Capitala 13. Ca urmarea, masurilor luate de catre militantii socialist, multe dintre casele conspi-rative din teritoriul ocupat au putut fi intrebuintate o perioada indelun-gata, fail, ca autoritatile de ocupatie sa, le poata descoperi. Una dintremetodele eficace folosite pentru mentinerea conspirativitatii acestora,era mutarea periodica a instalatiilor tipografice dintr-o casa in alta,schimbarea la intervale scurte a adreselor made se tineau sedintele de lucru,organizarea de intruniri in locuri virane aflate in afara oraselor, precum siIn locuintele unor muncitori din cartierele marginase.

Numeroase intruniri ale organizatorior miscarii de rezistenta s-audesfasurat in casa lui Gheorghe Cristescu de pe str. Herescu Nasturel nr. 9din Bucuresti. Tot aici au avut loc intilniri intre socialistii romani si dele-gatii veniti din partea miscarii socialiste din alte tari, se primeau si sepastrau numeroase scrisori provenite de la grupele ilegale de actiune cefunctionau in alte localitati din Vara, precum si din alte tari, se primea-si pastra literatura. socialist& editata in strainatate etc. Unele sedintetinute in aceasta casa au fost consacrate luarii de masuri pentru spriji-nirea cu alimente a prizonierilor romani detinuti de trupele Puterilorcentrale.

Sfera de activitate a miscarii de rezistenta impotriva ocupantilornu se reducea numai la probleme de ordin organizatoric, ci cuprindea silatura muncii de propaganda si agitatie. In afara de gasirea unor case con-spirative pentru multiplicarea materialelor de propaganda, cea mai greaproblema pe care au trebuit s-o rezolve socialistii aflati in teritoriul ocupat,consta in preocuparea de multiplicatoare, cerneala si hirtie. Pe aceastatema au avut loc mune discutii si s-au facut numeroase propuneri in

12 Arhlva C.C. al P.C.R., fond 28, mapa 29/1918 i Arh. I.S.I.S.P. fond 1, dosar 745,1139-41.

11 Ibidem, mapa 5/1918.12 Ibidem, fond 2, dosar 551, f. 283.23 Arh. I.S.I.S.P., fond 3, dosar 100, f. 18-19.

www.dacoromanica.ro

118 DOcUMsNTAJR 4

cadrul sedintelor tinute de Comitetul de actiune ". Din cauza greutatilormajoritatea circularelor i manifestelor, elaborate in anul 1917 in Capitala.sint scrise de mina, ori la masina de dactilografiat. Unele dintre acesteaau fost dactilografiate de Teodor Himsenn (dupa manuscrisele lui AlecuConstantinescu) 15, altele multiplicate de Heinrich *teinberg si de altimilitanti socialisti, la locuintele lor, on In institutiile unde luciau. Cu pri-lejul zilei de 1 Mai 1917 s-a incercat chiar scoaterea unei gazete consacrateacestui eveniment 16.

Spre sfirsitul anului 1917 Alecu Constantinescu reuseste siti procure o.masina de tiparit Boston" instalata mai intii in casa cismarului Duicudin str. Cimpul Veseliei (cartierul Vitan) din Bucuresti, apoi intr-o chticlireaflata, pe B-dul Pache, de unde a mutat-o intr-o magazie din curtea badOvidiu" de pe Calea Mosilor nr. 293 17. Aceasta baie era proprietatea.inginerului Bacalu simpatizant al miscarii socialiste 18. Tipografia.instalata aici a functionat pina In decembrie 1918, sub directa indrumare a.lui Alecu Constantinescu. La tiparirea manifestelor au lucrat BogdanNicolae (paznicul baii Ovidiu"), Bogdan Sever (fratele paznicului)

Jak Konit (de meserie tipograf) 19.Tot in acest Mc Alecu Constantinescu.s-a intilnit, in anul 1918, cu diferiti revolutionari romani care se intorceaude pe front sau din alte taxi, unde se aflasera in timpul razboiului, si care-relatau despre situatia misearii socialiste din diferite state si se inrolauin miscarea de rezistenta contra ocupantilor.

In acthmea de tiparire a materialelor de propaganda' a fost folosita,en succes instalatia tipografica, montata in pivnita casei de pe sos. Vitannr. 25 (azi nr. 248) din Bucuresti *. La activitatea desfasurata, in cadrulacestei tipografii si-au adus contributia Carol Moscovici, Nicolae D iaco-nescu, Gheorghe Marin, Florea Raduleseu, Emil si Sofia Zalmanovici,I. Himzon, Liza Moscovici, Chiriachita Diaconescu, Mielu Apostolescu,Heinrich temberg, Cornelia Stefsanescu, Vasile Daescu, Marioara Vasi-lescu s.a. **) La susnumita adresa s-au tipitirit si alte manifeste 21.

Tiparirea i raspindirea de manifeste si brosuri en continut revolu-tionar in rindurile populatiei, influenta erescinda pe care o avea aceastIactiune in cercurile largi de muncitori, tarani i intelectuali, i-a fiticutpe nemti asa cum remarca Gheorghe Marin sit turbeze" 22.

Arhiva C.C. al P.C.R., fond 5, dosar 1168, f. 25-40.15 Ibidem16 Marghiloman Alexandru, Note politice, vol. II, 1916-1917, 13ucure5ti, 1927, p. 52517 Arh. I.S.I.S.P. fond 1, dosar 745, f. 59." Arhiva C.C. al P.C.R., fond 5, dosar 1168, f. 25 40.12 Arh. I.S.I.S.P., fond 1, dosar 745, f. 59, vezi i fototeca, clicul nr. 1857.20 Arh. I.S.I.S.P., cota A.b. II1-2.* in prezent acea clddire nu mai exist.5. Pe terenul respectiv se aflA fabrica de textile

Ana Ipfitescu".Locul este marcat de o placa memorialS pc care se scrie desprc existenta susnumitei tipografii.

** Numele mentionate mai sus sint consemnate pe o fotografie cc se afla lii arhiva per-sonalfi a lui Gh. Cristescu, str. Herescu NAsturel, nr. 9, Bucure5ti.

Arh. I.S.I.S.P., cota A. V-26, si dosar 100, f. 17.22 Ibidem, dosar 100, f. 22.

"

si

s°

.www.dacoromanica.ro

5 DOCUMENTAIR 119

In afara de Bucuresti, unde s-au desfkurat cele mai importanteactiuni de mobilizare a maselor a rezistenta impotriva ocupantilor in anii1917 1918 au avut loc astfel de actiuni si in alte localitati din teritoriul.ocupat. Astfel in septembrie 1917, Alecu Constantinescu si Emil Nicolauau redactat i multiplicat intr-o magazie aflata in incinta conacului fostuluiprint Mavrocordat din localitatea Maneci Ungureni Prahova, manifestulintitulat : O vizit neplacuta" si semnat de grupa ilegala din Prahova,prin care se demasca scopul vizitei in Romania a lui Wilhelm al II-lea,kaizerul Germaniei 23. La Ploiesti manifestele i chemarile la lupta impotriva.ccupanOlor erau multiplicate intr-un bordei aflat in curtea casei socialis-tului Emil Nicolau *. La una din sedintele conspirative care s-a tinut inlocuinta acestuia, la data de 20 februarie 1917, a participat, pe linga oserie de conducatori locali ai miscarii muncitoresti, i .Alecu Constanti-nescu, care venise din partea Comitetului de actiune de la Bucuresti.Cu acest prilej el a apreciat ca in Valea Prahovei 10 desfkurau activitateamai multe grupuri de rezistenta impotriva trupelor de ocupatie 24.

Tot in judetul Prahova, la Cimpina, sapirograful cu care se multi-plicau manifeste ce chemau la lupta impotriva cotropitorilor si a exploa-farii, era instalat in pivnita casei Mariei Aricescu **, de pe str. Grivitei 25La locuinta aeesteia, grupa de actiune ilegala a socialistilor din Cimpinaa tinut, in anii 1917 1918 numeroase intruniri, a luat o serie de masuripentiu mobilizarea petrolistilor impotriva regimului de ocupatie impusde trupele Puterilor Centrale. Aceasta actiona atit in localitatea Cimpinacit si in zonele petrolifere din imprejurimi. Prima sedinta de constituirea grupei a avut loc in vara anului 1917, in susnumita casa, in prezentalui Constantin MOnescu. Dintre cei care participau la intilnirile tinutein casa familiei Aricescu, amintirn pe : Constantin Popovici, Stefan Vasi-leseu (cumnatul Mariei Ariceseu), Constantin Ciolacu, Anton Ionescu,Dida Aricescu, Dumitrache Aricescu, David Fabian, Aneta Loghin, PaulMarc si altii 26 Cu multiplicarea manifestelor efeetuata la Cimpina se maiocupa, in afara de Maria Aricescu i ali activisti ai miscarii socialisteca : Paul Marc, Heinrich Sternberg, Magura Paula etc. 27 .

In afaril de intrunirile ce aveau loc in casa Mariei Aricescu, grupaIlegala de actiune din Cimpina a mai tinut unele sedinte si in loeuintelealtor socialisti din localitate, ca : Branisteanu (aflata pe str. Telega) ; Io-nescu Savu (situata in colonia fostei societati Steaua Romana"), Gala-teanu (de pe str. Cimitirului), la muncitorul Sergiu Papuc etc. Aceastagrupa a identificat in rindurile militarilor germani un nurnar de trei membriai partidului socialist din Germania, cu care a stabilit legaturi ; respectiven soldatii Otto Nagel si Frantz Thieme, precum i cn un marinar al cOrui

23 Arh. I.S.I.S.P. Raportul trimis la Internationala a III-a de cfitre Alecu Constan-tinescu, cota A.V 26.

* PIMA tn prezent nu cunoastem strada j nr. unde se afla locuinta lui Emil Nicolau." Arh. I.S.I.S.P., Raportul trhnis Internationalei a III-a de dare Alecu Constanti-

viescu, cota A.V-26.** Phil{ ln prezent nu cunoastem numiirul pe care 1-a avut accastá casá.25 Arh. I.S.I.S.P., cota A. V-26; si fond 2, dosar 547, f. 7-12." Arh. I.S.I.S.P., fond 2, dosar 547, f. 7-12.27 Ibidem, dosar 588, f. 51 i dosar 547, f. 7-12.

www.dacoromanica.ro

120 DOCUMENTAR

nume nu a fost identificat 28. Acestia participau la sedintele conspirativeale grupei care se tineau In casa Mariei Aricescu, ii sprijineaupe muncitoriiromâni in lupta kr pentru Imbunatatirea conditiflor de viata, le procuraziarul socialist de stinga Leipziger Volkszeitung" 29 primit de ei din Ger-mania etc. ". TJnele manifesto multiplicate la Cimpina erau difuzate siin localitatile : Bucuresti, Ploiesti, Moreni, Craiova, Drobeta-TurnuSeverin etc. prin grija lui Gheorghe Grecea si Danescu Elena 31

In anul 1918 si indeosebi in a doua jumatate a acestuia, numarulcaselor si al salilor folosite pentru sedinte si intruniri unde masele se pro-rnintau impotriva regimului de ocupatie a sporit considerabil. Pe linga%cladirile in care aveau kc adunari conspirative ale conducatorilor miscariide rezistenta, acum se puteau folosi si vechile sedii, cluburi socialiste saucase ale poporului, de care dispusese miscarea socialista inainte de razboi.Autoritatile de ocupatie au fost nevoite sa nu ia masuri represiveimpotriva intrunirilor publice ce aveau loc in incinta acestor cladiri.

La Bucuresti de exemplu, conducatorii miscarii de rezistentá incepa organizeze intruniri in sal& Clubului socialist de pe strada Sf. Ion icsanr. 12 32, in cladirea casei poporului 33 ; sau in salle : 13 Septembrie" ;Badulescu" ; Piscului" ; Magurele" ; Marna" ; Grivita" ; Ovidiu" ;Arsenal" ; Dudesti" 34 §i Rahova", precum si in diferite case aflatepe strazile : Baldovin Pircalabu nr. 3 35 ; Academiei nr. 35-37 36 ; §iSf. Ionia', nr. 5 37 ; Mitropolit Iosif nr. 1-3 ; Faurari nr. 19 ; Calea Vaca-resti nr. 26 ; Cimpineanu nr. 17 38 ; Sfintii Apostoli nr. 38 ; 39 Timisoaranr. 27 ; Calea Victoriei nr. 113 ; la Gradina Bordeiul Vechi ce se afla peSoseaua Jianu 40 etc.

Tot in Capitala, pe strazile din fata Palatului Justitiei si a inchisoriiVaaresti a avut loc in ziva de 4 iunie 1918 o demonstratie muncitoreascii.initiata de fruntasii miscarii de rezistenta, in urma careia autoritatile deocupatie au fost nevoite sa puna in libertate persoanele arestate in lunamai (a aceluiasi an) pe cind participau la consfatuirea ce a avut kc inincinta fermei de pe Dealul Cotroceni 41.

In alte localitati din teritoriul ocupat casele si salile care sint folositein vara si toamna anului 1918 de catre conducatorii miscarii de rezistent&pentru organizarea unor actiuni publice se aflau : la Ploiesti pe CaleaCimpinei nr. 3 ; la Craiova, pe str. 6 Martie nr. 3 (fosta str. Copertari) ;la Pitesti pe str. Industriei nr. 1 ; la Constanta pe strazile *tefan Mihailescunr. 38 si Costache Negri (colt cu str. Dragos Voda) ; la Braila pe str. azi K.

28 Ibidem, fond 4, dosar 360, fotografia 11.22 Ibidem, fond 2, dosar 808, 1. 6-7, 79 0 dosar 413, f. 4-7.3° Ibidem, dosar 360." Ibidem, dosar 508, f. 51 0 dosar 547, 1. '7-12.32 Arh. I.S.I.S.P., fototeca, clileele 1868, 1967 0 19499.33 Ibidem, 25593.32 Socialismurorganul Partidului socialist, nr. 48 din 16.111.1921." Arh. I.S.I.S.P., fototecA, cliqeul 23855.36 Ibidem, 18166 qi Socialismul" din 14.1.1921." Socialismul" nr. 82 din 13 mai 1919.88 Socialismul" nr. 88 din 14 decembrie 1921.32 Socialismul" nr. 89 din 21 decembrie 1921.88 Socialismul" nr. 115, din 21 iunie 1919 0 nr. 90 din decembrie 1921.41 Arh. C.C. al P.C.R., fond 28, mapa 5/1918 0 29/1918. Vezi 0 Arh. I.S.I.S.P., fond 1,

dosar 745, f. 39-44 0 fond 2, dosar 808, 1, 9.www.dacoromanica.ro

7 DOCUMIENTAB 121

Marx si Milrasesti nr. 45 ; la Galati pe str. Carpati nr. 43 ; 42 j la Cimpinape str. azi 23 August (in fata Postei) 43 j la Corabia pe str. Carpati (f.n.) ;la Rm. Sarat, pe str. Constantin Brincoveanu nr. 3 ; la Rm. Vilcea, pestr. Libertatii nr. 10 " ; la Slatina In Depoul C.F.R. ; iar la Tirgoviste pestr. Crisan nr. 9, unde se afla Hanul Vatamanului ". La sedintele organizatein incinta elubului socialist din Strehaia luau parte activa cunoscutiifruntasi ai miscarii de rezistenta Joan Elena, R. Stanculescu, I. Titindei,Gh. Luca, Iancu Iliescu si N. Armeanu 46 La Drobeta-Turnu Severinerau folosite cladirile de pe strazile azi 7 Noiembrie nr. 73 si Traian nr. 76.Printre fruntasii miscarii de rezistenta care organizau intruniri la acesteadrese se numara Joan Elena, Constantin Preotescu, Ion Pirvan si LucaGheorghe 47. Deosebit de frecventat era si clubul socialist din comunaProvita de Jos, jud. Prahova 48

In perioada la care ne referim exploatarea maselor muncitoare,ea i regimul de teroare impus de administratia militara a puterilor een-trale, au Mut sa sporeasca continuu ura populatiei fata de invadatori.Numeroase actiuni de sabotare a produetiei s-au desfasurat la diferiteleintreprinderi din Bucuresti ca : Lemaitre", Wolff" si Arsenalul Arma-tei", la exploatárile petroliere din Moreni, Cimpina, Baicoi, la rafinariileVega" si Steaua RonAna" din Ploiesti precum si la Calle ferate. Despreacest fapt V. Cancicov, la 17 iunie 1917 nota : Eri Gara de Nord (dinBucuresti n.n.) s-a aprins pentru a treia oara in 10 zile ; e ceva foarte sim-tomatic ; probabil c5 sint acte de sabotaj" ".

Numerosi lucratori adusi cu forta din mediul satesc munceasciala exploatarile petrolifere si a padurilor, la intretinerea cailor ferate si adrumurilor etc., au fost indrumati i incurajati s actioneze impotrivaregimului de ocupatie prin parasirea in masa a locului de munca 5°. Actiuneade propaganda si agitatie pentru mobilizarea maselor la rezistenta contraoeupantilor s-a extins si in mediul rural. In numeroase sate au fost impus-cate diferite persoane venite s indemne pe tarani la rascoala impotrivaputerilor centrale" 51.

Printre judetele in care taranii actionau cu mai multa hotarire impo-triva regimului de ocupatie, prin refuzul de a face munca de corvoada,fuga de pe moside unde erau adusi s lucreze cu forta etc., se numaraGorj, Severin, Dolj, Ilfov, Arges, Prahova, Mused, Vlasca, Buzau sialtele. Este semnificativ in acest sens ca, datorita nelucrarii pamintuluide eatre tarani, in anul 1918 s-au cultivat numai 420 000 ha cu griu in kwde 1 500 000 ha, cit se cultiva in aceasta zona inainte de razboi 53.

42 Arh. I.S.I.S.P., fototeca, cliseul 25749 si 11123.43 Ibidem, 18254, 25675, 25674.44 Ibidem, 25749.45 Arh. I.S.I.S.P., fototeca, cliseul 25482.45 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 28, mapa 20/1916.47 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 28, dosar 4334, f. 6 si dosar 4325, f. 39-59.45 Arh. I.S.I.S.P., fondul de fotografii ; cota IV/97.42 Cancicov V. Th. Impresiuni si pdreri personale din limpul rdzboiului Romdniei, jurnal

zilnic, 13 august 1916-31 decembrie 1918, Bucuresti, 1921, vol. I, p. 515.55 Arhivele Statului, Bucuresti, fondul prefecturii judetului Ilfov, dosar 21 (34) 1918, f. 2.51 Cancicov V. Th. op. cit., vol. II, p. 334.52 DrAghiceanu V. N. 707 zile sub cullura pumnulut german, p. 352.

s

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTAR g

Forme le de manifestare a t'Aranilor impotriva regimului de ocupaties-au earacterizat, intro altele i prin : ascunderea vitelor, atelajelor si aunor insernnate cantitati de produse agricole pentru a nu fi confiscate ;5i chiar prin uciderea a numerosi soldati inamici. Despre aceste actiuniC. Baca lbasa nota in 1918, ca la sate ;Ant multe cazuri eMd oamenii ataca,pe soldatii germani ucid" 53.

0 rezistenta dirza a opus grupul de partizani condus de sublocote-iientul de rezerva Victor Popescu, care si-a desfasurat activitatea in tinu-turile Gorjului i Mehedintului, precum si grupul de oameni condus deVasile Chilian, care actionind de-a lungul liniei frontului, din muntitBuzaului i ping, in regiunile Vrancei, s-a ocupat de stringerea i transmi-terea in Moldova a informatiilor referitoare la potentialul armatelor ina-mice, la amplasarea i aprovizionarea acestora 54.

Amploarea rezistentei i combativitatea clasei muncitoare si a tara-nimii din teritoriul romanesc vremelnic ocupat au pus in miscare i altecategorii sociale de oameni ca : functionarii civili de la primilrii, prefee-turi, posta si de la alte institutii create de administratia trupelor inamice ;avocatii ii magistratii ; profesorii, invatatorii, rnedicii etc. Referitor a,acest fapt un contemporan aprecia cii invadatorii au reusit repede sipiarda i putinii prieteni famasi aici (in teritoriul ocupat n.n.) dar n-aucistigat pe nimeni" 55.

Manifestarile organizate de catre conducatorii miscarii de rezistenta.din teritoriul ocupat in casele i locurile consemnate in acest material,constituie doar o infima parte din eroica lupta dusa de poporul romanpentru eliberarea pamintului stribun, in care a actionat si s-a jertfit intreaga populatie româneasca de pe tot cuprinsul patriei. In acele imprejuraris-au evidentiat Inca odata inaltele sentimente patriotice i eroismul manifestat de poporul nostru in lupta sa dreapta pentru libertate, indepen-denta si suveranitate nationala.

53 Bacaibasa C. Capilala sub ocupalia dusmanului, 1916-1918, p. 164-163, 218-219." Bolocan N. Cei zece martini execulafi la Tr. Severin, Timisoara 1921, p. 1-15.55 Cantacuzino, Sabina, Din viaja I.C. I3ralianu; 1914-1919,

Universul, Bucuresti, 1937, p. 127.

122

0-i

Ra:boiul Edit..tae,iiiaiwww.dacoromanica.ro

IN LEGATURA. CU DATA MORTII LUI VELICICOMIRON COSTIN

DE

IL IE CORFUS

La intrebarea cind au lost uci§i Miron Costin §i fratele sau, Velicico,s-au dat pina acurn raspunsuri care s-au intemeiat, in lipsa de alte docu-mente, doar pe informatiile cuprinse in izvoarele narative ale timpului,,cunoseute prin cronologia lor imprecisa. Astfel dupa cronica atribuitalui Nicolae Costin, ei au fost executati din ordinul lui Constantin Cantemirin decembrie 1691 pentru ca s-au ridicat impotriva sa ; mai intii a lost-tlecapitat Miron la un sat al situ, unde a fost gasit de trirniii domnuluiin timp ce se pregatea inmorminteze sotia, i numai apoi, dupa intoar-ceiea executorilor la Ia§i, i s-a Mat capul i lui Velicico, noaptea la cinci-ceasuri, in prezenta lui Dirnitrie Cantemir, fiul domnului 1. Dupa, IonNeculce, decapitarea Mr a avut Mc in al aptelea an al domniei lui Con8tan-tin Cantemir, ca rezultat al dezvaluirii celor puse la cale de unii boieri,intre care *i Velicico, Ia o nunta la Bacani, din sus de Birlad, de a fugila Constantin Brincoveanu §i de a inlatura, cu ajutorul acestuia là Poartii,pe domn, ridicind in locul sau pe Velicico. Acesta a fost prins i adus la

unde a fost batut mai intii cu buzduganul de domn inchis in beci,apoi scos noaptea afara §i decapitat inaintea portii domne0i. S-a trimis1,poi dupa Miron, care a fost luat de la ms*a sa Barboi din tinutul Neam-1 ului, de la catafalcul sotiei sale O. dus la Roman, unde i s-a taiat i luicrtpul, nevinovat, nefiind amestecat in complot 2 In cronica atribuita,lui Nicolae Muste se spune doar, fara a -e indica data, ca ace.$tia an fostinci0 din cauza atitudinii ireverentioast, 0.iVelieico fata de domn, de care

batea joc pentru ca nu §tia carte 3. Intr-o arianta a aceleimi cronicist spune ceva asemanator (doar mai confuz) celor cuprinse in cronica luiNeculce i ca executarea lor a avut loc inainte cu un an §i patru luni demoartea lui Cantemir 4. In sfirit, Dimitrie Cantemir aratà, intr-o expuneretendentioasa i care trebuie luata deci cu multa rezerva, ca ei au fost-omoriti in 1691 fiindca au complotat cu Brincoveanu uciderea domnului

Lelopisclul Terel Moldouel ... (1661-7711), la M. Kog5lniceanu, Cronicele Ronianiet,I I edilia a doua, Bucureti, 1872, p. 38 39

2 LelopiselLd Tarii Moldooei i 0 s ma de Clivinle, ed. Iorgu Iordan, Bucure0.i, 1955,181 185.

3 Lclopiseltil Terei Moldovel ... (1062-1729), la M. Kogillniceanu, op. cll., III, ed. a(loua, Bucureyli, 1874, p. 25.

Varianla la Cronica alrlbuild lui Nicolae Music, la M. KogAlniceanu, op. cil., III, ed. adoua, p. 88.

sA-si

i

it;

p

o

www.dacoromanica.ro

124 DOCUAIENTAR 2

§i inlocuirea lui cu Velicico Costin. Dupa el, complotul a fost pus la calela nunta lui Velicico si ca urma sa' fie adus la indeplinire pe la Craciun,cu prilejul nuntii lui Patrascu, fiul lui Miron, cu Elisaveta, fiica domnului 5.

Calculind data furnizata de Neculce al saptelea an al domnieilui Cantemir si cea oferita de varianta cronicii lui Muste un an ktipatru luni inainte de moartea acestui domn V. A. Urechia 6 mai intii,I. Tanoviceanu 7 apoi au ajuns la concluzia ca Velicico si Miron Costinau murit in luna decembrie 1691, cu alte cuvinte au confirmat data mortiilor din cronica atribuita lui Nicolae Costin. Decembrie 1691 a ramas apoiluna mortii lor pentru A. D. Xenopol 8, I. Nistor9, Const. C. Giurescul°,precum si pentru altii care s-au ocupat de viata si opera lui Miron Costin.De remarcat ca N. Iorga, la care data uciderii lor este anul 1691, fara hula,scrie, ca si autorul cronicii atribuite lui Nicolae Costin, ca mai intii a fostdecapitat Miron, la Roman, apoi, in zorii zilei, fratele sau, Velicico, laImi 11. Nici P. P. Panaitescu nu da luna, ci numai anul mortii lor, 1691 la.

Daca insa cronicarii citati si Dimitrie Cantemir aratil drept cauzaa omoririi lor conspiratia, avind de scop uciderea domnului si ridicareain scaun a lui Velicico cu ajutorul lui Constantin Brincoveanu, istoriciicare s-au oprit mai mult asupra acestui eveniment dau alta explicatie tra-gicului lor sfirsit , punindu-1 in legatura cu politica filopolona a factiuniiboieresti, in frunte cu Miron Costin, si cu expeditia lui Sobieski in Moldovadin 1691. Astfel, P. P. Panaitescu a scris la inceput ca e posibil ca in min-tea polonilor si poate si in cea a lui Miron sa' fi incoltit ideea unei domnii alui in Moldova, care ar fi asigurat interesele Poloniei in aceasta tara.Miron, fiind acum cu totul cuprins de ideea suprematiei polone, nu e demirare ca putea fi banuit ca ar dori sa apuce domnia cu ajutorul polo-nilor 13 Pe urma, acelasi istoric a spus ea' pieirea lui si a fratelui sau s-atras din lupta pentru putere dintre cele doua factiuni boieresti, cea aRusetestilor, partizani ai aliantei cu Austria, si cea a Costinestilor, parti-zani ai Poloniei. Deci principala vina a lui Miron si Velicico a fost incer-carea lor de a inlocui pe Rusetesti de la putere, chiar prin mazilirea luiCantemir, instrumentul lor 14. In sfirsit, revenind asupra celor formulatemai sus, el a scris ca Miron Costin a fost un prieten al polonilor, care nadaj-duia in mintuirea tarii prin poloni, in care vedea pe cei ce vor zdrobiputerea otomana, si ca' se pare ca pricina mortii sale a fost ambitia de a

5 Vita Constantini Cantemyrii cognomento senis, Moldaviae principis, traducerearomaneascA de N. Iorga, Vial(' lui Constantin-Vodd Cantemir de Dtmitrie Cantemtr, Bucuresti,1925, p. 86-101.

6 Miron Costin, Opere complete, I, Bucuresti, 1886, p. 339-340.7 Marele spalar Me Tilescu fi omorirea lui Miron f t Velicico Costin, In An. Ac. Rom.,

s. II, t. XXXII, Mem. sect. 1st., Bucuresti, 1910, p. 835-837.8 Istoria romdnilor din Dacia Traiand, IV, Iasi, 1891, p. 357.9 Miron Costin viata f i opera, In An. Ac. Rom., Mem. sect. ist., s. III, t. XXIV, Bucu-

resti, 1942, p. 283.19 Istoria romdnilor, III, partea Intli, Bucuresti, 1942, p. 210. C. C. Giurescu si Dims

C.Giurescu, Istoria romdnilor din cele mai vechi limpuri f i pind asteizt, Bucuresti, 1971, p. 425 426.11 Istoria romknilor, VI, Bucuresti, 1938, p. 407.12 Miron Costin, Opere, Bucuresti, 1958, p. 12.18 InIluenja polond In opera ft personalitalea cronicarilor Grigore Ureche gi Miron Costtn,

Bucuresti, 1925, p. 118.14 Dimitrie Cantemir, Viafa f t opera, Bucurcsti, 1958, p. 35-36.www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTAR 125

domni a fratelui sau Velicico 15 N. Iorga a scris ca pe cind Sobieski semindrea, la 20 octombrie 1691, cu cucerirea cetatii Neamtului, in acelmoment cazu si lovitura lui Cantemir asupra boierilor care urmareau opolitica a neamurilor mari din tara, in alta directie insa decit Rusetestii,ramasi in slujba domnului. In fruntea acestora se aflau Velicico §i MironCostin, care au fost ucisi. E foarte probabil scrie mai departe Iorgaea in aceste masuri nepotrivite cu firea buna a batrinului domn era si alt-ceva decit pedepsirea unei conspiratii. Aducerea la indeplinire de catreSobieski a vechiului plan de intarire a cetatilor pe care-1 iscodise MironCostin ar dovedi o intelegere a acestuia cu polonii si prezenta beizadeleiDirnitrie la executarea lui Veliscu, un rol al invatatului attar in descope-rirea tradarii"18.

Mu lt mai departe s-a ajuns in timpul din urma cu aprecierea poli-ticii filopolone a lui Miron Costin in istoriografia poloneza. Astfel, Z. Spie-ralski, aratind ca principala cauza a esecului ultimei campanii a lui Sobieskiin Moldova a fost primirea dusmanoasa pe care regele polon a intilnit-odin partea romAnilor, scrie ca partida polona" in frunte cu Miron Costin,care sprijinea planul legarii Moldovei de Po Ionia §i oferirii tronului eiprintului Iacob, fiul regelui, a pierdut in urma nereusitei expeditiei oriceinfluentit. Cantemir s-a socotit cu opozitia propolona, dind mortii pe Ve li-cico si pe Miron Costin 17.

0 noua scrisoare a lui Miron Costin trimisa unui vechi prieten al situaflat in armata lui Sobieski care se apropia in toamna anului 1691 de Iasi,precum si raspunsul regelui polon la alta scrisoare, anterioara, a sa, yinsa confirme intelegerea strinsa, secreta, dintre el si poloni, nu insa si tea,-darea" intereselor tarii sale. Inainte insit de toate noua scrisoare pune subsenmul intrebarii toata cronologia stabilita ping, acum pentru data mortiilui Velicico 0 poate §i pentru cea a lui Miron Costin.

Dar mai intii citeva repere, §i ele noi, ale acestei ultime expeditiipolone de cucerire a Moldovei, pe care le gasim in jurnalul ei, publicat deJ. Wolhiski inainte de citiva ani in Po Ionia 18 Autorul jurnalului, CazimirSarnecki, un nobil lituanian, s-a aflat in timpul expeditiei pe linga regein cahtate de rezident al vicecancelarului Lituaniei, Carol Stanislav Rad-ziwill, nepot de sora al lui Sobieski. In notele sale zilnice, trimise saptami-nal patronului sau, el 1-a informat despre intimplarile mai de seama dincursul campaniei la care a fost martor. Pe linga aceasta, el a trimis luiRadziwill si rapoarte separate despre mersul expeditiei, precum si copiide pe scrisorile ce parveneau regelui 0 altor domnitori poloni, ea de pilda ceaamintita a lui Miron Costin. Toate acestea sint inserate de editor in volu-mul amintit. In ceea ce priveste jurnalul ca atare, avem de-a face cu celmai amplu jurnal polon tiparit pina acum asupra expeditiei polone inMoldova din anul 1691, constituind un izvor de cea mai mare importantapentru cunoasterea scopului si desfl§urarii acestei expeditii, ca si a atitu-dinii antipolone a lui Constantin Cantemir.-

18 Miron Costin, Opere, I, Bueuregi, 1965, p. XIV, XVII.1'8 Op. cit., p. 407-408,11 Awanturg moldamskie (Aventuri moldovene*ti), Var§ovia, 1967, p. 203-204.28 Kazimierz Sarnecki, Pamiclniki z czasów Jana Sobieskiego. Diariusz I relacje z lat

1691 1696. (Cazimir Sarnecki, Memorii din timpul lui loan Sobieski. Jurnalul §i relatiile dinanii 1691-1696), Wroclaw, 1958.www.dacoromanica.ro

126 DOCUMENTAR

Sit urmarim, cu ajutorul acestui jurnal, etapele mai importante alecampaniei, pentru a explica mai bine rostul scrisorior lui Miron Costin.Intrind, la 1 septembrie 1691 , in Moldova, Sobieski a coborit cu armatape malul sting al Prutului pina la Pererita, unde a trecut riul in zilele de15-18 ale aceleiasi luni. In urma unui consiiu tinut cu senatorii si aflatila comanda diferitelor unitati, regele a hotarit s mearga la Iasi. Armata-a inaintat deci pe malul drept al Prutului pina la Bogdanesti, de undeluat-o la dreapta, Wind in stinga *tefanestii. La 27 septembrie s-a opritla Hirlau, unde s-a primit stirea despre predarea la 22 ale lunii a Sorocei.La 29 septembrie armata a trecut Bahluiul, inaintind prin Cotnari si ajun-gind a doua zi la Tirgu Frumos. La popasul de tingly acest oras s-a tinut,la 2 octombrie, un nou consiliu de razboi, in care s-a pus intrebarea daca samearga la Iasi, Roman .si Dunare, sau sa se intoarca acasit. Dupa multediscutii contradictorii s-a hotarit sä mearga la Roman. In aceeasi zi regelea lansat un manifest catre domnul, dar mai ales catre boierii Orli, princare le declara ea a venit scape de sub dominatia turceascil, dar incelai timp ca are drept la aceasta tara, bazat pe vechile ei obligaii fata

de regii Poloniei, precum si pe juramintul luat boierior cu prilejul expe-ditiei sale din 1686 ; le asigura deci vechile Mr privilegii, dar le cerea-ajute cu provizii, amenintind pe cei ce nu i s-ar supune cit vor fi tratati cadusmani. La 3 octombrie armata polona a pornit de la Tirgu Frumos ca satreacil Siretul. La plecare s-a primit raspunsul lui Cantemir la scrisoarearegelui si la cea a hatmanului Stanislav Jablonowski, prin care fusesesomat sa se predea. Raspunsul i-a amarit mult, caci domnul le-a declaratca nu vrea sa se predea, deoarece n-are incredere in fortele Mr, mai marifiind cele tataresti, i deoarece nu-si poate sacrifica fiul, ostatec la Poarta,iar familia, sub paza in Bugeac, Ii sfatuia deci sit paraseasca tara, amenin-tindu-i cu puterea tatarilor.

