Anul II. Arad, Duminecă i|16 Iunie Î912. N-rul 12 î. ABONAMENTUL:

rPfl un an . . 28'— (.'or. \ft jumătate an 14-— „ !.ff 3 lut:i . . 7-;f» o lună 2-10

Pentru România şi străinătate :

Pe un an. . 40 — franci

T c le f o n pentru ems şi interurban

Nr. 750. ROMÂNUL R E D A C Ţ I A

şi A D M I N I S T R A Ţ I A : Strada Zrinyi N-rul l / a .

INSERŢIUNI LE se primesc Ja adminis­

traţie. Mulţamite publice şi L e : descins costă şirul 20 fii.

Manuscriptele nu se in-napoiază.

Chestiunea Ruteană. D e Ion Grămadă.

O b s t r u c ţ i a r u t e n i l o r d in p a r l a m e n t u l austriac şi în spec ia l o r a ţ i u n e a de 13 cea suri a d e p u t a t u l u i B a c z i n s k y a d u c e din n o u chestiunea r u t e a n ă în d i s cu ţ i e .

A c u m . c â n d r e f o r m e l e m i l i t a r e a u fost votate î n t r ' u n m o d a ş a de v io len t în c a m e ra unga ră , şi c â n d se c r e d e a apr-oape cu si­guranţă că a c e s t e r e f o r m e vo r t r e c e f o a r t e lesnie p r i n p a r l a m e n t u l a u s t r i a c , iarjă că vin „loialii" r u t e n i , „tirolejii" din o s tu l monarhiei, c u m le p l ace lor să se n u m e a s c ă , FI încep o b s t r u c ţ i a t e h n i c ă î m p o t r i v a u n o r reforme de cea m a i m a r e î n s e m n ă t a t e pen­tru m o n a r h i a î n t r e a g ă .

E b ine ca in a c e s t e m o m e n t e să le con­trolăm p u ţ i n l o i a l i t a t e a no i l o r , , t i ro le j i " şi să o r e d u c e m la a d e v ă r a t a ei v a l o a r e . D i n anii 1848 şi 49 c â n d d e p u t a t u l r u t o a n din Bucovina. C'obiliţă, so re s-culă î m p o t r i v a împăratului, ca să s f â r şească apo i p r in spânzurătoare , şi p â n ă în zilele n o a s t r e , când un c r i m i n a l c e l eb ru de t a l i a lui Si-czinsky îl î m p u ş c ă pe con t e l e Potocky, re­prezentantul î m p ă r a t u l u i în Ga l i ţ i a , ne ­legiuirile r u t e n i l o r , d a r şi dovezi le de fă­ţarnică c r e d i n ţ ă f a ţ ă de t r o n u l h a b s b u r g i c , se ţin l an ţ . î n a i n t e cu c â ţ i v a an i s t u d e n ţ i i ruteni din L e m b e r g închiş i p e n t r u d e m o n s ­traţiile lor n e d r e p t e , p r o c l a m ă u n n o u fel de grevă, g r e v a foame i , p u n â n d cu erois­mul lor în u i m i r e l u m e a s t r ă i n ă , c a r e n u ştia că r u t e n i i sun t . . . a d e v ă r a ţ i m ă i e s t r i în r ăbda rea de f o a m e , deoa rece - s dep r in ş i cu ÎI cest fel de c u r ă c h i a r din f r a g e d a lor copilărie. In 1910 cu pri lejul a l te i d e m o n s ­traţii, s t u d e n ţ i i r u t en i d in L e m b e r g uc id din greşa lă pe co legul lor Kócko şi p u n vi­na în câ rca s t u d e n ţ i l o r po loni , pe ca r i îi prezintă în fa ţa l umi i ca pe n i ş t e s ă l b a t e c i . Când l iceanul r u t e a n Czcrny c u t e a z ă a n u l acesta să v â n d ă co leg i lor să i i l u s t r a t e cu chipul c r im ina lu lu i Siczinsky şi-i d a t a f a r ă din toate şcoli le , el se s inuc ide î n t r ' o p ă d u ­re, iar p o p o r u l r u t e a n ţ ine dol iu n a ţ i o n a l şi deputaţii să i ţ in o r a ţ i i la m o r m â n t u l u-nui patolog. pe care-1 glor i f ică î n t o c m a i ca pe un erou.

Atâta p e r v e r s i t a t e n ' a m în t â ln i t la nici un popor c a r e să r id ice c r i m a la cin­stea unei fap te e ro ice !

Ant id inas t ic i smul şi a n t i m i l i t a r i s m u l rutenilor au ieşi t î n s ă la i v e a l ă m a i a les în şedinţa din 15 m a r t i e a. c. a p a r l a m e n t u ­lui austriac, c â n d d e p u t a t u l lo r P e t r y c k y a spus în plină ş e d i n ţ ă că în m i j l o c u l popo­rului rutean începe o m i ş c a r e a n t i d i n a s t i -că şi an t imi l i ta r i s tă , i a r în caz de r ă s b o i . soldaţii ru ten i îi v o r î m p u ş c a m a i de g r a b ă pe superiorii lor, d e c â t pe d u ş m a n i . P r e a târziu, abia după o lună a v e n i t p r o t e s t u l celorlalţi depu ta ţ i , şi a n u m e c â n d a u vă­zut că francheţa i n v o l u n t a r ă a lu i P e t r y c k y

e ra câ t pe ce să-i f acă să p i a r d ă un ive r s i ­t a t e a r u t e a n ă Ia c a r e a sp i r ă .

I n B u c o v i n a d e p u t a ţ i i r u t e n i a u decla­r a t în t i m p u l d in u r m ă r ă s b o i g u v e r n u l u i b u c o v i n e a n , i a r în p a r l a m e n t u l d in V i e n a Încep o b s t r u c ţ i a t e h n i c ă î m p o t r i v a refor­m e l o r m i l i t a r e î n t r ' u n timp) a ş a de c r i t i c , c â n d t o a t ă l u m e a se p r e g ă t e ş t e de r ă sbo i , ne ş t i i nd ce p o a t e s ă a d u c ă z iua de m â n e . Şi a c e a s t a să se c h i e m e loialitate? Ace-ş t ia-s . . t i ro le j i i " din os tu l m o n a r h i e i ? U n Jacyiszyn şi Götz din Galiţia, c a r i a u f ăcu t sp iona j p e n t r u R u s i a î m p o t r i v a A u s t r i e i ?

Ei n u se d a u î n d ă r ă t n ic i an f a ţ a ce lor m a i d r a s t i c e mi j loace , n u m a i ca să f a c ă s e n z a ţ i e şi să a l a r m e z e l u m e a . î n a i n t e d e P a ş t i un d e p u t a t r u t e a n , fost v a g m i s t r u la j a n d a r m e r i e , ş t i i nd că sufere de i n i m ă şi că-i c 'un p ic io r în g r o a p ă şi cu u n u l afa­ră , a î n c e p u t să o b s t r u e z e în p a r l a m e n t u l a u s t r i a c , s p e r â n d că-I va lovi d a m b l a u a în decur su l vorb i r i i sa le şi p r in s e n z a ţ i a ce va s t â r n i a ce s t caz , g u v e r n u l v a fi silit să li c reeze u n i v e r s i t a t e la L e m b e r g .

D a r A u s t r i a m e r i t ă sä-i a i b ă a şa c u m sun t ; ea i-a c r e s c u t în felul a c e s t a . Ches t iu ­nea r u t e a n ă . ba c h i a r p o p o r u l r u t e a n e o c r e a ţ i u n e a pol i t ice i e x t e r n e a u s t r i a c e . la c a r e au c o n t r i b u i t în p r i m u l r â n d poloni i , i a r în al doi lea d e s p o t i s m u l m o s c o v i t .

Tn j u m ă t a t e a î n t â i a a seco lu lu i t r e c u t se ivi în R u s i a sud ică , în U k r a n i a p r o p r i u z isă . o m i ş c a r e l i t e r a r ă f r u m o a s ă , din c a r e a r ă s ă r i t — ca şi din ce r cu l l i t e r a r ,al „ J u -n i m e i " delà I a ş i - - o m i ş c a r e po l i t i că , d a r cu t e n d i n ţ e p r e a d e m o c r a t i c e p e n t r u R u ­sia ţ a r i s m u l u i d e s p o t i c . U r m a r e a a fos t că î n t r e a g a m i ş c a r e a fost o p r i m a t ă de guver ­nul m o s c o v i t : p o e t u l Taras-Seveenco a fost î nch i s î n t r ' o f o r t ă r e a ţ ă din U r a l , filo­soful Dragomanoic a t r e c u t în Ga l i ţ i a , i a r ce i la l ţ i a d e r e n ţ i a i n o u l u i c u r e n t s ' au îm­p r ă ş t i a t în a l t e p ă r ţ i .

P o l o n i i ş t i u r ă să prof i te de n e m u l ţ ă m i -r ea ce î n c e p u s e să c r e a s c ă în R u s i a sudi­că din p r ic ina a c e s t e i o p r e s i u n i s a m a v o l ­n ice . D u p ă r ă s c o a l a n e i s b u t i t ă d in 1863 cei din G a l i ţ i a se a l ip i ră m a i s t r â n s de Au­s t r i a , iar cei d in R u s i a v ă z â n d că nu- i p o t înv inge pe mosca l i , î n c e r c a r ă să-i s u b m i n e ­ze pe ace ş t i a , să-i s l ă b e a s c ă , şi d in mi şca ­r ea po l i t i că a r u t e n i l o r s a u m a l o r u ş i l o r , ei f o r m a r ă pe n e s i m ţ i t e o sc iz iune e tn i că , sus­ţ i n â n d că m a l o r u ş i i n u s u n t m o s c a l i , ci u n p o p o r nou , a p a r t e .

P e de a l t ă p a r t e A u s t r i a , î n d a t ă d u p ă a n e x a r e a Gal i ţ i e i , v ă z u că a p ă ţ i t ca şi co­c o s t â r c u l din fabu lă , c a r e d e o d a t ă cu frip­t u r a a f l a t ă m a i l uă şi n i ş t e c ă r b u n i , a ş a că cu ibu l e ra c â t pe ce să-i iee foc. T e r e n u l Ga l i ţ i e i e po l i t i c e ş t e u n t e r e n v u l c a n i c . Ruş i i de aco lo s u n t f ra ţ i b u n i cu m o s c o v i ­ţ i i d in R u s i a , şi a c e a s t a p u t e a să se a m e s t e ­ce în o r ice m o m e n t în ches t i un i l e i n t e r n e a le A u s t r i e i , pe m o t i v că-şi a p ă r ă c o n n a - ! ţ i ona l i i . Şi a t u n c i A u s t r i a , a j u t a t ă de P o - J

Ioni, fu n e v o i t ă să inventeze u n p o p o r n o u , să-i b o t e z e p e ruş i i din Ga l i ţ i a şi B u c o v i n a cu n u m e l e de r u t e n i , v o i n d pe de o p a r t e să a b a t ă de là g r a n i ţ e l e ei pof te le Rus i e i , i a r p e de a l t a să-i c r eeze a c e s t e i a la d â n s a a c a s ă o c h e s t i u n e de n a ţ i o n a l i t ă ţ i , o r a n ă i n t e r n ă , de c a r e să .sufere veşn ic , ca şi Aus ­t r i a . M i n u n a t ă t r ă s ă t u r ă de şah , î n a d e v ă r g e n i a l ă ! şi l uc ru l n u e r a a ş a de g r e u de re­a l i za t .

R u ş i i m i c i ( m a l o r u ş i i . s a u .rutenii) , d in sudul i m p e r i u l u i m o s c o v i t , , ca ş i cei d in Ga l i ţ i a , v o r b e s c o l i m b ă care- i n u m a i u n d i a l ec t al celei m o s c o v i t e , m u l t m a i ase­m ă n ă t o r cu a c e a s t a , d e c â t b . o. d i a l ec tu l g e r m a n i l o r din • P o m e r a n i a cu cel a l b a v a ­rezi lor , d e c â t j a r g o n u l şvab i l o r d in B ă n a t cu cel al saş i lor d i n - A r d e a l , c a r i f o r m e a z ă cu t o a t e a c e s t e un singur popor.

A f a r ă de a c e a s t a deoseb i r i l e î n t r e ru­t en i şi r u ş i e r a u u ş o r de a f l a t : cei d i n t â i a u s t a t s u t e de a n i sub d o m i n a ţ i u n e a po lonă , l i m b a lor v e n i n d în c o n t a c t c u o l i m b ă în­r u d i t ă a sufer i t s c h i m b ă r i , ei a u a c c e p t a t r i tu l gr . -ca t . , — şi re l ig ia î n a i n t e v r e m e e ra a p r o a p e i d e n t i c ă cu. n a ţ i o n a l i t a t e a — po­s e d a u deci î n c â t v a o m e n t a l i t a t e d e o s e b i t ă de a m o s c o v i ţ i l o r gr . -or t . , a ş a că, după îm­p r e u n a r e a lor cu aceş t i d in u r m ă , ei se s im-ţ i a u a p i o a p e s t r ă i n i f a ţ ă de ace ş t i a , re l ig ia şi s e p a r a t i s m u l de v e a c u r i f o r m a u o pră ­p a s t i e . A r o m â n i i din T u r c i a v o r b e s c a l t d ia lec t d e c â t no i , un i i s u n t c h i a r de con­fes iune m o h a m e d a n ă , cu t o a t e a c e s t e ei se s i m t f ra ţ i cu noi , deş i a u a v u t o i s to r i e de­o s e b i t ă de a n o a s t r ă .

A c e a s t ă r ă c e a l ă , a p o i m o m e n t e l e in­duse m a i sus , f a v o r i z a r ă şi m a i m u l t p ro­p a g a n d a a u s t r i a c ă p e n t r u înfiinţarea arti­ficială a u n u i p o p o r nou , p e n t r u s e p a r a t i ­s m u l e tn i c al r u t e n i l o r de ruş i , şi de a c e e a cu d r e p t c u v â n t p u t e m a f i r m a că p o p o r u l r u t e a n a fost z ă m i s l i t în c a n c e l a r i a min i ­s t e r u l u i de e x t e r n e a u s t r i a c , î n t r ' o v r e m e c â n d c h e s t i u n e a n a ţ i o n a l ă n ic i n u ex i s t a în E u r o p a .

I n s emina r i i l e t eo log i ce g r . - ca t . d in Ga­li ţ ia g u v e r n u l p r e g ă t i a în m o d s i s t e m a t i c p r eo ţ i ca r i se desvoalt-e m a i d e p a r t e în po­por p r o p a g a n d a r u t e a n ă î m p o t r i v a r u ş i l o r m a r i , a m o s c o v i ţ i l o r . I n sc r i e re fu accep ­t a t ă o o r t og ra f i e n o u ă , c ea fone t ică , sp r e deoseb i r e de cea e t i m o l o g i c ă a r u ş i l o r ; se t i p ă r i r ă g r a m a t i c e şi a l t e c ă r ţ i în d i a l ec tu l r u t e a n cu a c e a s t ă o r t og ra f i e , arătându-1© r u t e n i l o r în t o t m o m e n t u l că ei se deose­besc de ru ş i .

O p a r t e din r u t e n i r ă m a s e r ă şi m a i de­p a r t e c r ed inc ioş i n a ţ i e i lor vech i , r u s e ş t i , şi a c e ş t i a s u n t ruş i i b ă t r â n i s a u rusofi l i i , po ca r i g u v e r n u l a u s t r i a c îi p e r s e c u t ă de o b u c a t ă de v r e m e , m a i a les de c â n d ru t en i i îi d e n u n ţ ă n e c o n t e n i t .

O d o v a d ă că r u t e n i i n u s u n t u n p o p o r nou , ci r u ş i , e şi f ap tu l c ă ei n ic i o d a t ă n ' a u fost a d m i ş i ca naţiune deosebită la eongra-

Mi ' M A N U L " Nr. 1 2 1 — 1 9 1 2 .

sele p a n s l a v i s t e a le ce lo r l a l ţ i s lavi , i a r cel m a i m a r e s lav i s t din z i u a de az i , Jagici, susţine că limba rut'ennă e un dialect al ce­lei ruseşti şi nu o limbă de sine stătătoare.

P o l i t i c a A u s t r i e i e s t e d in m o t i v e de or­d in s u p e r i o r f oa r t e r e z o n a b i l ă . S c o p u l ei e s t e b ine definit : pe de o p a r t e p e r s e c u ţ i a ruş i lo r b ă t r â n i , c a s ă s t â r p i a a o ă a c e a s t ă b u r u i a n ă r e a din i m p e r i u , p e de a l t ă p a r t e î n s ă m e n a j a r e a cu o r i c e p r e ţ a r u t en i l o r , d e o a r e c e aşa- i d i c t e a z ă r a ţ i u n e a de s t a t . E a vo ie ş t e să s l ă b e a s c ă R u s i a , c r e â n d î a A u s t r i a şi p e n t r u p o l o n i şi p e n t r u r u t e n i p u n c t e de g r a v i t a ţ i e şi c e n t r e c u l t u r a l e la I l m b e r g şi la K r a k o v i a , s c ă z â n d p r in a-c e a s t a în m o d s i m ţ i t o r î n s e m n ă t a t e a celor­l a l t e c e n t r e ca V a r ş o v i a şi K i e v u l .

A u s t r i a ş t ie că în c azu l u n e i m a r i con­f l agra ţ i i e u r o p e n e , s i m p a t i i l e po lon i lo r şi a le r u t e n i l o r din R u s i a vo r fi pe p a r t e a Au­s t r ie i , c e e a ce-i de m a r e î n s e m n ă t a t e pen­t r u po l i t i ca ei în os tu l E u r o p e i . I a r în c a z c ă s ' a r în f i in ţa c â n d v a u n s t a t n a ţ i o n a l ru-t e a n , — ei n u m ă r ă în R u s i a , Ga l i ţ i a , Bu­c o v i n a şi U n g a r i a v r ' o 30 de m i l i o a n e de suf le te — R u s i a a r p r i m i p r i n t r ' a c e a s t a o l o v i t u r ă de m o a r t e , şi p e s t e t r u p u l U k r a i -n i lo r ea n ' a r p u t e a t r e c e n ic i o d a t ă l a Con-s t a n t i n o p o l u l a t â t de m u l t v i s a t . A u s t r i a l oveş t e deci cu r u t e n i i , s a u m a i b i n e zis cu ruş i i în ru ş i .

C i n e a ş t i u t să t r a g ă m a i m u l t e fo loase din h e r m a f r o d i t i s m u l a c e s t a , a u fost r u t e ­nii , c a r i ş t i i ndu- se ca n a ţ i e b a l a n ţ â n d î n t r e cer şi p ă m â n t ca şi s ic r iu l lui M o h a m e d , a u c r e i a t n e c o n t e n i t î n c u r c ă t u r i g u v e r n u ­lui a u s t r i a c , f ă ră t e a m ă de u r m ă r i , c ă c i in cazu l a c e s t a a m e n i n ţ a u că se v o r a run ­ca în b r a ţ e l e Rus i e i . O d o v a d ă de a c e s t pe­r ico l e n u m i t a , o r a ţ i u n e a lu i P e t r y c k y în p a r l a m e n t u l a u s t r i a c .

A c o r d a r e a de d r e p t u r i r u t e n i l o r în Ga­l i ţ ia se p o a t e face î n s ă n u m a i în d a u n a po­loni lor , ca r i s u n t copi i a l i n t a ţ i a i g u v e r n u ­lui a u s t r i a c , şi d e a c e e a a t r e b u i t s ă se cau­t e u n modus invendi p e n t r u a m b e l e p ă r ţ i , şi a t u n c i li-s'a deschis as p i r a ţ i u n i l o r ru­t é n é o p o r t i ţ ă în B u c o v i n a , n e d r e p t ă ţ â n -du-i pe r o m â n i şi inventând p e n t r u miotiva-

Kdm on do de Amlcis.

Din „Pagini Răzleţe".

D e s c u r a j a r e . Trad. de Jean Antolii.

(Con t inue r şi f ine . )

— Şi î n vremea aceasta vân tu l duce cu el vo­lume şi volumaşe iar noi î m b ă t r m i m nebăga ţ i în seamă ţ i despre ţu i ţ i , p â n ă când iîntr 'o bună zi , zece z i a re spun că s'a lăsat o largă ereditate de afecţiuni, i a r î n z iua u r m ă t o a r e n imen i n u pro­n u n ţ ă numele nos t ru . I a t ă ca r i e ra scriitlorilor s impat ic i , s t ima ţ i , cunoscuţ i , d i s t i n ş i ; ca r i e ra

mea e aceia a o sută a l ţ i compatr io ţ i ai titwerei literaturi.

— D a r toţi , — zise Tereza — chiar ş i cei ma i mar i au avu t asemenea descura j a re !

— E r a altă descura ja re , — răspunse Mar io , — ifii s i gu ră . S e descurajau fpentrucă s imţeau opera lor p rea in fe r ioa ră t a len tu lu i lor ; da r n u că nu ar fi s imţ i t ta lentul . E i au a runca t în lume reflexele l u m i n e i ce s t ră lucea în m i n t e a lor şi nouă aceste reflex© n e pa re deja o m a r e l u m i n ă ; dar c ine îşi poate imag ina splendoarea cu care o vedeau ochii lor p l i n i de gen iu ? Oine ş t ie ce mă­reţ. Cinci Mai s t ră luc i l u i A l e x a n d r u Manzoni , mai îna in te ca e l să f i începu t a scr ie aceia ce cunoaştem noi ? Toţ i cei m a r i căzură câte odată ;

r e a a c e s t u i p r o c e d e u f a n t o m a d a c o r o m a -n i s m u l u i .

Ori c u m însă , i n t e r e se l e A u s t r i e i în Bu­cov ina se lovesc c a p în c a p cu cele a le Ro­m â n i e i , a a l i a t e i ei c r e d i n c i o a s e , c a r e d o a r a t â t a d o r e ş t e de là A u s t r i a în s c h i m b u l ri­n e i a l i a n ţ e ofens ive şi defens ive , ca conna -ţ iona l i i ei din B u c o v i n a s ă a ibe dep l ine li­b e r t ă ţ i po l i t ice şi c u l t u r a l e şi s ă n u fie je r t ­fiţ i p e n t r u a v a n t a j e l e u t o p i c e ce le a ş t e a p ­t ă A u s t r i a ad calendas graecas de là s impa­ti i le r u t e n i l o r d in R u s i a .

A c e s t joc d i p l o m a t i c al g u v e r n u l u i aus ­t r i a c e deci d e o s e b i t de g reu , căc i în ca­zul a c e s t a d i p l o m a ţ i i din V i e n a n u se m a i p o t scuza , ca în U n g a r i a , z i c â n d că în ches t i i le i n t e r n e a l e a c e s t e i a ei n u se a m e s t e c ă . Şi a t u n c i ca să î m p a c e şi op in ia pub l i c ă r o m â n e a s c ă , g u v e r n u l bu­c o v i n e a n le a c o r d ă r o m â n i l o r d r e p t u r i nu­m a i cu t â r â i t a , le ia î n d ă r ă t d r e p t u r i l e ce le au , şi în u r m ă le d ă i a r ă ş ; u n g u v e r n a t o r î n c h i d e şcoa le le p a r t i c u l a r e r o m â n e ş t i d in n o r d u l Bucov ine i , ca u r m a ş u l s ă u să le des­c h i d ă din n o u şi să-i î m p a c e pe r o m â n i . A-ceştia-s deci victima raţiunei de stat!

Ce m ă s u r i ia î n s ă R u s i a î m p o t r i v a po­l i t icei a u s t r i a c e ? S p i o n a j u l r u s e s c din Ga­l i ţ ia , r ub l e l e d a t e rusof i l i lor din A u s t r i a , şi p r o p a g a n d a m o s c o v i t ă î n t r e r u t e n i i d in n o r d u l U n g a r i e i p e n t r u t r e c e r e a la b iser i ­ca gr .-or . , i a r de c â t ă v a v r e m e a g i t a ţ i a p r i n p r e s ă p e n t r u o a p r o p i e r e î n t r e r o m â n i şi m o s c a l i , î n t r e m i e i şi lupi , şi a c e a s t a m a i a l e s de c â t e ori se află m o n a r h i a n o a s t r ă î n t r ' o î n c u r c ă t u r ă e x t e r n ă s au i n t e r n ă , s a u c â n d r o m â n i i s u n t n e d r e p t ă ţ i ţ i , fie cu le­gea ş c o l a r ă a lui Appotry i , fie cu p ro i ec tu l v o t u l u i p lu ra l al lui A n d r á s s y , cu ches t iu ­n e a ep i scopie i g r . -ca t . s a u cu o c u p a r e a pos­t u l u i de v i c a r în B u c o v i n a .

