1

Emanuela-Narcisa Bondea

Master de Literatură universală şi comparată, Anul I

Disciplina: Antropologie culturală

Etnia Dinka

1. Profil geo-politic (amplasare geografică, apartenenţă statală, trecut colonial şi pre-colonial etc.)

Poporul Dinka este o populaţie crescătoare de animale care locuieşte în bazinul Nilului, în S. Sudanului,

în regiunea Bahr el Grazal al bazinului Nilului, Junglei şi o parte din regiunile Kordufan şi Upper1. Sudanul este

cea mai mare ţară din Africa, măsurând 2.050 km în lungime de la nord la sud. Deşertul din nord face loc unei

câmpii centrale verzi. Mlaştina acoperă o mare parte din sud. Două braţe ale Nilului (Nilul Alb şi Nilul Albastru)

se întâlnesc în capitala Khartoum, oferind sol fertil, bun pentru agricultură. Ţara are resurse bune de petrol şi

minereuri, însă războiul şi seceta au slăbit-o.

Misionarii creştini au convertit trei regate principale ale Sudanului în sec. VI d. Hr; aceste regate

creştine negre au coexistat cu vecinii musulmani din Egipt timp de secole, până când afluxul emigraţilor a dus la

colapsul acestora, în sec. XIII-XV. Egiptul a cucerit tot Sudanul în 1874 şi a încurajat implicarea britanică în

regiune; acest lucru a stârnit opoziţia musulmană şi a dus la mişcarea mahdistă, care a capturat Khartoum-ul în

1885 şi a stabilit o teocraţie musulmană în Sudan, ce a ţinut până în 1898, când forţele sale au fost înfrânte de

britanici. Britanicii au condus ţara în parteneriat cu Egiptul, până în 1956, când Sudanul a obţinut independenţa.

De atunci ţara a fluctuat între guvernare parlamentară ineficientă şi conducere militară instabilă. Populaţia

nemusulmană din sud s-a răzvrătit împotriva guvernului musulman din nord la începutul anilor 1980, ceea ce a

provocat perioada de foamete şi a dus la strămutarea a milioane de persoane2.

În Sudan există peste 500 de grupuri etnice, care vorbesc aprox. 100 de limbi şi dialecte. Unele sunt de

păstori nomazi, dintre care s-au stabilit la câte o fermă. Majoritatea deţin terenul lor şi trăiesc în sate de colibe la

mal de-a lungul Nilului, unde agricultura se combină cu pescuitul. Ceea ce se produce se vinde la piaţă3.

Religiile Dinka, credinţele şi stilul de viaţă au dus la conflict cu guvernul arab musulman de la

Khartoum. Armata de eliberare a poporului sudanez, condusă de doctorul John Garang De Mabior, a îndreptat

armele împotriva guvernului în anul 1983. În timpul războiului succesiv, mii de oameni Dinka au fost masacraţi

de forţele guvernamentale. Poporul Dinka este implicat în războiul civil cu o parte din populaţia Nuer.

Războiul civil s-a încheiat în 1989, conflictul a ucis peste 2 milioane de oameni şi a cauzat relocarea

altor milioane. Se estimează că peste 200 000 de sudanezi au devenit sclavi ai celor din nord, cei mai mulţi dintre

ei fiind Dinka.

Pe data de 15 noiembrie 1991 manifestarea numită Masacrul Dinka sau Upper Nile Dinka a început în

S. Sudanului. Forţele conduse de facţiunea separatistă Rek Machar au ucis în mod deliberat 2 000 de civili în

satele Dinka. Se estimează că peste 100 000 de persoane au părăsit zona după acel atac4. În 2005, regiunea de

sud a Sudanului a dobândit autonomie, aceasta fiind instituită sub controlul ONU.

În urma războiul civil, două milioane din populaţia Dinka au fost ucişi şi patru milioane strămutate.