Acton apare pe scena acestor evenimente si Miron Costin en cloutscrisori : una adresata lui Sobieski la 2 octombrie de linga Roman si alta,fara data, poate din aceeasi zi, cu siguranta inst din zilele imediat urma-toare, pinii la 5 octombrie, trimisa vechiului sau prieten, Marcu Matczytiski,vistierul Poloniei, care participa, printre alti senatori, la expeditie 19. Con-tinutul scrisorii trimise regelui nu-1 cunoastem, intrezarim totusi ceva dinel in raspunsul dat de acesta lui Miron. De buna seama ca Miron, cazutacum in dizgratia domnului si urmarit de oamenii acestuia, gasindu-se la2 octombrie refugiat linga Roman, a cerut protectia lui Sobieski iexprimat dorinta de a veni la el, de vreme ce in raspunsul regelui, triinilui printr-un ofiter la 5 octombrie din tabara de linga Pascani, i-a spus citnu-i core sit villa' de acolo si din acel moment la el, ci sa ramina pe linga&ran, oriunde va socoti, pentru securitatea sa, un anumit timp, cit vacrede de cliviinta, cind apoi se va pune sub protectia sa si cind regele vaingriji de securitatea sa si a casei sale. Acum inst ii cere st-i comunice

Editorul jurnalului a pus, In mod greyit, data scrisorii la 20 oclombrie 1691, scaphiddin vedere faptul ca Sarnecki a trimis copia ei patronului sau In Lituanil la 5 octombrie. dintabára polons care se afla atunci la Pa5cani (op. cit., p. 234). I nip el accasia data greita a fostluatä de Inina de Z. Spieralski, op. cit., p. 304, iar de la acesta, Impreurul ci. un citat din seri-soare, de I. Corfus, 0 noud scrisoare a tut Miron Costin, In Studii", 2 1 , ri. 2, 1971, p. 2415i nota 6.

a

sa-i

si-a

111

www.dacoromanica.ro

5 DOCUMENTAR 127

parerea sa in legatura cu eliberarea Moldovei de armata polona, aceastaparere urmind a fi considerata de rege drept dovada a tuturor tinguiriorsale pentru nenorocirea tarii, supusa robiei pagine si tiraniei domnului.Trimisul trebuia apoi adueä la cunostinta intentia regelui de a forti-flea si pune garnizoane in Roman si in Neamt, pentru a taia aprovizionareaCamenitei cu produse seoase din aceasta tara. In sfirsit, i se cerea sa-sispuna phrerea, dar mai ales sit-si depuna silinta in vederea apiovizionariigarnizoanelor polone 20

Scrisoarea catre Alarm Matczyliski, de fapt a doua pe care i-omitea In un interval foarte sturt de timp, poate chiar de ore, a fost serisade Miron dintr-o padure, unde se adapostise, linga Romanparte din averea ce o mai putuse salva, precum i cea a ginerilor sai. Deacolo, de linga, Roman, li trimisese prima scrisoare (am zice la 2 octombrie,o data cu scrisoarea adresata regelui), dar nu stia daca a ajuns, deoareceintre el i tabara polona s-au aflat rnereu tatarii, din cauza carora a trebuitsit piece din acele locuri. Acum, din padure, unde se afla cu el si episcopulde Roman, il conjura pentru a doua oara sa-1 determine pe Sobieski sa-ihalveze viata, acum cind, lucni de-a dreptul surprinzator, 11 anunta eai-au fost ucisi doi fii si fratele sau de dusmanii siti politici.

Scrisoarea a ajuns la destinatie, dar Miron n-a fost salvat. Regelei-a trintis doar raspunsul pe care 1-am analizat mai sus si care eine stiedaca, a mai ajuns la el. Scrisoarea constituie insa, o dovada sigura, singuradovada documental* cit Velicico Costin a fost executat la inceputullunii octombrie 1691, iar nu in decembrie inainte, odata cu, sau dupadecapitarea lui Miron, dupa cum s-a spus pina acum. Aceasta mai presu-pune ea daca executia sa a fost cauzata de vreun complot urzit de elimpotriva domnului, atunci acest complot, care trebuia neaparat eonjugatcu expeditda polona in Moldova, a avut loc la sfirsitul lui septembrie,sau la inceputul lui octombrie, cind Sobieski se apropia de Iasi, iar nici-decum in luna decembrie, cind regele se afla demult intors acasit. Rezultaapoi ea decapitarea lui Velicio i cea a lui Miron Costin n-au avut loc inacelasi timp sau la interval de o zi sau doua, ci intre moartea unuia si aaltuia scurs un timp mai indelungat. CIO E greu de spus. Oricum,daca luam de bung, spusa lui Neculce, ca la ridicarea luiMiron de la Barbosi,oldatii 1-au indemnat sa fuga, la cetatea Neamtului, pe care polonii

pusesera stapinire, dupa jurnalul citat al lui Sarnecki, inca de la 14 octom-brie, inseamna ca el a fost decapitat dupa aceasta, data. Sa fi trait pitain luna decembrie, haituit prin tart 1 E greu de presupus, desi nu-i imposibil.Cum insa serisoarea analizata rastoarna data mortii lui Velicico, sintemin drept 85, presupunem ca ea pune sub semnul intrebarii i luna decent-brie, ca data a mortii lui Miron Costin. De aceea, inclinam sit eredem caacesta a murit mai inainte de luna decembrie, poate chiar in octombrie1691.

In sfirsit, s-ar putea pune intrebarea : era oare adevarat totul cespunea Miron Costin lui Matczyiiski in scrisoarea sa ? 0 umbra de indoialase naste, la prima vedere, din cele comunieate de el in legatura cu uciderea

2° Copia acestui raspuns a lost expediata de Sarnecki lui Radziwill la 5 oclombrie 1691.din tabara de lInga Pascani, o data cu cea a scrisorii lui Miron dare Matczynski (op. cil., p.234).

sa-i

tri-

lasindu-si

s-a

www.dacoromanica.ro

128 DOCUMENTAR 6

a doi fii ai si, o data cu cea a lui Velieico. Se §tie c liii sai, mai intiiIontra si Patra§cu, apoi Nicolae, au fost inchki atunci, dar nu ucki,fiind eliberati apoi pe chezkie. Atunci, cum se explica totu*i faptul caMiron scrie ca i-au fost ucki doi fii? Raspunsul poate fi unul singur :la el, fugar prin p5duri, a ajuns vestea nu. despre arestarea, ci despreuciderea bor. i chiar claca ar fi auzit de prinderea §i inchiderea lor, acPastan-ar fi insemnat altceva in acel moment dramatic pentru el decit moarteabor.

Ream mai jos scrisoarea sa &care Marcu Matczyliski, precum siraspansul lui Sobieski la scrisoarea sa din 2 octombrie 1691, ambeleinsotite de traducerea noastra in limba romana. Cuvintele tiparite eulitere cursive sint traduse din limba latina.

Din padurea de fag < intre 2 §i 5 octombrie 1691 >.

Miron Costin efitre Mann Matezykski

Copia listu logofeta, Woloszyna maktnego do jmp. podskarbiegow. kor. ; byl list i do króla jm. de data 2 praesentis, pisany spod Romana.

Jwmoiny mci dobrodzieju.Op<p>resus civis vester ab inamica factione pierwszy gine, jab

nie bedzie ossobliwa laska win. rap. i ojcowskie staranie, co main znisz-cenia dla Zyczliwaci zostalej jeszcze substancyjej, wszystko pod Romanemjest i mego i zieciów moich. Zbieglbym ad amplexum nóg patiskich, tamdwoch synów i rodzony zgin41. Umieli w to potrafió hostes nominis vestri.Suplikuje tedy do pana przez wm. mp. i dobrodzieja, abyg milosiernymbyl na tyczliwego poddanego swego. Drugi raz gig odzywam. -wm. mp.Nie wiem jegli doszlo, wiecej trudno bylo, bo zawsze miedzy obozem anami orda byla, dla ktorej i ustoi6 z miejsc musieligmy. Prosze, prosze,dobrodzieju mój, staraj sie ochronió mnie od ostatniego zniszczenia dawnegoi Zyczliwego swego gun.

P.S. Cog slycha6 o akcyjej chana w tyle wojsk cesarskich Kalnukii Mikiesz pisz4 o generale Veteranim, te z dywizyj4 swoj4 poszedl nafortece tureckq. Lipko-wie zaraz po pierwszej nad wezyrem wiktoryiej.0 Soroce ju2 wszyescy wiedz4, Ze cessit panowaniu j.k.m.

Z bukowiny, gdzie i staruszek biskup, data ut supra.Copia scrisorii logofatului, un moldovean bogat 1, catre dumnealui

domnul mare viestier al coroanei 2 j a fost scrisoare de la el t;i catre m.s.regele 3 eu data de 2 ale lunii prezente 4, scrisa de linga Roman.

1 Miron Costin.2 Marcu Matczyfiski.3 loan Sobieski (1674-1696).

Octombrie 1691.4

1

www.dacoromanica.ro

DocUalizieTAR 129

Preaputernice milostive binefa.atorule.Cetettean al vostru, oprimat de faefiunea inamied, vpi pieri cel dintii,

dad, nu va fi indurarea deosebitA, a domniei tale, domnul men, si grijasa pkinteascl. Averea ce o mai am saipat§,, din bun&vointl, de distrugere,toata este linga, Roman, si a mea si a ginerelor mei 5. A alerga ea odimbratifez picioarele domnului 3. Acolo au pierit doi fii i fratele men°.Au izbutit s fad, aceasta dusmanii numelui vostru. M rog deci, prindomnia ta, domnul i binefkkorul meu, domnului ea sl fie induatorcu bineveitorul sau supus. M adresez a4 doua oarä domniei tale, donmuluimeu. Nu stiu daca. a4 ajuns 7, a4i mult, a fost greu, e'aci mereu intre tabkk8

noi s-a aflat hoarda, din cauza ckeia a si trebuit s plfasimloeurile.Te rog, te rog, bineracatorul meu, caut5, s aperi de pierzarea cea dinurm6, pe vechea si binevoitoarea domniei tale slugg.

P.S. Ce se aude despre act iunea hanului 9 intr-atitea osti imperia1e1Kalnoki " si Mikes 11 scriu despre generalul Veterani 12 a 0-a dus cudivizia sa asupra unei fortkete turcesti. Lipcanii 13 se all/ dupgi, primalor victorie asupra vizirului Despre Soroca stiu deja toti ca; a intratin stapinirea m.s. regeluiu'.

Din pAdurea de fag, unde-i si bkrinelul episeop 16, data ea maisus 17!

<Din tabka de lingii Pascani, 5 octombrie 196*.

Instruetiunile lui Stanislav Nagórsky, trilnisul lui Sobieskyla Miron Costin

Memoriale jmp. Stanislawowi Nagórskiemu podstolemu nowo-grodzkiemu, porucznikowi roty pancernej jmp. podskarbiego nadw. kor.

Odpowiedzie6 imp. Mironowi Kostynowi o statecznej lascep.n.m. przeciwko niemu, co snadno pozna6 mote z tych nitej miano-wanych racyj :

1. J. k. m. nie potrzebuie po nim, aby hinc et nunc przyjetdzaldo j.k.m. (luboby tak naletalo, explicando prawdziwa tyczliwog swojain excutiendo jugo pogano adhaerendo christiano principi), ale propterconservationem domu swego, z którego niekt6rzy krewni assistuat hospo-

6 Se cunosc trel gineri : PAtrascu Zosin (Bosota), cAsiitorlt cu filca sa Safta ; GrigoreZmucllii spatar, clisAtorit cu Tudosca l Hie Cantacuzino spAtar al doilea, clisAtorit cu Marla.

6 Velicico Costin.Prima scrisoare.

a TabAra polonA.§aciet Ghirai al hanul Criiçil (martie-decembrie 1694

10 Samuel Kalnoki, cApitan suprem al secuilor.14 Clemens Mikes, protonotar din Transilvania." Frideric Veteran*, feldmaresal imperial.ia TAtarii lituanicul." Arabagl Ali pasa (20 septembrie 1691-25 martie 1 692).26 Soroca s-a predat polonilor sau mai bine zis In mlinile cazacilor lui Stanislav Drusz-

kiewiez, castelan de C.11041, septemlirie A4E14,26 Misail, episcop de Roman.12 Data ut supra ant cuvintele lui Sarneck4:4utorul uattlai, pube stli? eopia fAcutA de

el de pe scrisoarea lui Miron Costin.

9 U. 1567

7

4

14,

II-lea,

8i

j.k.in.

la 22

www.dacoromanica.ro

.130 DOCUMENTAB 8

darowi, utopionemu w pogaliskim poddafistwie, a dlategot permittiturpersistere onemu, gdziekolwiek rozumie6 bgdzie pro securitate sui dopewnego czasu, ktOre suberit arbitrio jego, kiedy sig bgdzie mial odda6in protectionem personaliter j.k.m., vero christiano principi, demon-tissimo regi, w czym jako laskawie annuit j.k.m., tak providebit securitationego i z calym domem.

2. Teraz in praesenti niech to opowie ustnie conferenti umyglniewyprawionemu od j.k.m., co tet za sensus jego okolo wydania tej ziemiehrzegcialiskiej ex tyramiide pagana, ile kierly to oczywigcie poblogoslawiP. Bog arma christiana, o czym te wiadomo calemu Awiatu, rozwodzi661Q nie potrzeba, a ten sensus bedzie dowodem wszystkich lamentOw nanieszczggliwgg w tej ziemi, te byla subiecta poddanstwu pogaLskiernu ettyrannidi hospodarowi.

3. Doniesie pomieniony conferens j.k.m. intentionem za przygciemw ten tu kraj z wojskiem, to firmavit praesidiis mocno te dwa miejsca :Roman i Niemiec, z wielu racyj, ale ossobliwie i z tej, te z tego tu krajunajwigksze subsidia annonae extorquebantur przez hospodara do Kamiefica,a z drugiej strony od Soroki, ktOra jut jest firmata praesidiis ; o Jassynie zdalo sig dba6, bo te pro deserto consebantur, kiedy tak skrzydloprawo, jako i lewe, jako sie to namienio, segregabitur od posluszenstwahospodarskiego.

4. Opowie praesentium exhibitor jmp. logofetowi, te j.k.m., princepschristianus, firm.ando w tym kraju praesidia, nie chce onerare miserurapopulum exigentem de jugo pogano najmniejsze egzakcyje pro praesidiis,ale tyle zostawuje pienigdzy kaidemu komendantowi, ile mote za niesubficientem annonam sposobi6 co i jako bgdzie mogla by6, requiritursensus jmp. logofeta, a oraz tantopere opera, co wszystko reputabitur,te szczera tyczliwog6 ten wierze chrzegciaitskiej i laskawemu sobie zawszema.

Memoriul dat dumnealui domnului Stanislav Nag6rski, stolnicde NowogrOd, locotenent din roata 1 de callreti in zale a dumnealui dom-nului vistier al curtii regatului 2.

SI se raspundI dumnealui domnului Miron Costin despre gratiastatornia a m.s. regelui, domnul nostru milostiv, fatá de el, ceea ce lesnepoate cunomte din aceste ratiuni mai jos numite :

1. M.s. regelui nu-i trebuie de la el ca s5, vina, de aici fi de acumla mIria sa (de§i ala s-ar cuveni, pentru ali aduce la indeplinire adeváratasa dorinta de a scutura jugul pagin Fi de a se uni cu principele creftin),dar, pentru salvarea casei sale, din care unele rude stau line& domnulsinecat in robia pAginá, ii permite sa stea mai departe ling5, acesta, oriundeva socoti pentru securitatea sa pinA la un anumit timp, care se tan% la

1 Rota = math, imitate administrativA 01 tacticA in armata polonA de mercenari.2 Atanasie Miqczyliski.$ Constantin Cantemir (1685-1693).www.dacoromanica.ro

9 DOCUMENTAR 131

bunal situ plac, cind se va pune personal sub proteclia mkiei sale, adevdratulprincipe crestin, preamilostivul rege, astfel c dupa cum mkia sa a afirmatin mod gratios, tot a,a va ingriji de securitatea sa i a intregii sale case.

2. Acum, in prezent, sa spunk verbal interlocutorului trimis anumede m.s. regele care este pdrerea sa in legatura cu eliberarea acestei taricretAine din tirania pdgind, acum chid fire§te Domnul Dumnezeu bine-cuvinteazil armele ere:gine, despre care lucru nu trebuie s avem pherideosebite fiindca este cunoscut lumii intregi ; iar aceastapitrere va constituidovada tuturor tinguirior sale pentru nenorocirea din aceasta taxa, cla fost supusd robiei pagine i unui domn tiran.

3. Numitul interlocutor ii va face cunoscua intentia m.s. regeluide a inteiri puternic cu garnizoane aceste doua locuri : Roman i Neamt,

aceasta din multe ratiuni, dar mai ales din aceasta ca de aici, din acesttinut, se scot de catre domn cele mai marl cantiteiti de provizii pentruCamenita, iar de altil parte din Soroca, care este intecritd deja cu garni-zoana ; de Iai nu s-a crezut de cuviinta s se aiba grija, cci acesta seva socoti ca pdrdsit cind atit aripa dreapta, cit i cea stinga, dupa cum s-aamintit, ii vor scoate din supunerea sa fao, de domn.

4. Acum trimisul va spune dumnealui domnului logorkt c m.s.regele, principele creftin, punind in aceasta taxa garnizoane, nu vrea saincarce poporul vrednic de plins, care iese de sub jugul pdgin, cu Mei odare cit de mica pentru garnizoane, ci lasa fiecarui com.andant atitia bani,cii sk poata procura cu ei provizii suficiente; ce §i cum va fi cu putinta,se va cere pdrerea durnnealui domnului logofat §i cu atit mai mutt silina sa,ceea ce totul se va socoti c acesta are totdeauna o sincera bunavointilpentru credit*, creOineasca §i pentru cel ce este milostiv cu el.

(K. Sarnecki, Pamictniki z czasów Jana Sobieskiego . . . , editiaJ. Wolhiski, Wroclaw, 1958, P. 347 348).

§i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE(STUD1I DOCUMENT ARE)

LUCIIXRI NOI BESPRE MIMI VITEAZUL SI EPOCA SA

Implinirea a 375 de ani de la prima unire a romanilor sub sceptrul lui Mihai Viteazula prilejuit In chip firesc o serie de manifestari In care s-a subliniat importanta deosebitA a acestuieveniment pentru istoria poporului roman, manifestari deschise de marea adunare popularide la Alba Julia la care a that cuvintul secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae( eau5escu, 5i continuate apoi prin numeroase sesiuni de comunicari si conferinte organizatede diverse foruri si instilutii de cultura 1.

In Mara de aceste manifeslari, evenimentul a fost sarbatorit 5i prin aparitia unor mono-grafi], culegeri de studii si documenle, dintre care uncle au fost deja prezentate In paginileacestei reN iste 2. Scopul rIndurilor de fala este acela de a prezenta cititorilor o serie de alte5ase lucrari aparute cu prilejul aniversarii amintite.

*Prima dinlre acestea, datorale lid Stefan Olteanu 3, urmareste un scop ambitios, si

aunt le : sa inlature absenta, de mull limp resindita, a unci monografii consacrate epoch1 ii Mihai Viteazul. Este vorba de o monografie care sintetizeaza, lntr-o viziune noua, rezultateleinaintasilor nostri si ale propriilor noastre cercetari privind uncle probleme controversatede cea mai mare importanta pentru istoria tarilor romane In ultimul deceniu al secoluluial XVI-lea" (p. 8).

Intl-licit Insa astfel de monografii exista (sit nu amintim dectt pe acelea alcatuite de\ 13 lcescu, I. Slrbu, N. Iorga sau P.P. Panaitescu), nu poate fi vorba de o lipsa lndelung resim-WA , ci cel mult daca se poate de depil5irea si completarea recultatelor la care au ajunsace5t, ilustri Inainta51

Din lectura monografiei lui Stefan 011eanu ramli Insa cii impresia ca autorul nu a reusitsa dLpa5easca ca informatie marile monografii amintite, neutilizind o serie de cuceriri ale isto-mgr. lid romane5li din ultim ele decenii (dealtfel, In 158 de pagini nici nu se poate emite oase nenea pretentie 1).

Cit prive§te noua N iiiune" asupra cpocii, i aceasta ramlne o promisiune In mare partenerealizata ; autorul urmeaLa destul de fidel \ 01. II din Istorta Romaniei, astfel Incit cinstitvo.1 Ind putem afirma ca Stefan Olteanu ne a oferit o prezentare destul de modesta a domnieilui Mihai Vileazul, Intr-o limba de circulatie europeana, prezentare cc se adrescaza In primulrind cititorilor carora le stilt inaccesibile studiile aparute in limba roman:a, cititori care, credemnom, ar fi meritat o lucrare ceNa mai consistenta.

Lucrarea se compune din 5ap1e capitole, uncle Impartitc In mai mune paragrafe : I.Prue romane 51 con/ex/al raporlurilor internalionale in Europa centrala ;i de sod-est la slir;itulsec Y V I ; II. Real/tall economice, sociale ;i polilice in Wile ronbine in ullimile decenit ale sec.

1 Veil prezentarea unora din aceste sesiuni in : Revista de istoric", 1975, nr. 8, p. 12591263 51 1263 1264 ; Revista arhivelor", 1975, nr. 2, P. 224 225 etc.

2 Este vorba de : Mihai Viteazul de I. lona5cu 5i V. Atanasin, volum recenzat de autorulacestor rinduri In Revista de istorie, 1975, nr. 7, p. 1140 1142 ; culegerea de studii MihaiVikazul, prezentata de Sergiu Columbeanu in aceen5i revista, nr. 9, p. 1435 1439 5i de N olumulde documente interne din domnia lid Mihai prezentat de T. lonescu-Niscov In nr. 8 din 1976,p. 263-1265.

3 Les pays roumains a l'époque de Michel le Brave (L'union de 1600), Bucarest, Edit.1cademiei (Bibliotheca Historica Romaniac), 1975, 158 p.

-RENIST t DE ISTORIE", Tom 30. nr. 1, p. 183-143, 1977www.dacoromanica.ro

134 STUDII DOICIPMENTARE 2

XVI; III. Regimul suzeranildfit olomane in Male romdne la slinitul sec. XVI qi necesitateade a o indeparta; IV. Mihal Vtteazul reprezentant al aspiraliilor de libertate si independentaale poporulut roman; V. Inceputul rdamiului de eliberare. Recucertrea independenfei Ida i;VI. Mihai Vileazul Restitutor Daciae". Semnificalia istorica a primei unirt a (Collor romtine

VII. Mihai Vileazul In concepfia contemporantlor si in constiinfa posterildfil.Principala observatie ce s-ar putea aduce planului lucrArii este aceea cA, desi in tillu se

precizeazA ea accentul acesteia va cadea pe unirea din 1600 (de fapt 1599-1600 1), autorulacordA un numAr mult prea mare de pagini capitolului privind dezvoltarea economico-socialaa tarilor romane In ultimele decenii ale secolului al XVI-lea (p. 23-72, deci o treilne din lucrare I)

aceasta rata de numai 35 p. cit cuprinde capitolul cel mai important al lucrárii : Mihai ViteazulRestitutor Daciae". FAra Indoiala cA dezvoltarea economico-sociala are o mare importantilpentru Intelegerea evenimentelor politice In general, dar unirea tArilor romAne sub autoritatealui Mihai Viteazul nu s-a bazat pe factorul economic ; se stie ca nivelul dezvoltarli pies ii internea tarilor romane nu a putut oferi o temelie soli& unirii din 1599-1600, care s-a bazat indeosebipe factorul politic si pe constiinta unitatii de neam, probleme expediate de t. Olteanu Intr-unnumAr mic de pagini.

TinInd seama de faptul cA unii istorici strAini au negat existenta constiintei unitAtiide neam a romanilor In vremea lui Mihai Viteazul, ar fi fost bine ca autorul sit acorde o importantamai mare acestei probleme, fara de care unirea din 1599-1600 nu poate fi Inteleasa.

Am afirmat mai sus ea autorul urmeazA In multe privinte tematica Istoriet Rornaniei,vol. II ; uneori d-sa nici nu a mai prelucrat informatia din lucrarea amintita, ci a preluat-odirect, cu aceleasi cuvinte, farA sA puna textul in ghilimele sau sli facA trimiterile cuvenite, asacum este obiceiul. IatA clteva exemple :

Istoria Romania, II :

Pretul de monopol ... nu era pentrumarii feudali o piedica ; cerealele vindute nu-icostau ninaic pe acestia, ei primindu-le, fAranici un fel de cheltuieli, de la producAtoriidirecti, sub forma rentel ... de aceea chiarpretul de monopol obtinut constituia pentruei un venit net" (p. 826-827).

Documentele pomenesc de ... crame,teascuri soproane toate constituinddovezi de nivelul Irian la care ajunsese viti-cultura pe teritoriul patriei noastre" (p. 830).

La sfirsitul secolului al XVI-lea existauIn Moldova si Tara RomAneascA numeroasedomenii Intinse, cuprinzlnd de la 20 pinala 100 de sate, cu o populatie de veeinirobi ce ajungea la eiteva mii de suflete.Dupa spusele lui Sivori, erau destuiboieri care posedau cite 50 de sate si peste1000 de tArani dependenti. Cresterea dome-niului feudal s-a Malt Indeosebi prin violenta.Din cele 54 de sate ale mlnastirii Tismana,35 shit obiect de contestatie" (p. 853).

011eanu:

cette fa con de mettre en ale ur leursproduits convenait aux grands proprietaires,vu que pour les obtenir ils ne faisaient pasd'investissements, ceux-la provenant, sousla forme de la rente, des producteurs directs .. .De la sorte, mdme le prix de monopole consti-tuait pour eux un revenu net" (p. 24).

Les documents mentionnent des nom-breuses installations techniques viticoles (pressoires, chais, remises etc.) ce qui prouve lcniveau élevé de la culture de la vigne surle territoire des pays roumains" (p. 31).

A la fin du XVIe siècle, existaient enValachic, mais presque dans la mdine mesureen Moldavie ... de vastes domaines féodauxcomptant de 20 a 100 villages, peuplbsd'hommes &pendants et d'esclaves dontle nombre s'elevait A quelques milliers. Selonles relations de Sivori, il y avait de nombreuxboyards qui possedaient plus de 50 villageset plus de 1000 paysans asservis. La croissance du domaine s'est fait d'habitude parla violence. 35 villages sur les 54 appartenantau inonastere Tismana faisaient l'objet decontestations" (p. 51).

FArA IndoialA ca un asemenea sistem nu este recomandabil In alcatuirea lucrarilor deistorie 1 ne pare rAu cli un cereetAtor serios ca t. Olteanu a apelat la el (probabil datorita grabeicu care si-a alcAtuit lucrarea).

In afarA de aceste observatil tinInd de planul i metoda de lucru, am mai reprosa auto-rulul erori sau inexactitAti. Astfel, la p. 10 se afirmA cli secolele XVI XVII au marcat,In fapt, In Europa occidentalA, triumful statului modern, afirmarea statelor nationale", acestetransformAri" resimtindu-se si In Europa raskriteana si de sud-est. Se stie Insii ca uncle state

si

unele

0

...

www.dacoromanica.ro

3 STUDIE CDCYCUMENTARE 135

nationale au ajuns In granitele naturale Inca din evul mediu (Spania, Franta, Anglia), pe clndcele mai multe s-au format sau s-au restructurat mai tirziu, in secolele XIX sau chiar XX (Italia,Germania, Romania etc.) ; primele au apárut Inaintea constiintei nationale, pe chid la celelalteaceasta constiinta a preexistat si a contribuit la desavIrsirea statului national unificat.

La p. 11 se spune ca Mihai Viteazul a acceptat sEt fie inclus In Liga erestina", desi sestie cá fiind ocolit de reprezentantii Ligii el a staruit sa fie admis, oferindu-se sä lupteimpotriva turcilor aláturi de principele Transilvaniei si de domnul Moldovei cu care a alcatuito confederatie. Explicatia data la p. 24 faptului ca tarile române nu au fost transformate inpasallcuri este incompleta i neconvingatoare. Legatura lui Mihai" (de care se vorbeste lap. 53-54) avea nevoie de unele liimuriri suplimentare pentru cititorii strain! care nu cunoserealitatile sociale din Tara Româneasca.

Putin cam neclara ni se pare afirmatia de la p. 64 despre adoptarea de noi alter!!(tehnologice In primul rind) In operatiile militare", care ar fi acordat trupelor boierilor calitatisuplimentare In raport cu armata taraneasca" ; precum se stie, i cetele boierilor erau alcatuitetot din Omni ridicati de pe moii1e boieresti iar documentele cunoscute nu vorbesc de noicriterii". Este greu de crezut apoi ea Andrei Báthory pregatea in secret instaurarea dominatieipolone In Tara Romaneascd", cum afirma autorul la p. 117 etc.

Intilnim apoi o sole de greseli (probabil de tipar) care necesitau o erata : les chanceliersStolnic et Mihai" (p. 61, nota 185); C. Greceanu In loc de Grecescu (p. 96, nota 32) etc.

Spre deosebire de lucrarea lui tefan Olteanu, cea de a doua monografie, mult mai ampla,datorata lui Manole Neagoe4, vrea sA aiba un caracter mai original : d-sa combate numeroaseopinii sustinute de unii autori ca P. P. Panaitescu, Eugen Stanescu, C. Rezachevici sau InIsloria Ronulniel vol. II ; In plus, autorul amintit acorda o atentie mult mai mica dezvoltáriisocial-economice care 1-a preocupat in mod deosebit pe tefan Olteanu. i planul celor douamonografii este diferit : pe chid autorul primei lucrári imparte materia volumului salt doar In7 capitole, cu mai multe paragrafe, Manole Neagoe o farimiteaza In 19 capitole, din care patru(XIV XVII) slut dedicate politicii interne a domnului, problema pe care t. Olteanu oIncadreaza In capitolul mai larg al realitatilor economice, sociale i politice din ultimele deceniiale secolului al XVI-lea.

Primul capitol al monografiei lui Manole Neagoe arc caracterul unei scurte introduceridespre Europa ft fdrile romdne in secolul al XV I-lea (p. 7-14), probleme tratate mai pe largde t. Olteanu In doua capitole. Autorul subliniaza pe Mina dreptate neputinta Europei de aorganiza lupta contra turcilor, ca si accentuarea exploatfirii otomane a tbrilor române In a douajumatate a secolului al XVI-lea, oferind cifre ce ilustreaza aceastii trista realitate ; cifrelerespective shit luate din cunoscutul studiu al lui M. Berza despre evolutia haraciului, studiu pccare autorul nu-1 citeazii

Nu ar fi fost lipsit de interes ca M. Neagoe sa aminteasca si de criza monetara ce a lovitImperiul otoman In aceasta vreme, crizá ce s-a repercutat si asupra tfirilor române (vezi NicoaraBeldiceanu, La crise monelaire ollomane au XV I eme siecle et son influence sur les PrincipaulésRoumaines, In Sudost-Forschungen", XVI, 1957, p. 70-86).

Col de al doilea capitol prezinta pe scurt Originea Mihai (p. 15 19). Autorul se declarade acord cu opinia istoricilor care au sustinut cã Mihai este fiul lui Patrascu cel Bun, asa cum11 considerit cele mai multe izvoare ale vremii si cum se considera, de altfel, domnulDin bogata bibliografie relativa la aceasta problema, ar fi trebuit citata aici i lucrarea recentaa lui Dan Plesia si G. D. Florescu, Mihai Vileazul urmas al impdrafilor (ScriptaValachica", IV, 1973, p. 131 162). De asemenea, se stie ca lane banul a fost frate cu Tudora,astfel Melt natura relatiilor de rudenie dintre lane si Mihai nu este nelamuritä, asa cum sustineautorul (p. 19).

Capitolul al III-lea, intitulat sugestiv Cind am lost domnia mea ... mare poslelnic§1 ... mare ban al Cralovel" (p. 20 27), se ocupa de viala lui Mihai Inainte de a deveni domn.Autorul combate ideea hil P. P. Panaitescu dupa care Mihai ar fi fost prizonierul" marilorboieri olteni i sustine ea domnul, care a fost o mare personalitate, nu poate fi considerat repre-zentantul unci factiuni boieresti", idee reluath, de altfel, si In alte capitole. Nu se poate negaInsa faptul cii boierii care 1-au sprijinit pe Nibiai au fost In general tineri, In timp ce bátnlniierau In mare parte filo-turci, asa cum nu se poate nega cii principalii sustinatori ai politicii luiMihai au fost boierli oltenl, carora domnul le-a fost recunoscator (vezi p. 253). Apoi casatoria

4 Mihat V lleazul, Craiova, Edit. Scrisul Romanesc, 1976, 317 P. 32 pl. (nenumerotate).

InsA.

lui

tams'.

bizantini

+www.dacoromanica.ro

136 STUDII DOCUMENTARE 4

lui Mihai cu Stanca a avut loc in anu11583 (nu 1584 ; p. 22), mar Stanca nu a fost sorA cu Dragomirmare vornic, asa cum au afirmat unii cercetAtori mai vechi (vezi N. Stoicescu, Diclionar almarilor dregatori p. 170-171).

In capitolul al IV-lea Mihai devine Cavalerul drepldlii (p. 28 40). DupA ce studiazAmodul cum Mihai si-a doblndit tronul, autorul insistA asupra declansArii luptei impotrivaturcilor In noiembrie 1594.

Nu impArtAsim ideea cA domnul a actionat constient In crearea momentului de crizAdin toamna anului 1594 prin Imprumuturile contractate pentru luarea domniei si al el voiseca exasperarea locuitorilor Tar!! RomAnesti sA atingA astfel punctul culminant (p. 35); aceastfiexasperare se putta 1ntoarce usor 1mpotriva domnului care o crease prin urmArile Imprumutu-rilor fficute la PoartA. Este mult mai probabil ca Mihai nu a avut alta posibilitatc de a ocupatronul cleat aceasta, asa cum nu putea scapa de incomozii sal creditori decit prin uciderea acestora.Se intelege cA nu putem fi de acord cii afirmatia cA Mihai vinduse tarn" (p. 31).

In capitolul urmAtor intitulat Aceastd pulind slujbd am Ideal o intr-o singurd iarnd"(p. 40 49) ni se prezinta lupta cu turcii din iarna anului 1591 1595, cind trupele romAneau atacat toate cetatile turcesti de la Dundrea de Jos si au scos din lupta oastea hanului Marsi cele douA corpuri de armatA otomana ce Insoteau pc pretendentii la tronurile l'Arii RomAnestisi Moldovei (p. 48). In aceste campanii s-a afirmat pentru prima (mil exceptionala personalitatemilitarA a lui Mihai Vitcazul care nu mai comandase osti pinA In acea vreme.

Autorul prezintA aceste lupte convins fiind cA nimeni nu le-a acordat atenlia cuvenita"(p. 44). D-sa uitA aici de lucrarea lui I. Sirbu, a lui Victor Atanasiu dedicata campaniilor luiMihai Vileazul (1972), ca si de paragraful Lupla pentru linia Dundrii din Istoria Romdniei(Not. II, p. 958 959), opera citatA numai pentru a fi combAtptil.

Cit priveste rezultatele acestei campanii, se pare oft ale au fost mai insemnate declt leprezinta autorul : nu numai di ea i-a asigurat lui Mihai stApinirea liniei DunArii, dar a obligatpe turci sA renunte la ofensiva spre Viena, InlAlurind pentru moment pericolul ce amenintaEuropa centrala (vezi I. Ionascu si V. Atanasiu, Mihai Vileazul, p. 63).

In capitolul al VI-lea, intitulat sugestiv Trddare si umilire (p. 50 62), autorul studiazAImprejurArile incheierii faimosului tratat de la Alba Iulia din mai 1595. UtilizInd si studiulcunoscut al lui I. Ionascu, autorul combate opiniile lui P. P. Panaitescu si Eugen StAnescudespre Incerearea de a se instaura regimul nobiliar prin acest rusinos tratat si sustine CA boierii,printre care se numara si Buzestii, nu 1-au trAdat pc Mihai In 1595" (p. 61). Aceasta Incheiereni se pare prea categoricA tinind seama de afirmatiile aceluiasi autor dupA care, din cei 12 boierice alcAtuiau delegatia trimisA, trAdeaza sapte, plus episcopii si mitropolitul" (deci majori-tatea 0 si apoi de spusele lui Mihai lnsusi : In supusii mei nu ma lncred deoarece m au Inselatatunci clnd au Infilptuit la palatinul Transilvaniei nu ceea ce aveau ca InsArcinare din partcaInca" (p. 60 61).

