Aanl ri XCI-le». Ni. J 31. NUMĂRUL 2 L®i Braşov Marţi 25 Decemvrie 1928

GflZETfl TRANSILVANIEIGcorgC Bariţlu Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru

0 8 săp tăm ân ă t*ne’ *a Z eitate , kgriitate şi cinste.

-W U L Î K S Î - Fondată la «38 deTELEFON 22«. _____

«M ftou ol anual 860 lei. I a „ A*MAiu itreLnătate 800 lei. j A p f t P f J ti 8® i D j*}Anunţuri, reclame, după tarif. I

$i când s-a ;lăţit văfetea că se va naşte împăratul împăraţilor, Irod, temându-şi tronul, a dat ordin ca toţi nou-născuţii să fie ucişi. Năcaz a ^poruncit peste ţara lui şi a vărsat mult-mult sânge nevinovat, pentru ca să poată nimici ceea de ce se temea.

Inzadar însă!Steaua dela Răsărit a ves

tit într-o rioapte, că s-a născut Mântuitorul, de venirea căruia se temea atât de mult Irod.

Răsărise lumii lumina cunoştinţei, iar cei trei închinători la stele din Răsărit au plecat cu daruri ca să cadă în genunchi şi să se închine în faţa Soarelui dreptăţii.

Dreptatea a învins întunericul !

Aceasta-i serbătoarea, pe care biserica‘lui Cristos o slăveşte în tot anul, când serbează Naşterea Mântuitorului.

E ziua de Crăciun.Steaua, care sclipeşte as

tăzi atât de strălucitor şi care împrăştie raze de nădejde peste cuprinsul ţării noastre, vesteşte la fel biruinţa dreptăţii.

In zadar au fost toate piedicile ce li s-au pus ce- lor-ce alergau după dreptate. In zadar batjocura şi goana, pornite şi duse contra lor !

Minciuna trebuia să cadă! Şi-a căzut! Căci dreptatea ori cât de batjocurită şi ori cât de huiduită, nu piere. Facă-şi ea mersul cu pasul cât de încet, totdeauna urcă şi trece biruitoare peste vârful munţilor de minciună ce i-se clădesc în cale !

Toată înverşunarea de împotrivire contra dreptăţii, zace azi neputincioasă în ţaţa glasului, care totdeauna a strigat şi strigă că: dreptatea nu piere!

Irozii trecutului s-au convins de zădărnicia încercărilor lor. Iar întunerecul propoveduit de ei s-a împrăştiat în faţa „ Soarelui dreptăţii“, care azi varsă din belşug lumină şi nădejde în inimile unui neam, care nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în adevăr şi dreptate. Redacţia."

D E l i H l E I H I M U T I E I U f l M I ITe-Deum la Patriarhie. Şedinţa de deschidere.

Mesajul Regal.Cu solemnitatea obicinuită,

dar cu o însufleţire, care n’a caracterizat până acum acest eveniment, a avut loc Sâmbătă deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

Străzile, cari duc spre palatul Patriarhiei, au fost inundate de lume pornită din toate unghiurile Capitalei, între care şi mulţi din provincie, dornici să vadă şi să aclame pe cei chemaţi să introducă o nouă eră în viaţa statului Român.

Entuziasm pornit din inimi pătrunse de însemnătatea momentului.

La Patriarhie.La ora 11 s’a oficiat în cate

drala Patriarhiei un serviciu religios, ia care a participat în*

treg consiliul de miniştri în frunte cu preşedintele d-1 Iuliu Maniu, preşedintele înaltei Curţ de Casaţie împreună cu mai mulţi reprezentanţi ai justiţiei, înalţii demnitari ai armatei şi ai bisericei, un însemnat număr de deputaţi şi senatori etc. etc.

In curtea Patriarhiei a luat loc o companie de onoare ai reg. 21 infanterie.

Şedinţa.După terminarea serviciului

religios, asistenţa a trecut în palatul Camerei, uâde tribunele publice gemeau de lume, reprezentând aproape toate clasele sociale ale ţării: corpul diplomatic în întregimea lui era de faţă reprezentanţii armatei, ma- gistraturei, clerului, corpului di-

dactic, Universităţilor şi ai admi* nistraţieijUmpleau fribuneleAdun. Deputaţilor până Ia ultimul loc. In incintă, o vădită voe bună şi o generală mulţumire domneşte printre cei de faţă. Către orele 12 reprezentanţii naţiunei iau loc la pupitre. Opoziţia, deţine ca şi în trecutul parlament partea stângă a sălii în primele bănci, iar majoritatea restul sălii.

Către orele 12 apar membrii Regenţei, cari la intrare au fost întâmpina^ şi conduşi de către d-1 Iuliu Maniu preşedintele Consiliului de miniştri.

Adunarea aclamă furtunos.D-1 Iuliu Maniu înmânează

mesajul Principelui-regent Ni- colae, care dă cetire următorului

MESAGIU REGAL:Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi.

In urma disolvării Corpurilor Legiuitoare, Ţara a fost chemată să se rostească. Suntem fericiţi a constata că încrederea largă pe care v’a acordat-o Corpul electoral, vă învesteşte cu autoritate deplină, înăuntru şi în a- fară, pentru înfăptuirea reformelor reclamate de urgentele necesităţi ale închegării şi întăririi Statului, potrivit menirii lui şi situaţiei ce ocupă în lume.

Nevoile Ţării sunt numeroase şi împlinirea lor cere munca excepţională a tuturor claselor sociale. Nici o energie nu este de prisos. înăuntrul Corpurilor Legiuitoare acum alese este loc pentru conlucrarea frăţească a tuturora.

D om nilor Senator* Domnilor D eputat•

In clipa aceasta Ne închinăm Providenţei, prin graţia căreia acum zece ani s ’au realizat năzuinţele consfinţite prin suferinţele atâtor veacuri ale Naţiunii Române şi aducem în acest an jubilar prinosul recunoştinţei noastre veşnice victoriosului Rege Ferdinand j, Maiestăţii Sale Reginei Ma- ria, vitejilor ostaşi ai Ţării, vrednicilor bărbaţi de Stat încrezători în destinele neamului lor, precum şi marilor noştri Aliaţi, cu ajutorul cărora s ’a putut înfăptui u- nitatea naţională.

D om nilor Senatori» Domnilor Deputaţi.

Politica externă a Românie! este dominată de dragostea po

porului nostru pentru pace. Ea rămâne întemeiată pe alianţele şi amiciţiile închegate în vremuri de suferinţe şi victorie comună şi este călăuzită de dorinţa de a lega bune raporturi cu toate Statele, uitând ce ne-a putut despărţi în trecut. România, soldat însufleţit al păcii, va da totdeauna concursul ei întreg nobilelor străduinţe ale Societăţii Naţiunilor, precum a fost fericită de a adera la pactul Kellog.

Domnilor Senatori,Dom nilor D eputat.

Experienţa a doved i că o bană gospodărie locală nu se poate realiza decât prin participarea tuturor cetăţenilor la treburile obşteşti. De aceea, una dintre principalele Domniilor- Voastrepreocupări va f i înfăptuirea re• form ei administrative, întemeiată i pe descentralizarea administra- ţiunii Statului şi p e autonomide administrative locale. O lega de reorganizare a jandarm eriei ş i a polii Hor va desăvârşi m area reform ă administrativă pe care Ţara o aşteaptă dela Domniile- Voastre.

Funcţionarea normală a aparatului de Stat presupune o sistematică orgaw zare a Departa mentelor şi Serviciilor publice. In vederea acestei nevoi vi se vor supune proiectele de legi pentru reorganizarea Departamentelor şi Serviciilor.

Domnilor Senator?,Domnilor Deputat?.

Îndreptarea situaţiei economice a Ţării necesită crearea grabnică a condiţiilor prielnice desvoltării tuturor forţelor de producţie. In primul rând ea ne impune de a ţine seama de caracterul agricol al Ţării noastre. Patru cincimi din pământul Ţării

aflându*se în mâna gospodăriilor ţărăneşti, trebuesc luate toate măsurile pentru ridicarea capacităţii lor de producţie şi pentru asigurarea prosperităţii lor.

Prin îndreptarea şi încheerea operei de expropriere şi împroprietărire, prin reorganizarea învăţământului agricol, prin reorganizarea fermelor, menite să pună la îndemâna cultivatorilor mijloacele de progres agricol, dar mai ales prin reorganizarea | mişcării cooperative, asigurările I agricole şi întemeierea instituţiilor de credit agricol, proprietatea ţărănească se va consolida, iar agricultura va deveni factorul esenţial în sporirea bogăţiilor naţionale.

In vederea întemeierii creditului hipotecar pentru agricultură, urmează să se organizeze cadastrarea proprietăţii rurale şi sâ se introducă pe tot cuprinsul Ţării cărţile funduare.

Reforma cooperaţiei va da a- vânt acestei instituţii prin respectarea autonomiei organizaţiilor cooperative şi stabilirea u- nor raporturi normale între Stat şi cooperaţie.

Pentru punerea în valoare a pescăriilor, a terenurilor inundabile şi a pădurilor Statului, Guvernul va propune de urgenţă măsurile necesare menite să deschidă noui prilejuri de muncă 1 şi să asigure un folos maxim pentru Stat.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputaţi,

Propăşirea economică a fă rii necesită regi Iar ea ra porturilor comerciale cu celelalte ţâri. In acest scop veţi avea s ă cercetaţi tariful vamal, întocmit pe banta protecţiunii strict necesare a industriilor naţionale cu condiţii fireşti de desvoltare,

precum şi a industriilor de apărare a Ţării*

Pentru a da comerţului siguranţa de care are ne- voe, veţi examina schimbarea regim ului legii pentru tnfrănarea speculei.

Spre a intensifica valorificarea avuţiilor statului şi spre a organiza pe baze comerciale serviciile economice ale Statului, judeţelor şt comunelor, veţi avea să cercetaţi modificările de adus leguor apelor, energiei, minelor şi comercializării.

In vederea asigurării colaborării capitalurilor străine pentru punerea în valoare a bogăţiilor naţionale, treime să se acorde, in toate aceste legiuiri, o egalitate de tratament a capitolului străin cu cel românesc,

Domnilor Senatori, Dom nilor Deputaţi,

Normalizareavieţii noastre economice nu poate fi asigurată dacă nu se vor reface şi întregi mijloacele noastre de transport şi comunicaţie. In acest scop vt se va prezenta proectul de lege al drumurilor şi cele privitoare la modificarea legilor Căi• lor Ferate şt a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor în sensul unei depline autonomii atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere administrativ.

Aceluiaş regim urmează să fie supuse şi do- curile, porturile şi silozurile*j Domnilor Senatori,

D om nilor Deputaţi,Situaţia financiară a Sta

tului trebue să formeze preocuparea Domniilor-Voastre de căpetenie.

Bugetul depe anul în curs lăsând după constatările de până acum, un deficit, a- veţi datoria să daţi Guvernului tot sprijinul să acopere acest deficit şi sâ a- sigure echilibrarea cu orice chip a bugetului anului viitor.

In acest scop Guvernul vă va propune în primul

Continuare pe pagina 4.

Pagina 2.

S’au scurs zece ani de când trupele române au desfiinţat pentru totdeauna graniţa geografică între Ardeal şi Ţara-ma- mă şi de când în toate centrele româneşti din Transilvania locuitorii români au primit cu braţele deschise pe frafii sosifi şi în jocuri de hore şi cântece de slăvire au serbat marea unire a întreg neamului românesc.