Câţiva au fost mutaţi în America unde au devenit cunoscuţi ca ,,Băieţii pierduţi din Sudan”. În 2005, partea

islamică din nord şi creştinii-animişti din sud au semnat un tratat de pace. Multe dintre drumuri au fost distruse,

satele bombardate, iar oamenii Dinka şi-au pierdut identitatea lor unică şi creativă, corpul lor ornamentat cu

mărgele fiind înlocuit cu puşti Kalashnikov şi haine occidentale5.

1 Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05.06.2015.

2 Enciclopedia Universală Britannica, Vol. XV, traducători, coordonare: Eugen Munteanu, Bucureşti, Ed.

Litera, 2010, p. 41. 3 Enciclopedia ilustrată a familiei, Vol. I, Colecţiile Cotidianul. Educativa, Londra, traducere de

www.noitraducem.ro, Ed. Dorling Kingdersley, 2006, p. 29. 4 Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05.06.2015.

5 Carol Backwith, Angela Fisher, Dinka: Legendary cattle keepers of Sudan (1977-2008),

https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/dinka-legendary-cattle-keepers-of-

sudan/QQIlmAca?hl=en&position=10%2C0, accesat la 05. 06. 2015.

2

2. Informaţii demografice

Populaţia numără aproximativ 4,5 milioane de membri (în urma recensământului făcut în 2008,

constituind circa 18% din populaţia ţării şi cel mai mare trib etnic din Sudul Sudanului6), împărţiţi în grupuri

independente, sunt între 1 000 şi 30 000 de indivizi. Originari din Sudan, ca și celelalte triburi nilotice: Kalenjin,

Luo, Ateker, Dinka, Nuer, Shilluk, ei fac parte din grupul nilotic de câmpie împreună cu Turkana și Masai,

reprezentând principalele grupuri nilo-sahariene7.

Dinka se evidenţiază prin înălţimea lor. Cu Tutsi ai Ruandei, care se crede, că sunt persoanele cele mai

înalte din Africa, Dinka a avut înălţimea medie de 182, 6 centimetri într-un cerc de 52 Dinka Ageir şi 181, 3

centimetri la 227 Dinka Ruweng, informaţii deţinute în 1953, 1954. Cu toate acestea, se pare că înălţimea

bărbaţilor de astăzi este mai mică, fiind probabil o consecinţă a lipsei de hrană şi a conflictelor. Un sondaj

antropometric al oamenilor Dinka, refugiaţi ai războiului din Etiopia, publicat în 1995 a identificat înălţimea

medie de 176, 4 cm. Alte studii istorice au afirmat că poporul Dinka, a fost identificat ca fiind cel mai înalt din

lume8.

3. Profil lingvistic

Populaţia Dinka vorbeşte o limbă est-sudaneză din familia limbilor nilo-sahariene şi este înrudită

îndeaproape cu populaţia Nuer9. Limbajul lor numit Dinka, precum Thuɔŋjäŋ, este una din limbile nilotice.

Numele înseamnă ,,popor” în limba Dinka şi este scris cu alfabetul latin şi alte adăugiri.10

Limba este fără gen. Distinge numai sg. de pl. Sufixele posesive pronominale care însoţesc

substantivele sunt formate cu d la sg. şi un k la pl. Unele nume de rudenie, de părţi ale corpului primesc afixe

speciale pentru a indica posesorul: lyen-dia ,,limba mea”, lyen-du ,,limba ta”, dar nyank-ay ,,sora mea”, nyank-uy

,,sora ta”. Ortografia a fost stabilită 1928 din alfabetul latin plus 4 semne speciale11

.

Un număr de metode pentru scrierea Dinka, folosind alfabetul latin, au fost dezvoltate de misionari pe

parcursul sec. XIX şi XX. Informaţii despre limbă au apărut prima dată în cartea Die Dinka-Sprache in Central-

Afrika, a lui Johannes Chrysostomus Mitterrutzner din Africa Centrală, care a fost publicată în 1866. Ortografia

latină curentă este derivată din alfabetul dezvoltat pentru limbile din sudul Sudanului la conferinţa de limbi

Rejah în 1928.