Fara sA negAm ingerintele lui Sigismund Báthory asupra delegatiei muntene, silitaIn parte sa accepte tratatul prin care Mihai devenea vasalul principelui Transilvaniei, nu putemsA nu observAm in acelasi timp cA prevederile favorabile boierimii muntene (de care vorbeste5i autorul la p. 56) nu aveau cum sA fie impuse boierilor de Sigismund Báthory, ci au fost stipulatein tratat la cererea acestora. De aceea cred ea, chiar dacA nu toll boierii 1-au tradat pc Mihaiin mai 1595, de uncle prevederi ale tratatului au beneficiat toti boierii, si aceasta Impotriva. ointei domnului care a fost subordonat marii boierimi, situatte nemaiintilnitA In alte tratatede aceeasi naturA. DacA nu ar fi fost vorba de trAdare la 1595, de cc Isi intituleath autorul capi-tolul Trddaresiumilire? (se intelege ca trAdarea nu putea fi decit a boierilor l).

Gapitolul al VII-lea, Era timpul cind se lupla ziva cu noaptea" (p. 63 80), prezintipc larg batalia de la Calugareni, cistigata de Mihai Niteazul numai cu oaslea tarn" (p. 80).Descrierea bAtAliei este destul de exacta, desi autorul recunoaste cA despre aceasta confruntarenu avem relatiiri care sä ne IngAduie sA stabilim cu mare precizie efectivele ... si nici descrieriamanuntite despre felul cum s-a desfAsurat bAtAlia" (p. 69 ; la p. 73 au(orul afirmA Insa : desprebAtAlia in sine slut mai multe descrieri In genul celor pomcnite mai Inainte, din care pricinAeste greu sd se stabileascA o ordine exacta a episoadelor WM ici" I). Au torul insistA si aici asupraproblemei trAdArii, recunosclnd cA au fost boieri care 1-au trAdat pe Mihai si n-au vrut sa lupte"(p. 70).

Ni se pare exagerata afirmatia au torului dupA care j umAta le din oaslea lArii era a boierilor.Accasta afirmatie vine, de altfel, Intr-o vAditA contradictie cu constatarea accluiasi autor,fAcutA In 1973, dupa care cetele boieresti nu puteau fi prea numeroase" (Manolc Neagoe,Din vechea organizare militard a ldrilor romdne, In Anuarul Instilutului de istoric si arheologie",Iasi, X, 1973, p. 160). SA-si fi schimbat oare autorul opinia despre mArimea cetelor boieresti?

Gapitolul al VIII-lea (care putca fi foarte bine prezentat ImpreunA cu capitolul precedent),Nicicind n-au lost la Poarld soli mai bine primili" (p. 81 95), se ocupii de faptelc care sewww.dacoromanica.ro

5 STUDI1 DOCITMENTARE 137

petrec (WO Mina de la Calugareni" plina la iesirea Moldovei din coalitia antiotomana ; autorulprezinta aici scurta ocupatie turceasca, másurile luate de Sinan pasa pentru Intbrirea Bucures-tilor si Tirgovistei, precum i asa-numita contraofensiva de eliberare, fapte peste care d-saare impresia ca s-a trecut repede", uitind desigur si aici o serie de studii pe care nu le citeaza,ea i Istoria Romdntei, II, P. 966 968, unde se vorbeste si de formele de rezistenta populara,pc care autorul nu le aminteste. Autorul exagereaza clnd afirma ea, datorita lipsei cetatilor,Iirile romane nu puteau fi supuse de turci declt prin organizarea unor campanii an de an ceeace, practic, nu era posibil" (p. 82).

Capitolul urmator studiaza amanuntit Imprejurarile care au dus la Impacarea temporaraa lui Mihai cu Poarta si la primirea steagului de domnie In anul 1596, citlnd ca titlu ehiar cuvin-tele viteazului : vdzind turcul pagubei faceam, but trimise steagul" ; este vorba de unrigaz necesar pentru refacerea fortelor.

Urmlnd strict cronologia faptelor, capitolul al X-lea al ciirui titlu este luat tot dinspusele lui Mihai : llacd nu mi-ar lipsi nici ostasii, nici banti . . . a incerca si lucruri mai mari"(p. 110 126) se ocupa pe larg de evenimentele anului 1597 care limpezeste gindurile stlumineaza pasii care trebuiau facuti".

Capitolul urmator prezinta amanuntit luptele din anul 1598, clad Mihai arata Acumoricine va putea cunoaste did pagubd am Aleut dutmanului", cuvinte ce slut reproduse ca titlual capitolului (p. 127-145). In afar% de accasta Impartire cronologica, pe ani, a capitolelor(din care pricina lucrarea pare uneori o cronica moderna), avem impresia ca nu se subliniazaIndeajuns ce a urmarit Mihai In acesti doi ani : sa consolideze independenta Tarii Romanesti ;din acest motiv consideram ca cele doua capitolc puteau fi comasate Intr-unul singur, mai bineorganizat.

Gel mai Intins capitol al lucrarii, intitulat sugestiv Pala ce am pohlit" (p. 146-193),se ocupa de imprejurarile care au dus la realizarea primei uniri a romanilor sub sceptrul haMihai Viteazul. Ca si In cazul capitolelor precedente, faptele prezentate aici slut eunoscutedin alte lucrari, a caror informatie nu este In general depasita ; singurul lucru nou pe care-Iaflam din acest capitol este opinia autorului ca celebra scrisoare de tradare a boierilor muntenidin 5 septembrie 1599 (pe care unii au crezut-o au tentica, iar altii falsa) ar putea fi un documentredactat din initiativa voievodului", document menit sa induca In eroarepe adversari (p. 168)

Fara sat respingem ipoteza autorului, consideram ca d-sa era dator sa aduca mai multeargumente In sprijinul ei, asa cum tefan Stefanescu a adus pentru autenticitatea scrisorit.Dupa cum spune i autorul, In septembrie 1599 soarta lui Mihai parea pecetluita", nimeninu-i mai acorda vreo sansa de scapare (p. 157 158). Atunci de ce sa nu ne glndim ca soco-tindu-1 pierdut pe Mihai boierii au Incercat sa se salveze cu ajutorul Movilestilor, far% stireadomnului, despre plecaren caruia parean a fi i ei convinsi? Este apoi greu de crezut ca MihatVitearul putea spune lucruri a-tit de urite despre domnia lui 5 cu un ton atlt de dusmanos.Problema este, fara Indoialb, destul de complexa i ar merita un studiu special In care a sediscute pe larg toate cele trei puncte de vedere asupra scrisorii i In care si se facii o atentaanaliza a relatiilor lui Mihai Viteazul cu boierii sai In aceasta vreme ; pina atunci nu putemacorda credit deplin nici uneia din cele trei ipoteze.

Precum se stie, unirea realizata de Mihai Vitcazul a durat doar clteva luni datoratiIn primul rind adversitatilor externe ; aceste Imprejuriri slut studiate In capitolul al XIII-lea,intitulat, gresit, ca un copactu trupul lui cel frumos" (citatul corect este : cazutrupul lui cel frurnos ca un copaci").

Aici observatiile noastre sint ceva mai numeroase, Intrucit capitolul cuprinde cltevagreseli evidente, iar uncle probleme nu slut suficient lamurite. Astfel, se afirma : In TaraRomineasci taranul (nu se precizeaza care, dar din comparatia cu iobagul din Transilvaniarezulta ca este vorba de taranul aservit N.S.) este obligat sa munceasci trei zile pe an, Insecolul al XVII-lea !" (p. 198 ; la p. 236 este vorba de cel mult" patru zile pe an I). Informatiaeste luata din C. Giurescu (care nu e citat); numai ca aceasti obligatie nu privea pe rumanici pe asa zisii oameni liberi cu InvoiahA. Autorul citat mai sus precizeaza : In vreme ce ruminuldatorette stapinului sau lucru firtt misuri, omul liber plateste numai dijma, fira claca, iar clndaceasta se introduce si la ci, zilele de luau se stabilesc prin Intelegere" (Studit de istorie social&p. 69 ; la p. 204 sc arata cii obligatia de claca a oamenilor liberi care locuiau pe paminturilealtora era, la Inceputul secolului al XVIII-lea, de trei sau patru zile pe an ; vezi i cazul citatde C. Giurescu la p. 111).

Intr-adeNar, din documentele secolului al XVII-lea rezulti ca, In principiu, claca eranetimitald in limp, numirul zilelor de lucru la care erau supusi taranii aserviti iiind fixat Inprimul rind In functie de trebuintele stipinilor feudali ; In poruncile de ascultare adresate dedumnie runulnilor se arata cii acestia crau obligati sii lucreze orice va trebui" sau sa asculte

sa slujeasca la toate nevoile", uneori cu preci7area cii trebuiau sa fie la dispozitia stipinului

did it_31

51 adds

www.dacoromanica.ro

138 STUDII DOICITMENTARE 6

st zina si noaptca", dupfi cum spune Matei Basarab Intr-o porunefi din 20 tunic 1643, citatdde C. Giurescu.

Faptul cal obligatiile de lucru ale tfiranilor aserviti nu erau limitate in timp este recu-noscut si de boierii olteni, care declarau, la Inceputul secolului al XVIII-lea, cfi rumanii nuaveau zile de lucru hotárlte In fiecare sitptginInfi In care sA fi fost obligati a presta stApInuluilor de pamint muncile necesare, ci, dud le erau de trebuintil, erau chemati" (Documente privindrela(iile agrare in sec. XVIII. Tara Romdneascd, p. 285-286); lntr-un alt document se spuneca mai Inainte de rfizmerita (rAzboiul din 1736-1739 N.S.) nu era hotdrit pentru clacadt sa lucreze oamenii, ci lucra cite zile avea de lucru mfinfistirea sau boierii" (ibidem, p. 572573). Este limpede deci al M. Neagoe confunda obligatiile de lucru ale rumbnilor cit cele aleoamenilor cu Invoialb, care erau mai usoare.

In aceasta problemfi era bine ca autorul sA utilizeze luerdrile cunoscute ale lui t. teftt-nescu, H. Chirca si D. Mioc, L'evolution de la rente leodale en travail en Valachie et en Moldavieaux XIV e XVIII e stacks (Revue roumaine d'histoire", 1962, nr. 1, p. 39 60) si L'evolu-lion de la rente feodale en Valachie et en Moldavie du XIV-e au XVIII-e siecle, In Nouvelksetudes d'histoire, II, 1960, p. 221-252. (In treacill fie spus, regretfim ea autorii amintiti nu aurcluat problema pentru a alcAtui o lucrare mai mare, care sa aduca argumente mai convinga-toare In aceastfi problema controversata).

Nu subscriem la afirmatia categoria a autorului, dupfi care cauza principala a caderiilui Mihai ramlne parasirea lui de cfitre cei pe care ciii socotise aliati adica Habsburgii"(p. 207). in realitate, cei care au pus capat actiunii de unificare au fost polonii, care l-au alungatpc Milial mai Intli din Moldova, apoi si din Tara Romaneasca Si Impotriva carora imperialiinu aveau nici posibilitatea nici interesul sa-1 sprij ine pe domnul roman. De altfel, este greude alcfituit o ierarhie stricta a cauzelor cider!! lui Mibai deoarece este vorba de un complexde cauze, din care nu trebuiesc omise nici cele interne care meritau o atentie mai mare.

Citatul din cronica de la p. 214-215 este gresit ; In realitate, textul sunA cu totul altfel :cazu trupul lui cel frumos ca un copaci pentru co4 nu stiuse, nici sa lnprilejise sabiia lui cca

iute In mina lui cea viteazi" (Istoria Tdrii Romdnesti, p. 82).Caput lui Mihai Viteazul nu a fost adus In tuft de sotia lui Radu Florescu (p. 215),

ci de Turturea paharnicul (vezi Stoica Nicolaescu, lie cine a lost adus in lard capul tutMihai Viteazul?, Bucuresti, 1919 si C. Rezachevici, Cine a adus la Tirgoviste capul lui MihaiVileazul?, In Magazin istoric", 1969, nr. 6, p. 55-61).

In legaturfi cu acordarea domniei lui Simion Movila In Tara Romineasdi (p. 205),se putea spune ci sultanul a fficut-o tinlnd seama si de faptul ci fratele noului domn, Iere-mia, a slujit Poarta cu credintfi i devotainent" (vezi Revista arhivelor", 1975, nr. 2,p. 157). Ar fi trebuit, de asemenea, ca autorul si analizeze mai pe larg politica polona fatade Odle romttne pe care le-ar fi dorit supuse regatului, ceea ce nu convenea desigur Portii.Dupa cum spunea N. Iorga, idealul (lui Zamoyski) era Dunarea ca granita Intre o cresti-nitate supusa hegemoniei polone si Imperiul otoman" (Than Sobieski st romanii, In Revistaistorici", 1934, p. 199).

In sfIrsit, nu slut convins de faptul el Mihai Viteazul vedea In unificarea tfirilorromane Intr-un singur hotar" o armi idealá pentru apararea civilizatiei europene" (p. 208) ;este mult mai probabil cA asa cunt va spune Mihai Insusi unirea celor trei tad subsceptrul sfiu Ii oferea posibilitatea de a le apira mai bine lmpotriva turcilor, avInd la dis-pozitie o armati de 100.000 de oameni (Tezaur de monumente istorice", I, p. 262).

DacA prezentarea cronologici a faptelor din domnia lui Mihai Viteazul a fost fficutadestul de corect, nu acelasi lucru putem spunc despre cele patru capitole (XIV XVII), Incare autorul Infatiseazil politica interna a domnului, capitole care cuprind o serie de greseli

exagerari.Pritnul dintrc acestea (Greutalile unei domnii la sfirsitul secolulut al XV I-lea, p. 217

232) urmareste sa demonstreze ca domnia lui Mihai Viteazul este o domnic autoritari"(p. 231) Si ca nu poate fi vorba de un regitn nobiliar la sfirsitul secolului al XVI-lea, afirmatiicu care sintem, In principiu, de acord. Numai ca autorul exagereaza cind afirmi, de pildi,ia noi domnul 1i exercita prerogativele de suveran asupra lntregului teritoriu al Orli guver-nate" (p. 219), uitIncl desigur ci, lntr-o anumita epoca, prin imunititile feudale, accestil repre-zentantilor domniei pe unele domenii era interzis.

Dovezile despre dornnia autoritarA a lui Mihai nu slut prea convingatoare. De pildfi,faptul ci Mihai Viteazul diruieste numeroase sate boierilor si minastirilor nu poate constituio dovada ca ne aflim In fata unei domnii puternice" (p. 225). i Petru $chiopul a facut nume-roase asemenea danii; Inseamni oare ca a fost un domn puternic? Fin lndoiala ca nu. MihaiViteazul a Inteles cli o domnie puternica trebuia sfi dispunit de mijloace materiale, motiv pentrucare a trecut numeroase sate In stipinirea domniel (cum spune l autorul la p. 239 si 241). Nu

si

www.dacoromanica.ro

7 ST UDII D OICITMENTARE 139

era lipsit de interes ca autorul sA arate c, prin crcarea unui Intins domeniu domnesc, MihaiViteazul a urinArit foarte probabil ca satele respective ofere slujitori pentru armatA ; asase explicA faptul cã, In numeroase din aceste sate aservite de Mihai, gasim slujitori la Inceputulsecolului al XVII-Iea.

Autorul afirmA categoric : In cursul evului mediu nu a existat o rezervA boiereascá"(p. 223 ; la p. 236 se spune a nu existA documente care sil ateste existenta rezervei feudalc").Este adevdrat cA In trecut s-au fAcut unele afirmalii exagerate despre mArimea rezervei feudale

despre cresterea ei in secolul al XVI-lea ; aceasta nu ne Indreptateste !nth sA exagerfim In sensinvers sft negAm Cu totul existenta acestei rezerve, care este atestatã de numeroase documentedin secolul al XVII-lea sub numele de delnite boieresti" (vezi DIR, B, sec. XVII, vol. IV, p. 205,DRH, B, vol. XXI, p. 335, vol. XXII, p. 373, 427, 522 etc.), delnite pe care taranii prestauasa numitul lucru boieresc". 0 serie de alte documente din aceeasi epocA amintesc separatplinea dc dijinA" (cerealele strinse din dijmA) de plinea de clacA", realizatA pe rezervastapinului (vezi documentele din 31 martie 1666 si 24 iunie 1671 ; C. Giurescu, op. cit., p. 190

Arh. St. Buc., in-rea Brincoveni, XXV/43). Existind clacA, implicit exista si rezen A feudalApe care_tAranii, arau, semAnausLrecoltau produsele pentru stilpInuf feudal.

Clt priveste secolul al XVIII-lea, vom cita opinia unui recunoscut specialist In aceastaproblemd, care afirmA In cuprinsul unei anumite mosii, stApinul lsi rezervA o intindere pecare o cultivd prin munca de clath a tAranilor asezati pe pAmIntul sAu" salt stApinul de pAtnint,laic sau ecleziastic, dispunea de una sau mai multe mosii cultivate prin munca oatnenilor liberi,a serbilor si a robilor" ; i mai departe : problema esentialA InsA, cAreia nu i se poate da unrAspuns de preciziunea dorittl, este aceea a Intinderii rezervei senioriale" (Florin Constantiniu,Rela(tile agrare din Tara Rorndneased in secolul al XV III-lea, Bucuresti, 1972, p. 172, 174).TinInd seama de cele de mai sus, este bine sd ne ferim de afirmajit categorice pe care documentelenu le susiin (ca §i In cazul rentei In maned, legatA de existenta rezervei senioriale).

Autorul exagereazA, de asemenea, clnd afirmA cA societatea noastrd era altfel alcAtuitAdeclt societatea feudalA, iar relatiile dintre oameni se stabileau dupA alte criterii decit cele feudale(p. 230). In sfirsit, vistieria domnului nu este egalA" ( 1) cu visticria tArii, cum spune autorul(p. 225), far puterea i bogAtia bisericii nu aveau ca sursA numai mila domneascA" (p. 224).

in capitolul al XV-lea autorul trateath Probleina jArdneascd (p. 233-246); idealizlndsituatia In acest domeniu, autorul sustine cA asezAmlntul lui Mihai nu InthutAteste situatiarumAnilor" (p. 235 ; la p. 219 se spune cA legAtura lui Mihai nu a afectat categoria socialA amosnenilor") sau cA putine sate si-au InrAutAtit situatia in dornnia lui Mihai (p. 245). Asemeneaafirmatii shit InsA In contradictie cu realitatea istoricA cunoscutA.

Se stie astfel cA legAtura lui Mihai a desfiintat dreptul de strAmutare de pc o mosie pealta ; evoclnd situatia dinainte de acest asezAmint, un document din 28 aprilie 1646 o caracte-rizeath ca fiind vrernea cind au fcst runidnii slobozi dupd ce au phitii gdleata la stapin ca sd pa.:dunde le va fi voia" (Arh. St. Buc., Dona Pi, XXIX/11). intruclt cum spune autorul aceastAposibilitate de a se aseza pc o altA mosie frineazA tendinta stApinului de a marl sarcinile rumA-nului" (P. 244), pierderea ei nu putea sA nu aducA o agravare a situatiei tAranilor ; In plus, nutrebuie sA uitAm cA asezAmlntul lui Mihai a creat o nouA categoric de rumAni numiti de legA-turA"

Cit priveste cea de a doua afirmatie, ea este In contradictie chiar cu spusele autorului,dupA care Miliai a aservit un mare numAr de sate mosnenesti si a profitat de pe urma inrAutA-tirii situatiei economice a tArAnimii" (p. 238) sau cA multe sate au fost rumAnite In mod ilegal"(p. 240). Este adevArat eA multe din aceste sate au reusit sA se rAscumpere din rumAnie (cumspune i autorul la p. 240), dar cu mari sacrificii bAnesti, plAtind urmasilor lui Mihai la tronsume variind Intre 200 si 500°c fag de pretul de NInzare (vezi p. 242).

Clt priveste atitudinea tarAnimii din Moldova si Transilvania fag de politica lui Mihai,aceasta izvorAste cum spune autorul din sentimentul cA toti apartin aceluiasi imam"(p. 246), astfel Melt nu are legAtura cu politica socialA a lui Mihai Viteazul, al anti caracterfeudal de clath nu poate fi negat.

Capitolul urmAtor Mihat st boterti (p. 247-264) vrea sA demonstreze existents uneiboierimi pe care s-a sprijinit Mihai Viteazul In conducerea statului" (p. 264), afirmatie pe carenu o putem infirma. (Nu credem ea eineva ar fi putut gindi vreodatA serios cA toti boierii l-autrAdat sistematic pe Mihai" I, p. 264). Ca si In capitolul privind domnia, autorul aratA ca vointadomnu lui era cea care se impunea boierilor, al el a glndit unificarea tArilor romAne" (p. 255),boierii fiind colaboratorii sAi, solidarl (desi nu totdeauna I) cu politica sa.

Sintem lntru totul de acord cu autorul chid sustine : nu se poate afirma cA boierimearomAnA a trAdat constant interesele tArii" (p. 248). PlecInd de la aceastA constatare, autortil

sA-i

si

:

:

si

www.dacoromanica.ro

140 S TUDII D OdUMENDA.RE 8

sustine Impotriva pareril lui C. Rezachevici ca a existat un grup de boieri care au ramascredinciosi lui Mihai Viteazul In toate Imprejurdrile, chiar si dupa plecarea sa din Tara la 1600,si care nu au trecut toti de partea lui Simion Movila ; dovezile aduse de d-sa nu sint insa convin-gatoare (Indcosebi scrisoarea lui Udrea Baleanu).

Este apoi greu de crezut ea boierii s-au ridicat Impotriva lui Simion Movila, la 10 iunie1600, stiind di domnul avea sa patrunda In Transilvania" (p. 263), aceasta deoarece operaticrespectiva a avut loc In luna iulie (p. 211).

Tot astfel, nu se poate spune ca toti marii dregatori din domnia lui Mihai slut lnruditiintre ei", asa cum Mihalcea Caragea nu a fost singurul grec care ajunge Intr-o mare dregátorieIn vremea lui Mihai" (p. 252); autorul II uita pe Andronic Cantacuzino mare vistier In 1599--1600 si membru al locotenentei domnesti din Moldova (N. Stoicescu, Dictionar al marilor dregd-tort, p. 41). Cit priveste agentii diplomatici (multi straini; p. 256), acestia nu slid boieri, astfeliInca nu au nici o legatura cu capitolul.

Slab realizat este capitolul Oastea lut Mihai (p. 265 273), unde se sustine ca Mihainu inoveaza nimic In domeniul organizaril militare" (p. 270). Mult mai bun ni s-a parut capitolulcu acelasi titlu al lui Stefan Olteanu. M. Neagoe nu tine seama de faptul cii Mihai Viteazula cautat sa dispuna de o armata permanenta puternica, menitá sa apere oricind tara si 0-1Insoteasca In campaniile duse In afara hotarelor acesteia, precum nu are In vedere Incercariledomnului de a moderniza armata, de a o dota cu arme de foe si artilerie sau, Insfirsit, creareaunui corp nou de osteni denumiti slujitori (calarasi si dorobanti). In plus, autorul nu cunoasteprea bine categoride de osteni ai lui Miliai (curtenii nu slut o alta categorie declt rosii, cum se spunela p. 269, asa cum haiducii nu sint mercenari, cum se arata la p. 271 etc.); d-sa nu ne spunenimic despre elective, organizare, dotare, etc., probleme tratate de autorul acestor rinduriIntr-un studiu aparut in culegerea Mihai Vileazul (1975), culegere neutilizatil de autor, ca sitoate studiile aparute dupa 1 mai 1975.

Interesant si util ni s-a parut capitolul al XVIII-lea : Problerna unitujii fdrilor romethe(p. 274-290), unde autorul arata ca IIihai a actionat constient In sensul realizarii unitatiinationale a poporului roman" (p. 282), aduclnd ca dovezi (dupa Stefan Stefanescu) pecetea sititulatura lui Mihai Viteazul, ca si stradaniile sale de a fi rccunoscut de Imparat ca principcal Transilvaniei si al Tarii Românesti.

In plus, daca este vorba de problema unitatii tarilor romane, trebuia sä se discute maipe larg ideea unitatii de neam In secolul al XVI-lea, utilizindu-se lucrarile cunoscute ale luiEugen Stanescu si Serban Papacostea, care nici nu sint amintite de autor. 0 alta lucrare cenu trebuia sa lipseasca din bibliografia capitolului este studiul cunoscut al lui Stefan StefanescuMichel le Brave Restitutor Daciae", aparut In Revue roumaine d'histoire, 1968, nr. 6. (Avemirnpresia Ca autorul apnea unele criterii sentimentale "In alcatuirea bibliografiei sale).

In sfIrsit, In ultimul capitol : Palma lui Mihai Viteazul (p. 291-301) se aduc numeroasedovezi contemporane (corespondenta diplomatica, brosuri, cronici, literaturä populara etc.)despre larga popularitate de care s-au bucurat marea personalitate si faptele glorioase ale luiMihai Viteazul, prezent mai mult declt oricare alt domn roman de ping la el In constiinta contem-poranilor" (p. 300).

Ceea ce ni se pare a lipsi din monografia lui Manole Neagoe este In primul rind un capitoldespre urmarile domniei lui Mihai si mostenirea vitcazului. Dupa cum s-a aratat de curInd,daca statutul de autonomie al tarilor romane a fost mentinut In cadrul Imperiului otoman,aceasta s-a datorat In primul rind amintirii marei rascoale antiotomane de la sfIrsitul secoluluial XVI-lea. Mostenirea lui Mihai Viteazul Inseamna, alaturi de India Infaptuire a unitatii, unscut trainic Impotriva tendintei de a pune capat existentei autonome a celor trei Oh roma--nesti". (Florin Constantiniu, De la Mihai Viteazul la Fanarioji. Observafil asupra politicit externsroindnesti, In Studii si materiale de istorie medic", VIII, 1970, p. 111).

0 altd urmare a fost scaderea simtitoare a obligatiilor Tarii Românesti fata de Imperiulotoman ; se stie astfel ca Radu Serban a plata un haraci de 32.000 galbeni, adica numai 20%din cuantumul maxim al tributului de la sfirsitul secolului al XVI-lea (M. Berza, Baraciul,In Studii Si materiale de istorie medie", II, 1957, p. 44). Singure aceste douil dovezi arata ellupla Uzi Mihai Viteazul nu a fost zadarnicd. Dar mai presus de toate, fapla lui a deventt pentruurmasi un simbol st un indemn pentru realizarea unitdfit romdntlor tntr-un singur slat (vezi studiullui Dan Berindei din volumul Mihal Viteazul).

Patin cam deficitar pentru o lucrare stiintifica ni s-a parut sistemul de trimitert f t note ;mai !nth, plasarea notelor la sfirsitul volumului pentru toate capitolele nu este o idee prea

www.dacoromanica.ro

9 STUDII D OICIACENTARE 141

fericitA, acest sistein Ingreuind mult posibilitatea de controlare a lor. Apoi, la unele capitole(II, III) toate trimiterile shit comasate lntr-o singura notA, procedeu nemailntllnit In altelucrari de acest gen.

Desi autorul precizeaza cA a evitat citarea excesivA a izvoarelor" (p. 302), considerama In numeroase cazuri nu trebuia sa evite" acest sistem, utilizat In toate lucrArile stiintifice(avem in vedere citatele de la p. 14, 17, 25, 59, 192, 202 203, 233-234 etc.). Folosirea unuiasemenea sistem incomplet de trimiteri face ca uncle afirmatii ale autorului sA Till poata fi contro-late si st) rAmlnii fArit acoperirea necesarA.

/n plus, Intr-o serie de cazuri In care autorul vrea sA combatA uncle opinii pe care leconsidera gresite, nu precizeaza la eine anuine se refera, multumindu-se sa spunA, de pita :s-a afirmat cA ... are loc o miscare general') a taranilor Impotriva reghnului politic al luiMihai" (p. 243) sau cA poienile nu justificA teoria potrivit cAreia are loc o crestere a producticide grille In vederca exportului" (p. 222); eine a afirmat i unde sau a cui e teoria amintith auto-rill se fcreste sa ne spunA (este vorba evident de vol. II din Istoria Romeiniei).

Forma lucrArii este, in general, ingrijita ; faptele sint povestite simplu si fluent, uneoricu Ufl vadit accent polemic. lntilnim Insa si uncle constructii nu prea fericite de genul : vestearascoalei ... este considerat ca fapta unui dement" (p. 43 ; nu vestea, ci rdscoala I); SigisinundBáthory demonstreaza ( I) ell este un oin lipsit de personalitate" (p. 51); vazind cA nu poateface nimic celui pc care-1 vAzuse" (p. 96); un corp de secui s-a cerut sa se predea" (p.202); au existat de la Inceputul existentei" (p. 218) etc.

Ne-a surprins In mod neplAcut prezenta a nurneroase virgule lntre subiect i predicatsau Inaintea complementului direct (p. 17, 38, 82, 83, 92, 95, 191, 201, 205, 212, 252, 253etc.), fapt greu de explicat lntr-o lucrare alcituita de un om de cultura.

Dar marea surprizA pentru noi toti a fost tirajul foarte generos, neobisnuit la lucarilede istoric, acordat monografici de editura craioveand : 18.890 de exemplare, In timp cc mono-grafia lui Ion Sirbu s-a tiparit doar in 4000 de exemplare I FitrA Indoiala cd, In stabilirea acestortiraje, existA uncle secrete" care noua, celor ce scriem istoria, ne scapa.

Insfirsit, clteva cuvinte despre ilustrafia destul de bogata dar slab realizata tehnic avolumului ; explicatiile ilustratillor (nenumerotatc) shit in general exacte cu exceptia aceleiareprezentind uciderea lui Mihai Viteazul care cu scrisul chirilic de pe margine evidentca nu e luata din I e grand thidlre histortgue I (compara cu cea adevaratil reprodusA In IsloriaRomdniei, II, p. 1003).

In conclu7ie, avein In faA o monografie ce se plaseazA la hotarul dintre lucrarile de popu-larizare si cele stiintifice, In care faptele shit prezentate In general corect, dar unde se fac si oserie de afirmatii exagerate sail gresite ce impieteaza asupra valorii sale ; unele din aceste exage-rani privesc chiar personalitatea complex') a lui Mihai Viteazul, care este destul de mare pentrua mai fi nevoic sa 1 idealizAm (p. 170, 221, 280 etc.).

Editura banateanA Facla" i cunoscutul medievist D. Mioc au avut fericita idee de areedita una din celc mai de seams) monografii dedicate domniei lui Mihai Viteazul : cea alcatuitade istoricul bilnatean Ion Slrbu 5, a carui bogatA hiforinatie nu a fost Inca depasita In numeroaseprobleme.

Lucrarea se deschide cu un cuvInt cAtre cititor alcAtuit de Stefan Stefanescu, directorulInstitutulul de istorie N. Iorga", care subliniazA atit importanta operei lui I. Slrbu considerataun mare pas inainte" in istoriografia noastra clt i insemnatatea domniei lui Mihai Viteazul,eel care, prin unirea tarilor romane, ridica pe o treapta superioara, In conditille vremii salesi ln functic de cistigurile spirituale ale secolului al XVI-lea, ideea confederarii tarilor romanepe care o promovasera Inaintea MIrcea cel Batrin, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare,Ion Vocla cel Cumplit i alti domnitori" (p. 11).

in nota asupra editiei, D. Mioc atrage atentia asupra deosebirilor dintre vechea i nouneditic a operei lui I. SIrbu, aratlnd motivele care 1-au determinat sA renunte la cuvintul inainte,la capitolul introductiv din prima editie, ca t la clteva pasaje nesemnificative. Consideriimca unele din acestea (Indeosebi capitolul introductiv) trebuiau sa fie reproduse i In noua editieExplicatia editorulni ca uncle din etc nu mai shit azi valabile" nu ne satisface si nu justificAscoaterea lor ; si alte pasaje din opera lui I. Strbu valabile In vremea lui au fost depasite

5 Isloria lui Miltai Vodá Vilectul domnul Tarii Romdnelti, Timisoara, 1976, 565 p.

lui

...

r

www.dacoromanica.ro

142 STUD12 DOICITMENTARE 10

de informatia i interpretarea noun, dar ele au fost pAstrate. Opera este produsul unei epocisi reflectA stadiul cunostintelor din acea epock astfel Inca trebuie cunoscutii asa cum a alatuit-oautorul.

Pe lingA editarea acestor trei monografii dedicate domniei lui Mihai Viteazul, se cuvinesubliniem lAudabila initiativA a doun foruri de culturA care 1-au omagiat pe viteazul domn

dupA posibi1itile lor : este vorba de Universitatea popularA Arad si de Biblioteca V. A.Urechia" din Galati. Prima a editat o brosurA cu titlul Mihai Viteazul si Aradul. 375, Arad,1975, 84 p., care cuprinde trei studii : Personalitatea lui Mihai Viteazul de-a lungul vremii, deNicolae Rosut (p. 1-13), Mihat Viteazul in constitnfa poporului roman, de Marin Badea (p.14-26) si Meleagurile arc1dene in timpul dornniel tut Mihai Viteazul (1593 1601), de EugenGlOck (p. 27-66). Ultimul studiu, care este eel mai interesant, se ocupA pe larg de evenimentelepetrecute in aceastA regiune (Indeosebi la Ineu si Lipova), ca si de trecerea viteazului prin acestcolt de tara romAneasca. In anexA sint publicate trei documente din anii 1599 1600.

Biblioteca din Galati Infiintata de istoricul Vasile Alexandrescu-Urechia a editat ofoarte utilA bibliografie pe baza lucrarilor ce se pAstreaza in aceastA biblioteca 6.

AlcAtuita de harnicul cercetAtor Paul PaltInea (al carui nume ar fi trebuit trecut pc copertA),bibliografia cuprinde 486 titluri, grupate In 5 categorii : 1) Documente teoretice, izvoare ; 2)LucrAri generale ; 3) LucrAri speciale; 4) LiteraturA, versuri, prozA, teatru si 5) Evocari, icono-grafie, note, recenzii (avem impresia cA iconografia ar fi trebuit trecutA separat). Pentru lucra-rile generale se indica paginile relative la Mihai Viteazul.

Parcurgind bibliografia, rnmii plAcut surprins de numeroasele lucräri vechi apusenece vorbesc de viteazul domn al TArii RomAnesti (nr. 4, 6, 7, 16, 22, 25, 27, 29, 40 42,49-54 etc.). Autorul bibliografiei se dovedeste a fi un foarte meticulos cercetAtor care cunoastetot ce se refera la Mihai Viteazul In lucrArile din biblioteca amintitA ; putini dintre noi stiaudesigur cA un document din 1600 a fost publicat de Melchisedec In Foiletonul Zimbrului",1855, p. 337-338, asa cum putini s-ar fi glndit ea exista un proverb despre Mihai publicat deIuliu Zanne In vol. VI din Proo rbele románilor.

Ultima lucrare de care ne vom ocupa In aceasta prezentare a fost dedicata unuia dintremarii comandanti de oaste din domnia lui Mihai Viteazul : Baba Novac7, cel care alAturide fratii Buzesti, de Udrea BAleanu, banul Manta si Deli Marcu a adus o contributie de seamala obtinerea marilor victorii din aceasta epocA. Faptele lui Baba Novae, intrate In legendA, aufost studiate de numerosi istorici, Incepind cu B. P. Hasdeu. Bazlndu-se pe cercetArile acestorInaintasi, ca i pe materialul documentar i folcloric publicat, colonelul George Marin ne prezintaviata i faptele acestui vestit haiduc de la a carui moarte nApraznica s-au Implinit, In anul 1975,375 de ani.

In primul capitol, intitulat Mire legendd si adevär, se discuta originea acestui viteazcomandant de osti ce s-a alaturat luptei conduse de marele domn al Tarii Romanesti, In carepopoarele de la sudul Dunarii vedeau pe izbAvitorul lor de sub tirania otomanA" (p. 10). Arfi fost bine dacA in acest capitol autorul ne-ar fi areitat ce erau haiducii pe care Baba Novaei-a adus In oastea lui Mihai Viteazul (osteni care luptau pentru prada).

UrmAtoarele patru capitole schiteaza principalele actiuni militare la care a participatBaba Novae, incepind cu expeditia din 1596 la sudul Dunfirii, unde haiducii au dat o strasnicilectie" lui Hasan pasa, terminind cu luptele pentru apararea Tarii Romanesti, atacatii de Wilepolone in toamna anului 1600. Faptele lui Baba Novae shit incadrate in actiunea generalacondusn de Mihai Viteazul, actiune urmarita atent dupA izvoarele i lucrarile cunoscute.