I n a c e s t e m o m e n t e c r i t i ce p e n t r u no i se a u d e de là P e t e r s b u r g g lasu l de s i r enă al fo,stului m i n i s t r u D u r n o w o , c a r e p r o p u n e o î m p ă r ţ i r e a A u s t r i e i . I n z ă d a r însă , căc i r o m â n i i de sub scep t ru l h a b s b u r g i c îşi as­t u p ă u r e c h i l e c a ş i m a r i n a r i i l e g e n d a r u l u i U l y s s e şi n u v r e a u să a u d ă , ci a ş t e a p t ă cu r ă b d a r e şi cu c r e d i n ţ ă c ă t r e t r o n că li-se

dar căzură la p u ţ i n i paşi de vârful m u n t e l u i si deja e rau urca ţ i la o î nă l ţ ime considerabilă . N u cădeau d in s lăbiciune, cădeau de ameţeală . E r a u bă tă l i i î n car i eşiau când înv inş i , când învingă­tor i ! D a r î n mine , vezi, nu e l u p t ă ; în m i n e e l i­niştea moar tă . Celor mar i car i ba t la poar t a tem­plu lu i A r t e i , câte odată o voce l ă u n t r i c ă r ă s p u n d e : — î n c ă nu . — Mie, acea voce î m i r ă s p u n d e : — P l e a c ă ! — Dânş i i s u n t ruga ţ i să aştepte iar eu sun t dat a fa ră ca un om de n imic .

Teresa deschise cartea ce o luase p u ţ i n smai î n a i n t e şi se p re făcu că lînoepe să cetească f ă r ă a lua î a seamă vorbele lui Mar io .

— Citeş te , ci teşte, — con t inuă Mar io sur îzând, — cine se mul ţămeş te , se bucură . P â n ă a tunci voi face p u ţ i n ă cr i t ică autorulu i tău. Pe r sonag i i l e lu i sunt toate păpuş i car i recitează aceeaşi pante şi n u i n t r ă nici u n u l în scenă care să n u lase să se vadă m â n a celui ce le conduce. T re i idei colo­ra te de mi i de culori ; dar n u mai m u l t decât t re i idei. U n smarizontism înnăscut , f ă ră a f i rma ţ iun i curagioase ; o mişca re pe rpe tuă î n t r e cred şi n u c red ; o voin ţă d e a s p u n e luc ru l f ă r ă a se com­promi te cu vorba; o îndo i t ă f r i că d e a face să su-r î d ă neîncrezător i i şi de a n e m u l ţ ă m i pe mamele credincioase; o t r a g e r e la ţ i n t ă a supra in imei , a t r ădă re i când ar t rebui să se ţ in tească c a p u l ; p â n ă şi î n l imbă, înc red in ţa rea p r o f u n d ă că t re ­buie să se dea cu 'piciorul convenţ iuni lor , scrupu-.rilor g ramat i ca le , vorbelor i lus t re , t u t u r o r formu­lelor l imbei ins ip ide , pedante , bas tarde , caTe se .vorbeşte în a fa ră de l imba Toscană ; ş i lenevia de

v o r r e c u n o a ş t e şi în A u s t r o - U n g a r i a în de­p l i nă m ă s u r ă t o a t e d r e p t u r i l e pol i t ice şi c u l t u r a l e car i li-se cuv in .

Obs t ruc ţ ia ru ten i lo r . Abia ier i la amiazi şi-a t e rmina t ru t eanu l Bac insky discursul început în­că a la l tă ier i seara la orele 11 f ă r ă u n sfert. A vorbit a şadară mmi mul t de 13 ore în şir, creiând cu aceasta cel mai m a r e record şi .bătând pe toţi îna in taş i i săi. Aşa g e r m a n u l Lecher . a .vorbit nu­mai 11 ore,, iar boemul Ko t l av ceva mai puţin de 13 ceasur i .

T e r m i n â n d Bac insky a spus : „La sfârş i tul cu­vân tă r i i îmi ţ in d e da to r in ţ ă să mul ţumesc din in imă Excelenţ i i lor Lor P o g a t s c h n i g g şi German, p r ecum şi d lu i min i s t ru al Landwehru lu i Georgi pen t ru bunăvoi toarea a t en ţ iune cu oare ni 'au as­cul ta t 13 n e î n t r e r u p t " .

După Bac insky a lua t cuvân tu l cehul radical F res l . D in înc red in ţa rea şefului in te r ima l al ca­binetului aus t r iac , ieri s 'au începu t d in non trata­tive cu ru ten i i p e n t r u a-i îndupleca,, în schimbul unor concesii favorabi le p e n t r u dânşii , să renunţe la obs t rucţ ie . Cu conducerea t r a ta t ive lo r a fost însă rc ina t d i n p a r t e a g u v e r n u l u i min i s t ru l d« cul te dr. H u s s a r e k . Guve rnu l p romi te că va grăbi înf i in ţarea un ive r s i t ă ţ i i ruitene cerând în schimb ca ru ten i i să n u împiedece re fo rmele mi l i t a re şi a celorlal te p ro iec te ce sun t la or inea zilei, iar în d ie ta provincia lă a Gal i ţ ie i să as igure mersul no rmal al desbater i lor .

I n şedinţa de ier i ia comisiei mi l i t a re au mai vorbit deputa ţ i i r u t en i Levi tzky şi Wassilko-, de- j clar înd ambii că deputa ţ i i ru ten i sunt aplicaţi I să-şi schimbe tact ica de p â n ă acum. D u p ă aceea j preşedinte le închide memorab i l a şedinţă de ieri şi a la l tă ier i , ca re în tota l a d u r a t n u mai puţin decât 46 ore în ş i r . U n record şi acesta.

S u n t speran ţe că în u r m a in te rven ţ ie i mini­s t ru lu i de cul te , ru ten i i vor r e n u n ţ a la obstrucţie. A t i t ud inea şi-o vor preciza însă abia mar ţ i . De-asemenea s 'au început t r a t a t ive în t r e c lubul polon j şi î n t r e ru ten i în chest ia univers i tă ţ i i ru tene. P ro ­babil că până mie rcur i se va clar if ica definit iv, u r m â n d s ă se înceapă apoi î n cameră d i scu ţ ia re­formelor mi l i t a re .

I n comisia b u g e t a r ă s'a i n t r a t ieri în desibate-rea provizor iului . Waasi lko a runcă vina pentru obs t ruc ţ ie î n spate le poloni lor şi a guvernulu i ca re s'a lăsa t t e ro r iza t de ei. Resp inge învinui­rea, că p r i n tac t ica lor ru ten i i ar î nd rep ta ascuţi­şul obs t rucţ ie i împo t r iva coroanei .

Min i s t ru l de cul te H u s s a r e k a m i n t i n d de pro­mis iunea domni to ru lu i , pune în vedere realizarea g rabn ică a chest iunei un ivers i tă ţ i i ru t ene .

B a r o n u l Coco Wass i lko s p u n e că î n u r m a de­claraţ iei min i s t ru lu i de cul te ru ten i i văd că situa-

-a nu face aceasta de f r ica acelora car i combat pro­p u n e r e a lu i Manzoni , p e n t r u c ă n u voesc să în­ceapă să studieze d i n nou.

— E u nu m ă pr icep la l imbă, — zise Teresa; — n u ştiu sa ' ţ i r ă spund . I n ceiace pr iveş te de păpuşi — artâta vreme cât spun l uc ru r i b u n e — ce interesează dacă se vede mâna ? — Aşa zicând, rtse şi-i luă mâna .

— A zice luc ru r i bune ! exclamă Mar io . — Aşi vrea să' ini spui tu, ce d r e p t am eu să spun luc ru r i bune , cu cari nu te fac, şi de a pune de­desubt i scă l i tu ra mea, ca şi cum legaşi face. î m i amintesc, acum câteva zile, când î ţ i spusei că îm-iplineam 27 de ani , tu ai exc lamat : — Douăzeci şi şapte de a n i ! Şi a i făcut destul de m u l t e ! — F ă c u t mul te ! N ' a m salvat v ia ţa n i m ă n u i , — n'ani mai pe t recut treizeci d e nop ţ i în ş i r la pa tu l unui bolnav, — aiu m 'am r isca t n ic i odată să pr imesc o lovi tură de p u m n a l ca să salvez pe vre-o femee din man i l e v re -unui b ru t a l ce o pă lmueş te în mijlocul s trăzei , — n ' a m mai făcut zece chilo-me t r i p e jos Ca să mă duc să p o r t o ş t i r e bună v reune i famil i i sărace, — nu m ' a m m a i l ips i t nici odată o l u n ă de zile de ţ i gă r i , de tea t ru , de bere, ca să facă u n cadou u n u i vechiu profesoir al meu din şcolile p r i m a r e ca r e se găseşte î n s t r îmtoare . E i bine, cunosc t i ne r i ca r i făcură şi fac toate lu­c rur i l e acestea şi car i s'ar ru ş ina să le scrie şi cari când le cetesc scrise d e mine , î m i s p u n :

— B r a v o ! D-voastră faceţi b ine ! Fer ice de d-voastră!

— Drep t , şi c e i cu asta ?

Nr 121-1912: „ROMÂNUL Pag. 3

ţ k e schimbată şi p r i n u r m a r e nici o piedecă nu mai stă în calea t ra ta t ive lor cu guve rnu l , car i speră să ducă la un rezul ta t favorabil .

* r

Cât a costat t#r&fHa Iui Tisza? S ă p t ă m â n i în­tregi capi ta la ţă r i i a fost inunda tă , la p r o p u n e r e a h i Tisaa <şi pen t ru a preveni eventuale le tu lbu­rări d e s t r adă , de mil i ţ ie şi j a n d a r m e r i e , adusă din provincie . P e n t r u zilele câ t au s ta t în •capi­tală, soldaţi i şi j anda rmi i au p r imi t , î n vederea serviciului excep ţ iona l şi a t r a i u l u i m u l t ruai scump decâ t î n provincie, soldă dublă . Zilnic s 'a luat d i n bani i ţăr i i cu aproape 70.000 de coroane mai mul t decât în t i m p u r i no rma le , ceea ce în de­curs d e două s ăp tămâni fiojce aproape u n mil ion de coroane. D a r conte le Tisza şi-a făcut h a t â r u l şi ce însemnează u n mil ion m i l i o n de coroane stoarse d i n sudoa rea poporu lu i când e să se sa­tisfacă ha t â ru l u n u i conte de ta l ia lu i Tisza, pen­tru aar« punga ţăr i i s tă t o tdeauna deschisă!

*

Adunarea de protestare din Arad. I n oraş se fac mar i p regă t i r i p e n t r u a d a adunăr i i d e m â n e porpoţii mă re ţ e îşi a a r ă t a ţăr i i , că A r a d u l to tuş i este unu l d i n t r e cele mai 48-iste o raşe cu toa te eă la a leger i le din u r m ă a, t r imis în dietă pe con­tele Tisza ca re , văzu răm în ce chip îşi bă tu joc de î n t r eaga tiajbăra a 48-iştiilor de toa te nuan ­ţele. Şi-au a n u n ţ a t p â n ă acum par t i c ipa rea con­tele Appony i , J u s t h , H o c k şi u n în semna t n u m ă r de f runtaş i d in par t ide le independis te . Li-se pre­găteşte o p r imi re g rand ioasă .

*

O culme a perfidiei. Cetäm în t r 'o obscură ti­păr i tură u r m ă t o a r e l e :

„Micul oră-şel din valea Murăşului (e vorba de adu­narea delà Alba-Iulia) se pomeneşte astfel inundat de un potop de oameni evaluat la douăzeci şi cinci mii capete, care în fuga -condeiului scade la douăzeci de mii şi până să ajung "biroul adunării la evaluarea grosso modo a mulţimei mai evaporează încă alte cinci mii de capete. Publicul cetitor s'a obicinuit însă cu superlati­vele în cuvinte şi în cifre şi va trebui să se obicinuiască ?i tu superlativisme, căci trecând odată marginea rea­lităţii, nu mai există oprire nici pentru fantasie, nici pentru condeiu. Aceasta tendentă de umflări şi de exa­gerări, această grandomanie, acest americanism ce s'a vârît in viaţa noastră publică contrar firei româneşti sobre şi cumpănite, pare a fi o însuşire nedespărţită de sferele idealiste şi fantastice, în care se mişcă poli­tica noastră românească actuală. Inlăturînd deci toate aceste isiluiri şi schimonosiri de adevăT, obicinuite şi practicate de negustori lăudăroşi a unor mărfuri proaste,

— C u asta, când îmi s p u n acele vorbe, eu m ă roşesc pen t ruca eu, ar t rebui să le spun l o r : ia r ei ar t rebui să 'mi spună mie că sun t un înşelă tor .

— Ei a tunci , — zise Teresa cu o p re făcu tă ironie pe care Mar io n 'o băgă în seamă, — dacă scriind l u c r u r i mora l e ţi-se pa re că faci pe înşelă­torul, atunci scr ie l u c r u r i imorale şi ai să t r ă ieş t i cu conştiinţa împăcată .

— Nu, — răspunse Miario — nici odată. Chia r de aşi vrea, n u pot. A s u p r a acestui p u n c t tu n u cunoşti linca ideile mele şi ţi-le spun. Delà u n om de geniu, din acei car i ţi-i-am de f in i t cu p u ţ i n mai înainte, pr imesc to tu l ; crede, non crede , e opt i ­mist sau vede to tu l în n e g r u , să n u ' m i a ra te decât frumosul să 'mi a ra te r ău tă ţ i l e semeni lor săi şi ale sale, — le neg , le dep lâng — d a r accept, — sau cel puţ in îmi d a u seama de felul cum le poate părea permis a scrie aceea ce face. E u n om de geniu; prefer să'l am aşa cum e, decât a n u ' l avea ; chiar ofensându-mă şi nemângă indu -mă , î m i dă la iveală multe l u c r u r i sub un aspect n o u ; mă si­leşte să gândesc; mă face, dacă nu altceva, să ad­mir într ' însul un nou t ip de om şi o g r a d u a ţ i u n e mai mult în nesfârş i tă var ie ta te a na tu re i . F o a r t e bine. Dar ca un om d e u n liaient de a doua mână , unul din acei car i e îndoia lă încă dacă au făcut bine sau nu alegând v ia ţa l i t e r i lo r şi ca r i ar t re­bui, pentruca lumea exis tă foar te b ine şi fă ră dânşii, a căuta toate mijloacele de a fi e r t a ţ i de ambiţiunea ce-i roade; ca u n u l d in aceştia, cum izto, Bă aibă ne ruş ina rea să s t r i g e d u m e i : — Intoarce-te, — ca să-i a ra te că nu crede în n imic ,

ne place a crede eă adunarea delà Alba-Iulia a fost foarte bine cercetată şi a dai o nouă dovadă de viul interes ce-1 poartă poporul pentru chestiuni publice."

î m p o t r i v a aces to r r ândur i , s a tu r a t e de a t â t a invidie neput inc ioasă , cine n ' a r p u t e a să facă măr ­tu r ie , că da, r apoa r t e l e z iarelor n o a s t r e au fost p rea pal ide decât să fi p u t u t d a o imag ine demnă! a memorabi le i adunăr i de là B e l g r a d şi că, doar î n t r ' u n s ingur p u n c t iau fost ap roape d e adevă r : în „eva luarea n u m ă r u l u i pa r t i c ipan ţ i lo r .

I n aceriaş t i p ă r i t u r ă l amen tab i l ă se «pune că adunarea a fost s t ăpân i t ă d e ,,princlipiul vio­len ţe i " , că î n A. Iu l i a a. fost pă răs i t „pr inc ip iu l fundamen ta l al poli t icei p a r t i d u l u i " şi că... d a r ce să mai c o n t i n u ă m ? Cine nu recunoaş te şuie­r ă t u r a d e v iperă ce s t r ăba t e dlin aces t e câr te l i ne ruş ina t e? Şi să ma i sc r iem aci şi nume le rep­ti lei cu d in ţ i i smulş i? D u r e r e , o cunoa t şem cu toţ i i .

*

Programul de muncă ai camerei. D u p ă c u m sun tem in formaţ i , c amera îşi via c o n t i n u a şedin­ţele, cu mici î n t r e r u p e r i p â n ă la s fârş i tu l lune i iunie şi în t impul acesta va lua în desbatere mai mul te proiecte însemnate , aşa î n t r e al tele pro­iectul despre r egu la rea sa la re lo r funcţ ionar i lor comita tenşi , spr i j in i rea oraşelor d in v is te r ia sta­tu lu i , despre i n t r a r e a în v igoare a legi/i a supra dăr i i d i r ec te şi s tabi l i rea con t ingen tu lu i de re­cruta pe anul 1912. Afa ră de acestea vor fi re-zolvite o mu l ţ ime de proiec te mai p u ţ i n însem­nate şi abia la f inea lunei se va începe vacan ţa mare de vară .

*

„Cel mai mare rău". Sa t e l i t u l nebulos a l zia­r u l u i „Budapesti Hirlap", f i ţu ica ,',Esti lap", a avut în edi ţ ia ei de aseară îndrăznea la să exc lame că ori cât de l ips i tă de scrupule în ce pr iveş te mijloacele poli t ica lui Tisza, ea a re m e r i t u l ne-per i to r d e - i fi " înlăturat d in d r u m u l a s p i r a ţ i i l o r magh ia re pe cel mai mare dintre relet: reforma, electorală democratică. N u n e spune n imic nou această exclamaţ ie , ne m i r ă m totuşi că n u m i t a fi ţuică se m a i poate r ă spând i pe s t răzi le Buda­pestei şi că se găsesc a tâ ţ ia c u m p ă r ă t o r i p e n t r u zarzavatul ei p răş i t în s t r a tu r i l e o l igarh ie i . Cea d in tâ i da tor ie a s t rade i , a p a r t i d u l u i socialist ar fi să o pr igonească , până şi î n vânză tor i i ei .

că e devorat de necaz, că deapreţueşte semeni i lu i , că t ră ieş te î n t r e femei t r i s te şi se î m b a t ă ; asta, p e Dumnezeu l meu, n u n u m a i că n u admit , dar nu î n ţ e l e g ; şi n u Înţe leg cum publ icul nu se pl ic­tiseşte d e aceste m a i m u ţ e al celor l ips i ţ i de ta len t şi nu-i a lungă cu m ă t u r a .

— Atunc i acrie mora lă ! zise Terezia. — N u şt iu ce să' ţ i mai spun. Spu i că eşt i un înşe lă tor ! Dea­j u n s să fii onest ca să poţ i scrie l u c r u r i s f in te fă ră să te prefac i . C u m ai pu tea scrie, dacă m a i îna in t e de a te aşeza la măsuţă , a r t r ebu i să faci zece chi lometr i pe jos, ca să po r ţ i o veste b u n ă la o fami l i e săracă ?

iMario sur ise şi r id ică din u m e r i ; şi după câ­teva m i n u t e de tăcere, «zise:

— î n t r ' o zi, la F lo ren ţa , p l imbându-mă a f a r ă de Poa r t a -Bomană , p e înse ra te , văd deodată o lu­mină m a r e în dosul unor case şi l u m e oare a lerga. Mă î n d r e p t a i şi eu în t r 'acolo şi sosii în fa ţa unei case ce ardea, î n mi j locul unei m u l ţ i m i ce făcea m a r e l a rmă . I n c e n d i u l isbucnise d e p u ţ i n ă vreme, dar deja eşiau f lăcări d e s u b acoperiş şi delà câ­teva feres t re şi se s imţea î n ă u n t r u u n sgomot în­grozi tor de g r inz i ce cădeau rupându-se şi î n m i j ­locul mu l ţ ime i ţ ipe te de femei şi copii , ce făceau milă. Sosifră în acel momen t pompele şi pol i ţ ia şi începu obişnui tu l lucru dând înapoi lumea, cu s t r igă te le şi ob işnui ta desordine. Deoda tă se auzi un ţ ipă t sfâşietor şi văzui m u l t ă l u m e î n g r ă m ă -dindu-se în t r ' o p a r t e . E r a obişnui ta nenoroc i re a unei femei ce închisese copilaşul î n casă — dân­sa eşind şi care se în torsese prea tâ rz iu . Vestea se

Educaţia economică. F a ţ ă cu s c h i m b ă r i l e a ş a de dese şi de

v a r i a t e , c a r i fac c o m p l e x u l cond i ţ i i l o r re ­c l a m a t e de p r o g r e s u l o m e n i m e i în a c t u a ­lul s t a d i u al v ie ţ i i m o d e m e , e o n e c e s i t a t e p r i m o r d i a l ă şi p e n t r u p o p o r u l n o s t r u ca să se e x p u n ă , s t ă r u i n d u - s e c â t m a i des asu­p r a lor , p r inc ip i i l e h o t ă r â t o a r e în c r e ş t e r e a g e n e r a ţ i i l o r n o a s t r e ş i în spec ia l s ă se ac -c e n t u i e z e d i r e c ţ i a e c o n o m i c ă a e d u c a ţ i u -nii . C ă c i e s t e d o a r l u c r u c u n o s c u t d a c ă se neg l i j ează l ă t u r e a e c o n o m i c ă a u n e i c u l t u r i n ic i c r e a ţ i u n i l e i n t e l e c t u a l e nu-ş i a u b a z a n a t u r a l ă de c u c e r i r e .

A s p i r a ţ i i l e c u l t u r a l e dev in i luzor i i în cazu l c â n d n u s u n t spr i j in i te de însuş i r i l e e c o n o m i c e n a ţ i o n a l e a u n u i p o p o r şi de re ­z u l t a t e l e u n e i v i e ţ i e c o n o m i c e î n f lo r i t oa r e .

M u n c a î m b i n a t ă cu p u t e r n i c i a c a p i t a ­lului , d u p ă f o r m u l a r a ţ i o n a l ă i m p u s ă de t r e b u i n ţ e l e a t â t de m u l t i p l e a l e z i le lor noa ­s t r e , e s t e i svoru l p r o d u c t i v i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e , şi i m p u l z u l cel m a i n a t u r a l al t u t u r o r în­t r u p ă r i l o r i n t e l e c t u a l e .

P o p o r u l u i n o s t r u p â n ă nu-i v o m p u t e a găs i şi d i rege d u p ă r a ţ i o n a m e n t u l cel m a i s ă n ă t o s a c u m u l a t o r u l e c o n o m i c ; a d e c ă pâ­n ă n u v o m ţ i n e a la e d u c a ţ i a în sens m a i e-c o n o m i c a g e n e r a ţ i i l o r t i n e r e cel p u ţ i n din clasa i n t e l i g e n t ă , n u v o m p u t e a a s i g u r a p r o g r e s u l pe n i c i u n t e r e n de v a l i d i t a r e şi a f i r m a r e de s ine . O m a r e î n d r e p t ă ţ i r e în a s c u r t a şi a f ixa une l e p r inc ip i i în c h e s t i a a ş e z a t ă , îm i d ă d o u ă m o t i v e s e r ioa se , c a r i t r e c u t e cu v e d e r e a a r deven i e l e m e n t e de d i s t r u g e r e a e m a n c i p ă r i i noas t r e , e c o n o m i ­ce def in i t ive de sub t u t e l a s t r ă i n ă .

O a p a r i ţ i e t r i s t ă e s t e î m p r e j u r a r e a c ă aver i l e m a i de s e a m ă ale fami l i i lor n o a s t r e p o a t e n ic i n u a j u n g e în i n t r e g i t a t e a lo r în m â n a g e n e r a ţ i i a 2-a s a u a 3-a. Ş i p e n t r u ce ? U n d e se p o a t e afla p s iho log ia s i n i s t r ă a a c e s t u i p r o c e s ? Ş i c â n d n u a v e m în con ţ i ­n u t u l v ie ţ i i n o a s t r e e c o n o m i c e m a n i f e s t a t e de g e n e r a ţ i i l e t i n e r e n ic i s e n t i m e n t u l pu­r i t a n al c r u ţ ă r i i în sens e c o n o m i c , n ic i for-

r ă spând i ca fu lgeru l . D i n fer ic i re fe reas t ra came­rei dădea la s t r adă ; fu adusă o scară şi răz imată de zid şi u n pompier se urcă . Dar , n u a junse încă la capă t când eşi un nor gres de fum şi o l imbă de foc în par tea de sus a feres t re i , iar b ie tu lu i om îi l ipsi cura ju l să in t re . Mul ţ imea s t r i g ă : — J o s ! J o s ! P o m p i e r u l se dădu j o s ; u n a l tu l se sui şi recăzu la p ă m â n t ca cel d i n t â i ; cinci sau şase oameni se ag i t au la picioarele scărei şi n i c i u n u l n u se urca . I n acest t i m p s ă r m a n a femee scotea răcnete oribi le se a runca în genunch i , îşi smul­gea pă ru l , făcea însfârş i t d in acele l u c r u r i ce afâ-şiau in ima. A t u n c i n u ş t iu ce se pe t recu î n m i n e ; vederea mi-se în tunecă , mi i de idei se î nvâ r t eau în j u r u l u n u i p u n c t : acel copilaş, mama mea, o bucu r i e nespusă ; auzii cum o vooe supraome­nească î m i s t r iga la u r e c h e : — Du- t e ! — şi în aceiaş t imp u n îndemn irezis t ibi l m ă a runcă a-proape de pic ioarele scărei . D a r acolo... mi-se pă­r u că sunt l ega t d e d i n d ă r ă t cu u n l an ţ de fer şi rămăsei ca bă tu t în eue, nemişcat , zăpăci t , ca u n u l care se găseşte d in t r ' oda tă pe m a r g i n e a unei p răpăs t i i .

