A N U A R U L A R H I V E L O R M U R E Ş E N E Serie...

1

A N U A R U L A R H I V E L O R M U R E Ş E N E Serie Nouă Nr. IV (VIII) - 2015

ARHIVELE NAŢIONALEJUDEŢUL MUREŞ

ASOCIAŢIA ARHIVIŞTILOR „DAVID PRODAN” FILIALA TÎRGU – MUREŞ

A N U A R U L A R H I V E L O R M U R E Ş E N E

Serie Nouă

Nr. IV (VIII)

Tîrgu – Mureş2015


2

ANUAR EDITAT DE ARHIVELE NAŢIONALE JUDEŢUL MUREŞ

ŞI ASOCIAŢIA ARHIVIŞTILOR „DAVID PRODAN” FILIALA TÎRGU – MUREŞ

COLEGIUL DE REDACŢIE

Prof. Dr. LIVIU BOAR – redactor şefDr. BEATRICE MILANDOLINA DOBOZI

RAMONA CARMEN PĂCURAR Dr. LÁSZLÓ MÁRTONDr. PETER MOLDOVAN

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC(În ordine alfabetică)

ANGHELESCU HERMINA G. B., Prof. Univ. Dr., School of Library and Information Science, Detroit, Michigan, U.S.A.

BERENY MARIA, Doctor în istorie, Director, Institutul de Cercetări din Gyula al Românilor din Ungaria

BOCŞAN NICOLAE, Prof. Univ. Dr., Universitatea „Babeş – Bolyai”, Cluj - NapocaBOLOVAN IOAN, Prof. Univ. Dr., Prorector, Universitatea „Babeş – Bolyai”,

Cluj -NapocaDOBRINCU DORIN, Doctor în istorie, cercetător, Institutul de Istorie” A.D. Xenopol, IaşiDRĂGAN IOAN, Doctor în istorie, Directorul Arhivelor Naţionale ale României,

BucureştiEDROIU NICOLAE, Prof. Univ. Dr., Membru al Academiei Române, director, Institutul de Istorie şi Arheologie „G. Bariţ”, Cluj - NapocaFENEŞAN COSTIN, Doctor în istorie, medievist, BucureştiGRÄF RUDOLF, Prof. Univ. Dr., Prorector Universitatea „Babeş – Bolyai”, Cluj-NapocaNAGY MIHÁI ZOLTÁN, Doctor în istorie, Vicepreşedinte, Institutul Cultural Român.PÁL – ANTAL SÁNDOR, Doctor în istorie, arhivist, membru extern al Academiei

Maghiare din Budapesta, Tîrgu - MureşPLATON FLORIN ALEXANDRU, Prof. Univ. Dr., Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi POP IOAN AUREL, Prof. Univ. Dr., Rectorul Universităţii „Babeş – Bolyai”,

Cluj - Napoca, Membru al Academiei RomâneSIGMIREAN CORNEL, Prof. Univ. Dr., Preşedintele Senatului Universităţii

„Petru Maior” din Tîrgu - Mureş, directorul Institutului de Cercetări Socio - Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei, Tîrgu - Mureş

Tehnoredactare: Liviu Boar, Firuţa AchimCoperta şi grafica: Liviu L. Boar jr., Traducerea în lb. engleză: Alina-Olivia Şuta

ISSN 1583 – 1337

Copyrigt © Arhivele Naţionale Serviciul Judeţean MureşAdresa pentru corespondenţă: [email protected]

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în exclusivitate autorilor

3


CUPRINS / CONTENU / INHALT / CONTENTS

ARHIVISTICĂ

Constantin CHERAMIDOGLU Evaluareaarhivisticăadocumentelor.........................................................9

Milandolina - Beatrice DOBOZI ConsideraţiiprivindelaborareaNomenclatoruluiArhivistic laşcolilegimnaziale-experienţamureşeană............................................26

Mihai GEORGIŢĂ Scurteconsideraţiidespreraportuldintrelegislaţiainformaţiilorclasificateşiprelucrarea/folosireadocumentelordinFondulArhivisticNaţional........................................................................44

Adrian ONOFREIU Accesullainformaţiileconţinuteîndocumente-modele atitudinale..................................................................................................58

Peter MOLDOVAN Problemeleoperaţiunilordesistematizareadepozituluidearhivăşi deperfecţionareainstrumentelordeevidenţădinreţeauaproprie aArhivelorNaţionale................................................................................75

Gheorghe Sorin CIUHUŢĂ Tehnicadeculegereafiligranelor:introducerepractică...........................91

Livia ARDELEAN ProblemelegatedecreareaFonduluiArhivisticNaţionalşi distrugereaparţialăaarhivelorsecoluluiXX............................................96


4

ISTORIE

Nicolae TEŞCULĂ DintrecutulbreslelorsighişoreneînsecoleleXVI-XVII-ceasornicarii.......109

Ela COSMA IzvoareistoricestrăinedesprecolibaşiînsecoleleXVIII-XIX...............113

Ioan LĂCĂTUŞU, Sebastian PÂRVU Protopopiortodocşişigreco-catolicidinactualelejudeţeCovasna şiHarghita-importanţiliderilocaliaicomunităţilorromâneşti (sec.XVIII-XX).....................................................................................133

Daniela DETEŞAN ComportamentematrimonialeînTransilvania(1850-1910)...................152

PÁL - ANTAL Sándor ArmeniînTîrgu-Mureşanterioranului1848..........................................178

Florin BENGEAN PreocupărifilantropicealeortodoxieiTransilvănenefaţăde învăţătorişişcoliromâneştidinspaţiulintracarpatic, lasfârşitdesecolXIXşiînceputdesecolXX.........................................188

Alin SPÂNU Articoleantiromâneştiînpresadelimbămaghiarăinterbelică. Studiudecaz:ziarul„SzékelyNapló”dinTîrgu-Mureş(1927)..............194

Ioan Eugen MAN UnelesugestiidesistematizareaoraşuluiTîrgu-Mureşdinanul1935...201

Mircea Gelu BUTA PrimarulreformatoralBistriţeiAv.CorneliuMureşan(1903-1996).......211

Monica NEGRU DimensiuneaortodoxăaSocietăţiiOrtodoxeNaţionalea FemeilorRomâne....................................................................................252

Ionela NIŢU, Dan -Ovidiu PINTILIE Societatea„SARPETROL”(Societateanonimăpentrucomerţul ţiţeiuluişiindustriadepetrol)1925-1948...............................................279

5


Ionela NIŢU, Dan -Ovidiu PINTILIE Societateadepetrolitalo-română.............................................................289

Ilie ŞANDRU AspectealevieţiişiactivităţiiArhiereluiEmilian(Dumitru)Antal Târgovişteanu..........................................................................................297

DOCUMENTE

Costin FENEŞAN Zeicani-unsatdinţaraHaţeguluilaînceputulsecoluluiaXVI-lea.......305

Liviu BOAR ASTRAReghinîndocumentedearhivă.................................................312

Timea DARALCZI, Adrian ONOFREIU RealităţidinTransilvaniadupă30august1940. Contribuţiidocumentare..........................................................................318

Tudor RĂŢOI DocumenteIonApostolPopescuînarhivaRevistei„Izvoraşul”din Bistriţa-Mehedinţi...................................................................................340

RECENZII .........................................................................................................371

AUTORII, LES AUTEURS, DIE VERFASSER, THE AUTHORS ............399


6

7


A RH I V I S T I C Ă


8

9


EVALUAREA ARHIVISTICĂ A DOCUMENTELOR

Constantin CHERAMIDOGLU

“participăm la managementul memoriei lumii”

JacquesGrimard

Un cunoscut teoretician al arhivelor, fost preşedinte al ConsiliuluiInternaţionalalArhivelor(C.I.A.),HansBoomsexprima,cumulţianiînurmă,unprincipiudelacareporneaînreflexiilesaleasupraevaluăriiresurselorarhivistice:„arhivistul trebuiesăstabileascăvaloareadocumentelorpentruadecidedacă leconservăsaulelasăafidistruse”1.Privindretrospectiv,elaminteadeopiniilecedominaserăarhivisticagermanăînanii1920-1940;conformacestora,înprocesulde evaluare a documentelor arhivistul trebuia să se ghideze fie după experienţaacumulată ca arhivist (de exemplu, eliminând dubletele), fie după criteriileistoricului, încercândsă intuiascăceeste importantşicenuprezintă importanţă.Eraepocaîncareprimauvalorilenaţionale,creşteaimportanţastatului,iararhiveleerau apreciate în relaţia lor cu aceste valori.Dar arhivistul trebuia să apreciezeimportanţa documentelor administrative curente, pentru cercetările istorice dinviitor, ceeaceadus la eşecul încercărilordea sealcătui teoriiprivindvaloareadocumentelor(eventualescăricuvalorileîncaresăseîncadrezeaceledocumente).Ca atare s-a considerat că arhivistul trebuie să asigure documentarea activităţiiacelor instituţii administrative, în toate formele ei, evitând analiza importanţeiconţinutuluidocumentelor.

Creşterea volumului documentelor create de instituţiile administrativeimpuneatotuşioselecţieadocumentelorceurmauafipăstrateînarhive,astfelcăarhiviştiigermaniauconsideratoportunsăapreciezevaloareadocumentelornudupăconţinutullorinformaţional,ciînfuncţiedeierarhiainstituţionalăexistentă.Astfel,documenteleemanatedelaoinstituţieierarhicsuperioarăerauautomatconsideratecafiindmaiimportantedecâtceleproveninddelaceleaflatelabazascăriiierarhiceadministrative,teoriecucareautorulcitatdenoinueradeacord.Lafinalulcariereisale, acesta avea să iniţieze ometodă de alegere a documentelor ce urmau a fipăstrate.Concret,elpropunea„constituireapatrimoniuluiarhivistic înfuncţiedeplanul de documentare în prealabil stabilit, plan consfinţit în urma unei discuţii

1 HansBooms,La constitution de patrimoine archivistique. L’archivage comme activité sociale et politique,în“Archives”,volume35,numéros1et2,2003-2004,p.19.


10

publiceşicontrolatprinmetodeleistorieicritice”.2Începriveşterealizareapracticăînsă,experienţai-adoveditcăplanulrespectivnuputeaobţineacordultuturorcelorinteresaţi;profesoriişicercetătoriiconsultaţişi-aususţinutfiecareacelecategoriidedocumentedecareeraudirectinteresaţi,astfelcănuseputeaobţineconsensuldorit.ÎncercăriledeaplicareaunuiastfeldeplanînGermaniadeEsts-audoveditineficiente; înmodfiresc, în acele condiţii rezultatul nu puteafi decât păstrareaacelordocumentecareformauimagineadorită,planificatăasocietăţii,dardesigurunafalsă.

InteresantesuntşiopiniileexprimatedeAngelikaMenne-Haritz(directoralŞcolii deArhivisticăde laMarburg -Germania).Necesitatea evaluării fusesemultăvremeexplicatăprinlipsaspaţiuluidedepozitareaîntreguluifonddearhivă,insuficienţapersonaluluicetrebuiasăasiguredescriereaarhivisticăadocumentelorsaucosturilemarirezultate;înfapt,spuneautoarea,nuacesteaerauproblemeleci„nevoiadeareduceredundanţa”,pentruafacearhiveleaccesibilecercetătorilor.Abandonând principiul după care provenienţa documentului era hotărâtoare înstabilireavaloriisale,arhivisticagermanăpostbelicăaînceputsăseorientezedupăconţinutuldocumentelor.Practicadovedisecănu toateagenţiileguvernamentaleproduceaudocumentedeceamaimare importanţă,chiardacă, înmodcorect seconsidera că toate activităţile administraţiei publice trebuie documentate. Pe dealtăparte,experienţaGermanieideEstdovedisecăorientareapoliticăînevaluareadocumentelorconstituiaunfactornegativpentrupăstrareadocumentelor3.Concluziaautoareiestecăimportanţadocumentelorestelegatădecontextulcăruiai-auservit,pentrurezolvareacăruiaaufostcreate;caracterullorsubiectivesteindiscutabil,daraceastanuleafecteazăvaloareadocumentară.Rolularhivistuluiestesăevaluezecaresuntdocumenteledemnedeîncredere,pebazacărorasevaputeareconstituiprocesuldecizional,încontextulîncareacestaaavutloc.

Întorcându-ne la Hans Boooms, trebuie să amintim că el a publicatun important studiu în anul 1972, care tradus avea să apară în anul 1987 în„Archivaria”,articoldesprecareseapreciazăcăaavutunimportantimpactasupraarhivisticiinord-americane.Concret,autorulgermanchemaarhiviştiisăţinăseamaînevaluărilelordeintereseleîntregiisocietăţiitimpuluilor.Prinaceastaînsă,dupăcumconstatăCarolCouture,„teoria luiBoomsdiferăconsiderabildeabordărileelitiste ce se concentrează pe poziţia în ierarhie a creatorului de arhivă”. Pe dealtă parte, evaluarea devine cea mai importantă activitate a arhivistului, pentrurealizareacăreialastandardeînalte,autorulgermanconsiderănecesarărespectareaa trei principii: primul susţine că arhivistul trebuie să cunoască în profunzimecreatoruldearhivă;aldoileasereferălascaravalorilorfolositălaevaluareşicare

2 Ibidem,p.23.3 Angelika Menne-Haritz, Appraisal or Documentation: Can We Appraise Archives by Selecting Content?în“AmericanArchivist”,vol.57/Summer1994,pp.530,541.

11


trebuiesăfieceaatimpuluiîncareaufostcreatedocumentelerespective;înfine,evaluarea„trebuiesăpermităpăstrareaamaximumdeinformaţieînminimumdedocumente”4.Cualtecuvinte,amatorismul, intuiţia,nuaucecăutaînactivitateaevaluatorului;totultrebuieorganizat,planificatşicercetatînamănunt,„nemţeşte”amspunenoi.

Înanul1986sepublicasubauspiciileUNESCOunstudiuRAMP(RecordsandArchivesManagementProgramme)realizatdeMarillaB.Guptil,careafăcutoprezentareclarăaconceptelordeevaluareşiselecţionareadocumentelor,cuaplicareîncazularhivelororganizaţiilor internaţionale.Autorulporneştede la rezultateleobţinuteprincompletareaunorchestionaredeopartedintreastfeldeorganizaţiiinternaţionale, încercând să regăsească „valorile în funcţiede careundocumentesteconservatsaueliminat”.Înacestcontextsepropuneanalizadocumentelordinmaimulteunghiuri,căutândsăseapreciezeurmătoareletipuridevalori:valoareaprimară, valoarea administrativă, valoarea probatorie, valoarea fiscală, valoareasecundară,valoareademărturieşivaloareainformativă.Desigur,uneledinacestecategoriiîşidepăşescreciproclimitele,daresteadevăratcăundocumentdearhivă(dar şi o parte structurală, o colecţie sau un fond) poatefi analizat valoric doaravând în vedere atât valoarea sa practică sau administrativă, care expiră dupăoanumităperioadă,câtşivaloareadatădeinformaţiilepecareacestaleconţine,iarsocietatea,princercetătoriiviitorului,levacăuta,nuatâtpentruadovediexistenţaunor drepturi individuale sau colective, cât pentru a înţelege mersul societăţii,activitateaunorinstituţiietc.5.

Înlucrareasadinanul1922,„ManualofArchiveAdministration”,HilaryJenkinson (arhivist la Public Record Office) susţinea respectarea principiuluiprovenienţeidocumentelor,apărândarhivadeoriceintruziuneînordineaşiroluldocumentelorpreluate,ceerauastfelprotejatedeoricetendinţădefalsificarearoluluilor. În concepţia sa, orice intervenţie a arhivistului prin selectareaunor anumitedocumente,dosare,spreafipăstrate,lăsândcaaltelesăfiedistruse,eradenaturăsăprejudiciezevaloareinformaţionalaafonduluidearhivărespectiv.Prinaceasta,atribuind creatorilor întreaga responsabilitate pentru evaluare şi selecţionare, elsealăturaaltor teoreticienicareconsideraucăarhivistul trebuiedoarsă îndrumecreatorulasupraselecţionăriidocumentelorsale,concepţiece îlvadeterminapeunaltteoretician,TerryCooksă-inumeascăpearhiviştiienglezi“păstrători”6.Înviziunea lui Jenkinson,„arhivistulnualegepentru istorie:creatorulalegeceare4 CarolCouture,Archival Appraisal: A Status Report,în“Archivaria”,nr.59/2005,p.90.5 Evaluation et tri des documents d’archives dans les organisations internationales: une etude RAMP accompagnee de principes directeurs, établie par Marilla Guptill,disponibilla:http://unesdoc.unesco.org/images/0006/000654/065454fo.pdfaccesatla24.06.2015.6 MarcusC.Robyns,Using Functional Analysis in Archival Appraisal: A Practical end Effective Alternative to Traditional Appraisal Methodologies,Ed.Rowman&Littlefield,Plymouth,2014,p.8.


12

nevoieşicevrea.Arhivistulpăstreazăacesteinstrumenteînsiguranţăşidepindedecercetători,fieeişiistorici,săevaluezedocumenteleînfuncţiedenecesităţilelor sau de cerinţele disciplinei lor”7.Arhivistul, credea el, nu poate interveni înprocesuldeselectareadocumentelorpentrucăastfelarintraînconflictcuunuldinprincipiileactivităţiisale,cepresupunepăstrareadocumentelor,apărarealorşinuselectarea lor.Dupărăzboi, înanul1952ComitetulGriggrecomandacaopţiunepentrudistrugereacantităţii imensedearhivăadunată,oevaluareîndoipaşi.Laprimulpas,cincianidupăîntocmireadocumentului,seluaîncalculdoarvaloareapracticăadocumentului,astfelcă50-70%dindocumenteeraueliminateacum;laaldoileapas,25deanimaitârziu,eraapreciatăvaloareaistoricăadocumentelorrămase.CarolCoutureapreciazăcă“spredeosebiredeGermania,MareaBritanieaoptatcutotulspreevaluareaînvedereaeliminăriidocumentelorlipsitedevaloare”,păstrândideileluiJenkinson8.Desigurteoriasaaavutmereuopozanţişinicinuerademirare,dinmomentceminimizarolularhivistuluişipunealabazaalcătuiriifonduluidocumentaraprecierilecreatoruluidearhivă.Încemăsură-seîntrebauunii -vaputeaacelcreatorsăstabileascăcedocumentevor trebuipăstrate,sprea servi ca surse de documentare pentru cercetătorii viitorului? În cemăsură varezistaacelcreatortentaţieideaeliminadinarhivădocumentelerelativelaerorileadministraţieirespective,lachestiunileinterpretabilesauchiardubioase?

Prindocumentulintitulat„Politicaevaluării”,ArhiveleNaţionaledinMareaBritanieaumenţinutsistemulGriggpentrudocumenteleconvenţionale(pehârtie),pentruaasigura transferulcătre instituţiaarhiveloraldocumentelorpermanente,„numaitârziude30deanidelacrearealor”9.

Celcarefaceoschimbareradicalăîndomeniu(înanii60’aisecoluluitrecut)este Theodore Schellenberg, (considerat fondatorul managementului arhivisticamerican), care realizează şi o nouă distincţie între arhivele medievale şi celemoderne,acordândimportanţădeosebităacestoradinurmă,pentrucăîncazullorevaluareaseimpuneacustringenţă.Înconcepţiasaşiacolegilorsăi,documenteleerauîmpărţiteîndouăcategoriidevaloare:uneleavândvaloareobişnuită,fiindnecesareactivităţii curente, iar altele, „eledemare calitate şi concentrare informaţională,privind funcţionarea, evenimentele şi oamenii implicaţi, erau considerate a aveaunpotenţialridicatcaizvoarepentrucercetătoriidemaitârziuşinudoarpentruistorici”10.

PrimuldeceniualsecoluluiXXIreaduceîndiscuţierolulevaluăriiarhivistice,metodele de realizare şi strategiile respective; e drept sunt multe articolele de7 BarbaraLazenbyCraig,Archival Appraisal: Theory and Practice,Ed.WalterdeGruyter,München,2004,p.62.8 CarolCouture,op. cit.p.93.9 http://www.nationalarchives.gov.uk/documents/information-management/appraisal_policy.pdf,accesatla30iunie2015.10 BarbaraLazenbyCraig , op. cit.,p.66.

13


revistăşimaipuţineîncercăriledesinteză.Eleexistătotuşişi trebuieremarcate.Trecândînrevistăconcepţiilemaivechişimainoiasupraoperaţiuniideevaluarea arhivei,BarbaraCraig expune şi opiniile sale în domeniu, fără însă a încercasăofereplanuri,schemedeanalizăavaloriidocumentare, fărăa trageconcluziidefinitive asupra acestei delicate activităţi. Reţinem totuşi din lucrarea sa uneleidei.Astfelautoareacredecărezultatemaibuneseobţinatuncicândarhiviştiisuntindependenţifaţădecreatoruldearhivă,auoexperienţădemaimulţianiîndomeniu,iarevaluareasefacedupăoperioadăceasigurăodetaşareîntimp,odistanţădelacarevaloareadocumentar-istoricăaarhiveiestemaiuşordesesizat.Pedealtăparte,metodeledeevaluareadocumentelordiferădelauncreatorlaaltulsaudupăcumscrieautoarea:„evaluareaarhivistică,indiferentcemetodăsefoloseşte,esteîntotdeaunastrânslegatădespecificulorganizaţionalalfiecăreiinstituţii”.Dincolode greutăţile întâmpinate însă, evaluarea este o operaţiune necesară, în vedereastabiliriiexacteadocumentelorcepotfipăstrate,cutoateriscurileşidificultăţileei.SaucumafirmăBarbaraCraig,„astăzievaluareaesteîngeneralrecunoscutăcaooperaţiunearhivisticăcritică,acăreiexecutareareunimpactcontinuuşiprofundasupraarhivelorşiuneoriasuprasocietăţiişiistoriei”11.

MarcusRobyns, profesor laNorthernMichiganUniversity, consideră căceamaiimportantăactivitatearhivisticăesteselecţionareadocumentelor;aalegecetrebuiesăsepăstrezeşicesăsedistrugă,esteoacţiunecare„faceistoriciisăsesimtăfrustraţi,irităadministratorii,şideobiceiîiterminăpegenealogişti”12.Înlucrareasapeaceastătemă,arhivistulamericanporneştedelaconcepţiapotrivitcăreia„analizafuncţionalăajutăladeterminareavaloriiarhivisticeadocumentelorprincunoaştereaprealabilăacontextuluiîncareacesteaaufostcreateşifolosite”.Elconsiderăcăestenecesarlucrulînechipăînacestscopşipropuneînfiinţareauneiechipecondusădeunarhivist,darcaresăpoatăcuprindeşistudenţi,carepebazaunuiplan,aunorinstruiriprealabile,înurmaunorvizitelasediulcreatorului,săstrângădatelenecesareevaluării.Secautădatedesprerolulcreatoruluiînsistemulinstituţionaldincarefaceparte,(scopîncaresuntimportanteşiinformaţiileprivindnumărulangajaţilorsaubugetulafectat), importanţasocialăaaceleiactivităţii şirelaţiileaceluicreatorcualte instituţii,organizaţii.Seanalizeazăapoi inventaruluneipărţistructuraleaaceluifonddearhivă,pentruaseputeaapreciavaloareasadocumentară.Peacestebazeseîntocmeşteulteriorraportuldeevaluareceurmăreştedeterminareavaloriiarhivisticearespectiveiseriidearhivă(fond,colecţie,etc.)13.

Interesante sunt şi opiniile unei alte arhiviste de peste ocean, ElizabethSnowdenJohnsoncarevorbeştede„evoluţiapercepţieidesprearhivistdelapăstrătoraltrecutului,lamodelatorsauformator(„shaper”înoriginal)altrecutului”,sens

11 Ibidem, p.42,71.12 MarcusC.Robyns,op. cit.,p.XVII.13 Ibidem,p.73.


14

încaresereconsiderăşialtecategorii:cesaucinepoatedeveni istorie,cepoateconstituisubiectulcercetării,fărăaficonsiderattotuşiîncadrulevoluţieiistoriceasocietăţii.Tendinţacătrestudiulvieţiioamenilorobişnuiţişimaipuţinalelitelorsecereaafiregăsităşiînconcepţiilearhivisticeprivindevaluareadocumentelor.Dararhiviştiiauconsideratîntotdeaunacătrebuiesăfieechidistanţifaţădeorientărilediversedinsocietate,căutândastfelsăasigurereprezentareaacesteiaînîntregulei.Apăreadecicacevanouacumideeadesprerolulactivalarhivistuluiînadunareadocumentelorcevorformabazastudiuluitrecutuluisocietăţii14.

TotdinexperienţaarhivisticăamericanăscrieşiElizabethLockwood,careconstatălipsauneipoliticiunitareînarhivisticaamericană,maiprecislaNationalArchivesandRecordsAdministration,pentrucăalteentităţimaimiciauaşaceva.Dacăovremeîndelungată,arhiviştiiamericaniauţinutcontdemodeleleoferitedeSchellenbergîn1956,diversificareaacteloradministraţieiaimpusnoireglementări;s-aajunsastfellaNomenclatorulgeneraldearhive(General Records Schedules),elaboratdeNARAînanul1988şicareseconsideracăacopereamajoritateagenurilordedocumentecreate înprincipaleleagenţii federaleamericane.Autorul remarcăînarticolulcitat,cădincolodevaloareaprobatorieaunuidocument,cepoatefiuşorevidenţiată,maialescuajutorulacelornomenclatoare,documenteleauşiovaloare informaţională,multmaigreudeevaluat.Evaluatorii trebuiesăconstatedacăinformaţiadindocumenteareuncaracterdeunicat,dacăesteprezentăîntr-oformăcepermiteutilizareaei,spreadeterminavaloareaacesteiapentrucercetători.Astfel,constatareaimportanţeidocumentuluiesteconsiderată(dupăSchellenberg)activitateaceamaipuţin„ştiinţifică”dincelepecarelepresupuneevaluarea.Câtdespreceicaresuntchemaţisăfacăevaluarea,autoareaarticoluluispunecătrebuiesăaibăosolidăpregătireîndiversedomenii,citândînacestsenspeKenRossmandirectorulDiviziei de Evaluare şi Selecţionare din cadrulNARA, ce spunea că„evaluareaesteoartămaidegrabădecâtoştiinţă”.Lainstituţiaceadministreazăarhivelepublice americane,15persoane evalueazădocumenteleprodusede123de agenţii federale, lucru ce spune multe despre calitatea acestor specialişti şiimportanţamunciilor.Concluziasaesteînsăcăspecialiştiidininstituţiilestatului,comunitatea istoricilor şi cei din organizaţiile diverse din societate, trebuie săcolaborezecuarhiviştiievaluatori,spreaseajungelacelemaibunerezultate15.

Terry Cook, de care aminteam mai devreme, profesor la University ofManitoba, este considerat principalul arhitect al macro-evaluării, teorie carereprezintăvariantacanadiană,modernizată,aceleiproveninddelaSchellenberg.În

14 ElizabethSnowdenJohnson,Our Archives, Our Selves: Documentation Strategy and the Re-Appraisal of Professional Identity,în“AmericanArchivist”,vol.71,nr.1Spring-Sommer/2008,p.191.15 ElizabethLockwood,Imponderable Matters: The Influrence of New Trends in History on Appraisal at the National Archives,în“AmericanArchivist”,vol.53,nr.3,Summer/1990,pp.396,398,403.

15


concepţiasa,„macro-evaluareaestemodulcanadiandeafaceevaluareaarhivistică”,iarmaidepartelimpezeşteşidiferenţeleexistenteîntreceledouăconcepte:„dacăevaluareadefineştevaloareapetermenlungaconţinutuluidocumentelorsauseriilordedocumente,macro-evaluareaapreciazăsemnificaţiacontextuluiîncares-aucreatşiaufostfolositedocumentele”.Fireştecăînaceastăaccepţiune,macro-evaluareapresupune eforturi suplimentare din partea arhivistului, care trebuie să înţeleagăstructura organizatorică a creatorului, funcţionalitatea părţilor sale componente,importanţafiecăreia,darşiinteracţiunilecusocietateaalecreatoruluişiprodusuluiactivităţiisale.Înacestcontext,„evaluarea-scrieCook–nuesteunsimpluprocessauoprocedură,aplicareastandardaunormodelesauşabloane,cioactivitatecepresupuneopregătirecomplexă”.Iarîncepriveşteurmărileactuluideevaluare,aprecierileautoruluicitatsuntşimaiplasticexprimate:„atuncicândnoiarhiviştiievaluămdocumentele de arhivă, nu facemnimicmai puţin decât să dăm formăviitoruluinostrupatrimoniudocumentar.Noidecidemcenevomamintişicevarămâneuitat,cinedinsocietatevamaifivizibilînviitorşicinevarămâneinvizibil,cinevamaivorbişicinenu”.

În continuarea analizei sale,TerryCook face apel la experienţa unui altcunoscutarhivistcanadian,KayeLamb,careînanii60’aisecoluluitrecutaîncercatsăcreascărolularhivistuluiînproceduradeselecţionareaarhiveilacreatori.Acestaremarcafaptulcăînaceianidatoriaprincipalăaarhivistuluieradeaconservaşiprotejadocumentele,încondiţiileîncarenusepuneaproblemacetrebuiadefaptpăstratşicenu.Pedealtăparte,arhivistuleraimplicatîndeciziileprivinddocumenteleceurmauafieliminatedinarhive,desigurmultmaidificildeluat.ÎnacestcontextaufostangajaţidinceîncemaimulţiarhivişticumasterateşidoctorateînistoriaCanadei,iardupăangajareaufostîncurajaţisăparticipelasimpozioaneşiconferinţeîn acest domeniu, să citeascămult pe această temă, dar şi despremetodologiileistoriografice,chiarsăelaborezepropriilestudiişipublicaţii.Pregătireaaceastaşiexperienţadobândită,urmausăpermităarhiviştilorevaluareacorectăamodelelorcurente,dar şi săanticipeze tendinţeleviitoare încercetarea istoricăşimetodelelor.Desigurtrebuiesăavemînvederecăacestmodelsebazapeexistenţaacelordepozite intermediare de arhivă, în caremare parte dintre arhiviştii de care eravorbamai sus lucra efectiv. Rezultatele însă au întârziat să apară; s-a constatatastfelcăaceledepoziteeraupracticofazăintermediarăspredistrugereaefectivăadocumentelorşinuspretrimiterealorîndepozitelespecializatealeinstituţiilorabilitate.Pedealtăparte,nomenclatoareleintroduseînanii’80auservitmaimultinteresulcreatorilordearhivă,deascăpadedosarelecenulemaieraunecesareşimaipuţincelalArhivelorNaţionale,deaselectadintimpdocumentelecuvaloaredocumentar-istorică deosebită, spre a fi preluate ulterior.Viciile sistemului s-auvăzutmaitârziu,îndouăsituaţiiconcrete.Înprimulrândafostvorbadeaplicarealegislaţieiprivindinformaţiilecucaracterpersonal,înanul1983;s-acerutatunci


16

rapidaprobareaeliminăriiuneicantităţiimensededocumentecucaracterpersonal,maialesdincelelegatedeimigranţiisosiţiînCanada.Arhiviştiinuauavuttimpulsuficientsăevaluezecorecttoatecategoriilededocumente,metodologiileînacestsenslipsind,caşicelelegatedeaplicareametodeieşantionării.Aplicareaînanul1987anoiilegislaţiiprivindArhiveleNaţionaledinCanadaamăritdomeniuldeactivitate al acelei instituţii; astfel, numărul agenţiilor guvernamentale care erauobligatesăobţinăavizulinstituţieiarhivelorpentruselecţionareaarhiveiacrescutdela64la128,dublândînacestmodactivitatearespectivă.Înaldoilearând,atuncicând la începutul anilor ‘80Canadaa început săcaute foştiinazişti refugiaţipeteritoriul săudupă anul1945, a ieşit la iveală faptul că aceste evidenţe (privindimigranţii) fuseserăeliminate,desigurcuacordul instituţieiArhivelorNaţionale.Astfel,ArhiveleNaţionaleaufostatraseîntr-unscandalmediatic,care,alăturidelipsurileconstateanteriorşiamintitemaisus,auduslanecesitateaaplicăriiunornoimetodedeevaluareadocumentelorceurmeazăafipăstratepermanentlaaceastăinstituţie.ÎnacestcontexttrebuievăzutăşicontribuţiateoreticăaluiTerryCook,dincareamdesprinsideiledemaisus16.Câtdesprerezultateleacestormetodedemacro-evaluare,autorulleconsiderăpozitive,apreciindînsăcănupoatefivorbaderegulifixe,cideocontinuăadaptarelanevoileşimentalităţilesocietăţii.

Rămânând la şcoala canadiană de arhivistică, ne oprim acum la CarolCouture, carenepropune şi elunmoddeabordareaevaluăriidocumentelordearhivă.Conformdefiniţieidelacareporneşte,„evaluareaesteacţiuneaprincareapreciemvaloareaprimarăşiceasecundarăadocumentelorşistabilimtermenelepecareacesteaîşipăstreazăvaloarea,încontextulmenţineriilegăturiloresenţialedintrecreatorşidocumente,încursulexistenţeiacestora”.Interesantesteşifaptulcădeşiacestautoresterecunoscutpentrustudiileînlimbafranceză,deaceastădatăliteraturafrancezădespecialitates-adoveditinsuficientă,astfelcălabazalucrăriisaleseaflăcuprecădereexperienţadinlumeaanglo-saxonă.Analizândbibliografiaexistent,elconstatacă„Germania,Anglia,StateleUniteşiCanadasuntprintreţărilecareauadusocontribuţiemarcantăşidistinctăînmateriedeevaluare”.Sesizândcă„subiectulestestufosşibogatînpromisiuni”,CarolCoutureapreciacă„unadinproblemelemajorerezidăîndificultateadeaarticula,deaorganizaceeaces-ascris,ceeaces-azispânăacumreferitorlaevaluare”.Iarîncercareasadeasistematizaliteraturaexistentăpeaceastătemăeste,credemnoi,încununatădesucces,studiulsăufiindaccesibilşiarhiviştilorromâni17.

Analizând şi el cele două tipuri de valori ale documentelor, BruceDearstyne (arhivist american) considera că documentele au o valoare primară16 http://web.utk.edu/~lbronsta/cook.pdf, accesat la 21.04.2015; articolul intitulatMacroappraisal in Theory and Practice: Origins, Characteristics, and Implementation in Canada, 1950-2000,afostpublicatiniţialînrevista“ArchivalScience”(2005),nr.5,p.101-161.17 CarolCouture,Nomenclatoarele. Aspecte teoretice,în“RevistadeArhivistică”editatădeAsociaţiaArhiviştilorDavid ProdanCluj-Napoca”,tomIV,1998,nr.1-2,p.9-41.

17


legată de destinaţia lor (scopul pentru care au fost întocmite) administrativă,legală, operaţionala, juridică, etc. şi o valoare secundară dată de importanţa lorpentruceilalţi,atâtcaevidenţenecesareargumentăriiideilorlor,câtşicasursedeinformaţii.După cum spune autorul citat, „arhiviştii evaluatori investesc timpullor, talentul şi energiilementale, pentru adeterminagradul în caredocumentelecorespundacestorconcepteabstracte”18.ProfesorulbritanicAndrewFlinnlărgeştegamasubiecteloravuteînvederedecercetătorişi implicitşidearhivişti.Într-unarticolpublicatîntr-unvolumcolectiv,acestasereferălaacelemanifestărisocialeconsideratemarginale,nereprezentativepentrusocietate,daralcărorimpactîntimpestegreusesizabilastăzi.Mişcărilepentrupacesaupentruoviaţăsănătoasă,pentruocrotireamediuluietc.,suntrardocumentateşislabreprezentateînpoliticile(decişiactele)guvernamentale;elesuntînsăprezentemaimultîndocumenteledigitale,înmedia.Înacestcontextautorulcitatvorbeştedespre„responsabilitateaarhiviştilordeaseasiguracăîncolecţiilelorsocietateaestereprezentatăînîntregime,inclusivînperiferiileei”.Asumându-şiacest rol,ei trebuiesăacţionezeca„agenţiactiviîn procesul colectării şi constituirii patrimoniului arhivistic”19. Desigur arhiveleelectronice,digitale,vorajungeşieleînsituaţiadeafiselecţionateşidincolodeaspecteletehnicenoi,vatrebuicaşiarhivistulsăgăseascămetodeledeevaluarecorectăadocumentelorrespectivesaumaibinezisdeapreciereainformaţiilorcecirculăînmediulon-line.