Autorul subliniaza neabAtuta credintA" cu care Baba Novae I-a slujit pe Mihai pinala plecarea acestuia din Tara RomAneasca ; nobilii maghiari au incercat sA-1 atraga de partealor, dar Baba Novae nu si-a trAdat stApinul.

6 Mihai Voleood, domn al rarit Romdnestt, al Ardealului f t a boater fara Moldova".Bibliografte. Tillurt existente in coleclia bibliotecti, Galati, 1975, II + 49 p.

7 Marin George, Baba Novae cdpltan in oastea bit Mihat Viteazul, Bucurestl, Edit,Militarn, 1975, 86 p.

sn

si

www.dacoromanica.ro

11 STU= DOCUMEMAIRE 143

Ultimul capitol al VII-lea prezintA pe larg modul sAlbatic In care a fost ucis BabaNovae, ars pe rug de cAtre nobilii maghiari, problemA ce a mai fost studiatA de I. Filimon siIoachim CrAciun, citati la bibliografie.

Lucrarea se Incheic cu o notA bibliograficA", In care autorul a trecut izvoarele si lucrArileutilizate. In aceastA notA" sint lnregistrate unele opere ce nu au nici o legatura cu subiectultratat (de pildA Descrierea Moldooei a lui D. Cantemir); In schimb, lipsesc alte lucrAri care arfi trebuit consultate de autor. Dintre acestea amintim : B. P. Hasdeu, Baba Novac (Columnalui Traian", 1876, p. 145-165) ; Ilie Corfus, Mihai Viteazul si polonii, Buc., 1937 ; Sandu Cristea,Baba Novac In eposul roman fi sirb, In Actele Simpozionului (22-23V-1970), Panceve,1972, p. 353-362 ; Bistra Cvetkova, La situation Internationale et le peuple bulgare a la fin duXV I-e siecle et au debut du XV II-e siecle (Bulletin AIESEE", IX, 1971, nr. 1-2,p. 57-72), etc.

*in concluzie la aceastA prezentare putem spune crt desi cercetArile privind glorioasa

domnie a lui Mihai Viteazul au fAcut maxi progrese In ultima vreme au rAmas Inca o seriede probleme controversate sau nu Indeajuns de bine lAmurite, a cAror clarificare rAmlne Incao sarcinA pentru istoricii români.

N. Stoicescu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

V I A T A TIINTIFICA

SESIUNEA DE COMUNICARI *TIINTIFICE PRILEJUITA DESARBATORIREA A 1600 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE

DOCUMENTARA A BUZAULUI

In sirul manifestarilor omagiale consacrate aniversarii a 1600 de ani de la prima men-tiune documentara a BuzAului, la 21 septembrie 1976., Comitetul judetean Buzau al PartiduluiComunist Roman in colaborare cu Academia de stiinte sociale i politice a Republicii SocialisteRomania a organizat sesiunea de comunicari tiintifice, denumita sugestiv Buzau trecut,prezent *i viitor", un adevarat act de restituire istoricA, dar *i de laborioasa prospectare arezervelor locale de dezvoltare economico-sociala.

Manifestarea s a desfasurat in prezenta unui numeros public si a beneficiat de concursulunor prestigioase personalitati ale vietii noastre politice si culturale, cadre universitare, cerce-tatori giintifici din Bucuresti, lasi, Ploie*ti si Buzau. Ea s-a Inscris pe linia indicatiilor date desecretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu cu privire la rolul activ alistoriet in educarea patriotica si revolutionara a maselor.

Lucrarile sesiunii au fost deschise de Tudor Postelnicu, prim secretar al Comitetuluijudelean Buzau al Partidului Comunist Roman, presedintele Consiliului popular judetean carea prezentlt comunicarea Judeful .Buzdu in plin avint al dezvoltdrit econornice i sociale. Comu-nicarea a reliefat semnificatia evenimentului aniversat, subliniind, totodatA, prin cifre edifi-catoare perspectivele ce se deschid judetului In cincinalul afirmarii revolutiei tehnico-stiin-tifice. DupA ce a prezentat ritmul Malt al dezvoltarii industriei In cincinalul trecut, mutatiilecalitative In toate domeniile de activitate, harnicia oamenilor acestor locuri, frumoaselorperspective ale judetulul Intr-un viitor apropiat, In incheiere a arAtat ca la sarbAtorirea a1600 de ani de la prima mentiune documentara a Buzaului se gAsesc lndreptatite temeiuri.de mindrie patriotica, de incredere In forta i capacitatea creatoare a oamenilor muncii dinjudet, care sub conducerea comunistilor fauresc o istorie notia acestor stravechi meleaguriromanesti".

Despre Buzdul pe coordonatele istoriei, prezentare a principalelor momente din istoriapatriei la care locuitorii acestor mindre plaiuri au fost prezenti, a vorbit cu deosebita cMdurAprof. dr. tefan tefanescu, presedintele Sectiei de istorie i arheologie a Academiei de stiintesociale si politice, decanul Facultatii de istorie a Universitatii Bucuresti.

In continuare, sub titlul Regiunea Buzdului in istoria Evului Mediu, acad. Constantin C.(durescu, coroborind datele istorice i arheologice din zona a prezentat unele ipoteze interesante,Mntre care se distinge cea potrivit careia viata feudalA In aceasta parte a tarii, incepe multmai devreme decit ne-o arata documentele scrise. Raportind trecutul istoric la prezentul socia-list, vorbitorul a exprimat o calda apreciere pentru istoria zilelor noastre, pentru conducatorulintclept si lncercat al Romaniei socialiste, tovarAsul Nicolae Ceausescu.

Prof. univ. Vasile Maciu, membru al Academiei de stiinte sociale si politice, membru-corespondent al Academiei R.S.R., In comunicarea Buzdul istoric secolul al X/X leapublicatA In nr. 12 1976 al revistei noastre, a conferit despre participarea buzoienilor lamarile evenimente din secolul al XIX-lea, reliefind rolul lor activ, progresist In faurireaistoriei nationale.

A urmat apoi, Intr-o Inlantuire fireasca, evocarea traditiilor miscarii muneitoresti,revolutionare si democratice din localitate, prezentate de Mircea Musa, activist_al C.C. al Partidului Comunist Roman si Ion Ardeleanu, director adjunct al Muzeuluide istorie al partidului, a miscarii revolutionare i democratice din Romania, evocare dincare s-a desprins laborioasa activitate revolutionara i capacitatea organizatoricA a claseimuncitoare din judet, Intre anii 1914 si 1944.

Politica externa a Romaniei, o politica activa si pretuita pe toate meridianele lumiipentru principialitatea i umanismul situ, in care un rol hotarltor Hare secretarul general al

...REVISTA DE ISTORIE", Tom. SO, D.r. 1. D 145-122. 1977

www.dacoromanica.ro

146 VLATA TIINTrFICA 2

P.C.R. tovarasul Nicolae Ceausescu, a fost prezentata In comunicarea Un deceniu de ourcrl politicii externe a Romania semnata de prof. univ. George Macovescu, ministrul afacerilorexterne al Republicii Socialiste Romania.

In Incheierea primei parti a sesiunii, Lazar BAbiucu, secretar al Comitetului judeteanBuzau al P.C.R., vicepresedinte al Consiliului popular judetean Buzau a prezentatcomunicarea Dezvoltarea constiintei revolutionare, formarea omului nou, constructor alsocietatii socialiste multilateral dezvoltate", in care a Infatisat preocuparea comitetului judeteande partid pentru realizarea acestui deziderat, formele i metodele folosite In munca de educatie.

Dupa amiaza, participantii la sesiune s-au Intrunit In cadrul celor dotal sectiia) Buzaul straveche vatrA de pamint romanesc" prezidata de conf. universitar

Ion Ardeleanu si prof. univ. dr. Stefan Stefanescu,b) Buzaul pe coordonatele dezvoltarii economice, social-politice i culturale ale Roma-

niei Socialiste" prezidata de Gheorghe Bobocea, prim vicepresedinte al Consiliului popularal judetului Buzau.

In cadrul primei sectiuni Buzaul, straveche vatra de pAmInt romanesc" au lost prezen-tate comunicarile : Daco-romanii la curbura Carpafilor de dr. Gheorghe Diaconu, cercetatorstiintific principal la Institutul de arheologie Bucuresti si Vasile Drimboceanu, muzeografla Muzeul judetean de istorie Buzau ; Menfiunile istorice ;i arheologice referiloare la zona Buzau-lui, de dr. Ion Barnea. Institutul de arheologie Bucuresti, si Marius Constantinescq, muzeografla Muzeul judetean de istorie Buzau ; Continuitatea poporului roman, reflectald in descoperi-rile monelare din judeful Buzdu de dr. docent Bucur Mitrea, Institutul de arheologie Bucuresti ;Odobescu si Tezaurul de la Pietroasa. Date not in legdlurd cu tezaurul, de dr. Mircea Babes,cercetator stiintific principal la Institutul de arheologie Bucuresti, Radu Harhoiu, cercetAtorla Institutul de arheologie Bucuresti i Corneliu Stefan, redactor la ziarul Viata Buzaului" ;Contribufta cerceldlorilor din Moldova la cunoalterea culturit Monteoru de Marilena Florescu,cercetator principal la Institutul de istorie i arheologie A. D. Xenopol" ; Rezultatele cerce-tririlor arheologice de la Gruiu-Ddrit, Pietroasa ; vestigii tracice si geto-dacice de dr. FlorentinaPreda, lector la Facultatea de istorie i Vasile Dupoi, asistent la Facultatea de istorie aUniversitatii Bucuresti ; Populafia autolitond in secolele VI V II, in lumina cerceldrilor de laSdrata-Monteoru de dr. Eugenia Zaharia, cercetator stiintific principal la Institutul de arheo-logic Bucuresti ; Vechimea Tdrii Buzdului de Victor Teodorescu, directorul Muzeului judeteande istorie i arheologie Ploiesti ; Buzdul i legdturile lui cu celelalle zone ale Wit la jumdtateasecolului al XV II-lea de Alexandru Ligor, muzeograf la Muzeul de istorie al R. S. Romania ;Participarea maselor din judeful Buzdu la rdzbolul pentru independenfa de prof. Petre CApatina,directorul filialei Buzau a Arhivelor Statulul si prof. Valeriu Nicolescu, arhivist la FilialaBuzau a Arhivelor Statului ; Migarea muncitoreascd din Buzau la sfirsilul secolului al XIA-lea ;i inceputul secolului al XX-lea de Ion Don, muzeograf principal la Muzeul de istorie aPartidului Comunist a miscarli revolutionare i democratice din Romania ; Consideralii privitoar-la structura proprieldfii funciare rurale din zona Buzau tn secolul XX de Dumitru Sandru,cercetAtor principal la Institutul de istorie i arheologie A. D. Xenopol" Iasi; Luptarevolufionard a maselor populare din jud. Buzdu pentru liberldfi democratice i tmpotrivafascismului (1936 1944) de Elisabeta Simion, muzeograf la Muzeul de istorie a PartiduluiComunist, a miscarii revolutionare i democratice din Romania ; Buzdul in lupta generalapentru instaurarea fi consolidarea puterit democrat-populare in Romania (23 August 1944-30Decembrie 1947) de prof. dr. Nicolae Petreanu, Academia Stefan Gheorghiu" si Ion Nae,activist al Comitetului judetean Buzau al P.C.R. ; Tradifie f t actualitate in presa buzoiandde dr. Ion SpAlAtelu activist la C.C. al P.C.R. i Nicolae Nicolae, redactor sef la gazetaViata Buzaului" ; Aportul istoriei locale buzoiene in istoria nalionald a Romdnielde conf. univ. Constantin Mocanu, Academia Stefan Gheorghiu" ; Valorificarea mo;tentriiistorice din judeful Buzdu, preocupare de seamd a organelor locale de partid i de slat de NicolacVrapciu, vicepresedinte al Cornitetului judetean de cultura i educatie socialista Buzau.

Cele peste 40 de lucrari prezentate In sectiuni, in pofida varietatii lor tematice, au con-tribuit la ImbogAtirea tezaurului spiritual local, la conturarea unei imagini globale a acesteizone, la necesitatea continuarii cercetarii pe toate planurile.

La reluarea lucrArilor In plen, dupa prezentarea sintezelor de catre cei doi presedinti,In Incheiere, a luat cuvIntul prof. univ. dr. docent Mihnea Gheorghiu, presedintele Academielde StiinteSociale i Politice, membru corespondent al Academiei R.S.R.

Intr-o atmosfera de puternic entuziasm, participantii au adresat o telegrama ComitetuluiCentral al Partidului Comunist Roman, tovarasului Nicolae Ceausescu, In care, printre altele,se spune : Aduclnd omagiul recunostintei noastre fierbintI pentru perspectivele stralucite pc

Iai

si

www.dacoromanica.ro

3 VLATA $TLINTIFICA 147

care politica profund stiintificA a partidului le deschide judetului Buz Au, Orli lntregi, vAasigurAm, mult stimate tovarAse secretar general, a vom actiona cu dAruire i responsabili-tate comunistA pentru lnfAptuirea marilor sarcini ce ne revin din programul elaborat de Con-gresul al XI-lea al partidului, pentru lnaintarea patriei noastre spre comunism".

Nicolae Vrapciu

A IX-a SEDINTA A COMISIEI DE PROBLEM.A. ISTORIAMARELUI OCTOMBRIE SI A REVOLUTIILOR DEMOCRAT-

POPULARE I SOCIALISTE"

In zilele de 25-28 octombrie 1976 s-au desfAsurat la Bucuresti, la Casa oamenilor destiintA, lucrArile Comisiei de problemA Istoria Marelui Octombrie si a revolutiilor democrat-populare i socialiste", organizatA in cadrul colaborArii multilaterale a academiilor de stiintedin taxi socialiste. La lucrAri au participat reprezentanti ai academiilor de stiinte din Bulgaria,Cehoslovacia, R. D. German& Mongolia, Po Ionia, RomAnia, Ungaria i U.R.S.S.

Delegatia bulgara a fost condusA de acad. Hristo Hristov, directorul Institutului deistorie al Academiei, delegatia cehoslovacA de dr. Iuri Krjijek, director adjunct al Institutuluide istorie a Republicii Soci4iste Cehoslovace si de istorie universalk delegatia R. D. Germanede prof. dr. Wolfgang Rug, delegatia mongolA de acad. M. Natakdorj, director al Institu-tului de istorie, delegatia polonezA de prof. dr. Antoni Ciubinski, delegatia romanA de prof.dr. Aron Petrie, director adjunct al Institutului de istorie Nicolae Iorga", delegatia ungariide Ferenc Muci, director adjunct al Institutului de istorie al Academiei, iar delegatia sovie-ticA a fost condusA de acad. I. I. Mint, presedintele Comisiei de problemA Istoria MareluiOctombrie si a revolutiilor democrat-populare i socialiste".

Delegatia romAnA la lucrArile Comisiei de problemA a fost alcAtuitA din prof. dr. AronPetrie, conf. dr. Gh. I. IonitA, prof. dr. Traian Lungu, dr. Nicolae Copoiu, prof. dr. N. N.Constantinescu i Paraschiva Nichita.

DupA Intllnirea din 25 octombrie a conducAtorilor delegatiilor participante i stabili-rea ordinii de zi si a problematicii ce a fost avutA In vedere In timpul reuniunii, In zilelede 26 si 27 octombrie s-au desfdsurat lucrArile simpozionului cu tema InsemnAtatea interna_tionalA a Mari! Revolutii Socialiste din Octombric i reflectarea ei In istoriografia contemporanA',

DupA rostirea cuvIntului de deschidere al reuniunii de cAtre prof. univ. dr. docent MihneaGheorghiu,Presedintele Academiei de Stlinte Sociale i Politice, i dupA cuvIntul de salut adresatparlicipantilor de academicianul sovietic I. I. Mint, Presedintele Comisiei de problemA IstoriaMarelui Octombrie si a revolutiilor democrat-populare i socialiste", au fost prezentate urmA-toarele referate : acad. I. I. Mint : Punerea in lumina a influenfei Revolufiet din Octombrieasupra procesului revolufionar mondial, in istoriografia sovielicd contemporand ; prof. dr. A.Petrie, dr. N. Copoiu : Ecoul Marii Revolufil Socialiste din Octombrie in Romdnia i oglindirealui in isloriografia noastrd contemporand ; prof. dr. A. Ciubinski : Revolufia din Octombrie yiistortografia polond ; prof. dr. W. Ruge : Istoriografia burgltezd despre Marele Octombrie cu pri-vire speciald asupra istoriografiei R.F.G. ; conf. Stoiko Kolev : Marea Revolu fie Socialistitdin Octombrie in istoriografia bulgard ; conf. Andras Siklos : Istoriografia .Revolufiet din Octom-brie st a Republicit Sapience Ungare; dr. Juri Krjijek, dr. Pavel Hap : Literaturd noud inCelioslovacia referiloare la ecoul Revolufiel din Octombrie; acad. M. Natakdorj : Studiul istorieiMarii Revolufii Socialiste din Octombrie in R. P. Mongold; conf. dr. W. Balcerak : InfluenfaRevolufiet din Octombrie asupra eliberdrii popoarelor din Europa de rdsdril" ; prof. dr. A. KBiron : Victoria revolufiet socialiste in Priballica in lumina istoriografiei sapience ; prof. dr.G. Rosenfeld : Istortograf ia R. D. Germane cu privire la Marea Revolufie Socialiski din Octombrie ;dr. I. I. Korableov ; Problema apdrdrit armate a cucertrilor revolufiel socialiste in istoriografiasovieticd din unimii ant E. V. Illeritkaia : Problemele agrare ale partidelor de coati fie ale guver-nulut proviroriu (istoriografia problemei); dr. S. Lopatniuk : lstoriografia polond despre rolulRevolufiei din Octombric in restabilirea independenfei Poloniei ; dr. E.N. Gorodetkii : Istorio-grafia sovieticd contemporand despre Marea Revolufie Socialistd din Octombrie" ; dr. Jan Sobcak :Istortografia polond despre participarea polonezilor la .Revolufia din Octombrie g la rdzboiul civildin Rusia ; Edward Fracki, seful redactiei de istorie din Editura stiintificA de stat din R. P.PolonA : Editurile poloneze la a 60-a aniversare a Marti Revolufit Socialiste din Octombrie.

www.dacoromanica.ro

148 VLATA $T1iNTEFICA 4

Referatele au pus In evidentA o amplA gamA de noi judecAll de valoare privitoare lasemnificatiile istorice ale Mari! Revolutii Socialiste din Octombrie. Dezbaterea a prilejuitcomunicarea unor date extrem de interesante privind progresele ce s-au inregistrat In ultimiiani in cercetarea evenimentului evocat, unele dintre referate aducind In atentie noi lucrari,studii, articole, culegeri de documente care aprofundeaza cunoasterea istoricA. Apreciindaceste merite ale dezbaterii, dr. E. N. Gorodetkii, prof. dr. Al. Vianu, acad. Hristo Hristovsi acad. I. I. Mint au subliniat in cadrul discutiilor faptul cA retmiunea de la Bucuresti seInscrie ca un eveniment stiintific deosebit In analele intregii activitAti a Comisiei de problemal*.Faptul a fost considerat cu atit mai important cu cit,din punct de vedere calendaristic, reu-niunea de la Bucuresti are loc in pragul jubileului celor aproape sase decenii scurse de la MareaRevolutie SocialistA din Octombrie.

in acest sens au fost apreciate lucrArile i in cadrul cuvintului de Inchidere al dezbateriirostit de acad. I. I. Mint.

in cursul discutiilor au rezultat i o serie de noi directii pe care ar putea evolua cer-cetArile in acest domeniu, referatul romanesc, prezentat de prof. dr. Aron Petrie si dr. Nicola eCopoiu aducind din acest punct de vedere valoroase puncte de vedere, idei interesante, interpretari ce deschid si mai larg orizontul in telegerii sensurilor istorice ale Marii Revolutii Soda-liste din Octombrie si ale amplei miscAri de solidaritate desfasurate pretutindeni In lume siIn mod foarte cuprinzator la noi, in Romania. (Referatul prezentat de cei doi oameni de stiintAse publica In acest numAr al revistei).

DupA Incheierea dezbaterii stiintifice a avut loc, In dupA amiaza zilei de 27 octombriesedinta de lucru a Comitetului de redactie al Buletinului Informativ al Comisiei de problemd,Partea romAnA a fost reprezentatA la aceasta Intilnire de dr. Nicolae Copoiu, membru al Comi-tetului de redactie.

in continuare au avut loc lucrArile Colegiului redactional al lucrArii colectiveV. I. Lenin si experienta istoricA a Revolutiei din Octombric". Din partea romana au

participat la lucrAri Paraschiva Nichita si Vladimir Zaharescu.in continuarea luerArilor, in ziva de 28 octombrie a avut loc Intilnirea reprezentantilor

tiirilor In Comisia de problemA. Cu acest prilej au fost stabilite mAsuri pentru viitoarea acthitate a Comisiei de problemA, insistindu-se in primul rind asupra manifestArilor ce vor fi orga-nizate in anul 1977 pentru omagierea jubileului Marii Revolutii Socialiste din Octombrie.

De comun acord, participantii la intilnirea de la Bucuresti au hotArit ca cea de a X-areuniune a Comisiei sA fie organizatA In anul viitor in Uniunea SovieticA,la Erevan, In cursullunii mai. Cu acest prilej In cadrul unei conferinte stiintifice aparte va 11 dezbAtuta tema :,,Revolutia SocialistA i rezolvarea problemei nationale".

In ziva de 27 octombrie a.c. conducAtorii delegatiilor participante au fost primiti laC.C. al P.C.R. de cAtre Leonte RAutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. alP.C.R., rectorul Academiei Stefan Gheorghiu", Impreuna cu Stefan Andrei, membru supleantal Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R.

Lulnd cuvintul in numele participantilor, academicianul sovictic I. I. Mint, Presedintelecomisiei de problemA, a exprimat satisfactia unanimA pentru succesul reuniunii desfAsurate laBucuresti In cadrul colaborarii multilaterale dintre Academiile de Stiinte din Wile respective.

intilnirea s-a desfAsurat intr-o atmosferA calda, tovarAseasca.Participantilor la intilnirea stiintificA a Comisici de problemA, Academia de Stiinte

.Sociale si Politice le-a oferit posibilitatea sA cunoasca, in ziva de 29 octombrie, judetul BrasoN,rn cadrul unei vizite de lucru intreprinsa acolo. In cadrul vizitei de lucru, participantii au fostsalutati de Elena Georgescu, Secretar al Comitetului judetean Brasov al P.C.R., care le afacut o prezentare a realizarilor dobindite de oamenii muncii din acest judet, in toate dome-niile de activitate.

La Incheierea lucrArilor celei de a IX-a intilniri a Comisiei de problemil Istoria MareluiOctombrie si a revolutiilor democrat-populare i socialiste" putem aprecia cu satisfactie carac-terul fructuos al dezbaterilor i perspectivele noi deschise de ele in calea colaborAriiinteracademice viitoare pe un asemenea tArlm.

Gh. I. Ioni là

* Revista de istorie" si-a informat pe larg cititorii In nr. 1/1976problerna.

In legAturA cu activi-tatea desfAsurata de-a lungul anilor de aceastA Comisie de

www.dacoromanica.ro

5 vLATA $TinsrprFICA 149.

COLOCVIUL INTERNATIONAL DE ISTORIEMILITARA DE LA TEHERAN

Daca de obicei delegati ai forurilor nationale afiliate la comisia internationala de islorimilitari se rcunesc intr-un colocviu international la jumatatea intervalului dintre doua confe-rinte de specialitate (iar acestea au loc In cadrul congreselor inondiale de stiinte istorice, cuperiodicitatea lor cunoscutd, de cinci ani), de data aceasta, la un an dupa reuniunea lustralãde la Washington, invitaia adresata de comitetul iranian de istorie militara, recent creal,a dat posibilitatea unei rapide si ample regäsiri a unora din cei mai reprezentativi cercetatoridin domeniul dat din diverse WU ale lumii (iulie 1976). Au participat astfel la Teheran(In afara insolitorilor) 101 istorici, de proveniente institutionale diferite cadre universitare,militari sau specialisti civili din oficii de profil ale unor armate sau dc alta apartenentaarhivisti etc., din 20 de tari. n afara gazdelor, printre cele mai numeroase reprezentari le-auavut comisia din SUA, cea din Franta, cea din Suedia.

Tematica colocviului a cuprins doua puncte : 1) Influenfa reciprocd a armatelor asialicesi africane ;i a armatelor europene asupra arid militare (strategie ci (acticd) l componentelorca recrutare, organizare, armament, logisticd. 2) Rdzboi si neutralitate. lor asupraapdrdrit, polilicii mililare si a organizarit forfelor armate.

Comunicarile aferente primului punct au fost Tendinfe istorice ale concepliilor organizatorice ale statelor majore combinale si comandamentelor unificate de capitan de marina SlumMajidi (Iran) ; Influenfa reciprocd a arrnatelor asiatice si africane qi armatelor europeneasupra artel rdzboiului (strategie si tactful) ;i a componentelor sale: recrutare, organizare,arma-ment, logisticd raport colectiv al comisiei franceze avind o sinteza expusa de P. Roy ; Adap-larea unei armale franceze de la sfirsitul secolului al XV III-lea la un leatru de operafii atOrientului Apropiat (Egipt 1798-1801) de colonelul R. Michalon i maior J. Vernet (Franta) ;Influenfa rdzboiului chino-japonez (1894 1895) $i a rdzboiului ruso-japonez (1904 1905) asupragindirii militare suedeze de L. Rossel (Suedia); Arta milliard in rdzboaicle ruso-turce de la ince-pulul secolului XIX de generalul P. A. Jilin (URSS); Wolsleg; Expedifia de spargere a bloca-del Kartumulut i apdrarea Indiei (1885 1900) de generalul A. Preston (Canada); Influenfeeuropene asupra artel rdzboiului in Tunisia de prof. K. Chater (Tunisia); Conducerea de rdzbofla israelifi in perioada biblicd de prof. A. Malamet (Israel); Influenfa armatei iraniene dinperioada ahemenizilor asupra armalelor contemporane fi impactul ei social de generalul Boh-turtas (Iran) ; Arta asialicd a rdzboiulut de fortareafd. Influenja europeand asupra procedeeloraulohlone de C. J. Duffy (Marea Britanie); Uncle aspecte ale relaliilor irano-elveflene in secolulal X IA-lea de prof. A. Schoop (Elvetia).

Documenle qi cerceldri asupra istoriei relafiilor mililare austro-persane de la rnijloculsccolului XIX pind in 1918 in Kriegsarchiv de dr. Kurt Peball (Austria) ; Cercetasii f ilipi-nezi 1899-1943 : schifd istoricd de prof. E. Coffman (SUA) ; Moltke in Turcia 1835-1639privire de ansamblu de prof. E. Kessel (R. F. Germania); Conflictele de decolonizare fi rdzboiulpopular de col. Suant (Franta) ; Arta rdzboiului europeand refleciald asupra modernizdrit japonezede colonel S. Kondou (Japonia).

La al doilea punct al tematicii : Xeutralitate izolald si solidaritate internafionald. Cilevaaspecte ale dezbalerilor suedeze pe tema apdrdrii l a politicii de apdrare a Suedici din perioadainterbclicd de col. A. Cronenberg (Suedia); Xeutralitatea portughezd i rnobilizare (1801-1810)de prof. D. Horward (SUA). In/ luenfa rdzboiului st a neutralildlii asupra apdrdrii, politiciimilitare ;i a lorfelor armate. Studiul unut caz concret de colonel R. Cruccu (Italia); Neutralilate$i apdrare nafionald. Citeva irdsdiuri ale poltlicii militare belgiene din 1939 1940 de prof. J.Van Welkenhuyzen (Belgia) (care este si secretar general al cunoscutei Comisii internationalede istorie a celui de-al doilea rázboi mondial) ; Ponderea stratcgiei. Controverse si date con/estatede prof. André Martel (Franta) ; Neutralitatea americana din 1939 1941 fi bdtdlia Allanticuluide prof. J. Rohwer, directorul lui Bibliothek der Zeitgeschichte din StuttgartR. F. Germania ;Politica de rdzboi a Turciei in primul rdzboi mondial de generalul F. celiker (Turcia) ; Neutra-litatea armald a Elvefiet ;i consecinfele sale militare de dr. H. R. Kurz (Elvetia); Atitudineaamid laid de neutralitate de Germania imperialistd in cursul pregillirii ;i purtarit primului $icelui de-al doilea rdzboi mondial de prof. K. Schutzle (R.D.G.).

Comisia nationala romana de istorie militarä a fost reprezentata de col. dr. IlieCeausescu si general-maior Eugen Bantea.

Delegatii romilni au prezentat comunicliri fiecare la unul din punctele tematicii, astfel :dr. Ilie Ceausescu : Relafii militare ale poporului roman cu popoare din Asia, Eugen Bantea :Politica de neutralilate in prima fazd a celui de-al doilea rdzbol mondial cazul romdnesc.

el,Inlluenja

www.dacoromanica.ro

150 VIATA *TEENTMCA 6

Ambele expuneri au fost primite cu interes, au suscitat luari de cuvInt pozitive antIn dezbaterile oficiale, cit si In obisnuitele schimburi de pareri neoficiale.

Cei doi istorici romani au mai luat cuvIntul la dezbateri pe diverse teme, Indeosebiasupra istoricitatii si semnificatiei miscarii nealiniatilor din perioada postbelica.

Dui:a cum se vede, lucritrile au abordat cronologic perioade diverse, desi reprezentatecu precadere au fost problemele tinind de istoria moderna si contemporana.

Semnificativ a fost eft Intilnirea de la Teheran a constituit prima tinuta In Asia de Comi-sia internationala de istorie militara (creata In 1938), dupa cum punctul din tematica purtindasupra unor aspecte ale istoriei Asiei si Africii releva preocuparea de a depasi si in acest forde specialisti europo si nordamericanocentrismul". Pasii facuti, Indeosebi o data cu Conte-rinta internationala de istorie militara de la Washington din august 1975, aferenta Congresuluimondial de *Write istorice de la San Francisco, constituie doar un inceput, raminind malt deIntreprins pentru ca atit ca preocupari, clt si ca provenienta a specialistilor, reuniunile istoricilormilitari sii dozeze judicios prezenta zonelor si continentelor (Africa, Asia, America Latina)pe care o dezvoltare nearmonioasa le-a mentinut &IA In zilele noastre intr-o situatie defavori-zata si sub aspectul disciplinei stiintifice a istoriei.

Dezbaterile colocviului de la Teheran au avut de reguni caracter de lucru, de confrun-tare si juxtapunere serioasa a opiniilor, de schimb de informatie stiintifica, In spiritul de con-lucrarc care e incetatenit In reuniunile Comisiei internationale de istorie militarfi comparata.

In afara expunerii si dezbaterii comunicarilor aferente celor doua teme, colocviul inter-national de istorie militara a mai avut In preocupari discutarea si solutionarea unor chestiunide cooperare si programe stiintifice si de ordin organizatoric.

Principalul punct in acest cadru a fost stabilirea tematicii Conferintei internationalede istorie militara care va avea loc In Romania In 1980. Ca prima terna a fost Insusita pro-punerea Comisiei romane de istorie militara, a carei formulare definitiva In forul internationaleste : .Relaiiile dintre armatd si societate A. Armata in epocile marilor transformdri sociale B.Corelalia intre dezvoltarea flitnlei ;t a culturit fi cea a armatelor ;i artei militare. Un alt punctal tematicii din 1980 va fi : Teorie fi realitate a rdzboiului: expertenla istoriet mililare (inclu-zind cercetarea g operal(ile).

A fost de asemenea analizata propunerea ca In 1977 sa se acorde Comisiet romdne edi-tarea unui nou numar al periodicului international Revue internationale d'histoire militaire"

numar pe care forul roman il va consacra independentei nationale proclamate si cuceriteIn 1877.

S-a constituit un grup de lucru pentru Intocmirea unei bibliografii internationale deistorie militara. A fost ales un nou secretar general al Comisiei Internationale de istorie mili--tail comparatfi, In persoana lui R. Andreani (Franta), asistent al unui pricten al tarnnoastre, profesorul A. Martel, rector al universitatii Paul Valery din Montpellier si totodatadirector al prestigiosului Centru de studii de istorie minim% de pe ling universitatea demai sus.

In pregatirea programului Intllnirli de la Teheran o contributie sustinuta a revenitpresedintelui Comisiei internationale, prof. col. (r) B. Ahslund (Suedia), si secrctarului generalatunci In functiune, dr. A. Duchesne (Belgia).

Gazdele iraniene au facut cu eficienta un mare efort stiintific, organizatoric, administra-tiv si financiar au suportat Intretinerea tuturor oaspetilor straini, au organizat deplasaride studiu, al caron interes istorico-stiintific e de prisos a mai fi subliniat, la Ispahan, Siraz,Persepolis, pe lInga muzeele si monumentele vizitate la Teheran. Deplasarile In provincies-au efectuat cu un avion de transport Boeing 707 al armatei iraniene.

Pe ling utilitatea intrinseca de la sine Inteles, pentru istoricii militari romani prezentila Teheran reuniunea a avut si valoarea instructiva conferita de apropierea importantelormanifestari Internationale de specialitate pe care le va gazdui curInd tara noastra sesiuneastiintifica cu participare internationala consacrata centenarului independentei nationale, din1977, si Conferinta internationala de istorie militara ce va avea loc In 1980 in RomaniaIn cadrul celui de-al XV-lea Congres international de stiinte istorice.

Eugen Banteawww.dacoromanica.ro

7 VTATA SquimIErIcA

CRONICA

151

In zilele de 23 si 24 octombrie, 1976 In cadrul marilor aniversAri culturale recomandate deUNESCO, la Galati a avut loc un sir de manifestAri omagiale dedicate vietii si personalitAtiilui Costache Negri, eminent patriot si remarcabil militant pentru Unirea Principatelor, legatprin originea i activitatea sa de aceastA parte a tarii noastre.

irui acestor manifestrui organizate de Connitetul judetean Galati de culturA si edu-catie socialistA i Muzeul judetean de istorie a debutat in ziva de 23 octombrie cu inaugu-rarea unui nou obiectiv muzeal : expozitia permanentA Galatiul i personalltAti politiceale istoriei moderne a RomAnier, devenitA astfel sectie a muzeului judetean de istorie

intratA cu acest prilej in circuitul muzeal. La manifestare au asistat I. Moca,secretar al Comitetului judetean Galati al P.C.R., Iulian Antonescu, director adjunctin Directia patrimoniului cultural national, Ruxandra Simionica presedinta Comitetului deculturA i educatie socialistA al judetului Galati, reprezentanti ai organelor locale de partid

de stat, oameni de artfi i culturá, un numeros public.Directoarea muzeului judetean de istorie, prof. Aneta Anghel, In cuvintul inaugural,

a relevat celor prezenti semnificatia acestui profund act de culturA, a pus in evidenta con-tributia personalitAtilor reprezentate prin mArturii si documente In muzeu (Al. I. Cuza, Mi-hail KogAlniceanu, Costache Negri) la consolidarea edificiului statului romAn modern.

In dupA amiaza aceleiasi zile au avut loc In sala Teatrului de stat din localitate lucrA-rile unei sesiuni de comunicAri cu tema Epoca i personalitatea lui C. Negri". Cu acest prilejcei prezenti au putut audia comunicArile : Personalitatea lui C. Negri in cadrul generafiei salede prof. dr. Vasile Netea ; Ecoul international al revoluliei romdne de la 1848 de Marian Stroia,redactor la Revista de istorie" ; Costache Negri fi emigratia romdnd la Paris de dr. AnastasieIordache, cercetAtor stiintific principal la Institutul de istorie N. Iorga" ; Costache Negri,pretendent la tronul Moldovei in 1859 de dr. Apostol Stan, cercetAtor stiintific principal laInstitutul de istorie N. Iorga" ; Costache Negri ft Minjina loc de intilnire al IduritorilorUnirii de la 1859 de prof. Ion T. Dragomir, muzeograf principal la Muzeul judetean de istorieGalati. Sesiunea a fast urmattl de un microspectacol festiv sustinut de actori ai Teatruluidramatic si Teatrului N. Leonard", precum si de corul asociatiei Filarmonica" din localitate.