I n vreme ce p r iveam în j u r u l meu , revenin-du 'mi î n f i re , u n om iese d i n m u l ţ i m e ca o să­geată , dă jos un pompier , sare în vârful scă re i ; d i spare pe fereas t ra ce pă rea o g u r ă de cuptor , — se face o tăcere adâncă — omul r e a p a r e — mul ţ imea a runcă un s t r igă t — el coboară pe sca­ră şi cade la p ă m â n t istovit... Adusese jos copilaşul sănătos şi b ine ! — E i b ine , e un lucru ce se în­tâmplă d e mul t e o r i , - î m i vei spune. — A h ! Te-

Pag 4. „ROMANUL" Nr. 1 2 1 — 1 9 1 2 .

ţ a şi c a p a b i l i t a t e a î n t r e a g ă de a c r e a m i j ­l o a c e e c o n o m i c e p e n t r u t r e b u i n ţ e l e p r o p r i i a c o m o d a t e î m p r e j u r ă r i l o r , b a c h i a r şi pen­t r u s u p r a t r e b u i n ţ e ; a t u n c i cu ce n e v o m p u t e a n o i a s i g u r a v i i t o ru l de a u r ce ni-1 c o n t e m p l ă m în î n su f l e ţ i r ea n o a s t r ă spon­t a n ă ?

Or i c â t n i - s ' a r p ă r e a de g r e a p r o b l e m a a c e a s t a t o t u ş o p u t e m î n t r u p a , î n d r e p t â n d pe că i m a i s ă n ă t o a s e d i rec t ive le de educa ­ţ ie a t i n e r i m e i n o a s t r e . •

O f o a r t e g r e ş i t ă p ă r e r e ce a d o m n i t ş i d o m n e ş t e c h i a r şi az i es te ca t i n e r i i cei m a i t a l e n t a ţ i să se a b a t ă de l a î m b r ă ţ i ş a r e a s tu-

. d i i lor c o m e r c i a l e şi i n d u s t r i a l e . D e a c u m nu ne m a i p u t e m l ă s a s eduş i de a ş a a b n o r -m a l i t ă ţ i î n c u g e t a r e a n o a s t r ă , c â n d v e d e m c u m se c u f u n d ă în a p a t i e b i r o c r a ţ i i n o ş t r i ele t o t soiul d in m o t i v e b ine c u n o s c u t e . T i ­n e r i m e a n o a s t r ă e d u c a t ă t o t în sp i r i tu l ve­chili n ' o e x p u n e m u ş o r v â r t e j u r i l o r po l i t i ce n e p r i i n c i o a s e p e n t r u no i .

E s t e şi a fost deci o î n s e m n a t ă p a g u b ă d i n . p u n c t u l dc v e d e r e e c o n o m i c g re ş i t a idee d e a n u ap l ica s tud i i lo r c o m e r c i a l e şi i n d u s t r i a l e c a p a b i l i t ă ţ i l e ce le m a i d i s t inse ale n o a s t r e , ca r i azi a r da deja î n t r e g con­t i n g e n t u l e l e m e n t e l o r de c â r m u i r e a t â t in-s t i t u ţ i u n i l o r e c o n o m i c e e x i s t e n t e c â t şi a-ce lo ra ce s 'a r fi m a i p u t u t c re ia în l e g ă t u r ă cu a c e s t e a . C â t e t e n d i n ţ e d o t a t e cu m u l t ă însuf le ţ i re n u v o r fi r ă m â n â n d î n g r o p a t e — p o a t e pe veci — din l ipsa p r i ceper i i şi a i ne r ţ i e i f a ta le a aces t e i n e p r i c e p e r i . C â t e zec i de m i l i o a n e a p r ă d a t a v e r e a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă când de a t â t a v r e m e s t ă m n e p ă ­s ă t o r i f a ţ ă de r a f ină r i a c o m e r ţ u l u i şi in­d u s t r i e i s t r ă i n e c a r e a î ngh i ţ i t cu p l ă c e r e p r o d u s u l n o s t r u apoi ne-a oferi t c o n s u m u l c o n d i ţ i o n a t d u p ă g u s t u l său : i a r n o i ne p l e c ă m a c e s t o r a ca şi u n o r legi a le n a t ú ­ré i .

P u ţ i n i i n o ş t r i b ă r b a ţ i car i cu i n i m a în­suf le ţ i t ă f a v o r i z e a z ă p r o g r e s u l n o s t r u eco­n o m i c pe t o a t ă l inia v o r şt i să afle mi j loa ­cele de l ipsă p e n t r u a p r e g ă t i i n t e l e c t u a l u l n o s t r u e c o n o m i c cel p u ţ i n a c u m când a v e m şi i n s t i t u ţ i u n i car i n u - ş i v o r m a i p u t e a lipsi c â r m u i r e a do aces t i n t e l ec t p e n t r u a că re i

reza! dar de data aceea e ram acolo, am văzu t to tu l ; am văzut pe acea femee când se a runcă la g â t u l acelui om, am pr ivi t -o drep t îii ochi — am nu­m ă r a t să ru tă r i l e furioase ce i-le-a î n t i p ă r i t p e f run tea şi p i ep tu l acelui om, — am auzi t ţ ipetele sale, — le aud î ncă — n u credeam ca o faţă ome­nească să ae poată t r a n s f i g u r a în acel mod şi ce s t r igă te şi sugh i ţu r i de bucur ie ca acele ar fi p u t u t eşi 'din acel pept ca de cretă, f ă ră să'l spa rgă ! N u credeam că se poate să fie f rumos, fer ic i ţ i , glorioşi cum e ra acel om când î ş i t recu o mână priri păru l p â r l i t — îş i mi ros i m â n a — şi începu să r î d ă !

Têreza e r a mişcată.

—. E u mă îrutorsei acasă, — c o n t i n u ă Mar io — t r i s t şi p l in de d i spre ţ c ă t r ă m i n e însumi , ca şi cum aş fi comis o fap tă ruşinoasă. M ă gândeam la acel om ş i 'mi părea că s u n t mai mic decât u n verme p e l ângă dânsul . Mă gândeam la s tudi i le mele şi la micele me le sa t is faeţ iuni d e amor pro­p r i u şi orice lucru îmi p ă r e a rece şi meschin î n comparaţ ie cu bucur ia nesfârş i tă ce o lăsai să 'mi scape. I n t r a t în casă, apr inse i l umina şi mă lăsai să cad p e un fotoliu, s p u n â n d u ' m i mie î n s u m i : — B r a v o ! Iaită p iedes ta lu l t ă u ! — Auziam voci în s t radă, ca r i îmi pă reau ecoul ţ ipetelor mamei şi a mul ţ imei şi de toate pă r ţ i l e vedeam acea ferea­s t ră înfocată, scara, omul care se suia. Deodată lăsai oohii să cadă p e măsuţă , e r a u hâ r t i i îm­prăş t ia te , n u ' m i a m i n t e a m ce fusese, pr iv i i . . . E-rau p a g i n i l e u n u i manusc r i s , în oare spuneau mi i de luc ru r i f rumoase re la t iv la amoru l ma te rn , la

p r e g ă t i r e v a t r e b u i să se j e r t f e a s c ă m a i m u l t .

P l e i a d a t i n e r e a s c ă c a r e a r a v e a să îm­p l i n e a s c ă a c e a s t ă m i s i u n e a r z ă t o a r e şi c a r e v a a v e a să i n a u g u r e z e cu mi j l oace l e m o ­d e r n e e c o n o m i c e s t r i c t a n a ţ i o n a l i z a r e a co­m e r ţ u l u i şi i n d u s t r i e i n o a s t r e , să o fe r im î n c ă din b u n ă v r e m e de însuş i r i l e a b e r a t i ­ve a le .mode rn i smu lu i c a r e p r e a m u l t e s c i t ă p r a d a şi luxul , c a r i e sch id t o a t ă b a z a să­n ă t o a s ă a e d u c a ţ i u n e i e c o n o m i c e . Indivizi şi popoarele cari au {ost împiedecate în a-ş agonisi o ciutură bazată pe tradiţii stră­vechi se1 lasă seduşi de însuşiri imitative născute din: nişte principii plăpânde, cari pot să devie plagă şi decadenţă în viaţa e-•conomică, între anumite împrejurări ce nu le poţi domina fără o temeinică cultură

Se arată deseori şi la noi simptomul i-mitativ destul de evident, în manifestaţiile noastre sociale. Se a r a t ă i n c a p a b i l i t a t e a de a d i s t inge mi j loace l e n e a p ă r a t de l ipsă şi t r e b u i n ţ e l e de n e t r e b u i n ţ ă , apo i ap rec i a -rea s au def ini ţ ia n e c e s a r u l u i p e n r t u perfec­ţ i o n a r e a n o a s t r ă c u l t u r a l ă —• f a ţ ă de c a r e s u n t e m ob l iga ţ i c h i a r şi de i m p e t u o z i t a t e a i n t r e l ă s ă n i din t r e c u t u l t r i s t i s to r i c — n e es te f o a r t e pu ţ in c u n o s c u t .

Şcoa l e i şi famil i i i-se i m p u n e p r i m a da­to r i n ţ ă do a î n t e m e i a f u n d a m e n t u l c lădi­rii de e d u c a ţ i e e c o n o m i c ă , i a r z i a r i s t i ca a r t r e b u i să a ibă î n c ă p ă t o a r e c o l o a n e p e n t r u a c e a s t ă c h e s t i u n e de v i a ţ ă .

I m p o p u l a r e a p i e ţ e lo r din r eg iun i l e ro­m â n e ş t i cu i n s t i t u ţ i i f i nanc i a re , cu mic i co­m e r c i a n ţ i şi i n d u s t r i a ş i , în cea m a i m a r e p a r t e n e o r g a n i z a ţ i , f o r m e a z ă n u m a i o păr ­t i c ică n e î n s e m n a t ă ^ a .vieţii n o a s t r e econo­mice ca ro n u p o a t e îndes tu l i pe u n p o p o r de a p r o a p e 4 m i l i o a n e .

O a d e v ă r a t ă e d u c a ţ i e e c o n o m i c ă t r e ­bu ie să fie c a p a b i l ă a s cu t i şi î n m u l ţ i m i j ­loace le , n a ţ i o n a l i z â n d u - l e p r in m ă s u r i în-ţ e l e p ţ e ş t e ch ibzu i t e . T o t e d u c a ţ i a e cono ­m i c ă p r o v ă z u t ă cu s t u d i i şi e x p e r i e n ţ e p r a c t i c e e în s t a r e a î n b r ă ţ i ş a ş i - i n d u s t r i a m a r e . din c a r e no i în ţ a r a n o a s t r ă n u no ' î m p ă r t ă ş i m de loc, b a î n c ă n ic i n u n e - a m g â n d i t la ea ţ i n â n d u - o î ncă p r e m a t u r ă pen-

vir tu tea sacrif ic iului , . ]a generozi ta te , la cu ra j . Ce să ' ţ i spun în sfâTşit! Acele cuvinte , în acel moment, îmi făcură efectul unei înşelăciuni jos­nice, a unei ambi ţ iun i ipocr i te şi s f run ta t e ; sim­ţeam că mi-se sue sângele î n obraz; a runca i la pământ acel mănunch i de foi...

Tereza î i puse o m â n ă la g u r ă . — Şi scuipai 'deasupra de t re i o r i ! adause

Mar io , Tespingând mâna. — Na , M a r i o ! — exclamă Tereza — n u spune

lucruri de acestea. — Lasă-mă să le spun, — ră spunse Mar io , cu

un sur î s meschin şi 'drăgăstos; — acesta e u n u l din momentele frumoase ale vieţ i i mele^ Ş i acum pr icepi de ce 'mi pa re o înşelă tor ie a scrie ceiace nu fac ?

— Şi cu toate astea! — îi sipuse Tereza p r i -v indu ' l în ochi, după câteva m i n u t e de tăcere, — şi cu toate astea mâne tu vei sor ie.

M a r i o s t r înse dim u m e r i . — Da , vei scrie, — re luă Tereza, — p e n t r u c ă

eu sunt femeea oare găsesc în capul meu mic, mo­tive convingătoare de opus la toate acele oe mi le-ai spus p â n ă acuma ca să 'mi probezi că n u m a i t r ebu ie să scri i .

— Să le auzim. — D a r n u îndrăznesc să ţi-le spun pentrucă. . .

nu ştiu să mă exprim; sun t cam simplă... nu mă pr icep în d e a l e l i t e ra ture i .

— Crezi în îngeri ? — E u da. -

i r u no i . C r e d că a r fi o m a r c p r o b l e m ă de s 'a r p r é s e n t a f i n a n ţ e l o r r o m â n e dela noi o f i n a n ţ a r e a une i fabr ic i p e n t r u a r t ico lu l de p r i m a n e c e s i t a t o ca d. e. op inc i .

I n v i a ţ a é c o n o m i e s p e s i m i s m u l e de­z a s t r u o s ; deci să n u ne l ă s ă m n u t r i ţ i de f lagelul lui , ci să s p e r ă m în m ă r i n i m e a băr­b a ţ i l o r -noştri, car i v e g h i a z ă t re j i la făclia a p r i n s ă de ja .

Huedin, 12 I u n i e 1 9 1 2 C. Căciulă.

Scrisoare din Roma Isprăvile unui conte italian.

La Borna a fost a r e s t a t zilele acestea contele Orsi , care a dus o via ţă de aven tu r i e r şi a coroi« înşelători i însemnate în dauna m u l t o r capitalişti d in I t a l i a şi F r a n ţ a . Cu această' iccazie s'a consta- j t a t încă odată geniul i nven ta to r al escrocilor de j meserie , oare prof i tă de na iv i ta tea oamenilor ca i să-i t r agă pe sfoară şi să le fure avutul .

Contele Orsi e r a de o in te l igenţă u imi toare şi toate afacer i le ce-şi p ropunea îi reuşeau pe plac. Avea în serviciul său un nume sunăitor şi o înfă­ţ işare dis t insă , care-i permiteia să facă relaţi i cu societatea bună d in difer i te le c e n t r e a le hunei.

Venea de obicem în contac t cu oameni cari ţ e rau dor i to r i să câşt ige pa ra l e mul te , daT cari , nu se p r ea p r icepeau în afaceri , căci n u m a i astfel | se explică u şu r in ţ a cu ca re înc red in ţau sume con- | s iderabi le de bani conte lu i Orsi . S'a dovedit că | acesta avea a p a r t a m e n t e e l egan t e în lacelaş timp f la P a r i s , Londra şi R o m a şi că în desele călătorii | ce făcea la Mi lano , Tor ino -şi F lo ren ţ a , t r ăgea k | cele mai mar i hote lur i şi se dădea d r e p t antrepe- ' no ru l u n o r afaceri imense, car-i aduceau venituri . colosale. I n -această cal i ta te se p rezen ta clienţilor | săi îşi era g a t a să le p ropu ie cele mai b izare coin- | b inaţ i i . |

Aşa, pe t impul rasboiuliui ruso-japonez a «• s t râns un capi tal de câ teva su te de mii de lei ca f să vie în a ju torul ruş i lor şi să l ibereze Bort-Art-hu ru l ! A l t ă d a t ă a încasat bani dela d i fe r i ţ i hote­l ier i , cărora le p ropusese face rea u n u i cazin pe ; lacur i le Elve ţ ie i şi a l e I t a l i e i de Nord . La Roma avea u n b i rou t ehn ic şi se ocupa de construcţi i de :

vile şi c u m p ă r ă r i de t r e n u r i , « torcând banii ace­lora, car i aveau i m p r u d e n ţ a de a se adresa lui.

La P a r i s , ţ inea de-asemenea un b i rou şi ca să înşele b u n a c red in ţă a celorce veneau să-i cerce­teze mersu l a facer i lor , ins ta lase un telefon dublu cu cabine s epa ra t e şi e r a în s t a re să1 vorbească în acelaş t imp cu cele mai m a r i case d in centrele

— Şi crezi că înger i i se pr icep la l i teratură? Tereza sur îse ş i c o n t i n u ă : — E i bine, iată

ideea mea. Zici că ar t rebui ca n u m a i oamenii cei mar i să scrie şi lucrul acesta nu 'mi pa re drept. I n lumea asta sun t atâtea suflete car i se asea­mănă , cari t răesc în acelaş mod, car i văd lucru­r i le î n de aceiaşi p a r t e , car i au p â n ă şi aceleaşi s lăbiciuni . E.i b ine , aceste sulflete se caul(ă şi când se în t â lnesc , chiar în t r ' o p a g i n ă a unei cărţi se bucură , şi se împr ie tenesc cu acela care a scris aoea pag ină , ca u n bun p r i e t en . (Scriitorii cei mari îmbrăţ işează un m a r e n u m ă r din aceste suflete, pen t rucă îmbră ţ i şează n a t u r a sub foar te multe aspecte, S r i i t o r i i car i vdn după dânşi i îmbrăţi­şează mai p u ţ i n ; dar a j u n g e acest puţ in ca să aibă r a ţ i u n e să exis te şi dânş i i , ßcritorii mar i deşteaptă mi r a r ea , en tuz i a smul ; al­ţ i i n u m a i afecţia şi s impa t i a . E i bine, chiar făcând Să nască o s impat ie , îmi p a r e că e u n efect care jus t i f ică un volum, pen t rucă sim­pa t i a e o dispoziţ ie b inevoi toare a in imei şi o

dispoziţie binevoi toare e j u m ă t a t e a unei fap te bune. Şi apoi, pen t ru ce mare le t r ebu ie să excludă pe cel mic? şi f rumosul super la t iv să exc ludă graţiosul? N ' a r t rebui să ex i s te m a r g u e r i t e şi viorele pen­t rucă suiut t r a n d a f i r i i şi floarea-soarelui ? Poate ca poemul lui D a n t e să m ă împiedece să plâng şi să s i m t că am suflet cet ind nuvelele lui Tho-na r ? 'Când u n u l e s igur că cinci sute de persoane vor ceti aceia ce el scrie, ori de câ te ori le vine un sen t iment bun, ch ia r d e ar fi relat iv la două l i că r i r i car i t rec, t r ebu ie să sc r i e ; şi dacă între-

„ROMÂNUL Pa» 5

Europei, de unde pr imea, n u n p rea bine se în­ţelege, răspunsur i le cele mai favorabile în pri­vinţa afacerilor de nari se interesa. Numai că din londra, Berlin ş. a. nu-i răspundem. decâ t f unieţio-narul sau ascuns în cabina telefonică de alătu ri ! Clienţiî contelui plecau încân ta ţ i că şi-au plasat

• fi bine capi ta lur i le .şi se minunau de progrese le telefonului caro se auzea aşa de lămuri t delà d fe­inte considerabile!

• Da i însura t , era în cău ta rea u n e i ' b u n e par t i ­de pe care a şi găsit-o în persoana unei văduve îreeută de cincizeci de ani , dar care avea o dotă de «tivii sute de mii de lei. Acum, văduva a rămas rădiKvă şi de dotă !...

Profitând de relaţ i i le sale, -contele Orsi ajun­ase să fie pr imi t în audienţă de regele Victor E-ma-mtel şi chiar de P a p a , căru ia i-a prez in ta t o invenţie a sa, un fel de puşcul i ţe , b u n e de păstnat banii în difer i tele ins t i tu te religioase. Se pare ekiar că reuşise să înşele ru sume înseninate de

'kani până şi pe •câţiva cardinal i şi că a avut de jtorarilice ehiur pe unul din prela ţ i i Sanct i tă ţ i i î Sale ! î Acu i i i câtva t imp contele Orsi încercă să cons­tituie o societate pent ru aducerea cafelei din Ve-itauela, d<ar în ul t imul moment apăru o not i ţă -ittr'im ziar comercia l , care aniintci.i. de nişte în-flatorii comise de genia lul i n t e rp r inză to r la lucea şi Tor ino şi proiectul căzu în ba l t ă ! Toa te itestea n i n s nimic pe lângă isprăvile făcute de a-

: «furierul conte în Venezuela . Se spune că î n t r ' o bună zi Orsi invi tă pe cele

nai însemnate personal i tă ţ i din lumea polit ică şi 'M<-inatică a repmiblicei amer icane la o serbare piklioaisă. O orchest ră aleasă delec ta pe invi­taţi alături de ma-.-c încărcată cu fel de fel de , bunătăţi. Muzicanţ i i ca şi chelnăr i i cari au servit jinegustorul delà ca re s'a adus mâncarea şi beu-

• lua.aşteaptă încă să fie ach i t a ţ i ! Dar e şi mai nost im, cum contele a t ras pe

sfoară chiar pe guverna to ru l din Venezuela . Fü­lese trimis să îndepl inească o mis iune del icată di­plomatică la New-York . Abia ' a j u n s acolo, anun ţă prinţr'o- t e legramă pe preşedintele republieei Ve­nezuela că amicul şi c 'nsilierul său, 'Contele Orsi , iimirit. F o a r t e î n d u r e r a t de o perdere aşa de în­humată, genera lu l Crespo răspunse «ir i-«ă facă hXew-York o î n m o r m â n t a r e g rand ioasă pe so­coteala statului şi t r imise în acest scop s u i n a ne-

hinţează toată viaţa sa ca să scrie luc rur i car i transmite un seintiment de bună ta t e în cinci sute ie persoane, viaţa lui mi-se pare că e b ine în t re -binţată. Iar în cei ace priveşte a scrie ceiace nu (aei, m i se pare că tui nici nu ai d r e p t a t e ; faptele kne nu se fac numa i cu curaj şi cu sacr i f ic i i ; a trezi afecţiuni gent i le , a consola, a î n t i ne r i , , a înviora sufletul unuia pen t ru moment chiar ,

• mut fapte bune tot. atât de aprecia te ca şi aceia de a sta o lună fă ră a fuma pent ru a face u n cadou iraui maestru. Ce impor tă dacă un volum care a produs aceste efecte după un anumi t t imp sunt uitate? Câte fapte bune nu se ui tă îm fiecare z i? Oare nu ar t rebui să se facă fapte b u n e decât pentru urinaşi ? Dar ide e e mă perd în motive? Cine, mai mult decât t ine simţea aceste adevă­ruri, când sériai p r imele lucrăr i ale tale şi ori de câte ori sfârşeai vre-una apărea i aci, cu bra­ţele deschise şi cu faţa veselă ş i 'mi spunea i :

— Tcreza, cât de rău mi-ar părea să mor! — Tereza, inu 'm i spune că sunt m â n d r u ; te încred in­ţa că azi în mine e un înger , el era care 'mi dicta; dacă nu am scris mai b ine , e p e n t r u c ă am înţeles eu greşit poate, a tâ ta de repede îmi vor­bea.

— Şi vezi ca încă şi acuma îţi strălucesc o-ckii când auzi că'ţi amintesc acele zile. — D ă ' m i mâna Mario — reia ' ţ i cura ju l şi c red in ţa — caută aci inspiraţi unea — în in imă — ai să vezi că'ţ i va r&ptt&èe:-•— forţa ta e ac i ; — promite-mi eă vei serie încă, — că te vei în toarce den nou aci mulţămit;;'şi glorios ca să fii s ă ru t a t pe f runte , — »pune'-mi-ca auzi înge ru l , M a r i o !

Mario, niiş"eat, îşi apleacă capul pe p i ep tu l ei şţ rămase-multă vreme nemişcat şi gând i to r . .

In sfârşit Tereza îi m u r m u r ă la u reche : — Şi

4 - QfyUdaT V ^ s t r i g ă Mar io ridicâmdu-se î n picioare 8 u f a . ţ a însen ina tă şi bătându-se e u mâna pe piept: — există încă.

Nlbno.. Mai 1912.

cosară. -Coutele Ors i , care eiia. sănă tos tun , incasă banii t r imişi p e n t r u î n m o r m â n t a r e a iui tşi după trei luni de zile se p rez in tă din n u în fa ţa gene­ra lului , care de bucuri© că nu i-s'a p răpăd i t sfătui­torul , îl ier tă pen t ru farsa ce-i j ucase !

Pa re , de altfel , că a păcăli pe cunoscuţi i «ăi, era o specia l i ta te la crmtele Orsi. Odată , pe când t raversă At lan t icu l făcu cunoşt in ţă pe bordul va­porului cu iun englez, cu care legă pr ie ten ie în­dată. La sfârşi tul călătoriei , când să' se despar tă , contele voi să pe t reacă cu pr ie tenul său şi inv i tă pe englez lia r e s t a u r a n t u l vaporului , unde îi oferi un p rânz copios, care se încheie cu ciocnir i de pa­hare îşi ou deşe r ta rea câtorva st icle de şampanie .