După intrarea armatei române, era natural să urmeze luarea în primire a tuturor slujbelor de stat. Cum se ştie, pe timpul Ungurilor Românii nu erau primiţi în slujbele Statului, rar puteai vedea câte {un judecător român, sau alt funcţionar mai înalt de stat. Ba, în timpurile din urmă după principiile şuchiate ale lui Apponyi, Ungurii în şovinismul lor ziceau că nici un porcar la sat nu poate fi, dacă nu ştie ungureşte. Tinerii români, câfi absolvau liceele, se făceau preoţi sau îirvafători şi numai foarte putini, cari aveau avere, îmbrăţişau cariera de advocat, medic sau inginer. Ori ce slujbă de stat pentru un Român, era închisă, iar dacă cu mare greu ajungea cineva să fie primit la tren, postă, finanţe etc., era a- runcat prin nordul Ungariei, a- colo se însura cu fete streine de neam şi lege şi în câfl-va ani era perdut din sânul neamului românesc.

Aceasta era încă o lăture a politicei maghiare de desnafio- nalizare.

Cu ocaziunea preluării imperiului român, funcţionarii unguri din slujbele Statului au dene- gat în mod demonstrativ jurământul şi au părăsit oficiile cu speranţa — ba chiar o afirmau —■ că nu vor trece nici 3 —4 zile şi statul român se va ruga de ei să revină la slujbe... Dar mulţi s au înşelat şi mulţi dintre ei fără să i cheme, — ci rugân* du-se de iertare, — au fost reprimiţi în slujbele lor vechi şi cât de silă, cât de milă, au pus jurământ Statului român. S’a întâmplat însă, că şi dintre aceştia unii şi-au revocat jurământul, ba aljii deşi au rămas în slujbă, intenţionat nu au învăţat româneşte, ba chiar şi azi sunt de aceia cari nici nu vor să

vorbească româneşte, ci mai bine tac ca mutul, iar de scris hu sunt în stare a pune pe hârtie nici 6 propoziţie simplă în limba românească.

Intre funcţionarii preluaţi dela Unguri sunt şi multe doamne şi domnişoare neştiutoare şi neînţelegătoare a limbei româneşti. Conversează numai în limba lor ungurească şi oare cum în mod sfidător, când intră cineva în o- ficiu, îl întâmpină cu vorba ungurească, deşi pe uşa intrării în birouri stă tipărit cu litere grase: «Se va vorbi numai româneşte 1 ‘

Nu e aceasta o batjocură formală, după zece ani...?!

Când în anii trecuţi s’au ţinut examenele de capacitate din limba română, comisiunea examinatoare a procedat în mod cu totul special, le-a dat unele teme să le lucre şi le-a permis să părăsească sala, iar temele au fost lucrate de alffl. Cei supuşi examenului au fost în majoritate trecuţi, adecă declaraţi că ştiu româneşte, deşi nici astăzi nu ştiu româneşte. In schimb însă sunt foarte pretenzivi, că vezi Doamne, ei au făcut examenul din limba română şi cer să fie înaintaţi. Dacă este pus în fruntea unui serviciu, nu-i apt pentru a-1 conduce, iar altul care ar fi bun, nu poate fi înaintat, fiind locul ocupat de un ungur.

Mai lunile trecute am cetit în gazetele noastre, că în toată ţara anul acesta s-au prezentat la bacalaureat peste 9000 elevi, dar câfi nu s-au prezentat, nu ni-se spune. Este sigur că anual absoalvă cl. Vili în toată ţara cam 10,000 elevi, din cari abia 30 >/o, cari fac bacalaureatul şi cari pot continua studiile la şcoli înalte, restul rămânând fără ocu- paţiune, fiind şi cei mai mulţi lipsiţi de mijloace. Aceştia solicită slujbe la Stat, dar nu pot fi primiţi pe motiv că nu e loc, fiindcă locul î-1 jin ocupat atari persoane, cari nu ştiu şi nu voesc a şti româneşte.

O altă cauză mai este, că nu pot fi primiţi tinerii în slujbă, fiind multe locuri ocupate de femei măritate. Ar fi însă la loc ca acestea să-şi vadă de fami

GAZETA TRANSILVANI«!.

lie, căci cu plata ce o ridică ele, pot trăi tinerii cari au ab- solvat opt clase liceale şi pretind s i devină slujbaşi harnici.

Este vorbă să se reducă numărul funcţionarilor. Da, este drept, acolo unde se poate să se reducă numărul funcţionarilor, dar nu în aşa chip ca cei rămaşi să fie prea încărcaţi. Ar fi însă de lipsă ca reducându-se numărul funcţionarilor, să se simplifice şi lucrul, pentru*că adeseori se lucră prea mult fără folos. Pentru-ce de exemplu este de lipsă ca un act să se înregistreze de două ori, ia intrare şi eşire ? Procedura impunerilor e greoaie, se cere mult lucru fără folos practic, iar procedura de impunere şi taxare la legea timbrului este şi mai greoaie şi mai complicată, necesitând mult lucru şi mulţi oameni.

Mai este apoi foarte greoaie încasarea contributiunilor di. recte. Plătitorul nici când nu ştie cât trebuie să plătească şi mica chitanţă ce o primeşte la mână, de multe ori o pierde. Este practic, ba chiar necesar să se introducă libelele de dare, unde să se scrie debitul (datoria) şi plata făcută, acesta (libelul) servind totodată şi de chitanţă. Se înţelege că se menţine jurnalul de încassare.

Pe lângă greutăţile cu încasările mai sunt şi alte incoveni- ente neplăcute, ba chiar am putea zice formale şicanări ale publicului, spre exemplu: un cetăţean din estremitatea judeţului, la o distanţă de zeci de chilometri depărtare de Administraţia financiară, are să plătească 100 Lei taxa de vânat. Nu o poate plăti însă la Percepţia competentă care e situată la 2 —3 km. depărtare de el, ori chiar în loc, ci trebuie să călătorească la centru — la Administraţia financiară —, să cheltuiască câte-va sute de Lei pe drum şi vreme perdută. Tot a- semenea sunt cazurile cu taxa militară pentru amânare de studii.

Pe lângă o practică şi bună împărţeală s’ar putea cruţa foarte mult lucru, care azi se face, dar fără folos; — şi atunci se poate reduce şi număiul funcţionarilor. Până acum încă s’a redus numărul funcţionarilor muncitori şi s’a sporit numărul inspectorilor şi al controlorilor, cari mai mult şicanează pe subalterni, îi

împiedecă dela lucru şi le croiesc amenzi. Decând sunt slujbaşul României, n’am putut auzi dela un inspector o învăţătură bună, ci numai ocară şi vorbe slabe.

Azi am ajuns acolo, că de-o parte avem puţini slujbaşi români, de altă parte tinerii cari ar putea să intre în slujbă, dar au etatea sub 21 ani, sunt încurcaţi cu armata. Statutul funcţionarilor prevede că tinerii să fi satisfăcut stagiul militar şi numai aşa pot fi primiţi în slujbă. La caz că e primit şi mai târziu este înrolat, îşi pierde slujba şi mai târziu după împlinirea stagiului militar va fi reprimit numai dacă este loc vacant. A- ceastă dispoziţie este desavan- tagioasă pentru funcţionar şi pentru Stat. Funcţionarului să i-se dea un fel de concediu pe timpul cât durează serviciul militar, ca după împlinire să şi poată ocupa locul avut; anul făcut la armată să fie socotit în anii de serviciu. Statutul funcţionarilor nu s’a executat privitor la înaintări. Art. 81 din Statut prevede, că înaintarea dela o clasă la alta se poate obţine după un stagiu de 1 an, iar înaintările în grade după un stagiu minimum de 2 ani. Sunt funcţionari, cari de 5— 6 ani nu au fost înaintaţi nici cu o singură clasă, iar alţii Cu neamuri pe la ierusalim în 5— 6 ani au fost înainta^ de 16 ori (nu exagerez, dacă e de lipsă, pot aduce cazuri concrete). Să se introducă în toate slujbele de Stat, ca şi la învăţători trieniiie sau quiqueniile şi după împlinirea timpului, în mod automat să li se sporească salarul.

Cu propunerile de înaintări se fac de cele mai multe ori abusurî. Cine a fost pe la Bucureşti, s’a putut convinge de ce s’a întâmplat. Ba de multe ori propunerile de înaintări au rămas în buzunarul cutărui domn Inspector...

O şi mai mare nedreptate i-se face funcţionarului în caz de boală, anume art. 51 din Statut prevede, că un funcţionar dacă e bolnav peste 3 luni îşi pierde salarul pe jumătate şi după un an de boală, î şi perde întreg salarul.

Doamne, oare, care om poate să spună înainte cât va boli şi dacă boala durează peste ter

Nr. 131 -1228

menul fixat, cine îi va da pâne zilnică lui şi familiei sale? I* cazul de fată un funcţionar are cea mai rea soarte, care şi-o poate cineva închipui. In alfe ţări (d. e. Anglia), am cetit, sunt penzionate pentru pisici şi câni, cari desigur sunt mai bine îngrijiţi, decât la noi un funcţionar. Oare aici ia noi să nu pre- ţuiască un om atât, cât un câne în alte ţări ? Un statut mai neuman nici că se putea ticlui.

Ar fi foarte multe de înşirat în cauza aceasta, dar în cadrul unui articol de ziar, nu se pot aminti decât în liniamente generale.

Avem cea mai deplină încredere şi toată nădejdea în mult aşteptatul guvern Maniu, care la timp va sana şi dacă nu toate relele de-odata, dar cele mai mari vor fi înlăturate spre binele tării şi mulţumirea funcţio- narilor-Dorinta noastră a tuturora este organizarea tuturor oficiiv lor publice pe o bază sănătoasă şi reală; a selecţiona cât mai bine corpul funcţionăresc; a înlătura pe sinecurişti, pe cei necinstiţi şi pe cei neapti. Dacă fiecare va fi pus la locul său şi îşi va face datoria cu conştiinţa, corpul funcţionarilor îşi va recâştiga renumeie bun, ceea-ce va inspira încredere în public şi |ara se va putea mândri cu o atare clasă de oameni cinstit! în slujbă şi cu dreptate în aplicarea legilor.

Aceasta e dorinţa tuturor şi credem că se va şi împlini.

lin funcţionar.

D-ta dease menea iţi poţi procuratul pian!Cugetă-te cât de mult ar dori chiar membiii familiei

dumitale să

Éle la piCâte ore frumoase s’ar putea petrece în cercul plăcut al familiei! La noi se găsesc piane de diferite pre

ţuri şi cu plata în rate.Casa de p lane

I. TRISKASUCURSALA BRAŞOV

Str. Principele CaroL

FOILETONUL .GAZETE! TRANSILVANIEI*.

Amintiri.

Ocuparea Braşovului de către armata romană in 1916*’

In ziua următoare (29 August) oraşul era şi mai pustiu ca în ziua de Luni. Pe străzi circula lume foarte puţină; cei cari încă nu plecaseră din oraş, alergau nervoşi încoace şi încolo; dacă se formau grupuri de mai multe persoane le vedeai discutând de soartea, ce le aştepta şi de Întâmplările ce vor mai urma.

încă nu se crepase de ziuă, când se răspândise vestea cu iuţeala fulgerului, că trupele române sunt înaintea satului Dârste, la o distanţă de abia câţiva chilometri de oraş.

Pe la amiazi oraşul avea aspectul unui cimitir. Mii şi mii de oameni: bărbaţi, femei şi copii plecaseră cu trenurile de Luni, care au circulat toată ziiia şi noaptea. Toţi funcţionarii până la cel din urmă slujbaş dela Prefectură, dela primărie şi dela toate celelalte servicii ale sta* tului se refugia seră. La Poliţie nu se mai găseau nici funcţionari, nici sergenţi. Oraşul nu măi era păzit nici de poliţie.

Toate băncile, toate întreprinderile, comerciale îşi închiseseră birourile. Obloanele dela ţoale

prăvăliile erau lăsate şi închise. Toate clădirile publice şi foarte multe locuinţe particulare erau părăsite. Nu se mai făceau nici un fel de vânzări. Toţi meseriaşii îşi închiseseră atelierele şi încetaseră orice muncă. Nu mai era posibilă nici aprovizionarea cu alimente, beuturi sau cu alte articole de prima necesitate.