Faţă de rolul arhivistului în societate, un confrate american sesiza un altaspect,valabilşilanoi:societateanucontroleazăarhivistulînprivinţacriteriilorsale folosite în evaluareadocumentelorde arhivă şi, în acest fel, nici subiecteleistoriografice de mai târziu. „În fapt - spune el - arhiviştilor le-a fost delegatăresponsabilitateaevaluăriidinparteasocietăţii,careleacordăîncredereşiaşteaptădelaeisăpunăînpracticăunsetdevaloriconformcupregătirealor,cuînţelegereasensuluisocialalactivităţiilor,darşialarhivelorcaentităţiadministrative,juridiceşiculturale”.Înacestsens,elîlciteazălarândulsăupeRichardKlumpenhower,care spunea că societatea se aşteaptă ca arhiviştii să transforme masa uriaşăşi complexă de documente, create de indivizi şi instituţii, în surse documentareobiective,coerenteşifolosibilespreasecreaimagineaistoricăasocietăţii20.Esteprobabil ce seaşteaptăpeste totde laarhivişti,văzuţi acumnucadepozitaridearhive,cica intermediari întrecreatoriişiadministratoriidedocumente,pedeoparte,şicercetători,pedealtăparte.18 CitatdeRichardJ.Cox,înManaging Records as Evidence and Information,Ed.GreenwoodPublishingGroup,2001,p.88.19 AndrewFlinn,Other Ways of Thinking, Other Ways of Being. Documenting the Margins and the Transitory: What to Preserve, How to Collect,înWhat are Archives?: Cultural and Theoretical Perspectives: a Reader,editatdeLouiseCraven,Ed.AshgatePublishingLimited,2008,p.110.20 RoyC.Schaeffer,Transcendent Concepts: Power, Appraisal, and the Archivist as „Social Outcast”,în„AmericanArchivist”,nr.55,nr.4/1992,p.615,618.


18

Înprimăvaraanului1981,unaltarhivistamerican,LeonardRapportpublicaunarticolînsprijinulideiisaleprivindrenunţarealaconcepţiapotrivităcăreiaodatăintrateîndepozitelearhivelor,documentelenumaiputeaufiselecţionate,eliminate.Experienţanoastrădovedeşte,spuneRapport,căavemcutoţiiîndepozitedocumentepestecares-aaşezatdemultpraful,caredeşisuntinventariate,dateledespreelefiindfăcutepublice,nuaususcitatinteresulcercetătorilor;înacestecondiţiinus-arimpuneoareeliminarealor?;semaijustificăcheltuielilefăcutepentruconservarealor, în condiţiile în care două sau trei decenii nu au fost cercetate? Explicaţiaprezenţei acestor documente în depozitele arhivelor publice este - în concepţiaautoruluicitat-legatăorideeroarelaapreciereainiţialăavaloriilordocumentare,lamomentulpreluării,oridemodificareastandardelorsocietăţii,azonelordeinteres,fireştemaipuţinimputabilăarhivistului.Înacestecondiţiielpropuneoreevaluareperiodicăadocumentelordearhivă,la20-30deanidelapreluarealorîndepozitelearhivelor,dupăceeleaufostsupusetuturoroperaţiunilordeprelucrarearhivistică,iarcercetătoriiauluatcunoştinţădeprezenţaloracolo.Aducândîndiscuţiecazulunordocumenteceoferădatedesprecazuriindividuale,Rapportseîntreabădacăsejustificăcheltuireabanilorcontribuabililorpentrupăstrareaacestordocumentecepotserviinteresulstrictpersonalalcâtorvacetăţeni21.

Înaprilie2014sepublicaunarticolalarhivisteiAshbyCrowder,careîşipropunea o „reevaluare” a articolului publicat în 1981deLeonardRapport, saumaibinezis,oapreciereaimpactuluiideilorsaleînmediularhiviştilor.Dinceleprezentate rezultă că ideea reevaluăriidocumentelordupăoanumităperioadă, afostbineprimitădemajoritateaarhiviştilor;uniiauconsideratcăsepoatediscutaînacestcontextdeînlocuireatermenuluidepăstrare„permanent”,careestepracticiluzoriu,cuceldepăstrarepetimp„îndelungat”,apreciindcămaitoatedocumentele(cuexcepţiadesigura celorde importanţănaţională) aupână laurmăovaloareperisabilă în timp, iar interesulpentruunanumitsubiectscadeşiel iremediabil.Alţiis-auîntrebatdecetrebuiesăpăstrămacelecategoriidedocumente(preluateanterior),dacăastăzinuammaipreluaastfeldearhive?Asemeneaneputemîntrebadacăreevaluarea trebuieaplicatădoar ladocumentelecreateastăzisauşi laceleexistenteastăziîndepozitelearhivelorpublice?ÎnacestcontextestecitatWilliamJackson, care aprecia că80%din cercetări au caobiect doar20%din fonduriledocumentare păstrate de arhivele publice; astfel, credea el, colecţiile arhivisticear trebuipăstratecât timpsuntnecesare,statulneputândpermite irosireabanilorşi spaţiului pentru conservarea unor documente evaluate eronat de arhivişti caprezentândposibilevaloridocumentare.Dindezbaterealegatădeacestsubiectammaireţinutideeacăreevaluareaartrebuifăcutănuasupraunordocumenteizolate,ciasupraunorcolecţii,fonduriîntregisauaunorpărţistructuralealeacestora.Pe

21 LeonardRapport,No Grandfather Clause: Reappraising Accesioned Records, în „TheAmericanArchivist”,vol.44,nr.2/spring1981,p.145-147.

19


dealtăparte,uniiarhiviştiauafirmatcăreevaluareaarpunesubsemnulîntrebăriicredibilitatea instituţieidiriguitoareaarhivelorpubliceşiarafectaşi relaţiilecusocietateacivilăşidonatoriidearhiveprivate.Înanul2009societateaarhiviştiloramericaniacreatuncolectivpentrustudiereaacesteiprobleme,învedereaelaborăriiunuighidînprivinţapreluăriişieliminăriiarhivelor,ametodelordereevaluareadocumentelor22.

OaltăopinieafostexprimatădeKarenBenedict,carenueradeacordcuteoria reevaluăriidocumentelor,apreciindcăaceastăoperaţiuneeste la rânduleicostisitoare,necesităcolectivedespecialişti,timpşibani,iarconcluziileeipotficonsideratesubiective.Faptulcăcercetătoriinus-auapropiatdeunanumitfondde arhivă vreme de 20-30 de ani nu înseamnă automat că acel fond nu conţinedate interesante, afirmăautoarea; eposibil ca fondul sănufi fost corespunzătorpopularizatsaupurşisimplucercetătoriiaulaunmomentdatanumitedirecţiimaiatractivedestudiat.Pedealtăparte,arhivistaamericanăeradeacordcurevizuireaperiodicăaprincipiilordeevaluare,propunândşiverificareamoduluiîncareacesteaerauaplicateînfiecarecaz23.Dezbatereaestedepartedeafiîncheiatăşiprobabilcănusevasoldacuundocumentprecisînacestdomeniu.

Ocontribuţiemairecentălaanalizametodelordeevaluaredateazădinanul2014 şi aparţine arhivistei americaneMargaret Hedstrom. Ea pune în evidenţăîncercărilefăcutedecolegiisăiînscopulobţineriiuneimaniereunitaredeafolositehniciledeevaluareadocumentelorsimilare,produseîncondiţiicomparabile,îndiferite state ale uniunii.După ce prezintă dilemele confraţilor săi în apreciereavaloriiunoranumitegenuridedocumente(înspeţădosarereferitoareladeţinuţiidinpenitenciare),autoareaconcluzioneazăcă:„acesteîngrijorărivorpredominamaideparte, înabsenţauneistrategiidedocumentaremulti-instituţionale,cearajutaarhiviştii evaluatori să determine principalelemotive ce ar justifica conservareaunoranumiteactecedocumenteazăfenomenelocale,regionalesaunaţionale”24.

Trecând apoi la criteriile de evaluare folosite în diferite situaţii sau ladiferitearhivepublice,autoareaatrageatenţiaasupralimiteloracestora.Astfel,deşiînunelecazurilistacriteriilordeevaluarenumărănumaipuţinde50decriteriiceartrebuiavuteînvedere,elenupotfiaplicatemecanic,iarînunelesituaţiinumaisuntactuale.Caexempluseoferăcriteriulunicităţiiunuidocument,folositşiîn arhivistica românească, spre a justifica păstrarea sa; după cumarată autoarea

22 AshbyCrowder,Reappraising Leonard Rapport’s „No Granfather Clause” at Thrty, în„Provenance,JournaloftheSocietyofGeorgiaArchivists”,volume29,number1,april2014,pp.58,60,64.23 KarenBenedict,Invitation to a Bonfire: Reappraisal and Deaccessioning of Records as Collection Management Tools in an Archives - A Reply to Leonard Rapport, în „TheAmericanArchivist”,vol.47,No.1/Winter1984,pp.43-49.24 Margaret Hedstrom,New Appraisal Techniques: The Effect of Theory on Practice, în„Provenance,JournalofSocietyofGeorgiaArchivists”,volume7,number2,May2014,p.14.


20

citată,egreusămaivorbeştiastăzidespredocumenteunice,despresurseunicedeinformare,maicorectarfisăavemînvederedocumenteleceoferăceamaibunăinformaţiedinsurselealternativepecareleavemlaîndemână.Adevărataproblemăesteînopiniasa,ceaaevaluăridocumentelorelectronice,iararhiviştiitradiţionaliseapropiecugreudeînţelegereasistemelorinformaţionale25.

Teoria arhivistică franceză este şi ea destul de bogată în lucrări asupraevaluării documentelor şi vom face câteva referiri în acest sens, pentru a lărgiorizontulexperienţeiîndomeniu.Oprimăconstatareinteresantăderivădinchiardefiniţia termenuluide„evaluare”,aşacumrezultădinlucrarea„Dictionnairedeterminologie archivistique”: „activitate arhivistică de bază, prealabilă elaborăriinomenclatorului,căutândsădetermineutilitateaadministrativă(practică),interesulistoric şi tratamentul final al documentelor”. Este demn de remarcat că aceastăconcepţieconsiderăcăevaluareasefaceanteriorrealizăriinomenclatoruluisaucabazăaacestuia,pecândînteoriaarhivisticădepesteoceaneaestelegatădeetapaselecţionării documentelor sau de momentul trecerii documentelor la depozitulintermediar de arhivă. Practica arhivistică de la noi consideră, asemănător, căevaluareaceamaiimportantăsefacelamomentulselecţionării,acordândatenţiedeosebită verificării lucrării de selecţionare. Considerăm că aprecierea valoriiunei categorii de documente, la elaborarea nomenclatorului, presupune unmaregraddesubiectivismatuncicândnulucrămcucategoriidejacunoscute,astfelcădoarcercetareaatentăadocumentuluidupăoperioadădetimpvaputeaconsacravaloareadocumentarăacategorieidincarefaceparte.

Practica arhivistică românească a legat evaluarea documentelor deselecţionareaperiodicăaacestora,acţiunedesfăşuratălasediulcreatorului;s-amaifăcutevaluareaşiîncazulfondurilordearhivăaflatedejaîndepoziteleArhivelorNaţionale,dinpreluărianterioare,înregimdesalvare.Rămândenotatînsăunelecaracteristiciasupraaprecieriivaloriidocumentelordearhivă.Despreselecţionare,AurelianSacerdoţeanuspuneacă„estepiatradeîncercareaarhivistuluişitrebuiefăcutăcumareatenţie”.Realizareaeiînsăeralăsatăînceamaimarepartepeseamacomisieideselecţionare(atuncinumită„expertizare”)delacreator;arhivistulurmândsăprimească„lucrărilecomisieideexpertizăîmpreunăcuinventareledosarelor”.Acestea se predau arhivistului care conduce şi îndrumă această operaţiune, caretrece lacercetarea inventarelor,pentrucăspuneSacerdoţeanu,arhiviştii„îşidauseamadeimportanţamaterialului,noteazădelaînceputpecelcareestedecaracterpermanentşipecareîlcredpotrivitpentrudesfiinţare,darînseamnăşimaterialulasupra căruia are îndoială”. Pentru acestea din urmă „va trimite controlul săuspreaseconvingedirectasupralucrăriifăcuteşiasupravaloriidocumentelor încauzădispunândluareaultimelormăsuri”.Asuprametodeideapreciereavaloriidocumentelor,autorulcitatesteînsălaconic:„estedreptcăarhiveleinstituţiilorşi25 Ibidem,p.16,20.

21


întreprinderiloradunăhârtiiînfiecarezişicănutoateauaceeaşivaloareşiuneleau valoare durabilă,aucaracterpermanentşidevinsigurdocumenteistorice,iaralteleservescnumaiunuimomentdatşiaudeciovaloare temporară.Celedintâinusuntdediscutat,caracterullorfiindclardelaînceput…”26.Problemaapareînsă,credemnoi,atuncicândcaracterulpermanentalunordocumentenuesteclardelaînceput,iarvaloarealordocumentar-istoricătrebuierelevatăînurmaunoranalizeaprofundate.

„Normele tehnice privind desfăşurarea activităţii în Arhivele Statului”,intrateînvigoareînanul1976,stabileaucăimportanţadocumenteloraflateînfaţaprocesuluideselecţionare,„sestabileşteavându-seînvedereurmătoarelecriterii:

- valoareaistorico-documentarăalorcabunurideinteresnaţionalcarecuprindinformaţiiprivindmomenteînsemnatedintrecutuldeluptăşiviaţăalpoporuluiromân;

- vechimea documentelor, clasificarea lor tipologică, caracteristici deformă, suport, ornamentaţii din metale şi pietre preţioase, valoareartisticăş.a.;

- frecvenţaîncadrulFonduluiArhivisticNaţionalşiuniversal;- rolulşiatribuţiilecreatoruluidocumentelorsaufonduluişiloculocupatdeacestaînsistemulinstituţionaldinţaranoastrăsaurelaţiileacestuiacuinstituţiişipersonalităţidinţarăşistrăinătate;

- cantitateadocumentelorunuifondsaualeuneiperioadedinfond;- valoareapracticăadocumentelor”27.

Dupăcumobservăm,criteriileinstituitedepracticaarhivisticădelanoinudiferădecelefolositeînalteţărişiestefirescsăfieaşa.Elenusuntînsăînsoţitedemetodedeaplicare,normedeapreciereavaloriiistorico-documentarelacaresereferă.Cumprocedeazăarhivistulatuncicândcaracterulpermanentaldocumentelornuestevădit,cândelpoatedoarpresupunecăaceldocument(saugendedocumente)arputeaprezentainterespentruanumiţicercetători,poatedindomeniulsociologieisauantropologieisaupoatepentruistorieeconomică,locală,etc.?

Înanul1996seemitnoiNormeTehniceprivinddesfăşurareaactivităţilorînArhiveleNaţionale,carepăstreazăinliniimariaceleaşicriterii,încazulevaluăriidocumentelorceurmeazăafiselecţionate.Sesizămînsăomodificare:„valoareaistorico-documentară” este înlocuită cu „valoarea istorică, cuprinzând informaţiprivindistoriasocială,economică,politică,cultural-religioasă”.Seproduceastfelolimitareacadruluideinteresatâtdinparteaarhivistului,câtşipentrucercetătoriidemaitârziu.Aceastasereferădupăcumspuneam,lafonduriledearhivădejaexistente

26 AurelianSacerdoţeanu,Arhivistica,Ed.DidacticăşiPedagogică,Bucureşti,1970,p.140,144,145.27 „NormeTehniceprivinddesfăşurareaactivităţiiînArhiveleStatului”,Bucureşti,1976,p.29.


22

îndepoziteleArhivelorNaţionale;problemaapareînsăîncazuldocumenteloraflatela creatori (şi deţinători), în cazul cărora arhivistul intervine mai puţin.Astfel,Normeleamintitemaisusstabilesccăîncadrulverificăriilucrăriideselecţionarese urmăreşte şi „corectitudinea aprecierii valorii ştiinţifice, efectuată de comisiadeselecţionareacreatoruluisaudeţinătorului”28.Numaivorbimdecidevaloare istoricăcidevaloare ştiinţifică,iarceicestabilescaceastasuntmembriicomisieideselecţionaredincadrulsocietăţii,organizaţiei,respective.Aceastaşiînconformitatecuprevederile„Instrucţiunilorprivindactivitateadearhivălacreatoriişideţinătoriidedocumente”,apăruteînacelaşian1996,anîncares-aaprobatLegea16/1996aArhivelorNaţionale.Concret,ceicareanalizauvaloareaistoricăadocumentelor,formând comisia de selecţionare, erau „numiţi din rândul specialiştilor proprii,reprezentândprincipalelecompartimentecreatoaredearhivă”,conformart.29;darmaiinteresantestecazulprevăzutdeart.36,referitorla„apreciereavaloriiistoriceamatricelorsigilarescoasedinuz”,cesefacebineînţelesdeaceiaşispecialişti,daravândînvedere„şialteelemente:însemneleşiînscrisuldincâmpulsigilar,valoareaartistică, frecvenţa ş.a.”29.LegeaArhivelorNaţionale nr. 16/1996, republicată înanul2014,menţineaceacomisiedeselecţionarelaart.11(1),care„seîntruneşteanualsauoridecâteoriestenecesar,pentruaanalizafiecareunitatearhivisticăînparte,stabilindu-ivaloareapracticăsauistorică”30.

Experienţa noastră a arătat însă că aceste comisii funcţioneazămaimultpe hârtie, iar activitatea lor este mai mult formală, din motive evidente. Esteclar că într-o societate comercială ceamaimare parte a arhivei este formată decompartimentelecontabilitate,desfacere,marketing,etc.cevorfibinereprezentateşiîncomisie,firescamzice.Darcinevaapreciavaloareaistoricăsaudocumentarăaunuidocument fărăominimă instruire înacestdomeniu?Desigurexistăacelenomenclatoarearhivistice,darşielesuntalcătuiteînteoriedeaceeaşicomisiedeselecţionareşiştimcutoţiicădemulteorisuntemîntrebaţidespretermeneledepăstrare pentru documente nepermanente, doar de interes practic. În concluzieputemspunecăarhivisticaromâneascăaaplicatînaceastăprivinţăprincipiileluiJenkinson,lăsândceamaimarerăspunderepeseamacreatoruluicare,sepresupune,cunoaştecelmaibinevaloareadocumentelorcucarelucrează.

Înliteraturadespecialitateromânească,seremarcăarticolulscrisdeAdrianAdamache în anul 1986: „Sugestii pentru o teorie a valorizării documentuluiarhivistic”31.Trecândpesteaspecteleteoreticelegatedenoţiuneadevaloare,autorul28 „Norme Tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale aprobate dedirectorulgeneralprinordinulnr.227din18iunie1996”,p.32,67.29 „Instrucţiuniprivindactivitateadearhivălacreatoriişideţinătoriidedocumente,aprobatedeconducereaArhivelorNaţionaleprinOrdinuldezinr.217de23mai1996”,p.5.30 „MonitoruloficialalRomâniei”,ParteaI,nr.293/22.IV.2014,p.9.31 Adrian Adamache, Sugestii pentru o teorie a valorizării documentului arhivistic, în“RevistaArhivelor”,nr.4/1986,p.442-448.

23


remarcasituaţiilecândarhivistul„săvârşeşteovalorizare”,anumeîndouăcazuri:„a)învalorificare,undeselecteazădocumentelelanivelultableidevaloriacceptateşiconsacratedeepocasa;b)laselecţionareunde,celpuţinteoretic,acţioneazăînlimiteleproiecţiilorvalorice”.Pentruprimulcaz,nefiindnimicdeosebitdeanalizat,arhivistulseadapteazădecizionalepociiîncaretrăieşte.Autorulvedeparteadificilăînsituaţiaurmătoare,avalorizăriidocumentelorîncazulselecţionării.Apoiautorulpropunecamodeldelucru,utilizareaurmătoarelortreicaracteristicidevalorizare:„1.Încărcăturainformaţionalăîndocumentularhivistic(obiectulvalorizat).

2. Dialectica interesului pentru documentul arhivistic şi a tendinţeloristoriografice(proiectelevalorice-subiectulvalorizator).

3. Idealurilesocial-politice,economiceşiculturaleîndezvoltareaşiincidenţalorasupravaloriloristorice(relaţiasocialăobiect-subiectaxiologic)”.În primul caz, autorul distinge între documentele primare, ce conţin

informaţianeprelucrată,şidocumentelesecundare,cecuprindpelângăinformaţiadin surse primare (dar poate alese subiectiv) şi analize ale acelor informaţii (ceiarăşipotfipărtinitoare).Susţineapoicălaevaluareadocumentelorsăseaibăînvedere„toateelementele,inclusivceledeformă”,folosindexempleconcrete,binealese.Înapreciereavaloricătrebuiepornit,înopiniasa,delaimportanţafondului,relaţiilecreatoruluicualţicreatoridearhivă,structurasaorganizatorică,distingândîntrerolulinformaţionalalunuidocumentemisdevârfulierarhieiinstituţionaleşicelalunuiaproveninddelaniveluldebază.

Înaldoileacazelcredecăinteresulpubliculuifaţădeanumiteevenimente(şidecifaţădeanumitetemedecercetare)areocurbăsinuoasă,cuunmaximdeinteresla50-70deanidelaproducereaevenimentelordocumentate,dupăcareelerămândoarînatenţiaunuicercrestrânsdespecialişti.Noiletendinţeistoriografice,remarcateatunci,ceîndreptauatenţiacercetătorilorcătreviaţacotidianăsauspreistorialocalăsauaspectemarginalealeexistenţeiumane,sporeauvaloareaunoraltecategoriidedocumente.

În fine, în al treilea caz, A. Adamache crede că experienţa istorică neinfluenţează în aprecierea valorii documentelor: „când faptul istoric oferă unprecedent, el este valorizat; când nu, el se poate pierde”. Concluziile sale suntcorecte,chiardacăsuferăpuţindelimitareaideologicăatimpurilorîncareaufostpublicate.Reţinemdecică„arhivistulestechematsăsesizezetendinţeleşiidealurilevalorice,uneorislabdefinite,printr-omuncădepermanentăanalizăafenomenelorpolitico-ideologicecareaparpeplanmondial, iarselecţionareatrebuievăzutăcaomuncădemaximărăspundere,deatentăşipermanentăanalizăşiconfruntaredeidei”32.

Mai aproape de zilele noastre (şi fără a avea în vedere articolul luiA.Adamacheamintitaici),PeterMoldovanfaceoincursiuneînevoluţiaconcepţiilordespreevaluareadocumentelor,atâtînţărilevestice,câtşiînarhivisticaromânească,32 Ibidem,p.448.


24

constatândcă„arhivarii românidinRegatulRomânieinuauprodusprincipiidecasare a actelorşinuauiniţiatodezbatereteoreticăpentrustabilireavaloriiactuluiceurmeazăafiarhivat”.Iardespreepocaulterioară,reţinemapreciereaconformcăreia „noţiunea de <<evaluare arhivistică>> a actului nu a existat, de fapt, înlimbajulcurentalarhivisticiiromâneştidinepocapostbelică”33.

Concluzii:Sepoatevorbidecideprovocărilelacareestesupusarhivistultimpurilor

noastre,constrâns săelaborezemetodedeevaluareadocumentelordearhivăceseproduc în cantităţi din ce în cemaimari, dar şi îndomenii din ce în cemaivariate,spreaasiguracolectareaaceleicantităţidedocumentereprezentative,utilecercetătorilordeazi,darmaialescelordemâine.

Neputemîntrebadacăevaluareaarhivisticăvaputeafivreodatăfixatăînproceduri, care săpoatăprevedeadiverselegenuridedocumenteşiutilitatea lorimediată sau ulterioară. Sau dacă se vor fixa doar linii generale, iar experienţaindividuală,specializareaarhivistuluipeanumitedomenii,arputeauşuraprocesuldeevaluareadocumentelor,procescareoricumnupoatefilăsatpeseamacreatoruluidocumentelor,alcăruiinteresestestrictpractic,economic,imediat.Creareaunorcolectivedespecialişti,cooptareaunorcercetătoriînvederearealizăriiuneievaluăricâtmaicorecteesteoposibilitatemaimultteoreticădecâtpractică,darnimeninugaranteazăcă luareadeciziilor seva facemaiuşor într-uncolectiv, decât atuncicând cade în sarcinaunui singur arhivist. Iar evaluările respective trebuie săfieinfailibile,sauvorputeafirepusecândvaîndiscuţie,pemăsurăcesocietateavaevoluasprealtezonealecunoaşterii?Cine,cumşidecevafaceacestereevaluări?Vorfielegrăbitedecosturilematerialecrescutealeconservăriifondurilordearhivă?

Constatămcutoţiicăseproducdinceînmaimultedocumente,încantităţiceparsănecopleşească;cândvorajungelaoanumitălimită,vordepăşioareşiputereanoastrăde a le folosi?Vaputea cercetătorulviitorului să sedescurce înaceastă„junglă”informaţională?Vorputeaarhiviştiisăîireducămasadocumentarălaocantitateacceptabilă?Şimaialesvorputeafaceastaîntimputil?Apoiceesteoaremaiuşorpentruarhivişti:sădecidăcevorsăpăstrezesaucepotsă lasesăfieeliminat?Unghiuldincareprivimestehotărâtorînacestsensşipânănuvomstabili care este exact obiectul atenţiei noastre, deciziile noastre vorfimultmaiinfluenţabile.

Suntmulteîntrebăricareîşivorcăutarăspunsulîndeceniileurmătoareşilacarenudoarbreaslaarhiviştilortrebuiesăreflecteze,cisocietateaprindiverseleeiformedemanifestare.

ÎncheiemcucuvintelearhivistuluicanadianCarolCouture:„Fărăîndoială,aspecteleteoreticeşipracticealeevaluăriivorfinervulcentralalmisiuniiarhivelorînsecolulXXI”34.33 PeterMoldovan,Evaluarea arhivistică - dezbaterile din vest şi evoluţia românească,în“ActaBacoviensia”,VIII/2013,p.578,580.34 CarolCouture,op. cit.,p.103.

25


THE APPRAISAL FOR THE ARCHIVES DOCUMENTS

SUMMARY

The permanent growth of documents created by the institutions and theorganizationsofthepresentsocietybroughtaboutthereconsiderationofimportanceoftheappraisaloperationsofarchiveddocuments.Thearchivetheoryandactivityfromdifferentcountriestriedtocontributetodevelopcertainsmethodsofappraisalof theexistentdocuments, toavoid the subjectivityand toobtainvalidmethodsindifferentsituations.Thus, ithasinviewtosimplifytheproceedingofsettlingthe documents, that have to arrive in the archive repository.Altough the validconceptionswon’tbereached,itisclearthattheappraisalofthearchivedocumentswillbeinthecentreofthefuturearchivistgenerations.

Pergament vechi de 2000 de ani descoperit la Marea Moartă


26

CONSIDERAŢII PRIVIND ELABORAREA NOMENCLATORULUI ARHIVISTIC LA ŞCOLILE GIMNAZIALE – EXPERIENŢA

MUREŞEANĂ

Milandolina Beatrice DOBOZI

I. SCURTĂ REPRIVIRE ISTORICĂI.1.DefiniţiiNomenclatorul şiutilizarea luia fostunuldintresubiecteledestuldedes

analizate,discutatedeceicareauavutcasarcinăîndrumareaşicontrolulprelucră-riiarhivelorlacreatori.S-auscrisstudiişiarticoleceauvăzutluminatiparuluiînpublicaţiileArhivelor, încercându-sedefinirea completă şi explicareanecesităţiiNomenclatorului,operaţiuneces-adoveditdestuldedificilă.Înfuncţiedepunctuldevedereabordat, s-aunăscutvariantedefinitorii ceauaccentuatunul saualtuldintreaspecte.Uniiauconsideratimportantaspectulformal1,alţiipeceldeconţi-nut2saupeceldeinstrumentalizare3.Aceastăultimăipostazăesteşiînopinianoas-tră esenţială – apreciereaNomenclatorului ca instrument debază în constituireaşiprelucrareauneiarhivecurente,indiferentdecreatorulei.ÎnsăpânălaideeadeNomenclatoraufostnecesareexperienţeîndelungate,lacarevomfacereferireînceleceurmează.

I.2.De la ordonarea arhivei la „Nomenclatorul claselor” Oricearhivă,indiferentdeprovenienţaei,anecesitat,dinînceputuri,stabilirea

unorregulişicrearea,respectivutilizareaunorinstrumentespecificeînorganizareaei,astfelîncâtsăsedepăşeascăstadiulde„conglomeratdedocumente”4,documentelesăpoatăfiregăsitecuuşurinţăşi,înacelaşitimp,săliseapliceocorectăoperaţiunedeevaluareînvedereapăstrării/eliminăriilor.

Nomenclatorul este unul dintre instrumentele ce permit activităţilemenţionate,daracestaafostconceputşiutilizat,cumspuneam,dupăîndelungatăexperienţăarhivistică.

Spreexemplu,înTransilvania,primachestiunelegatădearhiveleexistenteafostconservarealor.Ideeadeordonares-anăscutdeabiaînadouajumătateasecolului alXVIII-lea. În1765 s-a elaboratun„Proiectpentru aranjarea arhiveiguberniale” care conţinea instrucţiuni pentru ordonarea acestui volum mare de

1 „Modeldedosarepentruungrupîntregdeinstituţiisimilare”(TeodorNecşa)2 „Tabelsistematicîncaresuntdesfăşuratepestructuraschemeideorganizareainstituţiei,uni-tăţilearhivistice(dosare,registre,condicietc.)conceputepeproblemeşitermenedepăstrare”(L.Mera)3 „Instrumentceserveşteregistraturiigeneralepentrurepartizareahârtiilorlapărţilestructuralesălerezolveşilaconstituireadosarelor”(VoicaComan).4 VoicaComan,„Metodologiadeelaborareanomenclatoruluidosarelor”înRevista Arhivelor (încontinuareRA),AnLXI,nr.4/1984,p.414-418.

27


documente. Conform acestor reglementări, documentele erau separate dupădomeniullacarefăceaureferire,înşaptegrupetematicenotatedela1-7.Fiecaregrupă avea subdiviziuni să le spunem „problematice”, care se numerotau tot cucifrearabe,începândcu1.Deexemplu,grupatematică1intitulată„Ecclesiastica”avea 8 subdiviziuni: 1) Ecclesiastica omnes simul religiones complectentia; 2)catholicam;3)reformatam;4)evangelicamseulutheranam;5)unitariam;6)graeciritusunitosvelnonunitosconcernentia;7)xenodochialia;8)matrimonialia.Saugrupatematică5–„Privata”aveatreisubdiviziuni:Communitatum(1),Familiarum(2),Personarumalphabeticoordineenumerandatum.5Acestmodeleraaplicatşiînordonareaarhiveiînspaţiuldestinatacesteia.

Creştereavolumuluidedocumenteînurmătoriianiadeterminatnoideciziipentru modernizarea operaţiunii de prelucrare a arhivei. În 1768 se introduceînregistrareanumericăaactelor lanivelulguberniului,măsurăextinsă lanivelulunităţiloradministrativeautonomeîn1772.Fiecaredocumentcreat/intratprimeaunnumărdeînregistrarecareîlindividualiza.Ordonareaactelorsefăceaînordineanumerelordeînregistrare,decioordonarestrictcronologică.6

După1848s-auluatmăsuricaresăpermităregăsireatuturordocumentelorlegatedeoanumităchestiuneacăreirezolvares-afăcutîntr-untimpmaiîndelungat.S-aadoptatsistemuldeconexare,printrecereaînregistruldeintrareanumăruluiactuluidecareeralegatactulnouînregistratprinsubiect,darsecontinuaaplicareaordonăriicronologice.7

Introducereafasciculelor,dupăîncheierearevoluţieipaşoptiste,areprezentatprimul pas spre gruparea documentelor create de-a lungul unui an pe problemesaugrupedeproblemestabilite înprealabil,aplicându-se înparalelşiordonareacronologică.8Pentruorientareaînmaterialeleordonatepefascicoles-auîntocmitulteriorcreăriiactelor,repertorii.Unrepertoriuaveaatâteapărţicâtefascicoleeraucreate.Acteledintr-ofascicolăsuntgrupatepeprobleme,încadrulproblemelorpepersoane/obiect,înordinealfabetică.9

Oaltăetapăimportantăînevoluţiaevidenţeişiordonăriiarhivelortransilvaneafostadoptareasistemuluinumăruluidebază,„formădetranziţie întresistemulcronologicşicelmodern,pedosare”.10Primulactcevizaoacţiuneîncadrulunei5 SigismundJakó,„InstrucţiuniarhivisticealeoficiilordinTransilvania1575-1841.ProblemareorganizăriiarhivelorvechidinTransilvania”,înRA,1/1959,Anexa9,p.626 RozaliaTexe,„EvoluţiasistemuluideregistraturăcuevidenţelecreateînarhivelecomitatelordinTransilvaniaşifolosireaacestoracainstrumentedeinformareştiinţifică”,înRA,AnVII,1964,nr.2,p.427 Ibidem8 Voica Coman, „Date cu privire la evoluţia modului de constituire a arhivei curente”, înD.G.A.S,Culegere de referate, volII/1974,p.160.9 I.Mărcuş,„Cuprivirelaprelucrareatehnico-ştiinţificăamaterialelordocumentarecreatedeinstituţiiledinTransilvania”,înRA,AnulV,1962,nr.2,p.271.10 Idem,p.272.


28

problemeseînregistra,numărulrespectivdevenindnumărdebază.Celelateactelegatedeaceeaşiacţiune,createde-alungulanului,primeaunumeredeînregistraredistinctedarşinumăruldebază,toatepunându-seîmpreună,înordinecronologicăşiformândunfelde„dosar”încadruluneicolideconexare.Peaceastadinurmăseregăsescnumereledeînregistrarealetuturoractelor,începândcunumăruldebază.Actelereferitoare laoaltăacţiuneîncadrulaceleaşiproblemeconstituiauunalt„dosar”,cuunaltnumărdebază.11

În sfârşit, ultimul sistem particular de evidenţă şi ordonare, aplicat înTransilvania, dar numai în prelucarea arhivei scaunului Trei Scaune este cel alclaselornumerelordebază.AnalizatdecunoscutularhivistI.Árvai12,sistemulpareafiîncăunpasspreconstituirea„dosarelor”moderne.Toatechestiuniledeacelaşifel alcătuiau o clasă individualizată printr-o cifră romană. În amintita structurăadministrativăs-aintrodusîn1877unregulamentdeorganizareaarhivei,încareseprecizeazăcele21declase.AutorulstudiuluifoloseştetermenuldeNomenclator al claselor.13Aplicat între anii 1888-1902,Nomenclatorul îndiscuţie esteo listădeproblemecarepermiteapunerea împreunăa tuturordocumentelordintr-unanreferitoarelaaceeaşichestiune,formându-seofascicolăceprimeacaindicativcifraromanăcorespunzătoareclaseiîncareseîncadrauacteledinpunctuldevederealconţinutuluilor.Înacelaşitimp,toatedocumenteledinfascicolarespectivă,pelângănumăruldeînregistraredistinct,primeauşinumăruldebază,respectivnumăruldeînregistrarealprimuluiactdinanulîncauză,legatdeproblemarespectivă,deundedenumireade clasă a numerelor de bază.Acest sistemde cotare format din treielemente,clasă–numărdebază–numărdeînregistrareestedestuldeapropiatdesistemuldecotarealdosarelorpotrivitNomenclatoruluimodern.

Studiile de specialitate de analiză a instrumentelor folosite în procesulde evidenţiere, ordonare şi selecţionare a arhivelor transilvane nu semnaleazăexistenţa unei preocupări legate de evaluarea şi eliminarea documentelorconsiderate inutile, până la început de secolXX.Probabila creştere volumetricăamaterialuluidocumentaraflat lasedriileorfanale– instituţiicareseocupaudeorfani şi urmăreau buna administrare a averii acestora, când aceasta exista – şilipsa spaţiuluidedepozitare a impulsionat luareadecizieide eliminare selectivăa unor categorii de documente, stabilindu-se termene de păstrare, după cumurmează:10anipentrucauzeleminorilorşiinterzişilorfărăavere;32deani,pentrucei cu avere; permanente – registrele de intrare-ieşire, registrul serial de arhivă,dispoziţiigeneraleetc.14În1913,lanivelulcomitatuluiMureş-Turda,s-aintrodus11 Ibidem.12 I.Árvai,„AplicareasistemuluiclaselornumerelordebazăînarhivacomitatuluiTreiScaune”,înRA,AnulXLIX,1972,nr.1,p.41-54.13 Ibidem.14 EmiliaCohn,„Nomenclatoruldedosareşiindicatorultermenelordepăstrare–instrumentedebazăînactivitateaarhivistică”,înRA,AnulLVI,1979,nr.1,p.18.