I n t r e t imp vaporul ancorase .şi conte le Orsi se g răb i să ise scofboare pe uscat. Chelneru l prezen­tă englezului rămia.s î n m ă r m u r i t contul , care se ridicase la vre-o şutai de lei ! Eng lezu l tăcu şi plăti f rumuşel p rânzu l ee-i oferise i lus t ru l func­ţ ionar al republ ieei Venezuela .

De altfel din Venezuela , 'numai de bună voie nu plecase. Când era ga t a să fie pr ins şi .arestat oen t ru numeroase le înşelat! TÜ comise acolo se prefăcu că se s inucide. Pol i ţ ia găsi l ângă cada­vrulu i mai mulţi amici de-ai s inucisului , ca re po­vest iră cum ea Orsi se otirăvise. F u t r anspor t a t în t r 'o capelă a c imi t i ru lu i de unde, peste noap te , complici i săi îi dădură drumul şi-1 îmba rca r ă pen­tru Europa.

în tors în pa t r i e , nu ise lăsă de meser ia latât de product ivă ce pract icase în Noul cont inent tşi cine ştie cât ar mai fi cont inua t să exploateze naivi­tatea oameni lor , dacă un biet funcţ ionar al său, tras pe sfoară cu câteva mii de lei nu l-ar fi d a t pe mâna poliţ iei .

Acum reclamaţ i i le în contra lui curg şi ziarele au început a povesti zilnic o adevăra tă Ors iadă, care face delicii le c i t i tor i lor i talieni.

Roma, iunie 1912. Tiberinus.

0 probă de mentalitate. Şedinţa camerii magnaţilor.

— Situaţia politică. —

Arad, 15 I u n i e .

D e o c a m d a t ă pa r t i de l e ungureş t i , — în p r i m u l loc c h i a r cele d in opos i ţ i e — a u r ă g a z să, ţ i pe şi să î n ju re . Au un b u n pri­lej să-şi d e s c a r c e suf le tul , să se r ă s b u n e p e n t r u î n f r â n g e r e a î n d u r a t ă din p a r t e a g u v e r n u l u i şi a con te lu i T i s z a . S 'a g ă s i t a n u m e un p a r a t o n e r p e n t r u d e s l ă n ţ u i r e a a t â t o r p a t i m i s t r iv i t e de p u m n u l grofu lu i b i h o r e a n . A c e l a ş p a r a t o n e r ca î n t o t d e a ­

u n a : c a m e r a a u s t r i a c ă . P e n t r u un s t r ă i n de m e n t a l i t a t e a un­

g u r e a s c ă î n ju r ă tu r i l e presei u n g u r e ş t i opo-s i ţ ion i s te , c h i a r a c u m -în s i t u a ţ i a d a t ă , a t i ­t u d i n e a a c e a s t a a r fi de s igur o g r e a enig­m ă . P e n t r u c ă e un lucru cel p u ţ i n l ipsit de cea mai e l e m e n t a r ă logică să în jur i j>e c ineva , când acei c ineva f ace a c e l e a ş sfor­ţ ă r i ca t ine î m p o t r i v a u n u i r ă u c o m u n . D a r t r e b u i e să c u n o ş t i a c e a s t ă c e l e b r ă m e n t a ­l i t a te ca s'o în ţe l eg i .

Ce face azi c a m e r a a u s t r i a c ă ? Î n c e a r c ă să z ă d ă r n i c e a s c ă cu a c e l e a ş mi j l oace ex­t r e m e ca o b s t r u c ţ i a m a g h i a r ă r e fo rme le m i l i t a r e , in a l t ă p a r t e a z i a ru lu i n o s t r u s 'au pu tu t ceri şi ieri şi se p o a t e cet i şi azi de sp re lup ta u n o r p a r t i d e pol i t ice din Au­s t r i a î m p o t r i v a r e f o r m e l o r m i l i t a r e . S u n t , f ireşte şi în A u s t r i a scene car i r ă s t o a r n ă n o r m e l e u n e i v ie ţ i p a r l a m e n t a r e sănă ­t o a s e . D e g e n e r ă r i ca cele din c a m e r a un­g a r ă , t o tu ş i nici î nch ipu i nti se p ö t d inco lo de Le i t a . Şi cu" t o a t ă c o n ş t i i n ţ a d e c ă d e r i i lor a b s o l u t e p a r t i d e l e u n g u r e ş t i a u t u p e u l să s t r i g e : Iată anarhia parlamentului au­striac, iată dovada desăvârşită despre ce

pot să fie urmările votului universal. Ui tă , s u r a t e l e , şi u i t ă în ch ip b ine pre­

m e d i t a t , că în A u s t r i a a l t e s u n t şi că p r e a n u m e r o a s e s u n t c auze l e ca r i p a r a s t a to r ­nici o v i a ţ ă p a r l a m e n t a r ă n e n o r m a l ă . Ui­tă, că ceia ce e n e n o r m a l în a c e a s t ă viaţă, îşi a r e i zvoru l nu în s i s t emu l p a r l a m e n t a r , ci a f a r ă în mul t ip le le s t ă r i în f e r m e n t a ţ i e din i m p e r i u . D a r u i t ă , în a c e l a ş t i m p , fă­ţ a rn i ce l e m i r o n o s i ţ e , că o c o m p a r a ţ i e î n t r e v i a ţ a ce lor d o u ă p a r l a m e n t e a r p u t e a , pe d r e p t c u v â n t , să le î m b u j o r e z e obra j i i de ruş ine , dacă , i n g e n e r e aces t s e n t i m e n t fru­m o s a r m a i p u t e a să î n c o l ţ e a s c ă în sufle­tul lor pus t i i t d e - a t â t a a la i al m i n c i u n i i .

Şi d a c ă lup ta opos i ţ i e i u n g u r e ş t i î m p o ­t r iva reformelor ' m i l i t a r e a lost o l up t ă dic­t a t ă de conv inge r i a d e v ă r a t e , p e n t r u ce a t â t a h u l ă a s u p r a p a r l a m e n t u l u i a u s t r i a c , c â n d a c e s t a l up t ă î m p o t r i v a co loras refor­me m i l i t a r e ? Ori , p o a t e , z i a re le opos i ţ io -n is te , a u r even i t în a c e s t s c u r t r e s t i m p , la s e n t i m e n t e m a i — i e r t ă t o a r e , r e c u n o s c â n d în sfârşit în m o d s incer , că r e fo rme le mil i­t a r e sun t c .ea m a i m a r e cuce r i r e a m a g h i a -r i zmulu i , delà 1867 î n c o a c e ? X u . Ele fac ace l a ş s g o m o t a s u r z i t o r ca şi zilelo t r e c u t e şi s t ă r u i e cu o îndâr j i re s u p r e m ă , ca şi în c a m e r a m a g n a ţ i l o r , în ş e d i n ţ a de azi , să se dea a c e i a ş l u p t ă d i s p e r a t ă î m p o t r i v a re­f o r m e l o r - v o t a t e cu „ d e s c o n s i d e r a r e a con­s t i t u ţ i e i " . Xoi î n ţ e l e g e m p â n ă 'n c u t e l e ei cele ma i a s c u n s e m e n t a l i t a t e a po l i t i că un­g u r e a s c ă şi î n ţ e l e g e m depl in t e a m a lor de r e f o r m a e l e c t o r a l ă d e m o c r a t i c ă , t e a m ă , c a r e ţ i pă prea suspec t decâ t să nu fie re­c u n o s c u t ă .

Refo rmele m i l i t a r e / d u r e r e , sun t în A u s t r i a la a d ă p o s t u l £-ului 14 şi nu s u n t m u l t e s p e r a n ţ e , că n ' a r pu t ea să fie adop ­t a t e .

V o r fi ele a d o p t a t e şi de camera , mag­n a ţ i l o r în ş ed in ţ a de' az i . A d e v ă r a t că ace­leaş z i a r e ţin să ne as igur i 1 că p â n ă şi înal­ţ i i p r e l a ţ i ca to l ic i , de pi ldă u n P r o h á s z k a . un Alaj lá th . a l ă t u r i cu m a g n a ţ i ca ;Pro-nay . K á r o l y e t c . vor . . o b s t r u a " p ro iec t e l e , z ă d ă r n i c i n d v o t a r e a lor. S u n t e m d ispuş i însă i a ră ş i d u r e r e , — să c r e d e m î n s ă asi­g u r ă r i l o r g u v e r n u l u i , că odiose le r e f o r m e vor fi v o t a t e . î n c ă îu ş e d i n ţ a de az i . Nu sunit aee^tio i v f o r m e a t â t de t e m u t e de

m a g n a ţ i ca r e fo rme le civile de sub W e -ker le şi nici ace le n ' au p u t u t fi z ă d ă r n i c i t e , cu t o a t e că p r e l a ţ i i a v e a u a t u n c i m a n d a t î m p o t r i v a lor c h i a r delà R o m a .

G u v e r n u l va t r e c e senin înainhe. •• -asis tenţa , a mi i de b a i o n e t e s'a doved i t a t â t de e fec t ivă .

Şedinfa senatului.

încă delà orele 9 piaţa din faţa pa r l amen tu lu i e ocupată de poliţ ie şi j a n d a r m e r i e . Mil i ţ ia dea-somenea e consemnată în cazarmie. N ' a fost însă nevoie de măsur i le acestea prevent ive , f i indcă a-fară de câţiva cr-rioşi ca r i veniseră să admi re pompa magna ţ i lo r , publ icul s'a ţ inu t depar te de par lament .

P e la orele 10 încep încetul eu încetul să se adune membnii casei magna ţ i lo r . Automobile ele­gan te şi t r ă su r i l u s t r u i t e aduc în zbor pe mag­na ţ i i şi episcopii ţ ă r i i în faţa pa r l amen tu lu i . D i n t r e m e m b r i i iromâni ai casei magna ţ i lo r iau pa r t e la şedinţă P . S. Lor episcopii D . R a d u , Ioan I . P 'app ş i : V . Hossu.

La orie 11 sunt de faţă peste 150 de membr i , î n t r ' u n colţ contele Zichy dă expl ica ţ i i cu iprivire l a módul ilegal cum au fost votate proiectele mil i­tare . D i n t r e episcopii romano-catolici cari-1 încun-joară , s ingur Prohászka , cunoscut p e n t r u credin­ţele sale avansate, face semne de aprobare .

f a g . 6.

Desbatere agitată.

Xi-se telegraf iază : Şed in ţa casei magnaţ i lor a fost deschisa la orele 11 şi j um. de că t r ă preşedin­tele Albin Csáky. Sp i r i t e ie sunt foarte agi ta te . Discuţ ia a fost începută de că t ră opoziţie p r i n o ra to r i i : contele H a d i k , Aurel Dessewfify, contele Vigyázó, cari au atacat cu multă violenţă proiec­tul şi guvernu l .

P e lângă proiect au vorbi t : contele R- Zse-b'nszky, B. V a v r i k şi L. Lukács . Discuţ ia deve­nind tot mai vehementă la orele 5 d. a. preşedin­tele a suspendat şedinţa. La orele 5 şi jun i . şe­d in ţa a fost redeschisă- Votarea se va face spre seară.

.'După Dessewrffy vorbeşte bă t rânul t recut d e 80 de ani E r n u s z t şi spune că deşi abia vede, to­tuşi a venit la şedinţă ca să voteze reforma mil i ­tară care, zice, va pune capăt, frecări lor ce de 13 ani împiedecă act ivi tatea normală a camerei un­itare, şi va res tabi l i în sfârşi t mult dor i ta pace în viata pa r l amen ta ră a U n g a r i e i .

Guvernu l va avea cel p u ţ i n 90—100 de votur i , pe când opoziţ ia cel mult 50—(S0.

Scrisoare din Budapesta Bilanţul activităţii culturale şi sociale din acest

a ii a tinerimii noastre universitare.

Budapesta, 14 I u n i e .

Terminându-se anu l didact ic , t ine r imea noa­stră un ivers i t a ra d in Viena , Budapes ta şi Cluj se re în toarce - acasă, p e n t r u a 'şi găsi l iniştea şi recrearea după muncă încordată şi sbucium isto­vitor. Ar fi poate cu cale să spunem cu acest p r i l e j câteva cuvinte despre f rumoasa meni re cul tura lă şi socială a t iner imei în organismul societăţii noa­stre.

Deocamdată însă nu ne rost im asupra activi­tăţ i i publice a t ine r ime i noastre din acest an, dorind să aşteptăm mai n.ainte apa r i ţ i a a lmana­hur i lo r ce le vor eda în euirînd societăţile acade­mice „Român ia J u n ă " şi „ P e t r u Maior" , car i au să ne dea ogl inda fidelă a act ivi tă ţ i i cu l tu ra l e şi sociale a t i ne r imi i noastre.

După cum suntem informaţ i a lmanahul jubi ­lai' al „Românie i J u n e " redacta tă de d. Ion Gră­madă va fi o l uc ra re mai mare, oaire va cupr inde toate, momentele de impor tan ţă din viaţa socie­tăţ i i ..Români-a J u n ă " , iar memor ia lu l j n b i l a r al soc. „ P e t r u M a io r " va fi o broşulră ocazională care va reogl indi act ivi tatea genera ţ ie i de azi şi câteva articole scrise de bărbaţ i i noş t r i de seamă anume pentiru memoria l .

F a p t u l ' î n sine, că ambele societăţi s tuden­ţeşti au hotăr î t să dea seamă obştii româneşt i asu­p ra act ivi tă ţ i i desfăşurate , p r i n ed.area unu i al­manah, vădeşte îndeajuns , că t iner imea în acest an a avut succese frumoase şi a realizat îndrăzne ţe p lanur i . Răsfoind broşur i le societăţ i lor noas t re s tudenţeş t i vom fi î n s i tuaţ ia de a stabili măsura , în care -au satisfăcut aş teptăr i lor legi t ime. Şi în aceeaş vreme vom putea stabil i , că în ce m ă s u r ă s'a da t mână de ajutor şi . î ncu ra ja re s imţ i tă t ine­r imii din par tea celor ch iemaţ i şi d in par tea ma­relui public .

Căci ins t i tu ţ iun i le , alcătui te de t ine r imea noa­stră nu au ajuns încă în stadiul acela încât fă ră de a fi avizate la sp r i j inu l direct al obştei, să'şi poată împl in i menirea .

Presa noastră .are da tor ia de a pr i le ju i — p r i n cont inua desbatere a problemelor t ine r ime i — contactul tot mai viu d i n t r e t i ne r ime şi mare le public, ca t ine r imea g r u p a t ă în societăţile „Ro­mânia Jună' . ' , „ P e t r u Maio r " şi „Emine&eu" să nu'şi mai cheltuiască forţele fă ră de a obţine suc­cesele dori te cum. s'a în tâmpla t nu odată în trecut .

Ar fi în t r ' adevăr t impul suprem, mai ales în

acest an, când societăţile „ R o m â n i a J u n ă " şi Pe ­r m M a i o r " au ajuns la răspânt ia j ub i l ă r i i , să ne gând im la .mijloacele şi modali tă ţ i le , p r i n cari am putea posibil i ta sisteinizarea mişcări i cul­tu ra l e a t iner imi i după un plan anumi t , temei­nic conceput, ca în sfârşit să facem trecerea de mult dorită delà efemer la dă inui tor .

(•erdnr.

Echilibrul naval în Mediterana Monstruoasa Conc irenţă. Noua formă a tributu­

lui de sânge.

Pe m ă s u r ă ce p e r i o a d a de pace pr in c a r e t r e c e m as tăz i se p r e l u n g e ş t e , în ace ­ia ş m ă s u r ă m o n s t r u o a s a c o n c u r e n ţ ă d i n t r e pu te r i , p e n t r u a r m a m e n t e şi p r e g ă t i r i de răsboi c r e ş t e a p ă s â n d p o p o a r e l e în p ropor ­ţii ne m a i c u n o s c u t e o m e n i r i i .

Xu eş te soz iune î n t r ' o c a m e r ă , a vre­unei mar i sau mici p u t e r i , în c a r e să nu se p r o c l a m e că a p ă r a r e a n a ţ i o n a l ă es te com­p r o m i s ă şi să nu sece ră ia răş i şi i a răş i nuo i je r t fe , pen t ru nuo i î n a r m ă r i .

Se c u n o a ş t e în p r iv in ţa a c e a s t a concu­r e n ţ a d i n t r e G e r m a n i a şi Angl ia p e n t r u spo r i r ea f lotelor r e spec t ive .

Abia adie c â t e un zvon de în ţ e l ege re , de c o n t e n i r e a aces t e i fur ioase în t r ece r i ca re a p a s ă cele d o u ă n a ţ i u n i cu t o a t ă i m e n s a g r e u t a t e a m i l i a r d e l o r ce n e c o n t e ­nit t r e b u i e să şi-Io s t o a r c ă clin s ânge şi din nou se r id ică glasul implacab i l c a r e ce re to t a l t e j e r t fe .

D a r a l ă t u r i cu a c e a s t ă c o n c u r e n ţ ă ve­d i c , vecin ie r e îno i t ă de ca re d u p ă sesiu­nile b u d g e t a r e în c a r e s ' au d e s b ă t u t şi s ' au v o t a t c red i t e l e c e r u t e de fie-care ţ a r ă , ia ta­că ' î ş i face a c u m a d r u m o a l t ă p r e o c u p a r e , ca şi cum ar fi un «blestăm dat, de D u m ­nezeu ca op in ia publ ică să nu a ibe nici un m o m e n t dc l in iş te în f a ţ a molohu lu i c a r e î ngh i t e a t â t a energ ie o m e n e a s c ă .

S t r i g ă t u l d c a l a r m ă p o r n e ş t e i a ră ş din Angl ia î n g r i j o r a t ă de echi l ibrul for ţe lor din M a r e a M e d i t e r a n a , s c h i m b a t în u r m a m a r i l o r cucer i r i i t a l iene .

A c e s t s t r i gă t de a l a r m ă a avu t echou şi în p resa i t a l i ană şi a c u m a din nou s'a înc ins p a s i o n a t ă , d iscuţ ia a s u p r a pozi ţ ie i ce o a u difer i te le p u t e r i r e s p e c t i v e , din nou se vo r beş t e de răsboi . din nou se cer cre­d i te .

i a t ă câ t eva voci de pressa pe ca re le luăm d u p ă z i a ru l . , -Temps" :

Discu ţ iun i le presei franceze şi engleze asu­pra echi l ibru lu i naval în Marea Medi t e rana sunt u r m ă r i t e cu multă a tenţ ie în I ta l ia .

Revista Nau t i ca d i r i j a tă de că t r ă depu­tatul F i d i P a l m a , rapor toru l bugetu lu i mar i ­nei în Camera I t a l i ană zice că I t a l i a ar tre­bui să aibe o flotă cu o dată şi j u m ă t a t e mai .superioară celei austriace, astfel că -cele două flote al iate să poată egala pe cea franceză.

Giorwale D ' I t a l i a , declară că augmen ta rea mar ine i este necesară şi că în cu r înd amira­l i ta tea i t a l i ană va fi obl igată să aleagă for­mula oaire convine mai bine I ta l ie i pen t ru a

proteja a t â t in terese le sale medi te ranee , con­s t i tu i te p r in posesiunea Libiei, câ t şi intere-

i-ele salo a dini atice <••< nst i tu i to pr in indepen­denţei Albaniei de Aus t r i a .

Alte z iare încă fac să se p revadă o sporire a bugetului mar inei i tal iene care se cifrează acum la 200.000 de mil ioane.

IV lângă art icolul d in Rcviista Nauiioa, acelüij F. di P a l m a publică în Nat ional Zei­

tung d in Ber l in un articol în care î n t r e altele spune u r m ă t o a r e l e :

„Poses iunea insulelor măr i i Egee, portu­r i le d in Tobruk şi Bomba, vor fort if ica în chip considerabil s i tuaţ ia Italiei în Medite­r a n a . , Rial ia caută .să micşoreze sursele de con­

flict în t re Rusia şi Aus t r i a , căci dacă de pi ldă Rus ia ar voi .să se instaleze în Medite­

rana, Aus t r i a ar prof i ta imediat de acast pre­text pentiru a ocupa, cliqua cum dovedeşte de mult t imp , Sang iacu l de Novi Bazar si a eşi la Salonic.

Dacă Eng l i t e r a ar t r imi t e unele din uni­tăţ i le sale navale în Medi te rana , ea ar face focul. Căpi tanul Kaber, care anul t recut a făcut senzaţionale declaraţ i i asupra deplorabi le i si­tuaţ i i în care s'ar fi găsit în caz de ră^boiu, — a făcut î n t r ' u n discurs zilele t recute o tot atât de in teresantă e x p u n e r e asupra aspiraţii­lor Angl ie i în Medi te rana .

Ideia dlui Church i l pai'e a fi de a voi să t r imi t ă escadra M e d i t e r a n a la Gibra l ta r , pă­răsind astfel s tăpâni rea Médi te ra nei pe care am păstrat-o atât dc mul t . In 1914 I ta l ia şi Aus t r i a , care sunt a l ia ţ i i fermi ai Germaniei , vor avea .în Medi te rana flote combinate ale An­gliei şi F r a n ţ e i .

C a r e va fi a tunc i poziţia noastră . Noi avem la Gib ra l t a r destule t r u p e pentiru a înar­ma convenabi l fo r tu r i l e dacă a r izbucni răs­boi ul. Lipsesc garn izoanei din Mal ta 3 regi­men te şi sute de ar t i lor i ş t i . I n E g i p t armata de ocupaţ ie este total nesufic ientă şi noi n'a-vem ar t i l e r i e engleză... Dacă răsboiul s'ar de­clara, flota franceză ar fi incapabi lă de a ne

' a ju ta mult t i m p , f i ind ocupată pe coastele ma­rocane.

Noi n'avc-m t rupe şi nici o flotă in Me­di terana . F r a n ţ a nu are de asemenea astfel că am fi amenin ţa ţ i să ni-se răpească Malta şi Eg ip tu l şi d r u m u l >spre 1-ntdia.

l a t ă d a r cele ma i noi veş t i cu ca re so î n c e p e sezonul de v a c a n ţ e . E le ne vorbesc de a t m o s f e r ă , de g r o a z ă şi de praf de puşcă .

Ce va fi ?

Oeoli-se-va r ă s b o i u l ? P o a t e .

D a r ce fo los? Nu es te nn r ă s b o i şi niai i ng roz i to r a c e a s t ă m o n s t r u o a s ă în t rece re . Cu imense le c a p i t a l e b ă g a t e în fierul şi oţelul n imic i to r , cu for ţe le p a r a l i z a t e în a r m a t e m o n s t r u o a s e şi car i a p l i c a t e la pro­duc ţ i e , cu câ t nu s ' a r p u t e a r idica prospe­r i t a t ea p o p o a r e l o r .

C â t e mii şi m i l ioane de suf le te n u pier t o c m a i din c a u z a că a c e a s t ă m u n c ă ab­su rdă nu e a p l i c a t ă acolo unde t r e b u i e .

A v e m pace . D a r g o a n a a e e a s i a nu esle un î 'ăsboi ou m u l t ma i c u m p l i t d e c â t orice fdt răsboi c a r e în cel pu ţ in un an s'a ter­m i n a ?

Nu e aces t a un nou t r i b u t de sânge şi ma i î n g r o z i t o r ?

- a a r C u m p ă r a r e o c a z i o n a l ă d e p u ş t i d e v â n a t !

Lancaster, cu cheie 16 fl., Qrener-lacat englezesc, cocoş automat 22 fi., Puşti americane, (<>avă cu aruncarea patroanelor folosite 12 fl., Hemmerles, 2 ţevi, modernă 35 fl., Drilling-, Browning dè 16 ca! ib., Krupp eje ctor, cu ţevi de oţel, etc. precum şi garnituri complete Hamerles-Drilling, Springer şi Klemer, revolvere, pistoale

s e a - f l Ă î n p r e ţ : i e f t i n l a

Prävälia de puşti de v ina t : R A D O , Budapest, iv|r„ Egyetem-tér 5, Articole de spor», binoclu, Zeiss-, Görz- aparate fotografice. Face schimb de diferite părţi de puşti şi aparate de fotografiat.

Nr. 1 2 1 - 1 9 1 2 „ R O M A N U L "

Cronică externă. Răsboiul t r îpo l i t an . I n noaptea de Lun i spre

Morţi au atacat t rupe le tu rceş t i d in Tr ipo l i t an ia po italien iii de l â n g ă Horns. D a r genera lu l i ta l ian Bei«di, îi preveni , şi-i ataică delà spate . L u p t e a fost foar te î nve r şuna t ă şi a dunat delà 4 ore dini . până la 8,/., când Turc i i işii A rab i i fu ră împrăş ­tiaţi şi zd.r-biţi de a r t i l e r i a i ta l iană. P i e r d e r i l e turcilor şi a rabi lor sunt foarte- mar i . Oasa d in apropiere e plină de cadavre . D in 421 de m o r ţ i do po înăl ţ imi le delà Lebda numa i 209 au fost îngropaţi. Al te c adav re a u fost fura te de a r a b i , mulţi mor ţ i zac insă şi acuma pe câmp. I ta l ieni i cuceriră o mul ţ ime de a rme şi mnn i ţ iun i , în schimb p ie rdură 2 ofiţeri şi 29 so lda ţ i ; răni ţ i au fost 2 ofiţeri si 57 de s ] ci aii. T r u p e l e i tal iene trtint cupr inse de un en tus iasm nespus de mare .