In cea de-a doua zi, o parte a participantilor la manifestArile omagiale dedicate luiCostache Negri au putut vizita casa memorialA C. Negri, situatA in comuna care li poartinumele, loc in care acest precursor al Romaniei moderne de astAzi petrecut ultimii aidai vietii.

Prin varietatea i dimensiunile lor, manifestArile de la Galati se inscriu ca o frumoasAreusitA sub raport cultural, stiintific i cultural-educativ, fiind totodath o expresie elocventA

aprecierii date de societatea noastrA unuia din reprezentantii de seamA ai generatiei pasop-tiste, la implinirea unui secol de la moartea sa prematurA.

In zilele de 30 si 31 octombrie 1976,1a ZalAu a avut loc o sesiune jubiliarA de comunicArireferate, dedicata aniversArii victoriei lui Mihai Viteazul la GuruslAu, In anul 1601. La

sesiune au asistat Laurean Tulai, prim secretar al Comitetului judetean SAlaj al P.C.R.,activisti de partid si de stat, muncitori, intelectuali, elevi, numerosi invitati.

In prima zi a lucrarilor sesiunii au fost audiate urmAtoarele materiale : Sdlajul pe coor-donatele istoriei, ale socialismului victorios de Laurean Tulai, prim secretar al Comitetului jude-tean SAlaj al P.C.R. ; Bdtdlia de la Gurusldu. Locul fi insemndtatea ei in opera lui MihaiV iteazul pentru Unire, de acad. tefan Pascu : Programul Parlidului Comunist Romdn strdlucitd

sintezd a istoriei poporului romdn de Maria PiticA, secretar al Comitetului judetean Sdlajal P.C.R. ; Ideile unildlii nationale, ale independenlei si suveranildlii patriei rellectate in Pro-sramul Partidulut Comunist Romdn de conf. dr. Gheorghe I. IonitA, Universitatea din Bucu-resti ; Unitate si continuilate in viata cultural-spirituald a Sdlajului de Grigore Beldeanu, sefulSectiei propaganda a Comitetului judetean SAlaj al P.C.R. ; Mihai Viteazul, 1601. Cronologie-de lector univ. Nicolae Edroiu, Univ. Babes Bolyai Cluj-Napoca si Gratian C. MArcus (Zalau) ;Mihat Viteazul, de la Praga la Gurusldu de Constantin Rezachevici, cercetAtor, Institutul deistorie N. Iorga", Bucuresti ; Pregdlirea bdtdliei de la Gurusldu de It. col. Paul Abrudan,

coala de ofiteri Sibiu ; Bdtdlia de la Gurusldu 3 august 1601 de gen. maior in rezerva dr.Joan Cupsa : Trokele cucerite de oastea tut Mthal Viteazul in bdtdlia de la Gurusldu de IonNistor, arhivist la Filiala Arhivelor Statului Cluj-Napoca ; Unele consideralii cu privire lalegaturtle Mihat Vileazul cu secuii in preajma bdtdliei de la Guruslau de dr. Geza Kovach,Arad. A fost cititá i comunicarea regretatului cercetAtor dr. Aurel Decei de la Institutul deistorie N. lorga" despre Ultimul an al lui Mihai Viteazul in viziunea documentaliei turcesti.

§i

lui

yi

ti-a

a

www.dacoromanica.ro

152 v1ATA $TIINT1FICA

Lucriirile sesiunii au coutinuat in ziva de 31 octombrie In sectiile Istorie" 51 Litera-tura, arta 5i publicisticA". La cea dintli sectie au fost sustinute comunicArile Bdtdlia de lerGurusldu in manualele scolare de istorie de Ananie Farcas, lector univ. Cluj-Napoca ; Izvoare-conternporane germane releriloare la billdlia de la Gurusidu de prof. lonel Penea, director alFilialei Arhivelor Statului SAlaj ; Semnil icafia curopeand a victoria de la Gurusldu de prof..Grigore Pop (Zahlu) i Gratian C. MArcu5; .Mihai V ileazul in viziunea cronicilor maghiare de-arhivist loan Dordea i arhivist Lia Dragomir, Filiala Arhivelor Statului Cluj-Napoca ; Salajul in epoca luptei lui Mihai V ileazul pentru unire de Ernest Wagner, arhivist la FilialaArhivelor Statului SAlaj ; Grout Zaldu In tirnpul lui Mihai Viteazul de Andrei Kiss, arhivistla Filiala Arhivelor Statului Cluj-Napoca ; Tabdra lui Mihai V ileazul de lingd Zaldu de pro f.Vasile CiubAncan si prof. Ion Tomolea, Filiala Athivelor Stalului Sahli ; Tabdra luiV iteazul de la Cluj de prof. Valentin DarAban, ZalAu 5i prof. Valer Hossu, Cluj Napoca ; Tabora-de lingd Turda (pe Cimpia Turdei) si sftr.Uul jut Mihai V ileazul de cercetAtor Constant in,Rezachevici.

In cadrul sectiei LiteraturA artA 5i publicisticA" au fost prezentate comunicarile Bade la GurusIdu in literaturd de prof. emerit Leontin Ghergariu ; Figura lui Miliai

in publicistica sdldjeand de Vasile Vetisanu, Institutul de cercetari etnologice 5i dialectologicePrezenfa lui Mihai Vileazul la Alba Iulia in istorica zi de 1 decembrie 1916 de AlexandruPorteanu, Institutul de istorie N. Iorga" ; Micrornonogralia satului Gurusldu, comuna Hereclean,_jud. Sdlaj de prof. Octavian Moraru si prof. Dumitru Birjac; Mihai Vileazul in tradifia populard de Leontin Ghergariu ; Monumenlele de la Gurus/du din 1926 1976 de prof. loan INanescu 5i prof. Mircea Bog. Cei prezenti au participat apoi la o mare adunare popularape Dealul lui Mihai, In jurul monumentului linAltat In memoria primului unificator de ard..

In ziva de 13 noiembrie 1976 In fata comisiei de doctorat a Institutului de istorie,.N. Iorga" a avut loc sustinerea publicA a tezei de doctorat Relafii romdno-engleze intre anti1b48 1877 elaboratii de Beatrice Marinescu.

Lucrarea este compusA din urmAtoarele capi tole : Cap. I, Anglia 51 revolutia de la1848 In Principatele Romane" ; Cap. II, Anglia 5i problema Unirii Principatelor"; cap. III,.Pozitia Marii Britanii fattl de dubla alegere a domnitorului Cuza i fatA de Unirea politico-administrativA a Principatelor RomAne (1859-1861)" ; cap. IV Pozitia Angliei fatil de po-litica internA a Principatelor Unite (1861 1866)" ; cap. V, RAsturnarea lui Al. I. Cuza..IncercArile Angliei de a-1 sprijini" ; cap. VI. Pozitia Angliei In alegerea unui domnitor strAin,.conferinta de la Paris" ; Cap. VII, Atitudinea Marii Britanii privind unele aspecte de poli-tica internA a RomAniei In perioada 1866-1875" ; Cap. VIII, Anglia si neatIrnarea politicaa RomAnier. In afarA de capitolele mentionate lucrarea mai cuprinde Introducere si Bibliografie.

Comisia de doctorat a fost compusA din : prof. univ. dr. tefan StefAnescu, decanulFacultAtii de istorie, director al Institutului de istorie N. Iorga" Bucure5ti pre5edintedr. Dan Berindei, conducAtor 5tiintific; prof. univ. dr. Gheorghe Platon ; conf. univ. dr. GILCazan ; dr. Paul Cernovodeanu membri.

Comisia de doctorat a hotArit In unanimitate sA acorde lui Beatrice Marinescu titlul5tiintific de doctor in istorie.

In ziva de 29 octombrie 1976 In fata comisiei de doctorat a FacultAtii de istorieUniversitAtii Bucure5ti a avut loc sustinerea publicA a tezei de doctorat Orasul Bucurestrin perioada de trecere de la feudalism la capitalism" elaboratA de Liviu Slefdnescu. Lucrarcacuprinde urmatoarele capitole : Cap. I. Cadrul geografic" ; Cap. II, Bucure5tii Intro mijloculsec. al XVIII-lea i mijlocul sec. al XIX-lea" : proprietatea, structura socialA 5i viatalupta de clasa"; Cap. III, Intinderea teritorialA i dezvoltarea demograficA" ; Cap.Economia orasului, me5te5uguri, manufacturi, fabrici, negustori, hanuri, hoteluri, tirguri,.piete, oboare, livezi, prisAci, pivnite, cafenele, cofetArii, restaurante, grAdini de petreceri"Cap. V, Administratia orasului, sAnAtatea, InvAtAmIntul, arta 5i cultura". In afarA de capi-tolele mentionate, luerarea mai cuprinde Introducere" 5i fricheIere".

Comisia de doctorat a fost compusA din : prof. univ. dr. tefan tefAnescu, decanulFacultAtii de istorie a UniversitAtii Bucure5ti, pre5edinte; acad. prof. dr. doc. ConstantinC. Giurescu conducAtor 5tiintific; acad. prof. dr. doc. tefan Pascu, prof. univ. dr. doe..Nicolae N. Constantinescu, Academia de studii economice, prof. univ. dr. doc. Ion Ionalcu

membri.Comisia de doctorat In unanimitate, a hotArlt sA acorde lui Liviu .teldnescu titlul

laic de doctor in (stork.

Idlia V ileazur

IV,.

sliin-

Millar

www.dacoromanica.ro

ECEN Z I

G. G. FLORESCII, Havigatia in .211-area Neagra, prim strimtori si pe Dundre.Contributii la studiul dreptului riveranilor, Bucureti, Edit. AcademieiR.S.R., 1975, 206 p.

Istoriografia din ultimul deceniu, consa-crata problemei navigatiei prin strlintori, InMarca Neagrd si pe Dunare,1 Inregistreazd

noud contributle, de valoare, prin lucrareaJul G. G. Florescu care abordeazd Intreagachestiune din punct de vedere juridic, respec-tiv al regimulul international de circulatiein aceste zone.

Pornind de la principalele documenteadoptate de conferintele Internationale care

dezbAtut, In epoca contemporand (19181969) regimul navigatici pe Dui-tare 5i In MareaNeagra, autorul examineagt dreptul rive-ranilor" In domeniul mdrilor Inchise, al strim-torilor care constituie cM de acces si al fluviilorInternationale. AceastA preocupare principald

impus i reconstituirea contextului istoric,.dcsi G. G. Florescu mentioneaza CA a prezentatdoar esen paint acestuia ...In mAsura In carecontribuie la Intelegerea prin subliniercaunor aspecte caracteristice actualului sis-tern de principii i institutii, corespunzdtortemei cercetate". (p. 11).

Unul dintre elementele noi aduse de autorulmonografiei pe care o recenzAm este studiereaparaleld a problemei navigatiei prin strlmtoriin Marea Neagra i cea de pe Dundre, din maismite considerente circulatia de pe fluviueste indisolubil legatd de cca de pe mare,care-i okra, prin Bosfor si Dardanele, accesulin Mcditerank deci spre toate celelalte marl-5i oceane ; statele din sud-estul european shitinteresate allt In regimul navigatiei pe Dundreclt si In cel din Marea Neagra si strlmtori ;In sfirsit, un ultim argument dt.rivii chiar dincbiectivul central al studiului, anume pre-zentarea dreptului riveranilor" si al consecin-Itelor pe care acest drept lc are pc planulreglementArii juridice (p. 12 15).

Din punctul de vedere al structurii, mono-grafia cuprinde cloud parti, aproximativ

egale ca Intindere, consacrate celor cloud laturiprincipale ale ternei navigatia pe MareaNeagrA si prin strimtori (p. 17-123) si navi-gatia pe Dunare (p. 125-203), in epocacontemporand.

Regimul navigatici In Marea NeagrA siprin strilmtori este analizat, In evolutia saistorica, sub mai multe aspecte primordialea) caracterul special al Marii Negre si Inconsecintd al strlmtorilor de acces, de careeste indisolubil legatd ; b) reglementareacorespunatoare a regimului juridic interna-tional al navigatiei In Marea Neagrd i strIm-tori, fundamentath pe principiile dreptuluiinternational contemporan ; c) concordantadeplina lntre principiul libertatil marit siprincipiul libertAtii de navigatie pe mdrileInchise, privite prin prisma asigurdrii pAcii,securitatii i colabordrii internationale (p. 19).

ImbrátisInd problema Marii Negre dintoate aceste puncte de vedere precizeazdG. G. Florescu studiul de fatd a urmaritsd reflecteze solidaritatea statelor sud-esteuropene In problema pacii si securitAtii regio-nate i rolul important al politicii externe aRomfiniei orientate In mod realist de N. Titu-lescu, in Incheierea Gonventiei de la Montreux,ca una care a reprezentat o etapd nouk pozi-tivd, In evolutia reghnului navigallei in MareaNeagra i prin strimtori" (p. 19 20).

Dupd o scurtA prezentare a fazelor carac-teristice ale evolutiei regimului de navigatieIn Marea NeagrA i prin strlmtori, in secoleleXV XIX (p. 20 23), autorul lucrArii abor-death principalelc momentc din epoca con-temporand, prezentind mai sumar reglemen-Utile din Gonventia de armistitiu de laMudros (30 octombrie 1918), Tratatul de pacede la Sevres (20 august 1920) si Gonventiade la Lausanne (24 iunie 1923), pentru a

1 Ne referim, In mod special, la : P. Gogeanu, Strimtorile Wait Negre de-a lungul istoriei,Bucuroti, Edit. politick 1966, 206 p. ; I. CArtAnd, I. Seftiuc, Dunarea in istoria poporului roman,Bucuresti, Editura stiintificd, 1972, 404 p. ; I. Seftiuc, I. GArtánk Romania f t problema strimto-"-nor, Bucuresti, Edit. stiint ilia, 1974, 430 p. ; R. Deutsch, Conferinfa de la Montreux, Bucurestl,Edit. politicA, 1976, 208 P.

..11EVI8TA DE ISTORIE, Tom. 30, nr. 1. p. 153-165, 1977

iu

:

o

a

www.dacoromanica.ro

154 RECENZEr 2

insista pe larg asupra pregatirii, desfasurariisi rezultatelor Conferintei de la Montreux(p. 35-111).

Ceea ce reline In mod special atentia dinpaginile consacrate Conferintei de la Montreuxeste analiza facuta de autorul monografieiConventiei din 20 iulie 1936 (p. 109-111)G. G. Florescu evidentiaza faptul ca actuldin vara anului 1936 ...reprezintii un pro-gres real feta de Conventia de la Lausanne,deoarece exprima si aplica uncle principiifundamentale ale dreptului international con-temporan cu privire la regimul de navigatieIn strlmtori si Marea Neagra" (p. 109).

Intr-adevar, prin Conventie s-au consacratIn mod definitiv : a) principiul libertatii detrecere si navigalie, en aplicare nelimitataIn timp ; b) libertatea nelimitata a navigatieicomerciale ; c) salvgardarea securitatii Turcieiprecum si a celorlalte state riverane la MareaNeagra ; d) circulatia, aproape nelimitata,a navelor de razboi ale statelor riverane prinstrimtori, cu unele restrictii impuse de securi-tatea Turciei ; e) limitarea trecerii prin strIm-tori si a navigatiei prin Marea Neagra a navelorde razboi ale statelor neriverane ; f) princi-piul securitätii colective regionale si tendintade transformare a strImtorilor si a MariiNegre Intr-o zoni a pficii ; g) consolidareasuveranitatii Turciei prin remilitarizarea strIm-torilor si desfiintarea Comisiei Internationalea Strlmtorilor ; h) reglementarea navigatieiaeronavelor civile Intre Marea Neagra siMarea Mediterana ; i) constituirea pentruTurcia a situatiei speciale de amenintarede razboi" (p. 110).

Clt despre Invätämintele Conferintei de laMontreux, autorul pune pe prim plan atesta-rea posibilitatii de a rezolva unele problemeinternationale importante pe calca tratativelorprecum si rolul important al politicii externea Romaniei In realizarea conventiei, ca parteintegranta din sistemul regional de securitate(p. 111).

Un alt element de valoare al monografiei11 constituie faptul a aplicarea Conventieide la Montreux, In vigoare si In zilele noastre,este analizata si pentru perioada de dupacel de-al doilea razboi mondial. In acest con-text G. G. Florescu abordeaza chestiuneaaplicarii prevederilor Conventiei de la Mon-treux In conditiile In care unele stipulatiise refereau la Societatea Natiunilor, ce a fostInlocuita In anul 1945 cu Organizatia Natiu-nilor Unite (p. 116-118). De asemenea, csteprezentat un tablou sintetic al aplicarii Con-veirtiei referitoare la regimul de navigatieprin strimtori si In Marea Neagra de careRepublica Socialistä Romania (p. 121-123).

Tara noastra, evidentiaza autorul, actin-neaza consecvent pentru destindere si coope-rare In Europa, pentru amplificarea si Inta-rirea raporturilor de prietenie si colaborareIn Balcani, contribuind astfel, In mod eficient,la infaptuirea securitatii europene, a paciisi colaborarii In lume. In acest cadru, RepublicaSocialista Romania apnea cu consecventa,In conformitate cu principiile si normele deep-tului international, toate actele internationaleIn vigoare, deci si Conventia de la Montreuxreferitoare la regimul navigatiei prin strlmtorisi In Marea Neagra (p. 122).

Partea a doua a volumului este consacrata,asa cum mentionam, studiului regimuluijuridic international al navigatiei pe DunareIn perioada contemporana.

Dupa o scurta prezentare a principiilordirectoare In situarea problemei regimuluijuridic international al Dunarii (p. 125 127),autorul monografici schiteaza fazele caracteristice ale acestui regim de navigatie In cpocamedic si moderna, reliefInd evolutia de laprincipiul conform caruia proprietarul malurilor fluviului avea dreptul de a stabili regimulnavigatiei pe cursul apci, la acela al libertatii,cu uncle restrictii, de navigatie coinercialii(p. 127-129).

In perioada interbelica s-au Incheiat o seriede acte internationale referitoare la navigatiapc Dunäre, caracteristica lor fiind, asa cumfoarte bine subliniazii G. G. Florescu, Impletirea intereselor claselor exploatatoare dinmarile state capitaliste cu interesele acelorassclase din statele dunarene. Era vorba, Infapt, de dominatia economica si politica aputerilor occidentale asupra popoarelor duna-rene, dominatie care se manifesta si In reglementarea regimului navigatiei pe Dunare s icare se datora, In bunii parte, politicii deInfeudare economica si politica promovata,In conformitate cu interesele Inguste de clasa,de catre burghezo-mosierimea aflata la condu-cere (p. 130).

ReflectInd raportul real de forte de peplan mondial, actele internationale IncheiateIntre cele doua razboaie mondiale referitoarela regimul juridic al navigatiei de pe Dunareshit, In ce priveste natura lor, de doua categorii : generale si speciale.

Din prima grupa fac parte o serie de actecu valoare fundamentala, care nu shit altcevadeclt tratatele de pace din anii 1919-1920,ce cuprindeau Si o serie dc reglementari referi-toare la Dunare (p. 132-134) clt si actele cuvaloare institutionala. In aceasta din urinalcategorie shit incluse Conventiile de la Barce-lona, din aprilie 1921, dintre care se cer a fi

www.dacoromanica.ro

3 RECENZIE 155

Inenlionate Conventia si statutul asupraregimului cetilor navigabile de interes interna-tional si Conventia si statutul asupra libertatiitranzitului (p. 134-140).

Actele internationale cu caracter special,incluse In cea de-a doua grupA, shit fie com-plete, cum ar fi Conventia stabilind statutulDunarii (Paris, 23 iulie 1021) (p. 141 165),fie limitate Conventia de la Paris din 27 mai192:3; Acordul dintre Comisia Internationala

DunArii, Romania si lugoslavia referitorla construirea serviciilor speciale de la Portile(le Fier, Incheiat la Semmering la 28 iunie1932 si Intelegerea provizorie de la Semmeringdin 25 iunie 1933 (p. 165 169).

In mod evident, documentul cel maiimportant ramine Conventia stabilind statutulDui-OHL semnatA la 23 iulie 1921, In urmaConferintei de la Paris. Analizind desf4urarea

rezultatele acestei reuniuni internationale,(;. G. Florescu reliefeagt urmAtoarele trAsA-turi marile puteri europene au actionatpentru mentinerea suprematiei statelor nerive-rane In problema regleinentArii navigatieipe flu\ iu, prin Incercarea de spargere a uni-Ldii de interese a riveranilor ; prin prevederileConventiei marile puteri si-au asigurat con-trolul si administrarea fluviului ; riveraniiau lost indepArtati de la dreptul lor de a luaparte la administrarea gurilor fluviului, cuexceptia Romaniei ; lucrArile Conferintei audemonstrat el statele riverane, chiar In con-ditti dificile, pot gAsi cAi de apropiere a tezelorpe care le sustin si linii comune de apArat(p 164 165).

Regitnul DunArii, asa cum a fost stabilit(1 Conferinta de la Paris din 1921, a suferito serie de modificari In anii 1938-1910 prin :Aranjamentul de la Sinaia din 18 august1938 ; Acordul de la Bucuresti din 1 martie19:39 ; Aranjamentul de la Viena din 12 septem-br'e 1910 (p. 169 171).

DupA cel de-al doilea rAzboi mondial, Incondiliile In care multe din statele riveraneale DunArii au pAsit pe calea constructieisocialismului, instituirea unul nou regim denavigatie pe fluviu, care sa reflecteze modifi-carile din raportul de forte si sit se bazezepc respectarea suveranitatii statelor riverane,a devenit o necesitate. Cu toate acestea, elabo-ratea noii reglementari a lost un proces derelativA durata, inceput prin propunerilc(Acute de S.U.A. la Conferinta de la Potsdam(iulie 1945) i incheiat cu adoptarea Conven-tiei de la Belgrad (1948) (p. 176-105).

Locul central In aceastA evolu(ic 11 ocupilConventia din 18 august 1948 de la Belgrad,care : asigurA libertatea si egalitatea navigatieipe Dunare pentru navele tuturor statelor ;respectA deplin suveranitatea statelor rive-rane ; creeazA conditii pentru colaborareamultilateralA intre statcle dunarene ; consti-tuie un instrument de pace prietenie si coope-rare Intre popoare In general, Intre cele dinsud-cstul Europei in special (p. 196).

Contributia Rominiei socialiste la promo-varea principiilor suveranitatii i independen-lei, egalitAtii In drepturi, neamesteculuiavantajului reciproc, a fost evidentiatA, accen-tueazA autorul,. si In cadrul lucrArilor Comi-sic! DunArii. In acelasi timp, In spiritulConventiei de la Belgrad care prevede i drep-tul statelor riverane de a imbunatati navigatiape fluviu, precum competenta lor de a folosipotentialul hidroenergetic al acestuia, Roma-nia i lugoslavia au incheiat, la 30 noiembrie1963, un acord referitor la realizarea i exploa-tarea Sistemului hidroenergetic i dc navigatiePortile de Fier (p. 197-200).

Monografia, cu caracter juridic si istoric,a regimului international al navigatiei InMarea Neagra, prin strimtori si pe Dunarepe care am prezentat-o, completeaza, inopinia noastra, lucrarile deja aparute InaceastA directie. Ceea ce se impune cu necesi-tate a fi scos In evidentA, este viziunea unitarAa autorului asupra navigatiei pe cAile In cauzA,viziune ce derivA si din realitgile concrete,clt si faptul cA nu a scApat atentiei regimulinternational actual al navigatiei In MareaNeagrA, prin strimtori i pe Dunare.

PrezentInd, In evolutia sa istorica, regi-mul juridic al navigatiei pe cane In discutie,G. G. Florescu pune In centrul analizei contri-butia Romaniei la elaborarea, aplicareaperfectionarea permanentA a regimului denavigatie actualmente In vigoare, Incadrindorganic acest aspect In ansamblul politiciiexterne romanesti de promovare a pAcii,securitatii i cooperarii In sud-estul continen-tului, In Europa, In Intreaga lume.

Se impun Insfi, cu necesitate, i o scrie deobservatii de naturA criticA in legAturA culucrarea prezentatA. Astfel, in opinia noastrA,cititorul rAmlne cu sentimentul cA monografiaa fost, Intr-adevar, Incheiatrt spre publicareIn 1969, si cá aducerea Ia zi, respectiv la five-lul anului 1975, nu s-a realizat In manieraoptima. De asemenea, pornind de la intentiiledeclarate ale autorului (p. 11) credem cá echi-librul existent Intre aspectul juridic si celistoric nu este cel propus.

a

si

1

ci

Si

www.dacoromanica.ro

156 HECENZII 4

in acelasi spirit critic, trebuiesc corectateunele mici erori, Ca de pildA afirmatia legatAde Acordurile de la Stresa din 1935. G. G.Florescu afirmA cA In baza acestor AcorduriGermania a reintrodus serviciul militar obli-gatoriu (p. 35) pe chid, In realitate, a avut locun fenomen invers. La 16 martie 1935 a fostdata publicitAtii hotarirea, luatA In searazilei anterioare de cAtre guvernul nazist, derestabilire a serviciului militar obligatoriucare fusese interzis prin Tratatul de la Ver-sailles. Consecinta a fost convocarea Conferin-tei de la Stresa (11-14 aprilie 1935), a cAreimenire era sanctionarea Germaniei i crearea

unui front cornun al marilor puteri (MareaBritanie, Franta si Italia) In fa/a renasterimilitarismului german.

In ciuda acestor carente, minore In ansamblu, lucrarea pc care am prezentat-o poate f.apreciatil, pentru tinuta stiintifick pentrtdocumentarea bogata ca i pentru unele dintrt,concluziile autorului, ca o contributie de valoare la studierea procesului complex al reghnulude navigatie In Marea Neagra, prin strlmtor

pe DunAre, cit si la studiul dreptului riseranilor.

Nicolae Dascdlu

KOSA LASZLO, FILEP ANTAL, A magyar nép tdj története tagolóddscr(Diviziunea istorico-zonall a poporului maghiar), Budapest,Akadémiai Kiadó, 1975, 230 p.

Lucrarea de fatA cu caracter etnograficpronuntat, datorat nu atlt de mult continu-tului general clt mai ales studiului introduc-tiv amplu, este un instrument de lucrunu numai pentru etnologi ci i pentruistoricii maghiari $i romAni. De la bunInceput trebuie sA arAlAin cA este vorba de ocercetare care priveste In mod direct dezvol-tarea istorico-entograficA a poporului maghiarurmAritA In cadrul diferitelor zone geograficetraditionale. *i cum In decursul istoriei s-audesfAsurat fenomene si procese cu caracteretnografic Intr-o arie geografica mai largAdeclt hotarele actuale ale Republicii PopulareUngare, prezentarea repartitiei teritoriale adiferitelor populatii maghiare aduce date noi

contribuie la hitelegerea evolutiei i dez-voltArii lor In cadrul altor popoare ca de pildAIn cadrul celui slovac, croat, sirb si roman.Cu aceasta ajungem In sfirsit la partea care neintereseazA poate cel mai mult din cartea luiKOsA Lfiszló i Filep Antal $i anuine, la pro-blemele de istorie i etnografie privind pe unadin nationalitatile conlocuitoare din tamnoastrA i anume, pe cea maghiarA.

Studiul introductiv ImpreunA cu parteapropriu-zisA a lucrarii, conceputA ca un dictio-nar istorico-geografic i etnografic aduc ocontributie la punerca In discutie a unorprobleme ridicate de o asemenea cerce-tare interdisciplinarA ca i la definirea si pre-cizarea unor notiuni si denumiri traditionalezonale, formate In majoritatea In decursulevului mediu.

Asa cum mArturiseste Insusi Rosa Laszlo,In introducerea pe care o semneaza, InaceastA hicrare s-a tinut seama de urmAtortaobiectiv si anume de oferirea cadrului sprijinului si bazei necesare unor cercetdri iitoar

FArA IndoialA CA acest dictionar structuratpe articole de dimensiuni variabile are inprimul rind ineritul de a descrie zonele etnografice acordInd cea mai mare atentie prezentarnlntr-o conexiune geograficA, 1ingsistic5 si distorie a culturii, a desfAsurArii istoriei populatiei Impreuna cu particularitAtile ei.aceasta ni se pare a fi singura metoda proprie realizArii unei asemenea lucrari dtoarecesoarta istoricA, situatia social-economic5, mediu I geografic i lingvistic zonal 5i pros incial au modelat In chip diferit fizionomiapoporului maghiar.

Este bine cunoscut faptul cA IntoLdeaunthomul a actionat i actioneazA asupra mediultncare-1 1nconjoarA si reciproc acest mediu 11formeazA si II modificA pe om si de aceea, nunumai etnografia ci i istoria dupA parcreanoastrA se afM confruntata la tot pasul CLI

problema legaturii existente lntre mediu sicultura.

Diferentele care transpar in caracterulregional si In cultura popularA trAiesc puternicsi In egala mdsurA In constiinta colectiva si Intraditia istorico-populard. Nu putem trece cuvederea faptul ca fiecare zona i grup 1st arepoctul si scriitorul salt care a facut cunoscuttrAsatura mai panda sail mai puternicA at3tii caracteristice geografice si etnograficq laconsliinta nationaM.

Si

ii-

si

rl

www.dacoromanica.ro

ncENzrE 157

fu Inerarea de rata autorii opereaza en lrei.categorii elnografice fundamenlale grupelAnografiec san etnice, grupc etnoculturale-si grupe zonale care constituie o parte impor-tanla a ma terialului inch's In dictionar.

Grupele elnografice cuprind donA sub-lipuri primul caracterizat de o autodefinireiii urma confruntarii cu mediul Inconjuralorprin constiinta proprie de noi", solidaritale,taigine comuna (ex. noi sinlem send, lu nu.esli semi, tu esti altul). La acestea se adaugaIn primul rind fundalul istoric al izolarii/eritoriale consliinta originii din popoarcstraine : cumani, iasi etc. si mai ales privilegiile-91itinule ca stare sociala. Cele din urma au.asigurat 0 coeziune puternied secuilor,

cumanilor si in majoritatea cazurilor ausupra icluit uncle elemente si fenomeneformale : mune propriu, legi interne cu carac-ler administrativ si moral, obiceiuri, ideologieproprie (la scent constiinta originii hune, la,etunani redesteptarea constiintei In secolul al18 Ica In strInsa legatura cu redobindireaechilor libertati).

Facturii aminliti an influentaL astfel pu-lernic identitatea, endogamia, aparlenenta inrupele etnice respective Ingreunind in con-

secinta alaturarea unor membri noi.In eadrul celni de-al doilea subtip an fost

grupele care nu an constiinla proprie(le lam" dar care au lost delimitate in majori-I ile.i ca/urilor prin porecle generale de fun-tlilul prejudecatilor izvorite fie din deosebiri/de religie de origine presupusa, fie din izolariling% istice : polotii (paldc), ciangiiii, etc.

Este interesant de relevat faptul ea acestes.,rupe etnografice tagaduie3c existenta uncisolidaritati nu din pricina principiului lor deandependen0 ci datorita stigmatului pe care 1xepre/inla porecla re,pecti\S. Deosebirea din-tre cele cloud tipuri constA in aceca ca in dife-rentierea grupelor amintite se folosese mu.curind criteriile subjective decit cele concrete,tk regnia cu caracter isloric.

Fara a subestima locul si imporlanla stu-thului introductiv In economia lucrarii,trebuic sa aratam ca partea ineditA si origi-&Lila o formeazil dictionarul propriu-7is caretnprinde denumiri istorice regionale si tradi.tionale ale unor grupe etnice.

Existenta unor fenomene de omonhniccc datoreste procesului de formare a denumi-Tilor re,peetive pc ham unor notiuni geogra-lke generale cum ar fi padurea, clinpia,muntele sail numc de fluvii : Dunarea, Tisa,la care se tiding o serie de determinanti.Rezultate ale f .nomenului lingvistic rc pectiv,4donumirile care ne intereseazA si care au intratci a tare In geografia istorica ti glsesc en gnucore,poudentul In traducerea romaneascA ca

de pilda Erd6hat (dincolo de padure) Erddalja(poalele paduril) Hegyalatt (sub immix)Hegyalja (poalele muntelui), etc.

Tocmai existenta unor asemenea dificul-tati de traducere si dc precizare a termenilorne Indreptateste sA staruim asupra necesitatiidezvoltarii geografiei istorice i In consecintaasupra necesitatii formarii de specialisti.

Si farA lndoiala ca numai definirea geogra-flea a mai multor zone en acelasi nume estesingura metoda de a slabili diferenta specifiedcare existA Intre

Astfel denuinirea de Erdöhal. a fostfolositA In cursul timpului pentru desemnareaa 5 zone distincte din Transilvania si din Un-garia. In a fara tinutului din Ungaria cuprinsIntre plrlul Gortva si Hangony la sud decursul riurilor Sajd si Rima si de cel delimitatde Tisa si Somne, toate celelalte zone apartinTransilvaniei. Deci avem de-a face cu o zonacorespunzInd regiunii dintre Bega si Murescu centre mai importante Timisoara si Lipova,en o alta zonfi tot cu numele de Erd5hat caredesemneaza teritoriul din judetul Hunedoaracuprins Intre muntii Poiana Rusca si valearlului Cerna, apoi cu o eimpie delhnitata decursul Crisului Negru si de cursul Crisului Alb.

Interesanta este de asemenea i delimitareageograficA facuta vechii denumirii Sdvidék(Omani sarii) de3emnind o parte din regiunealocuila i dc secui si anume tinutul cuprins intreWale riurilor Tirnava mica si Corund In care seafla orasele Sarateni, Sovata, Praid, Ocnade Jos si Ocna de Sus, Corund i Atia.

Dada majoritatea denumirilor de zonetraditionale privesc teritoriul RepubliciiPopulare Ungare, nu lipsesc Insa din paginiledictionarului un numar important de articolecare desemneaza teritorii aflate fie in Ingo-slavia, Cehoslovacia si Romania. Este firescfaptul ca atentia sa ne fie retinuta In primulrind de prezentarea, delimitarea acestor zonedin tara noastrA ca si de fenomenele de demo-grafie istorica aduse In discutie. Asa cum amarfitat mai sus e.le vorba de o lucrare aparti-nind unor istorici maghiari care neap"!continuitatea poporului roman In Transilvaniasi In Banat. Este regretabil ea In 1975 rezul-taint unor cercetari rodnice si originate cumeste cartea de lap sa nu Una seama de studiilefundamentale intreprinse In istoriografia ro-mama pe baza unor not argumente arheologicc,toponimice si lingvistice de care C. Daicoviciusi E. Petrovici In Istoria Romdniei vol. I,Bucuresti, 1960, p. 782-792 si In lucrarea Dinisioria Transilvaniei, Bucuresti 1960, P. 14-58si care demonstreazA autolitonia eleinentuluiromanesc In Transilvania. i cu alit mai Inuitcut cit In 1971 a aparut cartea lui Stefan MetesEmigrdri romdnesti din Transilvania In seco-tele XIII XX, rodul unor cercetari de de-mografie istoricA.

Zi

:

\

icluse

etc.

Ilaidn-gran,

www.dacoromanica.ro

158 BECENZU 6

Parcurgerea unui numar insemnat dearticole explicative ale unor denumiri istoriccsi traditionale apartinInd unor zone dinTransilvania In care se dezbat probleme dedemograiie istorica ne ingaduie sil reconstituimconceptia autorilor asupra prezentei poporuluiroman. Ea nu difera in linii mari de cea a isto-ricilor maghiari potrivit careia romanii s-arfi asezat In Transilvania dupa venirea unguri-lor in secolele XI XIII. Astfel In cuprinsularticolului Transilvania (Erdély) se arata eaungurii ar fi Intl lnit in secolul X o populatieslavo-bulgara rara si ca romanii ar fi aparutabia In secolele XII XIII (p. 88-89)locuind mai ales In muntii din regiunea Bihor,Hunedoara si Ffigaras. i mai mult Inca.Dupa parerea lui Rasa si Filep unele tinuturidin Transilvania ca de pilda cel al Ciucului arfi fost complet nelocuite (teljesen lakallan)tin fel de terra deserta unde s-au asezat ungurii(p. 80).