Alfabetul limbii Dinka

Pronunţia limbii Dinka

6 Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05. 06. 2015.

7 O călătorie de treizeci de ani pe malul Nilului, http://www.alteredimages.ro/o-calatorie-de-treizeci-de-ani-pe-

malul-nilului/, accesat la 02. 06. 2015. 8 Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05. 06. 2015.

9 Enciclopedia Universală Britannica, Vol. V, traducători, coordonare: Eugen Munteanu, Bucureşti, Ed. Litera,

2010, p. 117. 10

Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05. 06. 2015. 11

Marius Sala, Ioana Vintilă Rădulescu, Limbile Lumii. Mică enciclopedie, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi

enciclopedică, 1981, pp. 73-74.

3

Vocalele fără accent pot fi clare sau scârţâitoare, postpalatale.

Vocalele lungi sunt indicate prin dublarea vocalelor aa, ee, etc12

.

4. Structură socială şi relaţiile de putere

Conducătorii sunt marii preoţi. Poporul Dinka nu are nici o autoritate politică centralizată, în schimb

dispune de multe clanuri independente şi corelate între ele. Unele dintre aceste clanuri, au tradiţionalii capi ai

ritualurilor, cunoscuţi ca ,,maeştrii harponului”, care îndeplinesc funcţia de conducător pentru întregul popor sau

par a fi, cel puţin, ereditari13

.

5. Organizarea spaţiului domestic şi public

Oamenii Dinka sunt mai ales păstori, agricultori, bazându-se în sezonul uscat pe cirezile de pe câmpiile

deţinute de-a lungul râului, şi în sezonul ploios cultivând mei şi alte soiuri de cereale în aşezări fixe14

. Mulţi

dintre băştinaşii Africii de Est, mai ales populaţia Dinka din Sudan, sunt nomazi, mutându-se dintr-un loc în altul

cu cirezile lor de vite, în căutare de apă şi păşuni. Concurenţa pentru terenuri îi sileşte pe mulţi nomazi să caute

alte moduri de viaţă. Unii bărbaţi merg ocazional în oraşe sau pe şantiere de construcţii15

.

6. Profil economic

Suprafeţe mari de petrol sudanez la sud şi la est sunt părţi din luncă, un bazin în sudul Sudanului unde

râurile Congo, Uganda, Kenya, Etiopia se scurg dintr-un platou mineral de fier care înconjoară regiunile Bahr El

Ghazal și Upper Nile.

Terenul tribului Dinka poate fi împărţit în patru clase de pământ:

Highlands: mai mari decât câmpiile înconjurătoare de câţiva centimetri, sunt site-urile de aşezări

permanente. Vegetaţia este construită din păduri spinoase şi deschise pădurilor mixte cu iarbă.

Lands intermedi: se găsesc de obicei sub platouri, sub rezerva inundaţiilor din cauza ploilor în platourile

Africii Orientale/Centrale; vegetaţia este în cea mai mare parte pășune deschisă cu o pădure de salcâm şi alţi

copaci distribuiţi mai rar.

Toic: terenul ocazional inundat sau încărcat de principalele râuri şi cursuri de apă internă, menţinându-și

umiditatea suficientă pentru toată perioada uscată, susţine păşunatul vitelor.

Sudd: mlaştină permanentă sub nivelul Toic; acoperă o parte substanţială din mlaştina aluvionară în care

Dinka locuieşte; este bună pentru pescuit, dar nu e disponibilă pentru păşunat; de-a lungul timpului a fost o

barieră fizică pentru ocuparea străinilor.

Ecologia bazinului este unică. Până acum ceva timp, animalele sălbatice şi păsările, erau vânate rar de

păstori.