Toţi cari au vrut să se refugieze şi cari din oare-cari cauze n’au putut să plece, Marţi înainte de amiazi au asaltat în gară ultimele trenuri, ce Ie mal stau la dispoziţiune. Şi atunci mai plecau la scurte intervale unul după altul trenuri pline cu refugiaţi. Ultimul tren a eslt din gara Braşov la ora 2 după a- miazi.fllnainte de amiazi pe Ia ora 11 a apărut în oraşul Intern ultimul detaşament militar austro- ungar, care venia dinspre Poiană. Erau vre-o 15 infanterişti sub comanda unui sublocotenent

*) Un capitol din amintirii« d-lui B r . O . ■ » la tc a e n . primul primar român al Braşovului sub stăpânirea românească, cari vor apare în curând fn Volum. ' - > ^

La încrucişarea Stradei Orfanilor cu strada Hirscher s’au întâlnit cu o patrulă de husari. Cei doi ofiţeri comandanţi au schimbat câteva cuvinte unul cu altul şi apoi ambele patrule au părăsit oraşul trecând prin strada Vămii şi strada Lungă.

Dinspre gară venea încă un cavalerist în oraş, trimis ea să adune şi să îconducă pe cei câţiva bărbaţi obligaţi să-şi facă serviciul militar, cari i-ar întâlni întâmplător pe străzi. Cu aceşti câţiva oameni a plecat, luând direcţia spre gara Bartolomeu.

La ora 11 şi jumătate locţiitorul de primar Frédéric Fabri- tius a înviiat la o consfătuire pe cei câţiva membrii ai consiliului comunal, cari mai rămăseseră în oraş şi pe cari în urma timpului scurt i-a mai putut găsi.

A fost o tristă consfătuire. Locţiitorul primarului a comunicat consilierilor prezenţi, că Luni în 28 August după amiazi la ora 4, comandantul-colonel al trupelor, care atunci se aflau în oraş, s’a prezentat în biroul d-sale şi i-a comunicat următoarele: »Am venit să-mi iau rămas bun dela d-ta, d-le primari M& retrag cu trupele mele până la Sânpetru, unde se află artileria mea, căci aici am numai batalioanele mele, pe când inamicul dispune de corpuri de armată şi voesc s& evit vărsare de sânge zădărnici Încă în de- cursul nopţii acesteia» dar cel

mai târziu mâine dimineaţă duşmanul va fi In oraş*.

Astfel a vorbit şi după o lungă strângere de mână s’a îndepărtat. In asemenea împrejurări consilierii adânc mişcaţi de cele auzite nu puteau aduce altă hotărâre decât, primarul să predea oraşul inamicului, care înainta fără să găsească vre-o rezistenţă pe drumul dela Dârste şi să se im- ploare graţia comandantului trupelor române faţă de locuitorii paşnici din oraş apărându-le viaţa şi avutul particular. Au hotărât mai departe ca să fie rugat dr, O. Baiulescu, fiind consilier comunal şi membru în comisia permanentă a oraşului să aducă d-sa la cunoştinţa comandantului român rugarea şi hotărârea consiliului orăşenesc.

Pe la ora 12 şi jumătate s’a prezentat la d-1 dr. Baiulescu la locuinţa mamei sale, o depu- taţiune de mai mulţi consilieri comunali români, saşi şi maghiari, cari i*au comunicat hotărârea luată în consfătuirea ţinută la primărie şi l’au rugat să bine- voiască a primi însărcinarea, ce i*s’a dat.

La ora 2 după amiazi un curier trimis de primărie s’a prezentat deputăţiei, care aştepta în faţa primăriei din strada Porţii şi în cafeneaua «Coroana*, aducând ştirea că trupele române se află dincoace de drumul spre Noua şi se apropie de Honterus. Deputăţia s’a pus în mişcare în frunte cu dr. Baiulescu şi locţiitorul de pri

mar Fabritius, trecând prin strada Fântânii până la răspântia drumului care duce spre Hăr- man şi Dârste. Acolo delegaţii s’au oprit. N’au trecut mai mult de 10—15 minute şi a sosit prima patrulă română, iar după câteva minute a sosit în suita mai multor ofiţeri şi soldaţi colonelul Darvari comandantul regimentului *de infanterie român 6 Mihai Viteazul.

Vice-primarui Fabritius s’a a- propiat de d-1 colonei şi cu sufletul îndurerat şi cu o voce tremurândâ îi spune în limba germană hotărârea consiliului orăşenesc de a preda armat« cuceritoare oraşul. După ei a luat cuvântul dr. G. Baiulescu şi a rostit în numele delegaţiu- nei următoarea vorbire:

«Domnule Colonel! In numele populaţiei române din vechiul şi prea frumosul oraş Braşor Vă zic: Bine aţi venit. Totodată sunt autorizat să Vă declar şij în numele populaţiei săseşti şij mnghiare, care locueşte împreu- j nă cu noi între zidurile acestui! oraş, că Vă primeşte cu since-l ră bucurie. Prin mine vă asigu-| ră cu toţii fără deosebire del naţionalitate şi religie, că vorl da dovezi de cea mai perfecţia loialitate şi vor fi faţă de arma-1 ta română cât se poate de prel venitori. Cu toţii Vă rugăm d-lel Colonel să luaţi populaţii acesJ tui oraş sub scutul şi ocrotireifl D-Voastră! 1

Încă odată Vă zic: Bine a venit şi Vă rog s i transmite»

Rr. 131—1928. GAZETA TRANSILTANIBl____________ ___________ P«gta» î . .

Corespondentă din Galati.

Tariful vamal.Ministerul comerciului a ce

rut avizul Camerelor de co* raerciu asupra modificărei tarifului vamal şi a taxelor vamale ce ar trebui stabilite pe viitor. Această chestiune, care are o însemnătate considerabilă pentru economia generală a ţârei, a fost discutată în ultima şedinţă a Camerei de corner} din Galaţi.

Marii noştri negustori au arătat cum progresul economic şi bunăstarea locuitorilor atârnă în mare parte de modul cum este întocmit tariful vamal. Acum câtva timp, săteanul îşi vindea produsele sale cu un preţ ce era

, în raport echilibrat cu cerinţele vietei şi cu cheltuelile de producţie pe cari le avea el. Astăzi cheltuelile au crescut, iar preţul produselor agricole a scăzut, aşa încât săteanul se află în fata unei perderi duble: întâi că nu «realizează decât jumătate din venitul pe care îl realiza mai înainte, al doilea că este nevoit să plătească dublu articolele de prima necesitate, de cari are nevoe.

Statul de asemenea perde considerabil, pentrucă atunci când un tarif vamal este întocmit pe baze protec{ioniste esa* gerate, industria indigenă fio sează preturile produselor respective după cursul mondial, plus taxa vamală. Astfel, pe deoparte, produsele similare streine nu mai pot întră în tară, iar taxele vamale întră în buzunarele trusturilor, îmbogăţind pe câţiva privilegiaţi în dauna consumatorilor şi a statului. Aceasta, pentru toate articolele pro tejete. Pentru demonstraţie s-au citat numeroase esemple.

S-a arâlat că între industriile x metalurgice din România şi cele •V din Austria, Ungaria şi Germa* v nia s-a format un cartel pentru

aprovizionarea României cu ar- ! ticole de ferărie, pentru cari se stabileşte un monopol din cele mai păgubitoare consumatorului român. Preturile de vânzarea ferului românesc în România vor fi stabilite ia Viena. Sub un ase1 menea cartel, înainte de răs- băiu, ’ când un negustor român comanda articole de ferărie din

Silesia, i se livra cantitatea comandată dela Reşiţa în condiţii leonine. Era strâns de gât.

In interiorul ţării, ia adapos- pul protecţiei vamale, s a întemeiat o categorie de industrii, cari nu au alt scop decât să jefuiască pe consumatori şi bugetul statului.

Este cunoscut cazul fabricilor de zahar. Plătim anual sute de milioane contribufie celor 6—7 fabrici esistente. Zahărul, care în streinătate se vinde cu 12 lei kilogramul, noi îl plâtim cu 34 lei — gratie tax lor — pentru ca să profite câţiva privilegiaţi. Dacă ar fi tn folosul statului, ne-am închina resemnaţi. Dar aşa perde şi tezaurul public. De aceea trebuesc mărite iinposi* tete.

Acelaş lucru cu fabricile de ciment, de pânză, de hârtie etc. Iată de ce s-a slăbit puterea de consumaţie a tării, iată de ce via|a s a scumpit şi negoţul sufere cumplit.

Tariful vamal trebue întocmit astfel încât să satisfacă toate clasele sociale, toate nevoile obşteşti, atât punctul de vedere fiscal cât şi pe cel social. In acelaş timp, să se ajute şi industria mică —- nu numai cea mare. Să se stabilească armonie între interesele industriei şi ale agricuiturei.

A fost un strigăt de alarmă al comerţului din primul port al tarei.

La urmă, adunarea a decis ca tariful vamal să fie studiat amănunţit de către comisiuni speciale, spre a se putea da toate lămuririle necesare guvernului, care are intenţia de a îndrepta greşelile şi abuzurile de până acum.

Galaţi 16 Decemvrie 1928.I G. Munteanu.

Abonaţii cari ne fac re- clamaţîuni şi comunicdtt în scris In chestia ziarului sunt rugaţi a ne indica întotdeauna şi n-rui de pe adresă sub care li se trimite ziarul\

Scrisori din M aram ureş.

AlegerileSigh-M armaţiei, 22 D ec

Marele examen politic al de- mocratiei-nationale a reuşit în perfectă ordine şi linişte în mijlocul unei însufleţiri fără pereche, care certifică pe vecie maturitatea politică a masselor vrednice spre a fi împărtăşite de tlibertăfi. Alegerile absolut libere sunt un câştig naţional, de care va trebui să fină seamă toate partidele serioase.

In judeţul nostru sunt 36.000 votanji, cei mai mulţi în lume cu fapina, după pâine, încât a- bia s’au putut distribui 24.000 de căr{i de alegători. Rezultatul urnei este semnificativ: pentru lista N. Ţ. s’au dat 19.401 voturi, pentru liberali 330 voturi, argaţii şi jălerii ciocoilor, anulate sunt 303, din greşală a pri mit Lupu 283 voturi, iar ave- rescanii au 120 voturi, dovadă că sunt complect desfiinţaţi. La senat aceiaşi rezultat zdrobitor cu voturi sub 1 %.

Regimul Mihâlyenilor a dispărut pe vecie şi Maramurăşul eliberat de trădători renegaţi şi paraziţi va intra pe calea progresului că un judeţ oropsit, vrednic de-a fi ajutat, fiind o espugnabilă cetate naţionalista.

învingerea zdrobitoare am câştigat o contra autorităţilor libe- raloide. .Liberalii au operat cu bani şi agenţi provocatori. De aici şirul de telegrame înainte pregătite încă din Bucureşti la Regenţă. Alegerile libere au desfiinţat strigoii politici.

Inf.

0 nouă invenţieîn domeniul radiofuziunii.

Se anunţă din Smolensk că un ceasornicar de acolo, Zlot- nikov, a inventat un ceasornic susceptibil undelor radiofonice. Acest ceasornic poate fi pus în mişcare cu ajutorul radiofoniei, având un mecanism special acomodat. El poate fi atât de părete cât şi de buzunar şi toate se vor conduce după o oră unitară şi in mod absolut exact. Comisiunea patentelor a înregistrat interesanta descoperire a Iui Zalotnikov.

omagiile noastre cele mai profunde Majesiătilor Lor Perechii domnitoare a României! Trăiască Majestatea Sa Regele Ferdinand 1 şi întreaga Augusta Femiiie Regală.