Ceea ce constituie o trisatura generala sicaracteristica pentru articolele referitoare laaceste zone din Romania este lipsa mentiuniicu routine exceptli (mentiuni sporadice aleunei popula(ii slavo-bulgare) a prezenteielementului autohton. Astfel, aproape toataTransilvania ar fi fost un tinut nelocuit care aasteptat asezarea ungurilor. Autorii pretindca romanii apar cel mai devreme In unelezone in secolul al XIII-lea ca In Tara Birsei(p. 66) si in regiunea Bihorului (p. 71) ca sanu mai amintim ca In anumite tinuturis-ar fi asezat" In secolul al XIV-Iea (Borod,p. 68), In secolul al XV-lea (Valea CrisuluiAlb, p. 93, in regiunea Zarand sau In regiuneaTimisoara, p. 80), in secolul al XVI-leaIn tinutul de la rasarit de Oradea (p. 115).

Numai din aceasta enumerare de cltevaexemple ne dam seama ca autorii care neagaprezenta elementului autohton roman InTransilvania si shit partizanii teoriei imi-gratiei romanilor despre care Insa nu spunde unde ar fi venit, extind acest proces dinsecolul al XII-Iea si al XIII-lea pina lasfIrsitul evului mediu.

Ei pretind de pita ea romanii ar fiimigrat" si s-ar fi asezat in regiunea TirguMures la sfirsitul evului mediu (p. 139).

In fata acestei teorii care contravine tutu-ror cercetarilor de pina acum si adevaruluiistoric este de datoria noastri sa aratam caromanii au locuit Transilvania din totdeauna.Poporul roman s-a format, a trait si a muncitneintrerupt In aceasta regiune indeletnicin-du-se in primul rind cu agricultura.

Ar fi oportun credem noi ca partizaniiunei asemenea teorii sa nu ignore in modsistematic studiile publicate In revista Daco-romania din 1933 sau In Revue de Transyl-

vanie din 1934 sau lucrarile lui R. VuiaLe Village roumain de Transylvanie $i ale linC. Daicoviciu, La Transylvanie dans l'antiquite, Bucuresti, 1945, ca 55 nu mai amintimde cercetarile cele mai recente despre care ainvorbit mai sus.

Fata de datele eronate inseratc in [oath.mile articole din acest dictionar trcbuiesa aratam ca ungurii au gasit in Transilvaniao populatie romaneasca Impreuna cu unstrat foarte subtire de slavi In disparitieEi au intimpinat o rezistenta foarte puternicadin partea autohtonilor si numai dupa un.interval de 2-3 secole de lupte continue aureusit sa ajunga pint( In Carpatii Brasovului

Sludiile comparative apartinind unorspecialisti obiectivi scot la iveala fira putintade tigada faptul ca romanii i-au influentalpe ungurii si pc secuii asezali In Transilvaniain cultivarea pamlntului, in port, In culturapopulara, etc. Influenta romineasca s-a manifestat si In toponimie caci ungurii au preluatin traducere numcle muntilor, rlurilor :,ilocalitatilor adaptindu-le la cerintele fonetice ale limbii lor. Nici macar acest fenomennu apare nicaieri consemnat in cartea lui Rosasi Filep.

Daca romanii ar fi venit, asa cum pretindautorii, dupa asezarea ungurilor atunci ezcare nu stiau ungureste ar fi trebuit sa imprumute toponime maghiare dupa cum aufacut sasii.

Cum ar fi putut rominii din Transilvaniacare ar fi imigrat" cel mai devreme In secolulal XII-Iea sa Inceapil sii emigreze In PoloniaIn veacul al XIII-lea ? Cercetarile recentede demografie istorica privind emigrarileromanesti din Transilvania in secolele XIIIXX datorate lui $tefan Metes demonstreazaIn opozitie cu

istoricteoria invechitil si contrarti

adevarului sustinuta si azi de o partea istoriografiei maghiare, ca Transilvania afost tin rezervor bogat de vigli romaneasca.

Astfel, datele problemei par a nu se fischimbat desi de la aparitia earth lui Rosiers-au implinit mai mult de 100 de ani iar arheo-logia romfina si cercetarile de istorie prefeudala au contribuit la reunirea unui materialbogat si convingator prin continuitatea, vatictatea si raspIndirea sa.

Mai la vremea sa A. D. Xenopol a adus Indiscutie argumente de ordin social-economicdemonstrind ca un popor sedentar nu-siparaseste niciodata tara fugind din fata navalitorilor (Teoria lui Illisler. Studit asupra staruinlet romdnilor In Dacia traiani, Iasi, 1884.p. 46 47). Idcea sa dupa care, populatiarurala formata din Omni saraci a hint In sta-pinire proprietatile agricole dupa retragerealegiunilor si administratiei romane, parrisireaoficialft a Daciei romane fiind deci un motivwww.dacoromanica.ro

7 RDCENZIS 159

de implantare mai adincA a populatiei agricolepe acest teritoriu ni se pare a fi deosebitde importantA $i de actualfi.

Continuitatea populatiei daco-romane InIntreaga perioadA a migratiilor ca $i dAinuireaIndeletnicirilor sale agrare sInt atestate atitpe bazA arheologicA clt si lingvisticA. Termeniiproveniti din fondul latin mostenit (I. Fi-scher In Istoria limbil rorndne, II, p. 114 115,163 161) la care se adaugb cuvintele din fon-dul autohton traco-dacic (1. Rusu, LimbaTraco-Dacilor, editia a 111-a, Bucuresti1967, P. 129-130) demonstreazA IncA o datAfaptul cd romAnii au practicat nelncetat agri-cultura $i nu an deprins-o de la slavi sau de labulgari. Investigatiile Intreprinse In domeniultertninologiei agricole relevA lipsa absolutAa unor termeni agricoli de origine maghiarA,dovedind pinA la evidentA faptul cA romAniis-au indeletnicit cu agricultura pc teritoriulDaciei mult timp Inaintea venirii ungurilor.Cercetbrile recente ale geografilor aratA cftuncle forme de relief ca depresiunile internesi marginalc din Carpatii romAnesti i vAilelargi (cimpulunguri) au avut o mare insem-nAtate In istoria poporului nostru fiind prin-cipalul factor geografic care a asigurat con-tinuitatea populaliei daco-romane de la nor-dul DunArii In tot timpul perioadei migratiu-nilor" (1. Conea, Tara Ilalegulut geogra-fie, loponimie (storie In Natura" seriageografie, 3 1968, p. 6, I. Conea, N. Badea, D.Oancea, Toponymie ancienne, temoignage dela continuild daeo-romaine dans les CarpathesMéridionales de l'Ouest de In VII Con-gresso Internazionale di Scienze Onomastiche,Firenze-Pisa, 4 8 aprilic 1961, p. 328-336).

SApAturile i cercetArile arheologice sis-tematice din ultimile trei decenii au scos laivealA o sumedenie de mArturii materiale care(Iovedesc existenta si continuitatea vietiipopulaiiei romanizate dupA 271 c.n. gi anume :monede (D. Protase, Problem continuitdliiin Dacia in lumina arheologiei f 1 numismaticii,

Bucure$ti, 1966, p. 160 si urm., K. Horedt,Cireulalia monetard in Transiloania in seco-lele IV XIII, Bucure$ti, 1958, p. 11-40),monumente i locuire in continuare in clAdiriorA$enesti Infiripate pe ruinele unor a$ezAridin veacul al IV-lea, morminte si cimitire(eel de la lernut din judetul Bistrita NAsAudde la sfluitul secolului al III-lea, cele de laApulum i Porolissum din secolul al IV-lea

cel de la Bratei de la sfIr$itul secolului alIV-lea $i inceputul sec. al V-lea).

Descoperirea la Bratei a marclui cimitirde incineratie cu gropi de tip specific roinanprovincial ca i a$ezArile deschise din alte p:Artiale Transilvaniei pinA la Ciume$ti, (jude(ulSatu-Mare) atestA existenta la sfir$itul seco-lutist al IV-lea $i Inceputul celui urmAtor aunei populatii daco-romane care se indelet-nicea cu agricultura. De attic], descoperireaIn 1951 a marii asezari prefeudale de lingAsatul Moresti pe valea Muresului (sec. VI) pos-tuleazA prezenta populatiei autohtone InaceastA regiune. Continuitatea i unitateaetnicA $i culturalA slat atestate de rAspindirealarga a culturii de tip Dridu pe lalomita (sec.V III XI) dezvoltatA pe baza evolutiei cultu-rilor antohtone Boto$ani-Lozna (E. Zaharia, Sapaturile de la Dridu.Contribu(te la arheologia si istoria perioadei deformare a poporului romdn, Bucuresti, Edit.Academiei, 1967, p. 94, I. Nestor, Les donnesarehéologigues el le problEme de la formationdu peuple roumain In Revue roumaine d'his-tare" 3 1964, p. 383 $i urm.). AceastA culturilcare acoperA aproape tot teritoriul romAnese,Transilvania de sud-est, Moldova, Oltenia,Dobrogea, ca $i preponderenta sa In sec. IXXI demonstreazA In mod elocvent conti-nuitatea populatici autohtone care se lade-letnicea cu agricultura $i cu cresterea vitelor.

Cristina Bulgaru

0 knezu Lazaru (Despre enezul Lazar), Beograd, 1975, 436 p. +145ilustratii

Sub auspiciile FacultAlii de filozofie, sectiade istoria artei, a UniversitAtii din Belgrad,precum si a Muzeului National din Krulevac,apace aceastA impresionantA culegcre de stu-dii, cuprin7Ind comunicArile tinute la simpo-zionul din Kru§evac in 1971, simpozion pri-lejuit de Implinirea a 600 de ani de existentAa orawlui, capitalA a Serbiei cnezului Lazar.De redactarea lui s-au ocupat Ivan BoliA $iVojislav J. Djurid, profesori la Universitateadin Belgrad, precum $i Liliana Taste.

Volumul InmAnunchiazA 28 de comuniearl, semnate de prestigiosi istorici iugoslavi

strAini ; ele sint consacrate unor variateaspecte de istorie politicA, istoria artei, istorieliterarA, de diplomaticA, numismaticA $.a.,marea majoritate tinzlnd sA punA In luminAfigura cnezului Lazar, dinastul ski) ucis deturd In marea bAtAlie de la Kossovo Polje(Cimpia Mierlei) din 15 iunie 1389. Comuni-cArile shit majoritatea, 23, In limba slrbo-croatA, urmate de scurte rezmnate Intro-

si

pi

Bratet-Fillatl sl

l'011,

www.dacoromanica.ro

160 RIDCENZII

JimbA de circulatie, mai ales In francezAcelelalte cinci shit In francezA (3), In germanA41) si In italianA (1).

Pentru a da cititorilor o imagine cit maie xactS asupra interesului pe care-I poate aveavolumul pentru istorici, socotim necesarAprezentarea pe scurt a comunicarilor.

Rade Mihalgié, In comunicarea CnezulLazar i renasterea Serbiei (p. 1-11), face

esentA o discutie asupra personalitAtiieroului de la Kossovo, asa cum a lost prezentatin istorie si In legenda. Cnezul legendar areintiietate asupra cclui real, a personajuluiistoric, el fiind cel care a inspirat eposulpopular, literatura culla si arta. Se face o sin-teticii biografie a cnezului dintr-o familiede nobili, fill al unui logofat al tarului Dusan ;e l insusi ajunge dregiltor la curtea taruluiUros, fiul si urmasul lui Dusan ; s-a cAsAtoritu Milita din dinastia legiuitA a nemanizilor,

remind sa se ridice, In toiul anarhiei feudalecare i-a urmat lui Stefan Dusan, ca cel maiputernic feudal al Serbiei. Se face de ase-menea si o scurtA prezentare a puterii politice5i economice a statului sfin, principala fortsslrbeasca cc urma sa se opunA celei otomaneIn 1naintarea sa In Balcani.

In comunicarea Stefan Lazar, cnez de sinestaldlor i tradilla suveranitajii nemanizilor dela batalia de pe Marija (1371) i pina la cea dela Kossovo (1389), (p. 13 41), Vladimir Main,pe baza analizei formularului diplomatic altuturor actelor emise din cancelaria cnezuluiLazar, prezintA lncercarea acestuia, In toateetapele ci, de a se substitui, el, un dregAtorrelativ mdrunt, vechii dinastii, In fruntea tarii ;de asemenea raporturile sale cu ceilalti marifeudali sirbi, care urmareau acelasi scop. Inlupta sa de unificare a Serbiei, lui Lazar i-afost de mare ajutor biserIca, constant spri-jinitS de el In tot cursul domniei.

Franjo Barilid se 1nscrie cu comunica-rea Statutul de suveran cnezului Lazar(p. 45 62). Din examinarea multor surse,intre care acte de cancelarie, acte ale patriar-hului Spiridon, cronici, inscriptii, note, pane-girice s.a., se ajunge la urmAtoarele Inche-ieri mai importante : a) cnezul Lazar devinesuveran al tuturor provinciilor slrbesti libereprobabil in 1371, ca urmas legal al lui Stefan

ros, ullimul nemanid ; b) numirea de Ste-fan Lazar" si cnez al tuturor strbilor" i s-adat de patriarhul Serbiei ; c) Lazar mai poartA

titlul de mare cnez" ; d) patriarhia sirbdcea de la Constantinopol ii dau titlul de

,.mare cnez al Intregii Serbii", iar feudaliisirbi 11 recunosc de suveran ; e) rangul de mareenez a toatd Serbia" corespunde In ierarhiabizantinA cu cel de mare voievod al TariiRomAnesti sau al Moldovei".

Gordana Babi6 semneazA articolul In-semnele de suveran ale cnezului Lazar (p.

65-78). Insemnele shit studiate dupil por-tretele cnezului din frescele de la manastirileRavanita, Liubostinia i Veluce. Lazarpoartil unele din insemnele regilor si ImpAra-tilor slrbi i bizantini, ca de pildri diadema,sceptrul i sacosul, dar niciodatA coroana pccare o purtaserA acestia (semma). Coroana cucare el este reprezentat este una dcschisti,nu cea InchisA, a nemanizilor. De altfel,pinA la moarte, el a /limas, asa cum s-a siintitulat, doar cnez si nu rege sau ImpArat(tar). Comunicarea este InsotitA si de 10 repro-duceri chap frescele amintite sau dui:4 unelemonede.

Dimitrie Bogdanovi6 oferA cititorilor uncapitol de istorie mai ales bisericeascri In comu-nicarea Reconcilierea bisericii sirbesti en ceabizantina (p. 81 90). ReanalizInd izvoareleepocii, autorul pune aceastA impAcare atltpe seama ImprejurArilor politice noi (necesi-tatea unei apropieri bizantino-slrbe In fataInaintArii turcesti), clt si a rolului important

cAlugArilor sirbi de la Athos, care au milt-tat pentru Impricare. Ea a gAsit deplinA Inte-legere si la cnezul Lazar.

Istoricul Antonios-Emil Tahiaos de laSalonic prezintA comunicarea Isihasmul inepoca cnezului Lazar (p. 93 103), In care, dupao scurtA IniAtisare a originilor isihasmulnio caracterizare a lui, se opreste asupra im-portantei acestei miscari religioase ortodoxe,care, in Serbia, pc vremea cnezului La7ar,depAseste granitele bisericii. Se subliniazA sirolul Ini Nicodim de la Tismana In riispindireaisihasmului In Tara RomAneascA.

Vojislav J. Djuri6, profesor la Universi-tatea din Belgrad, Ii consacrA comunicareaunor probleme de istoria artei medievale sir-besti. Ea poartA titlul Adunarile de stari dela Pee si arhitectura religioasd (p. 105 122).Ca urmare a adunArilor de stAri de la Pe6, din1374 si 1375, are loc reconcilierea dintre bi-serica slrbeascA si cea bizantina ; ca o consecintet imediatA a ImpAcArii, In tärile sirbestipAtrund tot mai multi calugari de la Athos,din Constantinopol, din Bulgaria si Mace-donia, teritorii amenintate de Inaintarea otomanA In Balcani. Acestia influenteaza pedinastii sirbi Lazar si George Bagié, ctitoride numeroase mAnAstiri, sA le zideascA Instilul predominant la Athos, In plan triconc stcu o bogata sculpturd decorativA a fatadelorToate manAstirile zidite de Lazar si urmasiisat au aceste caracteristici. Lomunicareaeste InsotitA de 15 desene In text, planuri aleunor mAnAstiri si de 16 ilustratii In afara tex-tului ; intre cele din urmA, este si cea a mAnAs-tirii romAnesti Cozia, clitorie a lui Mirceaeel BAtrIn.

Reputatul bizanlinolog iugoslav GheorghieOstrogorski expune comunicarea Serbia si berm-hia bizantina de slat (p. 125-137), consacratA

us

al

.s1

al

si

8

L

www.dacoromanica.ro

9 RECENZII 161

unei probleme de ideologic politicA a Bizan-tului. Conceptiile politice bizantine ii au ori-ginea In traditille statului roman, In care Insas-au infiltrat si multe idci ale crestinismului.Ca urmas al imperiului roman, imperiul bi-zantin este singurul imperiu legiuit si univer-sal, iar ImpAratul bizantin, urmas al ImpAra-tilor romani, unicul purtAtor al demnitAtiiimperiale si cApetenie supremA a lumii. Lacarte, In cancelarie, se stahileste o adevAratAierarhie a denumirilor date de Bizant altorconducatori de state. Autorul comunicArii,academicianul Ostrogorski, analizeazA totitermenii cu care imparatii bizantini se adre-sau conducatorilor statelor sirbesti, atlt Invremea clt acestea erau vasale imperiului, eftsi dupd cc si-au clstigat neatlrnarea. Epitetulde samodirjer, pe care 11 purtau si domniiromAni, se bucurA de un paragraf special.

Ideologia monarhului in diplornatica sir-beasca de dupd cdderea Impertului (137I) estetitlul comunicArii profesorului de la Univer-sitatea din Belgrad, Bolidar Ferjane'id (p.139 150). Sint analizate titlurile pe care silc dau In intitulatiile din numeroase acte ofi-ciale suveranii slrbi de dupd bAtAlia de perlul Marita, cei care an mostenit diferitelelariware dupA detmembrarea imperiuluicreat de Stefan Dusan (despot, domn, cnez,damn al Serbici si Podunaviei, domn al slr-bilor s.a.).

Jovanka In comuni-carea sa Mare le jupan Stefan Nemanja sienezul Lazar (p. 151 158), cautA similitu-dini Intre cei doi conducAtori de stat sirbi,primul In perioada de cucerire a independentei,celalalt, In cca de rezistentA In fata invazieiturcesti. Amindoi au cucerit puterea, nefiindmostenitori legali ai tronului ; amindol auajutat biserica si an fost, la rindul lor, puter-nic sprijiniti de ea ; amindoi, dupA moarte,au lost sanctificati de biserica sirbA.

Ideologia nemanidd i enezul Lazar (p.1(11-169) este Mhzl comunicArii istorlculuiaustriac Stanislaus Hafner. Pe baza unorpasajc din documentele cnezului Lazar seprezintA elemente de ideologie a secolelorXII XIII, din vremea vechii dinastii anemanizilor, persistente si in vrenica lui Lazar.

Mirjana Corovid-Ljubinkovid semneazAcomunicarea Reprezentari heraldice pe tildesi pe alle obiectc ale culturii materiale in Serbiamedievald (p. 171 182). Se discutA data pri-melor reprezentAri heraldice la slrbi, originealor, formele. Se dau si 38 de ilustratii, repro-duceri dui:a inele-peceti, paftale, farfurii,coperti de cArti, toatc cu insemne heraldicevechi.

Un interesant articol de numismaticA me-dievalk Moneda enezului Lazar in comparallecu monedele altar seniori feudali (p. 185219), semneazA Sergije Dimitrijevid. Se

11 C. 1567

compara monedele cnezului Lazar, gAsiteiln sapte tezaure, cu monedele altor 22 de su-verani locali, marl feudali sau orase. Se ane-xeazA 30 de ilustratii ale acestor monede.

Ivan Bolid, profesor la Universitatea dinBelgrad, In comunicarea Trädarea lut VukBrankoolé (p. 223-240), In urma unei atente

minutioase cercetAri a tuturor izvoareloiepocii (intre ele, mai importante, cea a haConstantin Filozoful i cea a lui Mauro Or-hini), conchide cA dacA pentru lupta de laKossovo, trAdarea lui Vuk Brankovid rA-mine In continuare un episod istoric neclari-ficat, pentru actiunea de unificare a statuluisirbesc dusA de familia Lazarevid, VukBrankovid a fost toatd vremea un obstacol.

comunicarea Problema elabordrii orto-grafiel de la Resava st documentele din vremeacnezului Lazar (p. 243-254), Olga Nedelj-kovid Ii propune sA stabileascA etapele prin-cipale In formarea i evolutia ortografiei zisade la Resava". Dovedeste ca aceasta nu esico creatie a lui Constantin Koslenecki, ci oreglementare a cunostintelor ortografice, cares-au format progresiv pe baza unor texte sir-besti din epoca anterioarA. La sfirsitul scco-lului al XIV-lea, aceastA ortografie era dejafixatd.

Din unele texte medievale slrbesti, GeorgeTrifunovid, In comunicarea Calvarut de keliossovo si impeirdlia cereascd (p. 255 263),scoate in evidenta Incheierile acestora, anumt.ca prin patimile suferite de crestini In luptade la Kossovo impotriva pAginilor, prin mom-tea lor, vor doblndi, farii lndoialA, ImpArAtiacereascA".

Istoricul austriac Frank Kempfer semneaziicomunicarea Inceputul cultului cnezului Lazar(p. 265-269). Se demonstreazA cA cele dintiitexte care pot fi puse In legatura cu creareaunui cult al fostului suveran al Serbiei izvo-rAsc din necesitatea de a demonstra cA tinpopor cu un trecut ant de glorios cum estepoporul slrb, va supravietui i dezastrului dela Kossovo. in mai toate aceste scrieri se pu-neau de obicei douA probleme ; legAtura luiLazar cu vechea dinastie i pretuirea mortiide erou In lupta cu turcii.

Pe baza studierii a sapte texte vechi.Irina Grickat, In comunicarea Asupra citorvafiguri de stil in elogiile cnezului Lazar (p.272 276), relevA faptul cA in aceste lucrArise folosesc destule metafore, comparatii sipersonificAri.

Un studiu de lingvisticA, purtind titlulRenasterea lirnbit literate in ajunul cdderiifdrilor sirbesti (p. 277-286), semneazA Bol-jana Jovanovid. Analiza a numeroase mann-wise slave din epocA duce la concluziacA existA acum o adevAratA aclivitate crea-toare a copislilor, manifestath s: prin inovatii

Kali6-Miju'Lkovid,

5i

in

www.dacoromanica.ro

162 linCENZI/ 10

lexicale; ea a favorizat atit hnhogatirea, citsi unificarca linabii literare slave.

Anka Stojakovid prezintA un studiu deistorie a artei medievale sirbesti, Lumina inpictura ;corn znoravtene (p. 289 299), cu11 ilustratii, exemplificari din manastirileGrae:anica, Kalenid

Damaschin Mioc semneaza comunicareaRelafiilc culturale dintre Tara Romaneascdsi Serbia in secolele XIVXV (p. 303-310).o trecere In revista a principalelor aspecteale acestor legaturi (literatura populara,orala i scrisa, literaturd eclesiastica, istorica,j uridica).

In comunicarca Ivan eel Groaznic ;i cultulcnezului Lazar in Rusia (p. 311-318), SretenPetkovid Ii Indreapta atentia asupra minia-turilor din letopisetele rusesti din secolul alXVI-lea nouA din ele Incearca sA reproducabatalia de la Kossovo ca i asupra portre-telor unor dinWi sirbi, intre care si cnezulLazar, pictate In biserici rusesti. Comuni-carea este insotita de 11 ilustratii In afaratextului.

0 comunicare plina de interes, intitulataCultul cnezului Lazar in barocul sirbesc (p.:321-335), prezinta Dejan Medakovid, pro-fcsor de istoria artei la Universitatea dinBelgrad. Se studiaza conditiile i formele Incare s-a pAstrat cultul dinastului Lazar dinsecolul al XIV-lea i pina in phn secol alXVIII-lea qi se Infatiseaza modul in care estevazut acesta In special In literatura istorica,dar i In arta. Sint 0 8 ilustratii.

Miroslav Pantid semneaza un vast studiu deistorie literara, Cnezul Lazar f t bbldlia de laKossovo in vechea literaturd a Dubrovnikuluisi a Bokiii Kotorska (p. 337-406). Autorul ur-mareste toate operele literare, inclusiv celede factura populara (bugarstitele), create In

orasele amintite sau care au circulat acise retest la lupta de la Kossovo. La shrsitulstudiului este anexata i o astfel de opera, subforma unci piese de teatru, Inchinata luiLazar, lui Milo§ Obilid i legendarilor nouafrati Jugovid, eroi In lupta de pe CimpiaMierlei.

Cunoscutul istoric bulgar Ivan Duji3ev Inscurta sa comunicare, Un cintec epic asuprabritaliei de la Kossovo din 1389 (p. 409-410),releva insemnatatea unui text al poetuluiGavrilo KovaCevid, aflat Intr-un manuscrisIn posesia autorului.

Ultimele trei comunicari, fart directalegatura cu cnezul Lazar san cu lupta de laKossovo, se datoresc unor eruditi istoricistrain!. Este vorba de cornunicarea istori-cului francez Georges Duby, Imaginea prin-fului" in Franfa la inceputul secolului al XI-lea(p. 411-414), cca a istoricului maghiarGyula KristO, Sfinfii din dinastia arpadianaf i legendele lor (p. 415-420), precum si cea aistoricului de arta italian Michelangelo Muraro,Ideologia ;i iconografia dogilor Venefiet(p. 421-436+21 ilustratii).

Culegerea de studii prezentata, prin tema-tica ei, ca qi prin calitatea deosebita a lucra-rilor, este de un real folos istoricilor medic-visti. Ea ajuta la formarea unei imagini com-plete, exacte i juste asupra figurii suvera-nului sirb Lazar Hrebeljanovid, snort pccimpul de lupti de la Kossovo Polje, asupraeforturilor statului ski de a se opune cotro-pirii straine, asupra framintatei epoci princare trecea dezmembratul tarat slrbesc lasfirsitul secolului al X IV-lea.

Sint de reliefat si calitatea ilustratiilorsi, In general, conditiile grafice exceptionaleIn care volumul a aparut.

Damaschin Alioc

JOSEPH PEREZ, L'Espagne du XVI° siècle, Armand Colin, Paris V°,1973, 256 p. (Seria "Etudes ibéro américaines").

Cartea lui Joseph Perez, profesor la Uni-versitatea din Bordeaux, Spania secoluluiXVI se ofera, dupa propriile sale declaratii,ca o sinteza pentru studenti, care sa le per-mita sa abordeze singuri marile probleme §ilucrarile de bazd. E mai mult o introduceredecit un manual, chestiunile shit prezentatesumar, poate chiar prea sumar, propunindteme de reflectare i sugerind uncle cAl des-chise prin cercetarea contemporand. Autorulsubliniaza in introducere interesul de actual&tate al cercetarii acestei probleme Spaniacontemporana cu multiplele ei probleme seleaga mult mai profund decit se crede de tre-

cutul ei glorios i contestat. S-a pus de multeori chestiunea locului Spaniel In comuni-tatea europeant", deoarece secolul XVIeste momentul In care Spania pare a se izolade restul Europei refuzind Reforma, capita-lismul, rationalismul. Explicatiile care s-audat de-a lungul timpului acestei secesiuni siconsecintelor el nu mai pot fi satisfacatoare,astazi , cind multe lucruri nu mai pot fi expli-cate prin facile aprecieri psihologice asupramentalitatii, temperamentului i caracteruluinational. Cercetarea istorict in Spania si dinafara ei se straduie§te sa gaseasca cauzele

*.a.

si

www.dacoromanica.ro

1} BECENZII

istorice ale acestei izoldri g rdmIneri In tiparemedievale.

Capitolul prim, Economie si societate"emit"! sii ilustreze ideea cA economia spaniolti,initial plinA de promisiuni, se va scleroza sub.afluxul de metale pretioase, cazind apol Independenta fatli de strAinAtate. Seco lul XVIse deschide In conditii extrem de favorabile :populatia este In expansiune, productia agri-coil{ si industrialA In crestere : cerealele, cul-turile de mAslini, vita de vie, cresterea oiloreunosc mccese remarcabile. Creste de ase-snenea productia artizanalA. Ce a fAcut totusiea industria textilA, care peste tot a jucat unrol atit de important in dezvoltarea capita-lismului, sii nu ajungA 55 joace acelasi rol siIn Spanla? Autorul indica dot& seril de cauze.Prima serie o constitute ratiunile de ordintehnic : slaba calitate a tesAturilor cu toatereglementarile uneori extrem de mlnutioaseale productiei, lipsa unei 'Mini de lucru cuadevAra t corn? .tente, cresterea preturilor caresitinge Spania inaintea restului Europei.Consecintele shit cA textilele spaniole nu auputut face feta cererii pietii nationale si celeiamericane si au trebuit sA cedeze In fataconcurentei strAine. Exportul llnii de calitatereprezintA cealaltA cauzA de mare greutate.Slaba calitate a tesaturilor spaniole se dato-reste tocmal faptului ca llna merinos care alt-minteri se gaseste din abundentft In Castillia,lua calca strainatatii, mai ales a TArilor deJos, client si mai important de cind cele dotaltari slut legate prin legAturi dinastice. ToatecontingentArile si toate eforturile de a frinaexportul loveau o coalitie prea puternicAde interese pentru a da rezultate. Impor-tant de retinut este si cl interesele exporta-torilor coincideau cu interesele capital stilorstrain! creditori ai politicii lui Carol V siFilip II. Aceleasi ratiuni au operat In diversevariante pentru toate seetoarele.

Desi Spania dispunea de capitalurl, sporitei de afluxul aurului american, acestea au

fost In mare parte absorbite tot de strain!:italieni, germani, creditor! ai lui Carol Vasi Filip II. Pe de alta parte finantarea interniia aceleiasi politici sporea tot mai mult con-tributia spaniolilor MA a asana situatiaiinanciarA. In general, Spania profith putin4i prost de tezaurele americane. Ea serveste(War de intermediar In redistribuirea aurului,situatie de care au fost constienti oamenilucizi ca Pedro de Burgos si Rodrigo deLujan care au propus reducerea exportuluilinii si a importului produselor care ar puteaii lucrate pe loc.

0 altA cauzA a fost lipsa capitalistilor.Se poate pune intrebarea : Ce a dus la eseculburgheziel sp anio le ? Exp ulzarea evreilordelInAtorl at capitalurilor nu a jucat rolulliotaritor care s-a sustinut sl nici esecul

163

protestantismului nu a influentat nedezvol-tarea unei mentalitAti capitaliste. Explicatiaeste tot istoricA. Cresterea preturilor produ-selor agricole a favorizat reinvestirea inagriculturd si IntArirea structurilor agraresi a mull proprietAti avInd drept corolarsensibilitatea mai mare la valorile nobiliare.Lupta impotriva Islamului si Conquista auscos In prim plan figura hidalgo-ului (Incanu ridicolul personaj prea bine cunoscut dinopera lui Cervantes) si au accentuat antgustul pentru succesele rapide obtinute pecalea armelor cit si morga nobiliarA. Pe dealtA parte politica nobiliarA sl anacronicAa Habsburgilor a scurt-circuitat" p eamodernitatea". In Spania, dupd formulalui Sanchez Albornoz, burghezii tind sAdevinA nobili si idealul rentei (funciare saude stet) li determinA sA-si blocheze capitalurileIn pAmInt sau imprumuturi de stat.

Cresterea populatiel, In conditille Inceti-nirii activitAtilor productive si a existentelprejudecAtilor favorabile hidalguia-ei, a dusla sporirea celor fara lucru si la creareaunui lumpen-proletariat pe care cu toateeforturile guvernelor productia nu va ficapabilA sA-I absoarbA.

Capitolul al doilea trateazA despre Impe-riul hispanic". Rolul de prim plan al Spanieisecolului XVI a fost asigurat desigur deimensele posesiuni ale luI Carol V, dar acesteposesiuni formeazA de fapt un ansamblu,disparat si lipsit de coeziune. Spania propriu-zisd nu formeazA o unitate, considerA autorul.Nici Carol V, nici Filip II n-au fost regi alSpaniel, ci regi ai Castiliei, Leonului, Arago-nulul etc. Habsburgii mentin marile orient/illdefinite de cAtre Regii Catolici : nu o veri-tabila uniune nationald, ci o tendinta de aorganira Statul In functie de Castilia si oIntArire a puterii regale. AceastA mostenirea Regilor Catolici a fost gray amenintatAde o puternica crizA economicA la inceputulsec. XVI : recolte proaste, scaderea preturilor,foamete, mortalitate. Crizd trecAtoare, darcare coincide cu o schimbare de domniesi. de dinastie. Ea determinA si 0 crizA aregimului : problema succesiunii este dificilA.Criza sldbeste autoritatea statului, legitimi-tatea este contestatA, Cortes-urile slut pepunctul de a se substitui puterii regale,clad noul rege se hotarAste sA villa In Spania.Carol va deceptiona mai intli pe supusii sAi.Nemultumirea se cristalizeazA in jurul adoua teme: plecarea regelui si chestiuneaimpozitelor. AmindouA vor duce la revolutia"Comunelor (comunidades).

Asa dupd cum relevA autorul, programulconsta In mentinerea regelui in Spania si inrefuzul de a contribui la theltuielile pe caremonarhul le-ar putea face In alte teritoril,dar va fi curind amplificat cu revendicArlsociale. Comunele vor judeca politica regelui

www.dacoromanica.ro

164 IIECKNZII

contrarA intereselor natiunii l vor apela laaceasta pentru a o invite apere drepturile.Event comunelor va fi In cele din urtrAdeterminat tocmal de aspectul social care aveas4 arunce nobilimea, initial nehotArltA, departea regelui, precum 0 de trAdarea negus-torilor din Burgos prea interesati In men-tinerea legAturilor cu Flandra. Revolutiacomunelor are un aspect modem, dar a fostprematurk burghezia ffind prea slabk

ReIntoarcerea lui Carol In Spania in1522 pune capAt crizei politice prin reluareaoriental-nor Regilor Catolici : InlAturarea no-bilimii de la putere, sprijinirea regirnului pecategoria social& a literatilor" (letrados) :avocati, notari, intelectuali, calugAri, Intr-uncuvint functionarii dependenti direct derege, membrii ai consiliilor specializate.Desigur cal aristocratia pAstrat privilegiile,ha OW- si le-a vAzut sporite prin noi scutirifiscale. Aceste scutiri vor contribni i ele Inmare mAsurA la Intarirea atractiei exercitatede 1,bicialguia".

ARO problemä : este monarhia Hab-sburgilor una absolut i centralizatA? Art ftpreferabil sA se vorbeascA de monarhia auto-ritark deoareee largi sectoare scapO autori-tOtii directe a suveranului si a functionarilor

ce priveate centralizarea, Spaniacontinua sO se prezinte ca ttn conglomeratde regate asociate care 10 pAstreazA individu-alitatea bine distinetA, Ma sit fie cu adevAratasociate sarcinilor comune 0 mai ales far&sA fie supuse unei centralizAri.