Tribul Dinka are 26 de subdivizii: Gok, Agaar, Pakam, Nyang, Aliab, CIEC, Bor, Nyarweng, Hol,

Twi/TWIC, Twi/Twic Mayardit, Rek, Luac, Malual, Apuk, Aguok, Awan, Panaruau, Ruweng, Alor, Dongjol,

Nyiel, Ager, Rut, Abialeng, şi Ngok. Malual este cel mai mare dintre acestea, numărând mai mult de un milion

de persoane. Deplasările poporului Dinka sunt determinate de clima locală, stilul lor de viaţă păstoresc, agrar,

răspund inundaţiilor periodice şi uscăciunii zonei în care trăiesc. Încep să se mute din mai-iunie spre începutul

anotimpului ploios cu locuinţe permanente din noroi şi paie deasupra nivelului de inundaţii, unde plantează,

cultivă mei şi alte produse din grâu.

Aceste aşezări în sezonul ploios conţin, de obicei alte structuri permanente, cum ar fi staulele bovinelor

şi hambarele. În timpul sezonul secetos, toţi, dar mai ales, cei în vârstă, bolnavi, şi mamele care alăptează

migrează în semi-locuinţe permanente în Toic pentru păşunatul vitelor. Cultivarea sorgului, a meiului şi a altor

culturi începe în pădurile întinse (highlands) în timpul sezonului ploios și se recoltează când ploile sunt

abundente în lunile iunie-august. Bovinele sunt împinse spre Toic în septembrie şi noiembrie, când plouă,

permiţând să pască pe tulpinile recoltei16

.

12

Dinka, http://www.omniglot.com/writing/dinka.php, accesat la 02.06. 2015. 13

Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05. 06. 2015. 14

Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05. 06. 2015. 15

Enciclopedia ilustrată a familiei, Vol. I, traducere de: www.noitraducem.ro, Londra, Editura Dorling

Kingdersley, 2008, p. 28. 16

Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05. 06. 2015.

4

Economia s-a bazat timp îndelungat pe agricultura de subzistență, astăzi economia Sudanului de Sud

este dependentă foarte mult de petrol. Un procent estimat de 75% din toate rezervele de petrol din fostul Sudan

sunt în Sudanul de Sud, rafinăriile şi conducta de la Marea Roșie fiind în Sudan.

Conform acordului din 2005, Sudanul de Sud a primit 50% din veniturile petroliere ale Sudanului, care

formează cea mai mare parte a bugetului țării. Dar acest aranjament a fost stabilit să expire odată cu

independența. În ianuarie 2012, defalcarea discuțiilor privind schimbul de venituri din petrol au dus Sudanul de

Sud spre oprirea producției de petrol și la înjumătățirea cheltuielilor publice și a salariilor. O înțelegere din

martie 2013, i-a permis Sudanului reluarea pompării petrolului din Sudanul de Sud, și a creat o zonă de frontieră

demilitarizată.

În ciuda faptului că deține foarte mult petrol prețios, Sudanul de Sud este una dintre țările cel mai puțin

dezvoltate ale Africii. Cu toate acestea, acordul de pace din 2005 a reînvigorat renașterea economică și

investițiile în utilități și alte infrastructuri17

.

7. Model familial

Deși un număr mic de Dinka s-a ,,convertit” la catolicism, poligamia este idealul cultural al bărbaţilor

Dinka, în primul rând, datorită factorilor economici și productivi. Mulţi bărbaţi se implică într-o singură

căsătorie în timpul vieții lor, dar o proporție semnificativă de unire internă implică căsătoria unui bărbat la un

număr de femei. În unele familii, întâi de toate, bărbaţii au între 5 şi 10 neveste. Căsătoria este văzută ca un

schimb al averii miresei sub formă de bovine. Numărul ideal de bovine cu care să fie plătită averea miresei

variază în diferite regiuni ale țării populate de Dinka, dar un număr între treizeci și patruzeci de bovine este

comun. În plus, față de căsătoria unei femei cu un bărbat, oamenii Dinka practică unele dintre celelalte forme de

căsătorie care au fost raportate de alte comunități nilotice, cum ar fi căsătoria ,,fantomă” și leviratul. Aproape

fiecare adult Dinka, femeie sau bărbat este căsătorit, cel puțin o dată în viață.