29


unregulamentdeselecţionareaarhivelorjudecătoreşticareprevedeatermenedepăstrarepentruactelejudecătoreştitotde10ani–32ani–permanente.15

După 1918, naşterea României Mari a impus, între multe altele, şi oreglementare unitară a organizării arhivelor. În anul 1924 s-a decis ca termenuldepăstraresăfiefixatla30deani,instituţiileavândobligaţiadeaîntocmilisteîndubluexemplarcutoatedosarelemaivechide30ani.16AcelaşitermenvafireluatînLegeapentruorganizareaArhivelorStatuluidinanul1925,art.2(d),înlegăturăcu„acteleşidocumentele....carinumaisuntnecesareadministraţieicurente”şicareurmauafipredatelaArhiveleStatului.17Art.6alaceleaşiLegireiaideea,precizîndobligaţiatuturorautorităţilor„statului,judeţelorşicomunelor,civile,bisericeştişimilitare”săpredealaArhiveleStatuluidin teritoriulrespectivdocumentelemaivechide30deani,înmăsuraîncarenulemaisuntnecesareactivităţiicurente.18 LegeaamintităafostmodificatăînparteprinLegea64/5aprilie1932.Termenulde30deanisemenţine,darseintroduceobligaţiaşefilordeserviciiaarhivelordelatoateautorităţiledeaîntocmianual,îndubluexemplar,unborderoucudosarelecreateînanulanterior.19Borderoulnuputeacuprindedecâttitluridedosare,astfelcăşiacestapoatefiprivitcaunprecursoralnomenclatorului.

I.3Nomenclator şi Indicator - instrumente destinate prelucrării arhivelor din România, după anul 1948

SchimbarearegimuluidinRomâniadupă1948,aimpusşiîndomeniularhi-velormodelulsovietic.InstituţiaArhivelorStatului,trecutăîncadrulMinisteruluiAfacerilorInterneprinDecretul17/195120,aprimitatribuţiiextinsedeîndrumareşicontrolasupraorganizării şiprelucrăriiarhivelor tuturorcreatorilor, indiferentdedomeniuldeactivitatealacestora.Aplicareadecretuluiamintits-afăcutînbazaunorInstrucţiunigeneralecuuncapitoldedicatexclusivnormelordeelaborareaindicatorului de termene. De asemenea devenea obligatorie conceperea unui no-menclatoraldocumentelorcreatedecătrefiecareinstituţie,întreprinderesauorga-nizaţie.21Termenedepăstrarede2,5,10,respectiv25deanisuntprevăzuteşideHotărârea472/1951.LimiteledetimperauutilizatedeangajaţiiArhiveleStatuluiîn expertizarea arhivelor de la creatori, arhive ce trebuiaupreluate la împlinireatermeneloramintite.22

15 LiviuMoldovan,„Unvechiregulamentdeselecţionareaarhivelorjudecătoreşti”,înRA,AnulI,nr.2/1958,p.275-276;apudE.Cohn,st.cit.,p.18.16 E.Cohn,loc.cit.17 Arhivele Statului – 125 ani de activitate (1831-1956),Bucureşti,1956,p.205.18 Idem,p.207;prinart.5seînfiinţaseră4direcţiiregionaleşiceageneralădelaBucureşti.19 Idem,p.211.20 PublicatînB.Of.14/1februarie1951.21 ApudE.Cohn,st.cit.,p.19şinota14.22 Arhivele Statului...,p.214.


30

Decretul353/195723a înfiinţatFondulArhivisticdeStat (F.A.S.)care in-cludeatoatematerialeledocumentarecreateînainteşidupă23august1944deori-ce instituţie, întreprindere,organizaţie,darşidepersoanelefizice.AdministrareaF.A.S.reveneaexclusivArhivelorStatuluidinR.P.R.DirecţiaGeneralăaArhivelorStatului(D.G.A.S.)aprimitcompetenţesporiteînraportcuoricecreator/deţinătordearhivă,avândprerogativaexclusivădeadecideimportanţapractică/ştiinţificăaunuidocumentdinF.A.S.,indiferentdeloculconservăriilui,şiastfel,dea-ihotărîsoarta.24Hotărârea1119/195725facetrimiterelaprevederiledecretului353şideta-liazăatribuţiileD.G.A.S.,întrecaresenumărăşiaceeadeîndrumareaactivităţiideeleaborareaindicatoarelor„speciale”determenedepăstrarepentruoricetipdecreator(art.2d).Indicatoarele„cuarătareadurateidepăstrare”trebuiauelaborateînmaxim6lunidelaintrareaînvigoareahotărîrii(art.7).Articolul11facepre-cizăricureferireladocumentelepermanenteşiladurataconservăriilorlacreator,înaintedeafipredateArhivelorStatului:15ani–10ani–5ani–3ani.Celedouăacteoficialedin1957au fost completatede Instrucţiunilegeneralenr. 6720din27noiembrie1957(încontinuareInstrucţiuni...1957)26.Articolul3din Instrucţi-uni...1957enumerăatribuţiilesectoruluidearhivadelaoriceinstituţie/organizaţie,întreacesteaaflându-se„controlulasupraalcătuiriiconformnomenclatoruluişiaindicatoruluiadosarelordelucrăricurente”.Art.10prevedeexpresobligaţiafiecă-reiinstituţiisauorganizaţii,aforuluitutelarpentruinstituţii/organizaţiicuactivitatecomună,deaîntocminomenclatorulcarevainclude„toatecategoriiledematerialedocumentarecesecrează”.Pebaza luisevorgrupadocumentele înurmătoareaordine:partestructurală→probleme/corespondenţi.Următoarelearticoledescriupelargproceduradeelaborareanomenclatorului,multedintrereguliregăsindu-se,chiardacăîntr-oformularemodificată,şiînreglementărileactualedeîntocmireaacestuiinstrumentarhivistic:fişareapeproblemeadocumentelordelafiecarepartestructurală(art.11),ordonareafişelorînordineaschemeideorganizare(art.12-13)şitrecerealorîntr-untabelintitulat„Nomenclatorulactelor”,cu4rubrici:Direcţia/Serviciul/Denumireadosarului/Observaţii.27Dinpunctdevedereformal,înnomen-clatoruldin1957seprocedalaonumerotarecontinuăadosarelor,fărăaseţinecontdepărţilestructurale,iardinpunctuldevederealconţinutului,sepermiteacreareaunuidosar„Diverse” lafiecareparte structurală,destinatactelorcenuputeaufiîncadrateîndosareleexistenteiniţial.

23 PublicatînB.Of.nr.19/26iulie1957.24 Decret353/1957,art.12c.25 Colecţia H.C.M.,nr.56/13august1957.26 Instrucţiuni generale pentru organizarea şi funcţionarea arhivelor organelor şi instituţiilor de stat, ale organizaţiilor economice socialiste şi ale organizaţiilor obşteşti(broşurăeditatădeDGASîn1959).27 Idem,formular3.

31


TermeneledepăstraresegăseauînIndicatorul28prevăzutşidescrisîncapi-tolulIIIdinInstrucţiuni...1957.Formularulfolositeratotunultabelarcu4rubrici:Nr.crt./Denumireacategoriilordemateriale/Termenuldepăstrare(lainstituţiacen-trală/instituţiasubordonată)/Observaţii.Grupareadocumentelorînindicatorsefă-ceafărărespectareaorganigramei:capitole(cifreromane)/subcapitole(majuscule)/subdiviziuni (minuscule)/ categoriideprobleme (cifrearabe).Acesteadinurmă,lafelcaşiîncazulnomenclatorului,primeauonumerotarecontinuă.Sesublinia-zăimportanţadenumiriiacordateuneicategoriidedocumente,caretrebuiesăfieconcisă,concretăşisăconţinăelementecaracteristicelegatedeformaşiconţinutuldocumentelorîncauză(art.26).IndicatorulfinalizatnecesitaconfirmareaArhivelorStatului,careaveaudreptuldeamăritermeneledepăstrare,darnuşidealemicşo-radecâtdupăunacordcuinstituţiainteresată(art.34).

În anul 1971 a intrat în vigoare Decretul 472 privind FondulArhivisticNaţionalalR.S.R.29Titluaduceînatenţieoprimămodificarefaţădelegislaţiaan-terioară–înlocuireaF.A.S.cuFondulArhivisticNaţional(F.A.N.),responsabilcuîndrumarea,coordonareaşicontrolulactivităţiideevidenţă,păstrare,selecţionareşifolosireadocumentelordinF.A.N.fiindMinisteruldeInterne(art.4),iarD.G.A.S.îşirestrângeatribuţiileladocumentelescrise,tipărite,fotografiate,sigiliişiştam-pile(art.5a).IndicatorultermenelorşiNomenclatorulcontinuăsăfieinstrumentenecesareînactivitateaarhivistică.ElaborareaIndicatoruluidetermenereveneaor-ganelorcentralepentrudocumenteleproprii,darşipentrucelealeunităţilorsubor-donate(art.9alin.2).Nomenclatoruldosarelorcădeaînsarcinafiecăreiinstituţii/organizaţii.Omodificareesenţialăînraportculegislaţiaanterioarăesteînformu-larulindicatasefolosipentruNomenclatoruldosarelor(Anexa3laDecretul472).Rubricaturaafostîmbogăţităcuocoloanăintitulată„Termenuldepăstrare”,nu-mărultotalalcoloanelorfiinddecinci.SepoatespunecăavemînfaţăunNomen-clator-Indicatoraldosarelor.PentruelaborarealuieraabsolutnecesarIndicatorultermenelordepăstrare,întocmitacumpentrufiecaredomeniudeactivitatedecătreforulcoordonator,înspeţăministerelederesort.OaltădiferenţăimportantăfaţădevechiulformulardeNomenclatoresteintroducereanumerotăriidosarelorîncepândcu1pentrufiecarepartestructuralăşidispariţiadosarului„Diverse”,existândacumposibilitateamodificăriiînoricemomentaacestuiinstrumentatuncicândsecre-au/primeaudocumentenoicenecesitaugruparealorîntr-undosardistinctdeceleexistente.Acestaprimeaun titlucarese trecea înNomenclator la sfârşitulpărţiistructuraleîncauzăşiprimeaunnumărîncontinuare.

28 Indicator-tip cuprinzător al termenelor de păstrare a dosarelor, registrelor şi a altor materiale documentare comune organelor şi instituţiilor de stat, organizaţiilor economice socialiste şi organi-zaţiilor obşteşti;înIdem,formular4.29 PublicatînB.Of.nr.164/30decembrie1971şirepublicat,cuunelemodificăriîn1974caDe-cretnr.206,publicatînB.Of.nr.155.


32

Indicatorul termenelor de păstrare (Anexa 2) avea 3 rubrici:Denumi-reagrupelordedocumente/Termenuldepăstrare/Observaţii.Rubricaadouaaveasubrubricidistinctepentruorganizaţiacentrală,respectivsubordonată.Semaicon-statăşiomodificareaterminologiei–singtama„materialedocumentare”esteînlo-cuităcu„grupededocumente”.Fiindelaboratlanivelulorganelorcentrale,Indica-torulerasupusconfimăriiD.G.A.S.

I.4.De la Nomenclatorul-Indicator la Nomenclatorul ArhivisticÎntre 1989 şi 1996 munca de arhivă, ca şi toate celelate activităţi, s-a

desfăşuratîntr-unmediubulversant,întredouă„lumi”ante-şipost-1989.LegislaţiaarhivisticăaintratînatenţiaParlamentuluiRomânieilaaproapeundeceniudelaschimbareadinultimulanaldeceniului9.Întoţiaceştianiaucontinuatsăsecreezedocumente, acestea necesitând prelucrare arhivistică, de la înregistrare până laselecţionare.Vidullegislativafostsuplinitdecontinuareaaplicăriivechilornormearhivistice,respectivaNomenclatoarelor-IndicatoareşiaIndicatoarelortermenelordepăstrare,acoloundemaiexistau.Însădispariţiaunorcategoriidedocumente,apariţiaaltoracarenufigurauînvechileinstrumentearhivisticeadeterminatunreculînprelucrareaarhivelorcurentedelacreatori,aceştianeştiindcumsăfoloseascăNomenclatorulşiIndicatorulşicumsăleapliceselectivdocumentelorpecarelecreau,darsăleşicompletezeprinconstituireadedosarenoicărorasăledeatitluricorectepecaresăleintroducăînNomenclator.PersonalulArhivelor,caîntotdeaunainsuficient,areuşitcugreusăfacăfaţăcererilorsositedelacreatoriînacordareaasistenţeidespecialitate.

ApariţiaLegiiArhivelorNaţionale,nr. 16/199630 a adusunele clarificări,însă şi noiprovocări.A fost eliminat în totalitate Indicatorul termenelordepăs-trare,menţinându-senumaiNomenclatorulcuonouădenumire–NomenclatorulArhivisticNaţional,cucincirubrici,apatrafiinddestinatăTermenuluidepăstrare(anexa1alegii).Formularulesteacelaşicucelfolositdin1971.Înopinianoastră,denumireadatăacestuiinstrumentnuesteunafericită,încondiţiileîncareelabo-rarealuirevinefiecăruicreatordearhivă(art.8)şiastfelareuncaracterspecific,cuvântul„Naţional”implicândungradridicatdegeneralizarececonducelaideeacăfiecareNomenclatorseaplicălanivelulîntregiiţări.Dinpăcate,titulaturanuafostmodificatănici la republicarea legii în2014.31 Îndrumăriledatedearhiviştiimureşenidupă1996,auavutefectulscontat:creatoriidearhivăauelaboratnumaiNomenclatoareArhivistice.

30 PublicatăînM.O.nr.71/9aprilie1996;republicatăînM.O.nr.293/22aprilie2014.31 M.O.ParteaI,nr.293/22aprilie2014;v.Anexa1

33


II. INSTRUMENTE DE PRELUCRARE A ARHIVELOR ŞCOLARE DUPĂ 1948

II.1.Nomenclatoare şi Indicatoare şcolare până în 1996 Înceleceurmeazăvomfacereferirelaceledouăinstrumenteaşacumaufostelaborateşiaplicateînprelucrareaarhivelordinşcolilegimnazialedeastăzi,valorificândinformaţiilebibliograficecene-austatladispoziţie,darşidateledindosareleunorcreatorideacesttipdinrazadecompetenţăaS.J.A.N.Mureş. După 1948, învăţământul românesc de toate gradele, inclusiv celmediu,a fostetatizat,astfelcăarhivacurentăcreatădeşcolilecu7,apoi8clasea fostluată în evidenţă şi prelucrată arhivistic potrivit regulilor stabilite şi aplicate peîntregul teritoriu naţional. Indicatorul tip din 195732 include şi categoriile dedocumente specifice acestor unităţi de învăţământ la cap. II (Administrativ-gospodăreşti)/subcapitolul B (Cadre şi învăţământ)/poziţiile 23-42. Din punctulde vedere al termenelor de păstrare, majoritatea categoriilor documentare suntconsideratedeosebitde importante,16poziţiifiindcu termenpermanent.Pentrurestul documentelor termenele de păstrare sunt de 2, 3, 5 şi 10 ani. Evidenţelenoastrepentruaceastăperioadăpăstreazăcuprecădereinventarelecudocumentelepermanente înaintate Serviciului Regional Mureş al Arhivelor Statului. DincorespondenţapurtatădeServiciul regional cuunele şcoli din jurisdicţie rezultăcăaplicareainstrucţiunilordin1957întâmpinadificultăţişicâţivaanimaitârziu.Şcolileauînţelespreapuţinsaudelocmodulîncaretrebuiesă-şiinventariezearhivacreatăînainteşidupăintrareaînvigoareaIndicatorului-tipşicumsăpregăteascăolucraredeselecţionare.Formularuldeinventarafostpreluatad-literam,inclusivcu cele două alternative propuse, între care trebuiau să se aleagă: „Inventar cumaterialedocumentarecese/nusepredau...” Într-unraportdeterendin1963,arhivistulcareefectuauncontrollaoşcoalădepeteritoriulactualuluijudeţMureşconsemnacăpentruarhivarespectiveiunităţideînvăţământs-afolositaltNomenclatordecâtcelpublicatînbuletinuloficialalRegiuniiMureşAutonomeMaghiare.Estevorbade„Nomenclatorulactelorşcolilorde8anişialşcolilorde4ani”33.Deformattabelar,nomenclatorularetreirubrici,prima fiind „Numărul de ordine al dosarului”, numerotarea fiind continuă de la1-102.Lipsesctermeneledepăstrare,iardosareleşimaterialelepreconstituitenusuntdepartajateînniciunfeldupăconţinutullor.Înaceeaşipublicaţiesegăseşteun extras din „Indicatorul termenelor de păstrare a dosarelor, registrelor şi altormateriale documentare a Ministerului Învăţământului şi Culturii şi unităţilorsubordonate”34aplicabilaceluiaşitipdeşcoli.Conforminstrucţiunilorgeneralede

32 V.nota23.33 PublicatînBuletinulOficialalSfatuluiPopularalRegiuniiMureşAutonomeMaghiare,nr.8/1962,p.16-25.34 Idem,p.53-64.


34

laaceadată,Indicatorulavea4rubrici.Categoriilededocumenteerauorganizateîn3capitolenumerotatecucifreromane:Problemedirectoriişideorganizare(I),Administrativ-gospodăreşti(II),Învăţământ(III).Fiecarecapitoleradivizatînmaimultesubcapitole-sălespunemtematiceşifiecaresubcapitolaveacasubdiviziuni„categoriiledemateriale”, în faptceeaceazicunoaştemca titlualdosarului. Întotal erau 156 de poziţii. Buletinul oficial citat conţine şi un regulament pentruorganizarea şi funcţionarea arhivelor şcolare din regiune, regulament în care secere respectarea InstrucţiunilorD.G.A.S. nr. 6720/1957. O listă de selecţionaredin1964înaintatădeoşcoalăesteparţialconformăcerinţelorInstrucţiunilor,darse constată cănu s-a înţeles cumsă se individualizezedosarulprin indicativ cuajutorulNomenclatorului actelor.Conţinutul dosarelor selecţionate este incert şiindiferentdetermenuldepăstraretoatedocumentelepropusespreselecţionaresuntînacelaşiinventar.

În 1965, Buletinul Ministerului Învăţământului dădea publicităţii unregulamentpentrufuncţionareaarhiveiministeruluişiaunităţilorsubordonateşiunNomenclator-Indicatorobligatoriuafiaplicatînşcoli,inclusivîncelede4şi8ani.35Împărţitîndouăpărţi,unapentrudosare,cealaltăpentru„actepreconstituite”,nomenclatorulaveaurmătoarearubricatura:Nr.crt./Denumirea(dosar/act)/Termende păstrare în ani/Observaţii. Fiecare dintre cele două părţi au o numerotarecontinuăîncepândcu1.Lipseşteoricedelimitarepepărţistructuralesauactivităţi.Instrumentulestemaimultun indicator,decâtunnomenclator în sensulpecareîlfolosimastăzi, indicativuldosarului/registruluifiindformatnumaidintr-ocifrăarabă.Lucrările de selecţionare bazate pe acestNomenclator-Indicator suferă îngeneraldeacelaşideficienţesemnalatemaisus.Deşisemenţionapăstrareatuturorcataloagelor anterioare anului şcolar 1963/1964, s-a întâmplat ca acestea să fiepropuse spre eliminare,darverificarea făcutăde specialiştiiArhivelorStatului acorectatoperaţiuneaşiadresaderăspunsconţineatoatedocumentelecenuputeaufiselecţionate.Nuseclarificasenicimoduldeutilizareaformularuluideinventardin1957,utilizîndu-seaceeaşirubricăpentruindicativ/termendepăstrare/nr.curentdupăinventar.Sintagmaultimăeracompletatăcuceeacenumimazi„poziţiadininventar”.Sefăceaconfuzieîntreprimarubrică„Nr.crt.”şinumărulinventarului.Într-olucraredeselecţionaredin1966,inventarelecuprindeaudocumentepermanenteşinepermanentelaunloc,şideşisemenţionacăsuntinventariatedocumentecreateînaintedepunereaînaplicareanomenclatorului,existaşiorubricăpentrupoziţiadinindicator,fărăsăsepoatădeterminacareindicatorafostluatînconsiderare,darrubricaestecompletată.Într-oadresădeaprobareauneilucrărideselecţionaredecătreArhiveleStatuluiMureşseprecizeazăcăînviitorlistadeselecţionaresăsefacădupăformularuldinanexa4laInstrucţiunileD.G.A.S.nr.3813/1961.Nuamreuşitdepistareainstrucţiunilor.35 BuletinulMinisteruluiÎnvăţământului,anulX,nr.3/1965,p.16-21.

35


Ultimul instrument de prelucrare a arhivei curente de la şcoli a fost totunNomenclator-Indicator,comunpentruîntreagareţeaşcolară,lanivelnaţional,elaborat în1982.36Baza legalăo reprezentaDecretul472/197137 şinouaLegeaeducaţiei şi învăţământului din 1978. Titulatura de Nomenclator-Indicator esteclarificatoare din start sub aspectul conţinutului – nomenclator care conţine şitermeneledepăstrare.Înanexeledecretuluisedaupublicităţii,separat,Indicatorultermenelordepăstrare(Anexa2)şiNomenclatoruldosarelor(Anexa3),formularulcelui din urmă are cinci rubrici, a patra fiind rezervată termenelor de păstrare.Conformart.9dindecret,Indicatorulseelaboradecătreorganelecentrale,inclusivpentruunităţiledinsubordine, întimpcenomenclatoruldeveneasarcinafiecăruicreator.Seintroducesintagma„grupădedocumente”,grupelefiindorganizatepeactivităţiledesfăşurate,indiferentdecompartimentulcarele-acreat.Rubricaturanomenclatorului este astfel alcătuită încât să reflecte organizarea internă aorganizaţiei, fiind preluat modelul celor mai complexe organigrame, structuratepeDirecţii/Servicii,direcţiileprimindonumerotarecucifreromane,serviciile,cumajuscule.Modificareaesenţialăoreprezintănumerotareadosarelorcaresefaceîncepândcu1pentrufiecareparte structurală. Decretuldin1971nuaduceniciun feldeprecizări referitoare lacumsealcătuieşte indicativuldosarului.AcestelămuririsevorpublicatreianimaitîrziuînNormeletehnice(art.17alin.7)destinatecreatorilor.38

Revenind laNomenclatorul-Indicator şcolar elaborat în1982, acesta esteelaboratdupăformularulindicatorului,grupelededocumentefiindnumerotateîncontinuare,fărăamaifidepartajatepecapitoleşisubcapitole.Seregăsescnunumaidocumenteledelaşcolilegeneraleşialteunităţideînvăţământ,inclusivlicee,cişicelecreatelacaseledecopii,precumşilagrădiniţe.AstfelcăelaborareapropriuluiNomenclatorputeafioexperienţăpecare,probabil,numulteşcolişi-audorit-o.AmîntreprinsocercetareprinsondajasupradosarelordecreatoridelaS.J.A.N.Mureş,darnuamgăsit,pânălaaceastădatăunnomenclatorelaboratdeoşcoalăpebazadecretuluidin1971.Daraplicareaprevederiloracestuiactlegislativşi-aufăcutloc înpractica arhivistică a şcolilordin judeţulMureş.Lucrărilede selecţionareerauformatedinadresădeînaintare,ProcesverbalalComisieideselecţionareşiinventarepetermenedepăstrare,acesteadinurmăcuprinzând,documentelepentruunsinguran.Rubricileinventarului,inclusivcelreferitorlaindicativuldosaruluisecompletau,chiardacă,adeseori,înlocdeindicativsescriaindicator.ProbabilcăsefoloseaNomenclatorul-IndicatorşisecereasprijinulspecialiştilordelaArhive.36 PublicatînTribuna şcolii,nr.241/17iulie1982,precumşiînRA,AnulLIX,1982,nr.4,p.447-451.37 Colecţia de legi şi decrete, 1971,IV,(1octombrie-31decembrie),p.679-696+13Anexe.38 PublicateînB.Of.155/1974;tiltulcomplet„Normetehnicepentruînregistrarea,grupareaîndosare,selecţionareaşipăstrareadocumentelorscriseşitipărite,asigiliilorşiştampilelordecătreorganizaţiilesocialisteşicelelalteorganizaţii”


36

II.2.De la Nomenclator-Indicator la Nomenclatorul ArhivisticDecretuldin1971afostabrogatdeabiaîn1996,cândaintratînvigoare

LegeaArhivelor Naţionale39. În acelaşi an s-au aprobat prin ordin de ministruInstrucţiunile pentru creatorii şi deţinătorii de arhivă.40 De data aceasta s-arenunţatlaIndicatorultermenelordepăstrare,careînopinianoastrănuarfifostutil decât dacă s-ar fi elaborat la nivel central, dar separat pentru fiecare tip deunităţi de învăţământ: grădiniţe, şcoli generale, licee etc.Altfel s-ar fimenţinutstareadeconfuzieanterioară:ceesteindicatorul?,ceestenomenclatorul?,cumseutilizeazăunul,cumseaplicăcelălalt?,ceeaceînniciuncaznuarfisimplificatmuncalucrătorilordinarhive.Deşiexistăşivocicontrareacesteiidei41,considerămcă indicatorul elaborat în alte condiţii decât cele arătatemaimult arfi încurcat.ExperienţaasistenţeidespecialitateademonstratcăşisubîndrumareaArhivelor,unnumărredusdecreatorişideţinătoridedocumentearcunoaştemoduldeutilizareaunuiIndicatordetermenepentrua-şielaboraunNomenclator. În conformitate cu legea şi instrucţiunile din 1996, NomenclatorulArhivisticseîntocmeştedecătrefiecarecreatorînparte(art.8dinLegea16/1996;art. 11 din Instrucţiuni). Din punct de vedere formal, noul nomenclator, numiteronat „naţional” deşi este al unui singur creator42, are aceeaşi rubricatură cucea a nomenclatoarelor-indicatoare. În aria de competenţă a S.J.A.N. MureşnumeroasenomenclatoareaufostelaboratedeşcolilecuclaseleI-VIII(astăzişcoligimnaziale)după1996.Structuraorganizatoricăinternăaacestuitipdeşcoliestesimplă.Încazullorsepoatevorbimaimultdespreoorganigramăpe„activităţi”,deoarecenuexistăceeacenumim lamodulgeneral„compartimente”.Deaceeanomenclatoarele au fost întocmite prin completarea unui tabel din care lipseşteprimarubrică„Direcţia”,celelalterubricirămânândînvigoare.Rubrica„Serviciul”acuprinsurmătoareleactivităţi:A/Direcţiune;B/Secretariat;C/ContabilitatesauC/ContabilitateşiAdministrativ.Titluriledatedosarelor/registrelorauurmatregulaconcretuluişiconcisuluiînexprimare.Înstabilireatermenelordepăstrares-aţinutcontdeprevederilelegislativespecificeşigenerale,precumşiaprincipiuluivaloriiistoriceşipracticeadocumentelor.DeficienţelecelmaidesîntâlniteaufostlegatedeDosarularhivei,careînNomenclatorulArhivisticcuprindealaosingurăpoziţie39 Legea16/1996,publicatăînM.O.,nr.71/9aprilie1996.40 „INSTRUCŢIUNIprivindactivitateadearhivălacreatoriişideţinătoriidedocumente,apro-batedeconducereaArhivelorNaţionaleprinOrdinuldezinr.217/23mai1996”,înArhivele Naţio-nale – Acte normative privind Arhivele,Zalău,1996.41 Deexemplu,arhivistulclujeanLaurenţiuMerasusţinecăprineliminarea indicatorului ter-menelordepăstrarecreatoriiaufost„lipsiţideunreperconcretoficial,deorientare lastabilireatermenelordepăstrare”(Îndreptararhivistic,Cartimpex,Cluj-Napoca,2001,p.67);alţiiconsiderăcălipsaindicatoruluidetermenedeterminăprelungireaactivităţiideîntocmireaNomenclatorului(IoanLăcătuşu,„Activitateadearhivălacreatoriişideţinătoriidedocumenteîntredezideratşirea-litate”,RA,2/2006,p.15-30).42 DespreaceastăeroarevezişiL.Mera,op. cit.

37


toateevidenţeleprevăzutedenormelearhivistice:nomenclator,registrudeevidenţăcurentă,lucrărideselecţionare,corespondenţacuA.N.,inventareetc.

II.3Spre un Nomenclator Arhivistic Unic pentru şcolile gimnaziale în

judeţul Mureş Asistenţa de specialitate acordată unităţilor de învăţământ gimnaziale,

lucrăriledeselecţionateverificatelafaţalocului,îndrumărileşidiscuţiilepurtatecusecretariiunorşcoliaudeterminatdemarareauneiacţiunideelaborareaunornoi NomenclatoareArhivistice şcolare care să conţină aceleaşi titluri de dosareşi registre, aceleaşi termene de păstrare pentru aceleaşi categorii de documente.„Serviciile” din nomenclator le-am considerat activităţi.Am reuşit să lămurimconducerileşcolilorîncauzăşiresponsabiliicuarhivacădeşiacteleadministrativesunt păstrate la contabilitate, pentru o regăsire rapidă a celor două categorii dedocumenteestemultmaioportună încadrarea lor în„activităţi”separate,acelaşiprincipiu urmând a fi aplicat şi în ordonarea în cadrul depozitului. În vechilenomenclatoare biblioteca şcolii a fost de cele mai multe ori uitată, deşi este oactivitatedistinctăîncadrulcăreiaiaunaşteredocumente/dosare/registre,unelecuvaloareistoricăpentruşcoală,cumsuntproceseleverbalevizânddonaţiiledecărţi.AstfelafostcompletatNomenclatorulcu„serviciul”Biblioteca(E).PentrucăînuneleşcoliComitetuldePărinţidesfăşoarăoactivitatereală,amintrodusosecţiuneseparatăpentruacesta(F).

Acţiunea începută cu aproximativ trei ani în urmă a avut ca rezultat unnomenclatorcuurmătoareastructură:

A.DirecţiuneB.SecretariatC.ContabilitateD.AdministrativE.BibliotecaF.Comitetuldepărinţi

Poziţiiledinnomenclatorsuntaşezateînordineadescrescătoareatermenelordepăstrare,începândcucelepermanenteşisuntnumerotateîncepândcu1încadrulfiecăreiactivităţi.

Problemacareseridicăşipentruacumşipentruviitorestetermenuldepăs-trarealcataloagelordeclasă,stabilitîncădin200543laPermanent,deşinusemaipuneproblemacăînvreunadintreşcolisănuexisteregistrematricole.Înacestcon-text,cataloagelesuntoevidenţăoarecumparalelăaregistrelormatricoleşiperma-

43 ConformRegulament privind actele de studii şi documentele şcolare în învăţământul preuni-versitar(v.www.dreptonline.roaccesat13iulie2015)


38

nentizareaconservăriilorproducdejaefectenedoriteînprivinţaocupăriispaţiuluidestinatarhivei.Aceastaseîntâmplăcuprecădereîncazulşcolilormari,acolegiilorcareauşiclaseparalele,darşicursprimarşigimnazial.Laacesteanumărulcata-loagelordinfiecareansuntînnumărmare.Însăşiînşcolilegimnazialedepozituldearhivăesteocupatînmaremăsurăcuacestgendedocumente.Dinpunctulnostrudevedere,arfisuficientăpăstrareapermanentăacataloagelorpentruclaseletermi-nale,darpentruaceastaarfinecesarămodificareaOrdinuluideministruşi,firesc,intervenţiaArhivelorNaţionaleînacestsens.

Încursulanului2014şiînanulcurent14şcoligimnazialeauadoptatacestmodeldenomenclator,unificândformatul,conţinutulşitermeneledepăstrare.Înviitornepropunemcalamomentulefectuăriiuneiselecţionăriafonduluipropriu,săpropunemşcolilorrespectiveintroducereaacestuiinstrumentdelucruînprelucrareaarhiveicurente.

ÎnanexălaexpunereadefaţăpoateficonsultatoschiţădenomenclatorşcolaraplicatînjudeţulMureş.Cusiguranţănuesteperfect,poatefiîmbunătăţit,darlamomentulactualestebeneficfaptulcăamreuşitobţinereaacorduluicreatorilorîndiscuţiedeaaveaunNomenclatoridenticşidea-laplicauniformînprelucrareaarhivelorcurenteproprii.

BIBLIOGRAFIE

I. Legislaţie (decrete, legi, regulamente)1. Decretul 17/1951,înBuletinulOficial,nr14/1februarie19512. Decretul 353/1957,înBuletinulOficial,nr.19/26iulie19573. Colecţia H.C.M.nr.56/13august19574. Decretul 472 privind Fondul Arhivistic Naţional al R.S.R.,înBuletinulOfici-

alnr.164/30decembrie19715. Decret nr. 206/1974,înBuletinulOficialnr.155/19746. Legea 16/1996,înMonitorulOficialnr.71/9aprilie1996;republicatăînMo-

nitorulOficialnr.293/22aprilie20147. Colecţia de legi şi decrete, 1971,IV,(1octombrie-31decembrie)8. Instrucţiuni generale nr. 6720 din 27 noiembrie 1957,înD.G.A.S.,1959

(broşură)9. Instrucţiuni generale pentru organizarea şi funcţionarea arhivelor organelor

şi instituţiilor de stat, ale organizaţiilor economice socialiste şi ale organiza-ţiilor obşteşti,înDGAS,1959(broşură)

10. Indicatorul-Tip cuprinzător al termenelor de păstrare a dosarelor, registre-lor şi a altor materiale documentare comune organelor şi instituţiilor de stat, organizaţiilor economice socialiste şi organizaţiilor obşteşti, înD.G .A.S.,1959(broşură)

39


11. Norme Tehnice pentru înregistrarea, gruparea în dosare, selecţionarea şi păstrarea documentelor scrise şi tipărite, a sigiliilor şi ştampilelor, de către organizaţiile socialiste şi celelalte organizaţii, 1974(broşură)

12. Nomenclatorul actelor şcolilor de 8 ani şi al şcolilor de 4 ani,înBuletinulOficialalSfatuluiPopularalRegiuniiMureşAutonomeMaghiare,nr.8/1962

13. Nomenclator-Indicatortipnr.116205/1964,înBuletinulMinisteruluiÎnvă-ţământului,AnulX,nr.3

14. Regulament pentru organizarea şi funcţionarea arhivei Ministerului Învăţă-mântului, a unităţilor din subordine şi a instituţiilor de învăţământ şi educaţie aprobat prin ordinul Ministrului Învăţământului nr. 1095/1964,înBuletinulMinisteruluiÎnvăţământului,AnulX,nr.3

15. Nomenclator-Indicator privind stabilirea termenelor de păstrare a documen-telor primite, exepdiate sau de uz intern pentru şcoli generale, licee, şcoli pedagogice, şcoli profesionale şi de maiştri, instituţii preşcolare şi case de copii, precum şi pentru sistematizarea arhivelor şcolare,înTribunaÎnvăţă-mântuluinr.241/17iulie1982şiRevistaArhivelor,AnulLIX,1982,nr.4

16. INSTRUCŢIUNI privind activitatea de arhivă la creatorii şi deţinătorii de documente, aprobate de conducerea Arhivelor aţionale prin Ordinul de zi nr. 217/23 mai 1996,înArhiveleNaţionale–ActenormativeprivindArhivele,Zalău,1996.