Un subcapitol se ocupA de SpaniaEuropa". Venirea Habsburgilor si mai alesalegereg lui Carol V ca finparat va antrenaSpania In marea politicA europeank

Cum avea sA conceapii Carol rolul sAu deImparat? Ca flind deasupra tuturor suvera-nilor si avInd responsabilitAti particulare :apararea intereselor comune ale Cresti-nAtAtii dincolo de ambitiile nationale? Saudoer ca o formA de mentinere a coeziuniispirituale a CrestinAtiitii amenintata prindiviziunile nationale i pericolul tura dupAformula pace Intre crestini si rAzboi contraneeredinclosilor", traditie mostenitA de laregii Aragonului l amplificatA cu principiiledoctrinale scoase din edueatia burghezA a luiCarol? In ansamblu o perspectivii vastAgeneroask dar care pare anacronicA In secolulXVI. Totusi formula ,,paz entre Cristianosy guerre contra infieleso avusese pentruregli Aragonului un sena precis : era vorbade Italia sfisiatA Intre francezi si spanioli

cle pericolul turc In Mediterana. Dar nuntmai puterile europeriaarata autorulaurefuzat Well} imperial& Miscarea ComunelorIn Spania chiar, aratA reAnzul Castiljei de a seintegre imperiului, lar In ansamblu spanioliise arati putin interesati de Italia sau de

It

Germania. Cu toate acestea le-a revenitsarcina de a apara aceastá politicA sortit&

esecului care nu privea totdeauna directSpania.. Este alta din cauzele care I-aucompromis pe termen lung dezvoltarea interi-oarA, politick economick socialk ideologiek.

Filip II, cu toate cá nu mai are response-bilitatea imperiului, nu a renuntat Ia ideeg decrestinAtate, nici la lupta contra turcilor..FAra titlul imperial cauza CrestinAtAtii se-identificA cu cea a Spaniel, iar apOrareaCrestinAttltil crede I. Perez degenereaz&In imperialism. Lupta contra Reformei inTOrile-de-Jos aratA cum conflictul religios.a ajuns un conflict international a carui am-ploare se explica prin tulburarea echilibruluieuropean. Lupta Impotriva Angliei aratAde asemenea amestecul inextricabil Intre me-tivatiile ideologice (restabilirea catolicismuluiIn Anglia) si ambitiile imperialiste (dobort-rea unui adversar ccre ameninta pozithleSpaniel In India). Oricum Spania apare tlrltãIn continuare Intr-o luptA care-i epuizeazilfinantele compromite economia.

Urcarea lid Filip II pe tronul PortugalieisubliniazA autorul lucrAril avea sO aducaun surplus de putere, prestigiu i resurse eon-siderabile, dar totodata o sporire a nelncrederii

geloziei celoralte state care se loveauacuma de spanioli peste tot, inclusiv In po-sesiunile portugheze.

Spania In lume" este un subcapitol ocu-pindu-se de cucerirea Lumii Noi, de organi-zarea noilor cuceriri si de problemele care le-aridicat exploatarea indienilor. Mai multeprobleme slut abordate aici : cucerirea pro-priu-zisA, prea bine cunoscutii, nastereaspiritului creel (foarte pe scurt) si exploatareaLumii Noi. Descoperirea Americil a deter-minat tendinja de mutare spre apus a vietiieconomice i Spania a beneficiat de aceast&miscara care i-a permis ca fillip de un sccol

joace un rol determinant In noua repartitiea bogatiilor j IMP( acelor de putere.

Demn de remarcat este faptul a multispanioli au privit cu oclil critici cucerirea sicolonizarea. Glasuri vehemente au denuntatceea ce reprezenta cucerirea : o injustitie i ocrimA contra umanitAtii. Autorul are perfect&dreptate atunci chid afirmA cA un Francescode Vitoria, un Las Cases, un Montesinos ausalvat onoarea Spaniei aparind drepturileindienilor, condamnind masacrele din Indii,denuntind mice Incercare de a-i privi pe in-dierp ca rasti inferioarA destinata sA fie sclavAprin naturA. S-ar putea chiar ea Las CasescO fi exagerat abuzurile l atrocitOtile colenl-zAril (lntr-atlevAr se pare di yina principal&In moartea celor 40 de Milloane de indienipoartA bolile necunescute de indieni aduse deeuropeni si care au provocat epidemii In flo-riitoare). Las Cases a reuslt chiar sA provoace

si-a

;M. u

0

lor-

et

0-1

o

salt

pi

www.dacoromanica.ro

13 RECENZII 165

In 1550 convocarea unei conferinte de juristisi teologi la Valladolid pentru examinarea deansamblu a problemei indienilor. Se poatespune ca aici a fost pusA In discutie Insasipolitica coloniala, legitimitatea, justificareasi principiile ei.

Puteau Ina( oare spaniolii sa nu distrugAcivilizatiile amerindiene? Spaniolii veneau Incontact cu forme de viatA complet necunoscutepentru ei fate de care nu puteau sa nu aibrireactii diferite : admiratie si oroare. S-au strA-duit sA-i converteasca pe indieni, sa eliminece li se parea superstitie si manifestari dia-bolice. De remarcat InsA rAmIne faptul ca aufost lucizi cA ceea ce fac nu este tocmai bine.

In ultimul capitol Iradierea intelectualAa Spaniei", J. Perez se ocupa de mai multeprobleme : Spania si Reforma, literature spa-niola, felul In care Spania era privitA In exte-rior. In ce priveste Reforma, Spania platesteacelasi greu tribut domniei Habsburgilor.Carol V devine Imparat in 1519, chiar In plinaascensiune a luteranismului. Lupta dusa InGermania contra schismei a Intarit si InSpania partida traditionalistA, Inabusind velei-tAtile de reformA aparute Si aici ca urmare amiscarilor de idei provocate de umanism sirenastere. Erasm se bucurA mult timp demare consideratie si operele lui shit tradusecu mare entuziasm. Chiar Inchizitia si Impa-ratul iau apArarea lui Erasm lmpotriva ordi-nelor de calugari cersetorl. Persecutia contraerasmistilor Incepe abia dupA 1533, si chiarsi atunci ca un ricoseu al persecutiilor contrailuminatilor (alumbrados) si luteranilor, iarInchizitia lsi griseste un teren nou In urmArirealuteranilor si iluminatilor. Eficacitatea acesteicelebre institutii este asiguratA de laturasa birocraticA si de ramificatiile In tot regatul,dar Si de popularitatea sa In rIndurile poporului.Odata cu abdicarea lui Carol ereticii ajungtot mai mult sA fie considerati nu numai dus-mani ai Bisericii ci si ai Spaniei. Sint dupa cumse vede multiple cauze care au dus la aceastatristA situatie atunci chid nimic nu predis-punea Spania sa devina campioana ortodoxiei.

UrmeazA o sewn privire asupra literaturii,cu romanele cavaleresti si celelalte operepremergAtoare Secolului de aur".

Cum este privita Spania In lume? Admi-rata si detestatA" (e chiar titlul unui subcapi-tol). Cuceritorii nu au fost niciodatA iubiti sispaniolii In mod special pentru ca, paradoxaldoar In aparenta, erau socotiti rrti crestini.Ar putea pArea surprinzAtor, dar imagineaSpaniei inebranlabil catolice, ortodoxa pina laintoleranta e o imagine pe care Spania si-aforjat-o si a reusit sA o impunA mai tlrziu.Restul Europei stia prea bine ce probleme

religioase avea. Era= Insusi scria cA abiadaca sint crestini In Spania" si Inca la 1600la Roma se mai fAceau auzite acuzatii deiudaism". Oare zelul feroce al Inchizitieinu se datoreste si dorintei de a spAla reputatiaSpaniei? Asa se explica lntarirea prejude-catii puritatii singelui, obsesie a spaniolilordin secolul XVI care ascunde cu greu dorintade a apArea ca un adevArat crestin, fara nicio urma de iudaism.

Dupl un secol de eforturi mentioneazaautorul se abate asupra Spaniel, ca unadevarat blestem, legenda neagra", ter-men sub care este cunoscut ansamblul deacuzatii care prezentau Spania Contra-reformei ca tare fanatismului, obscurantis-mului si colonialismului celui mai crud.Legenda se naste in Glenda si are toate carac-teristicile unui rraboi ideologic, primul dintimpurile moderne urmarind discreditareaSpaniel In Europa. Ea a avut trei teme prin-cipale : Filip II, Inchizitia, masacrareaindienilor. Legends Intarita de enciclopedisti,de romantici (Don Carlos 1) si, doer In aparentaparadoxal, de catre ultimii adevarati exter-minatori ai indienilor din America, colonistiinord-americani, pentru care legenda neagrA"va juca rolul unui adevArat abces de fixatie",element de sanatate morala" colectivApentru America anglo-saxona.

Gredem a se poate subserie la concluziafinalA : aceastri evolutie In contratimp cuevolutia Europei nu a fost fatala." pentruSpania, ci este rezultatul unui concurs destulde rar de tinprejurAri.

Partea a doua este o culegere de texte :Secolul XVI vAzut de scriitori" (spanioli :Alfonso de Valdes, Juan de Valdes, Antoniode Guevara, Bernal Diaz de Castillo, AntonioPerez s.a.), Secolul XVI vazut de contem-porani" (discursuri, memorii, prograinul co-muneros-ilor, relatAri ale Conquistei), SecolulXVI vazut de istoricii secolului XX" (textedin Claudio Sanchez Albornoz, Ramon Ca-rande, Pierre Viler, Joseph Perez, PierreChaunu). Acest capitol ar fi putut, credem,sA fie mai substantial.

0 succintA bibliografie orientativa Incheieaceasta introducere Intr-una din problemeleistorice cele mai pasionante si pline de invii-tAminte. Ramln din pacate cu impresia cas-ar fi putut spune mai mult si cu mai multasubstantA. Este o carte utile celor preocupatide aceste probleme, Mx% a reusi sA depaseascAvaloroasa monografie pe aceeasi temA a luiP. Chaunu.

Vlad Protopopescu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

INSE MN A R I

ISTORIA ROMANIEI

V AS ILErate,

GOLD IS : Scrieri social-politice si lite-p.Edit. Facla", Timisoara, 1976, 324

Initiativa Editurii Facla" de la Timisoarade a edita Scrierile social-politice st literareale lui Vasile Goldis a readus In actualitatenumele si semnificatia carturarului si lupta-torului transilvanean, care la 1 decembrie1918 a rostit In fata Marii Adunari Nationalede la Alba Iulia discursul consacrat propuneriiUnirii Transilvaniei cu Tara Mama.

Editia a fost competent selectionata sicomentata de istoricil literari Mircea Popaautor a numeroase lucrari de aceastä naturasi Gh. Sara, si prefatata de academicianulS .fan Pascu.

Profesor mai Intli la Caransebes (1886) siBrasov (1889), autor de manuale didacticedintre care mentionam o Islorie universaldIn trei volume (1892 1897) secretar alConsistoriului ortodox de la Arad (1901),deputat apoi In Parlamentul din Budapesta(1906 1910), director al ziarului Romanul"din Arad (1911 1919), presedinte al Asocia-tiunii pentru literatura romand si culturapoporului roman (1923 1932), membru deonoare al Academiei Ronuthe (1919), V. Goldis(nAsc. In 1862), s-a impus pretutmdeni prineruditia sa clasica, prin talentul de orator,prin pasiunea pentru publicistica, si totodataprintr-un robust patriotism.

Marne sale arme obstesti au fost panao pant' pe clt de fecunda tot pe atlt si de maias-trä si elocinta. CuvIntul sail s-a rostit cufermitate si competenta In toate marile pro-bleme ale Transilvaniei timpului sau. Uniubitor al taranimii totodata, dornic de luminapentru popor, de dreptate si de pace Intreneamuri.

La I decembrie 1918, la Adunarea de laAlba Iulia, el a fost ales sil rosteasca, cunoccutfiind talentul si trecutul sat' de lupta patrio-tick dorintele vibrante ale sutelor de mii detarani, muncitori si intelectuali, adunati Incetatea triumfului liii Mihai Viteazul si asupliciului lui Horia, Closca si Crisan. inain-toll thr strigasera la Blaj, In 1848, cuvintelecare aveau sa devina imperativul orientarii

istorice a Transilvaniei : Noi arem sd neuniin cu laral Iar tara visurilor lor, taradorurilor thr, tam cu care voiau sa se unease&era Tara Romaneasca, Romania de pesteCarpati.

Relulnd firul de unde a lost Intrerupt In1848, la 1 decembrie 1918 Vasile Goldis,talmacind &duffle cele mai adlnci ale Adu-narii, propunea, In aplauzele tuturor celorprezenti, unirea Transilvaniei cu patria mama.

Vocea lui Goldis a fost vocea poporuluisi astfel dorinta de veacuri a patriotilor romanis-a Infaptuit prin vointa libel% a poporului,prin dragostea si jertfele sale.

La 16 ani dupa marele eveniment, VasileGoldis se stingea la Arad Intr-o dureroasaizolare (1934, 10 februarie).

Timp de peste 50 de ani continulndtraditia lui Gh. Baritiu el s-a aflat necon-tenit In primele linii ale luptei de afirmareculturald romaneascã si de apriga rezistentanationala, asumIndu-si roluri si raspunderidintre cele mai proeminente. Evitind stri-dentele si platitudinile, Goldis a urmat mereu,de pe pozitiile radicalismului burgbe7, liniaclara a echilibrului si a armoniei. In 1892 afast un Insufletit spi ijinitor al miscarii memo-randiste, conduse de D-ral loan Rath!.La Inceputul secolului al XX-Iea a sustinut cuneobosita vigoare necesitatea abandonariivechii politici pasiNiste a Partidului NationalRoman, si a adoptarii unei politici activiste,bazata pe puterea si organizarea maselorpopulare. Ca deputat In parlamentul maghiar,convins de viitorul nebiruit al neamului, aluptat In mod consecvent Impotriva politiciide desnationalizare a poporului roman, afir-mind In 1907 a padurea cea verde a neamuluinostru e atit de trainica, theft nici un topordin lume nu o poate doborl".

El a fost totodata si unul din primii bar-ball politici ardeleni care a cautat colaborareacu exponentii Partidului Social-Democrat, §ia preconizat Inca din 1911 materialismulistoric ca metoda cea mai indicata pentrusolutionarea contradictiilor si problemelor deordin national (Vezi textul conferintei Despreproblema nalionalitalilor, p. 126-156).

REVISTA DE ISTORIE", Toni. SO, nr. 1. D. 167-177, 1977.www.dacoromanica.ro

168 INSEMNARI 2

La 12 octombrie 1918, a redactat decla-ratia pe care deputatul Alex. Voevod a citit-oIn parlament, la 16 octombrie, contestindguvernului maghiar, pe baza dreptului firesc"al natiunilor, autoritatea de a mai vorbiin nu-mete natiunii romane din Transilvania, aceastarevendicind pentru sine dreptul de a dispunede soarta sa. La 6 noiembrie, dupA ce se con-stituise Consiliul National Roman, alcAtuitIn proportle egala din exponenti ai Parti-dului National Roman i ai Partidului Social-Democrat, Vasile Goldis redacteazA manifestulCatre natiunea romana, prin care se anuntaasumarea de cAtre Consiliul roman a adminis-tratiei Transilvailiet, iar la 18 noiembriemanifestul Calre popoarele lumii, cu preci-zarea, In numele aceluiasi consiliu, cA dinceasul acesta natiunea romanA din Ungaria

Transilvania, oricum ar decide puterilelumii, este hotarltA a pieri mai bine, decit asuferi mai departe sclavia si oprimarea"(p. 168).

Marele ceas istoric al natiunii romAne citsi al lui Vasile Goldis ceasul trait intliaoarA de Mihai Viteazul a bAtut in ziva de1 decembrie 1918 la Alba Iulia, cind invAtatulsi insufletitul luptator a declarat, In numele siin aplauzele furtunoase ale Kiritei AdunAri,cA libertatea acestei natiuni inseamnA Uni-rea ei cu Tara Romaneasca".

Aceste cuvinte aveau sä fie reproduse maitirziu pe lespedea mormintului sat' de la Arad.

Eininenta personalitate culturalk avind unlarg orizont intelectual, Galdis a fost in acelasitimp si unul din marii animator! si populariza-tori ai literaturii romane, in paginile ziarelorsi revistelor Gazeta Transilvanier" de laBrasov, Tribuna" si Transilvania", de laSibiu, Tribuna paporului", Tribuna "si Romanul" de la Arad, el scriind schiteie-toare si profunde articole si evocari despreGh. Sincai, M. KogAlniceanu, V. Alecsandri,M. Emine,cu, I.L. Caragiale, loan Slavici,George Cosbuc, Octavian Goga s.a.

Neuitat va rAmine indeosebi vibrantul sariarticol despre primal volum de poe/ii al luiOctavian Goga Cintarea patimirit noastre

acesta fiind cel dintH articol dedicat volu-mului fostului sill elev. Sus inimile excla-ma Vasile Goldis la 22 octombrie 1905 s-anAscut poetul redestepta61, drept vestitorapostol al unei vremi ce va sl vie. Intra poete

scria mai departe Goldis In calibelenoastre i IntrupeazA in strigAt de chemarecuvintul sant... Si strigAtul Intr-aripat vacreste prin plaiuri largi, prin munti, purtindcuvIntul si va trezi din somnul lui pArnIntul

rumeni-va zarile albastre".A intretinut totodatA cordiale legAturi cu

C. Dobrogeanu-Gherea si a militat cu energiepentru ridicarea culturala i socialA a poporului.

Dupft Unire, a dat un nou impuls vechiiAsociatiuni" culturale transilvAnene, adap-

tInd-o la realitatile si necesitatile Romanieiintregite.

Nu lipsesc din bibliografia lui Vasile Goldisnici articolele cu caracter teoretic, critic,privitoare la Arta romanA", la LiteraturanoastrA", la necesitatea unui teatru romanescIn Transilvania, Indemnind pe scriitori sA secoboare la popor". SA ne inspirain de lael scria Vasile Goldis In 1904 sI-i Hite-legem aspiratiunile, dorintele, bucuriile, dure-rile lui. Acestea sA inspire creatiunile noastreliterare, sas reproducem in ele viata noastrAproprie".

Autorii editiei au avut totodatA bunulgInd de a reproduce si inflAcaratele evocAridedicate de Goldis cu prilejul unor anumitefestivitati lui George Lazar, Simion Barnutiu,George Baritiu adevfirate pagini de anto-logie ale elocintei romartesti precum sirnarilor capitani Mihai Viteazul si AvramIancu.

Editia e precedata, pe lIngA un substantialstudiu introductiv, si de un amanuntit Siprecis tabel cronologic al vietii i activitatiimarelui luptAtor, si totodata de o bibliografiea scrierilor sale si a articolelor scrise despredinsul.

Prin reconsiderarea si reeditarea princi-palelor sale scrieri dintre care la loc defrunte mentionam discursul sau de la 1 decem-brie 1918 Vasile Goldi Ii ocupA In sflr-

dupt decenii de uitare, locul meritat Ingaleria marilor figuri nationale ale Romanielalaturi de M. KogAlniceanu, Simion Barnutiu,George Baritiu, loan Rapti, N. Iorga.

Vastle Netea

MIHkI APOSTOL, Contributit la istoriaculturit ploiestene, Ploiesti, 1973, 192 p.

Aparitia unei carti dedicate istoriei cul-turii ploiestene poate constitui oricind uneveniment editorial notabil, cu atlt mai multatunci chid ea poate contura cititorului onoul imagine despre un oras care a ocupatin constelatia urbanisticA a tarn locul de cita-dela a aurului negru". In acelasi timp oasemenea lucrare este binevenitA pentru ademonstra cA acest oras urit care incepefrumos"1 dupA cum 11 caracterizeazA N. Iorga

a avut un rol lnsemnat In viata culturalA atarii contribuind evident la perpetuarea boga-telor traditii si imbogatirea patrimoniului cul-tural national.

BazatA pe un bogat material bibliograficcartea de fata cuprinde opt capitole, avind

1 N. Iorga, Romania cum era pinap.

la 1918,Edit. Minerva, Bucuresti, 1972, 243.

*i

si

sit,

www.dacoromanica.ro

3 INsEaviiNARI 169

publicate In anexa 31 din documentele celernai ilustrative, depistate in fondurile FilialeiArhivelor Statului Ploiesti. Prima parte,Din trecutul muzical" prin argumentele denecontestat pe care le aduce, nu numai cainfirma ideca conform careia Valachii nucunosc deloc muzica", dar poate clemonstrape baza izvoarelor de arhiva cd romfiniiau fost indragostiti fideli ai muzicii.

Pornind de la primele documente careatestA constituirea celor 31 de lautari ploies-teni, din anii 1832-1833 5, Intr-o corpo-ratie cu statut propriu, In speranta ca-si vorImbunatati situatia, autorul prezinta evo-lutia manifestarilor muzicale mai importante,remarcind pe lingit pastrarea traditiilorrealizarile doblndite de-a lungul anilor pe acesttarlm. Desigur, In afirmarea muziciitene un rol important 1-au jucat societatile :Lyra Prahovei" (1879), Asociabilitatea"(1888), Excelsior" (1908) sau Pelisor"(1935), care Impletind, conferintele muzi-cale i tiintifice cu cultivarea In societate amuzicii nationale", au culminat cu sustinereaunor concerte de !mita tinuta artistica, apre-date la vremea lor.

Capitolul urmator, semnificativ intitulatTraditii plastice", are ca punct de plecareprobabil nu IntImplator anul 1848 carea marcat si pentru arta ploiesteanfi patrun-derea acelui spirit revolutionar reflectat denoile idealuri ce animau artistii pasoptisti.Din acest punct de vedere prahovenii au fostprivilegiali avInd In fruntea prefecturii lor,imediat dupe, i7bucnirea revolutiei, pc unuldin principalii portretisti ai perioadei, pic-torul loan Negt lici, cel care ne-a lasat, printrealtele, portretele hit N. Balcescu, C. A. Ro-setti i Cezar Bolliac. Dealtfel pictura ploies-teanit s-a bucurat i In anii urmatori de ser-iciile unor talentat i artisti ca Iosif Wallenstein,

Stefanescu, Petru Mateescu, StefanPopescu, C. Goruneanu ca sA enumeramdoar cltiva dintre ei autori ai unor lucrarice au ramas In patrimoniul cultural national.Ridicarea unor monumente Intre care meritaa fi mentionata Statuia Libertatii ococoana unica de bronz, Intr-un colt de pia-tra"3 sau Monumentul Vinatorilor ca i orga-nizarea expozitiilor de pictura vin sa Intre-geasca viata artistica a ultimului patrar alsecolului trecut i Inceputul secolului alXX lea. Ceea ce merita a fi subliniat in moddeosebit este faptul ca uncle din operele reali-zate In aceasta perioada au fost dedicate eve-nimentelor de seama din viata poporuluiroman ca de exemplu dobindirea independen-

5 Vezi, doc. nr. 1, 2 si 3 date In anexa,p. 155-157.

5 N. Iorg3, op. cit., P. 242.

tei nationale care a letsat urme adinci in con-stiinta neamului nostru.

In deceniile urmatoare, cu toate greuta-tile Intimpinate, reprezentantii artelor au con-tinuat lupta cu mediul In care traiau, pentruo crestere a nivelului calitativ, ceea ce a fficut

dupa cum remarca autorul ca viataartistica set pulseze", iar dupet 23 August1944, ca urmare a conditiilor create set fiecapabila sa contribuie la educarea estetica

patriotica, la cultivarea frumosului In men-talitatea publicului ploiestean.

Teatrul, un alt atribut esential al miscarilculturale a cunoscut din a doua jumatate asecolului al XIX-lea, mai exact dupa revo-lutia din 1848, o afirmare continua, manifes-tata atit prin cresterea numarului artistilorprofcsionisti, clt i prin conturarea concep-tiei artistice care va sta la baza prestigioaseiscoli de teatru romanesc. Analizei acestuicomplex fenomen, autorul i-a dedicat uncapitol special din lucrarea sa, al carui titluDe la Iorgu Caragiale la Teatrul de Stat"avertizeaza Intr-un fel cititorul pregatindu-1pentru a parcurge anevoiosul drum strabatutde-a lungul anilor de aceasta institutie inevolutia sa. Prin tinuta artistica a reprezen-tatiilor sale, tinind seama de modul In care areusit sa insufle spectatorilor ploiesteni dra-gostea fata de teatru, era firesc ca primiipasi facuti pe acest fagas sa fie legati de numelelui Iorgu Caragiale4, fidel i talentat slujitoral Thaliei.

Largul ecou al teatrului In rindul maselorse poate explica, In primul rind, prin imboga-tirea repertoriilor cu piese care pe ling pro-pagarea aspiratiilor poporului, atacau cu multcuraj moravurile claselor dominante i racileleregimului. Apoi, asa cum remarca i autorul,setea de cultura, ce devine tot mai evident onecesarti hrana spirituala", trebuie raportatala mutatiile petrecute in structura social-politica a societatii romanesti.

Tinind cont de asemenea factori, la carese adauget realitatea ca resedinta judetuluiPrahova devenise un important centru eco-nomic si comercial ce avea nevoie si de oprestanta culturala", apare fireasca dorintaplolestenilor de a Infiinta un teatru local. Sichiar dacA acest vis s-a implinit mult preatirziu, eforturile celor ce au perseverat si nu audezarmat In lupta cu vicisitudinile vremii tre-buie apreciate cu atit mai mult cu cit organeleIn drept nu s-au aratat suficient de receptivefata de apelurile lansate sau actiunile con-crete5 Intreprinse prin multiple mijloacepentru atingerea scopuki propus.

Vezi doc. nr. 8 12, date In anexl, p.162 164.

5 Vezi doe. nr. 13 din anexa, p. 165.

ploies-

Idihail

si

ni

www.dacoromanica.ro

170 INSEMINARI 4

Cu toate acestea, esential rAmine faptula arta dramaticA a continuat sA se mani-feste In orasul aurului negru", lipsa unuicolectiv teatral local Bind suplinitA In modfericit prin turneele Intreprinse de trupeleactorilor romAni, in majoritatea cazurilor,iar uneori chiar de grupuri strAine *. Consi-derAm ca asemenea apreciere nu este exage-rata atita timp clt putem socoti ca principalargument prezenta la Ploiesti a unor marireprezentanti ai dramaturgiei romAnesti infrunte cu Matei Mil lo, Aristizza Romanescu,C. Nottara, C. Tanase, Maria Filotti, GeorgeVraca sau Lucia Sturdza-Bulandra.

Iar Infiintarea teatrului din Ploiesti, spresfirsitul anului 1947, poate fi socotitA o Incu-nunare binevenita a eforturilor depuse de-alungul anilor de toti aceia care au militatpentru realizarea crezului lor, un omagiuadus celor ce au pAstrat vie dragostea pentruteatru prin reprezentantii de Walla tinuta artis-tica. Dar anevoiosul drum dupA cum 11caracterizam mai sus se va Incheia abia Infebruarie 1949 chid a luat fiinta Teatrul deStat din Ploiesti.

Ca si celelalte capitole ale lucrArii, si acestadin urmA cauta sA Intregeasca prin diverseilustratii sau o serie de grafice i tabele, ima-ginea tuturor realizArilor doblndite de mis-carea culturalA ploiesteanA, ceea ce constituiedesigur, un alt merit de necontestat, menit sAIncununeze munca depusA de autor.

Inainte de a Incheia, am dori sa ne oprimputin asupra citorva aspecte ce se desprinddin parcurgerea materialului, dupa opinianoastrA, observatiile formulate putind filuate In considerati., in eventualitatea reedi-tarn lucrArii. sau largirii bazei de cercetare,ceea ce in ambele cazuri ar 1nsemna aparitiaunei noi cArti, moment pe care 1-am saluta cumultA bucurie.

In primul rind, socotim cii istoria culturiiploiestene putea fi analizatA In mai strInsalegaturA cu situatia i evolutia miscarilor cul-turale manifestate la seal% nationala. Por-nind de la acest aspect, considerAm ca ar fifost indicat sA se facA o permanentA legaturaintre Ploiesti celelalte orase ale tArii, maimarl sau mai mici, cu scopul de a desprinde,pe clt posibil, eventual interferente. Apoi,sIntem de pArere ca nu s-a insistat, in sufici-enta mAsurA cu toate ca unele intentii seremarcA asupra aspectelor sociale, politice

economice, care nu puteau sa nu influenteze,mai mult sau mai putin, cultura In toata struc-tura sa. Numai remarcarea greutatilor Intim-pinate de slujitorii artei In timpul vechiuluiregim, considerAm ca este prea putin.

* Aceste aspecte shit tratate mai pe larglntr-un subcapitol special, intitulat Epocaturneelor".

Si In sfIrsit, am recomanda, pentru o lar-gire a cercetArli, studierea i altor fonduridecit cele aflate in depozitele Filialei Arhi-velor Statului Ploieti, fiind convinsi ca mate-riale deosebit de interesante se pot gAsi Si laDirectia GeneralA a Arhivelor Statului sauIn alte locuri.

In ansamblu lucrarea poate fi socotitA ocontributle notabilA la cunoasterea istorieiculturii ploiestene.

Corneliu Lungu

PAUL MacKENDRICK, The Dacian StonesSpeak, Chapel Hill, The University ofNorth Carolina Press, 1975, XXI + 248 p.

Autorul, profesor de filologie clasicAistorie la universitatea din orasul Madison,statul Wisconsin, a scris aceastA carte, alcamel titlu II cuprinde doar partial continutul(multe pagini fiind rezervate istoriei Dobro-gei), Intr-o serie In care, dupA cum afirmA InprefatA : Am folosit arheologia pentru a scrieistorie culturalA" (p. XVII). Cartile apAruteIn aceasta serie stilt : The Mute Stones Speak(1960); The Greek Stones Speak (1962);The Iberian Stones Speak (1967); Romanson the Rhine (1969) si Roman France (1972).

Beneficiind de privilegiul cunoasterii IhnbiiromAne si de cel al contactului cu specialistide seamA al istoriei vechi romAnesti, profe-sorul american a Incercat sA reconstituie trasA-turile de bazA ale vietii strAmosilor nostri pornind de la urmele lor material., din mileniulal III-lea 1.e.n. pinA In secolul al VII e.n. ; elinsistA asupra monumentelor arheologice im-portante, asupra pi-selor rare, Intr-o lucrarecare se bucurA de o ihistratie fotografica deo-sebit de bogata si de o excelentA calitate.

Primul capitol, Romania in Prehistory",cuprinde o scurtA caracterizare a conditiilorgeografice ale Romaniei fiind subliniat faptulca Dunarea de-a lungul antichitAtii a lostartera prin care sIngele datAtor de viata alideilor si al comertului a patruns In Romania"(p. 4). SemnalAm faptul ca pe harta RomAnieipreistorice de la pagina 5 termenii Muntenia siWallachia apar pe teritoriul Munteniei, darIn zone diferite, cititorul neavizat putind sAraminA cu impresia ca ei nu denumesc aceeasiregiune geograficA.

Autorul trece apoi direct la culmile arteineolitice de pe teritoriul patriei noastre, cltevapiese remarcabile Bind reproduse fotografic sisuccint descrise (printre ele Glnditorul"si replica sa femininA, altarul de la Trusesti,sanctuarul de la Cascioarele, care demon-streaza o sofisticare arhitecturala pe caretemplele grecesti o vor atinge tibia peste

i

si

si

www.dacoromanica.ro

5 INSEMNARI 171

1200 de ani" (p. 9). Cititorului Ii slut Infati-Sate In acest capitol asezdrile de la Cucuteni

HfibAsesti cu structura topograficd i inven-tarul kr, un loc Insemnat fiind rezervat cera-tnicii cucuteniene, abilitatea artistica a auto-rilor acestei ceramici fiind comparatd cu aceea

creatorilor ceramicii atice arhaice.Pentru a ilustra epoca bronzului, autorul

cid citeva amAnunte asupra asezdrilor de laSArata-Monteoru si Girna oprindu-se pu tinasupra unor piese de exceptie cum slut armele

aur descoperite la Persinari si vatra de laSighisoara, decorul spiralic al acesteia amin-tindu-i de paralele din asa-numitul palat allui Nestor din Pylos. Pentru Hallstatt slutamintite asezdrile de la Ferigile i Poiana.

Capitolul al II-lea lsi propune o expuneresintelicd a istoriei celor trei cetdti grecestiimportante din Dobrogea pind In epoca elenis-tied. Asa cum era de asteptat, Histria ocupdlocal principal ; gasim date asupra lntemeierii1-listriei, asupra originii colonistilor, asupradiferentierii sociale, demonstratA de inscrip-tine ce Inregistreazd o Intreagd dinastie defamilii ale clasei conducAtoare" (p. 23) chiardupd ce Histria a devenit o democratie pe lainijlocul secolului al V-lea I.e.n. Autorul re-snared importanta 1-gIturilor dintre greciautohtoni dovedite, printre altele, de desco-peririle de la Tariverde ; bogatia unora dintreconducAtorii locali este demonstratd de pie-sele tezaurului de la Agighiol, de coiful de laCotofenesti, de alte descoperiri care atestddiferentierea sociald din cadrul formatiu-vilor politice cu care grecii puteau In-tre line legAturi. Prezentarea arheologied

Histriei, Insotitá de date asupra isto-riei sale politice, asupra institutiilor salelncheie paginile consacrate acestei cetAti.Reconstituirea istoriei Tomisului, Ingreunatdde stirdcia cl-scoperirilor arheologice privindexistenta cetAtii Wild la instaurarea supre-rnatiei romane, cuprinde date asupra corner-tului efectuat cu cetdtile egeene, cu cele de pecoasta de nord a Asiei Mici, cu cele din Traciaprecum si informatii privind necropola elenis-tied. Cetatea Callatis Ii apare autorului Inlumina originii sale doriene si a relatiilor cu au-tohtonii, atentia sa fiind retinutd In conti-Tulare de necropola orasului si mai ales de mor-nIntul cu papirus".

Capitolul urmAtor cuprinde o descrieredestul de amánuntitd, Insotita de planuri sifotografii, a principalelor asezdri geto-dacicedin Muntenia, Transilvania si Moldova. In ceeace priveste Muntenia, interesul autorului a fostretinut de asezdrile de la Zimnicea, PisculCrdsanilor (unde, dupd parerea profesoruluiamerican, ar fi fost detinut Lvsimachos, pri-zonierul lui Dromichaites) si Popesti pe Argo(In legiturd cu probl-ma localizfirii capitaleilui Burebista, autorul alege o solutie de corn-promis, presupunlnd cd regele get si-a mutat

capitala de la Popesti In coltul de sud-est alTransilvaniei Inainte de anul 80).

Prezenta i influenta celtied In Transilvaniaeste ilustratd prin prezentarea materialuluiarheologic descoperit la Apahida si Ciumesti,modul In care dacii abstractizau" continutulgrafic al monedelor pe care le imitau fiind consi-derat de influentd celticA.

CetAtilor dacice din sud-estul Transilvanieile este rezervat un spatiu mai amplu, descri-erea lor fiind fAcutd In cadrul geograficcuprinzlnd detail] asupra planului, metodelorde constructie precum si asupra unor piesereprezentative idin inventarul asezdrilor.Clteva cuvinte shit addugate In ceea ce pri-veste cetatile din Moldova printre care celede la BItca Doamnei, Tisesti i Barbosi ;aceasta din urrnd este consideratd ca fiindsediul barbarilor" care atacau Tomisul Intimpul sederii lui Ovidiu In cetatea ponticd.

Capitolul consacrat rdzboaielor dacice esteaxat pe cele cloud mArturii arheologice funda-mentale ale evenimentului cu consecinte atltde durabile de la Inceputul secolului al II-leae.n. Dupd consideratii asupra cauzelor ofen-sivei romane impotriva lui Decebal (bogatiaminelor de aur ale Daciei ar fi fost determi-nantd), asupra efortului militar considerabildepus de imperiu, autorul trece la reconsti-tuirea celor cloud campanil cu ajutorul relie-furilor de pe Columnd si al celorlalte informatiide care dispunem, pornind de la ideea cd : Or-dinea cronologicd strictd a cuvIntdrilor, sacri-ficiilor, consiliilor de rAzboi, a construirii decastre, a marsurilor si bdtAliilor trebuie sd fieadevdratd deoarece reliefurile reprezentau is-torie contemporand i participantii ar fi re-marcat rapid inadvertentele grosolane"(p. 76), topografia si directia marsului fiindstabilite cu ajutorul descoperirilor arheologice.

