A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

19
RINICHIUL – ANATOMIE FUNCŢIONALĂ Clinica nefrologică Iaşi

description

nefrologie

Transcript of A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Page 1: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

RINICHIUL – ANATOMIE FUNCŢIONALĂ

Clinica nefrologică Iaşi

Page 2: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Funcţiile rinichiului

• funcţia de reglare: compoziţia +volumul fluidelor corpului; echilibrul acido-bazic

• funcţia excretorie: produși azotaţi de catabolism,UF glomerular nu conţine proteine,reabsorbţia și secreţia unor constituenţi

• funcţia endocrină:hormoni: renina, eritropoietina, vit D3 activă. degradarea unor componenţi endogeni și exogeni.

Page 3: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Anatomia renală

• Dimensiuni: 11-12 cm lungime, 5-7 cm lăţime,

2-3 cm grosime;

• greutatea 125-170 g;

F< B; RS > RD

• Învelit într-o capsulă fibroasă înconjurată de grăsimea perirenală;

• Parenchim: corticală + medulară

Page 4: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Nefronul- unitatea structurală și funcţională a rinichiului.

• Fiecare rinichi: 300.000 -1.200.000 de nefroni.

• Nefronul este alcătuit din: – corpusculul renal Malpighi,

– tubul proximal,

– ansa Henle,

– tubul distal.

• Corpusculul renal:– Capsula Bowman,

– Glomerul (arteriolă aferentă şi eferentă)

– Aparat juxtaglomerular

Page 5: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Aparatul juxtaglomerular

• Situat la polul vascular al CM, este alcătuit din:

- glomus

- macula densa

- lacis

• Aceste trei structuri sunt în interrelaţie și asigură reglarea presiunii arteriolare glomerulare.

Page 6: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Bariera de filtrare glomerulară

= bariera structurală și electro-chimică

Alcătuire:

• celulele endoteliale ale capilarelor• membrana bazală constituită din colagen tip 4 şi

glicoproteine

• prelungiri citoplasmatice ale pedicelelor

Page 7: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

nefrinapodocina

PODOCITPODOCIT

α ACTININA 4

CITOSCHELET

MBGMBG

PODOCITPODOCIT

ENDOTELIU

FANTA FANTA FILTRAREFILTRARE

CD2CD2 zo1zo1

Page 8: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Membrana bazală glomerulară

• Are trei straturi cu densitate electron optică diferită:-un strat mijlociu, dens, lamina densa-două straturi cu densitate joasă, situate de o parte și de alta a laminei densa, lamina rara interna și lamina rara externa.

• Conţine, predominant, colagen de tip IV, proteoglicani și laminină.

• Colagenul asigură scheletul structural, iar proteoglicanii (heparan sulfatul) conferă încărcarea negativă MBG.

• Filtrarea albuminelor este împiedicată din cauza sarcinilor negative.

Page 9: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Formarea urinii primitive– Urina primitivă (UF) este formată prin difuziunea

constituenţilor din plasmă prin bariera de filtrare glomerulară

– Pasajul proteinelor în urină este neglijabil la GM > 70.000 Daltoni (GM a albuminei)

– Proteinele filtrate sunt reabsorbite în tubul renal: concentraţia lor în urina finală este < 20 mg/l .

– Proteinuria fiziologică cuprinde:• proteine de origine plasmatică (fragmente de

imunoglobuline și albumine) + • proteina Tamm Horsffal (mucoproteină produsă de

celulele ansei Henle).

Page 10: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Etapele de formare a urinii

Funcţiile tubulare1. TUBUL PROXIMAL - reabsorbţie de apă şi solviţi:

Na, K, Cl, HCO3, Ca, HPO4. Odată cu Na sunt transportate /reabsorbite apa + substanţele dizolvate.– 2/3 din apa filtrată prin glomerul;– glucoza - integral (activ);– bicarbonaţii - integral (nivel plasmatic <27mmol/l)– aminoacizi şi alţi acizi organici;– fosfaţii

• Urina este izo osmotică la intrarea în ansa Henle.