Co-nevestele împărtășesc adesea responsabilitățile în pregătirea meselor pe bază de rotație, deși o

femeie vede, în primul rând, nevoile propriilor copii. Pentru că nu au învățat să gătească în tinerețea lor, bărbații

sunt dependenţi de femei să pregătească mâncare de-a lungul vieții lor. De asemenea, acest factor de dependență

se manifestă și în alte aspecte ale vieții Dinka.

Un copil se maturizează în compania iubitoare și atentă a altor copii ai familiei şi a copiilor vitregi și a

unui cerc larg de rude. În urma iniţierii lor, fetele și băieții merg pe drumuri diferite, fiecare interacţionând mai

intens cu membrii de acelaşi sex. Băieții încep să se obişnuiască cu greu maturizării, iar fetele încep să înveţe

solicitantele sarcini ale lumii femeilor18

. Părinţii au o legătură specială cu copiii lor. Ei îi învaţă responsabilitatea

încă de la vârstă fragedă şi cred mai mult în a-i încuraja, decât în a-i reprima19

.

8. Raportul dintre sexe (diviziunea muncii, drepturi şi responsabilităţii, societăţi secrete etc.)

În timpul sezonului ploios care ţine din aprilie până în octombrie, când râurile inundă şi pajiştile sunt

mlăştinoase, oamenii Dinka se mută înapoi în locuinţele lor permanente pe terenul împădurit. Aici, culturile sunt

cultivate în sol nisipos bine drenat, în timp ce bovinele sunt ţinute în apropierea taberei.

Oamenii Dinka şi-au construit casele într-un număr mare de stiluri diferite şi sunt renumiţi pentru

confecționarea acoperișurilor de stuf din cele două case etajate conic: cu spațiile de locuit la parter şi deasupra

fiind cereale pentru a stoca culturile de sorg, mei și arahide.

La finalul recoltei are loc celebrarea prin dans şi tobe. Dansuri de curtare evocatoare subliniază

membrele lungi și corpurile agile ale bărbaţilor şi femeilor sănătoase. Deşi sunt dedicaţi păstoririi, bărbaţii Dinka

pescuiau la înălţimea sezonului secetos pentru a-şi suplimenta dieta de lapte şi cereale. Grupuri de pescari

înaintează cu greu în adâncimea râului în mod repetat încrezându-se în suliţele lor ghimpate prin buruienile ce

ascund peştele. Câteodată sunt şocaţi să găsească un piton sau să vadă o şopârlă la capătul suliţei20

.

17

South Sudan profile, http://www.bbc.com/news/world-africa-14069082, accesat la 05.06.2015. 18

Dinka - Marriage and family, http://www.everyculture.com/Africa-Middle-East/Dinka-Marriage-and-

Family.html, accesat la 07. 06. 2015. 19

Carol Backwith, Angela Fisher, Dinka: Legendary cattle keepers of Sudan (1977-2008),

https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/dinka-legendary-cattle-keepers-of-

sudan/QQIlmAca?hl=en&position=10%2C0, accesat la 05. 06. 2015. 20

Idem.

5

Băieţii tineri adună turma de bovine în jurul focului care umple tabăra cu fum şi care ţine ţânţarii

mosquito la ananghie. Odihna copiilor în jurul focului unde se află animalele face parte din tradiţie. Bălegarul

care e stins în foc noaptea, se transformă în cenuşă dimineaţa, iar copiii freacă de corp cenuşa pentru a-şi proteja

pielea. Pentru copiii Dinka, tabăra de bovine în anotimpul secetos este cel mai plăcut timp al anului. Zilele lor

sunt umplute atât cu jocuri creative, cât şi responsabilităţi pentru bunul mers al turmei. Apropierea lor cu turmele

de bovine începe la o vârstă fragedă. Fiecare zi începe cu mulsul vacilor şi sfârşeşte cu îngrijirea animalelor21

.