Poli ţ ia din Salonic a expulzat în 12 1. c. cu forţa pe Italienii din are! oraiş, t ranisportându-i peste g ran i ţ a Greciei . Cei expulsaţii sunt vre-o 100 la -număr şi apar ţ in rasdi spaniole (jidoveşti.)

* Lupta pen t ru presitîeiiţia S ta te lo r -Uni te . Zia­

rul american , ,Xcw-York H e r a l d " a publicat un v -ns-pect, despre rezul ta tul a leger i lor de de lega ţ i până de prezent . Dupa conspectul acesta şansele cele mai bune le are Taf t . cu tot rezul ta tu l stră­lucit ce 1-a r epu r t a t Roosevel t l a a legerea d in statul Oio. P â n ă acuma p a r t i d u l repulicam a r e 4 candidaţi, d a r nu o esclus eă până la t e rmina rea definitiva a a legerei t u t u r o r delegaţ i lor să se ivească mai un 'al cincclea candidat .

Aderen ţ i de ai lui Taf t sunt aleşi până de prezent 488, Rosewelt 424. La Fo l le t t e 36, Cum­mins 10. Delegaţi ' republicani aleşi cari încă n u -s'ua declara t nici pen t ru unul din aceştia sunt în număr de 00. Aceştia însă au fast aleşi faţă cu aderenţii lui Taft şi astfel sunt con t ra r i eandi-daturei aces tu ia .

Delegaţi democra ţ i sunt alaşi Clark 300. Wil-M>n 199, Tlurke 107, U n t e r w od 85, H á r m o n 53, Marschall 30, Raldur in 14.

După starea de prezent par t idul republ ican <ire cele mai multe şanse şi lup ta cea mai înverşu­nata- se şi desfăşură în «anul acestui par t id î n t r e aderenţii lui Taft şi Roosevvelt. D i n t r e 262 dele­gaţi, a căror a legere a fo-st a tacată , au fost just i ­ficaţi de comi te tu l naţ ional republ ican 128 ade­renţi ilui Taf t ci numai un aderen t de alui Rooee-welt. î m p r e j u r a r e a aceasta i-a î n t ă r i t şi ma i mul t pe Roo-seweltişti şi e foar te pro-baibil că va u r m a o desbinare în par t idul republ ican, ce însă va face pasibi lă b i ru in ţa pa r t idu lu i democra t , în care până acum Clark se bucură de cei ma i mulţ i aderenţi.

* Complica ţ iuni pe insula Samos . Ziarulu i „Se­

cole" i-se anun ţ ă din Athena , că fostul pr im-mi-nistru al insulei Samos. Sopulis , ca re d u p ă asa­sinarea pr incipelui insulei Samos, p r in ţu l Co-p.a&siis, a fost condamnat la moa r t e împreună cu mai mulţ i soţi de ai lui, d a r s'a refugia t , acum pe neaş tep ta te s'a re în tors , deşi amnest ia , care au votat 'o par lamentu l d in Samos p e n t r u condam­naţii politici, nu cete încă sancţ ionată de nou l principe. Re în toa rce rea lui Sopul is a fost salu­tată do o mulţiime mare . P r inc ipe l e i-a dat de ştire fostului p r im-min i s t ru încă în por tu l Vat i , ca să nu debarce pe ţerm, d a r Sopul is a răspuns , că dupăee p a r l a m e n t u l a votat amnest ia , el se reîntoarce în p a t r i a sa, p r in u r m a r e pr inc ipe le paate face ce îi p lace . Dacă re în toa rce rea luii nu-i spre, plăcerea pr inc ipe lu i , lui nu-i pa.să mul t de aceasta, deoarece nn pr inc ipe le ci el (Sopulis) este domnul s i tuaţ ie i .

Consulul aus t ro -ungar s'a adresa t p r in o scri­soare cătră căp i tanu l vaporu lu i oare 1-a adus pe Sopulis, ca să nu-i permi tă fostului pr im-minis­tru debarcarea, ci să m e a r g ă cu vaporu l pe ma­rea liberă; D a r vre-o sută de msulatni au g răb i t intr'o barcă î n f r u m s e ţ a t ă eu flori , la sosirea va­

porului în por t , şi luându-1 pe Sopul is şi soţ i i «ăi l 'au dus la ţ e r m u r e . Cu o însuf le ţ i re m a r e a fost p r i m i t Sopulis şi mul ţ imea p re t i ndea ca mi l i ţ i a turcească să părăsească insula. P r i n c i p e l e a t r i mis 30 de soldaţi , car i 'să împresoare oasa lu i So pulis, dar m u l ţ i m e a fana t iza tă a a lunga t soldaţ i i şi vre-o 150 de ce tă ţeni î na rma ţ i s'au p u s ca pază în j u r u l casei lui Sopul is .

Noul p r inc ipe a declarat u n u i g rec , că Sopul is çi soţii să i j - acă o farsă periculoasă, da.r se vor înşela amar , p e n t r u c ă amnes t i a încă nu-i sane ţionată. şi astfel condamna ţ i i re în torş i vor putea fi de ţ inu ţ i . Auzind Sopulis dec la ra ţ ia pr incipölui a obioeţio-nat î n g â m f a t : „"Nu eu şi soţii mei să joacă cu focul, ci principele. E u îl voi pune în p r i n s are pe pr incipe , pentrucă uşi vindică drep­tur i , car i nu-i corapet."

î m p r u m u t u l Serbiei . Am amint i t î n t r ' u n nu­măr t recut , că p r im-min i s t ru l Serbie i , Milova-•novici amel ior índ-se în t ru "câtva si tuaţ ia pa r i a mentá ra , a convocat o confer inţă a şefilor d e par t ide din scupşt ină, în oare a căutat să-i câştige pe aceştia p e n t r u votarea unu i î m p r u m u t ex t r a ordina'r. E in teresant că guve rnu l in tenţ iona la început votarea unui î m p r u m u t n u m a i de 3 mi 1 ioane- şi j u m ă t a t e , mai târziu suma aceasta a ur­cat-o la 5 mi l ioane, iar acum după o te legramă sosită din Sem lin comisia f inanc ia ră a seupş-tkiei care mai nain te a fost împot r iva î m p r u m u t u l u i v a p ropune spre p r i m i r e un proiect îna in ta t de guvern cu p r i v i r e la un î m p r u m u t de 21 mil ioane, In genera l se crede, că schimbarea aceasta r e p e n t ină. a fost cauzată de împre ju ra rea , că în par la­men tu l unga r au fost. votate proiecte le militare;, cari în scurt t i m p vor fi lege, nepunândul i - se în cale n ic i o piedecă mai serioasă.

Şi Serbia în u r m a acesteia nu voieşte să în­târzie cu d-esvoltarea armate i sale. Se zice, că a cesta ar fi fost a rgumen tu l pu te rn ic , cu care i-a capt ivat pr . im-ministrul Milovanovici p e şefii par ti dolor pen t ru u rgen ţ a unui î m p r u m u t ex t raord i ­nar şi atât de mare care de al tcum va fi acoperi t n c m a i din buge tu l anulu i vii tor. P ro i ec tu l guver­nului a făcut mare sensaţic. Guvernu l sârbesc va în t r ebu in ţa î m p r u m u t u l pen t ru p rocu ra rea de puşti-revolver, de t u n u r i . d e munte , aeroplane mi l i ta re şi mumiţ iune.

F r a n ţ a şi pu te r i l e europene . In camera fran­ceză s'a p r i m i t bugetu l min i s t e r iu lu i de externe. In cursul desbaterei p r im-min i s t ru l Po inca ré şi în vorbirea sa a expus că F r a n ţ a de prezent se a-flă în relaţ i i le cele mai excelente cu toate etatele din Europa .

Cu p r iv i r e la Tăsboiul i ta lo- turc — pr im-min i ­s t ru l a spus că Franţa- păs t rază depl ină neu t r a ­l i ta te .

Inc iden te le cu vapoarele „Manouba" şi „Ca­t a r g e " a t u l b u r a t î n t r u câtva buna re la ţ i e cu I t a ­lia care de a tunci încoace s'a res tabi l i t de­plin. E l speră că în ţe legerea cu Span i a se va rea­liza în cel mai apropia t viitor. Re la ţ i a d i n t r e F r a n ţ a şi G e r m a n i a se bazează pe b u n a î n c r e d e r e reciprocă. I n chesti i le p r iv i toa re la Maroco va decide un a r b i t r a j . S t a t u l francez p r i n al ianţa cu Rus ia şi p r i n pr ie ten ia cu Angl ia cont r ibuie e-scnţial la menţ inerea păcii şi nu-i stă, n i m ă n u i în cale. La sfârşi tul vorbirei sale — pr im-min i ­strul Po inca ré — a declarat că toate celelalte vcxrj dori a l ianţa şi în ţe legerea cu F r a n ţ a pen t ru pu­terea ei.

Hainele lucrate în atelierul propriu se capătă la

LENGYEL ISTVÁN PRĂVĂLIE DE PĂLĂRII Şl SPECIALI­TĂŢI DE MODĂ PENTRU BĂRBAŢI

O r a d e a - m a r e — NAGYVÁRAD g i P i a ţ a Boît ier nr. 1. Telefon; 12-43.

Declaraţie, Onorată Redacţiune!

In numărul de azi al ziarelor locale maghiare se publică o rugare iscălită damai mulţi advocaţi şi adresată presidiului camerei advocaţiale din Arad, în care se cere convocarea- unei adunări ex­traordinare în scopul de a lua poziţie faţă de eve­nimentele mai récente petrecute în camera din Budapesta. Această rugare este iscăltă şi de mine.

Pentru a evita orice fel de nedumeriri/ţin a da în această chestie, unele desluşiri:

Intr'o seară, când grăbeam cătră casă, mă în­tâlnesc cu colegul dl Ştefan Priegl, care m'a rugat să iscălesc şi eu o rugare, prin care mai mulţi ad­vocaţi cer delà presidiul camerei advocaţiale ţi­nerea unei adunări extraordinare. Umicul obiect ar fi a lua poziţia faţă de evenimentele petrecute în parlament.

Deoarece mă grăbeam şi dl dr. Priegl era în-cunjura-t de mai mulţi advocaţi, l'a-m întrebat că acea rugare — pe care de altcum nu am cetit-o — nu cumva, conţine ceva contrar principiilor mele şi partidului meu? Primind răspuns mulţumitor, am subscris şi eu rugarea, mai ales că mă bucu­ram că mise va da un bun prilej să dovedesc înain­tea unui colegiu distins, pe ce baze şubrede este aşe­zată întreaga constituţie, a ţării şi a-i arăta, că dacă tirania guvernanţilor, aplicată chiar şi în felul blând, cum s'a întâmplat cu opoziţia maghiară din parlament, îi doare pe maghiari, cu cât mai gro­zavă este tirania brutală aplicată fără scrupule faţă de naţionalităţi!

Cetind în ziare rugarea dlui dr. Priegl şi soţii, pe care în pripă nu o cetisem la iscălire, aflu, că aceoa conţine şi propuneri pozitive, cu- cari eu nu mă identific; — declar deci că încât nu voi fi împiedecat, mă voi pre-zenta acolo şi voiu preciza punctul nostru de vedere, de altfel foarte clar şi anume, că condamnarea, procedurei guvernanţilor însemnează totodată şi osândirea opoziţiei coaliate maghiare, care opoziţie fiind la putere, a fost faţă de noi cu mult mai necruţătoare, de cum sun%' guvernanţii actuali faţă de opoziţia maghiară.

Cu deosebită stimă:

Dr. Ştefan C. Pop. deputat dietal.

Gloria militară Statele europene din t i m p u l cruciadelor —

exceptând F r a n ţ a — nu sufer nici o compara ţ ie •teritorială cu în fă ţ i şa rea lor de astăzi . S ta te le politice de azi s'au înf i in ţa t şi desvol ta t în u l t i ­mele şase secole.

Dacă observă cineva o h a r t ă delà f in i tu l se­colului al X l T I - l e a va vedea că pe imensul ter i ­tor al Ţa r i lo r se în t indea imper iu l mongoli lor , imper iu l tă tar i lor .

Care sunt v i r tu ţ i l e la adăpostul cărora s'au născut şi au crescut aceste state europene?

F ă r ă îndoială că în pr imiţ i p lan sunt v i r tu ţ i l e mi l i ta re .

Celelalte mani fes tă r i ale sp i r i tu lu i omenesc ea poezia, -artele, ş t i inţele , comerţul sunt n iş te o rnamente frumoase şi folositoare ce se pot -des-volta şi înf lori numa i la adăpos tu l armelor .

J u s t i ţ i a ar fi numa i un cuvânt , de fapt n ' a r exista, dacă bra ţu l a rma t al societăţi i n ' a r g a r a n t a sancţ iunea ho tă r î r i lo r sale.

Ge rman ia actuală, un s ta t mare , bogat şi civi­lizat cu ce-şi sp r i j i nă în f lor i rea sa?

Cu cei şapte sute mii oameni , a rmaţ i cu ar­mele cele mai moderne şi p regă t i ţ i a-şi sacrifica viaţa p e n t r u binele comun g e r m a n .

Aşa. se explică cum chiar în t impu l nos t ru , nobleţă a rmelor aire precădere fa ţă cu ce le la l te ma­ni fes tăr i omeneşt i . V i r t u ţ i l e mi l i t a re as igură bi­nele comun.

P r i n c i p a t e l e române s'au în temeia t în u l t i ­mele şase secole. Să vedem sub r a p o r t u l v i r tu ţ i lo r

DANTELE, CORDELE, ART i CLI!, ŢESUŢI, se capătă nu

dar cu preţuri i e f t ine

mai în filiala magazinului Budapestan de dantele în ARAD,

bulevardul Andrássy numărul 20 [Palatul El. Fischer],

mil i ta re cum stau basarabimii , moldovenii d in t re P r u t şi N i s t ru , faţă cu Ruşii .

Se pune o în t rebare . Fs te posibi lă o compara ţ ie d i n t r e genera lu l condueăUT a] t rupelor din veacul al X l I I - k a şi veacul al X X - l e a ?

De s igur că da. Es te un fond comun al geniu lu i mi l i t a r oare

este independent de a r m e : è forţia mora l ă a gene­ra lu lu i şi a t r u p e l o r ? N u m a i cu acest e lement co­mun tu tu ro r epocilor care trece îna in tea capaci-tăţei tehnice să poa tă judeca şi compara un Gu­stave Adolf cu un K u r o p a t k i n e .

I s to r i a ne spume că t rupe le lui Gustave Adolf e rau aşa de disc ipl inate în cât în oraşe lua te cu asalt după două o re delà inbrarea t rupe lor co­mer ţu l şi toată v ia ţa o raşu lu i îşi re lua cursul obi­c inu i t ; p e când ord ine le şi contra o rd ine le u n u i K u r o p a t k i n e şi l ipsa lui de au tor i ta te a adus de­zastrul delà Mukden .

Toţi oameni i de a rme sun t convinşi că în ma­nifes tăr i le gen iu lu i mi l i t a r al , popoarelor for ţa morală trece îna in tea a rmamen tu lu i şi capaci tăţ i i tehnice a t rupelor şi a genera lu lu i .

I n ul t imele şase secole diversele popoare eu­ropene se pot m â n d r i cu mul te gen i i mi l i ta re .

F rancez i i au avut o serie de m a r i general i d in cari cel mai cu lminan t e Napoleon.

P r u s i e n i i au avut un F r i d e r i e al I I - lea , u n Mol tke ; austr ieci i pe p r i n ţ u l E u g e n ; polonii pe Sobieski ; anglo-saxonii p e Wellington; suedezii pe Gustave Adolf, pe Carol al X I I - l e a ; o tomani i au avut o serie d e sultani umul m'ai brav decât al tul şi d in care unul s ingur , Sol iman al I I - l ea a comandat în pe r soană patruzeci şi şase de bătă l i i ; români i au avut po Mircea, p e H u n i a d é , pe M i h a i Viteazu, pe Ştefan cel M a r e ; ruş i i pe cine aü avut ?

Genera l i i ruşi Suravof, Cutuzof, Ki r ropa tk ine , P e t r u cel mare , nu suferă nici o compara ţ ie cu genera l i i mar i ai celorlal te popoare.

Ce bătă l i i celebre au fost câş t iga te de t rupele ruseşti în aceste din u r m ă şase secole?

N u se cunosc. Să c i tăm după R a m b a u d bătăl ia din t impu l

lui I van cel M a r e con t ra hordei tătairilor în u r m a căreia moscoviţii s'au l ibera t de sinb t ă t a r i .

La a cincisprezecea zi — scrie R a m b a u d — fluvii le s'au acoperi t cu ghe ţu r i . Mare le p r i nc ipe dădu ord in de a se da t rupe le mai înapoi. I u a-cest moment o panică neexplicabilă cupr inse pe amândouă a rma te le : rusu l şi t ă t a ru l fugeau unul de altul fără a fi u r m ă r i ţ i (anul delà Hr i s to s 1480). H a n u l <se salvase la hordă. Ast fe l fu u l t ima mare invaziune a cavaleri lor d e Kip tchak . I n a-cest mod p u ţ i n eroic se s fă r îmă j u g u l mongol <sub care R u s i a a gemut aproape trei secole.

Aşa se e x p r i m ă tex tua l Rambaud . P e n t r u a vedea d i f e ren ţa î n t r e cele două po­

poare, baearabeni şi ruş i , sub r a p o r t u l g lor ie i mi l i t a r vom examina două bătă l i i ce lebre : P u l -tava d in 1709 şi Rahova 1475.

Mai î n t â i credem necesar să precizăm locul unde a fost lup ta din i anua r i e 1475 d i n t r e mol­doveni şi tu rc i , ca să pu tem înţelege mai b ine ce­lebra bătă l ie moldoveana.

Cron ica ru l polon Dlugos, fost mare cancelar al Polonie i , fost arhiepiscop de Lomfberg, care t r ă ia în t i m p u l bătăl ie i , o fixează as t fe l :

Lângă lacul Racowyeez şi f luviul Ber lad. Cronicaru l moldovean Gr igo re U r e k e oare a

t ră i t la începutul veacului al X V I I - l e a , spune că bătăl ia a avu t loc :

La podul î n a l t , la Vaslui . I s tor ic i i d in t impu l nos t ru au u r m a t pe Ureke .

De fapt aceasta nu d i f e ră de cronicarul polon dar istorici i de azi au căzut în e roare d i n cauza unu i pod de p ia t r ă ce este mai sus de oraşul Vas­lui . •

U r e k e ne spune că Ştefan şi-a s t r îns ostile sale mai sus de Vaslui . Şi că tu rc i i , înfrunţi pe câmpul de bătă l ie „au luat-o în jos de là P o d u l î n a l t p r i n pădure , şi au ieşit unde purcede apa Sionilei, în ţ i n u t u l Tutovei ; acolo în legea lor, au dat laudă Domnu lu i , că s'au văzut ieşiţi la lume" .

După ce arată per ipe ţ i i l e goanei turc i lor , cro­nicarul U r e k e scr ie :

„Atunc i îuitorcându-se Ştefan Vodă şi mer­gând p e apa Bâ r l adu lu i în sus, şi plăcându-i lo­cul dc isbândă cu noroc ce au b i ru i t pe tu rc i şi pre munten i , au început a z idire biserica Sfântul Ioan Puxdi t ie i , în t â rg în Vas lu i , dând laudă lui Dumnezeu" .

Din aceasta se vede că atât după cronicarul polon Dlugos cât şi după cronicarul moldovean Gr igo re U r e k e , locul de bă tă l ie corespunde şesu­lui din faţa oraşu lu i Vas lu i .

E drep t să ne m i r ă m de f ragi l i ta tea luc ru r i lo r omeneşti când vedem cum în cursul vremii s'a p e r d u t până şi amin t i r ea exactă a locului unde s'a d a t această bătăl ie .

D u p ă cronicar i i Dlugos şi Ureke , locul se cu­noaşte bine .

I n adevăr conf igura ţ ia t e renulu i în curs de pa t ru secole s'a schimbat . P ă d u r i l e şi lunci le de atunci s'au tă ia t p r i n această regimul apelor s'a prefăcut şi ca u r m a r e lacul de oare vorbeşte Dlu­gos nu mai există.

Să examinăm şesul din faţa Vas lu iu lu i . La sud de oraşul Vaslui se în tâ lnesc t re i v ă i :

valea apei Bâr ladu lu i care curge delà nord-vest cătră est.

Valea apei Vasluiulu i ca re curge de là nord că t ră sud ; şi

Valea apei Rahova care cu rge delà vest cà-tiră est.

Lacul ori balta, o r i iazul Racowyeez a fost de s igu r la vărsarea văie.i Rahova în valea Bâr ladu­lui. Ac tua lmente , după hă r ţ i l e s ta tu lu i -majar al a rmate i române la u n g h i u l sudic făcut de valea Rahov t i eu şesul Bâ r l adu lu i , cotele harţei a ra tă o adânc i tu ră de teren faţă cu şesul Bâr l adu lu i , deşi în curs de pa t ru secole apele au că ra t mul t p ă m â n t d in deal Ia vale ca să în funde vechiul lac Racova.

F u g a turc i lor peste ghia ţa lacului , în care lac s'au înecat mulţ i turci după cum spune istoria, a fost în direcţ ia sud-vest. până la izvorul Similei , d is tan ţă de zece chi lometr i peste dea lur i le şi pă­du r i l e ce suint la sudul văiei Rahova.

Când cronicarul U r e k e spune că lui Ştefan Vodă i-a plăcut locul d in t r e apa Bâ r l adu lu i şi apa Vas lu iu lu i pent ruca a b i ru i t pe tu rc i , a ra t ă destul de l ă m u r i t unde s'a desfăşura t lupta .

F ă r ă îndoia lă pe şesul d i n faţa Vas lu iu lu i s'a desfăşurat celebra bătăl ie din i anua r i e 1475 d i n t r e turci şi moldoveni.

Teodor Griveţ.

Pentru fraţii rămaşi pe drumuri peritori de foame.

Glasul de desnădejde al fraţilor noştri inun­daţi, a găsit răsunetul ce se cuvine in massa ve­cinie gata ia jertfă a publicului nostru român.

Toate sufletele nobile, toate inimile simţitoare se grăbesc a ş i trimite obolul lor mântuitor, pen­truca niciodată cauză mai d«mnă de jertfă nu a solicitat dărnicia cuiva.

Este în joc existenta a mii de fraţi de ai no­ştri, care pier de foame şi de lipsă de adăpost.

Semnalând pilda generoşilor donatori de până acuma, rug£im toată suflarea româneasca de pre­tutindeni să-i imiteze, pentruca este nevoie de a-jutorul tuturora spre a se acoperi marele gol, lă­sat de cumplitul dezastru.

Fără de o asemenea pildă de solidaritate za­darnică va rămânea speranţa noastră de a contri­bui la uşurarea soartei lor.

Pacem deci încă odată apel la toţi românii şi la toţi oamenii de inimă; rugăm săracii şi bogaţii să ne trimită obolul, scăpând din ghiarele morţii atâtea zeci de mii de suflete capabile de a munci şi de a desvolta energia naţională.

Sumele se primesc la adm. „Românul" Zrlnyl utca Nr. 1. Arad — Ungaria.

La administraţia ziarului nostru au mai intrai urmă toa re l e con t r ibua . '

T r a n s p o r t 2706.64 Delà Loeutunent-coloncl D. F lo r i an şi soţia,

Crkv ice , pt. victimele potopului 40.— Dr . Lau ren ţ iu P o p , advocat Abrud , pt . inun­

daţ i i d in Băna t 50.— F a m i l i a Ruga , J îmbol ia , pt . români i inun­

da ţ i 1 0 . -Sofia I t t u , Arad , pt . fraţi i rămaşi pe dru­

mur i 10.— Total 2816.64

INFORMAŢIUNI Arndt 15 Iunie n. 1912

Redacţional. începând cu ziua de 15 iunie n. eon-

ducerea rrdacţH i ziarului „Românul" a priivil'o d. l uau M o n t a n i . Tot în acea zi a intrai ea membru intern la redacţia, ace­stui ziar ti. I o a n ( i răn iac lă . apreciatul pu­blicist bucocirii• un.

