Absenteismul si posibile strategii de combatere

2011

Absenteismul si implicatiile acestuia asupra eficientei activitatii economiceAbsenteismul angajatilor este o problema foarte serioasa care poate afecta intreaga activitate a unei companii. Gravitatea unui asemenea fenomen creste invers proportional cu dimensiunea companiei. Cu cat compania este mai mica, cu atat va fi mai afectata de absenta unor angajati. O companie de dimensiuni mici nu poate face fata unui ritm de lucru sustinut si nu poate avea aceeasi productivitate per ansamblu in conditiile in care ea nu isi poate utiliza resursele umane in proportie de 100%.

Este evident ca absenteismul ca fenomen cronic are o multitudine de repercusiuni negative asupra productivitatii, costurilor, calitatii si, nu in ultimul rand, asupra eficientei firmei in general. Combaterea acestui fenomen trebuie sa devina o prioritate pentru management.

Impactul negativ al absenteismului se resimte asupra celorlalti angajati prin prisma muncii suplimentare pe care acestia din urma trebuie sa o depuna pentru a suplini lipsa colegilor lor. In plus, trebuie avute in vedere si posibile efecte demotivante si demoralizatoare in acelasi timp. E posibil ca unii dintre angajati sa ajunga la intrebari de genul De ce ar trebui eu sa fac si munca lui Georgescu, cand el lipseste saptamanal fara nici un fel de scupule ?.Care ar putea fi metodele de contracarare a absenteismului? Voi insirui doar o parte dintre ele, fara a avea catusi de putin pretentia ca este o enumerare exhaustiva a acestora.

O compania ar trebuie sa-si dezvolte o politica clara si bine-gandita in privinta absenteismului. Nu numai ca acesta politica trebuie sa fie concisa, dar foarte important, ea trebuie comunicata angajatilor. De asemenea, implementarea acestei politici trebuie sa fie cat mai transparenta, justa si echitabila;

In cazul in care unii dintre angajati au motive solide (bine intemeiate) care ii determina sa absenteze in mod constant, managerii sau sefii directi sunt cei care ar trebui sa gaseasca o solutie, un compromis, impreuna cu angajatul respectiv. De multe ori, solutia se poate gasi in cadrul unei discutii cu angajatul respectiv. Este indicat ca managerii sa acorde o atentie sporita angajatului in cauza si chiar sa incerce sa-i ofere ajutor spre rezolvarea problemei care determina absenteismul acestuia. Aceasta strategie poate fi benefica din mai multe puncte de vedere. Ea are menirea de a fideliza angajatul, de a-l face sa se simta apreciat, de a-i transmite un mesaj de sustinere din partea companiei la care lucreaza. Odata problema rezolvata, angajatul respectiv va fi mult mai motivat sa se intoarca la locul de munca si ii va fi mult mai usor sa se reintegreze.

Strans legat de combaterea absenteismul, putem discuta despre monitorizarea si urmarirea prezentei la lucru a angajatilor. In cadrul unei companii mici, aceasta monitorizare se poate face direct de catre manageri. Problema apare in cazul companiilor mijlocii (avand peste sau in jur de 100 de angajati). In realitate se intampla de multe ori ca managerii de linie sau sefii de proiect sa nu fie responsabili de monitorizarea prezentei la lucru si/sau detectarea absenteismului.

In general, oamenilor le place sa le fie recunoscute meritele si mai ales sa primeasca o forma de recunoastere a acestora in mod public. Pornind de aici, o companie poate institui un sistem de acordare de bonusuri sau de recompensare a angajatilor care au cele mai bune prezente la locul de munca (uneori e posibil ca simpla expunere a unei diplome de merit la afisierul companiei cu numele persoanei care a inregistrat cele mai bune prezente la munca sa fie de ajuns).