17. Regulament privind actele de studii şi documentele şcolare în învăţământul preuniversitar(v.www.dreptonline.ro)

II. Lucrări de specialitate (studii, cărţi)1. ÁrvaiI.,Aplicarea sistemului claselor numerelor de bază în arhiva comitatu-

lui Trei Scaune,înRevistaArhivelor,AnulXLIX,1972,nr.12. EmiliaCohn,Nomenclatorul de dosare şi indicatorul termenelor de păstrare

– instrumente de bază în activitatea arhivistică”,înRevistaArhivelor,AnulLVI,1979,nr.1

3. Em.Cohn,Ordonarea şi inventarierea arhivelor şcolare,înRevistaArhive-lor,AnulLI,1974,nr.1-2

4. NicolaeChipurici,Probleme de delimitare a fondurilor arhivistice create de instituţiile din învăţământul preuniversitar,în RevistaArhivelor,AnulLVI,1994,nr.4

5. VoicaComan,Metodologia de elaborare a nomenclatorului dosarelor,în Re-vistaArhivelor,AnulLXI,1984,nr.4

6. VoicaComan,Selecţionarea documentelor la organizaţii,înRevistaArhive-lor,AnulLI,1982,nr.4

7. CarolCouture,Nomenclatoarele. Aspecte teoretice,înRevistadeArhivistică,tomIV,1998,nr.1-2


40

8. CosticăIoanGârneaţă,Nomenclatorul Documentelor de arhivă – instrument de bază în constituirea unei arhive corecte,înRevistadeArhivistică,volII,1996,nr.1-2

9. LaurenţiuMera,Îndreptararhivistic,CARTIMPEX,Cluj-Napoca,200110.LaurenţiuMera,Propuneri pentru o Listă orientativă a documentelor perma-

nente create de unităţi,1996,nr.1-211.LaurenţiuMera,Arhiva curentă la creatori – privire istorică (1925-1996),în

Revistadearhivistică,tomIII,1997,nr.1-212.EleonoraMitrescu,Rolul nomenclatorului dosarelor şi al indicatorului ter-

menelor de păstrare în procesul de creare a fondurilor arhivistice la unităţile socialiste – aspecte desprinse din utilizarea lor,înRevistaArhivelor,AnulLXVI,1989,nr.2

13.EleonoraMitrescu,Rolul nomenclatorului dosarelor şi al indicatorului ter-menelor de păstrare în procesul de creare a fondurilor arhivistice la unităţile socialiste – aspecte desprinse din utilizarea lor,înRevistaArhivelor,AnulLXVI,1989,nr.2

14.TeodorNecşa,Precizări privind întocmirea şi folosirea nomenclatorului şi indicatorului în arhivele curente,înRevistaArhivelor,AnulLII,1975,nr.1

AnexaNOMENCLATORARHIVISTICAprobatprindecizianr....din...

Serviciul Denumireadosarului(conţinutulpescurt)

Termendepăstrare

Observaţii

A.Direcţiune

1. Documenteprivindeveni-mentedeosebitedinviaţaşcolii

Permanent

2. Planmanagerialanual Permanent3. Deciziialeconduceriipri-

vind numirea pe funcţii,comisiilestabilitelaînce-putdeanşcolar

Permanent

4. .............14. Registrul de procese ver-balealeConsiliuluideAdmi-nistraţie

Permanent

...........

41



Termendepăstrare

Observaţii

18.Planurişiprogarmeşcola-re,structuriorare,repartiţiapeore

10ani CS

B .Secretariat

1.Statedefuncţii,fişedeînca-drareapersonalulididacticşinedidactic

Permanent

2. Planul de şcolarizare, situaţiistatistice, informări privindşcolarizarea elevilor, analizasituaţiei instructiv educative,rezultateobţinute

Permanent

.................................7. Nomenclatoare arhivistice,proceseverbalealecomisiilorde selecţionare a arhivei, co-respondenţă

Permanent

1. Registrul de evidenţă cu-rentă a intrărilor şi ieşiriloru.a.dinarhivă

Permanent

....................................21.Dosarele de personal, fişedeevaluare,aprecierianuale

70 ani

22.Decizii, acte de personalprivind încadrarea, transferul,încetarea activităţii, contractedemuncă,gradaţii,salarizare,pensionare,sancţiuniadminis-trative

50ani

23. Registrul de intrare-ieşireacorespondenţei

30ani

........................................33.Fişapostului 5ani după scoaterea

dinuz...........................................


42


Termendepăstrare

Observaţii

35.Condicadeprezenţăaper-sonalului nedidactic şi admi-nistrativ

3ani

.....................................38.Caietdeprimire-transmite-reanotelortelefonice,borde-roucorespondenţă

2ani

C .Contabilitate

1.Bugetuldeveniturişichel-tuieli

Permanent

...............................................

..3.Statedeplatăsalarii 50ani.................................10.Fişedeconturianalitice 10ani..........................................

19.Propuneri la planul deveniturişicheltuieli

5ani

.............................................D .Administrativ

1. Inventare mijloace fixe,casări

10ani

....................................................5. Fişedemagazie 5ani

.....................................10.Documente, procese-ver-baleprivindserviciuldepazăşisecutritateainstituţiei

5ani

E .Biblioteca

1. Registru de organizare,evidenţăşimişcareafonduluibibliotecii

Permanent

.....................................3. Fişe de evidenţă a ci-

titorilor5ani

43



Termendepăstrare

Observaţii

F .Comitetuldepărinţi

1. Corespondenţă pri-vind activitatea comi-tetuluidepărinţi

10ani C.S.

CONSIDERATIONS ON THE DRAWING UP OF THE ARCHIVAL CATALOGUE IN MIDDLE SCHOOLS – THE

MURES EXPERIENCE

SUMMARY

The archival catalogue and its use have often been discussedand analysed by those in charge of guiding and controlling archivalprocessing at archive creators. Studies and articleswerewritten andpublished in various archival reviews in an attempt to define andexplaintheneedforarchivalcatalogues,whichprovedaratherdifficultendeavour.

Various definitions were proposed, which highlighted one oranotherofthevariousaspectsofthisissue.Someprivilegedtheformalaspect,othersthecontentoritsroleasatool.Thelatterisinouropinionessential:consideringthecatalogueasafundamentaltoolforcreatingand processing a current archive, regardless of its creator.However,theideaofacataloguewastheresultofalongseriesofexperiences,towhichwewillreferhereinafter.(TranslatedbyAlina-OliviaŞuta)


44

SCURTE CONSIDERAŢII DESPRE RAPORTUL DINTRE LEGISLAŢIA INFORMAŢIILOR CLASIFICATE ŞI PRELUCRAREA/ FOLOSIREA

DOCUMENTELOR DIN FONDUL ARHIVISTIC NAŢIONAL

Mihai GEORGIŢĂ

1. ConsideraţiigeneraleEstebinecunoscutfaptulcăînArhiveseaflăcelemaimulteinformaţii,ele

constituie,realmente,celemaimaribăncidedate.Deregulă,elesuntpublice.Doarpentrupersoaneleneavizatesaugreşitinformatearhivelereprezintăozonăocultă,greuaccesibilă,destinatăcâtorvaaleşisauiniţiaţi.Aceasta,deoarecepersistăîncăpercepţiacomunăaînvăluiriiarhivelorîntr-oaurădemistersauacaracteruluilorsecretşiinaccesibil.Ocauzăimportatăaacesteipercepţiiestefaptulcă,deşielepot fi consultate-adică sunt accesibile-limbajul, grafia şi uneori suportul în caresunt redactate şi pe care sunt redactate documentele din arhive fac imposibilaccesullainformaţiilecuprinseînele.Esteunponciffaptulcăarhiveleconstituieînprincipalizvoareistoriceşiprinurmaresesupununuiregimdeaccespublic.ÎnceeacepriveşteFondulArhivisticNaţional(încontinuare:FAN)alRomâniei,înînsăşi legeaarhivelor1seprevedeînart.1căacestaestealcătuitdindocumente,care constituie izvoare istorice şi care suntcreate de-a lungul timpului de către organele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, de către persoane fizice autorizate, profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în baza unei legi speciale şi persoane fizice.PrindocumentecarefacpartedinFANseînţelegepotrivitart.2dinlegea16/1996acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.

Aşadar, rezultă că, potrivit acestor dispoziţii legale, feluritele genuri dedocumentedinFAN,createdeinstituţiipublice,delacelereligioasepânălacelemilitare,saudecătreorganizaţiiprivateşipersoanefizice, indiferentdesuportulpecaresuntrealizate,conţininformaţiicuvaloareistorică.Înconsecinţă,pentruadeveniizvoareistoriceeletrebuiesă-şipiardăvaloareapractică,uzualăşiuneorioperativă.Deoareceşicelecuvaloarepracticăsuntpotenţialedocumentecuvaloareistoricăşiştiinţifică,iar,înunelecazuri,celeistoricepotprimişiovaloarepractică,aşacumdemonstreazăexperienţapostrevoluţionarădinRomânia,maialespentrureconstituireadrepturilorpatrimoniale, legiuitorulcarea redactat legeaarhivelora consacratun termengenericpentrudocumenteledinFAN,considerându-lepe

1 LegeaArhivelorNaţionalenr.16/1996,republicatăcucompletărişimodificăriîn„MonitorulOficial”,nr.293,din22aprilie2014.

45


toatecaavândovaloareistorică.Aceastăstaredefaptreiesedinart.28alin.(1)allegii16/1996republicată(cecorespundeadliteramvechiuluiart.20),cândsepuneproblemautilităţiidocumentelordinFAN,astfelîncâtserecunoaşteşiseconsacră,de asemenea, valoarea lor practică.Astfel, potrivit art. 28 alin. (1)documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi folosite pentru: cercetarea ştiinţifică, rezolvarea unor lucrări administrative, informări, acţiuni educative, elaborarea de publicaţii şi eliberarea de copii, extrase şi certificate.

Obunăpartedindocumentele care facpartedinFANsuntprezervate şiconservateîndepoziteleArhivelorNaţionale,urmândcaarhivele,aşacumprevedeart.5literac)allegii16/1996-princaresestabileşteunadinprincipaleleatribuţiialeinstituţieiArhivelor-săpreiadelacreatoriişideţinătoriidearhivădocumentelecarefacpartedinFANalRomâniei,încondiţiileşitermeneleprevăzutedelege.Evident, documentele din F.A.N. au valoare istorică şi un caracter permanent.Conformart.4alamintiteilegi,ceicarecreazăsaupăstreazădocumentecarefacparte din FAN, denumiţi creatori şi deţinători de arhivă, sunt persoane fizice şijuridice,adicăinstituţiidestat,organizaţiiprivateşipersoaneparticulare.Deregulă,elecreazădocumentenecesareîncursuldesfăşurăriiactivităţiilorşireflectă,aşadar,activitateaşirelaţiilecucualteentităţisimilaresaucuterţi.Prinurmare,câttimpauvaloarepractică,suntutileşiprezintăinteresîndesfăşurareaactivităţii,chiardacăaupotenţialăvaloareistorico-ştiinţifică,elesuntperceputedecreatorişideţinătoricaatare,adicănecesareactivităţii.

Înţelegând acest aspect, redactorii legii arhivelor au prevăzut un termenmediude30deanidupăcarepotficonsultatesaucercetate,operioadădupăcaredocumenteleşi-arpierde,îndeobşte,valoareapractică.Astfel,potrivitart.28alin.(2)documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni români şi străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare. Acelaşitermende30deanitrebuiesăcurgăpânăcând,conformart.13alin.(1)literab),documentelescrise,createsaudeţinutedepersoanelejuridice,recteinstituţiidestatsaupersoanejuridicededreptprivat,trebuiesăfiedepusesprepăstrarepermanentălaArhiveleNaţionale,cuexcepţiadocumentelortehnice,caresepredaudupă50deani(literac)şiacteledestarecivilă(maiprecis-registredestarecivilă),caresepredaudupă100deani(literad).DacădocumentelecarefacpartedinFANdelacreatoriişideţinătoriidearhivăsuntnecesareîndesfăşurareaactivităţiiacestora,elepotfipăstrateşideţinuteşidupăexpirareatermenuluidedepunere,pebazaaprobăriiconduceriiArhivelor(cf.art.14).Valoareapracticăaacestordocumentereieseşidindispoziţiileart.29alin.(1),chiardacănuseprevedeexpressis verbis.Astfel,creatoriiorideţinătoriidedocumente(carefacpartedinFAN-Notanoastră),sau,dupăcaz,succesoriiîndrepturiaiacestora,suntobligaţisăelibereze,potrivitlegii,


46

lacerereapersoanelorfiziceşijuridice,certificate,adeverinţe,copiişiextrasedepedocumentelecarelecreeazăoriledeţin,dacăsereferăladrepturilecelepriveşte,inclusiv de pe documentele a căror termen de depunere şi predare laArhiveleNaţionalenus-aîmplinit.Documentelecarenuaupotenţialăvaloareistorică,decinufacpartedinFAN,prinurmareaudoarvaloarepractică,sepăstreazădecătrecreatoriişideţinătoriidedocumente,pânălaexpirareatermenuluidepăstrare,cândurmeazăafiselecţionate.Astfel,potrivitart.16documentele cu valoare practicăînbazacăroraseelibereazăcopii,certificateşiextraseprivinddrepturileindividualealecetăţenilor,vorfipăstratedecătrecreatoriişideţinătoriidedocumente.

Valoarea istorică a documentelor din F.A.N. este stabilită de ArhiveleNaţionale(cf.art.5literaa)şii)dinlegea16/1996republicată),darşiîncolaborarecu creatorii şi deţinătorii de documente pe bazaNomenclatorului documentelordin arhivă, aprobat de conducerea unităţii creatoare şi confirmat de ArhiveleNaţionale (cf. art. 8).Experienţa din ultimavremedemonstrează că prea puţineunităţi arhivistice, ce conţin documente cu valoare documentar-ştiinţifică, adicăfac parte din FAN, având în acest fel caracter permanent şi termen de păstrarepermanent,semairegăsesccuprinseînNomenclatoarelearhivisticealeunităţilorcreatoare.Fenomenulseexplicăprinfaptulcămajoritateacreatorilorvorsăscapederăspundereapăstrăriişiconservăriilor,înmăsuraîncareniciArhiveleNaţionalenumaiauposibilitateasălepreia,prevalându-sededispoziţiileart.12alin.3careledăposibilitateadeaprelungiitermenuldepăstrareadocumentelorladeţinători,pentrucelecareauîmplinit termenuldedepunerelaArhive,pânălaasiguarareaspaţiilornecesarepreluăriilor.

Trebuieconstatatcuprecauţie,pedeoparte,căexistăîncăuncurentdegândireistoriografică,căzutsubvraja„mirajului lingvistic”2,alfilozofieistructuralisteşipoststructuraliste,uneoricureverberaţiipânălanivelinstituţional,careconsiderăcăfiecaretextestepurtătordesemnificaţiisausensşiastfelesteinvestitcuovaloaregnoseologicăşiepistemologică,dacăestepus încontextuladecvat.Prinurmare,înaceastăviziuneoricedocumentpoateaveavaloaredocumentar-ştiinţificăşiartrebuiarhivatşiconservat.Dinperspectivainstituţieiarhivelor,deoriundearfieapemapamond,acestlucruesteirealizabil.Pedealtăparte,seconstată,aşacumamarătat,căprocesuldedezvoltareaFonduluiArhivisticNaţional,înurmaatribuiriicaracterului exclusiv practic pentru documentele cu potenţial istorico-ştiinţific,intră înprocesdediminuţie.Totmaislabareprezentarea lor înnomenclatoareleunităţilorcreatoareesteodovadăperemtorieînacestsens.NiciinstituaţiaArhivelornumaiarată,îngeneral,omarepreocuparepentruapropunetermenedepăstrarepermanentedocumentelorcupotenţialistorico-documentar,confirmând,fărămariobiecţii, proiectele de nomenclator întocmite de către unităţile creatoare, foarteprobabildintr-unmotivobiectiv,şianumelipsadelogisticăşidepersonalnecesară2 Vezi:TomaPavel,Mirajul lingvistic,EdituraUnivers,Bucureşti,1993.

47


pentruaprelua,păstraşigestionaomarecantitatededocumente.Înacestăîmprejurare,sepuneproblemaîncemăsurădocumenteleclasificate-

numite învechealegislaţiesecretedestat-voraveasauvorprimidoarovaloareoperativăşipracticăorivorfacepartedinFAN.S-aafirmat,pebunădreptate,că„majoritateadocumentelor secrete auvaloaredocumentar-istorică, ştiinţifică etc.şi trebuiepăstratepermanent”3.S-aobservat,deasemenea,că învechileBirourideDocumenteSecrete(BDS)sauBirourideProtecţiaşiPăstrareaDocumentelor(BPPD) dintre documentele cu caracter secret privind activitatea unităţilor au opondere semnificativă cele cu valoare documentar-istorică şi astfel se păstreazăpermanent.Însemnătatealorfiindcuatâtmaimarecucâtcelelaltecompartimentecreeazăşipredaupreapuţinedocumentecucaracterpermanent4.

2. CadrullegislativO simplă privire asupra dispoziţiilor legale care stabilesc categoriile

informaţiilor secrete de stat din vechea5 sau noua legislaţie, ce o abrogă pe ceaanteriară6, nepoate releva importanţadocumentar-istoricăşiştiinţificăaacestorgenuridedocumente.Deşiexpresia„secretedestat”esteînlocuită,conformart.44alin.2dinlegea182/2002cusintagma„informaţiisecretedestat”,conţinutuldefiniţiei lor nu este diferit.Astfel, potrivit art. 2 din legea 23/1971 constituiesecretedestatinformaţiile,dateleşidocumentelecareprezintăînmodvăditacestcaracter,precumşiceledeclaratesaucalificateastfelprinhotărâreaConsiliuluideMiniştri7.Precum înnoua legislaţie, şi învechea legislaţie îndomeniuexistadistincţiaîntreclaseledesecretizare,respectivinformaţiisecretedestatşiinformaţiisecretedeserviciu.Potrivitart.15dinlegea182/2002,prininformaţiiclasificateseînţelegeinformaţiile,dateleşidocumenteledeinterespentrusecuritateanaţională.Întimpceinformaţiiclasificatesecretedestatprivescsiguranţanaţională,prinacărordivulgaresepotprejudiciasiguranţanaţionalăşiapărareaţării,informaţiilesecretdeserviciusuntaceleinformaţiiacărordivulgaredeterminăprejudiciiuneipersoanededreptpublicsauprivat.3 LaurenţiuMera, Îndreptar arhivistic pentru personalul care creează, păstrează şi foloseştedocumente,Cluj-Napoca,2001,p.182.4 MirceaTimbus,Aplicarea Legii Arhivelor Naţionale între cerinţe şi posibilităţi,înRevistaArhivelor,seriaaIII-a,vol.II,nr.1-2,1996,p.27.5 HotărâreaConsiliuluideMiniştrinr.19/1972privindunelemăsuri în legăturăcuapărareasecretuluidestat,publicatăînBuletinulOficial,parteaI,nr.5/14.02.1972(încontinuare:HCM19/1972)înbazaLegii23/1971privindapărareasecretuluidestatînRomânia,publicatăînBuleti-nulOficial,parteaI,nr.157/17.12.1971.6 Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 actualizată în 11 septembrie 2014, privind protecţiainformaţiilorclasificate.(încontinuarelegea182/2002)7 Legea23/1971privindapărareasecretuluidestatînRomânia,publicatăînBuletinulOficial,parteaI,nr.157/17.12.1971(încontinuareLegea23/1971).


48

Vechea legislaţie,mai precisHCMnr. 19/1972, s-a născut sub imperiulunuistattotalitar,cemanifestaovădităînclinaţiepentrusecretizareaactivităţilorinstituţiilor.Faptulsereflectăşidinpaletalargăprincareacestactnormativclasificaşicalificainformaţii,dateşidocumentesecretedestatdindomeniuleconomicşisocial;ceeacenuînsemnăcăelenuprezintăovaloareistorico-ştiinţifică.Dealtfel,multedindispoziţiileHCMnr.19/1972aurămasînvigoarepânăîn2002.Noualegislaţie restrânge categoria informaţiilor secrete de stat la domeniul apărării,securităţii,diplomaţieisauladomeniulgeologicşimonetar.Astfel,potrivitart.17dinlegea182/2002,intrăîncategoriainformaţiilorclasificatesecretedestat,celecareprivesc:sistemuldeapărareaţăriişitoatecomponenteleacestuia,activitateadeinformaţiipentruapărareaţăriişiasiguranţeinaţionale,sistemeledecomunicaţiispeciale;studiile,prospecţiunilegeologiceprincareseevalueazărezervelenaţionaledemetaleşiminereurirare,preţioase,disperseşiradioactive;activităţileştiinţifice,tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătură cu siguranţa naţionalăsauprezintăimportanţădeosebităpentruintereseleeconomiceşitehnico-ştiinţificeale României; de asemenea, cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilornucleare,înafaracelorfundamentale;emiterea,imprimareabancnotelorşibatereamonedelormetalice,imprimareaşitipărireatitlurilordestat,abonurilordetezaurşi aobligaţiunilorde stat; relaţiile şi activităţile externe ale statului român, carenusuntdestinatepublicităţii.Restricţionareaclasificăriiinformaţiilorcasecretedestatsausecretedeserviciuacondusînprezentşiladiminuareaproporţieiacestortipuridedocumente.Înacelaşisens,totacelaşiactnormativinterziceprinart.24alin.5clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţii de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.Deasemenea,art.23interziceclasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

Majoritatea documentelor clasificate sunt create, în chip firesc, de cătreinstituţiile din sistemul de apărare şi de siguranţă.Deşimulte dintre acestea auvaloare istorico-ştiinţifică, aşa cum am arătat, deci fac parte din FAN, prezintăun regim special, în sensul că la împlinirea termenului de depunere laArhiveleNaţionaleelenusepredau,cisesepăstreazăînarhiveleacestorinstituţii,aşacumreglementeazăînsăşiart.14alin.2dinlegeaarhivelor16/1996.Astfel,MinisterulApărăriiNaţionale,MinisterulAfacerilorExterne,ServiciulRomândeInformaţii,ServiciuldeInformaţiiExterne,ServiciuldeProtecţieşiPază,alteorganecuatribuţiiîn domeniul siguranţei naţionale îşi păstrează documentele proprii în condiţiilelegii16/1996şidupăîmplinireatermenuluidedepunere.Prinurmare,seinstituie

49


oexcepţiedelaart.5literac)dinlegea16/1996,iarArhivelenumaigestioneazăacestedocumentecarefacpartedinFAN,cutoatecăprinart.3alin.1sestatueazăcăadministrarea,supraveghereaşiprotecţiaspecialăaFonduluiArhivisticNaţionalalRomânieiserealizeazădecătreArhiveleNaţionale.

În consecinţă, recunoscând gradul totmaimare de autonomie al acestorinstituţii,esteaproapeoutopiecaArhiveleNaţionalesăpoatămăcarsupravegheadestinuldocumentelorsecretecuvaloareistorico-documentară,produsedeaceşticreatori.Asta, deşi art. 17 din legea 16/1996 stipulează destul de clar că acesteinstituţii suntobligate sădepună laArhiveleNaţionale sau la serviciile judeţenealeArhivelorNaţionale,dupăcaz,câteunexemplaralinventarelordocumentelorpermanente pe care le deţin, la împlinirea termenului de depunere a acestora.În realitate, nu se dă curs acestor prevederi legale. Rămâne atunci caArhiveleNaţionalesăadministreze,supraveghezeşisăgestionezedocumenteleclasificatedelacelelalteMinistereşiinstituţiisauentităţicreatoareşideţinătoarededocumentesecretecuvaloareistorico-documentară.

3. Prelucrarea/folosireadocumentelorclasificateaparţinătoareFAN

Experienţa din trecut a pus în relief o serie de disfuncţionalităţi, care seregăsescşi înprezent. Depildă,documenteleclasificatenusuntcuprinseînno-menclatorularhivistic,cutoatecăatâtvechealegislaţie,câtşinouaprevădacestlucru,motivându-seînprincipalcăaucaractersecret,astfelîncâtpersistăconfuziaîntregenuldocumentului,careseînscrieînnomenclatorşicarenuestesecret,şiconţinutuldocumentuluicuinformaţiisecrete.Aşadar,trebuieînţelescănugenuldocumentuluidezvăluieinformaţiisecrete,ciconţinutuldocumentului.Deaseme-nea,s-aobservatcănuserespectămodalitateadegrupareadocumentelorîndosarepeprobleme,peanişipetermenedepăstrare.Înceeacepriveşteselecţionare,s-aconstatat,pedeoparte,oreticienţăînademaraoperaţiuneadeselecţionareadocu-metelorcucaractersecretsaucareaufostsecretizate,cauzatăşidefaptulcăactelenormative,ghidurile sau listelecudocumente secretenuprecizează termenuldepăstraresauperioadadesecretizare8,iar,pedealtăparte,fiindlăsatelaapreciereacelor care le-au secretizat,multe documente cuvaloare istorico-documentară aufostdistruse,deoareceaceştianupercepeauvaloarealor9.Oproblemăimportantăera şi rămâne predarea documentelor clasificate,mai ales după ce şi-au pierdutcaracterulsecret,lacompartimenteledearhivă10,observându-seînaceastăsituaţiereticienţă,darşinepăsaresaudezinteres.8 ElenaCiucă, Din experienţa Filialei Arhivelor Statului Municipiului Bucureşti pe linia activi-tăţii de îndrumare şi control la arhivele B.D.S.,în“RevistaArhivelor”,anulLXII,vol.XLVII,nr.4,1985,p.398-399.9 LaurenţiuMera,op. cit.,p.182.10 ElenaCiucă,op. cit.,p.399.


50

Comparativ cu reglementările actuale, cele din trecut eraumai precise şimaidetaliate,celpuţinînprivinţaprelucrăriidocumentelorcucaractersecret.Întrelegislaţiaprivindsecretuldestatşilegislaţiaarhivistică,pedeoparte,şinormeleşiprocedurileîndomeniu,pedealtăparteexistaomaimareconcordanţă.Deal-tfel,legea23/1971privindsecretuldestats-aedictatînacelaşiancuDecretulnr.472/197111privindFondulArhivisticNaţional,lafelcaşiHCM19/1972şiNorme-leTehnicedeaplicareadecretului472/1971.

Astfel,potrivitart.44dinacesteNormeTehnice,grupareadocumentelorîndosaresefaceînbazaNomenclatoruluidosarelorşialindicatoruluitermenelordepăstrare,încaresecuprindşicategoriidedocumentedinlistelededateşiinformaţiisecretedestatşisecretedeserviciu.Grupareadocumentelorsecretedestatîndo-saresefacepeproblemeşitermenedepăstrare,separatdecelesecretedeserviciusaunesecrete,însădacăacesteadinurmă,fiindsituaţii,grafice,anexe,schiţe,tabeleetc.,faccorpcomuncudocumentelesecretedestatşinupotfiseparate,intrăîncomponenţadosaruluicudocumentesecrete.Cândacestedocumentesegrupeazăîndosare,cuprinzândaceeaşiproblemă,daravândtermenedepăstrarediferite,liseacordătermenuldepăstrarecelmaiîndelungat.Pecoperteledosarelorcudocu-mentesecretedestat,dindiferitecategorii,seînscriecategoriadesecretceamaimare.Grupareadocumentelorîndosare,legareaacestora,numerotareafilelor,certi-ficarea,înscriereapecopertăacoteisefacînanulurmătorscoateriilordinfolosinţacompartimentuluicare le-acreat saudeţinut.Acesteoperaţiuni suntefectuatedecătrepersoanelecareaudreptuldeacceslaastfeldetipuridedocumente.Dease-menea,personaluldesemnatcuevidenţa,păstrareaşimanipulareadocumentelorse-cretedestat,predaulacompartimentuldearhivăacestedosare,pebazădeinventar,dupăceaufostscăzutedinregistruldeintrare-ieşire.Selecţionareadocumentelorsecretedestatsefacedecătrecomisiiledeselecţionare,constituitedinpersoanecareauaprobaredeaccesladate,informaţiişidocumentesecretedestat.Păstrareadocumentelorsecretedestatpredatelaarhivăsefaceînîncăperispecialamenajate.Apoi,consultareaacestordocumentesepoatefacenumaidecătrepersonalulsaucei care audreptul de acces la date, informaţii şi documente secrete de stat.Larestituire,persoana,carerăspundedearhivăşiaeliberatdosarulspreconsultare,verificăintegritateaacestuiaşifacemenţiunilerespectivederestituireînevidenţă.Documentelesecretedestat,care-şipierdacestcaracterînaintedeafigrupateîndosare,sescaddinregistruldeevidenţăşisegrupeazălaunloccudocumentelenesecrete.Documentelesecretedestatsaudoasarelececonţinastfeldedocumente,dupăceaufostpredatelacompartimentuldearhivă,şis-aupăstratapoiînurmaselecţionării,prezentândvaloareistorico-documentară,trebuiaupredatelaArhive.Documentelesecretedeserviciulsegrupeazăîndosarepotrivitindicativuluiterme-

11 Decretulnr.472/1971privindFondulArhivisticNaţionalalRepubliciiSocialisteRomânia,devenitlegeanr.20/1972.

51


nelordepăstrareşianomenclatorului,launloccudocumentelenesecrete12.Legislaţiaarhivisticăşilegislaţiaprivindsecretuldestatfăceautrimitereuna

laalta.Depildă,searatăînart.44dinNormeleTehnicecădocumentelesecretedestatşisecretedeserviciuseînregistrează,manipuleazăşipăstreazăpotrivitactelornormativeînvigoareprivindsecretuldestat,respectivlegeanr.23/1971şiHCMnr.19/1972.Înschimb,art.66dinlegeanr.23/1971statueazăcăorganizarea,inven-tarierea,selecţionareaşipredareadocumentelorsecretedestatlafondularhivisticsefacînconformitatecunormeleprivindevidenţa,păstrareaşifolosireaFondulArhivisticNaţional.

Dupăschimbareaderegimîn1989,noualegeaarhivelor16/1996nucu-prindeprevederiexpreseînlegăturăcudocumentelesecretedestatşideserviciu,întimpcelegea23/1971şiHCM19/1972şi-auprodusefectelepânăîn2002.Re-centeleactenormativeprivindinformaţiileclasificate,respectivlegeanr.182/2002şiHGnr.585/200213,cuatâtmaipuţinfactrimiterelalegislaţiaarhivistică.DoarînHG.585/2002existăvagireferirilaîntocmireanomenclatorului,despreprelucrareaarhivisticăadocumentelorclasificateneexistândnicioreglementare.

Cu toateacestea, Instrucţiunileprivindactivitateadearhivă lacreatoriişideţinătoriidedocumente,pentruaplicarealegii16/199614,rezervăunsubcapitol,destuldesumar,referitorlaordonarea,inventariereaşiselecţionareadocumentelorsecretedestat,deciprelucrarealor,preluândînmarepartedindispoziţiilevechiilorNormeTehnice.Astfel,seprecizeazăcădocumentelesecretedestatseînregistrea-ză,manipulează,studiazăşipăstreazăpotrivitactelornormativeînvigoareprivindapărareasecretuluidestat,învremecegrupareaîndosare,inventariereaşiselecţio-nareasefacpotrivitacestorinstrucţiuni.Înceeacepriveştegrupareadocumentelorîndosare,aceastasefacepebazanomenclatorului,încaresecuprindşicategoriilededocumentedinlistelededateşiinformaţiisecretedestat,separatdedocumen-telenesecrete.Documentelesecretedeserviciuşicelenesecretecarefaccorpco-muncudocumentelesecretedestat(situaţii,grafice,schiţe,tabele),carenupotfiseparate,vorintraîncomponenţadosaruluicudocumentesecretedestat.Grupareaacestordocumenteîndosare,legarealor,numerotareafilelorşicertificareasefacînanulurmătorcreăriiacestora, lacompartimentelespeciale,urmândasepredacompartimentuluidearhivă,laexprirareacaracteruluisecret,pebazădeinventare.Păstareaşiselecţionarealorlacompartimentuldearhivăsefacînacelaşimodca

12 NormeleTehnicedeaplicareadecretului472/1971privindFondulArhivisticNaţionalalRe-publiciiSocialisteRomânia.13 HotărâreadeGuvernnr.585din13.06.2002pentruaprobareastandardelornaţionaledepro-tecţieainformaţiilorclasificateînRomânia,publicatînMonitorulOficialnr.485din3.07.2002,cumodificărileşicompletărileadusedeHotărâreanr.2202din30.112002şihotărâreanr.185din9.03.2005.ÎncontinuareHG585/2002. 14 Instrucţiunileprivindactivitateadearhivălacreatoriişideţinătoriidedocumente,aprobatedeconducereaArhivelornaţionaleprinordinuldezinr.217/23.05.1996.


52

ladocumentelenesecrete,urmândprevederileart.29-35dinInstrucţiuniiprivindactivitateadearhivă lacreatorii şideţinătoriidedocumente,pentruaplicarea le-gii16/1996.Dacădocumentelesecretedestatîşipăstreazăacestcaracterşidupăexpirareatermenuluidepăstrareprevăzutînnomenclator,atuncisevorselecţionalacompartimentulspecialdecătreocomisiedeselecţionareavândîncomponenţăpersoanecareauacces ladate, informaţii şidocumente secretede stat, iar şefulacestuicompartimentvafacepartedinacestăcomisie.

Actelenormativeşireglementărileînmateriedeinformaţiiclasificate,aflateînvigoare,relevăpreocupareapentruvaloarealorpracticăşioperativă,urmândcaArhiveleNaţionalesăasigure, înbaza legislaţieiproprii,administrarea,suprave-ghereaşiprotecţiaspecialăadocumentelorclasificatecuvaloaredocumentar-isto-rică.Darpentrurealizareaacestoractivităţiiestenevoieatâtdeomaibunăcorelareîntredispoziţiilelegale,câtşideelaborareadenormeşimetodologiidelucrupentruorganizareaşidesfăşurareaîntregiiactivităţiarhivistice.Unreputatspecialist,re-ferindu-selacreatoriidedocumentecucaractersecretdinministereleşiinstituţiiledeapărareaşisiguranţă,observapebunădreptatecă“regimulrespectivconferitacestorcreatorinupresupuneînsăsustragereaînvreunfeldelaspiritulLegiiAr-hivelorNaţionale.Eventualeleinstrucţiuniorinormedepartamentale,princaresedoreşteimprimareaunuianumitspecificprelucrăriiarhivistice,trebuiesărespecteprincipiileşinormelegeneraleprevăzutedelegislaţiaarhivistică”15.Pănăcândvaexistaocorelareperfectăîntrelegislaţieşimetodologiicuprivirelaprelucareaar-hivisticăadocumentelorsecretizate,ceprezintăvaloaredocumentar-istorică,esteimportant,totuşi,săneprevalămdeanumitedispoziţiidinlegislaţiaşireglementă-rileînvigoareînmateriedeinformaţiiclasificate,carefacnecesarelegăturipentruaplicareaprelucrăriiarhivisticeşifolosiriidocumentelorclasificatecuvaloaredo-cumentar-istorică.

Astfel,gestionareainformaţiilorclasificate,înaccepţiunearedactorilorHG585/2002înseamnăoriceactivitatedeelaborare,luareînevidenţă,accesare,pro-cesare,multiplicarea,manipulare,transport,transmitere,inventariere,păstrare,ar-hivaresaudistrugereainformaţiilorclasificate.Pentruprelucareaarhivistică,suntimportantelisteleşighidurilecuinformaţiiclasificate,eleconstituindmateriadebazăprincaresepotapoielaboranomenclatoareşiinventare.Potrivitart.22dinlegea182/2002autorităţilepublice întocmesc listepropriicuprinzândcategoriilede informaţiisecretedestat îndomeniul lordeactivitate,peniveluridesecreti-zare,aprobateşiactualizateprinHotărâredeGuvern,iarpotrivitart.24alin.7-8autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete vor întocmi un ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corectă şi uniformă a informaţi-ilor secrete de stat.Ghidulseaprobăpersonalşiînscrisdefuncţionarulsuperior

15 MarinRaduMocanu,Arhivele Naţionale şi societatea românească,EdituraMinisteruluideInterne,Bucureşti,1997,p.51.

53


autorizatsăclasificeinformaţiilesecretedestat.Deasemenea,înconformitatecuart.5alin.(1)dinHG585/2002autorităţilepublicecareelaboreazăorilucreazăcuinformaţiisecretedestatau obligaţiasăîntocmescăunghidpebazacăruiasevarealizaoclasificarecorectăşiuniformăaacestora.Potrivitart.6dinaceeaşiHotă-râredeGuvern,autorităţileşiinstituţiilepubliceîntocmesclistepropriicuprinzândcategoriiledeinformaţiisecretedestatîndomeniilelordeactivitate,careseaprobăşiseactualizeazăprinHotărâreaGuvernului,întimpceart.7.stipuleazăcălistelecuinformaţiisecretedeserviciusestabilescdeconducătoriiunităţilordeţinătoaredeastfeldeinformaţii.Conformart.10atribuireaclaseişiniveluluidesecretizarea informaţiilorserealizeazăprinconsultareaghiduluideclasificare,a listelorcuinformaţiidestatşialistelorcuinformaţiisecretedeserviciu.Ceeaceintereseazăînmodspeciallaîntocmireanomenclatoarelor,instrumentdebazălagrupareado-cumentelorîndosare,lainventariereşilaselecţionare,estestabilireatermenelordeclasificare,carenudepuţineoricorespundcuceledepăstrare.Dinpăcate,elenuseregăsescşiînghidurilesaulistelecuinformaţiiclasificate16,îngreunândastfelstabilireatermenelor.Depildă,lanivelulMinisteruluideInterne,înbazaordinu-luiMinisterului de Internenr. 353din23. 11. 200217, structura sau funcţionarulde securitate are îndatorirea, potrivit art. 19 alin. (1) litera l), să întocmească şisăactualizezelisteleinformaţiilorclasificate,elaboratesaupăstrateînunitate,peclaseşiniveluridesecretizare,iarconducătorulunităţiipotrivitart.31literac)săîntocmeascălistainformaţiilorsecretedestatpentrudomeniullordeactivitateşiatermenelordemenţinerelaniveluriledesecretizareşi,totodată,înconformitateculitera0)dinacelaşiarticol,trebuiesăasigureinventariereaanualăadocumentelorclasificateşipebazaacesteiasădispunămăsuriînconsecinţă,conformlegii(totulînconcordanţăcuart.86dinHG585/2002).