D. Dr. I. Lupaş pentru fondul ziariştilor ro­mâni din Ungaria. Cel mai destoinic din tire ti­ner i i istorici din Ardea l , dl dr. I . Lupaş , membru coresp. a l Academiei Române a scos o broşură in­teresantă despre „Misiunea episcopilor Gherasim Admnovici şi Ioan Bob la curtea din Viena în anul 1792". Această impor t an t ă contr ibuţ ie la is­tor ia poli t ică şi rel igioasă a români lor de sub co­roana Sf. Ştefan, p r i m i t ă cu elogii de istoricii competenţi din regat (dl Io rga i-a dat o atenţie deosebită în „ N e a m u l Românesc l i t e r a r " ) reo-gl iudeşte toate luptele români lor d i n jumătatea a doua a sec. al 18-lea. St i lul curgător , duios u-neori, împă r ţ i r ea sis tematică a mater ia lu lu i , şi concluziile judic ioase ale au to ru lu i dovedesc că a-eeastă lucra re , deşi mai mică, e vrednică să steie a'iături de cecalaltă operă a au toru lu i „Viaţa lui Şaguna", p remia tă de Acad. Română .

Ven i tu l curat a l acestei broşur i e destinat „Fundaţiunii Dr. I. Mihu pentru ajutorarea zia­riştilor din Ungaria". Publ icu l românesc dori tor să cunoască istoria români lor ardeleni d in trecut şi să jer tfească obolul său pen t ru n u m i t u l fond, e ruga t să işi-o comande delà „T ipogra f i a anhidie-cezanS" din Sibi iu cu pre ţu l d e 1 cor.

Pentru fondul ziariştilor români a mai contri­buit dna Sofia I t t u din Arad cu suma de 10 cor.

Pentru nenorociţii din Bănat. Ce t im în „Tel. Rom." că marele binefăcător , d l Vasile Stroescu a t r im i s pe seama nenoroci ţ i lor din B ă n a t suma de 1 0 . 0 0 0 cor., ca ajutor.

Vn gest frumos al M. S. R*gelui Carol. La desvădireia sta tuci lui Cuza-Vodă din Iaşi se isca la un moment dat o confuzie, deoarece pânza ce acoperea s tatuia , căzu câteva minu t e înainte de t r r m i n u l f ixat .

i l . Sa, observând aceas tă surpr iză , făcu câţiva paişi şi ântorcÂndu-se căt ră t rupa de onoare , 'co­m a n d ă cu voce t a r e : „ p u r t a ţ i a r m e l e ! " iar t rupa făcu no; urile m i l i t a r e celui d in tâ i D o m n al p r inc ipa t e lo r uni te .

Alegere de deputat. Azi a fost ales deputat, cu u n a n i m i t a t e î n Beeieherecul -mare minis t ru l Te-leszky, care în Zenta rămăsese î n minor i t a t e faţă de cont ra ru l său, jus th is tu l Fe rnbach .

• Primul balon al poştei. Ba lonu l dir igiabil „ S c h w a b e n " a p lu t i t miercur i pe deasupra ora­şului Maien ţa din Gr mania , şi o mu l ţ ime de lume aş tepta să pr imească poşta ce o aducea balonul c a r e dădu d r u m u l l a t re i saci cu 115,000 de epis­tole şi căr ţ i poştale. Celelalte epistole —vr 'un mi l ion la n u m ă r — erau des t ina te p e n t r u oraşul F r a n k f u r t .

!S'a deschis! Müller I. és Fia s t a b i l i m e n t c o l e c t o r » de fabrică, văpsitor de pănuri, eurăţitor ehemic şi spălă-= torie de rufe eu aburi. —

Arad sír. Weitzer János nr. 7. ^ j g *

Totfelul de haine pentru bărbaţi, femei şi copii se curăţesc pe cale chimică, ori se văpsesc. Albitu-— rile devin albe ca zăpada. —

Se primesc albituri pentru călcat.

XI. 120 h . i i ,îï O M Á N U L ' Pag. 9

M. Sa Regele Caroí la Calugäreni a plecat joi co automobi lul în judeţul Vlaşca, ro ind să «siste la solemni ta tea puner i i p ic t r i i fundamen­tale a monumen tu lu i ce «o va -ridica în .acoastii; localitate (Cnlugâreni ) îu « n u n t i r e a glorioasei în­vingeri câşt igate de Miha i Viteazul asupra turci­lor hi 13 Aug . 1 5 4 2 .

Maj. Sa a f st în tovărăş i t de <1. minis t ru de interne C, C. Ariern şi de d. genera l Arge to ianu , ministru de răsboi.

Popi i foţ iunea din Că lugă ren r făcu o pr imi re grandioasă 'augustului suveran.

Pentru încvartirarea soldaţilor nu se pot fo­losi local i tăţ i le des t ina t e pen t ru serviciul divin public, precum nici colo pen t ru ins t i tu ţ iun i pu­blice de binefacere îşi de îngr i j i r ea bolnavilor , mai dej «arte local i tă ţ i le ins t i tu te lor de educaţ ie şi ale {.coaielor publice şi cu drept de publici­tate. (Ar t . de lege X X X V I , din 1 8 7 9 , §. 10 , pct . : Katonai bcszaHasolayokra nem véte thetnek igény­be a nyi lvános is tent iszteletekre, va lamint a beteg-«pojô és jó tékony köxintézetckro szánt helységek, továbbá nyi lvános és .'nyilvánossági joggal felru­házott nevelő intézetek és iskolák helyiségei. . .)

La marele meeting delà Alba-Iiilia au jmrti-fipait: P a r o h i a Ardami) ui ( A r d á n y ) Teodor Ol­tean preot» Pompei Bojor învă ţă tor , lac-ob Rus învăţător, Vasile Ha rpa casar . Vasile Ursa cura­tor şi peste 4 0 0 de ade ren ţ i . P a r o h i a F r i su lu i (Fris) N e c h i f i r B u t a preot , X . Somfelean înv. cu ţ ă r an i i : Vasile Ţ i ra şi G r e g ,riu B u g n a r şi cu 22$ de 'aderenţe la ho t ă r â r i l e mcet ingulu i . Pa ró ­kia Budaeulu i - român (Román-Budák) Lar ion Cu-eşdaft p reo t , Fe ld r ihan Gr igo re , F e l d r i h a n Ioan prinvar, Fe ld r ihan Nistor, N i s to r Macrea casar şi peste 3 0 0 de aderenţe . I>in parohia „Fufcac" de pe îârna'va-<micà Teofi l P o j x m e i u pre !>t, l<\m O. Frânau 5nv, v îoan F r â n e u comerciant , Teodor Zo-tforean curator' , Gl igor Zogorean econom, Fi l ion Zogorean econom, Simion Pal econom, Ş o f r i n liane iu econom. Cons tan t in Franci i econom. Ioan Pi'pa 1. Art . ec(inoii), A-nuiie F r â n e u jude şi Ba­d in V. Popoloa.

Tragedia unei familii . O 'sfâşietoare drama familiară s'o. pe t recu t ieri în 11 oda un . lângă' Vie­ns. Î nvă ţ ă to ru l R a s c h c n d o r i c r şi-a o t răvi t în tâ i wpiii din căsătoria a doua, unul de G şi al tul de 5 ani şi în u rmă a băut s ingur otravă. îndemnân-du-şi Soţia şi pe băiatul n u i mare pe care-1 avea im căsător ia p r imă , să: facă aeelaş lucru. Nefe­ricitul, îna in te de a-şi da sufletul , a scris pe o hârtie u r m ă t o a r e l e :

— Dumnezeu să-mi ierte păcatele , dar nu pu­team fuce al tfel . R o g au tor i t ă ţ i l e să vâuză ce

- bruma mi-a mai rămas în caisă şi să-mi plă tească , datoriile. R o g să nu fiu saeţ ionat .

Delà „Secţia industrial' ă'a „Reuniuni» Econ." •• ÄB Orăştie. Aducem onora tu lu i public din Orăş­

tie şi jur la. cunoşt in ţă , ca am în f i in ţ a t p e n t r u în­văţăceii şi calfele de meseriaşi şi negus tor i , un

ţ lirou de plasare , (Cancelar ie de aşezare) alcătu-. iti din membr i i comite tu lu i secţiei meseriaşi lor

, noştri. t' Pentru ce ive d resc dară să-şi îmbie munca,

respective eeiee caută muncă de învăţăcel ori eal-fă de meseriaş şi negustor , stă la îndemână în lo­calul Reuniuni i şi la subciasierul Reun iun i i A. Adămuţiu (ea«a băncii „ A r d e l e a n a ' - ) , o car te în flire se în'scamină îmbieminte le respect ive cereri­le de muncă cari apoi cancelar ia de p lasare le rc-soivă săptămânal în mod g r a t u i t ('afară de spe­sele efective de coresponden ţă ) .

Rugam pc cei in teresa ţ i a se adresa cu toată încrederea în scopul acesta la; Reuniunea noast ră .

Orăştie, iunie, 1 9 1 2 . Comitetul.

Nou potop în jurul Abrudului. Din Bucium primim ştirea, că joi s a des lăn ţu i t i n ho ta ru l co­munei o nouă rupe re de nor i •şi mai grozavă ca cele de până acum, care ia d u r a t aproape două ore. Cantitatea ex t r ao rd ina ră de m a r e de apă' a dus cu siine tot ce i-a căzut i n <'ale, astfel au fost hate de puhoi case, g ra jdur i şi ga rdu r i . P ă r â u l ce curge prin Abrud asemenea s'ia revărsa t , inun­dând un marc te ren de s ă m ă n ă t u r i .

In Bihor — după cum ninse serie — de ase­menea au fost mar i vijelii cu peat ră , cari au ni­micit o mare par te din s ămănă tu r i şi din vii. Ni­micirea viilor e cea miai mare j>acoste pe ţărani i din awle părţi, fiindcă juirtea cea mai m a r e din­tre dânşii în vii şi-au pus toată nădejdea, să.mănă-tmile fiind nimicite de mai îna in te .

Nou proces monstru în Croaţia. Cetă ţeni i o-raşuhii Agraun vor fi rliil noii mar to r i i unui pro­ces ca cel de acum doi ani, cu mul te per ipe ţ i i d ra­matice şi •senziMÜ din culisele politicei sudslave. (íl antele s tudentu lu i Giukici şi-au greşi t direc­ţ iunea, ü u v a j a .scăpat teafăr şi acum are isă ur­meze cea mai c run tă re t 'un iune . Cu sutele vor fi tâ râ ţ i ce tă ţeni i paşnici în fia.ţa forur i lor jude­cătoreş t i ea să răspundă pentru o faptă , pen t ru care nu ei sunt responsabil i . Mai mult de 150 de inşi. în mare pa r t e s tudenţ i , au fost p â n ă acum arestaţ i §i .mereu -se operează noui a res tăr i . Vre-o câţiva, d i n t r e 'deţinuţi au reuşi t , p r in protecţ ie , •să «cape d in arest . Aceştia povestesc luc ru r i în­groz i toare de-sj>rc t r a t amentu l de care sunt împăr ­tăşi ţi ,a res ta ţii. N u m a i ' d a t a pe zi li-se dă de mân­care şi şi a tunei numai pane uscată, Giukici e ias-eul ta t în f iecare oră. Nici chiar noaptea nu-1 Iasă -ă se odihnească. Mereu îl deşteajita din somn şi-i iau in te roga to r iu . Giukici suferă îngrozi tor . Pr ie teni i abia îl mai pot recunoaşte . E aproape nebun. S t r igă şi se \ a ie tă ziua în t reagă . — Cu­vaj. se zice, -are de gând să in tenteze proces de agi ta ţ ie . în cont ra t u tu ro r car i s imt bănui ţ i că s implicaţi în a ten ta t .

Grevă sângeroase in Palermo. Greva gene­rală a munc i to r i lo r din P a l e r m o a degemarat în ciocniri sângeroase cu poliţia.

In con t ra noului regu lament al societăţii de naviga ţ iunc s'ia mişcat ih-treaga m u n c i t - r i m e şi au pre t ins modif icarea unor puinetc din regula­ment, j ign i toa re intereselor lor. Deoarece dor in­ţele munci tor i mei nu au fost ascul ta te . î n t r eaga munc i to r ime s'a pus în grevă.

Comunkia.ţia cu tnanvaicle a încetat . A-seiue-tnea a înceta t orice act ivi tate în oraş. P răvă l i i l e sunt închise. Încă mar ţ i seara s'au în t âmpla t mai multe ciocnir i î n t r e poliţie şi greviş t i , însă numai par te din raceste ciocniri an fost sângeroase, Jo i d iminea ţa mai mul te mii. de greviş t i au plecat pe străzi le oraşului demonst ra t ive , spărgând gea­mur i le delà vi t r inele prăvăl i i lor rămase deschise şi .aruncând cu pict r i şi sticle de bere d u p ă poli­ţiştii în tâ ln i ţ i în d rumul lor. La cot i tura unei străzi iun g r u p de poliţişti î na rmaţ i cu puşti au o-prit pe demons t r an ţ i pr; vocându-i să se risipeas­că. Mulţ imea a răspuns cu o ploaie de pic t r i i . Po ­liţia a t ras mai multe focuri răn ind peste 50 de greviş t i . Dupa <amiazi greviş t i i «'au prezenta t din nou pe s t rade de unde s'au dus în faţa pr imăr ie i , provocând acolo pe membri i consiliului comunal să abzică. Aici s'au în t âmpla t noi ciocniri îşi mai sângeroase în t r e greviş t i şi poliţia ajutată de ar­mată. Doi poliţişti şi 15 soldaţi iau rămas greu răni ţ i pe câmpul de luptă . Grevişt i i au avut 1 0 3 răni ţ i .

Liga naţională aeriană din Bucureşti pr imeşte neconteni t adcsiimi şi domaţiuni delà o m u l ţ i m e de oameni car i jer t fesc sume însemnate pen t ru înzes t ra rea a rmate i române cu aeroplane de răs­boi». Afară de frumoasele sume 'adunate la în­ceputu l propagandei , au anai incurs în t impul din urmă încă 74O0 de franci . Avem speranţa cea m-ai 'bună că' se vor putea cumpăra cele 50 de ae -r "dane des t ina te a r m a t e i româneşt i , în caz eă se va face o proj>agandă_cât mai intensă p e n t r u acest scop eminamen te românesc .

Curcubeul împotriva ideii de stat maghiar. Viner i la orele 7 seara a cânta t muzica mi l i t a ră îna in tea pr imăr ie i din Arad . Lume mul tă , care ieşise, să ia puţ in a ier . Deodată începe să cadă o 'pioiţă subţ i re şi nu mul t după acea se ară tă pe cer un curcubeu de toată frumuseţea. U n g r u p de români îl observă şi unul din ei spune că seamănă cu un trcicolor românesc . Câţ iva ungur i îl aud şi răsmund că, d impot r ivă , colorile curcubeulu i suint în tocmai ca ale s teagulu i unguresc . D i n câ­teva, vorbe numa i , se iscă o cear tă care luă 1 p ro ­porţ i i îngr i j i toare , când deodată resăr i ca din pă­mân t un poliţist ungu r ca să-i despartă, .şi isă în­t rebe eare-i pricina zarvei iscate. Af lând cauza •se ui tă şi el i n sus : în m o m e n t u l acela curcubeu l s t ră luci mai tare , scoţind în relief colori le româ­neşti «ça de urgis i te de fii lui Árpád . Pol i ţ i s tu l cam miop . î n fu r i a t pes te măsură că t r icolorul ro­mânesc se răsfaţă tocmai deasupra t u rnu lu i pr i ­măriei , puse o scară şi s e urcă pe acoper iş ea să vadă de nu-i aceasta cumva o demons t ra ţ ie a ro­mâni lor . D a r tocmai când ajunse sus pe •acoperiş, un nour t recu p e deasupra , în tunecă cu rcubeu l şi salvă s t a tu l m a g h i a r de pr imejdie .

Convocare. Comite tu l noului d e s p ă r ţ ă m â n t Tinea al Asociaţ iunei pen t ru l i t e ra tu ra română şi cul tura poporului r emân va ţ inea doua prele­geri poporale şi i s m o m c : în 23 iunie st. n. la 30 ore a. ui. în comuna Gociuba, iar în 30 iunie st. n. la ora 10 a. m. în comuna B a t ă r (Feke tdbá tor ) isi cavi prelegeri s-e invită cu dragoste frăţească toţi ceice se, interesează şi doresc îna in ta rea şi cu l t iva rea jpop irului nostru românesc. Comite­tul despărţământului.

Mulţămită publică. La examenul public , ce s'a ţ inut cu elevii -şcoalei noas t re din Chelmac (Ma­roseperjes) cu datul de 10 iunie c , ni-a onora t Cu prezenţa şi magnif icenţa Sa d. d r . S tefan C, P o p deputa t dicta) îşi marc p ropr ie ta r în Chelmac, îm­preună cu d-ma sora A n a C. P o p ; cu care ooa-ziune a dărui t elevilor din şc a lă 20 cor . P e n t r u această fapta nobilă în numele elevilor împăr tă ­şiţi de numitu l dar aduc şi pc această cale dlui deputa t mul ţămi tă publică. Chelmac, la 12 iunie 1912 cu toată stin.u,: Teodor Popa.

Caz de moar te . F loa rea Marcu n. Dorgo preo­teasă văduvă după o boală grea a răposat în 10 iunie, în vrâstă de G4 ani. î n m o r m â n t a r e a -a avut loc in 12 iunie n. în cimit i rul d in Ciumbrud, O-dihnească în pace.

x T e n i s í d c h e t t e , Slarcr>ger veritabil şi alte fabricaţii brevetata, minge pentru tenis, footbnlhiri şi alte urtirob peni m sport, cele mai elegante ridi­cule pentru dame şi geamantane pentru călătorie, par/umerii ş> arti oh: de toridă, cel mai mare asor­timent şi mai ieftin se pot procura delà prăvălia ui HtQuiüs Gyula, Arad. hulev. Andrá-sy nr. ."-.1

T Adolf Nadler, fabrică de oroloage pen t ru tu; r i , Budapesta V I I I . str. P r á t e r 2. O re­comandăm în a ten ţ ia On. public ceti tor. AceastS f i rmă, după cura suntem informaţ i l iferează cele mai perfecte oroloage pen t ru t u r n u r i , cu preţ re­dus biserici lor şi comunelor. T r i m i t e om de spe­cial i tate pen t ru lua rea măsur i lor necesare ]>e chel­tuiala propr ie . Ia ga r an ţ i e pen t ru oroloagele li-fe ra te L ă m n r i r i şi catalog t r i m i t e g ra tu i t celor 'C se refer la acest anun ţ din z iaru l nostru.

x Gustav T á t r a y — Onadea-mare, str . Rá­kóczy, prăvăl ia pen t ru elită, unde se pot cum­păra lucrur i de mână , pen t ru dame p recum şi ne­cesarii , cu p re ţu r i foarte ieft ine. Telefon 783.

Cronica femenină Femeia în mişcările şi manifestaţiunile ei. —

Mersul, râsul şi ţinuta în societate.

Ca să cunoşt i capaci ta tea , f irea şi ci*raoterul cuiva, e foar te greu. Cu toate aceste, d u p ă înfă ţ i ­şa rea şi p rezen ta rea cuivia în sodietate, pu tem -să ne formăm -păreri aisupra modului de gând i re şi a însuşir i lor mai caracter is t ice a acelora pe cari îi urmălrlim cu a t e n ţ i u n e .

Vorbesc despre femee. Deci, o femee cu mer­sul lin, r i tmic , cu mişcări uşoare în tot cazul face mai bună imjiresie, decât alta femeie care păşeşte mare . greoi . Despre aceea cu mersul uşor, fără voie i(S vine sa crezi, că e in te l igentă , că posede o cu l tu ra mai super ioara , că e mai harnică , ener­gică îşi mm independentă , până când femeea cu mersul greoi , face impresia că numai de sulă se mişcă şi fără voie, t r ebu ie să crezi că e leneşă, lipsită de .voinţă şi ne iubi toare -de cură ţen ie şi ordine. însuşir i , car i în tot eazul sunt în de t r i ­mentul unei femei cu p re t en ţ i a a. se numi cultă.

E de llipsă dar să ţ inem seamă cum u m b l ă m pe s t radă, şi cum ne prez in tăm îna in tea lumi i ,

Să nu fie toate mişcăr i le noas t re s tudiate , ca p r in aceea isă devenim automate , d a r sa ţ inem seamă de buna cuviinţă în toa te mani fes ta ţ iun i le noa­stre .

După râsul cuiva încă poţi judeca, câ tă (pri­cepere are. A r ide natunal , cum îi vine omului , acela e râsul cel mai plăcut urechi lor , d a r for ţân-du-te sg: râzi i n hohote, c a în cuple-uri d e opere te , nu. numa i că e ridicol, d a r cel oare aude e în d rep t să p resupună , că f i in ţa care a r î s aşa, sufere de hys té r ie .

Cu deosebire e frumos şi ar fi bine, ca fiin­ţele din sodietate, delà care «mul a r aş tepta înve ţe ceva, acele să -se ferească /să nu cadă în as t fe l de defecte. Oa re cum s'iar face, dacă o în-văţ.ăitoare. chemată să înveţe şi pe alţi i , a r începe

Pay. 5 0. „ R O M A N U L

a râde ín clasă cu hohote cari se aud în s t radă? Lumea s'ar scandaliza, iar elevii şi elevele ei , ar gândi , ca învă ţă toarea lor e nebună.

Oameni i culţi nu râd la tot cuvântul rosti t . A râde aucreu şi fără nici un rost, e lipea de tact şi pr icepere . Copii ,şi nebuni i , râd în t r ' una . A vorbi pe s t radă «au în societate cu glas înal t , ea să audă toţi ce vorbim, asemenea e necuviincios.

Tn societăţi mai dist inse, conversaţ ia decurge cu glasul obicinuit , ' s t r igături le şi l a rma, denotă

"lipsa de cul tură . Ombra. *

Salată de castraveţi in cric de iarnă. Sä se culeagă cas t raveţ i târzi i , ţine-i 3 — 4 zile

ca să se pălească apoi îl cu ră ţă de coajă şi-i ta ie fălii subţ i re le , oa de obiceiu. însă. să n u se «toarcă, l i s ă r ăm, ap-'i t u r n ă m peste ei pu ţ in oţet bun de vin, îi amestecăm bine şi-i pu nom în sticle largi la gură , lăsând de-asupra puţ in loc gol, ca re să se umple cu uleiu delemn bun, cura t şi proaspăt . St ic le le în care ain pus castraveţ i i să fie midi, deoarece i a m a . dupăce odată se desfun­dă, nu pot să mai stec mult . P r e g ă t i r e a astorfel de cast raveţ i pen t ru mâncare , se face, ca de obi­ceiu, cu oţet, uleiu. ardei (piparcă) oui piper

Leii. Plăcintă cu cireşe.

3 deciliti 'i unsoare topi ta . 3 deci l i t r i smân­tână bună, 2 — 3 gălbănuişuri de ou, zahăr şi sare după plăcere, aceste toate le amestecăm până se sparg gă lbănuşcie de ou. apoi punem a t â t a făină! • l e a l i t a t e mai fină, până ce fo rmăm un aluat mai molcuţ, decât m a i vârtos, iar atunci cu blidul în ea re, l'-am f r ă m â n t a t îl punem la u n loc răcoros sau pe. giaţă , iar dupăce s'a în t ă r i t bine îl înt in­dem şi î m p ă t u r â m de vre-o 2 — 3 ori, apoi îl îm-păr ţ in i îndouă păr ţ i , îl lă ţ im şi o pa r t e o aşezăm îm t igae şi punem u m p l ă t u r a de cireşe pe ea, iar ru p a r t e răanissă acoper im umplă tu ra , împungem pa r t e deasupra cu o furcul i ţă , ca să nu se umfle şi punem să se coacă.

Umplătura de cireşe. Spălăm atâtea cireşe câ te dorim să punem în

plăcintă şi le punem ipc o sită să se scurgă, p e u rmă scoatem sâmburi i din ele, apoi punem za­hă r şi scorţ işoare peste ele şi umplem a lua tu l _ p regă t i t mai sus. Tot acel aluat se poate umple tji cu mere şi caş dulce în t r e care afară dezahăr şi s tafide mal punem la caş vanilie, iar la mero scorţ işoara. D r ă g h i n a .

L I T E R A T U R A.

Meteorologia, şi ziua iui Medard. Ne-a luat "groaza de atâtea fu r tun i şi ploi to­

renţ ia le , câte s'au ivit în săp tămâni le t recute! Orcanul din comitatele Cojocna, Solnoc-Dobâca, Murăş -Turda , o descr ipţ ie şi analiză ş t i in ţ i f ică a căruia ne lipseşte. P lo i l e ciclonice d in Banat , de pe Valea43omeşului, şi d in comita tu l Hunedoa­rei. Revărsă r i l e de ape tot de aici. Şi aşa mai depar te . Po t u r m a alte ţ i nu tu r i la r înd . Nu este p r iv i leg iu p e n t r u nici unul .

Fap te le n e î ndeamnă la reflecţii ş t i inţ i f ice. I u tot rău l este şi ceva bine. Mormântu l te face filozof.

Dacă numeroasele désastre sunt p rop r i i să n e facă mai accesibili ş t i in ţe lor : d in p a r t e ' m i nu voiu perde ocaziunea să relevez câteva date şi fapte, anal izate a l tădată în „ S t u d i i l e " mele şt i in­ţifice (an I , faec. I I I — I V : Din atmosferă, pag. 79—99) , cari însă nu au prea fost l ua te în seamă, f i ind cunoscută oroarea noastră fa ţă de ş t i inţele fizice.