Un bărbat Dinka este cunoscut nu doar după faptele pe care le-a făcut în viaţă, ci şi după frumuseţea

taurului care îi merge alături. Animalul îl acompaniază peste tot şi în timp ce curtează o fată, cântă nu doar

pentru a lăuda frumuseţea ei, ci şi virtuţile animalului lui extraordinar22

.

Tabăra de bovine în anotimpul secetos oferă spaţiu şi timp tinerilor să se întâlnească în libertate.

Problemele de tentă sexuală sunt discutate deschis, dar comportamentul este destul de nevinovat. În mod

tradiţional, bărbaţii Dinka se căsătoresc la vârsta de 30 de ani, iar femeile între 17 şi 20 de ani. Sarcina în afara

căsătoriei este un subiect tabu şi deteriorează şansele unei fete în a-şi găsi un soţ bun. În tabăra de bovine, băieţii

şi fetele Dinka deseori îşi găsesc un partener de viaţă.

Oamenii Dinka se consideră Monyang ceea ce înseamnă bărbaţi de bărbaţi şi se mândresc cu uriaşa

înălţime şi fizicul magnific. Luptele sunt un sport preferat, iar un luptător mare este renumit printre bărbaţi şi

foarte admirat de femei. Luptătorii se încălzesc prin dansuri şi cântece energice. Participă aproape 30 de bărbaţi,

luptându-se câte doi odată. Accesele sunt scurte şi intense, și se încheie cu învingătorul care se așază călare pe

adversarul său bucurându-se de sălbaticele strigăte şi aplauzele mulțimii23

.

9. Profil religios (tipul de religie practicat, credinţe tradiţionale, rituri de trecere, obiecte rituale etc.)

Stilul de viaţă păstoresc al poporului Dinka se reflectă chiar şi în credinţele şi practicile lor religioase.

De la sosirea religiilor avramice care venerează un Dumnezeu, Nhialic vorbeşte prin intermediul spiritelor care

iau posesia temporală a unor oameni pentru a vorbi cu ei. Sacrificiul bovinelor, pescuitul subacvatic, sunt

componente centrale a practicii religioase a poporului Dinka24

.

Oamenii Dinka consultă vindecători spirituali pentru a alunga boala, a aduce ploaia şi a binecuvânta

seminţele recoltei. La casa unui vindecător spiritual, altarele sfinte unde sunt făcute jertfele sunt marcate cu

ramuri care dețin obiecte sacre plantate în pământ, sau de simbolicele coarne de bovine sculptate din trunchiuri

de copaci. Bovinele oferă de toate pentru tribul Dinka şi sunt considerate a fi legătura lor cu divinitatea25

.

Bărbaţii îşi crestează faţa cu linii paralele în jurul frunţii încă din adolescenţă, practica fiind privită ca o

tranziţie spre a deveni bărbat, reprezentând un ritual de trecere.

10. IEC (Intervenţii estetice asupra corpului)

Vârsta este un factor important în cultura Dinka, tinerii fiind introduşi în viaţa adultă printr-un calvar de

iniţiere care include marcaje ale frunţii cu un obiect ascuţit. Majoritatea băieţilor şi fetelor din tribul Dinka nu

plâng când cel mai bătrân vrăjitor al tribului foloseşte un cuţit încins pentru a le cresta feţele. Dacă plâng sau

reacţionează la durere ei îşi pierd respectul din partea comunităţii. Scarificarea facială este practicată în Sudan şi

în alte colţuri ale lumii. Ea oferă triburilor o identitate şi se crede că femeile devin astfel mai frumoase26

.