Să trăiţi d-nule colonel I Trăiască brava armata română '

După aceasta a răspuns colonelul Darvari in scurte cuvinte declarând că cucerirea oraşului Braşov de trupele române s’a făcut în numele Regelui Ferdinand pentru vecie. A dat apoi delegaţiei asigurarea, că trupele române vor apăra viafa şi avutul cetăţenilor paşnici şi supuşi. Totodată a ordonai ca fruntaşii români să se a- dune la ora 5 după amiazi ia primăria oraşului spre a ii-se comunica unele dispozitiuni importante şi ordine, care trebuesc îndeplinite cu toată stricteta.

Cu aceasta s’a terminat primirea trupelor române şi s’a ordonat intrarea victorioasă a trupelor în oraş.

Descrierea Intrării trupelor în oraş a fâcut’o Schmidt Sibald într’un capitol special ai broşu- rei sale intitulat: »Ploaia de flori din Strada Vămii“, din care reproducem un fragment spre a învedera răutatea şi ura maghiară faţă de elementul românesc:

»Marti după amiazi din 29 August, a fost pentru locuitorii maghiari şi saşi, părăsiţi şi întristaţi, precum şi pentru câteva familii româneşti — vre o 5 la număr — cu sentimente mai

patriotice, o zi de profund doliu. Din contră, Românii rămaşi în Braşov au îmbrăcat haine de sărbătoare în vederea marelui eveniment, la care aveau să a- siste. Evenimentul acesta îl aşteptaseră din fragedă copilărie, când auziau dela părinţi vorbind de România Mare şi acum vedeau visul acesta realizat.... Numai în o singură casă domnia veselie şi însufleţire entusiastă: în casa din Strada Vămii sub No. 7, la primul etaj.

„In locuinţa poetei şi literatei M aria B aiu lescu prezidenta Reu- niunei femeilor române din Braşov după amiazi ia ora 2 se întruniseră toţi membrii familiei şi rudele", care rămăseseră în Braşov, în afară de fratele ei dr. George Baiulescu, care plecase cu delegaţia primăriei în întâmpinarea trupelor române la răspântia drumului spre Dârste. De faţă era şi mama doamnei, matroana Elena Baiulescu precum şi fiica ei, so|ia maiorului austro-ungar Pompiliu Benţia, care lupta pentru patria maghiară pe câmpurile de luptă îndepărtate din Rusia, apoi soţia dr-uiui Baiulescu, d-na dr. N. Vecerdea, şi încă un domn din localitate cu bună situaţiune împreună cu sofia lui.

„După amiazi la 2 şi 30 minute întreaga societate aştepta cu mare nerăbdare. Pe străzi nu era suflet de om. Ici şi colo pe la geamuri se zăria câte o persoană scoţând pe furiş capul, dar nevăzând nimic dispă-

rea imediat. Pretutindeni porţile erau încuiate. In piaţa mare se adunaseră câteva grupuri mai mici de curioşi. încurajat de mulfime curajul este mai mare. Mai cu samă sunt bărbaţi în haine de serbătoare.

»La orele 2 şi 45 societatea din Strada Vămii iese pe balcon; una din doamne se coboară cu servitoarea doamnei M. Baiulescu şi aduce flori într’un mic coş |de mână: trandafiri, garoafe roşii şi albe amestecate, care le depun pe masa din balcon. Servitoarea pleacă. Societatea iii bună dispoziţie rîde şi petrece glumind; priveşte când spre Piaţa mare, când spre palatul Czell; aşteaptă cu nerăbdare, dar cei aşteptaţi întârzie deocamdată.

Sunt ceasurile 3 şi 7 minute. Dinspre Promenada mare se aud voci puternice, cântând, dar nu se observă nici suflet de om. Oare pe unde vor fi ? Se poate că sunt aproape de Biserica reformată. Emoţia, bucuria şi un fel de stare febrilă se observă pe toate feţele doamnelor, care încep sa-şi aranjeze gulerile bluzelor, frizurile oglindându se în oglinzile scoase din poşete.

»Deodată cântarea devine mai intensivă, dar tot nu se observă nimic.

»La orele 3 şi 9 minute apare la coiful palatului Czell din Strada Vămii un călăreţ şi imediat după el soldaţi infanterişti mergând în şiruri frumoase

Filiala Crncei Roţii Braşovdărueşte Lei 70.000 pentru

înfometaţii din Basarabia.

Săptăm âna Crucei Roşii."Comitetul Filialei Crucii Roşii a hotărât ca pe lângă suma de Lei 20.000 votată, să dea tot venitul Săptămânei Crucei Roşii din anul acesta, pentru ajutorarea cantinelor care ocrotesc copiii populaţiei înfometate din Basarabia.

Astfel a organiznt în săptămâna Crucei Roşii din 15—21 Noembrie, o chetă în ziua de 16 Noembrie, care a produs in- clusive cu darul d-nel Capita- novici de lei 2000, suma de Iei 32.345; reprezentaţia din 17 Noemb. la cinema Modern Lei 3214; altă reprezentaţie în Cinema Modern în 19 Noemb. 6051; venitul Concertului 8400. In total Lei 50.000.

Cu această ocaziune exprimăm mulţumiri On. comitet al Astrei pentru sala pusă la dis. pozifie în mod gratuit precum şi d-nelor şi d-lor artişti, care ne-au dat preţiosul concurs.

D-lor proprietari ai Cinematografului Modern pentru cele două reprezentatiuni cedate în folosul Crucei Roşii.

Constatăm cu bucurie, cu , câtă însufleţire au lucrat toate | d-nele Comitetului în această

săptămână şi mulţumim în special d*nei Eugenia dr. Bredi- ceanu, care a organizat Concertul, realizând colaborarea tuturor naţionalităţilor conlocuitoare.

Relevăm cu mulţumiri călduroase bunăvoinţa vechiului nostru membru d l Colonel-med.jdr. Oprescu, comandantul spitalului militar, care identificat cu toată voinţa şi activitatea acestei Filiale a ţinut la deschiderea Concertului un frumos discurs despre importanta şi munca acestei Filiale.

Braşov, 16 Decembrie 1928.Preşedintă,

Maria B. Bailescu.Cassieră,

Maria Burduloiu.

Abonamente la ziar se pst face pe timp mai îndelungat san lunar.

~ iîmpodobiji cu verdeaţă şi fior şi cântând voioşi. Apucă spre Strada Vămii şi înaintează spre Piaţa mare.

»Este o companie din Regimentul 6 de Infanterie, care poartă numele Voivodului Mihai Viteazul. Copii de iobagi, arşi de soare vor fi visând şi ei că soartea lor vitregă, va lua poate o întorsătură spre bine cântând cu toată puterea: tră- Iasaă România Mare ? Şşi vor ajunge la un viitor mai frumos, Ia o libertate mai deplină.

»La orele 3 şi 11 minute. In fata Casei cu Nr. 7 ajunge un brav locotenent călare pe un cal mândru, ţinând ţanţoş sabia în mână; nu ştia încă că sus pe balcon sunt duşmani sau fraţi. Priveşte în sus.«», şi în proximul moment din mâna albă şi gingaşe a unei doamne tinere (d-na Bentia) — cade un trandafir alb, delicios înaintea calului.

Sub influinţa acestui moment întreaga societate din balcon isbucneşte în strigate şi acla- mari de bunăsosire. Trăiască brava armata română! Trăiască România Mare ! Trăiască fraţii noştrii! Şi în decursul acestor aclama)iuni curge neîntrerupta ploaie de flori, asupra soldaţilor, salutaţii cu aceleaşi acla- mări.

Un infanterist eşind din rânduri, ridică trandafirul alb şi-l predă comandantului campaniei.

C ron ica sportivă.

Automobilistice.Internaţional Sporfing Clubul

din Monaco Invită pe doritorii a participa la Raliye Automobile de Monte Carto.

Acest raliye este un co n o rs de »turism au tom obil* , viteza medie maximă admisă fiind 45 km. oră. Plecarea se dă din toate Capitalele din Europa. Sosirea tuturor va trebui să aibe loc în ziua de 23 Ianuarie 1929 ora 10 a. m. înscrierile până la 23 Decembrie 1928.

Se socoteşte ora plecărel (din Bucureşti pentru România) şi ora sosirei la Monte Carlo (Coasta de Azur), împărţindu-se distanţa la timpul întrebuinţat şi fără nici un scăzămânf. Punctele de control sunt stabilite pe tra- ect, concurentul trebuind să aibe viteza medie cât mai constantă în tot timpul drumului.

Detalii mai complecte, condi- ţiuni de înscriere, etc. se pot obţine dela d-1 N. Malla delegatul oficial al Automobil Clubului Regional Cluj în Braşov, strada Curmaturei a) No. 8, dela 6— 8 seara.

Pentru orientarea ddor auto- mobilişti comunicăm că premiul I şi al IH-lea au fost câştigate anui trecut de 2 concurenfi plecaţi din Bucureşti, distanţa mare Bucureşti—Monte Carlo fiind foarte favorabilă în formula de clasificare.

•

Noul delegat al Automobil Clubului Regional Cluj pentru Regiunea judeţului Braşov, a fost numit pentru anul 1929 d l inginer N. Malla membru activ al acestui Club şi tot deodată membru în Consiliul General al Drumurilor (Automobil Club Regal Român Bucureşti), Membru al Asociaţiei Internaţionale al Congresurilor Drumurilor (Paris) şi Delegat Onorific al Ministerului de Interne pentru constatarea abaterilor la legea şi regulamentul Circulaţiei Automobilelor.

D*sa este şi unul din Comisarii Sportivi ai Aero Clubului Regal Român pentru regiunea Braşov.

C ronică rim ată.

TrenulBraşov-Sft. Gheorghe

Memoriei Iui Barbu Nemţeanu.

Âl tău, maestre, (trenul Crasna-Huşi) Era o jucărie de păpuşi,Şi ca atareNici nu mergea ca unul mare Păi ce să zic de tizu*i dezrobit ! £ Vagoane are, are şi maşină,

Şi drumul neted: nici tu deal, nici vale, Nici un tunel înfipt în vre-un urcuş, Nimic din ce*i sta’n cale confratelui

din HuşiŞi totuşi . . .Nu merge.

Cu ceară dacă l ’ai pica Nu s’ar mişca.

Se opinteşte, şuieră, pufneşte,Se dă ’napoi să-şi ia avânt., de undet Par’că-i hipnotizat !El n’are grabă.

Să şti că ni l’a deochiat Vre-o babă !

Locomotiva Iui Nu-iSamovar,Nici pacific — e drept — şi nici

batoză.Dar trenul, cât de mare-i, şi’un

măgarTuberculos măcar L ’ar trage după sine:In fineCeva cu’n mânz putere L’ar urniAl nostru-are maşină C. F. R.Totuşi, nu „mere“

Nu MERE bată-1 vina luiDe tren ,diritto“, via Prejmer-Haltă!Când crezi că a pornit-o Dumnealui,La Hărman lasă lucrul baltă..

Decât aşa, propun Regionalei Soluţia ce-o scapă de-aşa BAI:Să cumpere din târg doar patru

gloabeŞi să-l transforme în tramvai cu cai.

Ion AL-Maria.

GAZETA?TRÄNSILVANIB Mr, 131-192#Pagina 4.

Continuare de pe pag. I.rând o serie de economii absolut indispensabile şi va introduce controlul preventiv al cheltuelilor, iar prin noua lege a contabilităţii publice şi prin reorganizarea Curţii de conturi se vor asigura o rânduită administrare a banului public şi un control imediat şi rapid al socotelilor.

Ţinând seamă de forţele de producţie ale Ţării, suntem convinşi că prin aceste măsuri şi prinţr’o aplicare serioasă şi echitabilă a actualelor impozite şi prin tr ’un control riguros nu va fi nevoie decât de o foarte uşoară revizuire a regimului fiscal pentru a se asigura echilibru] bugetar. Ca măsură fiscală nouă se va introduce o taxă asupra automobilelor şi se va revizui legea timbrului.