Page 11: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Etapele de formare a urinii

2. ANSA HENLE: la acest nivel se produce concentraţia și diluţia urinii prin stabilirea unui gradient longitudinal cortico-medular şi transversal osmolar (multiplicare contracurent)

3. TUBUL DISTAL şi CANALUL COLECTOR:• reabsorbţia de Na (cu secreţie de K sau ioni de H),

reglată de ALD.• ajustarea osmolalităţii finale a urinii de către ADH.• Ajustarea excreţiei de ioni de H (EAB)

Page 12: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Funcţia endocrină a rinichiului• Hormoni produși de rinichi:

– Renina, – Eritropoietina,– Vitamina D3 activă

• Hormoni produși de rinichi + alte organe:– Prostaglandine: efect modulator asupra hemodinamicii renale

și transporturilor tubulare; prostaciclina (vasodilatator și hipotensiv), tromboxanul (vasoconstrictor)

– Adenozina– Oxid nitric – Kinina– Endotelina (cel mai puternic peptid vasoconstrictor)– Urodilatin

Page 13: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Funcţia endocrină a rinichiului• Hormoni metabolizaţi de rinichi:

– Hormoni tiroidieni– Hormoni steroizi– Hormoni polipeptidici (insulină, glucagon, gastrină)

• Hormoni care influenţează funcţia renală și echilibrul hidro-electrolitic:– Peptidul natriuretic atrial– PTH– ADH– Aldosteron

Page 14: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

COMPARTIMENTE LICHIDIENE

Page 15: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Apa în organism

• Principalul component al organismului– La B: 60% din Gc (47-67%)– La F: 50% din Gc la obezi și vârstnici

• 2/3 din apa totală comp. intracelular• 1/3 din apa totală comp. extracelular:

– sector extravascular (limfă, lichid interst.) (15% G)– sector vascular (volemia) (5% G)

• 85% în teritoriul venos și capilar • 15% în teritoriul arterialDe volumul arterial depinde TA, reglarea volumului

extracelular, retenția de sodiu și apă.

Page 16: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Osmolaritate/osmolalitate

• Osmolaritatea = concentraţia de solviţi într-un litru de soluţie. (285 (285 ±± 5 5 mosm/l).).

• Termenul de osmolalitate se raportează la kg de apă.

• Principalii solviţi ai fluidului extracelular sunt: • sodiusodiull, glucoza , glucoza șșii ureea. ureea.

• Osmolaritatea calculată:2 Na + glucoza/18 + urea nitrogen plasmatică/2,8

Exprimare: Na în mEq/l, glucoza şi ureea nitrogen în mg/dl.

Page 17: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Compartimente/osmolalitate

Sector IC sector EC perfuzii

bauturi

plaman

piele

tub dig

R

285 mosmol/kg40%

285 mosmol/kg

Sect interst

15%

Sect

Plasm

5%

fig 1

Page 18: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Reglarea volumului lichidului extracelular

• Na este principalul cation EC (135-145 mmol/l)

• Cea mai imp. forță osmotică care menține VEC (osmol eficace).

• Cantitatea totală de Na în lichidul EC este determinantul major al VEC și al tonicităţii plasmatice.

• Pompa Na/K ATP – aza de la nivelul membranelor celulare expulzează din celule 3 ioni Na contra 2 ioni K, menţinând un gradient între mediul intra- și extracelular.

Page 19: A.anatomia Functionala, Compartimente Lichidiene

Osmolaritate și osmolalitate

• Compartimentele intra- și extracelulare sunt separate prin membranele celulare.

• Osmolalităţile în aceste două sectoare sunt egale.

• Osmolalitatea EC este stabilă prin reglarea metabolismului apei realizată de: - prezenţa setei (>300 mOsm/Kg apă) și prin: - reabsorbţia apei la nivelul tubilor renali (variabilă sub influienţa ADH (la >280 mOsmol/Kg ).- Variațiile hemodinamice, volo și baroreceptorii sunt sensibili la o scădere de 10-15% din sect. extracelular.