În conformitate cu art. 12 alin. (1-3) din HG 585/2002 termenele declasificarea informaţiilorsecretedestatvorfistabilitedeemitent, în funcţiedeimportanţaacestoraşideconsecinţelecares-arproducecaurmareadezvăluiriisaudiseminăriilorneautorizate.Aşadar,seareînvedereimportanţapracticăşivaloareaoperativă,darsepuneînevidenţăşiperioadacâtpotficasificate,ceeaceesteutillaîntocmireanomenclatorului,precumşilastabilireamomentuluicândarurmasăintreînFAN.Astfel,termeneledeclasificareaainformaţiilorsecretedestat,peni-velurideclasificare,cuexcepţiacazuluicândacesteanecesităoprotecţiemaiînde-lungată,suntdepănălaa)100deanipentruinformaţiileclasificatestrictsecretdeimportanţădeosebită;b)50deanipentruinformaţiileclasificatestrictsecretşic)16 Deexemplu,OrdinulMinisteruluideinternenr.389din17.02.2003pentruaprobareaghidu-luideclasificareainformaţiilorînministeruldeInterne,precumşialisteicuinformaţiisecretedeserviciuînMinisteruldeInterne.(declasificat)17 OrdinuluiMinisterului de Interne nr. 353 din 23. 11. 2002 pentru aprobareaNormelor deaplicareaStandardelornaţionaledeprotecţieainformaţiilorclasificateşiainformaţiilorsecretedeserviciuînunităţileMinisteruluideInterne.(declasificat).


54

30deanipentruinformaţiileclasificatesecret.AcestetermenepotfiprelungiteprinHotărâreaGuvernului,pebazauneimotivaţiitemeinice,lasolicitareaconducăto-rilorunităţilordeţinătoaredeinformaţiiclasificatesau,dupăcaz,aîmputeniciţilorşifuncţionarilorsuperioriabilitaţisăatribuieniveluriledesecretizare.

În unităţile deţinătoare de informaţii clasificate, potrivit art. 40 din HG585/2002,seorganizeazăcompartimentespecialepentruevidenţa,întocmirea,păs-trarea,procesarea,multiplicarea,transportul,transmitereaşidistrugereaacestoraîncondiţiidesiguranţă.Conformart.55întoatecazurile,ambalajelesausuporţiiîncaresepăstreazădocumentelesaumaterialelececonţininformaţiiclasificatevoraveainscripţionatclasasauniveluldesecretizare,numărulşidataînregistrăriiînevidenţeşilisevaataşaolistăcudenumireaacestora.Iatăcâtevaelementecarepotveniînsprijinulstabiliriicoteiuneiunităţiarhivistice.Potrivitart.57numărulşidatainiţialăaînregistrăriidocumentuluiclasificattrebuiepăstrate,chiardacăiseaducamendamente,pânăcânddocumentulrespectivvafaceobiectulreevaluăriiclaseisauaniveluluidesecretizare.

Înconformitatecuart.59evidenţamaterialelorşidocumentelorcareconţininformaţiiclasificateseţineînregistrespeciale.Fiecaredocumentvafiinscripţionatcunumăruldeînregistrareşidatacândesteînscrisînregistreledeevidenţă,nume-reledeînregistrarefiindprecedatedenumăruldezerouricorespunzătorniveluluidesecretizareatribuitsaudeliteraSpentrusecretdeserviciu.Toateregistrele,condi-cileşiborderourileseînregistreazăînregistrulunicdeevidenţăaregistrelor,con-dicelorşiborderourilorşiacaietelorpentruînsemnăriclasificate,făcândexcepţieacteledegestiune,imprimateleinseriateşialtedocumentesaumaterialecuprinseînformedeevidenţăspecifice.Potrivitart.61,atribuireanumerelordeînregistrareînregistrelepentruevidenţăsefaceconsecutiv,peparcursulunuiancalendaristic.Numereledeînregistrareseînscriuobligatoriupetoateexemplareledocumentelorsaumaterialelorcareconţininformaţiiclasificate,precumşipedocumenteleane-xate.Anualdocumenteleseclaseazăîndosare,potrivitproblematiciişitermenelordepăstrarestabiliteînnomenclatoarelearhivistice,potrivitlegiiarhivelor,respectivart.10-15dinInstrucţiunileprivindactivitateadearhivălacreatorisaudeţinători.Clasareadocumentelor saumaterialelor care conţin informaţii clasificate se faceseparat,înfuncţiedesuportulşiformatulacestora,cufolosireamijloacelordepăs-trareşiprotejareadecvate.

Documentele clasificate potfimultiplicate (dactilografiate,microfilmate,copiate),respectândcerinţelelegalealeart.66-73dinHG585/2002.Potrivitart.76alin.(1)dinacelaşiactnormativ,informaţiileşidocumenteleclasificateieşitedintermenuldeclasificaresearhiveazăsausedistrug.Dinpunctdevederealprelucră-riiarhivistice,arînsemnacăeletrebuieselecţionate,iardacătermenuldepăstraredepăşeştepecelalclasificăriisauliseatribuieovaloaredocumentar-istorică,avândastfeluntermendepăstrarepermanent,sepredaupebazădeinventarlacompar-

55


timentuldearhivă.Celelaltedispoziţii legaleprevădmodalitateaîncaredecurgeprocesul de arhivare sau distrugere.Astfel, potrivit alin. 2-4 al aceluiaşi articol,arhivareasaudistrugereaunuidocumentclasificatsemenţioneazăînregistruldeevidenţăprincipal,princonsemnareacoteiarhivisticederegăsiresau,dupăcaz,anumăruluideînregistrareaprocesului-verbaldedistrugere.Distrugereainformaţii-lorclasificateînlocuitesauperimatesefacenumaicuavizulemitentului,iardistru-gereadocumentelorclasificatesauaciornelor,careconţininformaţiiclasificate,sefaceastfelîncâtsănumaipoatăfireconstituite.Aşadar,potrivitacestordispoziţiilegaledistrugereadocumentelorclasificatenuesterezultatuluneioperaţiunidese-lecţionarearhivistică,înurmacăreiaseeliminădocumentelecutermenedepăstrareexpirate,ciesterezultatulunuiprocesoperativdictatderegulidesecuritate.Altedispoziţiiîntărescaceastăconstatare.Astfel,potrivitart.77alin.2documenteledelucru,ciornelesaumaterialeleacumulatesaucreateînprocesuldeelaborareaunuidocument,careconţininformaţiiclasificate,deregulă,sedistrug.Încazulîncaresepăstrează,acesteavorfidatate,marcatecuclasasauniveluldesecretizarecelmaiînaltal informaţiilorconţinute,arhivateşiprotejatecorespunzătorclaseisauniveluluidesecretizareadocumentuluifinal.

Putemobservacăutilizareatermenuluidearhivaredinacestedipoziţiinuestesuficientdeclar.Odatăseprecizeazăcăarhivareasefacedupăcedocumenteleclasificateiesdintermenuldeclasificare(cf.art.76alin.1),iarîncazulclasificăriidocumentelorcareaustatlabazaelaborăriialtuidocumentclasificat,elesearhi-veazădupăcedocumentulclasificatesteelaborat(cf.art.77alin.2)

Potrivit art. 79 din HG 585/2002 distrugerea informaţiilor strict secrete,secreteşisecretedeserviciuvafievidenţiatăîntr-unproces-verbalsemnatdedouăpersoaneasistenteautorizatesăaibăacces la informaţiideacestnivel,avizatdestructura/funcţionaruldesecuritateşiaprobatdeconducătorulunităţii.Evidentnuestevorbadeoperaţiuneadeselecţionareşieliminareadocumentelor,căcinuexistăocomisiedeselecţionarecumembriimparişinuimplicăoselecţionarelanivelulunităţiicreatoare,cideoetapădinprocesuloperativdedistrugereainformaţiilorclasificate.Procesele-verbalededistrugereşidocumenteledeevidenţăainformaţiilorstrictsecrete,secreteşisecretedeserviciuvorfipăstratedecompartimentulcareaexecutatdistrugerea,operioadădecelpuţin treiani,dupăcarevorfiarhivateşi păstrate cel puţin 10 ani (cf. art. 79 alin. 2), în timp ce procesele-verbale dedistrugereadocumentelorstrictsecretedeimportanţădeosebităşidocumenteledeevidenţăaleacestoravorfiarhivateşipăstratecelpuţin10ani(cf.art.78alin.4).

Înconcluzie,avemdea facecudouăviziuniuşordiferite.Pedeoparte,legislaţia arhivistică care urmăreşte recuperarea şi păstrarea documentelor cucaracter secret şi, îngeneral, cuvaloaredocumentar-istorică şi,pedealtăparte,legislaţiaprivindinformaţiileclasificate,căroraliseatribuie,înesenţă,ovaloareoperativăşipragmatică,urmândcalaexpirareatermenuluideclasificaresăfie,în


56

principal,distruse,pentruanufidivulgateşiînceledinurmăsăajungăpublice.Perspectiva preventivă a acestei viziuni este de înţeles în contextul în care, nude puţine ori, documente secrete de stat, care şi-au pierdut acest caracter, dupăceauajunspubliceşiau intrat încircuitul ştiinţific,au fost interpretate incorectşitendenţioslaadresastatuluiromânorifaţădeceicarele-augestionat.Fireşte,atuncicândsedoreşterecuperareaunorasemeneatipuridedocumentecuvaloaredocumentar-istorică,trebuiesăseţinăcontşideaceastăperspectivă.

Este suficient de clar că legislaţia actuală şi reglementările cu privire ladocumenteclasificatenusepreocupădesituaţiaacestordocumentedupăceîşipierdcaracterulsecret.Deaceea,estenecesarcalegislaţiaarhivisticăsăfiearmonizatăcuaceastălegislaţie.Deasemenea,trebuiecreatunsetderegulisauproceduricaresă stabileascămodalităţiiledeprelucrare şi folosire adocumentelor secrete,maialespentrucelecareauvaloareistorico-documentarăşiîncareseoglindeşteopartedinevoluţiapolitică,economicăşisocialăaţării.NumaiaşasepoateprotejaoparteimportantădinpatrimoniularhivisticalRomâniei.

BRIEF CONSIDERATIONS ABOUT THE RELATIONSHIP BETWEEN THE LEGISLATION OF CLASSIFIED INFORMATION AND THE PROCESSING/USING OF DOCUMENTS FROM THE NATIONAL

ARCHIVISTIC FOND

SUMARY Comparedwith thecurrentregulations, thosefromthepastweremoreaccurateandmoredetailed,at leastaboutprocessingsecretdocuments.BetweentheStatesecrecylegislationandthearchivisticlegislation,ontheonehand,andtherulesandproceduresinthefield,ontheotherhandtherewasagreaterconcordance.Thenormativeactsandtheregulationsconcerningtheclassifiedinformation,whichareat themoment in force,emphasize theconcern for theirpracticalandefficientvalue,thereforetheNationalArchivesisgoingtoassure,basedonitsownlegislation,theadministration,supervisionandspecialprotectionfortheclassifieddocumentswithdocumentary-historicalvalue.Therearetwoslightlydifferentvisions.Firstly,itisaboutthearchivisticlegislation which has to do with the recovery and administration of the secretdocumentsand,ingeneralwithdocumentary-historicalvalue,andthelegislationconcerningtheclassifiedinformationwithoperativeandpragmaticvalue,which,attheendofclassificationtime,aretobedestroyed,inorderthatnobodycouldspeakabout them.Secondly,we aregoing tounderstand the last vision in the context

57


inwhich, not veryoften, secretStatedocumentswhichhave lost this character,after their entry in the scientific circuit, were to be interpreted incorrectly andtendentiouslyabouttheRomanianStateandthosewhohavemanagedthem.Itisclearenoughthatthecurrentlegislationandtheregulationsconcerningthe classified documents are not interested about their situation after losing theconfidentialnature.That’swhy,itisnecessarythatthearchivisticlegislationshouldbeinfullcompliancewiththecurrent legislation.Weshouldalsocreateasetofrulesorprocedureswhicharegoingtoestablishthewaysofprocessingandusingthe secret documents, especially for thosewith historical-documentary value inwhichitisreflectedapartfromthepolitical,economicalandsocialevolutionofthecountry.OnlythiswaywecanprotectanimportantpartofRomanianarchivisticpatrimony.


58

ACCESUL LA INFORMAŢIILE CONŢINUTE ÎN DOCUMENTE – MODELE ATITUDINALE

Adrian ONOFREIU

1.1.Consideraţii generale.Interesul pentru informaţii, indiferent de perioada în care ele au fost

elaborateşiconsemnateîndocumente–fieeleoficiale,aleinstituţiilordinsistemuldeorganizarestatal,fiealepersoanelorcareaudeţinutfuncţiipubliceimportante–afostoconstantăasocietăţiiumane.Deaceea,prindiferiteformeşimijloace,aceastaaîncercatsăasigureprotecţiadocumentelorşisăreglementezeaccesullainformaţiilepecareacestealeconţin. Prin reglementări succesive – care au debutat o dată cu materializareapăstrăriidocumentelorînarhive, înepocamodernăşicontinuateapoi,înperioadainterbelică(1925)–înţaranoastrăadebutatoprimăetapădeformareauneiculturiinstituţionale în acest domeniu.Ca trăsătură principală, documentele cu valoareistorică erau preluate de arhive după 30 de ani de la crearea lor, iar accesul lainformaţiinuerareglementatstrictpedomeniisauierarhiideclasificare,înfuncţiedeimportanţalor. Dinanul1951,instituţiaarhivelorafostinclusăînsistemulcelordincadrulMinisterului de Interne�. Cum a fost şi normal, caracterul restrictiv şi coercitivalmajorităţiiactivităţiloracestuiaadeterminatextinderealorşiasuprainstituţieiarhivelor.Prin reglementărisuccesive�s-acreatcadrul legalpentrudesfăşurareaactivităţiiîndomeniu.

Pentru prima dată atribuţiile arhivelor au fost explicit precizate în anul1971.Deşiaavutuncaracterreglementativgeneral,actulnormativacreatprimelebreşe în sistemul unitar de păstrare a documentelor şi accesul la informaţiileconţinute de acestea.După ce definea documentele incluse în FondulArhivisticNaţional, indiferent de creator – „acte, corespondenţa oficială şi particulară,memorii, manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice, literare şi artistice, planuri, hărţi,filme,diapozitive,plăcifotografice,fotografii,înregistrărifonicesivideo,jurnale,chemări, proclamaţii, afişe, schiţe, desene, tot felul de proiecte, stampe, sigilii,ştampile si alte asemenea documente cu caracter istoric sau documentar” (art.2)– actulnormativ stipula şi excepţiileprivindpăstrareaacestora,fiedincauzanecesităţilor practice, a desfăşurării activităţii – „MinisterulAfacerilor Interne,ConsiliulCulturiişiComitetuldeStatalRadioteleviziuniiRomâne,dupăcaz,potaprobacadocumentelecaresepăstreazăpermanentsăfiedeţinutedeorganizaţiilesocialiste şi după expirarea termenului de depunere, în cazul când documentelesântnecesare îndesfăşurareaactivităţiiacestora”fie,datorităstatutuluiapartealactivităţiiunor„instituţii”caMinisterulAfacerilorExterne,pentru„documentelediplomatice şi consulare atât timp cât acestea sânt necesare activităţii practicededocumentare şi informare” (art.21, alin.1,3)–fie,datorită statutului aparte

59


aunora,definitegeneric–„Organelesupremealeputerii şiadministraţieidestatvorputeapăstra,fărăaprobărileprevăzutelaalineatulprecedent,documentelepecareledeţinşilecreează”(alin2)saunominal,sauaaltora,expresnominalizate- „Cultele, organizaţiile şi părţile componente ale acestora sânt exceptate de laobligaţiadepuneriidocumentelorcareprovindinactivitateaproprie.Eleauobligaţiasă respecte dispoziţiile prezentului decret în ce priveşte evidenţa, selecţionarea,păstrareaşifolosireadocumentelor(art.22)1.Dereţinutcătoateactelenormativeinvocatenuprevedeaurestricţii temporale imperative privindaccesullainformaţii,înafarădetermenulgenericde30deani,delacreareadocumentelor2.

Turnura datorată evenimentelor din decembrie 1989 a creat aşteptări şiîn domeniul reglementărilor privind arhivele. Descătuşate de sistemul rigid altrecutului,arhiveletrebuiausădevinăcuadevăratpublice3.

Însă foarte multe din aceste aşteptări au fost, treptat, obnubilate. Fie,de drumul lung şi întortocheat al elaborării unei noi legislaţii, fie a modelelor„cercetate” şi asumate.Dacă primul aspect s-a finalizat în anul 1996, în cel deal doilea, s-a decis pentru asumarea modelului francez.Aşa a rezultat o nouălegeaarhivelor,care,pelângăpreluareamultoradinreglementăriledintrecut4,aintrodusşiparticularizarea de natură restrictivă a accesului la informaţii pentru anumite categorii de documente5.Ba,maimult,s-aperpetuatacestfaptşiînnouareglementarelegislativă,actualmenteînvigoare6.

ÎnceeacepriveşteexcepţiiledelaLegeaArhivelorNaţionale,acesteaaufost,fie„nuanţate”–„creatoriişideţinătoriidearhivăpotdeţinedocumentecarefacpartedinFondulArhivisticNaţionalalRomânieişidupăexpirareatermenuluidedepunere(lamodulgeneric,30deanidelacreare–n.n.),dacăsuntnecesareîndesfăşurareaactivităţiilor”,prindescentralizareadecizieipânălaniveluljudeţelor,1 Prinaceastătitulaturăamdefinitcaracterulministerului–alafacerilor interne-indiferentdedenumirilepecarele-aavutde-alungultimpului.2 „Decretul nr. 353/1957 pentru înfiinţarea Fondului Arhivistic de Stat”, „HotărâreaConsiliului de Miniştri nr. 1119/1957 privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale aArhivelorStatuluişiadministrareaFonduluiArhivisticdeStat”.3 „Decretulnr.472din20decembrie1971”,în„BuletinulOficial”,nr.164,30decembrie1971.4 Evident, această formularegenericănuaexclusposibilitateaca,maialesdocumentelecudiferitegradedesecretizare,createdeanumiteinstituţiialestatuluisauchiarşiceledinFondulArhivisticNaţional să fie restricţionare la cercetare, sub denumirea generică de „fond special”.„Schimbărileaduseprinlegislaţiadinperioada1951-1989–conchideunreputatarhivistclujean-auinfluenţatînmodnegativaccesulladocumente.Ordineleşinormeleinternecuprivirelacercetareadocumentelor, constituirea aşa numitului „fond special” au restrâns în mod simţitor numărulcercetătorilordinţarăşidinstrăinătateînsăliledestudiualeArhivelorStatului”;apud.IoanDordea,„Arhiveletransilvănenede-alungulveacurilor”,înDin istoria arhivelor ardelene. 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj, coord.IoanDrăgan,IoanDordea,Cluj-Napoca,1995,p.52.5 Înţelegând aici nu numai instituţia păstrătoare –ArhiveleNaţionale – dar şi obligaţiadepuneriidocumentelordecătretoţi creatorii şiasigurareaaccesuluilaacesteinformaţii.6 Faptcenutrebuiesăsurprindă,avândînvederecăproiectuliniţiatdupă1989adevenitactnormativabiaînanul1996.


60

fie „întărite”, nominal: „Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul AfacerilorExterne,ServiciulRomândeInformaţii,ServiciuldeInformaţiiExterne,Serviciulde Protecţie şi Pază, alte organe cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale (s.n.),precumşiAcademiaRomânăîşi păstrează documentele proprii în condiţiile prezentei legi şi după expirarea termenelor prevăzute la art. 13”7.

Aşasefacecăoseriedeinstituţiicreateîn„avântul”dedupă1989pentrucondamnareatrecutuluirecentşi-auarogat,prinreglementărilegislative,deţinereaunorcategoriidedocumentecare,înmultecazuri,nuaucaracteruldedocumenteclasificate.Acesteinstituţii,nunumaicăs-ausubstituitarhivelor, darînanumiteperioadetemporale,auimpuschiarsubordonareaacestora,propriilorlorinterese.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.),autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlulParlamentuluiRomâniei,păstreazădocumenteleinstituţieicare-ioferăşidenumirea.CreatăînbazaOrdonanţeideUrgenţăaGuvernuluinr.24/2008,cuscopulprincipaldeclaratdeavalorifica istoric arhivafosteisecurităţi(preambul),instituţiaaimpus– inclusivArhivelorNaţionale – obligaţia „să asigure dreptul de acces prevăzutlaalin.(2)8pânălapredareadocumentelorConsiliuluiNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii(art.31,alin.3)9.Reglementărileulterioareau„relaxat”treptatatitudineafaţădearhiveledeinterespentruinstituţie10,daraumenţinutcaracterulspecialalacesteia,cadeţinătoareşipăstrătoarededocumentecuvaloareistorică11.

O altă instituţie cu statut special concentrează arhivele fostelor structuri/unităţialearmateiromâne,inclusivcelecreatedeinstanţelejuridicealeacesteia.Cunoscută cu număr de unitate militară – U.M. 2405 Piteşti – instituţia are oorganizare „specific militară”, cu un grad maxim de „secretizare” a oricărorinformaţii,inclusivcelerelativelabazalegislativădeorganizareşifuncţionare12.Înschimb,păstrează–printrealtedocumente cu valoare istorică, şi pecelereferitoarela condamnările cu caracter politic sau unelemăsuri administrative (strămutare,domiciliuobligatoriu, internare în coloniedemuncă) şi sentinţelepronunţatede7 Anexa6la„LegeaArhivelorNaţionalenr.16/1996din2aprilie1996”,cuprinzândlista termenelor după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, în„MonitorulOficial”,nr.71,9aprilie1996.8 Anexa6afostpreluatăintegral,inclusivtitlulei;„LegeaArhivelorNaţionalenr.16/1996,republicată”,în„MonitorulOficial”,nr.293,22aprilie2014.9 Ibidem, art.14,alin.2.10 Definite în art. 31, alin. 1: „acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio şiinformatice,bazededate, inclusivdosareledecadrealeofiţerilorşisubofiţerilordeSecuritateşialeofiţeriloracoperiţi,identificaţicuactivitateprincareaufostsuprimatesauîngrăditedrepturişilibertăţifundamentalealeomului,înscopulsusţineriiputeriitotalitarecomuniste,potrivitprezenteiordonanţedeurgenţă”;Idem,nr.182,10martie2008.11 Ibidem. 12 Abia în anul2008. „Învederea îndeplinirii atribuţiilor publice care îi revin,ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţiisepoateadresaoricărorinstituţiipublicesauentităţiprivateautorităţişipersoane,solicitându-leinformaţii,documentesauacteînlegăturăcudomeniulsăudeactivitate”(art.15,alin.1.);„Ordonanţadeurgenţăaguvernuluinr.24din05.03.2008privindaccesullapropriuldosarşideconspirareasecurităţii”,înIbidem, nr.182din10.03.2008.

61


instanţele militare pentru perioada 06.03. 1945-21.12.1989, fără a menţiona şiimportantedocumentereferitoarelaunităţialearmateiromâne,cumarfijurnaleledeoperaţiisaudeluptă,careauoimportantăvaloare istorică.

Înacestmod,secontureazăcadrullegislativşiorganizaţionalactual,referitorladeţinerea,păstrareaşigestionareadocumentelor,subdenumirealorgenerică,dinLegeaArhivelorNaţionale.Osituaţiedefinitădenoicaacelorcareşi-au creat şi au impus propriilereglementări,clamatedeeternasintagmăanecesităţiiprotecţieidatelor/informaţiilorreferitoarelasiguranţa naţională.

2.1Studiu de caz. Cornel Mureşan, primul primar român al Bistriţei.

Consideraţiiledeordingeneral legislativne servescpentrua exemplificasituaţiadinprezent într-un caz concret.Demersul nostru apornit dindorinţadea reconstituipersonalitateaavocatuluiCornelMureşan,celcarea„spart”bloculmonoliticalapanajuluisaşilor laconducereaPrimărieioraşului Bistriţa, înanul1934,dupăaproape750deanidelaconsemnareadocumentarăaprimuluiprimaraloraşului13.

CorneliuMureşanus-anăscutîncomunaMureşeniideCâmpiedinjudeţulCluj, la data de 7 iunie 1903, din părinţiiAuxenţiu şiAnaMureşanu, ca şi celde-alpaisprezeceleaşiultimulcopilalfamiliei.Tatălsău,AuxenţiuMureşanu,aîndeplinitfuncţiiledeprotopop,arhidiacononorarşipreşedintealDespărţământului„Astra” de peCâmpie,fiindoriginar din familiaMureşenilor, dinEnciu.Mamasa,AnaCheresteşiu,proveneadinMureşeniideCâmpie,descendentădinfamiliaCheresteşeştilor din Beudiu, judeţul Bistriţa-Năsăud. Conform însemnărilorautobiografice,şasedintrefraţiiluiCorneliuMureşanuaumuritdemici,doidintreei eudecedat înurmabolilorcontractate înPrimulRăzboiMondial, iar sora sa,Lucreţia,căsătorităcupreotulAndreiBujor,afostucisăîmpreunăcuîntreagasafamilieşialţicinciromâniînMureşeniideCâmpie,înnoapteade23/24septembrie194014.

În perioada 1909-1913, CorneliuMureşanu a urmat clasele primare încomunanatală,laşcoalaconfesionalăgreco-catolicăconstruitădetatăllui.Primeleşase clase liceale le-aurmat, între anii1913-1919, laLiceuldeStatdinGherla,iarultimeledouă,laLiceul„AndreiMureşanu”dinDej.Înanul1921,s-aînscris13 Desigur,dacădocumenteledeţinutesuntprivitedinperspectivaduratei lungi a istoriei şinuainteresuluipoliticimediat.Vezi„Legeanr.187din7decembrie1999privindaccesullapropriuldosarşideconspirareasecurităţiicapoliţiepolitică”,în„MonitorulOficial”,nr.603,9decembrie1999;„O.rdonanţadeUrgenţăaGuvernuluinr.16/22.02.2006”,înIbidem,nr.182,27.02.2006. 14 „Eventuale”actenormative,careîncadreazăinstituţiaînschemadeorganizareaDirecţiei Instanţelor Militare dincadrulMinisteruluiApărăriiNaţionalesunt„Legeanr.303/2004privindstatutulprocurorilorşijudecătorilor”;„Legeanr.304/2004privindorganizareajudiciară”,„Legeanr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale”; „HotărâreaGuvernuluinr.652/2009privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiJustiţiei”.


62

laFacultatea deDrept aUniversităţii dinCluj15. În anul 1925, a fost încorporatîn armată şi trimis la Şcoala de Ofiţeri rezervă Craiova, satisfăcând serviciulmilitarpânăînanul1926,urmândşcoalatimpde6luni,iar6luniafosttrimislaRegimentul31ArtilerieCluj,deundeafostlăsatlavatră.Înlunanoiembrie1926aobţinutdoctoratulîndreptşis-aangajatcaavocatstagiarlaavocatulLiviuDan,dinMociu,raionulSărmaş,pânăînanul1927.S-atransferatulteriorînoraşulBistriţa,castagiarla„avocatulstatului”,GheorgheAnton,undearămaspânăînanul1928,când a obţinut diplomade avocat definitiv16.Ulterior, s-a transferat la cabinetulavocatuluiDr.LeonScridondinBistriţa,iarapoilafirmaavocatuluiTudorDan17.

În toamnaanului1928, is-a încredinţatconducereaBirouluiAvocaţialalavocatuluiIoanMezeidinDej.Dupăunan,s-areîntorslaBistriţa,undeşi-adeschispropriulcabinetavocaţial.

S-acăsătoritcuAureliaCherebeţiuşiauavut împreunăunfiucunumeleMircea, devenit peste ani inginer geolog la Institutul deGeologieBucureşti. Înanul 1938 a divorţat „pentru nepotrivire de caracter” şi s-a recăsătorit cuMariaBacheşiu,careafost„singurameamângâiereşifericireînviaţă”18.

Înanul1934,întimpulguvernăriiPartiduluiNaţionalLiberalafostnumitpreşedinte alComisiei Interimare a oraşuluiBistriţa, funcţie pe care a deţinut-opânăîndecembrie1937,perioadăîncareafostmembruîncomitetuljudeţeanalpartidului.

Numirea lui Corneliu Mureşan s-a făcut în condiţiile în care problemaaccederii în funcţii de conducere la nivelul administraţiei locale în perioadainterbelicăacunoscutomanifestarecuputernicetuşeurilocale. Aici, unde până la unirea din 1918, elementul german – cunoscut subdenumireagenericădesaşi–s-amanifestatexclusivistînadministraţiaoraşului,iarcelorlalteetniinule-afostîngăduitdecâtsă„contemple”,caactori,luareadeciziilor.15 Vezilistaprimarilor,numai saşi, pânăînanul1934,laIoanMureşan,AdrianOnofreiu,Primarii oraşului Bistriţa 1317-2010, mss,p.52-115.16 ServiciulJudeţeanBistriţa-NăsăudalArhivelorNaţionale,fondCorneliu Mureşan, dos.1,„Autobiografie”,p.1(încontinuareA.N.B-N.,fond/colecţie…..dos.)17 Înautobiografiasa,CorneliuMureşanurelateazăcăînanulIIafostalesmembruîncomitetulstudenţescalCăminului„AvramIancu”,fiindînsărcinatcusectorulalimentar,iarînanulIIIadevenitpreşedintealacestuicomitet,perioadăîncareaufostînfiinţatecantinastudenţească,bibliotecaşiobaiedeaburi.DinposturadepreşedintealComitetuluistudenţescalCăminului„AvramIancu”,„amdescoperitmarifraudesăvârşitedecontabilul-şef.AmsesizatimediatpeProf.Ştefănescu-Goangă,directorulcăminului, care însăn-a luatniciomăsură. Înaceastă situaţie, amconvocatadunareageneralăastudenţilor,careahotărâtîndepărtareacontabilului-şefşiadirectorului,pecarei-amscosdincămin.Comisiacămineloraconsideratprocedeulnostrudreptrăzvrătireşi,caurmare,amfosteliminatdintoateuniversităţiledinţarăpentrutotdeauna,însălaprotestulstudenţilor,pedeapsas-aredusla6luni.Dinaceastăcauză,num-ampututprezentalaultimulriguros(examenuldedoctorat),fiindnevoitsă-mifacarmatalaŞcoaladeOfiţeriderezervăînartileriedinCraiova”;Ibidem.18 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (în continuare, C.N.S.A.S.),Direcţia Arhivă Centrală,dosarrecrutare,nr.R130.922,f.11-14.

63


Cudeosebire le-a fostaplicatăaceastăpractică românilor,careausintetizat-o înpostulatulmişcăriinaţionaledinadouajumătateasecoluluialXIX-leaîncerinţadinformula„denobis,sinenobis”.

LaBistriţa,consecinţăaactuluidela1Decembrie1918,aurmatunprocesinteresantde„omogenizare”naturală.„Fixat”înpoziţiesecundarăfaţădeBistriţa,Năsăudul a fost „trădat” în primul rând, de o adevărată falangă de intelectuali,crescuţişieducaţiîncadrulgimnaziuluideaici19. Eiaumigratşis-austabilitînlocalitateareşedinţăajudeţului,„umplând”înprimulrândposturileînadministraţie,justiţie,finanţe,bănci,învăţământ.Lafeldeadevăratafostşifaptulcăauvenitaici,mânaţideinteresemercantilesaupurşisimplu,dinobligaţiicontractualealeserviciului,numeroşiromânidepestemunţi.

Fenomenul s-amanifestat cuprecădere în cadrul corpului subofiţerilor şialofiţerilordinarmată,poliţie, jandarmerie,alfuncţionarilordinjustiţie,caşialunoradindemnitariidelanivelulstructuriloradministrative.Lafelderealafostşiascendentulconfesionalasiguratdeceidinurmă,careapostatîntr-unaltstatutreligiaortodoxă,majoritarăpentruaceştia.

A rezultat un proces lent dar continuu de „românizare”, firesc dacă neraportămlafaptulcăBistriţaeraparteaRegatuluiRomâniei20.

Dar,pelângăprezenţanumericămasivăaromânilorînoraş,aceştiaaducşiargumentealeorganizăriivieţiilordezicuzi.Aparastfelreuniunialemeseriaşilor,deînmormântare,decântări,alefemeilor,asociaţiiprofesionale(CerculCultural)sauculturale(ASTRA).

Se editează ziare („GazetaBistriţei” – 1920-1934, „Săptămâna” – 1928-1940, „Năzuinţa” – 1938-1940), se joacă piese de teatru româneşti, au locevenimente culturale la care participă nume de rezonanţă ale culturii (GeorgeEnescu),seorganizeazăconferinţesusţinutedeprestigioşiintelectuali,înspecialdelaUniversitateadinCluj,sedeschidfarmacii21,cinematografe22,crâşme,restaurante,

19 A.N.B.-N.,fond Corneliu Mureşanu, „Autobiografie”, p.2.20 Ibidem.21 Procesulademaratodatăcu arondareaadministrativădin1876,cândafostcreatcomitatul împreunat Bistriţa-Năsăud (s.n.).Aurmatoperioadăîncare,chiarşinucleuldeintelectualiimplicaţiînredobândireadrepturilordeproprietatedintimpulconfiniuluimilitarafostnecesitatsă-şimutecentrulînreşedinţanouluicomitat,oraşulBistriţa.Aceasta,pentruaputeafipartenericredibiliîn„dialogul”cuautorităţilelocaleşiprinacestea,cucelecentrale,delaBudapesta.Deasemenea,noilegeneraţiiformatedupă1848,avândcasursădetraiprofesiiliberale(avocaţi,medici)saufuncţionariînadministraţie,caşiopăturăînstăritădeţăranişimeşteşugari,s--ausimţitatraseşimaiuşordeaserealizaprofesionalîntr-un„centru”,decâtîn„periferia”carerămăseseNăsăudul.Vezicailustrareafenomenului,Petiţii din graniţa năsăudeană în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Contribuţii documentare, volumîngrijitdeMirceaGeluButa,AdrianOnofreiu,Ed.Eikon,Cluj-Napoca,2012.22 Ilustrative în acest sens sunt datele din 1920: populaţie, total: 12.346, din care 3.716români,5.163germani,1.302unguri,2.018evrei,alţii,12.346;A.N.B-N.,fondPrefectura judeţului Năsăud-prefect, dos.116/1926,f.3,comparativcucelealerecensământuluigeneraldin1930,care


64

atelieremeşteşugăreşti,ţăraniidepeBârgău,deDupăTârgsauValeaSomeşuluidevinoprezenţăconstantăşicăutatăîntârguriledeţarăsausăptămânale,recruţiisporescnumărulunităţilormilitaredingarnizoană,instituţiispecifice,caRegna,dezvoltăo frumoasă activitate, atât pe terenul exploatării pădurilor, cât şi almecenatuluicultural,asociaţiileprofesionalesaureligioaseîşidiversificăactivitatea(Reuniunea„Mariana”aînvăţătorilorgreco-catolici,„AsociaţiaGeneralăaRomânilorUniţi”),sedeschideprimulliceuromânesc23,seridicăpesoclustatuia„barduluideşteptăriinaţionale”24.

Pestetot,unputernicfermentalimplicăriiromânilorînviaţacotidianăacetăţii,altădatăputernicbastionalsubjugăriişiapăsăriieconomice,confesionaleşinaţionaleaacestora.

Toate cele mai sus amintite au fixat direcţiile de dezvoltare şi traiectulparcursdesocietateabistriţeanăîndeceniileinterbelice25.

Imagineacareaparearpăreaunaidilică,încareromâniiajunseserăşiaicisădominenumericşiprinaceasta,întoatesferelesocietăţii,publicesauprivate.