Cenuşa din bălegarul ars este folosită pentru a înfrumuseţa şi proteja corpul. Bărbaţii îşi pudrau părul cu

cenuşă pentru a-l curăţa şi usca după ce a fost albit cu urina de vacă de-a lungul timpului. Acoperiţi cu cenuşă,

oamenii Dinka erau văzuţi ca ,,uriaşii blânzi” sau ,,uriaşii fantomatici” de către exploratorii timpurii. Cicatrizarea

21

Ibidem. 22

Ibidem. 23

Ibidem. 24

Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05. 06. 2015. 25

Carol Backwith, Angela Fisher, Dinka: Legendary cattle keepers of Sudan (1977-2008),

https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/dinka-legendary-cattle-keepers-of-

sudan/QQIlmAca?hl=en&position=3%2C0, accesat la 05.06. 2015. 26

Modificări extreme ale corpului, http://acasatv.md/article/gossip/modificari-extreme-ale-corpului-uman-uite-

ce-traditii-de-sute---114613.html, accesat la data de 01. 06. 2015.

6

corpului deseori lua forma coarnelor de bovine. Pielea este tăiată cu o lamă, și se presăra cenușă pe rana, astfel

încât să se vindece cu un design de linii fine ridicate27

.

11. Artă etnică

Colierul somptuos purtat de poporul Dinka a fost unul dintre cele mai creative lucruri de pe continent.

Bărbaţii şi femeile poartă corsete din mărgele şi corsaje pentru a-şi dezvălui dezvoltarea/progresul social în viaţă

şi disponibilitatea pentru căsătorie. Culorile corsetului unui bărbat Dinka indică gradul de vârstă de care a

aparţinut. Corsetul era dat jos pentru a fi înlocuit cu un altul de altă culoare în momentul în care se schimba

gradul de vârstă28

. Strâmtele corsete din mărgele indică poziţia bărbatului în categoria de vârstă din care face

parte în trib. Corsetele sunt prima dată cusute pe poziţie la pubertate şi nu se dau jos până când cel care îl poartă

intră în altă categorie de vârstă. Fiecare grup poartă un corset cu o culoare codată (care are o semnificaţie):

corsetul roşu şi albastru indică un bărbat cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 de ani. Cel galben cu albastru îl indică

pe cel care are peste 30 de ani şi e pregătit pentru însurătoare29

.

Existența poporului Dinka depindea de vaci. Pentru a identifica turma de bovine, un păstor modelează

coarnele în forme unice, tăindu-le astfel încât să crească în direcţiile dorite. El îşi urmează turma de-a lungul

zilei mimând mărimea coarnelor cu braţele, dezvăluind astfel, apropiata legătură cu animalele. Tribul are o

mulţime de cuvinte şi gesturi care descriu forma curbată a coarnelor30

.

Laptele, brânza, sângele luate direct de la animale, au fost hrana lor principală. Bălegarul proaspăt era

folosit ca tencuială pentru colibe, iar cel uscat drept combustibil pentru gătit, cel semi-uscat la aprinderea

focului, emanând un fum gros și acru, util pentru îndepărtarea țânțarilor. Și cenușa era prețioasă: pentru a curăța

dinții, pentru decorarea corpului și pentru apărarea contra mușcăturilor de insecte. Cu urina își spălau fețele își

colorau părul, închegau laptele și tăbăceau pieile.

Vacile albe cu coarne curbate erau mândria și bogăția populației Dinka, îngrijite și venerate ca daruri

divine. Fiecăreia îi cunoșteau caracterul, obiceiurile, descendența și numele. Fiecăreia îi dedicau poezii și

cântece. Taurii și juncile făceau parte din basmele, mitologiile și poveștile bătrânilor, iar în dialectele locale

existau cuvinte pentru a descrie fiecare parte a corpului animalului, vârsta, greutatea, nuanțele de culoare a

blănii, înclinarea și mărimea coarnelor, generozitatea mamelelor. Animalele erau moneda pentru căsătorie: tinerii

duceau ca dotă pentru o tânără mireasă frumoasă până la 150 de capete. Fără vaci, spunea un vechi proverb, nu

poți avea soție, fără soție nu poți avea nici copii; și fără copii seminția dispare31

. Un păstor Dinka stă cu mândrie

lângă taurul preferat. Fiindu-i dat să marcheze împlinirea vârstei, animalul este cunoscut sub numele de boul

omonim, deoarece proprietarul este numit după el. Păstorul se identifică cu taurul, imitându-l până în punctul în

care el crede că el şi animalul sunt una. Taurii albi sunt preferaţii tribului Dinka. Sunt multe variaţii ale aceleaşi

culori cu o multitudine de mici deosebiri32

.