In cazul unei situatii similare celei descrise mai sus, managementul poate recurge la mjloace tehnice ca suport in incercarea de a monitoriza absenteismul angajatilor. Vorbim aici despre sisteme de pontaj, programe de software care sa urmareasca si sa identifice care dintre angajati inregistreaza absente mari comparativ cu normele stabilite de companie.

Oricare ar fi solutia aleasa de management, este clar ca absenteismul nu trebuie neglijat sau trecut cu vederea. Orice problema interna nerezolvata se acutizeaza si se poate rasfrange in mod direct asupra performantelor companiei, fie ca vorbim despre companii prestatoare de servicii sau producatoare de bunuri.

Absenteismul este un factor de risc. Invocarea repetata a unor motive pentru a lipsi de la locul de munca erodeaza in timp relatia dintre cele doua parti implicate: angajati si angajatori. Iar acestia din urma pot alege sa apeleze in final la solutii ultimative.

Neincredea angajatorului in angajati este un factor ce conduce in final la despartire. Este o lipsa de interes fata de organizatie, care nu poate ramane nesanctionata.Din cei aproape 1.000 de angajati, cat are in prezent Banca Romaneasca, absenteismul se situeaza la o cota lunara de 5%, ceea ce inseamna ca aproape 50 de angajati lipsesc intr-o luna de la serviciu, pe baza unor concedii medicale, concedii fara plata, concedii pentru probleme familiale (deces, nastere, casatorie).

Mihaela Forgaciu, director de resurse umane al bancii in 2008, spune ca oameni nu lipsesc nemotivat din companie. Prin absenteism, noi intelegem concediile medicale, invoirile, concediile pentru evenimente familiale.

Rata absenteismului creste atunci cand sistemul organizational nu corespunde nevoilor angajatului. Atunci cand o persoana nu este motivata suficient, scade si interesul fata de munca, constient sau inconstient. Un angajat nu lipseste pur si simplu..

Orientarea catre oameni, preocuparea constanta pentru crearea unor conditii de lucru optime, clarificarea rolului fiecarui angajat si a posibilitatilor de dezvoltare profesionala, programele de team-building sau un management participativ duc la o motivare crescuta a angajatilor, la un sentiment puternic de apartenenta la firma si la cultura ei organizationala. In aceste conditii, putini angajati sunt dispusi sa piarda totul prin niste absente nemotivate.

Absenteismul redus va fi insa doar un beneficiu secundar pentru firma, principalul fiind acela al performantelor crescute din partea angajatilor sai motivate.Potrivit unor cercetari, cei mai predispusi sa lipseasca sau sa intarzie la lucru sunt angajatii americani. Iar acest lucru se intampla mai ales in companiile care au o conducere manageriala deficitara, iar moralul angajatilor are cel mai mult de suferit.Conform companiei CCH, specializata in consultanta in HR, la nivel global, numarul absentelor nemotivate in organizatii a crescut la 2,5% in 2006. Tot acelasi studiu precizeaza ca doar o treime din absente au fost atribuite unor imbolnaviri subite. Un sfert din acestea au fost asociate cu problemele de familie, 18% cu "nevoile personale" si 12% cu stresul.

Tinerii sunt cei care absenteaza mai des, iar perioadele cu vreme foarte urata duc si ele la anumite cresteri ale retai absenteismului, mai ales din partea persoanelor care locuiesc foarte departe de locul de munca.

Motivarea angajatilor are un rol foarte important in combaterea absenteismului. Iar aceasta trebuie facuta in functie de fiecare angajat.

"In primul rand trebuie sa vezi unde este problema si la ce nivel apar nemultumirile. Pentru functiile de la baza piramidei, trebuie sa fie urmarite sistemele de recompensa, conditiile de munca, iar la nivel managerial este foarte important echilibrul oferit intre viata personala si cea profesionala", adauga Didea.

Domeniile care sufera cel mai mult din cauza absenteismului sunt cele din industrie. Cu toate acestea, nici companiile care activeaza in zona serviciilor nu sunt ferite.