Realitatea însă nu a fost conformă cu această imagine. Divergenţeleşi fricţiunile dintre români şi saşi s-au manifestat constant, mai ales la niveluladministraţiei locale.Aici, cantonată într-un exclusivism revolut, conducereasăseascăaprimărieiorăşeneşti a căutatprin toatemijloacele şipe toatecăile sălimitezeaccesulromânilorlaluareadeciziilor,caşiînfuncţiilepublice,începândcuceadincapuladministraţiei,primarul.

Retranşaţiînexclusivismulsecolelordedominaţieşiorganizareautarhică,saşiiaurefuzatconstantromânilordreptuldeaparticipalaelaborareaşiaplicareaînpracticăadeciziilorcare-ipriveauşipeaceştiadinurmă26.Delaexclusivismulfuncţiilor eligibile sau de execuţie, până la acela almărunţilor funcţionari de laoficiile subordonate primăriei, saşii au perpetuat în primii ani de după război oarătaurmătoareastructurăetnică–înordineaponderiinumericeapopulaţieioraşului:totalpopulaţie:14.128,dincare:5.666români,4.461germani,2.177evrei,1.363unguri,146ruşi,38ruteni,11sârbi,38bulgari,21cehi,8poloni,6greci,8armeni,6 turci,31 ţigani, alţii,4;Recensământul general al populaţiei României din 29 decembrie 1930. Volumul II: neam, limbă maternă, religie, publicat deDr. SabinManuilă,Tipărit la „MonitorulOficial”, ImprimeriaNaţională, Bucureşti,1938,p.304-305.23 „SingurafarmacieromâneascădinBistriţa”.ArticolulfăceaapellaintelectualişiautorităţipentrusprijinireainiţiativeiluiLeonBancu,precizândcăastfel„ne-amdauntestimoniudeconştiinţă naţională (s.n.);Gazeta Bistriţii,Bistriţa,nr.16,25iunie1921,p.2.Vezicerereaadresatăprefecturiiînacestsens,laA.N.B-N.,fondPrefectura judeţului Năsăud - prefect, dos.134/1920.24 Gazeta Bistriţii, nr.24,15decembrie1925,p.7.25 „Serbareainaugurăriiliceuluidestat„AlexandruOdobescu”dinBistriţa”,ladatade13aprilie1924,înIbidem, nr.8,15aprilie1924,p.2.26 Mircea Gelu Buta, Adrian Onofreiu, „Statuia poetului Andrei Mureşanu la Bistriţa.Cronologiedocumentară”,înRevista Bistriţei,Bistriţa,XXVII,2013,p.239-266.Vezişi„fermentul”emulaţieidedupă1918subformăpublicitarăînpresalocalălaCornelCrăciun,„ViaţaculturalăşireclamalaBistriţa–consideraţiipentruperioadainterbelică”,înIdem,VII,1993,p.247-262.

65


atitudineintransigentăfaţăderomâni.Nuerasuficientcădenumireastrăzilorşiafirmelorerabilingvă–deregulă,trilingvă-laaceastaseadăugauşicanelefaţădeceicareseadresaucudiversesolicitărireprezentanţeilocalesaufuncţionarilordinadministraţie.

A trebuit să treacă o perioadă lungă de timp până când, profitând deoportunitatea oferită de modificarea unui articol din legea de organizare aadministraţieilocale27,MinisteruldeInterneanumitoComisie Interimară aoraşuluiBistriţa,avândcapreşedinte/primarpeavocatulCorneliuMureşan.Procesul-verbalîncheiat deprefectul judeţuluiNăsăud consemna, îndatade31martie1934, cuocaziainstalăriinoiicomisiiinterimare,aceastărealitate28. Dacă în planpolitic29 traiectul sinuos al evoluţieiRomâniei interbelice aavutcarezultataccederealaprimafuncţieadministrativăînconducereaoraşuluia unui român,multmai complicate au fost realităţile din planurile economic şiadministrativ.

Problemaregândiriiurbanisticeazoneicentraleorăşeneşti,cuinteresmajorpentrupiaţadeaicişistrăzileconvergenteînaceastaacontinuatsăreprezinteunpunctprincipal,atâtînlucrărilereprezentanţeicomunale30şiaserviciilorprimăriei,

27 Ocaracterizareaacestorfenomene,îndesfăşurarealortemporală,însintezelerealizatedeautorităţilelocale,înprimaîncercaremonograficăinterbelică,laAdrianOnofreiu,„Bistriţa-încercărimonograficedupă1918”,înIdem, XXV,2011,p.245-257;radiografiasituaţieidinanul1932;Idem,„ContribuţiidocumentareprivindsituaţiajudeţuluiNăsăudînperioadainterbelică.Anul1932”,înIdem, XXVII,2013,p.225-238; sintezaeconomico-socială,realizatădeAgenţiaBănciiNaţionaleaRomânieidinBistriţa,înIdem,„ContribuţiidocumentareprivindevoluţiajudeţuluiNăsăud.Sintezapentruperioada1932-1937”,înIdem, XXIII,2009,p.153-188sausintezapentruîntreagaperioadăinterbelică,Idem,„ContribuţiidocumentareprivindevoluţiajudeţuluiNăsăudîntre1918-1938”,înIdem, XXI/2,2007,p.145-172.28 Vezideexemplu,VirgilŞotropa,„Dintrecutulromânilorbistriţeni”,înRevista Bistriţii,nr.1,25decembrie1924/1ianuarie1925,p.1-2.29 Schimbarea s-a făcut prin „Legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din Legeade organizare a administraţiei locale şi dinLegea de organizare a administraţiuniiMunicipiuluiBucureşti” din 15 iulie 1931, care a prevăzut dizolvarea consiliilor sau delegaţiilor instituţiiloradministrative-inclusivaconsiliilorcomunelorurbane-şiinstituireacomisiilor interimare, numiteprin deciziaMinisterului de Interne, la nivelul tuturor structurilor administrative;C.Hamangiu,Codul general al României, vol.XIX,1939,p.587-590. Urmareaafostcăînanul1932consiliulcomunalaloraşuluiBistriţaafostdizolvatşiînlocuitcuoComisieInterimară.Aufostnumiţiîncomisie,C.Sanchen,preşedinte;Dr.LeonScridonsen.,E.Ihl,Dr.M.Mihăilaş,Dr.SimionSbârcea,Dr.D.LoginşiR.Knall,membri;Săptămâna,Bistriţa,V,nr.196,26martie1932,p.2.30 Dupăceprecizacăanterioaracomisieinterimară,numităcudeciziaMinistruluideInternenr.6.089din29martie1934afostdizolvată,prefectulanunţacăafostnumităonouăComisiuneInterimară,cu„decisiuneaMinisteruluideInternenr.10.666din30mai1934”.Componenţaeieraurmătoarea:Dr.CornelMureşan,preşedinte;Dr.DionisiuLogin;Dr.TeodorFerezan;protopopVictorMureşan;profesorTomaGrigore;primpretorpensionarRusIonică;pensionarDumitruRebrean;IuliuGrama;MitruCigu.Toţiaudepusşiurmătoruljurământdecredinţă:„JurcredinţăM.S.RegeluiCarolalII-lea,JursărespectconstituţiuneaşilegileŢării,Jursă-miîndeplinesccuonoareşiconştiinţiozitatefuncţiuneace-miesteîncredinţatăşisăpăstrezsecreteleserviciului.Aşasă-miajuteDumnezeu”.;


66

câtşiîndezbatereapublică.Seintersectauaiciinteresedivergente,pedeoparte,aleautorităţilor,caredoreaurezolvareaaspectelorlegatedelipsapavajuluişiactivitateacomercianţilor,maialesînzileledetârg,pedealtăparte,acelorcareîşidesfăşurauactivităţilecotidieneînaceastăzonă,câtşialeclienţilorpropriu-zişiaiacestora.Şiaceasta,fărăbarierăetnică,darcuimplicareapreponderentăînacesteactivităţiaevreilorşisaşilor. Românii, atât cei care se „acomodaseră” ca locuitori ai urbei, cât şi cei„megieşi”,dinsuburbii,reclamauomaidreaptădistribuireaspaţiilorcomercialeşimeşteşugăreştişioregândireaacestora,pentrualefacilitaaccesulsaudesfacereaproduselorspecifice,rezultatedinactivităţiagricole,forestieresaudetransport. Pe de altă parte, se manifesta încă puternic sentimentul de protejare apatrimoniului imobiliar din partea saşilor. Simboluri ca biserica evanghelică,ansamblul Sugăelete, clădirile din zona pieţei centrale reprezentau tradiţia şitrecutul, asaltatetotmaimultdemodernizare. Agenţiaiacestuidinurmăfenomenerauatâtceilalţilocuitoriaioraşului,câtşipleiadadefuncţionariorăşeneşti,judeţeni,aidiferitelorinstituţiideconcentrate,pătrunşi aici din varii zone ale României întregite. Ei nu erau atât de legaţi deuntrecutcarenuleaparţineaşipecareîlconsideraurevolut.Înschimb,clamaureprezentarenumericproporţionalăînluareadeciziilorşideschidereaşipentrueia„porţilororaşului”. Melanjuletnic şi al intereselor, ca şidorinţadeaccedere lamijloacele şicăilede luareşiaplicareadeciziiloraudeterminat intensificareaacţiunilorcelorinteresaţi. Pedeoparte,româniiajunşifactordedecizielanivelulprimărieiîncepândcu30mai1934,auiniţiatoseriedemăsuri,calatepeideeatotmaiprezentăşiaici,aceeade„românizare”. Deciziileluatedenoulorganism,ComisiaInterimară-instituit, eadevărat,şinurezultatalvoinţeiliberexprimatealocuitorilororaşului–începândculunaiunie1934auînceputprinahotărîrespectarealegalităţiiinscripţionăriiplăcuţelorcudenumireastrăzilor.DeciziaafostconsemnatăînhotărâreaComisieiInterimarenr.32din6iunie1934,încare,dupăcesearătabazalegală,„PrefecturajudeţuluiNăsăud,ServiciulAdministrativ,subnr.9.419/1934aconstatcăhotărâreaComisieiInterimarenr.3.899/1934,luatăînşedinţadin3mai,privitorlaîntocmireatăbliţelorcunumireastrăzilorîndouălimbieste contrară ordinului Directoratului Ministerial Cluj, nr. 7.954/1931, care a dispus în mod categoric că acestea nu pot fi întocmite decât într-o singură limbă, şi anume, cea a statului (s.n.)”,s-adecisca„tăbliţelepentrunumireastrăzilorsevorprocuraînviitornumaiîntr-osingurălimbă,aceeaa statului, iar cele existente se vor revizui în acest sens, conform posibilităţilorbugetare31.A.N.B-N.,fondPrimăria oraşului Bistriţa, dos.11/III/1934,nr.5.126/31mai1934,f.4.31 Vezi şi evoluţia la nivelul ţării, reflectată în rezultatul alegerilor parlamentare, potrivit

67


UrmătoareadecizieafostceareferitoarelamutarealoculuidedesfăşurareapieţeişitârguluisăptămânaldinzonacentralăînnoualocaţiedinPiaţaDecebal.Potrivithotărâriinr.35consemnatăînprocesul-verbalalComisieiInterimaredin13iunie1934s-adecisca:„1.Săfiemutattârguldezarzavaturi,găini,etc.,delaPiaţaRegeleFerdinand32,PiaţaVoievodulMihail33şistr.RegeleCarolI34,peparteapavatăafostuluitârgdevite.2.SăfiemutattârguldescândurişidelemnedefocdelaPiaţaînainteaCazărmiiVânătorilor,respectivPiaţaPoartaRodnei35,peparteavesticănepavată,lângăeconomiaoraşului.3.Săfiemutattârguldefândelaparteapavatăpeparteanepavată,îndosulfabriciidesobe36.4.SăfiemutatloculpentrustaţionareacăruţelorţărăneştidelapiaţăîndosulPalatuluiAdministrativ37,peloculundeseaflăacumtârgulpentrulemnedefoc.5.SăfiepregătităPiaţaPoartaRodneiprinpavajăriconformposibilităţilorbugetarepentruastaţionacăruţeleţărăneşti”38. Deciziacareadeclanşatvariiformedeprotestdinparteacomunităţiisăseşti–fielaniveladministrativ,prinmemoriişiinterpelări,fieviolent–afostceadesubnr.98,consemnatăînprocesul-verbaldin27iunie1934.Dupăceinvocaraportulnr.5.886/1934alarhivaruluioraşului,însensulcăruiaprimăriaoraşuluinusegăseaînniciunfelderaportjuridiccuşcoaladefeteev-luth.,caredeţineaopartedinlocalulproprietateacomunei,hotărâreaComisieiInterimare,luatăcuunanimitatedevoturiprevedea„evacuareaimediatăalocalului,caresegăseşteînfolosinţaGimnaziului

cărora,alianţabloculuietnicmaghiaro-germanaarătatpânăîn1927„forţaelectoralăaminorităţilorprincipaledinTransilvania”,cadupăaceastădată,săseconstateodiminuareaimportanţeiacestuia,urmarea„consolidăriielementuluietnicromânesc”înjudeţeledeaici,printrecareşiNăsăud;apud.MarcelIvan,Evoluţia partidelor noastre politice 1919-1932, Ed.şitiparulKrafft&Drotleffs.aSibiu,1933,p.24-25.32 În şedinţaa II-aaConsiliului comunaldin 22mai1930, s-aalesocomisieprezidatădeprimarulCarolSanchen, „constătătoaredinmembrii comisiuniifinanciare întregită cu încă4membridesignaţideconsiliu”,careaveaîndatorireadeastudiaînamănunt„trebuinţeleşinevoilemaiurgentealeoraşuluiîntrecaresenumărăîn prima linie, pavarea oraşului”;Gazeta Bistriţii,X,nr.13-14,27mai1930,p.3.33 A.N.B-N., fondPrimăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.82,f.131. Dealtfel,măsura,prinimpunereaunornumeşidenumiristrăinedetradiţiaşitrecutuloraşului,aduslaconcluziacă„Lacele132dedenumiridestrăzi,dupănumeleunorpersonalităţiromâneşti,nus-apusproblemadacăauavutvreolegăturăcuoraşul.Şitotuşi,afostomaredificultatepentruagăsiatâtdemultenume,cutoatecă,comisiaşi-aprocuratpentruconsultaretotfeluldesurse,cărţişiinformaţiiistorice.Înfinal,auapelatşilapersoanecareerauînviaţă,ceeace,caurmareaschimbărilorpolitice,adatnaşterelaosituaţiedelicată”;apud.OttoDahinten,Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen, BöhlauVerlag,Köln-Wien,1988,p.188.34 Denumiredinperioada1934-1945.AziPiaţaCentrală.35 Denumiredinperioada1935-1945.AziPiaţaMică/Pietişor.36 Denumiredinperioada1945-1950.AziPiaţaCentrală.37 AproximativzonadeaziaPieţiiUnirii,cuprinzândbisericade laCoroana/fostăgreco-catolică,prefecturaşihotelulCoroanadeAur.38 Actualulansambludelocuinţedepestr.Crinilor.


68

defeteev-luth.,cuatâtmaivârtos,cădirecţiuneaşcoliidefete,deşicitatăînregulălaprimăriepentruadarelaţiunideurgenţă,pânăazinus-aprezentat”39.

Împotriva acestor decizii au protestat reprezentanţi ai saşilor, peroanejuridicesaufizice;împotrivalucrărilordeamenajareaparculuidinjurulbisericiievanghelice40,îndatade14august,chiarparohiaevanghelică41saudr.H.Wolffşiconsorţii42;împotrivamutăriitârguluisăptămânalîntârguldevitedinPiaţaDecebal,ladatade5septembrie1934,reuniuneaagricolăcercualădinBistriţa„privitoarelamutareatârgurilorsăptămânalepePiaţaDecebal,motivândplângereacuaceeacă,aceastăpiaţăestepreadepartedelacentruloraşuluişicorespunderecerinţelorpracticeşiigienice”43;dinnou,bisericaevanghelică,la27septembrie193444. Erau toate aceste forme de protest dovezi ale frământărilor interne dinsocietateasăsească,carecăutasă-şiconservecâtmaimultpoziţiiledintrecut,caşiexpresiauneiatitudinideizolaţionismetnicconstantşicontinuu,chiarşidupă191845.

39 Ibidem,f.148. Deciziaafostpusăînaplicareladatade18septembrie1934,când,potrivitplângerii Oficiului parohial evanghelic, „s-a prezentat d-l preşedinte al Comisiei Interimară aoraşuluiBistriţaînsoţitdeorganeledepoliţie”şiauevacuatclădirea„cucălcarededreptşicuforţa”;Idem,fondArthur Connerth,dos. 56,f.138.40 Lucrăridepavareşi înfrumuseţareapieţelorRegeleFerdinandşiUnirii,adjudecate înmoddefinitivladatade19septembrie1934,antreprenorilorPetrişorNicolaeşiArcăleanMitrucureducerede19,5%apreţurilordevizului,adicăcusumatotalădelei374.222;Idem,fondPrimăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.82, f.231.41 Ibidem, f.187.Contestaţiaprimărieiarătacălucrărileedilitare,inclusivmutareatârguluisăptămânal,„este luatăcuscopuldea transformaoraşul,careactualmentepăstreazăuncaractermedievaldemurdărieşiinfecţie,şidearidicanivelulestetic,şimaialessanitar”-Idem,fondArthur Connerth, dos.56,f.120–şicimitiruldinjurulbisericii„numaiareniciunfeldeurmevizibile”,iarporţiuneadeterenpecareacestas-aaflat„atrecutînproprietateadefinitivăaoraşuluiBistriţa…dreptpentrucarenupoatefiîngrăditdinsimplăconsideraţieistorică”;Ibidem, f.121.42 Idem, fondPrimăria oraşului Bistriţa, registre protocoale de şedinţe, reg. inv. nr. 82, f.189.Faţădeaceasta,contestaţiaprimărieisubliniafaptulcă„delainstalareaprimeicomisiuniinterimare pur românească în acest oraş, toate hotărârile de interes public şi naţional aduse deaceastăcomisiunesuntintenţionatşidereacredinţăapelatedinparteacetăţenilorsaşi,dinsimplulmotiv,căcomisia(sic!)areoatitudineromânească,promovândintereselenoastrenaţionaleatâtdeneglijate”şiapoi,atitudineadereacredinţăaacestora,careconsideraucă„arfinumaiocorporaţiecucaracterprovizoriu,fărădreptuldeafaceactededispoziţieprivitoarelaavereaoraşului”,ceeacenueracorect,deoarecelucrărileedilitarenuseîncadrauînaceacategorie,carevizanumaiactelede vânzare-cumpărare sau schimburi de bunuri imobile; Idem, fondArthur Connerth, dos. 56,f. 119.Ambeledocumente încheiau cu ideea cămotivele de contestare a saşilor erau acelea ale„şovinismuluişialuriineîmpăcatecesaşiinemanifestănouă,Românilor,fieînnumelepropriu,fieîndemnândpeconnaţionaliilor”;Ibidem, f.120-121.43 Ibidem, f.212.44 Ibidem, f.237.45 Dealtfel,GustavZikelimenţioneazăpreocupărilecomunităţiisăseştipentrueconomisirearesurselorproprii,inclusivatuncicânds-apusproblemaconservăriiclădiriişcoliidefetedinpiaţa

69


De aceea, nu a fost un fapt întâmplător conflictul violent din data de 25iunie 1934, de la primărie. S-au confruntat atunci, pe de o parte, reprezentanţiicomercianţilor şimeseriaşilor, saşi, evrei, unguri şi români, iar pede altă parte,capuladministraţieiorăşeneşti, primarul român, CornelMureşan46. Urmare a asaltului asupra primăriei, preşedintele Comisiei Interimare,CorneliuMureşan,aîntocmit,încalitatea sa oficială, unproces-verbaldeconstatareaîncălcăriilegislaţieiînvigoare.Apoi,s-aadresatparchetuluicompetent,pentrucavinovaţiisăfietraşilarăspundere.Instituţiaaîntocmitdosarulşil-aînaintatspresoluţionareTribunaluluijudeţuluiNăsăud.

2.2.Natura juridică şi accesul la informaţiile dosarului. Aşacumamsubliniat,CorneliuMureşanaîntocmitunproces-verbal,carea stat la baza declanşării mecanismului juridic de soluţionare a conflictului pecare-lreclamaactulrespectiv.Unexemplaraldocumentuluis-apăstratînarhivainstituţieicarel-aîntocmit,PrimăriaoraşuluiBistriţa,iarunaltexemplar,aajunslaTribunaluljudeţuluiNăsăudşiapoi,înarhivainstituţiei.Deşiareacelaşiconţinut,documentulse„comportă”diferit,înceledouălocaţiiundesepăstrează.DacăînfondulPrimăriei oraşului Bistriţa,accesulesteneîngrădit–deoareceautrecut30de ani de la întocmire, nu la fel este cazul cândne raportăm la arhiva instanţeijudiciare.Aici, conţinutul documentului nu este accesibil, intrând sub incidenţarestricţiilordocumentelorcreatedeinstituţiilejuridice47.

Acestaesteunprimaspect,denaturăprocedurală.Şimaiinteresantestecelal informaţiei istorice.DacăneraportămlainformaţiiledinfondulPrimăriei oraşului Bistriţa, rezultatul actului juridic apare trunchiat.Tot ceea ceputem săreconstituimestefaptulcăprinadresanr.6.292/1934,PrimăriaoraşuluiBistriţaaînaintatParchetuluiTribunaluluiNăsăudprocesul-verbalalşedinţeişisolicitarea„de dare în judecată a ceasornicaruluiWilhelmWittstock, pantofaruluiCsallnerCarol şi comercianţilor Szmolka Friederic, ZerbesMihail, ZikeliGustav senior,MaroscherFriederic senior,BraedtFriedric jun.,Maurer Ioan,BergerE.,pentrucentrală,delângăbisericaevanghelică;ideeaeradeapăstraclădirea–chiarînstareavansatădedegradareşicuunstatutjuridicincert–şideaconstruionouăclădirepentruoşcoalăelementară.Lafel,memorialistulreţineaşidispariţiaclădiriiîndiscuţiedin„Marktplatz”caurmareademolăriieiînanul1934şitransformareaspaţiuluiastfelrezultatîntr-unparc;Idem,fondGustav Zikeli, dos.5,p.61. Iarunalt reprezentantal reconstituirii trecutului saşilorconsemna faptulcă„vremuriletulburipentrupopulaţiasăseascăauvenitabiaînanul1934,cândadministraţiaexistentăatunciafostdizolvatăşi înlocuităabruptcuaşanumitacomisie interimară, iarprimarulCarolSanchenafostpensionatobligatoriu.PreşedinteleComisieiInterimareadevenitavocatulromânDr.CornelMureşan”. Consecinţa a fost amestecul brutal – în opinia autorului – în demolarea unora dinsimbolurilorurbanesăseşti,„sublozincaieftinăa„românizăriioraşului”;apud.OttoDahinten,op. cit., p.188. 46 A.N.B-N.,fondPrimăria oraşului Bistriţa, dos.5/1935,f.1-2. 47 Vezipct.4dinAnexa6laLegea16/1996republicată.


70

violenţăîmpotrivaorganeloroficialeşipentruîncercareaderebeliune,cucerereade identificare a celorlalţi manifestanţi, precum şi a autorilor morali ai acesteimanifestaţiişiactderebeliune”48.

Deasemenea,înbazaart.93.dinProceduraPenalăRomână,îninteresulsiguranţeipublice,pentruaseevitasustragereainculpaţilor,sesolicitaorganelorautorizate să dispună arestarea imediată a celor nouă manifestanţi şi aplicareadispoziţiilor„Legiialarmismului”,considerându-secămanifestaţiaafostîndreptatăîmpotrivaautorităţiişiîncursulexercităriifuncţiuniipublice,atâtdepreşedinteleComisieiInterimare,câtşideconsilieri.Aceştiaseconsiderauultragiaţiîndecursuluneişedinţeoficiale,lacareaasistatîntregulcorpalfuncţionarilordelaaceastăautoritate,şedinţăîntreruptădemanifestanţi49.

În cursul anchetei, judecătorul de instrucţie al Tribunalului judeţuluiNăsăudasolicitatprefecturiisăîicomunice„ceincidentes-auîntâmplatla25iunie1934cuocaziamanifestaţiilorpopulaţieidinBistriţa,precizândcauzaacestormanifestaţii, cineerauconducătorii, cucineau luatcontact laPrefectură şicums-aupurtatacolo,precizânddacăs-audedatladezordini,ceanumefaptepenaleausăvârşitşifaţădecine”50.

Printr-oadresăoficială,prefectulDumitruNacuarăspunscă„laprefectură,populaţiasăseascănus-adedatladezordini;amanifestatlaprimărie,undeaavuto purtare care se încadrează în prevederileCodului penal”, confirmând detaliileoferiteînacestsensdepreşedinteleComisieiInterimare.Deasemenea,eraadresatărugăminteadeafiluate„celemaienergicemăsuri,pentrucaautoriisă-şiprimeascăpedeapsa meritată”51. În urma procesului, treizeci de persoane participante ladezordineapublicăaufostcondamnatelacâtetreilunideînchisoare52.

„Privind”însă–strictdinpunctdevedereprofesional-îndosarulpăstratînarhivaTribunaluluijudeţuluiNăsăud,constatămfaptulcăsoluţiafinalăainstanţelorsuperioareafostcutotulalta,concretizatăînaplicareauneisancţiunipecuniare53.

3.1.Accesul instituţional la informaţiile documentare.Consideraţiile de mai sus servesc ca bază pentru analiza sistemului

reglementativalaccesuluilainformaţiileconţinuteîndocumente.Sesizămastfel,douăcomponentealeacestuia.Pedeoparte,alunorinstituţiicreatedupă1989,iaraltul,celalArhivelorNaţionale.

Înprimuldintreele,constatămcăinstituţiicaredeţindocumenteaparţinândFonduluiArhivisticNaţional,createpentruaplicareaunordecizii„reparatorii”din48 A.N.B-N.,fondPrimăria oraşului Bistriţa, dos.5/1935,f.3.49 Ibidem.50 Idem,fondPrefectura judeţului Năsăud-numere de bază, dos.11.785/1934,f.2.51 Ibidem,f.1.52 Idem,fondCorneliu Mureşanu,dos.1,„Autobiografie”,p.3.53 Motivaţiaprincipalăpentrucarenuputemutilizaînscopştiinţificinformaţiiledindosarestedeterminatădefaptulcăacestas-aîncheiat,prinultimelepiesepecareleconţine,abiaînanul1938.Ori,termenuldupăcarepoateficercetatestede90deanidelacreare!

71


punctdevederepoliticşilegislativ,şi-auimpuspropriilenormeşiregulideaccesşiutilizareainformaţiilordindocumente.

Deaceeaafostposibilăatâtconsultareaunordosarereferitoarelapersoanecare au avut de suferit în perioada 1945-1989, cât şi editarea unor lucrări careutilizeazăcopiossauîntotalitate,asemeneadocumente.

Dintre apariţiile de interes local, sunt relevante cele care valorificădocumentelepăstratelaArhiveleMilitarePiteşti54.Structuratăpeurmătoarelepaliere-Cuvântînainte,VirgiliuŢârău,Cuvântulautorului,CapI.Aspectealerezistenţeianticomuniste în judeţul Bistriţa-Năsăud: Rezistenţa politică, Rezistenţa social-economică,Rezistenţareligioasă;Cap.II.Mărturisiri;Cap.III.Martori:enumerarealfabetică–unadinlucrărinedescoperăîncapitolulIVdocumente inedite referitoarelacondamnărilepoliticedinaniiceauurmatceluidealdoilearăzboimondial.Suntredateinteresuluipublicmotivaţiileşitextulsecaldeciziilorinstanţelormilitare,careaumarcatatâteadestine!Amintimcâteva:Nr.2:1.Sentinţanr.1533/1949aTribunaluluiMilitarClujSecţiaaI-A,Dosarnr.1081/1949,din15septembrie1949:8anitemniţăgrea;(p.454).Sursa:ArhivaM.Ap.N.,UM.Piteşti,FondT.M.Cluj,dosarNr.1401-1700,file6;Nr.3:2.SentinţaNr.1.543/1949–dosarnr1081/1949.din 22 septembrie 1949: 15 animuncă silnică; (p. 460): Sursa: Ibidem;Nr. 4:Sentinţanr.1549/1949dosarnr.1141/1949,din29septembrie1949:15animuncăsilnică, sursa: Ibidem;Nr. 5: Sentinţa nr. 1585/1949 dosar nr. 1229/1949, din 4noiembrie1949:BodiuLeonida:25animuncăsilnică;BurdeţIoan,ToaderDumitru:20animuncăsilnică,dupăceaufostîmpuşcaţiîniunie1949,deSecuritate;Nr.6:Sentinţanr.1597/1949,dosarnr.1257/1949,din18noiembrie1949,Fond:nr.135,dosar.1401-1700.Copielegalizată;Nr.7:Sentinţanr.713/1949dosarnr.481/1949,din 15 aprilie 1949: 8 ani temniţă grea; Sursa: Idem, dosar nr. 451-750, copielegalizată,6file;Nr.10:Sentinţanr.87/1957,TribunalulMilitarOradea,dosarnr.83/1957:şaseaniînchisoarecorecţională:delictuldeuneltirecontraordiniisociale(sectaMartoriiluiIehova);Sursa:Idem,Fond137,dosar1-394,filele20-30,copielegalizată;Nr.11:Sentinţanr.511/1948,dosar534/1958,TribunalulMilitarCluj:10aniînchisoarecorecţionalăşiconfiscareatotalăaaverii–delict:uneltirecontraordiniisociale;Sursa:Idem,fondT.M.Cluj,dosarnr.401-539,copielegalizată;Nr. 12: Sentinţa nr. 150/1960, dosar nr. 435: Foşti legionari, liberali etc.Sursa: D. nr. 879/18.07.1992, pentru obţinerea drepturilor prevăzute în Decretul-Lege nr. 118/1990;Nr.13.Sentinţanr.271/1969,dosar196/1969,TribunalulMilitarCluj:54 Fărăaignoraşirealizareaunuiautorlocal,careainventariatnominal,alfabetic,aceastăcategorie, aparţinând formatorilor din perioada şcolarităţii individului.Beneficiind de un cuvântînaintealfostuluipreşedinteEmilConstantinescu,autorulîşidefineşteproiectulprinaceeacă„nusevreaunactdeacuzare,ciolumânareaprinsăînmemoriadascălilorşiînvăţăceilorcăzuţiînluptacuunduşmannecruţătorşisălbatic,comunismul,careaîncercatsăsugrumeşineamulromânesc”;ConstantinTotir,Catalogul dascălilor şi învăţăceilor ucişi în lupta împotriva comunismului 6 martie 1945-16 decembrie 1989,Ed.GeorgeCoşbuc,Bistriţa,2004,p.11.


72

9anide închisoare:Martorii lui Iehova;Sursa: Idem,Piteşti,Fond135,d.201-300,copielegalizată;Nr.14:Sentinţanr.464/1970,dosarnr.411/1970,TribunalulMilitarCluj:2anişi6 luni închisoare–delict:propagandă împotrivaorânduiriisocialiste;Sursa:Idem,Piteşti,T.M.Cluj,dosar.401-500,copielegalizată.

Oaltăapariţiepreiafoartemultedinpieselecazuluiprezentatîndocumentulnr.5demaisus,lacareadaugăşiunelecopiidupădocumentedinarhivaConsiliuluiNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii55.

Piesade„rezistenţă”aacestorapariţiiesteceacare,pentruprimadată,redăconţinutul integral al unui dosar de urmărire informativă al Securităţii dinaintede1989.AşacumsemenţioneazăpecopertaIV,„acestaesteDosaruldeurmărireinformativă al fostei Securităţi comuniste a poetului Alexandru-Cristian Miloşîntreanii1979-1989,obţinutdelaCNSAS–ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii–şipublicatintegral,fărăcomentarii,întruîntregireabiografieiscriitorului”56. Înaceeaşinotăadăugămşifaptulcăoseriededosarealeunorpersonalităţilocale, păstrate de aceeaşi instituţie, au fost accesibile pentru consultare celorinteresaţi,deaceastădată,dinperspectivăistorică57. Adouacomponentă,privindaccesullainformaţiileconţinuteîndocumentelepăstrate laArhivele Naţionale este definită de două bariere limitative: prima, atermenuluide30deanidelacreareadocumentelor,adoua,dejainvocataanexă6,preluatădinLegea16/1996şiinclusăînlegeamodificatădin2014,carestabileşteanumite categorii de documente şi termenele după care acestea pot fi date încercetare58.55 Viorel Rus, Rezistenţa anticomunistă în judeţul Bistriţa-Năsăud - aspecte, martori, mărturisiri şi documente inedite (1945-1989),Ed.IoanCutova,Bistriţa,2005,p.451-546.56 Pr.VasileRus,coord.,Martirii din Dealul Crucii,Ed.GeorgeCoşbuc,Bistriţa,2013. 57 PeaceeaşicopertăseaflăşiaprecierealuiRomulusRusan,potrivitcăreiaeste„ocarte-document, alcătuită de unul din poeţii pe care „epoca de aur” i-a transformat în „obiective”,rescriindu-le biografia în limba de lemn a Securităţii. Paradoxal, notele informative, rapoartele,sintezeleşisarciniledeserviciureconstituietotuşirealitatea,cucondiţiasăfiecititepedos.Aceastăcarte– intitulatăchiarcunumeledecoddindosaruldeurmărire:„Poetul”–esteoreconstituireincontestabilăa„rezistenţei prin cultură”–noţiunecontestatăazi,darpecare, iată,Miloşşialţiscriitorideieriauştiutsăoopunăcapeunzidtransparentcenzuriişidictaturii”.Lucrarearedăactele–noteinformative,rapoarte,sinteze,noteraport,declaraţii-dindosaruldeurmărireinformativănr.539alU.M.0855SecuritatedincadrulInspectoratuluijudeţeanalMI.Bistriţa-Năsăud,începândcudatade27.09.1978şipânăla07.12.1989!ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii,dosar POETUL, Ed.Karuna,Bistriţa,2014.58 Veziînprimulrând,dosarelepersonajuluievocat,CorneliuMureşan.Primul,derecrutareinformativă–acţiunedealtfeleşuată-C.N.S.A.S.-Direcţia Arhivă Centrală,R130.922;aldoilea,celdeurmărireinformativă,cuprima„piesă”–oadresăaDirecţieiRegionaleaSecurităţiiPoporuluiCluj,din29.10.1948cătreforulsuperiordelaBucureştişiultima,din1988,darcumenţiuneacădosarula fostvăzutdecătreofiţerul răspunzătorşi în anul 1993, Idem, I.644.562.Apoi,VictorMoldovan, fostsenatorşideputatal judeţuluiNăsăud înperioada interbelică,SecretardeStat la

73


4.1. Concluzii. Din cele expuse rezultă anumite aspecte cu privire la tema abordată. Înprimul rând, se constată că există unele instituţii deţinătoarededocumente carefuncţioneazădupălegiproprii.FieConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii,fieArhiveleMilitaredelaPiteşti,fieInstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului59,toate,aufostcreatedininterespoliticşiauprimitunstatutapartedeorganizareşifuncţionare.Deaceea,şi-auimpusstatutulînsocietate,obnubilânddeliberat ceea ce trebuia să reprezinte şi pentru ele, o legegenerală aarhivelor, obligatoriuderespectat.Dinsuccinteleexemplificărisedegajăcuforţăargumentulcăacesteinstituţiiaufolositşifolosescîncontinuareinformaţiiledindocumentesaule-aupusladispoziţiainteresuluipublic(uneleinformaţii),fărăaluaînconsiderareaspectelegatedeviaţaprivată,stareacivilă,problememedicalesaudesiguranţănaţională (din trecutul apropiat).A fost suficientă o singură luare de atitudine ainstituţieiPreşedinţieipentrucaastfeldeinformaţiisăacceadăînspaţiulpublic,dindorinţamărturisităaasanării vieţii sociale şi politice româneşti. Ba mai mult, instituţia Arhivelor Naţionale a fost obligată, în anumiteperioade,săseracordezelaacestecomandamente.Totul,pentruaflareaadevăruluiimediatşimaiales,aceluiconţinutîndocumenteledintrecutulrecent.Nus-aţinutcontdefaptulcăalăturideacestgendeinformaţii,suntpăstrateşicelecuvaloare istorică,care,alăturatecelormairecente,aucreatbarieraaccesuluilainformaţii,din perspectiva cercetării istorice sau, dimpotrivă, a accesului nelimitat, până lamomentul1989. Pe de altă parte, însuşi instituţia Arhivelor Naţionale s-a confruntat cuprovocareareglementăriiaccesuluilainformaţiiledindocumente,încontextulnoudedupă1989.Actulnormativlegiferatîn1996şireconfiguratînanul2014astatuatprincipiilegenerale,culimitareaaccesuluilainformaţii,după30deanidelacreareMinisteruldeInterne(1927),secretargeneralalFrontuluiRenaşteriiNaţionale(1938-1940),închisla Sighet între 1950-1955, Idem,Fond Penal, dos. 051.415 - vezi şimemoriile acestuia, cu unconsistentstudiuintroductivcarevalorificăinformaţiiledindosar,aparţinânduniversitaruluiVirgilŢârău,VictorMoldovan,Memoriile unui politician din perioada interbelică,editoriMirceaGeluButa,AdrianOnofreiu,PresaUniversitarăClujeană,Cluj-Napoca,2013-şidosarulfostuluiprefectţărănistVasileButta(14noiembrie1928-24aprilie1931;7 iunie1832-15noiembrie1933,apudAdrianOnofreiu,Ana-MariaBăndean,Prefecţii judeţului Bistriţa-Năsăud (1919-1950;1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii, Ed.Charmides,Bistriţa,2014,p.70-73;78),cu„piese”întocmitedePoliţiadeReşedinţăBistriţaînaugust1946şiîncheiatcuraportulinformativalşefuluipostuluidemiliţiedinlocalitateaPoiana-Ilvei,referitorlamodulîncareadecursînmormântareapersonajului,la data de 31martie 1973, fapt ce a determinat „închiderea dosarului de urmărire informativă”;Idem,Direcţia Arhivă Centrală, I.555.752. 59 Ca un element suplimentar în demersul nostru precizăm că documentele din fondulpersonalCorneliu Mureşan nuaufostaccesibilelacercetarepânăînanul2014,deoarecerestricţiatermenuluide30deanide lacreareera impusdecâtevaarticolepublicate în revista„RomâniaPitorească”sauprogramuldedesfăşurareameciurilordincampionatulnaţionaldefotbal.Sigur,dupăanalizaacestora,toate„piesele”fonduluiaufostdateîncercetare.