Un spatiu Insemnat este acordat trofeuluide la Adamclisi, cel mai rernarcabil monu-ment de artA provinciald primitivd din lumearomand" (p. 95). Sint prezentate cele cloudipoteze principale formulate In legaturd cuconstruirea monumentului precum i detaliiasupra aspectului initial, asupra dimensiu-nilor acestuia, autorul oprindu-se mai multIn fata unora dintre cele mai cunoscutemetope.

In capitolul privind provincia romandDada, profesorul american pleacA de la consi-deratia cd aceasta, In timpul sthpinirii romane,a prosperat i s-a bucurat de binefacerileromanizArii" (p. 107) concretizate prin dez-voltarea oraselor, cea a retelelor de drumuri,prin Inflorirea mineritului, prin construirea dearnfiteatre si apeducte, Roma ridiclnd aceastdultimd provincie a sa la un nivel avansat de

materiald. Dupd pdrerea autorului,In cadrul imperiului roman, exploatarea fis-call/ era necesaril pentru apdrarea provinciilorsi de aceea justificatd prin asigurarea seenri-

si

a

si

de

a

Ii

www.dacoromanica.ro

172 INsEavisNARI 6

tAtii contribuabililor (,,revolta Inseamng ruing ;supunerea, securitate" p, 108). Nu trebuieuitat insg CA protectia" a fost impusg prinfortg si a lnsemnat distrugerea statului dacmai ales faptul cg cei apgrati au ajuns uneorisA prefere stApInirea barbarg jafului organizat

institutionalizat de stApinirea romang.In continuare se face o trecere In revistA aoraselor Daciei romane, a principalelor monu-mente din aceste asezgri i slnt punctate celemai importante evenimente ale istoriei lorpolitice ; apoi atentia autorului este retinutg desistemul defensiv ale cgrui castre shit 1m-partite In zece grupe teritoriale.

in leggturg cu pgrAsirea Daciei de cgtreImpgratul Aurelian, autorul scrie : Retra-gerea ... a fost In mare mAsurg a functiona-rilor si a proprietarilor funciari. Dacii de con-ditie mai umilA au rAmas pe loc, folosind asacum puteau, de obicei farA protectia armateiromane, tehnicile pe care le Invataserg de lacueeritorii lor. Dacia era liberg, dar dacii erauromanizati. Asa sint i astgzi si acesta este celmai durabil rezultat al celor cinci generatii destgpinire romang" (p. 143).

Intr-un nou capitol, este reluatA istoriaDobrogei de la sfirsitul secolului al II-lea1.e.n., expunerea mergind ping la sfirsitul seco-lului al III-lea e.n. Sint marcate etapele instau-rgrii dominatiei romane In aceastg regiune,fiind subliniate binefacerile pgcii care au In-semnat atlt prosperitatea oraselor grecestide la Marea NeagrA clt i intemeirea de notasezfiri urbane de cAtre soldatii unitgtilormilitare trimise aici de imperiu.

In capitolul consacrat istoriei DacieiScythiei Minor In timpul imperiului Urziu,profesorul MacKendrick insistA asupra con-tinuitatii vietii economice In orasele fostei pro-vincii romane, continuitate demonstratg prinprezenta monedelor lui Theodosius I la Apu-lum i Porolissum, de faptul CA descoperirilenumismatice de la Dierna merg ping In timpullui Iustinian I. Amgnunte asupra vietii ro-mane din Drobeta i Sucidava, In timpulImparatilor Constantin si Iustinian, comple-teazg imaginea legAturilor dintre imperiu siprovincia pgrasita de Aurelian In anul 271.

in ceea ce priveste Dobrogea, este prezen-tatd cu unele amAnunte activitatea militargsi edilitari de dupg reforma teritorial-admi-nistrativg a lui Diocletian. (in prefata, fficIndaluzie la aceastg reformg, autorul scrie :Moesia Inferior, numitg dupg aceea ScythiaMinor", desi noua provincie, intemeiatg defondatorul sistemului tetrarhic, cuprindeadoar o parte din teritoriul fostei provincii,restul primind numele de Moesia Secunda.)Se insistA asupra dezvoltgrii asezgrilor urbaneCapidava, Tropaeum, Troesmis, Ulmetum,precum i asupra Infloririi edilitare a celor treiorase grecesti, autorul oprindu-se asupra unor

monumente din aceastg epocA cum ar fi deexemplu edificiul cu mozaic din Toms sibasilica cu atrium din Callatis, datInd dintimpul lui Athanasios I.

Necropola de la Piatra Frecgtei retineaatentia profesorului american ca o dovadg abarbarizArii, prin patrunderea elementelorsarmatice, a armatei care asigura, In acesteultime secole de stgpinire romang la Dungreade Jos, protectia Dobrogei.

In capitolul final, Paul MacKendrick seocupg de evolutia artelor i cultelor In Dacia

Dobrogea romang. Marea varietate a aces-tora din urmg este explicatg prin prezentanegustorilor de origini etnice foarte diferiteIn noua provincie adAugatg imperiului deTraian, libera exprimare a acestora fiind per-misg datoritg politicii de tolerantg a impe-riului, exceptia notabilg de la aceastg normgfiind persecutarea adeptilor manicheismului

crestinismului. Autorul face o succintA tre-cere In revistA a acestor credinte si a unor do-vezi materiale ale existentei lor, remarclnd inceea ce priveste Dobrogea, preponderenta ex-plicabilg a adorgrii zeilor greci alAturi de careeste remarcatA pAtrunderea credintelor asiatice.

Prezentarea cltorva realizari de seamg aleartei oficiale" este urmatg de examinareaconsecintelor impactului traditiei sculptu-rale greco-romane asupra artistilor autohtoni,consecinte exemplificate prin citeva piesereprezentative ale artei provinciale (reliefulc lor trei Gratii de la Tomis, stela funerarg dela CAsei), autorul considerg a In Mocsia siDacia, In sfera artelor, romanii nu aduceaubinefacerile civilizatici intr-o regiune subdez-voltatg" (p. 199), tinind seama de traditiaartisticA localg care incepe Inca din neolitic.

Capitolul cuprinde i clteva informatiiasupra mestesugurilor din Dacia romang,In special asupra mineritului subliniindu-seimportanta tablitelor cerate, descoperitc laRosia Montana.

Profesorul MacKendrick Isi Incheie lucrarearemarclnd ant importanta culturii dacice carea Inflorit In timpul lui Burebista i Decebal,culturg pe care doar un spirit Ingust ar nu-mi-o barbard" (p. 210), cIt si importanta sicaracterul durabil al romanizgrii. Cartea maicuprinde un tabel cronologic, o bibliografieselectivg pe capitole precum si un indite.

The Dacian Stones Speak" este rezultatulmuncii depuse cu plgcere de cAtre un om carea fgcut efortul de a InvAta limba romAng si aavut bucuria de a ne cunoaste patria, un spe-cialist care a scris o carte frumoastl, Intr-oexceptionalg prezentare graficg, fAcInd astfelservicii Insemnate cunoasterii istoriei vechia tArii noastre de cAtre cititorii de limbg en-gleza, limbg In care ping acum au apgrulputine lucrgri de acest fel.

Gheorghe Alexandru Niculescu

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

7 INISELIJIINARt 173

ISTORIA UNIVERSALA

JEAN PIERRE GROSS, Saint-Just. Sapolitique et ses missions, Paris, Biblio-theque Nationale, 1976, 570 p.

Despre Revolutia francezA din 1789 sescrie de aproape (Iota secole si se va maiscrie atlta timp clt multe din partite ei obscurenu vor fi pe deplin elucidate. Una din acesteparti obscure a fost si poate ca mai rambleviata lui Saint-Just, a acelui importantconducator revolutionar despre care unitistorici din secolul trecut au afirmat ca arfi fost un arhanghel al mortii" (J. Michelet)sau visul Revolutiei lui Dracon" (H. Taine)sau tInArul atroce i teatral totodatd"(Saint-Beuve).

De fapt, In linii mari se cunoaste viatasi activitatea sa politica datoritA mai Intlivaloroaselor monografii apartinlnd fie luiE. Harnel (Histoire de Saint-Just depute d laConvention nationale, Paris, 1859, Bruxelles1860 2 vol.), fie lui E. N. Curtis (Saint-Justcolleague of Robespierre, New York, 1935),fie lui A. Soboul (articolele publicate InAnna les historiques de la Revolution fran-caise", 1948-1956) si apoi studiilor pre-zentate la Colocviul Saint-Just organizatla Paris In 1967 cu prilejul aniversarii bicen-tenarului nasterii sale (Actes du Co !toqueSaint Just, Paris, 1968). Cu toate acesteapolitica sa in cadrul Conventiei iacobienesi al Lomitetului Salvanii Publice a fostmai putin abordata In cercelarile IntreprinseWird acum de istoricii francezi si straini.Tocmai acest aspect din viaht acestuia faceobiectul investigatiei istoricului francezJ. P. Gross.

Autorul nu are pretentia a a reusit Inlucrarea sa sa ne prezinte o istorie completAasupra revolutionarului Saint-Just. El areusit totusi sA adune Intr-un volum deaproape 600 pagini stinile privind cele cltevaluni decisive din cariera acestuia In sperantaca un astfel de bilant ar putea ca intr-o bunazi sa sen eased la aprecierea eh mai veridicaa eroului sau si a operii acestuia.

Spre deosebire de predecesorii siti, isto-ricul francez in lucrarea de fata pe care oprezentam concentrat cercetarea numaiasupra ultimei perioade din viata si activi-tatea lui Saint-Just, adica asupra anilor1793 si 1794, ani In care eroul sau a detinutdepline puteri In cele mai lnalte institutirepublicane. Shit acei ani din perioada dic-taturii iacobiene clnd toate energiile burghe-ziei revolutionare care conduceau atunciFranta s-au deslantuit cu forta unui uraganImpolriva contrarevolutiei din interiorul

exteriorul tarii. Dupa cum se stie, In aceaperioada hotarltoare pentru existenta dicta-turii iacobiene, Saint-Just a avut de Indepli-nit mai multe misiuni politice pe lingit arma-tele revolutionare franceze din Alsaciadin Flandra menite sa mentina prestigiulRepublicii In aceste regiuni. Sprijinit pe obogata documentare de arhivil existentAIn Arhivele nationale, Arhivele Serviciuluiistoric al Armatei, In Biblioteca Nationaladin Paris, In Arhivele ministerului Afacerilorstraine, In Biblioteea istorica a orasuluiParis, In Arhivele departamentale din Aisne,Ardennes, Bas-Rhin, Meurteet-Moselle, Nord,Pas-de-Calais, In Arhivele municipale dinLille, Metz, Sant-Quentin, Strasbourg, Infine In Public Record Office din Londra,pe principalele colectii de documente publi-cate, precum i pe documentele din arhivapersonala a lui Saint-Just autorulne prezintape larg i sistematic obiectivul si rezultateleacestor misiuni. n acest sens lucrarea sacuprinde, In afara unei Introduceri, trei pArtiprincipale.

in prima parte, intitulatA Politica noastraactuald este rthboiul, este analizatA activi-tatea militant a liii Saint-Just In cadrulComitetului Salvarii Publice, unde s-a ocu-pat In special cu problemele armatei, alerazboiului revolutionar. J.P. Gross stabi-leste astfel modul cum acesta Indeplinitprima sa mhiune militant pe lingit armatafranceza din Flandra (9-31 martie 1793)chid datorita lui Franta a reusit sa mobi-lizeze 300 000 oameni pentru a face fa%trupelor engleze debarcate in Flandra, dintdatoritit lui Conventia iacobiana a cunoscutadevarul cu privire la modul cum erau Inde-plinite hottririle acesteia In provincie, cumdatorita lui, s-a reusit In primavara anului1793 sit se fact recrutarile In departamentulArdeni si Aisne, cum datorita lui s-a lnlap-tuit aprovizionarea armatei cu hrana, arma-ment si munitie. In aceasta parte a lucrariise arata de asemenea actiunea militant alui Saint-Just In cadrul Cornitetului SalvariiPublice menitA sa sporeascA efectivele armatei

disciplina In rIndurile ei, sa introducanoi elemente In strategia i tactica acesteiape fronturile de lupta.

Materialul documentar, asa cum esteinterpretat de autor, dezvaluie uncle trAsA-turi mai putin cunoscute din viata lui Saint-Just. Ne referim la faptul cA de obicei isto-ricii care scriu despre Dictatura iacobinaIi caracterizeaza pe principalii ccnducatoriai acesteia dupti discursurile pe care le-aulinut la tribuna Conventiei i dupa activi-tatea fasuratt In cadrul Comitetului

si

www.dacoromanica.ro

174 21%9FAMINARI 8

Salvarii Pub lice. In cazul de fa% J. P. Gross11 studiaza pe eorul sAu dupA activitatea des-fAsuratA In mijlocul soldatilor de pe frontsi al locuitorilor din regiunile de nord-estale Frantei amenintate de trupele strAine.In acest climat mai putin obisnuit conductl-torii revolutiei puteau sA cunoascA In moddirect modul cum aceastA actiune colectivArevolutionara la scara nationalA avea sansesigure sA construiascA o nouA societate maw%mai dreaptA declt cea feudalA, si dacti aceastafAcea progrese sau nu, sau daca era In phi%ascensiune sau sortitA esecului.

Din materialele documentare prezentatede autor rezultA cA Saint-Just reusise sAstabileascA o evidenta riguroasA a efectivelorarmatei (situatii lunare, sAptAmlnale si chiarzilnice) si 'sA cunoascA nu numai starea lordisciplinarA, dar mai ales nevoile lor materiale.Mai mult, pentru a preintimpina o descom-punere a armatelor revolutionare care apA-rau hotarele Frantei, acesta avea sA numeascAcomisari ai Republicii pe lingA marile unitAtiinvestiti cu puteri atlt de mari !nett In anu-mite cazuri, si au fost destule, ei puteaunu numai sA demitA pe comandantii acestora,dar sA-i si judece si sA-1 condamne la moarteIn numele Comitetului SalvArii Publice. Prinaceasta se atribuie lui Saint-Just un marerol In ridicarea constiintei politice a soldatilorsi ofiterilor din armata revolutionarA.

In partea a doua, intitulatA Marea samisiune in Alsacia si la armata de la Rin, slutprezentate, 1nsotite de numeroase hArti sitabele, itinerariile acestuia si ale principalilorsAi colaboratori si colegi In regiunile din nord-estul Frantei, pregatirile militare InfAptuitede la Inaltul comandament pinA la cea maimicA unitate de luptA, pregAtiri care vizaunu numai reorganizarea efectivelor, comple-tarea armamentului, munitiei si proviziilordar si schimbarea planurilor de operatii.Dovada cA mAsurile luate de Saint Justpe frontul din Alascia si de pe Rin au fostcele mai eficace rezultA din acele materialeprezentate de autor care aratA modul cumofensiva reluatA pe aceste fronturi a Inregis-trat importante succe5e Incheiate cu elibe-rarea multor localitAti, printre care si LandaupinA atunci ocupate de trupele prusaco-aus-triace. Din aceleasi materiale rezultA cAaceste succese militare au fost o consecintAsi a faptului cA In timpul acestei misiuniSaint-Just a reusit sA lichideze abuzurilesAvIrsite de ofiterii, subofiterii si soldati dinserviciul de intenden% al armatei (de ex.afacerea Cables), sA restabileascA ordinea sidisciplina In rindul armatei revolutionareatit cu sprijinul tribunalelor militare, caren-au ezitat 9A pronunte chiar si pedepse capi-tate Impotriva tuturor trAdAtorilor revolu-%lei, clt si cu acordarea de recompense si de

functii lnalte tuturor acelora care dovedeauatasament deplin fatA de politica iacobinilor.Meritul lui Saint-Just In timpul acestei mi-siuni asa cum aratA si autorul, mai constAsi In faptul cA el a instaurat dictatura laco-binA In Alsacia prin epurarea administratieide elementele contrarevolutionare, prin instau-rarea unui guvern provincial revolutionar,prin reorganizarea e:onomiei acestor regiuni(aprcarea pretului maximal, reevaluarea asig-natului, itnpunerea contributiei de rAzboi),In vederea sprijinirii actiunilor revolutionarela scarA nationala.

A treia si ultima parte a lucrArii intitulatAMisiuntle sale la armata din Nord cuprindedate importante relativ la cele trei misiuniavute de Saint-Just (22 ian. 14 febr.,29 apr. 31 mai, 6-29 iunie 1794) pe lingaarmata revolutionarA care detinea pozitiiIntre Scarpe si Sambre. Cu acest prilej neslut prezentati noii sAi colaboratori si colegi,precum si mAsurile luate pentru reorgani-zarea acestui front din nordul Frantel, undeIn primAvara anului 1794 avea sA se obtinAo strAlucitA victoria, de la Fleurus, contratrupelor strAine contrarevolutionare. Ca siIn celelalte douA WO, J. P. Gross dA ampleinformatii relativ la situatia precarA exis-tentA In rIndurile armatei franceze plat lasosirea lui Saint-Just si la mAsurile luate deacesta pentru restabilirea ordinei si disci-plinei necesarA pentru apArarea cuceririlorrevolutiei. in plus autorul aratA cum dato-ritA eroului sAu a fost reorganizat la frontieratart! serviciul de contrainformatii, menit sAlichideze spionajul inamicului, in acelasitimp cu viata economicA ca si In celelalteregiunii ale tArii.

In concluzie autorul are posibilitateasA-si punA unele IntrebAri relativ la pozitialui Saint-Just In ziva de 9 Themidor, pozitieinexplicabilA pentru multi istorici care cunoscIndeaproape activitatea revolutionara a aces-tuia. Explicatia de moment pe care o chlJ. P. Gross apatiei manifestate de acela carese dovedise o capacitate In lupta politicAa burgheziei revolutionare francen satisfacenumai In parte pe cititor si anume cA acestaar fi fost prea mult absorbit de problemelemilitare si cA numai asa s-ar explica negli-jenta pe care a dovedit-o In a tine pieptatacurilor contrarevolutionarilor in chiar slnulConventiei.

Lucrarea, 1nsotitA de un bogat indice denume de persoane si de locuri, ilustratA cumai multe planuri si figuri, dispunind de oamplA bibliografie, se impune prin tinutaei stiintificA Si aduce multe contributii noiIn intelegerea vietii si activitAtii aceluia carea fost Saint-Just.

Constantin .$erban

www.dacoromanica.ro

9 INSOMINARI 175

* * * Macedonica, vol. XIV (1974), Thessa-loniki, VII 475 p.

Societatea de Studii Macedonene dinThessaloniki a pus In circulatie un nou volummasiv din pretiosul sat' periodic. Cea maimare parte a articolelor se referti, binelnteles,la istoria propriu-zisa a Macedoniei, dintimpurile cele mai vechi pind astazi.insista putin asupra acelor articole care inte-reseaza si popoarele balcanice.

A. N. Damaskinidis publica (p. 1 10)comunicarea sa tinutll la al III-lea Congresinternational de studii sud-est europene carea avut loc la Bucuresti, la 4-10 septembrie1974 sub titlul : Réflexions sur l'essor com-mercial et industriel de Thessalonigue, effec-lue depuis le XVII I e sidele jusqu'à nos jours.Autorul li exprima parerile cu privire laprogresul comercial si industrial al orasuluiThessaloniki, asa cum s a manifestat de lasec. XV II1-lea pina astazi. Hinterlandulacestui oras cuprindea Intreaga Turcie euro-peana, care se Intindea pina la Bosnia, Bul-garia, Serbia, Principatele Dunarene. Aiciera un cadru comercial cu relatii nu numaicu provinciile turce i, ci i cu Europa rasa-riteanii i apuseanli : Italia, Anglia, Olanda etc.Dupli rftzboiul balcanic hinterlandul orasuluiThessaloniki s-a restrins mult, si activitateacomercialft s a redus, In schimb Insa s-adezvoltat industria, mai ales dupa 1922, clndrefugiatii greci din Asia Mica si din Traciaorientald s au asezat in aceasta regiune.

Har. K. Papastathis In articolul salt :Great din Resna la incepulul sec. al XX-lea(p. 11 39) educe o contributie cu privire lastructure demografica al acestui oras dinMacedonia slrbeasca pe haat unei liste mani-scrise de contribuabili din anul 1912. Printrelocuitorii greci shit si multi aromani, bulgari,strbi, turci etc. Articolul este Insotit si detabele, In care shit trecute numele locuitorilor,vlrsta, meseria, cei mai multi fiind meseriasi,agricultori shit In numar mic.

At. Angelopoulos se ocupa, pe baza unordocumente aflate la Mitropolia din Thessalo-niki, de Episcopatul de Petra si de problemelenationale, pedagogice si sociale ale elenismu-lui din regiunea Olimpului (1890-1896)(p. 64 84). Autorul se opreste si asuprarelatiilor dintre populatia greaca i cea aro-mana din Livadion, Kokkinoplos, Carita

Vlahocalivia. Arata rolul pe care 1 a jucatepiscopia de Petra, cu episcopul ei Theocli-tos, In chestiuni culturale i 1i Incheie arti-colul cu desfiintarea acestor episcopii de cfitrepatriarhia din Constantinopol din motivefinanciare.

G. H. Ilionidis public& diferite documente,care privesc istoria Macedoniei In timpulturcocratiei, culese din fondul arhivistic de la

Biblioteca Nationala din Atena si de la arhivaSocietatii de istorie i etnografie din Grecia(p. 85-122). Cinci din aceste documenteprivesc Infiintarea unei noi asezari, NeaPelli, In judetul Ftiotitos de catre fosti lup-Mori macedoneni din timpul revolutiei gre-cesti de la 1821. Ei s-au bucurat de ajutorulmoral si material al baronului ConstantinBellu. Noua asezare a luat tiinta In 1845 siexista si astazi. Este o proba a unor mutatiide populatie, dupa evenimentele revolutio-nare de la 1821 si o confirmare de existentaunor luptatori macedoneni participant! larevolutie.

Cercetatorul grec Const. Svolopoulos pu-blica un articol intitulat : Pact& greco-romdnsemnal la 21 marlie 1928 (p. 151 162).Autorul arata situatia diplomatica grea Incare sc afla Grecia Inainte de 1926, cindAndreas Mihalacopoulos a venit la condu-cerea Ministerului de externe grec. Acesta acautat sa scoata Grecia din izolare, i activi-tatea sa diplomatica a lndreptat-o spreRomania, ca sa aiba un sprijin diplomaticIn Peninsula Balcanica, fiindcd legaturilestatului grec cu Turcia, Bulgaria si Iugoslaviaerau foarte Incordate In aceea vreme. Minitriide externe ai celor cloud tari, N. TitulescuAn. Mihalacopoulos, erau de acord pentruun tratat de prietenie si neagresiune IntreRomania si Grecia. Tratativele Intre ceidoi ministri au Inceput la Geneva, cu pri-lejul sesiunii Societatii Natiunilor, si la 21martie 1928 au reusit sa semneze textul tra-tatului. Tratatul a fost salutat cu satisfactiede opinia publica balcanica. 0 mare partedin presa Intrezarea primul pas pentru Inche-ierea unui Locarno balcanic".

Autorul arata de asemenea importantaacestui pact de neagresiune mai ales In tin-durile celorlalte state balcanice.

La baza articolului lui Svolopoulos seafla un bogat material cules, mai ales, dinarhiva Ministerului de externe grec.

Ultimul studiu din volum este semnat deprof. F. M. Petsas : Cronici arheologice1968 1970 (p. 212-381), care cuprind unmiens material arheologic privitor la trecu-tul istoric al Macedoniei si care se va publicaIn continuare In volumul urmator. Studiuleste Insotit de frumoase planse, schite, desene

fotografii.Printre miscelaneele publicate mai departe,

amintim pe cel semnat de elenistul cercetatordin Budapesta Odeon Ftives L intitulatDemeter Caniemir et les Grecs de Hongrie,(p. 400-401). Aminteste pe scurt traducerileIn limba rusa, germana i greaca a operei luilCantemir despre rivalitatea familiilor Ceuta- 'cuzino i Brincoveanu.

Acelasi autor, Intr-un alt miscelaneu :Bilchernachlass von Dimilrios N. Darvaris

+

si

Von

II

www.dacoromanica.ro

176 INSENINARI

fiir die gricchischen Schulen in Ungarn, publicadoult documente din 1826 In limba greta.fn primul, Petru Darvaris educe la cunostintaComunitAtii grecilor i vlahilor din Pesta cAfratele sdu, Dimitrie, a lAsat prin testamentun numAr de cArti scolii ace tei comunitAti.In al doilea document semnat de epitropulbisericii si de cel al scolii grecesti, se aducela cunostiinta lui Petru Darvaris cä vortrimite pe un lnsdrcinat de al lor ca sA ia Inprimire cArtile, semnallnd totodatA cA numA-rul elevilor se va ridica la 48.

I. K. Vasdravelles public5 clteva stiripretioase de3pre piralli greci (p. 405-406),extrase dintr-un document turcesc din 1820.

Volumul se Incheie cu clteva recenziicu darea de seamA a Societatii de Studii

Macedonene pe anul 1973, dintre care reti-nem a au continuat In 1973 cursurile delimbi strAine : albanezA, bulgara, romdra,rusA 1 turcA, precum si cursurile de varApentru studenti i cercetAtori strAini, In numArde 170.

Nestor Camariano

GERHARD BIRKFELLNER, Glagolitischeund kyrillische Handschriflen in Osterreich,Verlag der Osterreichischen Akademieder Wissenschaften, Wien 1975, 540 p.+ 16 ilustr.

Se stie cA Oaterreichische Nationalbiblio-thek, fosta BibliotecA imperialA din Viena,detine un important fond de manuscriseslave ; alcAtuit In mare parte In decursulveacului trecut, mai ales prin preocupArileunor slavisti ca J. DobrovskSr, B. Kopitar,V. St. Karacliié, Er. Miklosich s.a., a caroractivitate a fost lntr-un fel sau altul legatAde capitala fostului Imperil austro-ungar.Aceste manuscrise au constituit nu o dataobiectul unor descrieri ; ultima citatà estecea a lui A. I. Jacimirsky din 19211. Elabo-rarea unui catalog al manuscriselor slavedin Austria rAspunde mai multor cerinte :completarea listei manuscriselor de criseaducerea la zi" a metodelor de descriere ;descrierea temeinicd a manuscriselor glago-litice ; catalogarea tuturor manuscriselor dinAustria, deci si a celor ce se and In afaraVienei. La acestea autorul adauga si necesi-tatea unui catalog In limba germanA.

1 A. I. Jacimirsky, Opisanie julno-skivij-anskich i russkich rukopisaj zagraienych biblio-tek. Tom. I, Vient Berlin Dresden

Leipzig 1Miinchen Praga Ljubljana,Petrograd, 1921.

le

G. Birkfellner a urmArit dupil cum mAr-turiseste In introducore sA dea o prezen-tare clarA, preeisA a manuscriselor In confor-mitate cu recomandArile Comisiei de editarea textelor a Comitetului international alslavistilor. Manuscrisele shit de,crise dupAtin sistem ce cuprinde : o caracterbticA exte-rioarA formalA, o descriere codicologicAdetaliatA, un indice precis.

Catalogul, un instrument de lucru adusum studicrum slavicorum", cup,rinde 19unitAti de manuscrise glagolitice si 214 unitAttde manuscrise chirilice, de crise toate Incadrul unei clasificAri tematice. Cele mai vechiprovin din sec. X XI, de ex. fragmente dinCodex Clozianus, dintre cele mai noi se ci-teazA autograful chirilic al traducerii NouluiTestament In limba slrbo-crotA de cAtreV. St. Karadlid In sec. al XIX-lea, care,dupA cum se stie, a stat, alAturi de editialui de poezii populare slrbe, la baza codifi-cArii limbii literare sirbocroate i un manu-scris rusesc al evangheliilor de la Inceputulsec. al XX lea.

Din bibliotecile austriece volumul de fatAInregiareazA ncuA manw.crise slave, careintereseath direct istoria culturii romAnesti.Cinci dintre elesint cunoscute de mult

fiind prezentate de I. Bogdan InCileva manuscriple slavo-romdne din Biblio-leca imperiald de la Viena, Anal. Acad. Rom.Mem. Sect. Ist.", Seria II, tom. XI 1889,lucrare reeditatA in volumul I. Bogdan,Scrieri alese, ed. G. Mihdila, Edilura Academiei R.S.R., Buctresti 1968, p. 491 511.Este vorba de Evanghelia de la .5lefan cc(Mare (In preientul catalog II 11 ONB-cotaCod slay 7), Psallirea lui Alexandra V I llias(II 2 ONB Cod. slay. 72), Evanghclia de laPetru Rare; (11 12, ONB Cod. slay 2),Evanghelia nutropolitului Anania (II 13ONE Cod. slay. 1) si Apostolul lut Anasta-sie Crimea (Crimcovici) (11 32 ONB Lod.slay. 6).

Celelalte patru In ordine cronologicA shit :1) Un Apostol din sec. al X \ 1-lea de

redactie moldoveneascA, scris pe hirtie, pAs-trat In krehiv der Gesell chaft Ost-und Siidostkunde in Lini, farA ,ignatura,descris la pozitia II 30, 1'1.'1 nici o trimiterebihliograf lea.

2) 0 psaltire expliecta (II 6 ONE Cod.slay. 13, signaturd veche Cod. slay. 130) dinsecolul al XVII lea, de provenienta rusA apu-seanA, scrisA pe hlrtie, ajunsA In Banat, deunde a achizitionat o Fr. Miklosich. La fila2976 se and o Insemnare In slavonA, nedatatft(sec. al XVII lea) de3pre Timisoara : fnvremurile vechi Timisoara, care e te In Banat,se numea Tupovara".

3) Un manuscris pe hirtie din sec. alXV III-lea (II 201 ONE Cod. slay. 180)

si

specie-

fLr

ri

--

www.dacoromanica.ro

11 ImsEMINATa 177

con (inind Descrierea stapinirli chineze sistiri privind misiunile romano-catolice dinAsia crientala In sec. XVI si XVII" de cAtreNicolae SpAtarul Milescu. La fila 3b segaseste o insemnare a copistului din 31 aug.1731 (In traducere): Copie fAcuta dupA unmanuscris din proprietatea grofului PlatonIvanovid Musin-Putkin, guvernator de Smo-lensk." Nu se cla nici o trimitere bibliografica.Manuscrisul provine din fondul vechi albibliotecii.

4) Un manuscris din sec. al XVII-lea,pe hlrtie, In slavona de redactie moldove-neascA (II, 38, ONB Cod. slay. 171) cuprin-Lind Scara catre rai" sl alte scrieri de,despre si cAtre Ioan Scararul, constituindo nouA traducere fAcuta de Paisie, staretulManastirii Neamtu din Moldova, dupi cumrezultA din lnsemnarea de la fila 218 b, din9 oct. 1787. Din cealaltA Insemnare, de lafila 1 a, din 29 martie 1789 aflAm ca manu-

scrisul a fost scrls de cAlugaml Filimon, aju-tat de cfilugarli Nicolae si Onofrei, Intr-unschit pe rlul Vorona. Biblioteca I-a achizitio-nat de la un anticar In 1958.

In prezentarea mai sus arnintitA a luiIoan Bogdan, autorul remarca bogata orna-menticA" a manuscriselor slavo-romane, in-voclnd si aprecierile unor slavisti strain!.0 nouà dovadA a pretuirii frumusetii acestorase afla si In catalogul lui A. Birkfellner : douAdin reproducerile ce Insotesc volumul pre-zintA imagini din Evanghelia de la .Fte fan

cel Mare §i .4postolul tut Anastasie Crimca.Prin catalogul sAu, G. Birkfellner pune la

dispozitia oamenilor de stiinta nri util instru-ment de lucru.

1

J an SPcora 1

www.dacoromanica.ro

REVISTE PUBLICATE IN EDITURAACADEMIEI REP UBLICII S OCIALI STE R OM ANIA

REVISTA DE ISTORIEREVUE ROUMAINE D'HISTOIRESTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIE VECHE $1 ARHEOLOGIEDACIA - REVUE D'A RCHEOL 0 GIE ET D'HISTO IRE ANC IENNEREVUE DES ETUDES SUD EST EUROPEENNESANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIECLUJ-NAPOCAANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE $1 ARI-JEOLOGIE -A.D. XENOPOL - IASISTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

- SERIA ARTA PLASTICA- SERIA TEATRU, MUZICA, CINEMATOGRAFIE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART- SERIE BEAUX-ARTS- SERIE THEATRE, MUSIQUE, CINEMA

www.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEMIEIREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

4, Actes du XVI-e Coupes International des etudes byzantine., 1975, 656 p.,107 fig., 57 lei.

ADANILOAIE NICHITA i BERINDEI DAN (sub redactia), Studil 11 material. de[stork modernA, vol. V, 1975, 276 p., 24 lei.

BUSUIOC ELENA, Ceramica de uz eomun nesmaltuit din Moldova (Secolul al XIV-Ienpins la mljlocul secolului al XVI-lea), 1975, 90 p., 24 pl., 29 lei.

CONSTANTINESCU MIRON s.a. (sub redactia), Relations between the autochlonouspopulation and the migratory populations on the territory of Romania, 1975, 324 p.,30 lei.Cronica anonimA a Moldovel 1661-1729, Pseudo-Am1ras, 1975, 172 p., 17,50 lel.

ELIAN ALEXANDRU i TANASOCA NICOLAE ERBAN (sub redactia), Doodahistoriel Rom:Inlet, Fontes Ilistortae Daeo-Romanae, vol. III, 1975, 571 p., 41 lei.

GUNDISCH GUSTAV (publicate de), Urkundenbuch zur Geschlehte der DeutschenIn Siehenburgen, vol. V, 1438-1457, 1975, 639 p., 54 lei.Inserippile Dada Humane, vol. 1, 1975, 285 p., 2 pl., 31 lei.

M1TREA BUCUR s.a. (sub redactia),SIudIii cereetarl de numismaticA, vol. VI, 1975,308 p., 1 barn, 40 lei.Studil l material. de istorie medle, vol. VIII, 1975, 259 p., 2 pl., 28 lel.

MIOC DAMASCHIN (sub redactia), Documenta Romania. Historlea B. Tara Roma-neuseA, vol. XI, 1593-1600. Domain lui Mihal Viteazul, 1975, 747 p., 1 pl., 51 lei.

MIOC DAMASCHIN (sub redactia), Documenta Romuniae Histories' B. Tara Ronal-outsell, ',alumni 111 (1526-1535), 1975, 452 p., 40 lel.

Mihal Viteazul, Culegere de studii, 1975, 280 p., 1 pl., 24 lei.Nouvelles etudes d'histoire, vol. 5, 1975, 275 p., 26 lei.

NEAMTU VASILE, La technique de la production cdreallere en Valnehle et en MoldavleJusqu'au XVIII-e sack, 1975, 271 p., 12 lei.

NICOLAESCU-PLOPOR DARDU si WOLSKI WANDA, Elemente de demograllesi ritual funerar la populatille vechl din Romania, 1975, 292 p., 1 pl., 23 lei.

OLTEANU $TEFAN, Les Pays enemata. A Pepoque de Michel le Brave (Clinton de1600), 1975, 159 p., 13,50 lei.

PIPPID1 D. M., Scythia' Minor. Recherches sur les colonies grecques du littoral rota-main de la Mer Noire, 1975, 314 p., XXIV pl., 38 lei.

POTRA GEORGE, Documente privitoare la istoria orasulnl Beamed 1821-1848,1975, 572 p., 43 lei.

§ANDRU D., Reforma agrara din 1921 In Romania, 1975, 360 p., 24,50 lei.CIHODARU C., CAPROSU I. si SIMANSCHI I. (sub redactia), Documenta Roumanlae

Historlea A Moldova (1384-1448) vol. I, 1976, 607 p., 46 lei.

..I. P. Inrormsos" e. 1667

RM ISSN CO - 3878

I 43 856 I Lei 10www.dacoromanica.ro

ACADEMI A SOCIALE DE $T11NTE I.bp-soroca.md/soroca/Revista de istorie. Nr. 1. Tomul 30. ianuarie....

Documents

Transcript of ACADEMI A SOCIALE DE $T11NTE I.bp-soroca.md/soroca/Revista de istorie. Nr. 1. Tomul 30. ianuarie....