Problema absenteismului se poate pune la modul real in special in domeniul productiei. Mai degraba decat o cariera, angajatii 'blue collars' isi vad activitatea ca pe o simpla meserie si isi formeaza o orientare sezoniera. In general, acestia sunt mai interesati in a-si intretine familiile, fara sa doreasca in mod deosebit construirea unei cariere in adevaratul sens al cuvantului.

Performanta este o functie de efort/ timp, iar un slab interes pentru performanta poate fi o motivatie pentru perceptia timpului ca o resursa abundenta, nelimitata, care poate fi irosita fara consecinte grave.Astfel ca o importanta deosebita trebuie acordata descoperirii a ceea ce ii motiveaza pe angajati, prin urmarirea unui sistem de beneficii, de compensatii aliniat la tendinte si la nevoile angajatilor.

In multe companii se folosesc retete neadaptate de beneficii care nu intotdeauna pot multumi pe toata lumea.Petrecaretii absenti

Petrecerile costa economia Australiei aproximativ 437 de milioane de dolari australieni pe an. Iar angajatii care au lipsit din cauza petrecerilor din seara precedenta puncteaza peste 2,6 milioane de absente nemotivate in fiecare an.

Un studiu realizat de Universitatea Flinders pe un esantion de 13.500 de australieni a declarat ca efectul consumului de alcool asupra absenteismului la munca este mult mai mare decat se credea.

Absenteismul in Australia este totusi o problema minora in comparatie cu cel din Marea Britanie, unde aproximativ 10 milioane de zile de munca sunt pierdute anual din cauza petrecerilor din seara precedenta. De fapt, angajatul tipic din Marea Britanie lipseste in medie doua zile si jumatate pe an din cauza serilor in care consuma alcool, si unul din trei angajati recunoaste ca si-a luat cel putin 5 zile libere pe an din cauza starii de dupa o petrecere.

Costurile totale datorate acestor "mici excese bahice" se cifreaza in jurul sumei de 2,8 miliarde de lire sterline pe an in economia Regatului Unit.

Conform unui studiu realizat de firma de consultanta americana CCH, in anul 2006 s-a inregistrat o crestere a numarului de absenti cu 2,5% fata de anul precent, rata atingand cel mai inalt nivel din ultimii ani. In America, acest lucru costa companiile in cauza aproximativ 850.000$ pe an.Absenteismul propriu-zis se refera la perioada in care angajatul lipseste desi indatoririle lui trebuie indeplinite. Astfel, sunt trei situatii in care o companie se poate confrunta cu absenteeism: legal ( in cazul sarbatorilor legale), consfiintit ( in cazul concediului de odihna sau medical sau pur si simplu zilele in care angajatul este invoit) si nemotivat (atunci cand nu exista nicio explicatie valida pentru acea absenta). Exact aceasta ultima situatie este cea la care companiile pot lucra astfel incat sa se reduca la minim.

O evidenta a orelor de lucru ale fiecarui angajat sunt esentiale in astfel de cazuri. Atunci cand nu exista o evidenta clara a orarului de lucru, angajatii tind sa devina delasatori si sa considere ca faptul ca lipseste de la locul de munca nu este un lucru foarte grav. Dimpotriva, oricine lipseste intr-o zi, mai ales ca o face nemotivat, decaleaza intregul orar al companiei. Nu este vorba ca treaba respectivului ramane nefacuta, dar este afectata si munca intregii echipe. Este un efect de domino care poate duce la intarzieri majore, daca nu intervine nimeni rapid sa delege sarcinile persoanei respective celorlalti membri al echipei.

Bibliografie:

Irina Crudu, Ziarul Financiarul, articol adaugat pe 12 mai 2008

Irina Pascu, Ziarul Businesslive, articol adaugat pe 04.11.2008 Liviu Florea, http://georgiad.wordpress.com/2007/08/14/absenteismul-si-posibile-strategii-de-combatere/, articol adaugat pe 14.08.2009PAGE 5