74

şiaanumitorcategorii,prevăzuteînanexanr.6.Prevederileanexeiconţintermenişicondiţiideordingeneralşilasălalatitudineapersonaluluiîncadrareaîntr-unadincategorii. Ca şi concluzie generală, se impune o analiză complexă a diferitelorreglementări în materie şi stabilirea respectării prevederilor generale din legea Arhivelor Naţionale, indiferentcarearfiacestea launmomentdat.Desigur,dinperspectiva principiului istorismului, care se impune tuturor documentelor, maidevremesaumaitârziu,indiferentdecomandamentetrecătoarepoliticesaudealtănatură. Iar acest act normativ ar trebui să răspundă, în primul rând,nevoii de a cunoaşte şi apoi, a protejării unor categorii de informaţii, în funcţie degenul şi categoria lor, câtşispaţiul temporalpentrucareestenecesarăpăstrarealor.

DER ZUGANG AUF DIE IN DOKUMENTEN ENTHALTENDEN AUSKUNFTE-DIE EINSTELLUNGSVORBILDEN.

ZUSSAMMENFASSUNG

Der Verfasser analysiert vergleichend,die Gesetzgebung betreffs desZugangsandieInformationen,diesichindenArchivdokumentenbefinden. Neben derArchivanstalt, die durch die nachfolgenden erganzendenVerordnungen aufgrund der Anfangsgesetzgebung, welche den Zugang an dieAuskunftewesentlichbeschrankte,auchandereInstitutionendarunterdasNationalratfurdieErforschungderSicherheitsarchivenunddasMilitararchivinPitesti,habendieeigenenGesetzgebungenerhalten,ohnedasArchivgesetzzuachten,welchedenunbegrenztenZugangandieDokumenteninformationenversahen.ZumBeispieleinersolchenLagewirdderFallderDokumentenuberdenerstenrumanischenBurgermeisterinBistritz(1934)CornelMuresandargestellt.DieSchlussfolgerung:eswarenotwendigdieAchtungderspezifischenArchivgesetzgebung von allen Inhabern der Dokumenten mit historischemCharakter.DieseRegelungkannmannaturlichperfektionieren.

75


PROBLEMELE OPERAŢIUNILOR DE SISTEMATIZARE A DEPOZITULUI DE ARHIVĂ ŞI DE PERFECŢIONARE A

INSTRUMENTELOR DE EVIDENŢĂ DIN REŢEAUA PROPRIE A ARHIVELOR NAŢIONALE

Peter MOLDOVAN

Cumsugereazăchiartitlul,investigaţiavizeazăexclusivfondurilearhivisticeistorice,depuselaArhiveleNaţionale,modulîncareelesuntorganizateîndepoziteleproprii.ProblemeleaduseîndiscuţieaucapunctdeporniresituaţiaconstatatălaArhiveleNaţionaleMureş,motivpentrucareexemplelecesevorda,factrimiterelafonduriarhivisticepăstrateaici.Însă,avândînvederestructuraunitarăareţeleinoastre,problemesimilarepotfiîntâlnite,fireşte,şiînaltelocaţii.Dupăanul1989aufostrarecazuriledepreluareafondurilorarhivisticedelacreatoriisaudeţinătoriidearhivă,spaţiilenoastrededepozitarefiind,înmareparte,dejaatunciocupate.Astfelcăsondareanoastrăcapătăuncaracter retrospectiv,problemelepecare levomdescriefiindnăscuteînanii`80aisecoluluiXX.

„Istoricul problemei”Pentru a îngădui „circumstanţe atenuante” „rădăcinii răului”, carenţelor

constatatelaoperaţiunileaflateînlegăturăcusistematizareafondurilorarhivistice,-„rău”1tradus,deregulă,prinsuperficialitateşiformalismînactulmuncii-enecesarsăînţelegemcumauguvernatprincipiiledeeticăamunciiregimulcomunist.Eticamunciisocialisteesteidealbazatăpeentuziasmulconstruiriisocietăţiiviitoruluişiexprimatăprintr-odăruiretotalăasinelui2.Deontologiisistemuluiauaşezateticaprofesionalăpeunlocfruntaşîntr-unclasamentalnormelorşivaloriloreticealemuncii.

Oprimătrăsăturăgeneralăaeticiiprofesionaleoreprezintădragosteafaţădeprofesiune,dăruireaşidevotamentulpentrumeseriaaleasă.(…).Întretrăsăturilegeneralealeeticiiprofesionalepeprimplanstădorinţadeamunci,deafacecevautilprinactivitateaminţiişiabraţelor.(…)Celcare-şiiubeşteprofesiuneaşirespectăexigenţeleprobităţiiprofesionalesestrăduieştesădealucrudecalitate,nuadmiteproducereaunorlucrurideproastăcalitate,aunorrebuturi.(…)Astfel,atitudineasocialistăfaţădemuncăînseamnăplăcereainterioarădeamunci3.

1 Putem numi superficialitatea în muncă drept «rău primordial» căci odată prezentă înoperaţiunile de la începutul lanţului de procese arhivistice, ea alterează interacţiunea corectă cuzestreaarhivistică,eun important factorde frânareaoperaţiunilordeaccesibilizarea fondurilorarhivisticeşiareputinţadeaamplificahaosul.2 MonicaHeintz,Etica muncii la românii de azi,Bucureşti,2005,p.96.3 Etică şi echitate socialistă.Culegeredelecţii,Bucureşti,1972,p.140;p.142;p.149.


76

Responsabilitatea înmuncă şi „înaltul simţ de răspundere în îndeplinireaei”aufostprincipiimultclamate4 înaniideconstrucţieacomunismuluiacesteaanunţânduncetăţeancuoînaltăconştiinţăpealecăruicuvântşifaptăstatulseputeabizui.Însă,dupăexprimareainspiratăaMonicăiHeintz,statulesteresponsabildemuncaangajaţilorsăi,darstatulestefoartedeparte5.Toteadescoperăînmoştenireasocialistăoatitudinefaţădestatspecificăaceleiperioade.Statulesteîncăvăzutcaaparent,celcaretrebuieblamat,furatsaumăcarşmecherit6.

Disimularea(ceeace„tefaci”căeşti),eraunaspectimportantînperioadasocialistă,eaascundeaorealitatediferită(…).Perioadasocialistăafostcaracterizatăprintr-o relaţiecomplexădintre ideal şi realitateşimulţicetăţeniau fosteducaţisă trăiască în această duplicitate. Ceea ce reprezenta un confort pentru individşi îi diminua responsabilitatea în faţa adoptării acestei vieţi duble era faptul căîmpărtăşeaacesteambiguităţimoralecutoţiceilalţicetăţeni(…).Ascunzându-seînspatelecolectivităţii,atitudineîncurajatădeideologiacomunistăasupremaţieicolectivităţiifaţădeindivid,acestaîşirezolvamaiuşorproblemelemorale.7

Înrealitate,responsabiliiregimuluicomunistaufostharniciînasufocadinfaşăprincipii-forţăaleeticiimunciisocialisteprecumdevotamentulînmuncăsausimţul răspunderii înmuncă.Pe lângămetodenaturale de sucombare - sămânţadifuzatăaacestorînalteconceptenuauavutterenulîntreţinutpentruevoluţie-aufostfabricateşimetodeinduse.Ceacareaangajatşiconsumat,probabil,celemaimulteenergiişiaîncurajatformalismulînmuncă,afostacţiuneanumită„întrecereasocialistă”şicorolarulei,„îndeplinireaplanuluicincinalînaintedetermen”.

Inclusiv arhiviştii şi arhivarii, comasaţi în sintagma anonimizantă„personalulmuncitordinArhiveleStatului”, erauchemaţi la întrecere socialistă.Erauprovocaţisăîşidepăşeascăcumulteprocenterealizărilelasarcinilearhivisticeclasice, (verificarea existentului, pregătire pentrumicrofilmare8 etc.) şi celelalteactivităţiasumateprinplanuldemuncă:maimulteunităţisocialistecontrolate,omaimarecantitatedefonduriarhivisticepreluatede lacreatoriidearhivă.Lisecerea totodată,depăşireacantităţiidemaculatură introdusă încircuituleconomic4 ÎnplanuriledemuncăanualealecolectivelorArhivelorStatuluiseputeagăsiurmătorulpunct: «În adunările generale de partid se vor dezbate probleme privind răspunderea înmuncă,ordineaşidisciplinaşiroluliniţiativelorproprii«.(ArhiveleNaţionale,ServiciulJudeţeanMureş(încontinuare:ANSJM),Arhiva Arhivei,ds.1/1984,f.26.Plan de muncă pe semestrul II 1984).5 MonicaHeintz,op. cit., p. 52.Autoareadefineşte conceptulde etică amuncii cafiindansamblul valorilor legate de muncă. (p. 5). Sau extensia minimă a termenului: „reguli decomportamentlaloculdemuncă”(p.162).6 Ibidem,p.100.7 Ibidem,p.164;p.173.8 Dinacestactredactatînanul1984,remarcămlipsadintreoperaţiunilearhivisticeînşiruite,ainventarieriiarhivistice.Situaţiaseexplicăprinfaptulcă,prinanii1970,responsabiliiArhivelorStatului au raportat operaţiunea de inventariere a fondurilor arhivistice istorice din depoziteleproprii,dreptoacţiunefinalizatăşiîncheiată.Asevedeaorelatareînacestsensîn:Profesioniştii noştri 4. Dumitru Zaharia la 85 de ani,SfântuGheorghe,2011,p.23.

77


cuminimum2tonedemaculaturădearhivist9(!)saurealizareadeeconomiiprinfolosirea raţionalăa resurselorenergetice şi combustibilului10.Febraconcursuluiapututconduce,depildă,lasituaţiacreăriifonduluiarhivisticcuosingurăpiesăarhivistică.

Prin viteza pretinsă pentru execuţiamaimultor instrumente de evidenţă,pentrumaimulteunităţicreatoaredearhivăcontrolate,pentrumaimulţimetriliniaridefondurişicolecţiiarhivisticepuseînlucruşiraportatecaprelucrateintegralşidefinitiv,s-acelebratprimatulcantităţiiasupracalităţiiînactulmunciiarhivistice.Orarhivistulonestînmuncărecunoaştecăobiectulmunciiarhivisticenupoatefitratatcaomarfăoarecare,instrumenteledeevidenţănupotfifabricatepebandărulantă;deaicirezultădificultateadea„condensa”muncaarhivisticăîntr-unformatde produs finit standard11. Regimul, din ambiţia de a demonstra superioritateaeficienţeimuncii statului socialist, a impus un tip de raportare lamuncă care acreatomentalitateconvergentăceluiimplicatînactulmuncii.Aceastămentalitatetrebuieînţeleasăcaunproduscultural-socialşinucaunprodusetnic12.

Salba de clădiri noi dedicateArhivelor, construite în anii 1970-1980, înspecial sub directoratul generalului Ionel Gal, (înArhive între 1974-1984) 13 a însemnatoveritabilăgurădeoxigen.Apareşansacainstituţiasămute,iarlacaz,săunifice,arhivaistoricăîntr-unsingursediu,conformşispaţios.Maimult,secreeazăoportunitatea cadupădeceniideblocaj,Arhivele săpoatădemaraoperaţiunidepreluareaunorînsemnatecantităţidearhivăinstituţională.

Fiind arhiva istorică un „bun al întregului popor” mutarea fondurilorarhivisticedelavechiullanoulsediuadevenitoacţiuneîncareaufostangrenaţimasiv„oameniimuncii”14sauzilieriangajaţispecialînacestscop15.Uneori,acţiunea9 Înanul1984,dindepozitelepropriialeFASMureş,s-aueliminat700kg.demaculatură,iar„organizaţiilesocialiste”s-audispensatde109(sic!)tonedemaculatură.Anulurmător,1985,creatoriişideţinătoriidearhivăaulivratocantitatedepeste8tonedemaculatură.(ANSJM,Arhiva Arhivei,ds.1/1984,f.41;ds.1/1985,f.68).10 ANSJM,Arhiva Arhivei,ds.1/1984,f.17-18.Chemare la întrecere către filialele Arhivelor Statului şi serviciile din aparatul D.G.A.S. adresată de Filiala Arhivelor Statului, Municipiul Bucureşti.11 GabrieleStüber,Qualitätsparameter archivischer Arbeit. Überlegungen zur Dienstleistung und Ressourcengewinnung,înDer Archivar,nr.56/2003,tom.3,p.21.12 MonicaHeintz,op. cit.,p.25.13 În această perioadă au fost date în folosinţă unnumărde23denoi sedii judeţene aleArhivelor.Câtevaexemple:Alba,Arad,Bistriţa-Năsăud,Buzău,Galaţi,Harghita,Mehedinţi,Mureş,Prahova,Sălaj,Timiş,Vaslui,Vâlcea.(Asevedea:IonelGal,Raţiune şi represiune în Ministerul de Interne,1965-1989,vol.II,Iaşi,2001,p.156-161).14 Depildă,lamutareaarhivelordinIaşidinincintaMănăstiriiGolialanoulsediudinCopou,auparticipatoameniaimunciidin35deinstituţiiieşene(spitale,consiliulpopular,Universitatea,regionalaCFR,întreprinderietc),prestândîntre6şi24deore/instituţie.AsevedealistacompletăaacestoralaRodicaIftimi,Adrian Pricop la 90 de ani,înActa Bacoviensia,nr.VII/2012,p.494.15 În intervaluloctombrie1977 -martie1979 laArhiveleStatuluiMureşau fostangajaţicirca30dezilieri,cuajutorulcăroramaterialularhivisticafostmaiîntâipregătitpentrutransfer,


78

s-abucuratdesprijinulstructurilorMinisteruluideInterne16.Pentrusistematizareafondurilorarhivisticeîndepozitelenouluisediu,s-aapelat,într-unprocentridicat,totlapersoaneangajatecuora17;caurmare,personalulangajatalinstituţieiesteînsituaţiadeasefamiliarizacuprivirelafondurilearhivisticerepartizateîndepozite18.

Suferindededeceniidinlipsădespaţiudedepozitare,Arhivelejudeţeneauposibilitatea,dupăinstalareaînnoilesedii,săpreiaînconformeleşispaţioaselelordepozite,un însemnatnumărdefonduriarhivistice.Acţiune impregnatăşieadespiritulvremiimaisusexpus:dindorinţadeaumplenoilespaţiidedepozitarecuoricepreţ,uneoriaiciajungunităţidepăstrareîndoielnicesubaspectulvaloriiloristorice.19

Existăacumoportunitateadeasepreluaarhivelecreateînperioadaîmpărţiriiadministrativeperegiuni(1950-1968)decătrestructurilesuprapuse:sfatulpopularregional, sfaturile populare raionale şi sfaturile populare ale comunelor20, chiar

iarapois-afăcutmutareapropriu-zisăşisistematizareafondurilorîndepozite.Zileriiaufostplătiţipebazaunuiuntariforarceavariatîntre5-6,50lei/oră.(ANSJM,Arhiva Arhivei,ds.7a/1979,nenumerotat).16 Depildă,InspectoratuljudeţeanGalaţialMI,aasiguratpersonalulpentrumontareacelorcirca7.000m.l.derafturimetalicelaArhiveleStatuluiGalaţi,înanul1979.(AdrianPohrib,Cezar Bejan, un destin în slujba arhivelor gălăţene,înActa Bacoviensia,nr.VIII/2013,p.606).17 Planul de muncă al FAS Mureş pe anul 1985, prevede la punctul 12: „Măsuri de reorganizare tematică a depozitelor 2 şi 3 (în funcţie de fondurile băneşti)”,semncăacţiuneaeragândităaseexecutacuajutorulpersonaluluiangajattemporar.(ANSJM,Arhiva Arhivei,ds.1/1985,f.9).Arhiveledestatdinţărileculungătradiţiedemocratică,capitalistă,recurgşiele-desigurîntr-oaltămanieră-lasprijinulsocietăţiicivile.Arhiveleconlucreazăcuasociaţiileşisocietăţiledeistoriecuscopuldeaobţine forţădemuncăpentruprelucrareaarhivelor.Persoane interesatede istoriepot efectua, sub supravegherea specialiştilor, anumite operaţiuni de prelucrare asupra fondurilorarhivisticepecareArhivele,cupropriileresurseumane,nulepotfaceaccesibileîntr-untermendetimpacceptabil(GabrieleStüber,loc. cit.,p.8).18 Cuocazia„şedinţeideanalizăa activităţiiFASMureşpe semestrul I/1984”,delegatulDirecţieiGeneraleaArhivelorStatului(DGAS),CornelLungu,apreciazăcă„omareatenţietrebuieacordatăevidenţeişicunoaşteriimaterialuluiarhivisticdindepozite”.(ANSJM,Arhiva Arhivei,ds.1/1984,f.23v.).19 Exemplenumeroasesegăsesc,înspecial,înfondurilearhivisticepreluateîncantităţimarideladiferiteîntreprinderi.Aiciabundăactelecontabileordinare,fişelemaestruşahdecreditşidedebit,standardeledestatetc.În1979s-autrimisadreselapeste23deîntreprinderisauIAS-uri,solicitându-li-sedepunereaarhiveilorlarecentdateînfolosinţăArhiveaStatuluiMureş(inauguratela8decembrie1978)(ANSJM,Arhiva Arhivei,ds.7/1979,f.8).20 LaFASMureş,omareacţiunedepreluareafondurilorarhivisticealesfaturilorpopularecomunaleşi,acoloundemaiexistau,afondurilorarhivisticealeprimăriilorsăteştidinaintedeanul1950,afostorganizatăînanii1984-1985.Vârfulcantitativalpreluărilorafostatinsîn1984cândaufostpreluaţi311m.l.Anulurmătorafostrândulaltor50m.l.dinaceeaşicategoriesăfietransferaţiîndepoziteleFASMureş.Inventaruldepreluareafostinstrumentuldeevidenţăceaînsoţitproceduradetransferafondurilorarhivistice.(ANSJM,Arhiva Arhivei,ds.1/1984,f.41;asevedeaşi:f.20v.;f.31;f.34-35;ds.1/1985,f.21).

79


înaintedeaseîmplinitermenullegalde30deaniprevăzutdeDecretul472/197121.Toate fondurile arhivistice s-au transferat laArhivele Statului însoţite fiind deinventaredepreluare.Desprecâtdecorectaufosteleîntocmitedecătreunităţilecreatoaresaudeţinătoaredearhivă,avemocaziasăvorbimmaijos.

Sistematizarea depozitului de arhivă istorică22

Deprindereacuîncărcăturadepozituluidearhivăistoricăsefacelapreluareaîngestiuneaacestuia.„Trecereaînrevistă”azestreiexistenteîntr-unanumitdepoziteutilaseoperaprinconsemnareaîntr-untabelafondurilorarhivistice23,vizitândfiecarepoliţă şi raft, în ordinea crescătoare a numerotării lor.Aşavomobţineopozăclarăşioimagineexactăamoduluiîncaredepozituleste”mobilat”24,cuatâtmaimult cu cât, în unele situaţii, instrumentele ajutătoare – registrul fondurilorarhivistice,ghidultopografic,ghidulderaft,-nusuntactualizatesaulipsescde-adreptul.

Sepoate întâmplasăconstatămcăunelepoliţesau rafturi întreginusuntnumerotate:fienu au fost deloc,fienumărul s-a desprins depemetal. În astfelde cazuri, se trece la numerotarea regulamentară a tuturor poliţelor şi rafturilor,înaintedeaîncepeconsemnareafondurilorarhivisticeaşezatepeacestea.Putemîntâlnişisituaţiaîncareunasaumaimulteplatformemetalicealepoliţeilipsesc,21 Decretul 472/1971 privind Fondul Arhivistic al RSR,publicatînBuletinulOficial,nr.164din30decembrie1971,afostactulnormativcareareglementatactivitateaarhivisticădinRomâniapânălaapariţiaLegiiArhivelorNaţionalenr.16din1996care,înversiuneaeiprimă,afostconstruităpefundamentulDecretului472/1971.22 Dezbatereadinsecţiuniledefaţăsepăstreazăprincipial,înextensiaoferitădeambianţanormelorşiinstrucţiunilorarhivisticeaflateînuzîntrecutsauînprezent,lacareseadaugăcoloraturaspecificăunuistudiudecaz.23 Se vor notamăcar datele de identificare elementare: denumirea fondului sau colecţieiarhivistice,cantitateaînmetriliniari(încontinuare:m.l.),anumăruluipoliţeişiraftului.24 UnneajunsregretabilşiuncusurgrozavaclădirilorArhiveloristorice,ceprovinedinfazadeproiectareaconstrucţiei,îlîntruchipeazăiluminatulnesatisfăcător,insuficientaldepozituluidearhivă.S-aoptatpentruiluminareadepozituluicubecuriculuminăcaldă,deslabăputereenergetică.Instalaţiile de iluminat au fostmontate în plafon paralel în raport cu dispunerea rafturilor ce seînalţăuneoripânălatavan.Interpretareaservitădeoficialiiacelorvremuri,araţiuniipentrucares-apreferatacestsistem–protecţiaarhiveidepozitate–esteunafalsă.Documentuldearhivăesteprotejat,dupăcumcernormele tehnice,prin introducerea lui înmijloaceledepăstrareadecvate:cămăşideprotecţie, cutii saumape.Credemcăalegereaacestuinefericit sistemde iluminat arelegăturădefaptcudirectiveleanilor1980dereducereaconsumului,inclusivaenergieielectrice.LaArhiveledinOccidentpecarele-amvizitat,depozituldearhivăistoricăesteluminatireproşabil,de pildă, prin sistemul spoturilor cu LED, acţionate de unul-două întrerupătoare electrice. Cucertitudine,sistemulactualdeiluminaredelanoi,nuîncurajeazămuncaîndepozitşiareconsecinţedevastatoare asupra sănătăţii vederii celui care se încumetă să lucreze mai multe ore zilnic îndepozituldearhivă.Utilizarealanterneifrontaleesteosoluţiepaliativă.Înplusexistenţaunuinumărde15-20deîntrerupătoareelectriceîntr-undepozitde280m2nuesteosoluţie,nicieconomicănicieficientă.


80

fiindscoasedintr-unmotivoarecare.Atuncicândeposibil, raftulvafireîntregitcu reamplasarea suportului la locul lui.Poliţanouadăugatăvafinumerotată cunumărulcorespunzătorpoziţieidinraft.

Lanumerotareapoliţelorînetapaîncareelesuntdejaîncărcate,seţinecontdemoduldedistribuireacutiilorsauamapelorcuarhivăperafturi.Dacămapelesaucutiilesuntînşiruitepeîntreagalungimearaftuluişinupetronsoane,atuncinumerotareapoliţelorvaurmadirecţiadeaşezareafonduluiarhivisticpepoliţe.Eventuala încărcare a rafturilor dintr-un depozit prin întrebuinţarea a ambelormetode:”petronsoane”şi”pelungimearaftului”25,nuafecteazăgăsireacuuşurinţăa piesei arhivistice dorite, atât timp cât instrumentele de evidenţă aferente suntîntocmiteireproşabil.

Încursulacţiuniideconsemnareafondurilorarhivisticedindepozit,sepoateîntâmpla ca unele dintre acestea să fie sărite26. Sunt două cauze principale careconduclaoastfeldesituaţie:1.numărulmicalpieselorcecompunfondularhivistic–1,2,3sau4unităţiarhivistice(încontinuare:u.a.)–care,şidatorităformeilor(adeseorievorbaderegistresaudepiesecuformatasemănătorregistrelor),suntamestecatecuarhivaliialeunorfonduriarhivisticeînvecinatemaimari,şi2.fondulsaucolecţiaarhivisticărespectivănuestepusăînmijloacedeprotecţie(cutiisaumape) şi astfel scapă consemnării, la o primă vedere.Despre existenţa acestoraaflăm atunci când trecem la verificarea exemplarului de depozit al inventarelorarhivisticealedepozituluiluatîngestiune(aspectpecareîldiscutămînsecţiuneaurmătoare).Înacelmomentdescoperiminventarelearhivisticecareindicăexistenţaîndepozitafondurilorarhivisticeneidentificate.

Imediat după luarea în gestiune a fondurilor şi colecţiilor arhivistice dindepozitul propriu – având în vedere că cu această ocazie am inspectat fiecarepoliţăşiraft,amajunsîntoateunghereledepozitului–esteutilăefectuareauneiacţiunide”punereînordine”adepozitului:seaşeazălalocullorcutiilecuarhivălăsate la întâmplare, se are grijă ca cutiile şi registrele să stea pe poliţe aliniateşistrânsgrupate,seadunăobiectelegăsiteîndezordinepepoliţe:fişedecontroluitate,capetedesfoarăsauchiarcârpe,fragmentedehârtie,cutiisaumapegoale,cămăşideprotecţie,foidefolosireetc.Totînacestfazăesterecomandabilcapebaza fondurilor arhivistice consemnate în ciornă să alcătuiască provizoriu unuldintreinstrumenteledeevidenţăaledepozitului:registrulfondurilorşicolecţiilorarhivistice.Provizoratulse justificăprinmultipleleacţiunicevorurma,aşacumvomvedeamaijos,şicare,lafinal,vorschimbaînfăţişareadepozitului.25 Poatefiîntâlnităsituaţiaîncare,depildă,otreimearafturilorunuidepozitesteîncărcatăprinmetoda”petronsoane”iarcealaltedouătreimiprinmetoda”pelungimearaftului”.26 Tot înaceastăetapăsepoateivisituaţiaoarecumopusă, încaresădepistămîndepozitarhivalii,fonduriarhivisticeîntregisaufragmentarefărănicioformădeevidenţă.Acesteavorfiluateînevidenţăprinproces-verbalşivorfiînscrisepeolistădepriorităţiînvedereaprelucrăriişiaccesibilizăriilor.

81


Constatând,înurmaconsemnăriifondurilorarhivistice,neajunsurileceţindesistematizareadepozitului,trecemlarezolvareaseparatăafiecăreiprobleme.Noiamidentificatcâtevasituaţiidatedespecificulşidetematicafondurilorarhivisticegăzduiteîndepozituldearhivă.

Oprimăurgenţăpriveşteintroducereaînmijloacedeprotecţie(cutii,mape)a acelor fonduri arhivistice care nu s-au bucurat de această atenţie cu ocaziadepuneriilorîndepozit.Operaţiuneaeprioritarăatâtdintemeiuluneiidentificărirapideşicorecteafonduluipepoliţecâtşidatorităfaptuluicăodatăintrodusîncutii,fondularhivisticvaputearăspundemaibineuneieventualenevoidestrămutare,încadrulprocesuluidesistematizareadepozitului.Serecomandăcaacţiuneasă-şigăseascăexpresia înambianţaoperaţiuniideverificareaexistentului fonduluiarhivisticîncauză.Asuprafonduluiarhivisticsevorefectuaurmătoareleoperaţii:desprăfuirea,piesăcupiesă,aunităţilorarhivistice,confruntareau.a.cuinventarul,renumerotareau.a.acoloundesituaţiaocereşicertificareaacestora,actualizareafileloru.a,renumerotateînceletreiexemplarealeinventarului,scriereasaurescriereacuprinsuluipecopertau.a.27,dotareau.a.cufoidefolosire,introducereau.a.înmijloaceledeprotecţie (cutii,mape)şi inscripţionareaacestoracuelementeledeidentificareafonduluiarhivisticşi,dupăcaz,întocmirealisteiunităţilorarhivisticecetrebuiescrestaurate.

Unelefonduriarhivisticeistoricedeschisesauînchise(primăriirurale,preturide plasă, notari publici) au fost transferate laArhiveleNaţionale în două etape.Fiecăreipreluăriîicorespundeunintervalcronologicdistinct,fiecăreipreluării-arevenituninventardepreluarepropriu.Înciudafaptuluicăobiectulpreluăriimairecenteşi-agăsitadăpostînacelaşidepozitcucelalpreluăriimaivechi,aceastăparteaaceluiaşifond,nuafostaşezatăîncontinuareaceleilalte,aşacumarfifostnormal,cilaîntâmplare,peunoarecareraft.Situaţiacreeazăconfuziişidificultăţiîngăsireau.a.căutate(existenţauneievidenţeladepozitceilustreazăstareadefapt,amplificăşimaimultnedumerirea).Seimpune,bunăoară,alăturareaceledouăpărţialeaceluiaşifondarhivistic.Operaţiuneaseefectuazăfieprinutilizareapoliţelorlibere,fieprin rocadă.De regulă, principiul aplicat nuvafineapărat acelade aadăugaparteamicăafonduluiarhivisticpărţiimaricihotărâtoarevafiexistenţaspaţiului liber suficient în vecinătatea unei părţi a aceluiaşi fond arhivistic. Lapermutareacutiilordedocumente între rafturi, atâtpoliţelepecareurmeazăafiaşezatecâtşipoliţeledepecareaufostdeplasate,vorficurăţatedepraf.

Odată aşezate părţile unui singur fond arhivistic pe acelaşi raft, una în27 Necesitateaapare,depildă,lafondurileprimăriilorrurale,atuncicândcopertaoriginalăadosaruluiafostînlocuitădincauzastăriiirecuperabilededegradaresauuzură.Deprecizatcăînacestecazuripecopertăvafitrecutcuprinsulpescurtaşacumapareînscrisîninventarulfonduluiarhivistic.Precizareaîşiareimportanţaeideoarecesuntsituaţiicândcuprinsulînscrispecopertadosaruluioriginalnueste identiccuconţinutulpescurtaldosarului,consemnat în inventaruldepreluare.


82

continuareaceleilalte, se recomandă inscripţionareapecutii (mape)anumăruluide inventar al inventarului arhivistic a părţii de fond arhivistic corespunzător28.Aşa, numărul unităţii arhivisticedin inventarul arhivistic dorit vafigăsit la raftuşorşirapid,fărăgreş29.Totatunci,număruldeinventarsevaînscriepecoperţilearhivaliilorcuformatatipic30(registre,opiseetc)-caredatoritădimensiuniinuauîncăputîncutii(mape)-înscopulstabiliriicorecteaapartenenţeilorlaunadintrepărţilefonduluiarhivisticceacunoscutdouăsaumaimultepreluăridistincte.

Nudoarpărţialeaceluiaşifondarhivisticaufostdepuseîndepozituldearhivăînmod”devălmaş”cişialtelecarepotficircumscriseunuidomeniu31:bunăoară,fondurile arhivistice ale CAP-urilor, ale notarilor publici, ale unor instituţii cuspecific asemănător sau succesoare (de pildă: inspecţii financiare, administraţiafinanciară).Recomandabilesteînastfeldecazuri–atuncicândexistăspaţiiliberepe rafturi,–organizarea fondurilorarhivistice,pedomenii,peacelaşi raft sauperafturisuccesive.

Poziţionându-ne în continuare în zona tematică a fondurilor arhivistice,maiprecis,urmărind fondurilearhivisticealeprimăriilor rurale,observămcă, înprincipiu,elesuntdepuseperafturiînordineaalfabeticăadenumiriilocalităţii.Aiciaparesituaţiaîncareexistădouălocalităţicuaceeaşidenumireşiacărorfonduriarhivisticeaufostaşezate,logic,unalângăalta.Pentruaevitaconfuzia,vomnotape cutiilede arhivă elementededepartajare clare ca, depildă,numărulde fondsaunumărulinventaruluiarhivistic.Însăşimairelevantănisepareatribuireauneilegături de ordin geografic sau hidronimic32.Aceste atribute vor fi înscrise şi în

28 Numărul fondului unui fond arhivistic este, fireşte, unic, independent de câte preluărisuccesiveacunoscut,darsurprizelepotapăreaşilaacestcapitol.29 Esteîntâlnităşisituaţiaîncaredepecutiesauetichetamapeiafostomissauadevenitilizibilunuldintreelementeledeidentificarealefonduluiarhivisticrespectiv.Ceamaidesîntâlnităîmprejurareesteaceeaainscripţionăriiincompleteamijloculuideprotecţie,lipsinddateleprivindaniiextremişiceleceanunţănumereledosarelorceseregăsescacolo.Sevorîntregicutiile(mapele)cu elementele constatate lipsă. Pentru inscripţionare este de dorit a se folosimarker de culoareneagră.30 Osituaţiepropriefondurilorarhivisticealeprimăriilorruraledinperioadainterbelicăşiapoiasfaturilorpopulare,esteexistenţaregistrelordeintrare-ieşiredeformatspecialcare,dincauzadimensiuniimari, nu au încăput în cutii.Ele nu sunt prevăzute cu coperţi cartonate.Astfel suntvulnerabileladelabrare,cudeosebireatuncicândcutiileînvecinatesuntmişcatepepoliţă.Înplus,acesteregistreneavând„coloanăvertebrală”,suntpredispuselaîncovoiere.Estenecesarăprotejarealorcucoperţidincarton,coperţicarevorfiinscripţionatecutoateelementelededescriere.Registreledeintrare-ieşireaufostdateaicidoarcaexemplu,şialtearhivaliipotfigăsiteînsituaţiaînfăţişată.31 Înaceastăsituaţies-augăsitunelefonduriarhivisticealeprimăriilorrurale(alteledecătcelecareauajunsîndepoziteleArhivelorîndouăetape),deregulăcelemicicaîntindere,careaufostdistribuitedezorganizatperafturisau”ascunse”printrefonduriarhivisticemari,fărălegăturătematicăcuacestea.32 Depildă, laANSJMureş, între localităţile cudenumirea identică „Crăieşti”, distincţiaa fost făcută cu ajutorul atributelor hidonimice corespunzătoare situării geografice : „Crăieşti –

83


instrumenteledeevidenţăaledepozitului(ghidtopografic,registrulfondurilor,ghidderaft)darşipeetichetacoperteiinventaruluifonduluiarhivisticalprimărieivizate.

Oaltăsituaţieesteacceaîncare,delacreatoriişideţinătoriidearhivăaufostpreluateîndepozitelenoastre,deodată,unnumărmaimaredefonduriarhivisticeistoricedinacelaşidomeniu,prevăzutesaunucuinventaredepreluare.Depildă:primăriiruralepânălaanul1950,breslealemeşteşugarilor,bănci,notaripublici.Înprimăfază,toatefondurilearhivisticedintr-undomeniuaufostluateînevidenţăcuunnumărdefondunic.Acestnumărunicafostînscrisatâtîninstrumenteledeevidenţăexistenteatuncicâtşipecutiiledearhivă.Fiindulteriorsupussistematizăriisauprelucrăriiarhivistice,fiecarefondarhivisticaprimitunnumărdefondpropriu.Problemaecăactualizărilepeinstrumenteledeevidenţăşipecutiinus-aufăcutşi avemsituaţia în careunnumăr însemnatde fonduri arhivisticepoartă acelaşinumăr de fond. Pentru a înlătura deruta, în depozit va fi actualizat numărul defondpecutiilefonduluiarhivisticvizatdarmodificărilesevorfaceşipecopertainventaruluiarhivisticaferent.