Echilibrul bugetar asigurat nu va mai rămâne nici un obstacol în calea realizării împrumutului extern şi a stabilizării legale a mo- netei noastre naţionale. A- proape toate litigiile noastre financiare cu piesele streine, cari au adus daune creditului Ţării, s ’au stins. Prin acordurile financiare făcute cu diferite State, şi acum în urmă cu Statul German, creditul nostru în a- fară a fost întărit şi concursul financiar extern nu va mai întârzia.

Domnilor Senatori Domnilor Deputat’,

Odată cu măsurile menite să Insănătoşeze viaţa noastră, Guvernul se va ocupa de soarta claselor muncitoare.

In dorinţa dea statornici raporturi de colaborare armonioase între capital şi muncă, se va prezenta fără ̂ întârziere proiectul de contract de muncă individual şi colectiv. In acelaş timp se va proceda la unificarea legislaţiei şi organizării a- sigurărilor sociale, cari vor cuprinde atât pe salariaţii din industrie cât şi pe cei din comerţ.

Domnilor S en atori Domnilor Deputaţi,

însemnătatea României întregite în cadrul Statelor civilizate ne impune datoria de a ridica nivelul cultural al tuturor claselor sociale. Opera şcolară va fi adaptată caracterului specific al poporului nostru. In a- celaş timp veţi stărui pentru propăşirea tuturor celorlalte ramuri ale învăţământului teoretic şi practic, având grija de reorganizarea şi înălţarea învăţământului nostru universitar, chemat să creieze putinţa cercetărilor ştiinţifice şi să pregătească elemente necesare vieţii de Stat.',

Potrivit simţului de echitate al poporului român, toate minorităţile naţionale şi confesionale se vor bucura de o dreaptă solicitudine în cadrul aşezămintelor noastre constituţionale şi a spiritului vremii în care trăim.

D om nilor Senatori, Domnilor Deputat

Pentru o mai bună distribuire a justiţiei, Guvernul vă va prezenta proiecte de legi privitoare la modificarea organizării judecă-

toreşti, a organizării contenciosului administrativ şi a accelerării judecăţilor. Pentru desăvârşirea unificării, se vor prezenta legile de unificare a codului penal, a procedurii penale şi a codului comercial.

Dom nilor S en a tor iD om nilor Deputat'»

In domeniul sanitar şi al asistenţei Guvernul va supune deliberării Domniilor-Voastre legile menite să asigure cooperarea autorităţilor cu nobilele iniţiative private. Noua legiuire se va întemeia pe reală descentralizare a tuturor serviciilor şi pe respectarea competinţei technice în conducere şi exe-

cutivă. Prin crearea unor [resurse proprii şi prin o mai dreapiă repartizare a fondurilor existente, Departamentul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale va năzui a satisface dreptul legitim la pensii omeneşi al invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război.

Domnilor S en atori D om nilor Deputaţi,

Armata noastră, cu trecutul ei de vitejie şi disciplină şi-a îndeplinit totdeauna datoriile faţă de Coroană şi faţă de Ţară. Să o înconjurăm deci cu toată dragostea şi să-i dăm toată atenţia ca să o punem în măsură să răspundă înaltei sale chemări de a apăra Ţara.

Guvernul va prezenta deliberării Domniilor-Voastre

proiecte de legi cn privire la organizarea armatei, la organizarea cadrelor şi la recrutare şi va propune, în cadrele posibilităţilor financiare, toate măsurile pentru înzestrarea şi buna ei stare materială-

Domnilor S en a tor i D om nilor Deputaţi,

însufleţiţi de aceste sentimente şi de aceste preocupări, veţi ridica într’o solicitudine egală toate ţinuturile iubitei noastre Patrii. Suntem convinşi că munca Domniilor-Voastre va fi rodnică, spre binele şi înălţarea României şi rugăm pe Cel A-Tot-Puternic să binecuvânteze lucrările acestei Adunări.

In numele Majestăţei Sale Regelui Mihai I.

Noi declarăm deschisă se

siunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare.

Nicolae, Principe al României.

Miron, Patriarhul României.G heorghe Buzdugan.Preşedintele Consiliului de

Miniştri,'jluliu Maniu.•

Adunarea aclamă furtunos, strigând să trăiască Regele, trăiască înalta Regenţă.

Solemnitatea a luat sfârşit Regenţii sunt conduşi până la. ieşire de membrii guvernului.

Trupele prezintă arma, muzica intonează Imnul Regal.

După solemnitatea deschide- rei Corpurilor Legiuitoare, cortegiul s’a înapoiat, în aceiaşi ordine ca la venire, la Palatul Regal din Calea Victoriei

După masă la orele 3 au avut ' loc şedinţe ia Cameră şi la Senat,

2)e pbaie,Ş ţ f m i t e f

şi

LocaleSocietatea „Vulturul Car-

paţilor* a escursioniştilor români din Braşov şi-a ales în a- dunarea generală din 16 Dec. următorul comitet : Preşedinte dr. Suciu-Sibianu, vice-preşe- dinte Munteanu N.; casier Furnică I., secretar Penei D., membrii: Pop Cor., Sfetea D., Co- lacea D., Christea I., Prişcu V., Voina D., Lupşan I., Faur G., Stroe I., Pestrea V., Vlaicu I. şi Loga G. Totodată s’au proectat escursii regulate, şezători, construcţia unei case de adăpost pe Postovar,— şi pentru mărirea fondului în vederea acestui scop măreţ un bal mascat pentru Sâmbătă 5 Ianuarie în restaurantul Ar. Badea din Prund.

Uniunea funcţionarilor forestieri ardeleni—raionul Braşov va aranja o mare serată de Silvestru în ziua de 31 Decembrie 1928 la orele 9 seara în toate sălile Redoutei. Program bogat: jazzband, taraf de lăutari, şi tot felul de puncte distractive de un nivel artistic. Comitetul aranjator recrutat din tinerimea selectă a Braşovului desfăşoară o vie activitate, necruţând nici o oboseală, pentru ca să reuşească a face neuitată acea seară.

Cei-ce, din greşală, n-au primit învitări, să se intereseze la d-1 Sig. Deutsch (No. telef. 591, 469). Industria forestieră ardeleană la d-ra Pap (No. telef. 697), de unde pot primi încă depe acum bilete. 1140 1—1 •

Găsiţi vin bun şi ieftin

81

STELIAN XICOL AUStrada Căpitanului No 14.

(TELEFON 256)¥lnnrl de:D r ă g ă şa n i

D e a lu -M a r e Z şi O d o b eşti

V Â N Z A R E E N -G R O S312 37—0

De închiriaiSetug::raj în apropierea Spitalului militar. Colonel Belea, 1150 1 —1

Administraţia m esei studenţilor „Virgil Oniţiu* pentru ajutorarea elevilor buni şi lipsiţi ai liceului „A. Şaguna" din Braşov mulţumeşte şi pe această cale d-nei Nelly Asboth nasc. Oniţiu pentru frumosul dar de 500 1. făcut cu ocazia sărbătorilor Naşterii Domnului.•

Pentru Crăciun şi Anul nou puteţi face cea mai mare plă cere şi bucurie dacă trimeteţi o fotografie bine reuşită. Să vă grăbiţi ia Fotograful

Strada Principele Carol 31.

Cine prim eşte cadou de Crăciun un aparat fotografic din prăvălia de specialitate Heinrich Lang (Str. Porţii 52), va fi instruit în mod special după serbători în arta de a fotografia. 1099 1 — 1

Dr. F ejér Etnanuel medic de boli interne şi dermato-ve- nerice, consultă 8— 10 a. m. şi 3 — 6 p. m. Str. Ecaterinei 31. Tel. 43.

Tratamentul: Diathermie-Quarz şi Sollux. 1001 1—15

Examene cu RAZE X (Rfientgen) şi examenele BACTERIOLOGICE poate executa or cărei persoane şi în schimbul unor taxe mici, laboratoriile spitalului militar Braşov — dotate cuaparate noi. 583 10—0

•

Reducere de că lă to rie şi viză de paşaport. Legitimaţii pentru târguri. Aron.sohn, Biroul de voiaj.

miMILOL IE I U liiimiiEi ii iiE iimV A L A B I L D E L A I mOVCM BRIE 1928,

S o s ire a ia B ra ş o v . P le c a re a din B r a ş e v .

Delà Bocnreşti: Spre Bucureşti:Acceleratul noaptea 2 ore 08 min. Expresul noaptea 3 ore 36Expresul m 3 » 34 » Acceleratul dimineaţa 5 » 04Personalul dimineaţa 4 » 50 m Personalul 7 9 38Tren mixt (Predeal) » 7 9 17 » ! Expresul d. a. 12 9 08Personal (Plosşt) dimineaţa 9 ore 57 min. Orient Express * 2 9 20Trenul fulger 9 10 m 21 m Personalul 9 2 50Personalul d a< 2 9 50 m ; Personal (Ploeşt) , 6 9 43Orient express d. a- 3 9 54 m i Trrn fulger seara 8 9 49Expressul H 6 «V 34 » Tren personal noaptea 11 9 55Personal seara 9 n 53 m Spre Oradea-Mare:

Delà Oradea-lare :19

1 Expres noaptea 3 ore 49Expres noaptea 3 ore min. Personalul (Teius) dimineaţa 5 «• 45Personal (Cluj) dimineaţa 6 » 35 M ! Tren fulger d. a. 10 • 28Tren mixt (Sighişoara) » 9 9 20 n | Personalul (Teiuş) d. a. 2 ■ 55Personal (Teiuş) d. a. 1 99 50 m Tren mixt (Sighişoara) seara 7 9 20Tren fulger ff 8 99 42 B Personalul (Cluj) seara 10 9 45Personal (Teiuş) noaptea li » 40 m Spre Irad:

AcceleratulBéla árad:

48Acceleratul noaptea 2 ore 24

dimineaţa 4 ore min. Express Orient d. a. 4 9Expressul m 11 99 49 » F.Tnr^csiil 6 57Orient Express d. a. 2 »

DelalSf. Gheorghe ţl Bretea:Personalul i dimineaţa 8 ore Personalul d- a. 5 m Personalul seara 10 *

13

393120

•

min,»»

ar 9»Spre SI. Gheorghe f 1 Bretea :

! Personalul dimineaţa 6 ore | Personalul d« a. 12 „

Personalul d. a, 7 »1005

Dela ladelalia: (Petra Barca) Spre MadefaUa: (Petra Rarei):Personalul dimineaţa 7 ore 05 min. Personalul dimineaţa 6 ore —Personalul m 11 » 38 9 Tien mixt 9 7 9 22Personalul d. a. 2 37 ţ$ Personalul d. a. 3 » 40Personalul noaptea 10 9 30 9 i Personalul seara 7 9 30

Dela FAgăraş»1 \ Spre Fâgflraş:Tren mixt dimineaţa 7 ore 01 min. j Tren mixt

Ht. 131 —1928 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

IUInâie ii Braso?

Acest bal tradiţional, care în «anii din urmă a fost întrerupt lin repetifiile sale de decenii, se Ya reînfiinţa din nou şi va avea sloc în seara de 6 Ianuarie 1929 în sălile Redoutei orăşeneşti.

Se cunoaşte importanta ce a avui-o în trecutul nostru vitreg, această manifestare românească din Braşov, care pentru întâia oară s’a organizat de Comitetul nou înfiinţai al Reuniunii în a- viiul 1851.

Era o dovadă a vieţii noastre naţionale, pentru care distinsul «grup al patricianelor cetătene >române din grupul distinşilor neguţători ai Braşovului au dorit să pună în evidentă cultura şi ^valoarea societăţii româneşti.

Pentru scopul acesta în casa inimosului Iacob Mureşeanu s’a •compus împreună cu profesorul ^universitar Emilian, jocul de co- Îloană „Romana“, în care s’au •combinat melodii şi jocuri naţionale.

Acest bal câştigase un renume şi apreciere deosebită chiar şi •;în vechiul Regat, de unde ve- uneau totdeauna oaspeţi distinşi.

