ABSENTEISMUL SCOLAR

1 2 3 4 5

( 0 Votes )

Scris de Mihaiela    Marţi, 08 Aprilie 2008 02:00

ABSENTEISMUL ªCOLAR

- DETERMINANT AL MARGINALIZÃRII SOCIALE -

Profesor Lazar Mihaiela Maria

Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu

 

 

                Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu

tine numai de sfera învãtãmântului, ci afecteazã atât elevul, cât si familia si comunitatea.

Elevii care lipsesc de  la scoalã se confruntã cu mai multe probleme decât colegii lor care

frecventeazã în mod regulat scoala. În primul rând ei vor fi primele victime ale

abandonului scolar si ca o consecintã a acestuia,vor avea probleme în gãsirea unui loc de

muncã sau în integrarea socialã.

               Cauzele absenteismului sunt numeroase, de la evitarea obtinerii unor note

proaste, pânã la sãrãcia cruntã. Importantã este însã cunoasterea acestor cauze,

descoperirea lor în situatii concrete si cãutarea de modalitãti eficiente pentru combaterea

cauzelor si, implicit, a absenteismului. În enumerarea cauzelor generale ce determinã

absenteismul scolar nu poate fi ignorat fenomenul sãrãciei, în relatie directã cu

absenteismul dar si cu ceilalti factori determinanti ai acestuia. Alte cauze ale

absenteismului scolar sunt: mãrimea familiilor din care provin copiii, violenta în scoli si

în familie, migratia populatiei, apartenenta etnicã, nivelul redus de instruire al pãrintilor,

mentalitatea familiilor, cauze educationale. Pentru a justifica interesul acordat

fenomenului absenteismului scolar trebuie subliniate efectele acestuia, respectiv

conduitele deviante pe care le poate provoca sau accentua. În prim plan se situeazã esecul

si abandonul scolar. Acestea nu sunt fenomene izolate, ci rezultatul unui proces declansat

cu mult timp în urmã. Premisele acestui proces sunt notele proaste, neputinta de a tine

pasul cu ceilalti, probleme de disciplinã, imposibilitatea de a se adapta cerintelor scolii,

absenteismul. Alte consecinte sunt fuga de la scoala, toxicomania, consumul de alcool si

tutun, marginalizare si distantare culturalã si socialã, violenta. Pentru aceastã ultimã

consecintã trebuie subliniatã strânsa relatie de interconditionare dintre violentã si

absenteism scolar. De aceea nu trebuie sa ne surprindã considerarea violentei atât cauzã

cât si efect pentru absenteismul scolar. Privind fenomenul violentei din perspectiva

victimelor sale din scoli, se poate întelege de ce violenta poate fi o cauzã a absenteismului

scolar. Schimbând perspectiva îi remarcãm pe cei care produc violenta. Una din cauzele

violentei în scoalã este mediul de provenientã al copilului: educatia care îi este datã acasã,

nivelul de pregãtire al pãrintilor sau chiar violenta în familie. Trebuie precizat cã efectele

negative prezentate nu sunt neapãrat dependente de absenteismul scolar, dar acesta poate

contribui în multe cazuri la amplificarea lor.

 

Ipoteze:

- absenteismul scolar este un rezultat al scãderii importantei scolii în sistemul de

valori al individului.

- programul scolar neadecvat cerintelor actuale influenteazã negativ atitudinea

elevului fata de scoalã.

- profilul profesorului influenteazã intensitatea frecventãrii cursurilor.

 

Perspective:

            - Perspectiva elevilor: Elevii  vãd scoala ca un „loc unde învatã”, nu neapãrat cu

plãcere. De aceea, din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o notã micã, copiii pleacã de la

ore acasã sau pur si simplu pe stradã, preferând sã se joace pe calculator sau sã se plimbe

în compania prietenilor.

           - Perspectiva profesorilor: Considerând scoala un loc de muncã, acestia pun

problema din perspectiva datoriei. Ei cred cã elevii pleacã de la scoalã din lipsã de

motivatie si din cauzã cã acceptã non-valorile. Din cauza standardelor scãzute ale

acestora, ei preferã sã plece de la scoalã în alte locuri mai plãcute lor, ca de exemplu

strada, internet-cafe-ul sau chiar acasã, unde ,,îsi umplu timpul cu inutilitãti’’ sau se joacã

pe calculator.