Scopul ş t i inţei e atât teoretic, cât şi pract ic . T i n t a matemat ic i lor , n u este, în def ini t iv , satis­facerea eur ios i tă ţ i i sp i r i tua le — gimnas t ica min­ţii — ci şi apl icaţ i i le la ş t i inţele fizice, măsu-î î nd şi controlând munca omulu i , m ă r i n d p u t i n ţ a de a s tăpâni na tu ra . Scopul astronomiei e să facă observaţ i i , să dea calcule luând în s tăpân i re un i ­versul p r i n forţa intelectuală — da r totodată să fie şi d e folos p rac t i c ca lendaru lu i , geograf iei , navigaţ iei . Scopul teoretic al chimiei e domina­rea 1 urnei atomilor p r i n forţa in te lec tuală ; oel practic se preface în fabrici , uzine şi a te l iere . Scopujl» ana tomie i şi a l ş t i inţelor n a t u r a l e mu constă exclusiv în s ta tor i rea de sisteme f rumoase ci t r ebu ie să conducă şi mâna ch i ru rgu lu i şi pre­

vederi le medicului . Scopul pract ic al ori cărui s tudiu, al ori cărei cercetăr i , este lă rg i rea condi­ţiilor d e t ra i . Legi le teoretice se t raduc astfel în foloase pract ice.

Im acest cadru de idei, ce rost are meteorologia şi cari sunt foloasele c i ?

Restu l teoretic al meteor degioi este cunoaşte­rea atmosferei, în sens static şi d inamic . E fizica atrnosfrei. Restul ei p rac t i c este şi va fi să con­ducă pe navigator , pe igienis t , pe m înnoitorul din liber. Şi în real i ta te , elimatologia şi progno­sticul t impulu i sunt apl icaţ i i per eminen ţ i am practice a le meteorologiei. '

Y om admite însă, că atât sub rapor tu l teoretic, cât. şi sub cel prac t ic , meteorologia este o şt i inţă în faşc. N u putem p r e t i n d e să cunoască totul, să prevestească toate caprici i le atmosferice. Trebuie să-i fim mul ţumi to r i de cât ne dă. Cu t impul n e va da mai mult. N i mani nu >a cutezat să zică lui Crisrofor Columb, în a junu l călătoriei sale vestite : „Tu vei descoperi America" . Nici doamnei Cur ie , acu-s doisprezece a n i : „Graboş-tc-te să descoperi radiul . . ." .

I n prevestirea t impulu i , meteorologia se ser­veşte de câteva legi şi de baromet ru . Poporu l , do insecte, animale şi de t r upu l său p r o p r i u : apoi de calendare .şi de unele zile. Cine nu cunoaşte povestea cu „Astronomul şi doftorul" ? Ţ ă r a n u l Ştie, că dacă furnic i le ies din muşuroiu şi a leargă încoace şi încolo neas tâmpăra te — va ploua. Da­că rînduiK'lcle sboară pe jos — va ploua. Dacă îl mănâncă urechile , ori păduoolul — va ploua. Dacă il năcăjeşte r eumat i smul — va ploua. Şi aşa mai departe. U n bun cont ingent de observări . Multe insecte sunt foarte impresionabi le de schim­băr i le t impulu i . Albinele sunt agi ta te , furnic i le de asemenea, când se apropie ploae.

Cocostârcii p ros im ţese seceta şi ins t inctul le dictează să părăsească 1 de cu vreme ţ inu tu r i l e , un­de vor seca bălţile.

I n ajunul fu r tun i lo r , r îndunelelo sboară foar­te pe jos. De ce ?

T rebu i e să cugetăm, că se hrănesc cu insecte, cari şi ele sboară pr in aer. Ca să sboare, au însă t rebuinţă de anumi tă dernsatatc a atmosferei . Cum

îna in te de ploi aerul se r ă r e ş t e , ba înaintea fur­tuni lor se răreş te foarte brusc, insectele abia pot sbura là suprafa ţa păntâifitului şi o na tu ra l , ca r îndunele le p e aicea să le caute, nebănu ind că p r in aceasta coustituosc barométr i pen t ru oameni .

Alt barometru animalic sunt. muştele, d i n cale afară obraznice in ajunul ploilor.

Când umezeala aerului e mare şi t empera tu ra r id ica tă : respi ra ţ iunea nu se îndepl ineş te cu u-şur in ţă . Ne s imţim moleşiţi . P a r ' c ă ne năduş im. Evapora ţ iunea d in in tern r ă m â n e în mare pa r t e la suprafaţa, pielei, spre marea bucur ie a muşte­lor, cari se hrănesc din sucuri le pielei muia te .

Dc cei mai mar i prevest i tor i a i t impu lu i se consideră însă pa iangeni i . P e t i m p frumos se joacă sburda ln ic în mreaja lor ţesută eu măes t r ie dar se r e t r a g în cot i tur i ascunse, când se în toarce t impul spre ploaie. Şi aici avem a face cu adevă­rate apara te de fizică.

Anume, păru l , firele pânzei de pa ingen etc., expuse la umezeală, se di la tează, se moaie, se în­t ind. F i r e l e de pa iangen dela ins t rumente le 'astro­nomice, tn astfel de t i m p u r i conturbă remarcabi l precisiunea măsurăr i lo r .

Reţeaua f i ind susceptibilă de umezeala aeru­lui, sau, p e n t r u a vorbi cu t e r m i n tehnic, f i ind higroscopă, pa iangenu l se mişcă mai anevoie pe firele ei şi do aceea cu mul tă în ţe lepciune se re­t rage în colţuri aş tep tând t i m p u r i mai frumoase.

D a r publ icul mare a re şi alte „semne s i g u r e " , va să zică c r i t e r i i , d in cari prevesteşte t impul . Ast­fel de c r i t e r i i sunt unele zile şi cicluri periodice.

I n sensul unor ca lendare vechi, în ziua de i-Iacob (25 Iu l i e n.) putem şti cum va fi

iarna u rmătoare . Anume

!« 1) i u l i e inuiiitc dc amiazi ; i a n a \ una l a C r ă c i u n v a fi d u c a jil-'i ä I blondă, d o i m ulâ .

i l a r ă e i r ; e i c a l d ;:*p: îi. g c r o a - i i .1» aceea$ / . i d . ; à a m i n / . i l a n ; a oupâ ( ' râ l ) iut i v a ii

d j . ă i»l. .uă I dn .Tioa lS . da.-'i c c a l d I g e r o a s a

Cu p r i v i r e la ploile de vară sunt p r e f e r i t e cicluri le de 4 0 zile. La potop încă a plouat 4 0 de zile î n capăt. Astfel ca lendarul ţă rănesc ţ ine, că de plouă în ziua lui Ciril ( 2 2 I u n i e n . ) , va ploua 4 0 zile. Acelaş lucru îl a f i rmă neamţu l despre ziua Măr i e i ( 2 I u l i e n.) : „Regne t ' s au unserer F r a u e n Tag , wenn sie über das Gebi rge geht , so regne t ' s nache inander v ierz ig Tage" .

Aceea? credinţă e mult mai răspândi tă cu pri­vire la ziua Sfân tu lu i Medard. 8 I u n i e st. n., deşi o altă . .regulă ţă rănească" , o „Bauernreg?!" , no spune că nu t rebuie să credem d in literă in li­t e r ă : „Sanet-Medaird ke inen l iegen trag, oder mich mehr, ircr's glauben mag".

Să vedem rostul ş t i in ţ i f ic al acestor cicluri: Europa e supusă cont inuu la inf luenţa conti­

nuă a Oceanului At lan t ic d in occident. Jn rapor tu l cum ajunge soarele cătră nord,

respective în rapor tu l cum p ă m â n t u l îşi întoarce cătră soare emisfera de miazănoapte , eă şi-o în­călzească, în acelaş rapor t se încălzeşte şi se uşu­rează aerul deasupra masselor cont inentale ale Europei şi Asiei .

Aerul încălzit , r idicându-se t rebuie să fie su­plinit cu altul mai rece, de undeva.

In acelaş t imp a junge aerul rece al Oceanului At lant ic îna in tea unei a l ternat ive , cum a ajuns I lereu] — ziee-se — la răspânt ia a două : sau că­tră tropici şi în act st caz rezultă pentiru noi pri­măvară caldă, usca tă : sau că t ră Asia centrală, încălzită aproape aşa de tare, ca reg iuni le tro­pice. — In acest caz el îşi perde în calea-i peste Europa vapori i dc apă, ce-i aduce cu sine do pe Ocean şi noi căpătăm ploi abundan t e . Dc aci, ca­racterul vremii pent ru Eu ropa cen t ra lă — necon­stant în genere dacă se decide p ronun ţ a t într'un fel apoi pers is tă pen t ru dura tă remarcabi lă , ceeace a dat naştere vorbei despre Sf.-M'eda.'rd, cu 40 zile ploioase, ori noploioaeo. Ev iden t , că zilele pot fi mai mul te , ori mai pu ţ ine cu ceva şi că t rebuie să socotim în ciclu nu numai cele ime­diat u rmătoare , ci si cele imediat premergătoare zilei lui Medard .

Când curentul dela apus încetează, căpătăm zile f rumoase de vară , încât ne pu tem pregăti de băi. dacă avem parale. . .

Dar cei mai mul ţ i suntem scăldaţi cu grădini, cu pivniţ i vn tot, de. ploile ciclului Medard , de nu mai sburdăm după alte băi , d in depăr tă r i .

Ucoagiu. 13 I u n i e 1 9 1 2 . Gnvril Todica.

POSTA REDAGŢIKi

Uhu !>. N. titmiccl. Demers.u'i-ile cerute nu le putem face, deoarece concertul proiectat pe 3oî v'ar fac numai cheltuieli de prisos, de cari (inem să vă cru ţăm. Lumea e dusă, în mare pa r te , din Arad, şi şanse nu-s deloc.

Dlui Alix. Cenşianti (Reghinul săsesc). Re­viste pen t ru copii n u cunoaştem altele decât „A-micul Tineri mei" redactat de dl Moisil . Apare, după cât ne aducem aminte , în Tipograf ia „Mi-nervei ' ' s tr . E d g a r Quine t 4. Î n a i n t e de vre-un an apărea excelenta revistă p e n t r u copii „Flue-raşul" , dar acum şina s is ta t apar i ţ i a . Societatea stud. „Dacia" din C e r n ă u ţ i scoate în fiecare an câte un ..calendar al copiilor" cu pre ţu l de vr'o 1 0 bani . Adresaţi-vă acelei societăţi. Probabi l că mai a r e câteva exemplare .

Redac to r responsabil : Constantin Savu. wmn nul »im ii • mu mi iiiiMiiimi wiwwmiin n • in m\iwi— i w w — n uimii

„TÂRNĂVEANA' i n s t i t u t de credi t şi ec.o lomi i s i d e f a t e jtc neţii

S i g h i ş o a r a

CONCURST™™*" IViilru ocupar . ii p c ô i i u d« c t iubii se esc-rie

conci.r« sub următoarele condiţiuni: 1 II flu.- tant ') m '<•' <11vtí! as; ă o ' v a r»

rr iii!<-t s*oit d-- .-y< i iai i ta 'e; 2 . Serviciul de până acuma şi a c . ă -unt

apf a conduct' intLpet d j i it toute afaem i n d" ro"-tabilitate ci a i m h i a bilanţul iini.-p no • ru,

3. Purtarea morală inescepţ onabdâ. C« li­beri de miliţie vor fi preferiţi.

Ac-st post în primai an da serviciu se ocupă provizor, oar după serviciu corespunzătoriu de un an, definitiv.

Beneficiara acestei post er te: I. In pr imi i un de Serviciu provizoriu: 1. Salar »nual de R. 1400'— plă' 'b.l î i r ie

lunare, epa'e antici p*.t'vi\ 2 . r,n<\ d« c w t . r IC 3 6 0 - -!> I .íilt'.rili'ii r-i nţ,,. J -f!. 11. üu.f t d e f i n t - V B r e : 1. S iar f ii il ni -i i; !(„• !• -2 . Ha ni d e C r > rhu- !v 4 8 0 ' - -H ! a u t e.ii.» laí . i i tarfl .

Töstül estr. ci be ocupa la 1 ',,A.IÍ ». c Direcţiunea.

•'NT 121—1912. „ROMÂNUL" Pag- 11

Fái n a l â c h a Fă

Este d o v e d i t ă d u p a o l u n g ă e x p e r i e n ţ ă cafoarte b u n ă p e n t r u c o p i i sănătoşi şi bolnavi câ t şi p e n t r u bolnavii de stomac. I m p e d i c ă şi î n l ă t u r ă văr­săturile, diareea, catarul intestine­lor — B r o ş u r a »Ingrijirea Copiilor«

1 se p o a t e avea g r a t u i t d e la <

N E S T L E , V i e n a I. B i b e r s t r a s s e 11.

U N C A N D I D A T D E A D V O C A T

CA PRDXFI ÜFLÁ APLUARE ÎU CANCELARIA S U B ­

SCRISULUI. Dr. Emi l Sa la r iu , advocat

Haţeg (Hátszeg).

CAUT

un c a n d i d a t d e a d v o c a t

EU PRAXĂ PE IA i-U CONDIŢII FAVORABILE. A SE ADRESA: D R . E M I L M O N Ţ I A , ADVOCAT SIRIA ( V I -LAŢROS).

Am onorul a FACE cunoscut onor. public: 1

à cancelaria din Lugoj mi-am predat o dlui ad »oeat l>R. CORNELIU .TURCA din Lugoj ;

II. Că mi-am dt-sflrs cancelarie advocaţială t o i ă

In Bocşa montană (Bok áiJ ái y»). Cu «4 i ruft:

Dr . S te fan P e t r o v i e i u , advora*-.

T T U î n v ă ţ ă c e l I A M O A R Ă SU prim-şt* în iată •* pentru m a a CTI mo'O' din Cs ki'-s. Poşta: Rakasd I a.

06 C a u t ă U N C O M P A N I S T , car- va a«ca sa su-" [ra'eghf-z ; o IN >a ă î i abser.ţa propr etarului Alţii activitate nu IE cere. H-ton hvare 300 <o-.— Oferte în S ris sunt a SY ad esa : LU 'ovic. Snbe r meicr. MT>arft mi motor în kies, poşta: Kak*sd a

D e v â n z a r e O VIE FRUMOASĂ ÎN Siria, ÍN .LOCALITATE

APROAPE DE PIAŢA MARE SE AFLĂ O CASĂ DE

VÂNZARE. LĂMURIRI DĂ ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

NOSTRU.

O c a z i i m e r a r ă . UN CHINEMATOGRAF COMPLECT, DELÀ CEA MAI

FINII FIRMĂ PARIS MODEL 1911, CONSTATATORII! DIN: 1 MAŞINĂ SISTEM Gaumondt CU G000 METRI FILM 1 PALLIE FRÈRES, O DYINARNĂ DE 120 LAMPE P U ­TERE 115 VOLŢI, 46 AMPERE, G00 METRI CONCLUD ELECTRIC, 32 ASIGURAŢI CONTRA FO :ULUI, 52 LAMPE MICI, à 25 LUMINI, 2 LAMPE MARI à 125 LUMINI UNA, ŞI ALTE MULTE APARŢINĂTOARE, ADUCE UN VENIT CURAT'CEL PUŢIN DE 5—6 COROANE LUNAR.

CAUZA VINDEREI ESTE PERDEREA BRAŢULUI DREPT. CEI DORITORI DE A-1 CUMPĂRA N'AU LIPSĂ DE MECA­NICI STREINI, ORI ŞI CINE POATE SĂ-L CONDUCĂ, DESLU­ŞIRI DI: IOAN M O H A N MECANIC, CELL GYÁR Zerneşt.

Gustaţi

ta SLEPING-car din fabrica „Bragadiru".

GHEORGHE SZOCS :: C R O I T O R C I V I L Şl M I L I T A R ::

B R A Ş O V , Strada Mihael Weiss nr. 10.

[Casa proprie).

D e p o s i t d e ce l e ma i n o u ă s to fe i n d i g e n e şi d?n — s t r ă i n ă t a t e

Serviciu prompt! Preţuri solide!

r GYAPJAS LAJOS ii1.". pst ru zidar diplomat

ARAD, str. Teleki nr. 19.

Pr imeş te ori-ce lucrări

: în branşa aceasta. :

Face şi execută planuri

de zidiri pe lângă preţu-

ţuri le cele mai moderate.

In lucnitnnrea elec­trotehnică şi useliauicft. si institutul concesio­nat (le autorităţi de In­stalări electrice.

A L F R E D P O L A T S C H I K Budapest V, str. Nagymező utca 64.

Se lucră: tot felul de instrumente chemice-fi-zice, monomentre şi executarea brevetelor. Cântare de preciziune pentru formacişti, dro-gerii şi aurari. Instalări de luminăţie şi 90-ner (clopotele) electrice, telefon de casă pe

pe lângS preturile cele mai ieftine.

In a t e n ţ i a c e l o r c e z i d e s c c a s e !

TEODOR CIOBAN ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARCHITECT

ARAD, Str. Deák-Ferencz 20.

SB I

-4111 Cu onoare încunoştiinţez pe on. public, că

Î N B R A N Ş A A R C H I T E C T O N I C Ä execut tot felul de întreprinderi, transformări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc cu preţuri cât se poate de moderate. Comande primesc atât în loc, cât şi în provincie. Rugând spri­jinul on. public român semnez

Cu stimă

Teodor Cioban,

gfgSW 1 MII—IH|

I In atenţiunea celor-ce zidesc ! | A M ONOARE A ADUCE LA CUNOŞTINŢA

ON. PUBLIC, CĂ REÎNTORCÂNDU-MĂ

ACASĂ DUPĂ 8 ANI DE EXPERIENŢĂ

CÂŞTIGATĂ ÎN AMERICA, AM DES­

CHIS AICI ÎN LOC, PE STRADA József

főherceg nr. 1 (LÂNGĂ „VICTORIA")

un biou de arhi tectură. PRIMESC TOTFELUL DE CONSTRUCŢIUNI

ÎN BRANŞA ARHITEETUREI, PRECUM

ŞI TRANSFORMĂRI CONFORM CERINŢELOR

MODERNE. L A DORINŢĂ SERVESC CU

PLANURI ŞI PROSPECTE. LA DORINŢĂ

MERG ŞI ÎN PROVINŢĂ. — CU DEO­

SEBITĂ STIMĂ :

I O A N C L A I T I zidar diplomat

ARAD, strada József-főherceg nr. 1.1

P O P P E R T e s ! v e r e k

MAGAZIN DE MODA — Arad sîr. Forray Surprinde publicul cu cadouri estraordinare de Rusalii

Toţi art ic l i i aci înşiraţ i de-o execuţ ie admirabilă le socoteşte în 20 coroane. Delin lânos, modern, în formă nonă pentru un în­

treg rând de haine. 1 talie de pânză ori batist brodată cu mătasă, 1 velinţă de Hanoi pentru vară, tigru ori turcească. 1 serviciu de cafea pentru G persoane. 1 părecbo mănuşi lungi de aţă. 6 buc. băsiuuliiţo fine do mătasă, batist, ori pânză. 1 umbrelă ori ploior negru fin. I val de pânză fină pentru 6 cămeşi femeoşti.

Mare magazin de covoare şi perdele. Expediarc punctuală în provincie

pe lan ga. ramburs.

C U C U I HUGO mechanic

BISERICA-ÂLBÂ str. Becher 6.

D E P O Z I T DE RENUMITA maşini PFAFF pentru cusut, DE CÂRPIT CIORAPI ŞI BRODAT.

M A Ş I N I DE CUSUT P H Ö N I X ŞI N E U ­M A N N , BICICLETE S T R Y A ŞI W A F F E N TOATE PĂRŢILE CONSTRUCTIVE LA MAŞINI DE CUSUT ŞI

BICICLETE CU PREŢURILE CELE MAI IEFTINE. ATELIER PENTRU REPARATURI FOARTE BINE ARAN­

JATE, MOTOR ELECTRIC.

P Ă R Ţ I C O N S T R U C T I V E ELECTRICE, SONERIE, LĂMPI DE BUZUNAR APARATE DE ELECTRIZAT. IN ATENŢIUNE : NU ŢIU AGENŢI VOIAJORI ŞI AŞA PREŢURILE SUNT MAI IEFTINE, CU FIRMELE ŞI AGENŢII ACESTORA TRIMIŞI PE SATE NU STAN ÎN

N'CI O LEGĂTURĂ.

Pai 12 „ROMÂNUL" Nr 1 2 1 1 9 1 2

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

T e l e f o n 9 8 2 .

Balog Sándor, c â r n ă ţ ă r i e ş i d e p o z i t d e ş u n c ă

d e P r a g a .

Budapest, Y IL , Rottenbiiler-utca 6 6 . Recomandă :

Ş u n c ă d e P r a g a , calitatea cea mai bună, fără s, care e cea mai preferabilă comercianţi­lor, — putându-se tăia

excelent

' j

Recomandă diferite soiuri de c â r n ă -

ţări i cu preţuri ieftine — Catalog trimite gratuit

1 É I I I B 1 I I 1 1 1 I I I I I I I I I I I

Salon de haine bărbăteşti J. 5 c h n e î d e P | S i b i i u

H e r m a n n s p l a t z 8, e t a g i u l I.

Palatul Habermann. (Nagyszeben) .

Prima fubrică de trăsuri, eu instálaţiuni de maşini este a lui

Kovács István t i: m i;s v Á ii- j o z s e f v a iî o s str. Fröbel nr. 5 8 ( casa proprie),

fabricant de trasuri şi au-: tocarossfrîe : furiiisoiu! pustelor reg. u r g . şi meban iz -

melor mi l i tare .

Mure deposit permanent de totfelul de trăsuri şi ealese noui şi folosite.

Atelier de reparatură. Ateliere de făurie, rotai'ie şi de lustruit.

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI.

1 9 1 1 . 28 Main

1 7 4 4 3 8 2 1 9

1 4 8 5 027 1 1 1 8 3 8 8 4 1

2 1 4 1 5 711

1 1 9 9 9 789 17 856442

4 284121 G 023 485

737 56o 874 381

112 143 46C. .19 275 962 44 034 097

527 007 70(

12 0 0 0 0 0 0 30 359907

4 4 6 1 6 1 4 339 740 02(

I 7 8 4 3 5 : 112143 461

26 518344

527 007 70v

SITUAŢIUNE SUMARA.

Ä C T I Y

123 595 219 Rezerva metalică aur. . 155 964 082 50 843 000 „ trate aur . . 6 1 9 5 8 0 0 0

Argint şi diverse monete . . . . . Portofoliu român şi străin . . . . . *) Impr. pe ef. publice . . . 7 0 9 1 4 0 0

în cotit curent . . . 8 874 222 Efectele Capitalului social . . . . . Efectele fondului de rezervă . . . .

„ fond. amort. imob. mob. şi ;.; { u . de imprim Imobile Mobilier şi maşini de imprimerie . Cheltuieli de administraţiune Depozite libere . . . . . . Conturi de valon . . . . . Conturi curente . . . . . .

P A S I V

1 9 1 2 .

Capital . . . . . . . Fond de rezervă . Fondul amort. imobili, mobil, şi maşin. de imprim Bilete de bancă în eirculaţiune Dobânzi şi beneficii diverse Depozite de retras . . . . . Conturi diverse, sold . . . . .

Scontul 5'7„ *) Dobânda 5°/,

19 Maia 2« Maiu

218 034 556 217 922 082

9 2 1 5 5 9 891 673 202 6 5 5 1 1 6 2 0 1 6 7 9 786

15 135 953 1 5 9 6 5 622

11995 720 11995 720 17 506377 17 506 377

4 191821 4 1 9 1 8 2 1 6 119 298 6 1 2 3 584

801 080 803 780 949 927 960 571

109 627 955 .110518 355 28 651 354 3 0 0 3 8 4 9 5 46 372 926 4 5 1 9 6 5 1 6

662 9ü3 642 663 794 382

12 0 0 0 0 0 0 12 0 0 0 0 0 0 32 381 958 32 381 958

4 766612 4 7 6 6 6 1 2 4 6 0 1 2 3 740 460 3 3 0 2 8 0

2 346 791 2 4 7 6 515 109 627 955 110 5 1 8 3 5 5

4 1 7 1 6 5 8 6 4 1 3 2 0 6 6 2

662 963 642 663 7 9 4 3 8 2

Prima fabrică în Ungaria de nord alui Kozár Lajos pintru ţesutul şi împletirea sirmei (drot), îngrădiri (gardur i , tot felul de site, cur, ornamente de lâoătuşerie, construcţii de fier, sobe (şparherturi), cuptoraşe » mnw.*> Fabrică totfelul de garduri din sîrmă (drot), din aramă galbină, din fier L R J T R U I T C U COFC/toriu sau argint, viu. ţe­s ă t u r i de rabit, rosteie de ciuruit, coşeri pentru petiiş şi TR jstie împletită pentru pla­

fond (structură). DespUrtAmâtt deosebit pentru fabricarea lucrărilor pentru edificii şi O * " ' mente de lăcătuşerie. cori­doare, trepte, grilaje de fier, verande din stidă, u :i de fier scutite contra focului şi construcţii de fier. Despărţământ din nou aranjat, pentru fabricarea a totfelul de sobe (şpar­herturi) delà esecutarea cea mai simplă până la cea mai pom­poasă, cu îmbrăcăminte de pământ (cabale, olane) în colori san albe. Prospect trimit gratis. Vînzătorilor procente eorăspunzătoare.