Şi astăzi avem nevoie a ne ^păstra acest tezaur naţional ce -aparţine folkrolului nostru.

Balul Reuniunii după un răstimp de o serie de ani va re-

lînvia în anu 1929, iar venitul va -da stăruitoruluiComitet al acestei ^Reuniuni, posibilitatea a acoperi tpe rând cheltuelile nouei clădiri a Şcoalei sale profesionale.

Circulaţia automobilelor in Braşov

Dispoziţiuni ale Poliţiei.Noi, Constantin Voina Pre

fectul Politiei Municipiului Braşov, având în vedere Art. 3 din Legea pentru circulaţia automobilelor, având în vedere dis- poziţiunile luate de Primăria Municipiului Braşov cu ordonanţa No. 17545—927, privitoare la circulaţia autobuzelor, având în vedere desele reclamaţiuni contra conducătorilor de autobuze şi a personalului însărci

n a t cu taxarea pasagerilor ;D e c i d e m :

Art. 1. Proprietarii, posesori şi concesionari de rute sau căi de comunicaţie pentru a face trasporturi de călători şi bagaje cu autobuzul sunt obligaţi prin aceasta, a pune la dispoziţia personalului de serviciu, un carnet cu matcă, pentru reda- maţiuni, parafat şi sigilat de noi; în cazul când însuşi proprietarul conduce şi taxează, la

"fel va purta asupra sa acest carnet.

Art. 2. Tot la fel vor avea »proprietari! sau conducătorii de auto taxi câte un carnet, pe care au a-1 prezenta pasage

rilor, nemulţumiţi de atitudinea sau felul cum au fost trataţi în timpul serviciului prestat.

Art. 3. Carnetul amintit la punctul 1 va avea formatul u- nui bloc, şi care va avea imprimat numărul cronologic al filelor, numele, pronumele proprietarului auto-buzului sau al automobilului, ruta sau linia pe care circulă, (in sau afară din oraş) apoi va rămânea un câmp liber pentru cuprinsul reclama- fiei şi în partea de jos, (data) anul, luna, ziua şi ora când s-a consemnat contraventiunea, urmând semnătura sub adresa proprie a reclamantului.

Art. 4. Persoanele citate la art. 1 şi 2, sunt obligaţi a prezenta domnilor pasageri, la ce- fere, carnetele mai sus specificate pentru a face reclama- fiunile ce doresc.

Art. 5. Fie-care proprietar, concesionar sau posesor de a- lari vechicule este obligat a prezenta aceste carnete săptămânal de două ori, adică Lunea

şi Joia până la ora 12 din zi, la Divizia circulaţiei pentru a se face revizuirea reciamaţiu- nilor,

Art. 6. Abaterile dela prezenta deciziune se vor urmări potrivit art. 9 din Lege şi 45 din regulament.

Art. 7. Prezenta deciziune întră în vigoare pe ziua de 1 Ianuaria 1929.

Dată în cabinetul nostru, astăzi 21 Decembrie 1928.

Prefectul Politiei :(ss) Col. în rez. C. Voina.

Popa.

Petreceri în BraşovSocietatea junilor cu Ti

nerii din Braşovul-vechiu invită la producţiunea teatrală-de- clamatorică împreunată cu dans, ce o va aranja Marţi în 1 Ianuarie 1929 (ziua de anul nou) in sala şcoalei evanghelice din Braşovul-vechiu, strada Lungă No. 152. Beneficiul este destinat pentru sporirea fondului Casei Culturale. Bilete de vânzare se găsesc la d l cassier I. Ferar.

•„Reuniunea Fem eilor R o

mâne din Braşovul-vechiu" invită la producţiunea muzicală- teatrală, împreunată cu dans, ce o va aranja cu concursul Societăţilor Sf. Gheorghe, Junilor şi şcoalei de stat Nr. 3, sub conducerea d*lui N. Runcean, învăţător, Miercuri în 26 Decembrie 1928 (a 2-a zi de Crăciun) în toate sălile Redutei. Beneficiul este destinat pentru zidirea Casei-Naţionale, care se va începe primăvara viitoare, începutul la ora 8V2 precis. Su- prasolviri se primesc cu mulţumită. Bilete de intrare se află de vânzare la d-na Elena Că- patină prezidenta Reun. Str. Lungă 92. •

Societatea M eseriaşilor R o mâni „Lumina" din B raşov, invită le producţiunea muzicală* teatrală-declamatorică împreunată cu dans, ce o va aranja Marti, 25 Decembrie 1928 (Prima zi de Crăciun) în toate sălile Redutei. Corurile se dirijează de d-1 profesor Ionel Ba- boie. începutul la orele 8 seara precis. Bilete se află de vânzare în fiecare seară în localul societăţii (Liceul Şaguna) şi în seara petrecerii la casă. Venitul curat este destinat pentru augmentarea fondului caselor societăţii.

Bibliografie.Au apărut în editura „Cartea

Românească: Cunoştinţe Folositoare Seria C, No 33 „Elveţia* de Trăian George Zaharia preţul Lei 5.

Necazurile Părintelui Ghe- deon de Damian Stănoiu, preţul Lei 75.

Hronicul Măscăriciului Vălătuc de Alexandru O. Teodorea- nu, Le 60.

Cunoştinţe folositoare Seria B. No. 52 „Apa de băut* de dr. loan Bălteanu, Conferenţiar Facultate. Preţul lei 5.

Cunoştinţe folositoare Seria D. No. 20, Industria Zahărului, de G. I. Baboeanu, Fabrica de Zahăr Chitila. Preţul Lei 5.

Cărţile editate de noi se găsesc de vânzare la toate Librăriile din tara.

No. 1419— 1928.

PublicaţiuneLa serviciul Sanitar al jude

ţului Braşov, camera No. 13, palatul Prefecturei de judeţ, pe ziua de Miercuri 16 Ianuarie 1929, ora 11 a. m. va avea loc o licitaţie publică, pentru vânzarea unui automobil în stare uzată, marca „Oakland*, proprie- tea Ministerului Sănătăţii. Licitaţia se va ţine conform articolelor 72 şi 83 din Legea Contabilităţii publice, cu oferte închise şi sigilate- Garanţia va fi 10% din preţul oferit, fie în numerar sau oferte garantate de stat. Suma dela care începe licitaţia este de 25.000, adică două zeci şi cinci mii lei.

Automobilul se va preda cumpărătorului cu oferta cea mai favorabilă, în baza achitărei preţului de cumpărare, după aprobarea vânzărei, de către Ministerul Sănătăţii. Cumpărătorul va primi maşina în starea în care se află Ia garajul „Leonida* & Comp. Braşov, Strada Gărei, unde se poate vedea zilnic.

Medic primar judeţean, (ss) Dr. S barcea .

Nic• Sucia’Sibianu , secretar.1147 1—1

Români, abonaţi cel mai vechiu z ar românesc politic »Gazeta Transilvaniei“, care împlineşte 90 ani de existenţă.

g|!

im. n Afli.R upea (Coli a Im) C lu j,

Odorlieiu, Top liţa - Rom&nă.

B R A Ş O V .FONDATA 1910.

F I L I A L E : C R E i Ţ I V N I :„Cetatea de G ran it“ Tipografia „M ineriră“ H o t e l Transilvan ia C i n e m a U r a n i a

R E S U R S E : •Capital social, Depuneri, Reescont, creditori etc

LEI 1 5 0 ,0 0 0 ,0 0 0Circulaţia din ultimul IV2 an peste L e id ouă m ilia rd e .

Banca „CETATEA“ Braşov şi filialele sale tac următoarele operaţiuni:

1 . Prim eşte depuneri spre fructificare şi păstrare pe libel şi în cont curent în condiţiunile cele mai bune.

2. A cordă împrumuturi de scon t (cambii) şi pe c r e dite cam biale cu acoperire hipotecară.

3. Face plăţi am ericane şi ordine de plată în orice parte a ţării.

4. Asigurări contra focului, pe viaţă, accidente etc.5. Informaţiuni economice şi financiare.A. Depuneţi economiile pe creştere la Banca „CETATEA*

şi filialele sale.B. Cumpăraţi neapărat acţiuni dela Banca „CETATEA*

Braşov din ultima emisiune în curs.BANCA „CETATEA* S. A.

£65 8 —10 Direcţiunea G enerală.

gflj M

Telegrame :Czelibank C apital propriu : L e i 57.000.000-—

i» a ş o vm i f . f Direcţiune şi Cassierie No. 727 Telefon . ( tiecţiij devizeior No. 610

D e p u n e r i 285,000.000-—

Acordă

C reditePrimeşte

ifteiiuneri spre fru ctificareFace

V iram enteîn ţară şi străinătate

Vinde şi cumpără

Devize si valute %S e o c u p a c u to a t e a f a c e r i l e b a n c a r e .

şi radiază de bucurie şi admiraţie în faţa bogăţiilor din vitrine, iar inimile lor palpită văzând dulciurile scumpe din vitrine. Tata şi mama cunosc dorinţele copiilor lor. Pen

tru aceea să se provadă cu

Ciocolată si bomboanet

S T O l f c W E R C h fCea mai sigură apărare contra tusei sunt „CARAMELELE MENTH0L medicinale de brad şi EU- CALYPTUS STOLLWERCIv“, mult apreciate şi de i07i i—i ani încercate.

f'Skgmt. 6. GAZETA TRANSILVANEI Nr. 131-1928«mi,;

O e â rb ă to rf. D e S ărb ători.

F I R I I

10AN I. A V R I G E A N UBRAŞO V, S T R A D A PRURDULUI 7

vIS-a-vis de L IC E U L A. ŞAU17VA.

O f e r ă ; T o tfe lu l d e m ă r fu r i C o lo n ia le şi D e lic a te s e « — eu p r e tu r i r e d u s e .

V inu ri d e D ealu l M e r e ş i O d o b e şti, e a lit a ie ir e p r o ş a b ilă din c e le m ai R EM U M iT E V II.

(a so sit un tra n sp o rt nou)Ţ u ică v e c h e d e V ă le n i, C o g n a o u rl şi licu e- r u r i in d ig e n e şi s tr e in e , v e rm o u th e t c . e to . Ş a m p a n ie „ M e t “ şi Fila pentru

r e c la m ă S tic la L ei 195*— Un c a le n d a r fr u m o s d e p e r e te a b s o lu t g r a tu it p r im e ş te o r icin e c u m p ă r ă In v a lo a r e

d e L e i 5 0 0 în aju n iil S ă r b ă t o r ilo r .1126 3—3

şi în perm anenţa eu

AUTOBUSULBpaşov-Făpăraş-Sibiu

1*1*8e î n c ă l z i tinSccmit pentru earnâ şi comod.

P le a c ă z iln ic din B r a ş o v o r a 2 7 , după masă v-eîes Poş'âi snses^ F ă g ă r a ş r-'** 5 duoă mesă, s o

s e ş t e S ib iu o r a 772 s e a r a .P r e n o t ă i p e n t r u l o e u r i la Librăria „Cultura românească“ 1137 1 - 0 fosta COOPERATIVA.

FABRICA de Haine gata Bărbaţi Dame şi Copii.

CENTRALA BUCUREŞTICILII lAclMŞTI 135

Telefon 45|S*

SUCURSALA D E V ABKftlM MARII 21

SIJC1JB8itLALIrul Inalnl 30

i Ferfef . . 10Oferim Clienţilor din Braşov şi împrejurime cu ocazia deschiâerei sucursalei noastre în Braşov cu preţul cel mai ieftin Costume, Paltoane, Ha ne de p ele, Mintala da Dame şf fete, Stofe de haine şi Plapome, Desfidem ori ce concurenţă fiind direct dela fabrica noastră. Rugăm a ne vtziti pentru con

vingere.993 12—0 „Direcţiunea“

i

Abonaţii noştri, cari au rămas în restanţă cu plata abonamentului, sunt rugaţi a ne achita de urgenţă restanţa pentru a nu lise întrerupe trimiterea ziarului.