 

Mãsuri:

- acordarea unei atentii mai mari învãtãmântului;

- stabilirea unui parteneriat scoalã-familie, cu actiuni concrete;

- eficientizarea comunicãrii profesor-elev prin instituirea unor teme la consiliere si

orientare cu tematici ca: expectantele elevilor legate de conduita profesorilor, probleme pe

care le întâmpinã cu diferiti profesori, modalitãti de realizare a unor lectii, centre de

interes ale elevilor etc.;

- organizarea unor activitãti extrascolare menite sa atragã copilul spre activitatea

scolii si pentru ca aceastã institutie sã-si recâstige respectul meritat.

Fiecare scoalã are realitatea ei care, subsumatã celorlalte, oferã o imagine de

ansamblu a învãtãmântului actual, descris partial de conceptul de inadecvare, regãsit la

nivelul metodelor didactice utilizate, a mijloacele de învãtãmânt avute la dispozitie, a

planului de învãtãmânt si a programei scolare. Ca o consecintã apare absenteismul scolar

românesc, imagine a dezorientãrii generale a societãtii noastre actuale.

               Asa stând lucrurile nu ne rãmâne decât sã adoptãm varianta propusa de M.

Montessori si „sã nu-i educãm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceastã lume nu va

mai exista când ei vor fi mari. Nimic nu ne permite sã stim cum va fi lumea lor. Atunci

sã-i învãtãm sã se adapteze …”

          Activitãti orientative pe palierul de consiliere - Autocunoastere si dezvoltare

personalã:

Obiective:

- identificarea caracteristicilor personale pozitive

                        -  identificarea aspectelor pozitive legate de scoalã

1. Eu si oglinda mea  

Obiective de referintã: 

- sã identifice caracteristici personale pozitive;

                        - sã recunoascã atribute pozitive ale celorlalti colegi.

 

Se va nota pe tablã titlul ,,Ce-mi place la mine?" si copiii îl vor copia pe o foaie.

Apoi vor trece pe aceasta cinci atribute personale pe care le vor nota de la 1 la 5, în

ordinea importantei lor. Dupã ce au terminat, vor pune foile deoparte.

În continuare vor fi rugati sã îsi prindã o altã foaie de hârtie pe spate si sã treacã pe

la colegii lor care le vor scrie pe foaie câte un lucru pentru care îi apreciazã pe acei colegi.

În final fiecare dintre elevi trebuie sã aibã minim 4 calitãti trecute (maxim 5). Elevii vor

compara listele de la spate cu cele completate de ei. Se va discuta în ce mãsurã se

suprapun caracteristicile personale considerate pozitive cu ceea ce apreciazã altii la

propria persoanã. Se va discuta mãsura în care cunoasterea pãrerii celorlalti despre propria

persoanã le influenteazã comportamentul.

 

      2. Asociati urmãtoarelor cuvinte o însusire ...

         Obiective de referintã:

                 - sã asocieze însusiri unor cuvinte stimul.

 

             profesor                    club

             casã                          diriginte/învãtãtor             

             scoalã                       coleg

 

3. ªcoala de vis:     

    Obiective de referintã:

            - sã descrie scoala în care ar vrea sa învete;

            - sã deseneze ce le place mai mult din scoala imaginatã.

 

Intrã în cercul prieteniei si închide ochii. Imagineazã-ti o scoalã minunatã, scoala

în care ai vrea sa înveti. Observã cu atentie întreaga scoalã si alege ceva ce-ti place cel

mai mult.

Deseneazã ce ai ales.

Desenele copiilor vor fi analizate si discutate în cadrul grupului.

 

 

 

   Bibliografie:

 

Bãban, Adriana, Consiliere educationalã, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001

Cucos, Constantin, Pedagogie, editia a II-a, Editura Polirom, Bucuresti, 2002

Mãrginean, Ion, Proiectarea cercetãrii sociologice, Polirom, Iasi, 1999

Rotariu, Traian; Ilut, Petru (coord.), Sociologie, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996