I Frideric Honig A r a d , str. Rákóczi

Premiat la 1890 cu nr. cea

turnătorie, fabrica de clo­pote şi metal, aranjată : pe motor de vapor :

lţ 28. Fondat la 1341.

mai mare medalie de stat. Cu garanţie pe mai mulţi ani şi pe lângă cele mai favoial iie condiţii di' plălire — recomanda c lopote le sa le cu patentă cet-, şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă cu ori-co alte clopote la turnarea unui şi ace lu iaş taro şi cu sunet adânc — se face o economie de 2 0 — 3 0 percente la greutatea metalului . Reco­mandă totodată clopote do tor co se pot învârti şi postamente do fer, prin a căror întrebuinţare c lopote le so pot scuti de crepat chiar şi ce le mai nuni clopote se pot trage fără să se clatine turnul. R e c o ­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, co se

Eot învârti cum şi tiirn.irea din nou a clopotelor vechi sau sch im-area lor cu clopote nonă pe lângă o snprasoh' ire no'nsen na'ă .

IE Liste de preţuri ş i cu i jus lraţ iuni — la dorinţă se t r imi t g r a t i s .

P a g . I S . R O M A N D L Nr. 1 2 1 — 1 9 1 2 .

f Fabricant de C u p t o a r e f i e l x i t .

SCHÖN JÚZSEF, Lugos S Z T I S T Y Á O - U . 3 6 . K O S S U T H O . 2 1 .

Atrage atenţiunea on. public că pri­meşte pregătirea a orice fel de

c u p t o a r e descărcare şi zidirea vetrelor de fert cu preţuri convenabile şi pe lângă servi­

ciu prompt şi conştiinţios.

Comandclc se execută imediat. 3 Să ne credeţi &£SJ?<SSS& C O A S A „ K O R O N A G Y É M Á N T "

Cu coasa „Koronagyemant1' bătută odată se poate cosi ziua întreagă deoarece e făcută din oţel-diamant, coase rele şi mol nu se găsesc între ele. M*entru trăinicia fiecărei bucăţi garantăm,

75 80 85 90 96 100 110 cm. la comande de 10 Preţul i 1 buc. 1-80 1-90 2 . - 2-20 7-40 2-50 2-60 cor.

Cotnandele se pot face prin — Ü I n—

buc. 1 se dă rabat

trimiterea banilor sau pe lângă rambursa Ht Lengyel Testvérek

Kaposvár, Fö-utca 225 T.

PROHÁSZKA JÁNOS F A B R I C A N T D E M O B I L E D E F E R Ş I D E A R A M Ă

Budapesta, YI., str. Gróf Zichy Jenő ur. 46.

WÍMIEM* Dupmitul sănă­

tos lungeşte

Aparat uşor şi veritabil de aramă, liber de insecte şi de praf cor. 18'— Matraţe de sistem vecbiu, cu corzi aşezate se reparează ieftin.

Matraţe cu corzi din fier . '. Cor. 17"— Paturi de fier cu decoraţie de aramă, cu matraţe din fier „ 32"— Paturi de aramă cu matraţe din fir bun „ 72"— Paturi de fier cari se pot încbide, cu 3 matraţe . . „ 17'— Matraţe de fir cu cadre de fier, executate bine . . . „ 11 "50 Matraţe de fier în cadre de lemn „ 7'— Vânzare de mobile de fier şi aramă cu preţuri foarte ieftine.

P

Telefon nr>. X88. Post spapcassa ung. ge,34b9.

societate pe acţii in S i b i i u — N a g y s z e b e n . Banca generală de asigurare

este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de institutele financiare (băncile) române din Transilvania şi Ungaria. Prezidentul direcţiunii :

PARTEMU C0SMA, D I R , E X E C U T I V A L „ A L B I N E I " şi P R E Z I D E N T U L „ S O L I D A R I T Ă Ţ I I " .

Donna fianorolă Ha aoimirQra" ^ a c e t o t ^ e m l d e a s i & u ^ b c a a s igurăr i contra focului şi a s igurăr i asupra vieţ i i toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: a s igurăr i contra spargeri lor, contra

aocidente lor şi contra grindine! .

Toate acesle asigurări „Banca generală de asigurare" le face In condiţiunile cele mai favorabile,

Asigurările se pot face prin orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii. — Prospecte, ta­rife şi informaţiuni se dau gratis şi imediat. — Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi cu legături — pot fi primite

oricând în serviciul societăţii.

„Banca generală de asigurare" dă informaţiuni gratuite în orice afaceri de asigurare fără deosebire că «aceste afaceri sunt făcute la ea sau la altă societate de asigurare.

Cei interesaţ i să se adreseze cu încredere l a :

T * Q Y ^ n O-fmavală riß flcimirarfi" D I R E C Ţ I U N E A : S I B I I U - N A G Y S Z E B E N (CASA „ALBINA").

„ O A N C A G E N E R Á L D A E D B I G U R D R E A G E N T U R A P R I N C I P A L Ă P E N T R U C O M I T A T U L A R A D , B È . KÉS, CSANÁD, BIHOR, TIMIŞ, TORONTÁL, CARAŞ-SEVERIN Ar»a,cL str». Lázáp Vilmos nr». 2. Telefon nr. 850.

1 • • I T f W l T n T T I

Nr. 1 2 1 - 1 9 1 2 R Ö J I A N C L Pag. 17

P . B i t t e n b i n d e r coloraior de mătăsuri, curăţi-tor chemic de haine şi spălător. Timişoara — Temesvár. Centrala : Józse fváros , Fröbel-u. 37. Fi l ia la: Oy ár vár o s, Fő-utca 27. sz. Curăţă şi colorează, chemic, ori-ce haine de dame, domni şi copii, per­dele, pânzături şi îmbrăcăminte de mobile. — Apoi spală şi calcă orice fel de albituri, gulere şi mangete. Comande din provincie se fac prompt Costume bărb. curăţ chemic cu 3 cor. Fărbueşte totfelul de tort In diferite colori.

N o u t ă ţ i i g i e n i c e d e g u m ă şi b ă ş i c ă d e p e ş t e .

Specialitate preservativă fabricat veritabil francez şi american în paeheteí-priginale.

Recomandata de medici ! G a r aji ţa. „Fat ime" I şi II călit. Preţul 1 rafii! ' — duzină 6 şi 8 coroane. —

I l U U i „Seniiramis" I şi II călit. Preţul • - — duzină 10 şi 12 coroane. '—

Arabele feluri de preservative sunt cele mai excelente producte din această specia­litate şi se pot procura excluciv la mine.

NOU! „Auto vaginal s p r a y NOU! Cel mai sigur şi mai practic mijloc de prezervare a veacului nostru. Preţul per

bucată Î S c o r » . Se trimete direct prin fabrica de instru­

mente medicale şi articole de gumă

KELETI I. Budapest, IV.,

Koronaherceg - utca 17. Prov. Cereţi gratuit şi francat preaînteresantul meu cel mai nou preţ curent i lustrat cu

peste 3000 de ilustraţiuni.

Fondat 1878. Telefon 13—76

Mijlocitori se caută în flecare oraş cu proviziune considerabilă.

M T ARAD, WE1TZER-U. 13. ~SM

D n a SZÁLKAI ÁRMIN lucrează în timpul cel mai scurt In atelierul

său de BRODĂRII ŞI ALBITURI, trusouri complete pentru femei,

bărbaţi şi copii, lucrate artistic şi cu gust. — Brodării

albe şi colorate, lu­crări cu aur, albi­

turi, batiste, şervete, millienuri, perini pentru

divan, se află gata şi se vând cu preţ ieftin, — se află şi nelucrate.

D o m n i ş o a r e se pr imesc sp e instruare.

Primul atelier de biliarde din Braşov *

MERTH JÁNOS, B r a s s ó , Vasút-utca 8. sz.

, --T » / F y ^ -

Pregăteşte din material excelent şi uscat totfelul de biliarde, în stilul cel mai modern, primind pe lângă preţuri foarte rrod:rate şi reparaturi.

B I C I C L E T E de renume mondial :

THE CHAMPION şi PREMIER

cu osie campanilară, roată automată (cu frînă liberă) se vând pe lângă ga­rantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, fără nici o ridicare de preţ, în rate lunare de 12 şi 15 <.• r precum şi părţi alcătuitoare pentru biciclete, .* gumă interioară şi exterioară prima calitate, sonerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. — In urma circulaţiei mare unde în toată Autro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus. — La

cumpărări mari se dă rabat mare.

Láng Jakab és fia mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapest, VIII., József-körut 41. Filiale : Boross-tér 4 şi în Buda, II, Margit-körut 6. Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimite gratuit.

I Nnmărul telefonului 23.

Ujj János, stabiliment industrial de cement,

în Kisjenő-Erdőhegy şi Nagyzerind. ( A r o d m e g y e ) .

Execută ţevi de beton, plăci de pavaj, plăci de marmură artificială, terrazzo şi mozaic, columne, scări, laviţe, cărămizi, ţigle, inele de fântâni cu fer, plăci sub sobe, vălaie de ori-ce lungime, etc. etc.

B

Acest stabiliment lucrează şi proiecte de cheltuieli şl planuri pentru poduri de beton cu constaucţle de fer şl pen­

tru betonizarea trotoarelor.

1 Premiat cu medalia cea mare la expoziţia milenară din Budapesta în 1896.

Turnătoria de clopote. - Fabrica de scaune de fier pentru clopote alui

ANTONIU NOVOTNY, TIMIŞOARA-FABRIC.

Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea de nou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armonioase pe ga­ranţie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustări de fier bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crepare. — Sunt recomandate cu

^ deosebire C L O P O T E L E G Ă U R I T E , de dânsul inven-(§g täte şi premiate în mai multe rânduri, cari sunt provăzute în partea su­

perioară — ca violica — cu găuri ca figura S şi au un ion mai intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoară decât cele de sistem vechiu, astfel, că un clopot patentat de 337 klg. este egal în ton cu un clopot de 461 kilograme patentat după sistemul vechiu. — Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fier bătut, de sine stătătoare, - spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de lier bătut — ca şi

?gg spre turnarea de toace de metal. — Preţuri-cureme ilus'rate trimit gratuit.

PAPP K. o ologier de turnuri, lăcătuş artistic, de zidiri maşini şi lucrări de aramă. Temesvár-GyárYáros, Fö-u. 34

OROLOAGE DE TURN construcţia cea mai nonă şi solidă pentru biserici şi şcoli, precum şi reparaturile attoi'fel de oroloag'e să efectuesc conştienţios şi ieftin.

Preliminare do spese grctuito. Pregăteşte Muşini pentru fa­bricarea do gheaţă, pentru răcire, aparate de ars rachie şi fabricarea berci, apaducte de mare presiune şi reparaţiile necesare, cu preţuri ieftine. La privirea lucrării so

prozintă pa cheltuiala sa.

1 2 1 — 1 9 1 2 R 0 M Ä N ü L P a g . 1 9

A R A D , strada Deák Ferencz nrul 20. — Telefon nrul 502.

Mare deposit de recvizite de scris şi cărţi literare.

Ilustrate delà balul costumat din Arad, b u c a t a 24 fii, 12 buc Cor. 2 ' 50 plus porto poştal ;

Guy de Maupassant. In ima noast ră . Roman Trad . * de I. C. Apostol P re ţu l Cor. 2 — .

Almanachul Societăţii scriitorilor români pe 1912 Ediţie populară Cor. 1'50 ediţ ie de lux 2 '50 .

A. Vlahuţă La gura sobei. P re ţu l Cor. 2 '50 . Dr. Onisifor Ghibu. Şcoala românească din Ungar ia

în anul 9 1 1 à 50 fil. & Mehedinţi, Că t re noua genera ţ i e à cor. 1 50 plus

10 fii. porto ; Spirîdon Popeseu, Zori de Iulie. Nuvele şi schiţe à

cor. 2 plus 10 fii. porto ;

Leon Tolstoi, Răsboi şi P a c e roman istorii rad. de Adrian Corbul vol. I cor. C 5 0 , vol. II i_'20 ;

La/ăr Şaineanu, Dicţ ionar universal al limbei ro­m â n e ed. II-a cu to tu l p re luc ra t ă şi adăugi tă . Ortografia Academiei Române (cu 988 pagini) cor. 8 plus porto ;

D. Anghel, Fan tome cor. 2 plus 20 fii. porto ; I. Agârbiceanu, In în tuner ic nuvele à cor. 2 plus

"20 fii. porto ; Caton Thcodorian, La masa calicului. Nuvele şi

schiţe à cor. 1'50 plus 10 fii. porto ; Yirgil Caraivan, Basme şi legende s t ră ine . Trăda*

ceri din folklórul lumii à cor. 1'25 plus 10 fii. porto ;

Cincinal Pavelescu, Poesii cor. 3 plus 20 fii. porto ; C. Collodi, Pă ţan i i l e lui Ţăndăr ică . (Povestea unei

păpuşi de lemn) cu 56 i lus t ra tu lui t rad . din ita­l ieneşte de A. Buzescu à cor. 1"50 plus 20 fii. porto ;

Hai să rideni ! Almanachul revistei Minerva" à cor. 1 plus 10 fil. porto ;

Constantin Savu, Dor 'si iubire:. S e c ţ i u n e de cân­tece pen t ru cor (mixt şi bărb.) à cor.*1 '

Teodor Pomul Popeseu, Din Carpaţi à cor. P 5 0 ; Prin Turnu Roşu spre România à Cor 120.

7. Scarhdescu, Poeme româneşti : Pentru voce şi piano à cor. 5.

A. Bona, Nu m'abandona. Romanţă pentru voce şi piano à cor. P 2 0 ; Sboar'ul nopţii negru flutur. Romanţă pen­tru voce şi piano à cor. 1*50.

Ar. Zaharia. Mihai Eminescu. Viata şi Onora sa. à Cor 3 plus 20 fii porto.

I. Novicow. Emanciparea femeii. Studiu sociologic. Tradus de Bogdan I. Goilav. à Cor. 2 plus 20 fii. porto.

Alexandru Ciura. Foiletoane à Cor. P60 plus 20 fii. porto. Domnia şi detronarea lui Cuza Vodă. à Cor. 0 8 0 plus

o fii. porto. Aiîîj'rjtirile unui fost prefect din timpul răscoalelor, à

80 fil. plus 5 fil. porto. C Negruzzi. Teatru, à Cor. 150 plus 10 fil. porto. Ccznr Al. T. Stoika. Fiori de primăvară Poezii à Cor. 1

plus 5 fil. porto. Al. h ran Constantinov, Bai-Ganciu sau "minunate poveşti

despre un bulgar din zilele noastre à 60 fil. plus 5 fil. porto.

Guy de Maupassant, P e t r a şi Ioan. Trad. de N. N. Beldiceann à 1 cor. plus 5 f. porto.

Alexandru Davila, Vlaicu Voda, d r amă îu 5 ac te , în versuri à 80 fil. plus 5 porto.

Ion Dragoslav, Povestiri alese á 55 fil. plus 5 porto. Mihail Kogălniceanu, Iluzii perdu te . schiţe à 30 fil.

plus 5 porto. Ivan Turgenieff, Hangiu l F a u s t à 75 fil. plus 5 poro. Matildé Serao. Mama vi t regă à 75 fil. plus 5 porto. A. Fogazzaro, Dragostea unui rege à 75 fil. plus 5 p. Iules Payot, Educa ţ i a voinţei 2 cor. Trad . de N.

Pande leu . Vasile Pop, Iubi rea e bi rui toare à 2 cor. pl. 20 p. M. Sadoveanu, Floare ofilită, roman, Edi ţ ia II-a à

2 cor. plus 20 fil. porto. C. Dobrogeanu-Gherea, Neoiobăgia. S t u d i a écono­

mico-sociologie al problemei noas t re agrare à 3.50 cor. plus 30 fil. porto.

Spiridon Popeseu, Oontr ibnţ iune la m u n c a pent ru ~- ridicarea poporului 2 cor. Iosif Popu, Conceptul jur id ic de na ţ iune — naţio­

nal i ta te în u n g a r i a à cor. 2 plus 10 fii. porto. Ociav Min ar, Cum a iubit Eminescu . Pagini int ime.

(Amintiri , scrisori şi poezii inedite) à 60 fil. pl 5 p. Guy de Maupassant. Dolofana. Ti ad. de A. Mândru

à 30 fil. plus 5 porto. F,dgard Allan Poe. Nuvele ex t raord inare . Trad. de

B. Constant inescu à 80 fil. plus 10 porto, N. V. Gogol, Ta r a s Bulba . Traduce re à 55 fil. pl. 5 p. Rudolf von Gottschall, Trădătoru l . Trad. de A.

Frunzescu , à 30 fil. plus 5 porto. Biblioteca Flacăra. P re ţu l unu i n u m ă r 80 fil. pl. 5 p.

Nr. 1. Pr incesa Elena de Racoviţă, Furi i le amorului Nr. 2 . Memoriile lui Napoleon. Edi ţ ia II-a. Nr. 3 . De pe t ron la eşafod. Tragicul roman al

reginei Maria Aotoaneia . Nr. 4. 0 d r a m ă sub Napoleon. Conan Doyle. Nr. 5. Tragedia delà Mayerling. Romanul a rh iduce­

lui Rudolf şi al baroneeei Vocera. Maria Cioban, Doina. (Legendă) à 30 fil. plus 5 p. Victor Eí'timiu. Poemele s ingurătă ţ i i à 2 cor. plus ^ fltra^w o

20 fil. porto • ! i m > ; , . a f o r m a s a î u b i g e r i c a

/. (,. Apostol. Cuza-Vodă ş r id in eau.- - v > > o r t o >

română după documente à 60 bani pÎus ' , S e !^- . T, Popovici prof, de muzică. Cai t e de c â n t e c ë ^ S î T ^ . ^ '

t r u şcoalele pr imare , gimnazii inferioare, scoale reale , civile şi p reparandi i . P a r t e a I. 60 fii., p a r t e a II. 1 cor. plus 40 fii. porto.

N. Iorga. Ceva despre 'Ardealul românesc şi viaţa cu l tu ra lă românească de astăzi. P re ţu l 60 fil. pl. 5 p.

Conan Doyle. Due t t , Roman t r adus de dr. Victor Onişor à 1.60 cor. plus 10 fil. porto.

Dr. Victor Onişor. Legiui rea ţărei noas t re . Cuno­ş t in ţe de d rep t const i tu ţ ional à 1 cor. plus 5 fii p.

Dimitrie Onciul. Din istoria României à 95 fil. plus 10 fil. porto.

A r. Zahana. Tipuri sociale. Pre ţu l 1.50 cor., ediţ ia de lux 2.50 cor.

Constantin I. A. Nottară. De dincolo de moar te 3 cor. plus 20 fil. porto.

Pag. 2 0 „ R O M Â N U L Nr. 121 - 1912

M I C A P U B L I C I T A T E Se plăteşte de cnrâut 5 (cinciJ f'ilerl. Titluri sau curinie mai groase 6 fii.

Farmacie bine aranjată în comună românească, cu staţiune balneară, eu circa 8500 locuitori, o de vândut. Informaţiuni dă proprietarul I O á E F WAGNER, Sângeorgiul-român (Oláh Szt. György)

De vândut. In comuna Uj-Ozora (eoni. Torontál) se allă de vânzare din mână liberă o casă cu prăvălie, cu drept do tot felul de beutiiri şi trafica. A se adresa lui IUI J U S JUROA, corners.' Ujozora.

Un harmoniu. se află de vânzare foarte bun, tonuri curate şi puternice, bile do os veri­tabil, dulapul din lemn de stejar să­nătos, foarte potrivit pentru concerte, instruarea corurilor şi pentru acom­paniament. Doritorii să se adreseze cătră administraţia ziarului „Ro­mânul". 1—10

învăţăcel află aplicare în legătoria de cărţi: Ius­tin Ardelean. Arad str. Weitzer nr. 13.

Pentru, orice soiu de întreprindere (comerţ, industrie, moşie) „Românul" recomandă o persoana pricepută, mun­citoare, de absolută încredere. Vor­beşte româna, maghiara şi germana, etatea 35 ani, 2 gimnaziale, 5 ani prac­tică la bancă. Adr. la ziar sub „Corect".

De închiriat 3 odăi cuină, odaie de scaldă şi toate cele do lipsă în zidirea „Românului ,,

Caut post de maşinist. Un tânăr român, maşinist diplomat, caută loc de masinit la vro-o nu ş!o românească. P. T. Domnii cari au lipsă do un atare sunt rug«ţi să comunice condiţiunile do plata, cât timp ar avea de treerat precum şi ce fel do maşină au, se poartă s ingură şi delà ce firmă e fabricaţia, câte I I . P. are? Toate a-ceste să se comimico la adinnistraţia „Românului" unde se află adresa mea.

Econoamă. Caută un preot delà sate văduv

fără copii. Oferte să primesc numai delà prooíeso, soţii de învăţător, de notar, văduve şi fără de copii, sau delà învvăţătoare ; ovodişte necăsătorite.

Să cere ca să ştie şi să-i placă a conduce economia de casă. Altă e-economie nici nu port. Adresa la administraţia „Românul".

Caut. o familie cinstită românească, care are un băiat ia şcoli şi ar dori ca să în­veţe mai uşor limba ungurească dacă s'ar învoi ca în schimb să îmi susţină copilul meu în vrîstă de 12 ani, iar ou pe al lor pe timpul cât tine cursul po anul 1912/1913. Doritorii să se adreseze la administraţia ziarului. 3—8

Un tânăr român absolvent al şcoalei de agr icu l tură , caută loc la v re -un domeniu . Se pr i ­cepe la toate ramur i le agricole p ro­cura şi la fabricarea untur i lor , caşu­rilor şi b rânze tur i . Doritori i să se a-" dreseze la : Ştefan Ca lamic i . Dombó­vár „Vaj termelő közp ." (Tolna m.)

'azifi-vá de imikiuni !

Deoarece în prezent imitaţ i i le mar inelor noa­s t re de cusut , dar mai cu seamă maşinele noas t re de sistem mai vechiu sun t r ecoman­da te ca „SINGER" , ba chiar ca „adevăra te maşini S INGER", a t ragem a t e n ţ i u n e a publi­cului, că orice fabricaţi i r e c o m a n d a t e în felul aces ta nu sunt maşini de cusut verita­bile Singer şi acele nu sunt ale noastre. Renumitele maşini de cusut originale Sin­ger, Wehler şi Wilson se pot căpă t a numa i în magazinul nost ru ori prin agenţi noştri ; cine voieşte deci să cumpere maşini de cusu t , t o t d e a u n a să în t rebe hotăr î t , că maş ina de cusu t este ea oare delà firma noas t r ă şi să nu vă mul ţumi ţ i cu răspunsur i nehotăr î te .

societate pe aejii pen-3 tru m a ş i n i de c u s u t

ă R â O , strada József io-Casa cont. : Porc ia : herezeg nr. 9.

(vis-à-vis de biserică).

Filiale in toaie părjue (arii,

V I C T O R I A " INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII SOCIETATE PE ACŢII.

« T FONDATĂ IN ANUL 1887.

Centrala: Arad, Calea Arhiducelui Iosif, Nfi; 1-57casele proprii

Filiale: în Chişine^ i^ sţ enoŢ'Şiria (Világos), şi Boroşineu (Borosjenő).

Capital societar . . . . 2,500.000-Fond de rezervă. . 1 ; 2,000.000--Depuneri spre fructificare 15,003,000--Circulaţiunea anuală . 400,000.000-

Cor. Cór. Cor. Cor.

Pentru sumele depuse fără termin de abzicere şi rămân la bancă pe timp mai scurt de 3 luni de zile, plăteşte deponenţilor 4°/o interese, — iar pentru depunerile elocate pe timp mai îndelungat de trei luni de zile, după mărimea sumei de­puse: plăteşte deponenţilor 4xb% şi 5% interese

fără de nici o detragere.

Pi imeş t e depuner i spre fructificare despre ca i i

e l iberează libeîe.

Acordează împrumutu r i hipotecare pe case

de închir ia t şi pe proprietăţ i de pămân t .

Escontează cambii şi acordează c r ed i t e - cam­biale cu acoperire hipotecară .

Dă avansur i pe efecte publice (Lombard) .

După toate depuneri le con t r ibu ţ i a (darea) de_

interese o plăteşte ins t i tu tu l separa t din al sen