A L O ! A L O!Vroiţi să petreceţi bine şi eftin de Crăciun şi Anul Nou ? Veniţi la

: CRFE T R A N SIL V A N IA ]| Singurul local familiar din Braşov. Băuturi alese, i | diferite fripturi, curcani, purcei etc. Se servesc | | pentru acasă renumitele v i n u r i D r ă g â ş a n t . fI S e r v ic iu p r o m p t ş i c o n ş tiin c io s . I

I O r c h e s t r a c l a s . c ă şi n a ţ i o n a l ă ]I Cu toelă stima: €

»1136 2—3 O I S E P O P A *

Du livrat im ediat din m agazin !

,FORD“ tip nou6 opritoare. 40 P. S., 405— 110

chilometri viteză pe oră!T o u r ln g , deschis 6 locuri Fo rd o r Sedau, 4 uşi, închis.T e d o r Sedau, 2 uşi. închis.Auto pentru greutăţi C h a s s i s .

F 0 R D 8 0 S —TRACTO R!T r a c t o r — plug, Massey Harris şi Oliver. Părţi de a u t o şi t r a c t o a r e .

ESX G X JZ: 3=3R e p r e z e n ta n tu l a u to r iz a t F o r d ,

1097 4—5 Bidşov, M . Fâ oânei Nt-, 30 e.

FOnDAT AIUL 1894

K O C S IS FIIFabrică de Cherestea şi Parchete

B R A Ş O Vr

Strada Canalul Timiş 10. jT E L E F O N 187 . j

Nr. 1 3 1 -1 9 2 8 GAZETA TRANSILVANIEI **«(lin* 7

^Ministerul Sănătăţii şi Ocrotiri- lof Soctale. •'

Serviciul Materialelor. • -

PablicaţînneSe aduce la cunoştinţa ge*

anerală că, pentru procurarea e fe telor de rufărie şi aştemulr -efectelor de îmbrăcăminte» pos tavuri şi pături de lână» mo

lier şi încălţăminte, necesare Institutiuniior de Asistentă So c ală. pendinte de Inspectoratul

«Oral II de Ocrotire Cluj, pe a* fiul 1929, vor avea loc licitaţi* uni publice» cu oferte închise

«şi s :gilate, în localul Insoecto* natului Ii de Ocrotire Cluj Caile a Victoriei Nr. 26» după cum u m eazăî

M iercuri 9 Ian u arie 1929.Ora 91/* a. m , pentru procu

ne rea efectelor de rufărie şi eş* Cernut» prevăzute în lista Nr. 6.

Jo i 10 Ian u arie 1929.Ora 11 a. m., pentru procu

rarea efectelor de îmbrăcăminte» postavuri şi pături de lână» pre*

wăzute în lista Nr. 7.S â m b ă tă 12 Ian u arie 1929.Ora llV j a. m., pentru pro

curarea moblierului prevăzut în fel;sta Nn 8.

Marii 15 Ian u arie 1929.

Ora 10 a# m>, pentru procu* narea încălţămintei prevăzută în /lista Nr* 9.

Liciiaîiunile se vor tine în •conformitate cu dispozitiunile -art. 71—83 din legea contabili* »lăţii publice.

Supraoferte nu se primesc.Odată cu ofertele» dnii con

curenţi sunt obl’gaţi să depunăgaranţia provizorie de 5%»

-care va fi numai în recipisa ‘Casei de Depuneri şi Consem* naţiuni.

La licitaţie» nu vor fi admişi decât industriaşii şi comercian

iţii» specializaţi în fabricarea sau vânzarea articolelor din fiecare categorie de materiale, pentru care se licitează; urmând să dovedească aceasta» prin acte .emanate dela autorităţile în «drept (tribunale şi camere de -comerţ).

Intermediari nu sunt admişi.Conditiunile, caetele de sar*

dni» modelele şi listele de can* iîităti» sunt la dispozitiunea dlor concurent', cu începere dela 1 Decem brie 1928» la Inspectoratul II de Ocrotire Cluj» Calea

'Victoriei Nr* 26» în zilele de Iu* d u şi orele de serviciu.

p. Ministru:n lista Nr. 4.

Ora 117* a. m. Idem, nece* sar Institutiuniior pendinte de Direcţiunea Asistentei Sociale prevăzute în lista Nr. 8.

Marti 15 Ian u arie 1929*Ora 97* a. m. Pentru procu

rarea încălţămintei necesare spitalelor şi celorlalte servicii din taiă pendinte de Direcţiunea Generală a Serv. Sanitar, pre* | văzute în lista Nr. 5, I

Ora 10 ai m. Idem« idem, ne- | cesare Institutiuniior pendinte de Direcţiunea Asistentei Sociale, prevăzute în lista Nr* 9.

Licitatiunile, se vor tine în conformitate cu dispozitiunile

art. 78—83 din legea contabili tătei publice.

Suora oferte nu se primesc.Odată cu ofertele, dnii con

curenţi sunt obligaţi să depună şi garanţia provizorie de 5%» care va fi numai în recipisa Ca* s i de Depuneri şi Consemnaţi uni.

La licitaţie, nu vor fi admişi de cât industriaşi şi comerciant’, specializaţi în fabricarea sau vânzarea apicolelor d n fiecare categorie de materiale, pentru care se .licitează, urmând t să dovedească aceasta, prin acte e manate dela au orităt le în drept (Tribunale şi camere de c omert).

Intermediari nu sunt admişiConditiunile, caetele de sar

cini modelele şi 1 stele de can- t făli, sunt la d spoz tiunea d-ior concurenţi» cu începere d*ria 1 Decembrie 1928, la Depozitul Central de Materiale d n Ministerul Sănătă|ei şi Ocrotirilor So*< ale, Str. Piaţa Amzei No. 17 Bucureşti, în f ecare zi de lucru f-ela 9 —*12 a. m- iar Matţia şi V nerea dela 47z—6 p. m. p. ministru, dr. C azacu

Director general, s ş . Al. M. V eru ssi.p. conformitate, IndescifrabiL

Nr. 6398 31 Octombrie 1928. 1039 4—4.

U f l f ţ f jk In ziua de 20 Dec. HUII|Cla a. c. d şoara Agi Leitner va desch;de în Strada Neagră No* 49 (Et. I) un „salon d’enfant* pentru îmbrăcămintea copiilor şi fetelor adulte*1134 2—2

1* naturale superioare, Lei 26*— găsiţi la Pivniţele ,B ach u s‘_______ 55 Strada Neagră No. 14.1114 Bărbuceanu. 4-—4

Pierzându se permisul ■ de conducere cu No.

2344 1927 eliberat de Prefectura Politiei Braşov spe numele Cer Ladisiau din comuna Toria (jud. Treiscaune), îl declar nul şi fără valoare în mâna oricui s’ar afla. 1 1 4 1 1 - 1

Luni 24 şi 31 Decern* ■ brie băile de abur vor

fi deschise pentru bărbaţi dela ora 6 dimineaţa până la ora 8 seara, iar băile de putină pentru bărba|i şi femei. 1141 1 - 1

In centru mai multe ■ ca s e eftine de vân

zare.Adresa Strada Principele Ca*

rol 28.1142 1 - 1 D-na Dr. Hanko

De închiriat °moS erăInfounatfuni Îb a d ii Dună Ibişti Nr. 2 * . .v 1 î f 6 3 - 3

Primăria monlclatnlnl Braţoi32763—1928Noi Primarul Municipiului Bra*

şov, urăm tuturor cetăţenilor a* cestui municipiu sărbători vesele şi dorim ca anul nou să le a* ducă toate mulţumirile şi feri* ciriie.

Primar Dr. Stinghe.

[Primăria comunei Satulung.

No. 264/928.

FabiicaţiuaeSe aduce spre generală cu

noştinţă că comuna Satulung ̂judeţul Braşov, în conformitate cu art. 72—83 din legea contabilităţii publice a statului, dă în întreprindere prin licitaţie publică cu oferte închise, care se va finea în z ua d e 2 Mar* tie 1929 o ra 9 a . m. în localul primăriei comunale din Satulung, reconstruirea barajului râului Cârcin. Garanţie provizorie IO“/* dela suma oferită.

Proiectul, devisul, caetul de sarcini, conditiunile de licitaţie şi contract se pot vedea la primăria comunei Satulung.

Satulung, la 20 Dec. 1928.Primar,

ss. Ioan Bucurenciu.Secretar,

ss. Oheorghe C om şa.

P iD iiM ţu itIn conformitate cu ordinul

Comandamentului Corpului de Jandarmi No. 34213/1928 se a- duce la cunoştinţa celor interesaţi că se vinde prin licitaţie publică, în conformitate cu Art. 72—83, efectele reformate de toate categoriile ce se vor scoa te din serviciu In cursul exer ciţiu ui 1929.

Efectele se vor grupa în : pânzărie, postăvărie, curelărie, bocanci, lână, după materiile prime din care sunt confectio nate.

Licitaţia se va tine în Braşov în ziua de 31 Ianuarie 1929 ora 18 -1872 .

Ofertanţii trebue să se obli* ge a ridica efectele din următoarele oraşe: Braşov, Făgăraş, Sibiu, Sighişoara, Odorhei» Dicta* Sân* Martin, Tg. Mureş, Miercurea-Ciuc şi Sft- Gheorghe.

Ofertele vor fi insolite de o garanţie de 10t000 lei (zecemii 'ei). Ofertele ce nu sunt în con* formitate cu prezenta publicaţie nu se vor lua în consideraţie.

Relafii detailate în fiecare zi, la Serviciul îmbrăcămintei. Comandantul Regimentului 8

Jandarm i:Colonel indescifrabil

1130 1 - 1

România.Prefectura JudetuluiB&a|Ov.$er*

viciul finanffiag ecemfomic.

No. 1 4 .8 5 1 / ^ i ' ¥ f fPudlicaţiune __

Noi, Prefectul judeţului Braşov, având în vedere adr^şa Băncei Naţionale a României, Sucursala Braşov, No. 6463 din 5 Nov. 1928, aducem la cunoştinţa generală populaţiunei, că Banca Naţională suc. Braşov Str. Porţii No. 53, schimbă în fiecare zi de lucru între orele 9 şi 12 dimineaţa toate biletele de bancă vechi, uzate, murdare şi rupte, contra bilete noui.

Este în interesui tuturor de a uza de acest serviciu al Băncii, pentru a se găsi în circulaţie numai bilete bune şi curate. De aceea oricine poate refuza primirea unui bilet uzat, sau murdar, fie dela vre un oficiu p u blic, sau particular, cari se pot adresa cu ele Băncei Naţionale, pentru schimb.H> Sewatiust subprefect.

Şeful serviciului, V. F io re a*

Spitalul Oftalmologie, spitalu Gh. Mârzescu şi spitalul de

boale contagioase Braşov.

No. 836—1928.

PiiMisaţîiineUrmare la publicaţiunea de

licitaţie No. 793 din 8 Decembrie 1928, se [publică spre cunoştinţă generală că licitaţia pentru aprovizionarea cu articole de alimente necesare pe 1920, spitatelor mai sus specificate şi fixată a se ţinea în cancelaria spitalului Oftalmologie în ziua de 15 Ianuarie 1929 ora 4 d. m. urmează a se ţine la reşedinţa Inspectoratului IV Sanitar,, Braşov Strada Furcilor No. 12, tot în ziua de 15 Ianuarie 1929, în la ora 9 dimineaţa.

Caetele de sarcini cu conditiunile şi tabloul de cantităţile de alimente necesare pentru toate spitalele se pot vedea în ori ce zi dela ora 8— 12 a. m. în cancelaria spitalului Oftalmologie Braşov, Strada Ecate- rinel No. 4 precum şi la reşedinţa Inspectoratului IV Sanitar, Strada Furcilor No. 12.