27

Carol Backwith, Angela Fisher, Dinka: Legendary cattle keepers of Sudan (1977-2008),

https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/dinka-legendary-cattle-keepers-of-

sudan/QQIlmAca?hl=en&position=3%2C0, accesat la 05.06. 2015. 28

Carol Backwith, Angela Fisher, Dinka: Legendary cattle keepers of Sudan (1977-2008),

https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/dinka-legendary-cattle-keepers-of-

sudan/QQIlmAca?hl=en&position=3%2C0, accesat la 05.06. 2015. 29

Dinka mens corset called ,,malual" – Sudan, http://www.randafricanart.com/Dinka_mens_corset.html, accesat

şa 07. 06. 2015. 30

Idem. 31

Libri: Cuore Nero, http://www.sancara.org/2010/10/libri-cuore-nero.html, accesat la 05. 06. 2015. 32

Carol Backwith, Angela Fisher, Dinka: Legendary cattle keepers of Sudan (1977-2008),

https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/dinka-legendary-cattle-keepers-of-

sudan/QQIlmAca?hl=en&position=3%2C0, accesat la 05.06. 2015.

7

Bibliografie:

• Backwith, Carol, Fisher, Angela, Dinka: Legendary cattle keepers of Sudan (1977-2008),

https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/dinka-legendary-cattle-keepers-of-

sudan/QQIlmAca?hl=en&position=3%2C0, accesat la 05.06. 2015.

• Dinka, http://multescatola.com/biblioteca/famiglia/dinka.php, accesat la 05. 06. 2015.

• Enciclopedia ilustrată a familiei, Vol. I, Colecţiile Cotidianul. Educativa, Londra, traducere de

www.noitraducem.ro, Ed. Dorling Kingdersley, 2006.

• Enciclopedia Universală Britannica, Vol. V, traducători, coordonare: Eugen Munteanu, Bucureşti, Ed.

Litera, 2010.

• Enciclopedia Universală Britannica, Vol. XV, traducători, coordonare: Eugen Munteanu, Bucureşti,

Ed. Litera, 2010.

• Libri: Cuore Nero, http://www.sancara.org/2010/10/libri-cuore-nero.html, accesat la 05. 06. 2015.

• Modificări extreme ale corpului, http://acasatv.md/article/gossip/modificari-extreme-ale-corpului-

uman-uite-ce-traditii-de-sute---114613.html, accesat la data de 01. 06. 2015.

• O călătorie de treizeci de ani pe malul Nilului, http://www.alteredimages.ro/o-calatorie-de-treizeci-de-

ani-pe-malul-nilului/, accesat la 02. 06. 2015.

• South Sudan profile, http://www.bbc.com/news/world-africa-14069082, accesat la 05.06.2015.

Imagini realizate de Carol Backwith & Angela Fisher, reprezentând ocupaţia tribului Dinka.

8

Imagini realizate de Carol Backwith & Angela Fisher,

reprezentând tribul Dinka,

(stânga-dansul tinerilor, dreapta - poziţia de odihnă)

Imagini realizate de Carol Backwith & Angela Fisher, reprezentând tradiţionalele corsete din mărgele.

9

Imagini realizate de Carol Backwith & Angela Fisher, reprezentând copiii Dinka aflându-se în diferite

situaţii: de odihnă, de joacă.

10

Imagini realizate de Carol Backwith & Angela Fisher, reprezentând legătura oamenilor Dinka cu

bovinele.

Imagini realizate de Carol Backwith & Angela Fisher, reprezentând diferite forme de scarificaţii ale

tribului Dinka.