Braşov, la 21 Dec. 1928. Medic primar director,

s s . Dr. L PuşcariuAdministrator,

ss. Z. Todoran m. p.

PublicaţiuneD-l Petre P. Dumitrescu, cu

domiciliul în Bod jud. Braşov, născut în Ploeşti în anul 1894, de profesiune comerciant, per- zând permisul de conducerea automobilelor No. 3162 928, şi permisul de circulaţia automobilului No. 1058/928, eliberate de Prefectura Poliţiei Braşov, le declară nule şi fără de nici o valoare în mâna ori cui s’ar găsi.

Braşov, la 22 Dec. 1928.

F 1IB IC 1 P I HÂBTIE ZÂRHE$T1 S. â. R. 1 1 1 $ , IBiroul Central: B R A Ş O V , Strada Castelului 138.

F A B R I C A Z A R N E Ş T I .T e l a f o n ■ 6 9 2 .T a h g P M » ; P A P T R U S B R A Ş O V .

p D A T ^ f T P E 1 , Hârtie albă superioară (celulosa) şi brună de 1 l i v P U v L i împachetat, în toate formatele, greutăţi şi culori,

Hârtii speciale pentru nevoile industriale. Pungi de hârtie In calităţile albă superioară şi brună în toate mărimile.

l i e y GAZETA TRANSILVANIEI Nr 13l_lţ28iL

Gânduri de Crăciun...Naşterea Iui Isus In peştera

Vifleemului, înainte cu 19 veacuri, vestea triumful adevărului.

Isus venea în lume, ca prin faptă şi prin preţul vieţii sale s& dea o pildă vie de răbdare şi sacrificiu, arătându-ne până unde merge datoria, omului în lupta cea mare de apărare şi întronare a dreptăţii.

Insătoşarea după adevăr şi dreptate a fost singura forţă, care a ridicat omenirea din starea de barbarie creind ştiinţa şi civilizaţia cu diversele ei for- ine de astăzi.

Sefea aceasta nestinsă după adevăr, frece ca un fir roş prin Întreagă istoria Qmenifii fărş să dispara îp vre-p epoci,j > Omenirea a trecut prin groaznice lupte, a trăit zile de grele ap㺧ri şi grozave suferinţe, dar lupta pentru adevăr n*a fost nici odată mai dirzâ ca In acele sile.

fcursuî veacurilor s-a schimbat de atâtea ori faţa lumii, s-au schimbat alcătuirile politice, formele de guvernare, legile şi religiile, felul de gândire şi de trai al oamenilor.

Şi schimbările continuă..Continuă pentru-că continuă

lupta pentru adevăr şi dreptate. Ea se află chiar acum în plină desfăşurare.

•Biserica, preamărind naşterea

minunatului prunc din ieslea Vi* fleemuiui în frumoase tropare, II numeşte „soare al dreptăţii- şi „lumină a cunoştinţii“.

De două mii de ani ea continuă a vesti aparijm acestui spere, care şi astăzi sirăluce a proape dela aceiaş distanţă ca şi cu două mii de ani înainte.

Hi se pare a fi biserica în- seş care nu-1 lasă să se mişte, să se apropie mai mult de noi, să*şi verse mai cu belşug razele sale în sufletele milioanelor ce privesc spre el cu toate speranţele lor,

La început Crăciunul a fost sărbătoarea săracilor, a robilor, a obidiţilor. Creştinismul însus a fost religia celor asinriţi şi numai mai târziu fu acceptată de clasele de sus, ceri au pervertit si cultul simplu, şi adevăratul înfeies al creşfinismului genuin, creind dm ei o filosofie , grea de înţeles şi un ceremonial luxos şi pompos care co- răspundea gusturilor rafinate ne* creştine.

Evangeliile au fixat în termini clari înalta misiune pe care o avea Isus de îndeplinit. Era de fapt o misiune socială: să bi* nevestească celor săraci, să dea lumină celor orbi şi libertate celor robiţi şi să cheme îa o nouă viată pe cei înfrânţi Evan- gelia lui Isus era Evangeîia dreptăţii^ sociale. El a adus cu sine spiritul de dreptate, libertate şi frăţietate omenească.

•Biserica noastră secoli dea-

rândul a fost biserica contemplată de isus. Misiunea ei era mai mult pământeană. Fii ei făceau parte din mulfimea căreia se adresa Isus, când zicea : veniţi îa mine tofi cei însărcinaţi şi zdrobiţi cu inima.

Pentru noi Cristos nu era o creftţiune mistică ci o fiinţă vie reală, care trăia cu noi, ne vedea mizeri), ne cunoştea durerile şi ne îndemna mereu la luptă pentru dreptate. Slujitorii bisericei erau nişte părinţi cari sui reau alături de fii ior.

Dar astăzi ? Ne întrebăm : şi-a îndeplinit biserica noastră întreaga sa misiune socială? E vremea, ca instituţia concrescută cu sufletul unui popor simplu • Deasemenea, profesorii conservatorului au împodobit cu darurile lor artistice măreaţa zi de aniversare a Unirii Ardealului, 1 Decembrie.

Apoi au urmat concertele du* minecaie pentru popularizarea muzicei de cameră, simfonică vocală, etc., conduse de d-1 profesor /teo Tot dânsul acondus orhestra la concertul virtuosului pianist berlinez Caii S?ret

Iată în câteva linii activitatea rodnică a conservatorului braşovean.

Iniţiativa generoasă a d-lui d a i rnj ■ irioiceam % anima-' ţprul..mră astâmpăr ai folcloru-

s’a ridicat dintr*o dată, ca un castel-minune luând proporţiile unui însemnat sobor de cultură. Dar „ Astra* care înţelegând rostul superior al acestei înfăptuiri nu a cruţat nici un sacrificiu pentru înjghebarea conservatorului, poate să înscrie cu mândrie în cartea deceniilor ei de luptă românească încă o izbândă naţională.

X.

Spre o nouă eră.Sărbătorile Crăciunului,

cari ies din lanţul uniform al zilelor, înconjurate de-o aureolă de sfinţenie şi de o atmosferă de bucurie, coincid anul acesta cu constituirea »parlamentului, a parlamentului adevărat, la baza căruia nu se mai află minciuna. Prilej şi motiv de îndoită bucurie pentru fiece român şi creştin din această ţară.

Dacă pruncul, născut în ieslele Vifleemului, venise pe această .lume păm ântească să distrugă religia idolilor mincinoşi, a fariseilor şi cărturarilor, nu mai puţin guvernul şi parlamentul, cari deţin cleşti" nele acestui neam, trebue şă sfarme un sistem întreg de legende, o întreagă arhitectură de idei falşe, cari au stat ca temelie lumii învechite în rele. Şi dacă blândul isus s ’a văzut nevoit să ia biciul, ca să a- lunge din templu pe cei nemernici, oamenii cari vor să inaugureze o nouă

INFORMA ŢIUIŢI

cu mult orice aşteptări. Temelia, chibzuit, azezată de domnia*sa

în cinstea parlam entarilor aleşi în judeţul B raşov a a-vut ioc joi seara o agapă prie- tineasca în restaurantul Coroana, la care au participat numeroşi intelectuali braşoveni cu familiile lor. Sau rostii călduroase toaste în onoarea sărbătoriţilor ziki.

D l senator Victor Branisce a închinat pentru preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc, primul ministru al ţarii d l luliu Maniu, părintele protopop Ho- dârnău pentru parlamentarii a- Ieşi în judeţul Braşov, părintele protopop dr. I. Blaga pentru prefectul judeţului dr. Aron Suciu şi pentru asistenţii şi delegaţii dela secţiile de votare, părintele dr. P. Debu pentru miniştrii Mihai Popovicî, Voicu Niţescu şi dr. Aurel Dobrescu, cetăţenii iubiţi ai Braşovului, prefectul dr. A, Suciu pentru ţărănime, advocat dr. Voicu pen- iru preoţimea conştientă de înalta ei misiune, inspectorul şcolar N. Baboie pentru doamnele prezente etc. etc.

Tot timpul a domnit cea mai prietinească atmosferă iar pe fetele tuturor se putea ceti satisfacţia profundă pentru strălucita reuşită a Partidului Naţional Ţărănesc la alegerile recente.

P e trecere în Codlea. Reu- ^niunea femeilor române din Cod- I J lea aranjează Miercuri în 26 | 1 Decemvrie (a II a zi de Crăciun) o producţiune declamatorică* teatrală, urmată de dans în sala otelului „Cetatea Neagră“. Venitul e destinat pentru ajutorarea văduvelor şi orfanilor. începutul la orele 8 seara. Va cânta cunoscuta orchestră a Români- tor din Codlea.

Dela Regiunea X industrială Braşov, primim spre publicare următorul comunicat:

Cu ocazia adunărei datelor statistice referitor ia situaţia din anul 1927 a fabricelor din Regiune s-a cerut şi numărul angajaţilor evrei. Comunicăm pe această cale că Ministerul in

ii comerţului se desin-

Tuturor abonaţilor, cetitorilor şl colaboratorilor le dorim sărbători fericite.

Numărul viitor al ziaruluiva apare din cauza sărbătorilor de Crăciun Sâmbătă în 29 Dec. la ora obicinuită.

„Toate institutele de bani de pe Piaţa Braşovului, în vederea lucrărilor de încheiere, vor ţine închise ghişeurile Luni în 31 Decemvrie a. c., toată ziua“.

In vederea Anului nou Duminecă în 39 Duminecă a. c. prăvăliile pot rămâne deschise ca şi în celelalte zile de lucru. In schimb a 5 a zi de Crăciun vor fi închise.

Frizeriile din întreaga ţarăvor fi deschise în zilele de 26 şi 27 Decembrie a. c. până la orele 12 a m.

eră, trebuie să aibă şi e l curajul de a Iovi în traficanţii cu părticica de autoritate ce li s ’a încredinţat, în speculatorii mulţimii,, în jefuitorii banului public şi ai semenilor lor, în toţi necinstiţii şi paraziţii societăţii noastre. Fără cruţare să fie demascaţi făţarnicii, perfizii, intriganţii, trădătorii şi tâlharii. Ade* vărul, din care Isus a fă" put punctul de plecare a l învăţăturii sale, să ardă, cu limbile sale de foc, toată minciurî3 care era s â ne copleşească, să n e in-, nece. Căci numai pe i*z*< astfel de drum curat poate: înainta dreptatea, care polarizează toate aspiraţiile; mulţimii. j

Păfrunzându-s.s, în a ce s te zile, de graîidioasa revoluţie ce a însemnat creştinismul în istoria omenirii, guvernanţii noştri vor pricepe, de sigur, că sunt momente când compromi” şurile devin crime şi sunt principii, cari nu se pot jertfi niciodată. Nu arareori slăbiciunea şi păcatul iau înfăţişarea înşelătoare a milei, care nu-şi poate găsi locul faţă de aceiace sunt victimile propriilor greşeli.

0 eră nouă se deschide • fără îndoială, pentru neamul nostru. Dorim bărbaţilor din fruntea lui,.vedere dreaptă şi curaj, calm» Şi atunci toate greutăţile vor fi învinse.

C oncurs. Camera de Comerf şi Industrie Braşov deschide concurs pentru acordarea unui premiu în sumă de Lei 1.526* din fondul răposatului foan I. Ciurcu. Concurenţii, calfe de tipograf, sau librar din judeţele Braşov, Făgăraş şi Târnava- Mare, vor înainta cererile lor; secretariatului Camerei până la 15 Ianuarie 1929i anexând o dovadă dela patron, din care să se poată constata, de când sunt calfe, vârsta şi meritele. Cam era de Comerţ şi Industrie, B raşov .

Braşov Str. Porţii 28 — Tel. 4 —91. J Mediaş, Piaţa Regele Ferdinand 27. *

— Telef. 76. I >ighişoara, Str- Regele Fa*dinand22. f

I

TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU: BRANISCE & COMP. BRAŞOV, Redactor responzabil: VICTOR BRANISCE,