Am adus în discuţiemai sus categoria acelor fonduri arhivistice care aufostdepuseîndepozituldearhivăistoricădarevidenţierealorîninstrumenteledeevidenţăaledepozitului(ghidultopografic,registrulfondurilor,ghidulderaft)nus-afăcut33.Existenţaloresteatestatădeprezenţainventaruluiarhivistic(exemplarulDepozit).Înatarisituaţii,sevatrecelaidentificareafondurilorarhivisticeîndepozit,acţiuneurmatădeînscriereaacestoraîninstrumenteledeevidenţăaledepozitului.

Sunt mai multe metode de căutare şi de găsire a unui fond arhivistic„camuflat”. Se ia în considerare, de pildă, apartenenţa fondului arhivistic căutatla o grupă de fonduri dintr-un anumit domeniu. În cazul fondurilor arhivisticeprovenitedelaprimăriilerurale,avemsituaţiaspecificăacomunelorşiasatelorcomponente. Sunt bune şanse să constatăm cămicul fond arhivistic rătăcit - deregulă,auneilocalităţidevenitedin1950satcomponentaluneicomune34-afostalăturatmaterialuluiarhivisticalcomunei,deşine-amfiaşteptatsăîlaflămprezentperaftlaloculsăuîncadrulorganizăriialfabeticeafondurilorprimăriilorrurale.Încazulfondurilorarhivisticealebăncilorseţineseamadespecificullor,anumeacelacămultesuntalcătuite,cupreponderenţă,dinregistre.Efoarteprobabilcapuţinelearhivaliialefondularhivisticneidentificatsăfifost„dizolvate”înmareacelorlaltecudeacelaşiformatşiaceeaşitematică.Vomparcurgeastfel,poliţeleconsacrate

Mureş”,„Crăieşti–Târnave”.Iarîncazuldenumirii„Corneşti”,prezentă,deasemenea,încazuladouălocalităţi,departajareas-afăcutprinataşarealaunadintreeleadenumiriicomuneiacăreisatcomponenteste:„Corneşti-Adămuş”.33 M-am confruntat cu această situaţie în cazul unui număr de 17 fonduri arhivistice, demărimemicăsaufoartemică,înmedie5u.a./fondarhivistic.34 Peparcursulperioadei interbeliceunnumărmultmaimarede localităţi ruraleauavutranguldePrimărie,adeseorifărăsălefiesubordonatealtesate.Începândcuanul1950,multedintreacesteaaudevenitsatecomponentealecomunelorceseînfiinţeazăînepocasfaturilorpopulare.


84

băncilor,verificândregistrucuregistru.Întâlnimşisituaţiacândchiarmaimultefonduriarhivistice,alcătuitedoar

dincâtevau.a.,aufostaşezatelaolaltăîntr-osingurăcutiesaumapă(speţaebinereprezentată în cazul firmelor particulare sau a societăţilor pe acţiuni din epocaanterioarănaţionalizării).Acesteavorfiseparate,serecomandăutilizareamapelorarhivistice,acesteaocupăstrictspaţiulumplutcuarhivalii.Mijloaceledepăstratevorfi,firesc,inscripţionatecuelementeledeindividualizarealefonduluiarhivisticpentruaputeafiuşorvăzute.

Neindividualizareafonduluiarhivisticeocategoriedesituaţiiprezentă încazul fondurilor arhivistice ce provin de la organizaţii, aşa-anumite, succesoare.Arhivelepreluatedelauneleîntreprinderidestat,ilustreazăcircumstanţa.Pecutiilede păstrare s-a notat denumirea întreprinderii care a predatArhivelormaterialularhivistic. Însă respectiva întreprindere a cedat şi fondul de arhivă deţinut, aorganizaţiei predecesoare (de regulă, societate pe acţiuni anterioarămomentuluinaţionalizării)pescheletulcăreiaeas-adezvoltat35.Fonduldearhivădistinctafostdotat,dinfericire,cuinventardepreluare36darindividualizareasaladepozitnuafostfăcutăşiastfeldepistarealuiapresupusoinvestigaţieţintită.Odatădescoperitsegmentuldesinestătător,vomredefini„chipul”cutiilordepăstrarecuelementeledeidentificarecorecte.

Potfiîntâlniteşialtesituaţii-surpriză:1.unsingurfondarhivistic,fireştecuuninventararhivisticunic,afostdivizatîndouăfragmenteşiconservat îndouădepozitediferite37.Sevaproceda

35 Câteva exemple: odată cu fondul de arhivă a Întreprinderii de stofe Sighişoara a fostpreluatăarhivafirmeipredecesoare,Fabrica de postav „Fraţii Zimmermann”, laolaltăcuarhivaÎntreprinderii Nicovala SighişoaraavenitmaterialularhivisticalfirmeipredecesoareDaniel West şi Fiii.Osituaţieaparteaoferit-ocazuladouăarhiveîntrecareexistăorelaţiedesuccesiune(Fabrica de piele şi mănuşi Târgu Mureş,continuatoarea,printrealtele,afirmeiDermagant).Conţinuturilecelordouăfonduri,inventariate,culmea,separat,aufostprinseîntrecoperţileunuisingurinventarde preluare.Au fost luate măsurile corecte: unităţile arhivistice ce alcătuiesc fondul arhivisticDermagantaufostaşezateîncutiidistincteşiinventarulluiafostdisjunsşiconstituitaparte.Abiaacum,eladevenitfondsuveran,atribuindu-i-senumărdefondşinumărdeinventarpropriu.36 A existat o împrejurare în care o organizaţie a predat două fonduri arhivistice: arhivaproprie (IAS Reghin ) şi o arhivă deţinută (Întreprinderea regională de creştere şi îngrăşare a animalelor (IRCIA) Mureş)capeunsingurfond.Problemaaapărutatuncicânds-aconstatatcăambeleinventaredepreluareaufostînscripţionate(şiînregistratecaatareînevidenţeleArhivelor)cudenumireaorganizaţieidelacares-aupreluatfondurilearhivistice(IAS Reghin).Celdealdoileafond a putut fi descoperit prin consultarea conţinutului dosarelor sale, „pierdute” în totalitateamaterialului arhivistic. S-au făcut corecturile necesare, începând cu elementele de descriere afonduluidepecutiiledepăstrareşi terminândcuinstrumenteledeevidenţădeladepozitşicelegenerale.37 Nuvizămaici fondurilearhivisticedinalcăror întreg,oparteadevenitcomponentăafonduluidearhivăspecială(FondulS),fondînfiinţatînanul1974şidesfiinţatlaînceputulanului1990.Dealtfel,acestornoientităţi,prinacărorconstituireartificialăaufostexcedateprincipiile

85


launificareafonduluiarhivistic într-unsingurdepozit,neexistândniciunmotivseriospentrupăstrareafragmentatăalui.

2.pecutiileunuifondarhivisticdintr-unanumitdomeniu(depildă,primăriilerurale) au fost înscrise elementele de individualizare ale unui alt fondarhivistic.Odată descoperită eroarea şi, implicit,materialul arhivistic, setrecelaradiereaindicativelorfalseşilainscripţionareacorectăacutiilordearhivă.

3.unităţilearhivisticealefonduluiaflatînevidenţeleArhivelorNaţionaleaufostîmprumutatecreatoruluidinnevoiaacestuiadearezolvaanumitelucrăripractice.Notificărilenecesarenus-auoperatîninstrumenteledeevidenţăaledepozituluiiarinventarularhivisticnuafostrestrasdinuz38.Ieşireadinîncurcăturăpresupunesănedeplasămladeţinătorulfonduluiarhivisiticîncauză,pentruaneasiguradeexistenţaşiintegritateamaterialuluidearhivă.După ce, profitând de spaţiile libere de pe rafturi, am grupat fondurile

arhivisticecâtmaijudicios,esterecomandabilsăîntocmimosituaţietabelarăcupoliţeleneocupatedindepozituldearhivă.Varezultauntabloucompletalspaţiuluidedepozitaredisponibil.Vomtragefoloaseleacesteisituaţiiînmomentulîncaresevaivioportunitateapreluăriiunuifondarhivisiticnou,căci,punândtabelulînrelaţiecuregistrulfondurilordindepozit,vomputeaplasanoulfondimediatîn/saucâtmaiaproapedeariatematicăcăreiaîiaparţine.Înscopuluneibunegestiuni,serecomandăîntocmireaFişeiDepozitului,cepoatefischiţatădupăurmătorulmodel:

Numărul raftului Caracteristicile raftului

Nr. total de poliţe

Grad de încărcare a raftului (%) Poliţe libere

RaftX

xmetrilungimexmetriînălţimexniveledepoliţeÎncărcatpedouălaturi/peolatură x x%

poliţaxpoliţaypoliţazTotal: w poliţe

RaftY

xmetrilungimexmetriînălţimexniveledepoliţeÎncărcatpedouălaturi/peolatură x x%

poliţelex,y,z(succesive)poliţaqTotal: w poliţe

RaftZ

xmetrilungimexmetriînălţimexniveledepoliţeÎncărcatpedouălaturi/peolatură x 100% ---------------

ştiinţeiarhivistice,lis-auîntocmitinventarearhivisticeproprii.38 Fondul arhivistic al Sfatului Popular Sângeorgiu de Pădure a fost cedat PrimărieiSângeorgiu de Pădure la începutul anului 1990, fără întocmirea unui proces-verbal de predare-primire.Rămânândexemplareleinventaruluifonduluiarhivisticlalocurilelorregulamentare,s-acreat iluzia, timpdemulţi ani, că fondul arhivistic se află în depozitul de arhivă.Astfel, pentrucăutarea lui s-auconsumatmult timpşienergie,de repetateoridar înzadar,atuncicândapăreanecesitateasoluţionăriiunorcereri.


86

Tabelulvafiîntregitcuinformaţiisinteticeceţindetopografiadepozituluidearhivă:numărultotalderafturi,numărultotaldepoliţe,numărultotaldepoliţelibere,gradultotaldeîncărcareadepozitului,înprocenteetc.

Odată încheiatanevoiosulprocesdesistematizareadepozituluidearhivăistorică, instrumentele de evidenţă ale depozitului: registrul fondurilor, ghidultopografic şi ghidul de raft, vor fi actualizate şi tehnoredactate integral.Ele vorînfăţişaacumcorect„arhitecturadeexterior”adepozitului.Eventualeleulterioareactualizări sau retuşuri aduse instrumentelor de evidenţă, măcar vor indicaconvingător noile mutaţii produse în configuraţia depozitului. Experienţa neîndeamnăsăînclinămcăexplorareadepozituluidearhivăesteoaventurăcontinuă.

Perfecţionarea inventarului fondului arhivisticŞtimcăinventarulfonduluidearhivăseîntocmeşteîntreiexemplare,şise

păstrează în trei locuridistincte.Astfelcăoricemodificare,actualizaresauretuşadusunuiexemplar,vafioperatobligatoriuşiîncelelaltedouă.Amputeaparafrazauncunoscutproverb latin,exprimându-l însensarhivistic:„Repetiţiaestemamaperfecţionării”.Privindlucrurileserios,desigurcăştiinţaarhivisticănusereducelainstrumenteledeevidenţă,darcredemcănugreşimdacăspunemcăarhivisticapoateîncepecuobunăevidenţă,cuinstrumentedeevidenţădecalitate.

Atunci când ne propunem să verificăm existenţa inventarelor fondurilorarhivisticealeunuidepozitdearhivăistorică39,vomprocedalatrecereaînrevistă,perând,atuturorcelortreiexemplarealeinventarului,înurmătoareaordine:ex.Depozit40,ex.Evidenţageneralăşiex.Saladestudiu.

Pe parcursul verificării inventarelor fondurilor arhivistice, se recomandăconsemnarea într-o listă separată anumărului deu. a. pe care le conţinefiecareinventar. Informaţia va deveni utilă cu ocazia întocmirii ghidului topografic aldepozitului. După cum este cunoscut, acesta conţine în structura lui şi rubrica„cantitateau.a.”.Înlegăturăcuaceastăoperaţie,potfiîntâlnite-deregulăîncazulfondurilorarhivisticealeprimăriilorruraleşiaîntreprinderilor–următoareledouă

39 Operaţiuneavafiefectuatăînambianţamailargăaacţiuniideluareîngestiuneadepozituluidearhivă,cucondiţiasănufieredusălaosimplăformalitate.40 Aşezarea pe prima poziţie a acestei locaţii e uşor de înţeles, aici găsim inventareledepozitului grupate iar nu dispersate (în funcţie de numărul de inventar) în mulţimea tuturorinventarelordintr-oinstituţieaArhivelor.Folosindu-nedeaşezarealor,aici,înordineacrescătoareanumăruluideinventar,nevafimaiuşorsăextrageminventareledepozituluiadministratdenoi,dintotalulinventarelorpăstrateîncelelaltedouălocuri.Ordineacrescătoareanumăruluideinventaralinventarelorceurmeazăafiverificatevafistabilităprinconfruntareculistaprovizorieîncareaufostînscrisetoatefondurileşicolecţiileexistentecuocazialuăriiîngestiuneadepozitului.Înacestmodsevaevitasituaţiaîncarepotfiomisedelaverificareuneleinventaredincauzăcănuseaflălaloc,înmomentulverificăriilor.Totdatorităacestuiprocedeu,vorputeafiidentificateeventualeinventarealeunorfonduriarhivisticeceaparţin,defapt,altordepozite.

87


situaţii41:1.organizaţiacareapredatarhiva,aîntocmitinventaruldupăsistemuldeordonare„cronologicpeprobleme”sau„cronologic-structural”.Încadrulfiecăruian,unităţilearhivisticeaufostnumerotateîncepândcucifra1.Pentruaaflatotaluldeu.a.cuprinseîninventaruldepreluare,estenecesar,aşadar,aseadunanumăruldeu.a.pentrufiecareanînparte.Esterecomandabilcacifratotală42aunităţilorarhivistice cuprinse în inventarul de preluare să fie notată pe eticheta coperţiiinventarului, pe toate cele trei exemplare. 2. Sunt cazuri când în inventarul depreluareauneiorganizaţiisuntintrodusemenţiunicareavertizeazăasuprafaptuluicăoseriedepoziţii/u.a.înscriseîninventaraufostreţinutelacreatoruldefondînscopulrezolvăriiunorlucrăricurente43.Apareastfeloneconcordanţăîntrenumărulde u. a. înscrise în inventarul de preluare şi numărul efectiv de u. a. existente.Rămânedeschisă,înaceastăsituaţie,întrebarea:atuncicând,cuocaziaîntocmiriighiduluitopografic,vommenţionatotaluldeu.a.cuprinseîninventar,vomluaînconsiderarenumăruldeunităţiarhivisticeînregistrateîninventaruldepreluarelaconstituireaacestuia,saudinnumărultotalvomscădeaunităţilearhivistice-deşielefigureazăîninventar-ceaufostreţinutedeorganizaţiacareacedatarhiva?

Înciclulneactualizăriiinventaruluiarhivisticincludemurmătoarea”scenă”,prilejuitădefondurilearhivisticepreluateîndouăetapesuccesivedelaprimăriilerurale44:niciunadintreinstrumenteledeevidenţăalefonduluiarhivisticnuafost41 O stare de fapt recurentă întâlnim în domeniul fondurilor arhivistice ce provin de lanotariipublici.Adeseori, inventaruldepreluare,sumar întocmit,oferă informaţiisuccinte:genulactului(testament,actdevânzare-cumpărareetc)şianulemiterii.Înunelecazuri,singurexemplarulEvidenţa generală al inventarului, are ataşată o listă de existent care ne descoperă numerele deînregistrare păstrate ale actelor notariale.Adunate aceste numere, va rezulta numărul total de u.a.alfonduluiarhivisticcupricina.Esteadecvatcalistadeexistentsăfiemultiplicatăşiataşatăîncompletareşicelorlaltordouăexemplarealeinventaruluidepreluare.42 Esteutilcaodatăceseîntâlnescastfeldecazuri,săseîntocmeascăolistăcunumărulde

u.a.aferentecazului.Listavaputeafiutilizată cu succes la întregirea celorlaltedouă exemplare ale inventarului de

preluare.43 Avemşicategoriadesurprizeneplăcute,încare,deşiuneletipurideacte(depildă:statedeplată,deciziideîncadrare)aurămasîncustodiaorganizaţieititulareafonduluiarhivistic,menţiuneaaferentănus-aoperatîninventaruldepreluare,creându-seiluzia,operioadă,căaceledocumenteseaflăîndepozitelenoastre.Astfeldecazuripretinduntimpsporitpentruclarificare,cudeosebireatuncicândsituaţiaapareîncazuluneiîntreprindericare,întretimp,şi-aîncetatactivitateaşiarhivaeiafostdislocată.44 Arhivaliiceaparţin fondurilorarhivisticealeprimăriilor ruraledin judeţulMureş, suntprotagonisteşialeunuialtepisod:înianuarie1991,maimulteprimăriiruraleausolicitatArhivelorsă le împrumute registrele agricole proprii şi ale satelor componente, ele devenind necesarepentruaplicareaLegii fondului funciar şi, implicit, pentru reconstituireadreptuluideproprietateal cetăţenilor.Conformproceselor-verbale încheiate, registrele agricoleurmau săfie restituite lasfârşitulaceluiaşian, lucrucarenus-a întâmplat. Idealarfifostca în inventarularhivisticsăseopereze menţiuni corespunzătoare în dreptul poziţiilor unităţilor arhivistice împrumutate. Dinnefericire,înmajoritateacazurilornus-aprocedatastfelşi,timpdefoartemulţiani,s-aîntreţinut


88

actualizatădupăintrareaîndepozitaceleideadouapărţiafonduluiarhivistic,deşiînacelmomentlimitelesalecronologices-aumodificat.Concret,aparnumeroasesituaţiiundeanulextremrecentsesituază,depildă,lalimitaanului1950când,defapt,învirtuteaceleideadouapreluări,anulfinalrealadevenit1968.Corecturasevaopera,înastfeldecazuri,întoateinstrumenteleundefondularhivisticrespectivesteevidenţiat.

Înacelaşicicluseîncadreazăoaltăsituaţieaptăsăprovoacedezorientare,anumecealegatădespecificareaanilorextremiaifonduluipecopertainventaruluiarhivistic. Uneori au fost identificate sau dobândite arhivalii care completeazăzestrea, dar prin care, în acelaşi timp. se întrec limitele cronologice iniţiale alefonduluiarhivisticînchis.Noileu.a.aufostînscriseîninventarularhivistic,încelmaibuncaz,doarînexemplarul”Evidenţagenerală”.Împrejurareacauzeazăunşirdenesincronizărişidenelămuririînprivinţalimitelorcronologicerealealefonduluiarhivistic45.Firesc,estenecesarăarmonizareacelortreiexemplarealeinventaruluiarhivisticdarşiainstrumentelordeevidenţăcomplementare.

Este, credem, de prisos să subliniem că, deşi, la prima vedere o acţiunebanală,actualizareaanilorextremiaifonduluiarhivisticestedeînsemnătateuneoriesenţială,ariacronologicămailargăputândschimbaperspectivaasupraunuiepisodistoric,atuncicândinformaţiapăstratăprezintărelevanţă.

Nicimuncadeperfecţionareainventaruluifonduluiarhivisticnuestescutitădesituaţiilesurpriză.Spicuimcâteva,probate:

1.acelaşinumărdeinventarafostatribuitmaimultorfonduriarhivistice(deregulă,două)saucazulinvers,întâlnitlaarhiveleprimăriilorruraletransferateîndepozitelenoastreînurmaadouăpreluări,unde,preluăriipărţiiurmătoareaaceluiaşifondarhivistic, is-aatribuitunaltnumărdefonddecâtceleidinâipreluări.Pentruîndreptareaerorilordeacesttip,vomapelalainstrumenteledeevidenţăgenerale,dupăcaz:registrulinventarelor,registrulgeneraldearhivă(RGA)saufişaSituaţiafondului.Condiţiauneicorecturipreciseestecainstrumentuldeevidenţădebază,RGA,săfiealcătuit,larândullui,fărăgreş.

senzaţiacăaceleregistreagricoleseaflăîndepozitelenoastre.Înacestecazuriseimpune,pelângăoperareamenţiunilor aferente, în cele trei exemplare ale inventarului arhivistic, întocmirea uneitabelalfabetic,pelocalităţi,alregistreloragricoleîmprumutate,utilşiuşordeconsultatatuncicândseiveştesituaţiasolicitării/acordăriiunorrelaţiipespeţă,legatedesoluţionareaunorcereri.45 Situaţiideacestfelîntâlnimşiîncadrulfondurilorarhivisticeprovenitedelaprimăriilerurale:uneori,aniiextremiînscrişipeetichetacopertei,nucorespundrealităţiiilustratedecuprinsulinventaruluidepreluare.Aiciestevorbafiedegreşelidedactilografiere,fiedesuperficialitateînsurprindereaanilorextremialearhivaliilorcuprinseîninventaruldepreluare.Secuvinesăţinemcontdefaptulcăanumitematerialearhivistice:registredeintrare-ieşire,registrulproceselorverbalealeşedinţelorconsiliuluicomunaletc.,conţininformaţiiceacoperăoîntinsăariecronologică.Or,acestecategoriidedocumentenusunt(nicinupotfi)înregistrateîninventarîntotdeaunaînstrictăordinecronologică.

89


2. între coperţile unui singur inventar a fost cuprins conţinutul tuturorcelortreiexemplareregulamentare.Vomdezmembra„mutantul”şisevaalcătuiinventarulînmodcorect.Înacelaşitimp,vomcontrolaexistenţacelorlalte două exemplare ale inventarului arhivistic cu probleme, şivomcompleta,dupăcaz,numărulregulamentardeinventare46.

3.sepoateîntâmplacapeetichetadepecopertainventaruluidepreluareprovenit de la o primărie rurală47 să fie menţionată comuna iar nulocalitateacomponentăei,căreiaîiaparţine,defapt,fondularhivistic.Corecturilesuntbinevenite,aşasevaevitaspiralaconfuziilor.

Dupăîncheiereaoperaţiunilordeverificareaexistenţeiinventarelorfondurilorarhivisticelaceletreilocuridepăstrare,vomîntocmilistacuinventareleconstatatelipsă48,înordineacrescătoareanumăruluideinventar,curubricicorespunzătoarecelortreicompartimentedepăstrarealor.Înprealabilînsă,vomfaceoacţiunedecăutarealorînbirouri,îndulapuri,pemeseetc.Eposibilcacuocaziaverificăriisă constatăm, în privinţa unor inventare arhivistice, existenţa unor exemplaremultiple,pestenumărul regulamentar.Dubletele se rânduiescseparat, înordineanumăruluideinventar.Apoiurmeazăultimaetapă,încaresecompleteazănumărulregulamentardeinventarearhivisticeprinmultiplicareaunuiexemplarcareexistă.

Toţi cei care suntem implicaţi în efortul de accesibilizare a informaţiilorcuprinse în materialele arhivistice păstrate în Arhivele noastre istorice putemapreciajustbeneficiilepecareleaducinstrumenteledeevidenţădebunăcalitate.Înaceeaşimăsurăcelecareevidenţiază„tectonica”zestreiarhivelorpeverticală,cât şi cele care pun în lumină tezaurul documentar peorizontală. „Punumărul”la atingerea a două obiective majore, ale arhivisticii actuale: accesibilitatea şicontrolulfizic,administrativşi intelectualalsuportuluicuinformaţiidearhivă49.Suntelementeleconstitutivealeunuivehiculcareconducelaomuncăarhivisticăavansată,desucces.Reprezintăpremiseînperspectivarealizăriiunorinstrumentedelucrupublicesauaunordescrieriarhivisticestandardizate,utileprinlogicaşicoerenţalorşiireproşabileprincompunerealor.46 Amîntâlnitcazuricând,pelângăinventarele„bi-sautricefale”existauconstituitecorect,altedouăexemplarealeinventaruluiarhivisticrespectiv.47 Înunelecazuridenumireaprimărieiruraleşicelelalteelementedeidentificarealefonduluisunt scrisedirectpecoperta inventaruluidepreluare.Se recomandăaplicareapecopertănouăaetichetei standard, astfel vom asigura uniformitatea descrierii fondului arhivistic şi cuprindereatuturorelementelor,atâtlaniveldefondcâtşilaniveluldomeniuluidincareacestafaceparte.Suntsituaţiicândchiarşieticheteledejaexistenteconţinelementeeronate,eleseîndreaptăcucorectorul.48 Pentrudepozitulavutîngestiuneaunecesitatcompletareunnumărde123deinventarearhivistice.În15cazuriaulipsit2exemplarealeaceluiaşiinventar.49 Asevedeaschema„Schimbărideparadigmăînarhivistică”înBogdanFlorinPopovici,Introducere în istoria ideilor arhivistice,Notedecurs.Descărcatdepe:Bogdan’sArchivalBlog–Blogdearhivist,accesibilpehttp://bogdanpopovici2008wordpress.com2009/05/10=arhive=istorice.pdf


90

PROBLEMS OF THE ARCHIVAL STORAGE SYSTEMATIZATION OPERATIONS AND OF THE DEVELOPMENT OF RECORDING TOOLS

WITHIN THE NATIONAL ARCHIVES’ OWN NETWORK

SUMARY

Assuggestedin the title, this investigationrefersexclusively tohistoricalarchivalfundsstoredattheNationalArchivesandthewaytheyareorganizedintheArchives’ownrepositories.ThestartingpointoftheissuesdiscussedherewasthesituationattheMuresNationalArchives,thereforealltheexamplesgiveninthisarticlerefertoarchivalfundskeptthere.However,duetotheunitaryorganizationof our institution, similar issuesmay, of course, occur in other locations.After1989 therewerevery few instanceswhere archival fundswere takenover fromarchivecreatorsorholders,asourrepositorieswerealreadyalmostatfullcapacity.Therefore,ourexplorationbecomesaretrospectiveone,astheproblemswedescribeoriginatedinthe1980s.(TraslatedbyAlina-OliviaŞuta).

91


TEHNICA DE CULEGERE A FILIGRANELOR: INTRODUCERE PRACTICĂ

Gheorghe Sorin CIUHUŢĂ

Filigranologia,cadisciplinăştiinţifică,studiazădantelăriaconţinutădecoa-ladehârtieşicareianaştereînurmaprocesuluidemanufacturare.Urmelelăsatedecăluşurileşivărgăturilesitei-suportprecumşimodeluldefiligranintrodusdemanufacturier,suntelementeintrinsecealematerialuluisubiacentscrierii.Acestecaracteristicinupotfişterse,modificate,mutatesaueliminate,faptceleatribuiecalitateadeprobăincontestabilăînevaluareaunuidocument.Elepotcertificadatafabricării,provenienţa, spaţiulgeografic străbătut,datautilizării, timpulpăstrăriipentruocoalădehârtiecareconţineunfiligranşinunumai.Fiecaremanufacturierdehârtieşiînunelecazuriclienţii,foloseau,respectivcomandauunanumitmodeldefiligran.Prinmodelulfiligranuluisepoatedeterminazonageograficăsauchiarmoaradehârtieundeafostfabricatăcoaladehârtie,stabilindu-iastfelprovenienţa;princomparaţiecufiligranesimilaresepoatestabilicâttimpafostdepozitatcoaladehârtieînaintedeafiutilizată,rutelecomercialestrăbătuteetc.

Prin unicitatea caracteristicilor, filigranele reprezintă instrumente de dia-gnosticareatâtînarhive,biblioteci,muzee,câtşipentruspecialiştiidindiversera-muriştiinţificealecărorcercetăriaulegăturădirectăcudocumentulscrispehârtie.Analizaacestoraşiacaracteristicilorînregistrateînurmastudierii lor,contribuielasusţinereaştiinţificăainformaţieiistoricetransmisădedocument. Alăturidealteştiinţeauxiliareprecumepigrafia,paleografia,codicologia,diplomaticaetc.,filigranologiaîşijustificăimportanţămaialesprinprismafaptuluicămarepartedininformaţiiletransmisepânăînzilelenoastreaucasuportsubiacenthârtia.

Atâtfilologii,câtşiistoriciiauculesşifolositfiligraneleîncercetărilelorpentruajustificaapartenenţaunuidocumentlaoanumităperioadădetimp.Însă,metodafiligranologicăesteunacomparativăcaresolicităexistenţaunuiasaumaimultorelementedecomparaţie,încazulideal,însumateîntr-olucraredegenulrep-ertoriilorsaualbumelordefiligrane.Lucrărileelaboratepeteritoriulţăriinoastresuntîngeneralstudiidecazşianalizepunctuale.Unelecercetăriextinseauduslaconstituireaunorastfeldecolecţii,însămultedintreacesteaaurămaslaniveldemanuscrissaucolecţiepersonală.Astfel,înanul1845afostfinalizatcelmaitim-puriurepertoriufiligranologicdinTransilvania,olucraredesintezăîntreivolumeîntocmitădeKeményIosifşicaresepăstreazăşiastăziînmanuscrislaBibliotecaAcademieiRomâne,FilialaCluj.Sfârşitulanilor60aisecoluluiXXaducînatenţiaistoricilor cercetărilefiligranologice întreprinsedeGebhardBlücher şi arhivistulGernotNussbächer,curezultatedeosebiteprinprismametodologieifolositeşianu-mebetagrafia.

Dinpăcate,rezultateleactivităţiiîntreprinsedecolectivulcondusdeceidoispecialiştinis–autransmisdoarprinintermediulcâtorvaarticoledespecialitateşi


92

prinmenţiuneaexistentăînrepertoriuldefiligranepublicatdeAlexandruMareşîn1987.

ElaboratdecolectivuldelimbăliterarăşifilologiealInstitutuluideLing-visticădinBucureşti,repertoriulpublicatsubsemnăturaluiAlexandruMareşestesinguralucrarefiligranologicădeamploareapărutălanoiînţarăşicareînsumeazăunnumărdepeste1.750reproduceridupăfiligraneaparţinândsecoluluialXVI-lea.

Cercetările care vizează istoria hârtiei solicită instrumente filigra-nologice consistente care să poată susţine metoda comparativă. Exem-ple găsim în lucrările filigranologice întocmite de Charles-Moise Briquet şi Gerhard Piccard şi care au făcut obiectul unor proiec-te ample de digitalizare, în ideea de a asigura acces lărgit la filigrane-le culese de aceştia, acces asigurat fără restricţii prin reţelele informatice .The Bernstein consortium oferă o infrastructură digitală pentru expertiza şi cer-cetarea istoriei hârtiei. În cadrul portalului creat există o platformă care reuneşte peste 200.000 de reproduceri ale modelelor de filigrane digitalizate din peste 20 de baze de date ale instituţiilor universitare şi de cercetare din Europa.

Acesteexempletrebuiesăconstituieunimpulsdatcercetărilorfiligranolo-gicedelanoidinţarăşicarepânălaaceastădatăfigureazăcaopatăalbăpehartafiligranologicăaEuropei.Înlipsaunorproiectesauiniţiativecaresănefacăpărtaşilaastfeldedemersuriderulatelaniveleuropean,însumareaunorastfeldeîntreprin-deriparticularearduce lapregătireaunuivolumdematerialpretabilconstituiriiunorinstrumentefiligranologice.Pentru specialiştii care doresc să valorifice informaţiile filigranologice întâlniteîn documente, oferim în rândurile ce urmează câtevametode de culegere a fili-granelor,metodeaflatelaîndemânăşicarenunecesităinvestiţiisaudotărideosebite. Metodacaşerăriiesteceamaisimplă,fiabilă,rapidăşilaîndemânafiecăru-iadintrenoi.Cuajutorulunuicreioncuminămoaleşiauneifoidehârtiesubţiri,dispusăpeparteaundecoaladocumentuluiaintratîncontactdirectcusitafolositălafabricare,putemprelevaurmafiligranuluicuomişcarededu-te-vino.Imagineamodeluluidefiligranapareînmărimereală,măsurătorileputândfiexecutatedirectpeimaginearezultată.Atenţiedeosebitătrebuieacordatămetodeiîntreprinsepentruanuafectafizicdocumentuloriginal.O a douametodă constă în cea de copiere, cu ajutorul unei foi de calc dispusădirect pe document. Acesta din urmă este aşezat pe o sursă de lumină, chi-ar şi cea naturală, care permite vizualizarea şi înregistrarea modelului defiligran ce apare într-o formă mai luminoasă decât restul documentului.Imagineaobţinutăpoatefi influenţatăde îndemânareaautorului saudevariiob-stacoleaflatepematerialulsubiacentscrieriicumarfidesene,peceţi,timbreetc. Unadincelemaiutilizatemetode,darşiprofitabileînacelaşitimpatâtdinpunctcevederealcapacităţilortehnice,alpreţurilorpecareleimplicăşialtimpuluialocat,esteceadefotografiereprin transparenţă.Imaginileobţinuteşiprelucrate

93


cuajutorulmijloacelordigitaleasigurăcapacităţisemnificativeînasigurareauneivizibilităţiexcelente.Imaginilepotfimăritesauprelucrateulteriorprinaplicareadecorecţiisaufiltrecepotscoateînevidenţăaspecteascunselaosimplăvizuali-zare.Metodaesterapidă,rezultatelesuntobservabileimediat,iarcorecţiilepotfiefectuateîntimprealcuunimpactminimasupradocumentuluicercetat.Calitateaimaginilor este influenţată de capacităţile tehnice ale aparatului de fotografiat şiîndemânareaceluicareefectueazăoperaţiunea.Importanţăprezintăobservaţiacon-formcăreiaimaginearezultatănureprezintăsubiectulînmărimereală,caurmaretrebuieavutînvederecalamomentulrealizăriiimaginiiîncadrusăfiesurprinsşiuninstrumentdemăsurăpentruoscalareulterioarăaimaginii.

Ca şi înmetoda copierii prezentată anterior, este necesară existenţa uneisurse de lumină difuză. Între aceasta şi aparatul de fotografiat este plasat docu-mentulpurtătordefiligran.Majoritateaaparatelordigitalesuntdotatecucapacitatadeacaptaimaginidelaodistanţămică,funcţiecunoscutăsubnumeledemacro. Această funcţie permite o apropiere faţă de subiect de până la câţiva centimetri. Trebuie luată în calcul şi intensitatea luminii în locul unde se execută activitatea, în locuri unde lumina ambientală este puternică de ajutor este folosirea unei camere obscure, improvizată dintr-o cutie de carton, în aşa fel încât intensitatea luminoasă existentă între aparatul de fotografiat şi document să fie mai scăzută faţă de cea emisă de sursa de lumină care este dispusă în spatele documentului.

Nu în puţine cazuri, observaţiile asupra filigranului sunt îngreunate de ca-litatea hârtiei, de unele deteriorări ale foii de hârtie sau de elemente fizice ata-şate documentului ca timbre, peceţi, etc. De asemenea, în momentul transpunerii imaginii pe hârtie (listării) putem avea surpriza unei calităţi inferioare a imaginii tipărite faţă de cea existentă în mediul digital. În astfel de cazuri este foarte utilă transpunerea imaginii digitale într-o imagine alb/negru, prin aplicarea unui proce-deu de copiere manuală care poate fi efectuat şi cu metode digitale.

Exemplu: aplicarea metodei de copiere cu mijloace digitale asupra unei re-produceri culese în format electronic, prin metoda fotografierii prin transparenţă.

Metodapoatefipusăînaplicareprinutilizareauneitabletegraficeşicaresecomercializeazădeobiceiînsoţitădeunprogramdecalculatordedicat.Acestapermiteataşareaunui„strat”virtual între subiect şi „instrumentulde scris”.Au-torulefectueazăoacţiunedecopierecaşiceaefectuatăînrealitate,iarlasfârşituloperaţiunii „stratul” virtual purtător al copiei poate fi salvat separat, rezultândimagineaîncopienegru/alb.Unastfeldeinstrumentarpermiteaplicareadecorecţiiasupraimaginiisauunelecalibrăriale„instrumentelordescris”,aculorilorfolositesaudeintensitateaacestora.

Fiecarefiligranculesnuestecompletşiniciutilizabildacănuesteînsoţitdeocasetătehnicăîncaresăfiemenţionatecâtevacaracteristici.Cerinţeleminimalefacreferirela:distanţadintrevărgăturilecareîncadreazăfiligranul,distanţadintrepuncteleextremealefiligranuluipeverticalăşiorizontală.


94

ClasificareasefaceînfuncţiedeformafiligranuluiculesşicaretrebuiesăfieînconcordanţăcustandardulstabilitdeInternational Association of Paper His-torians1.PentruinformarepoatefifoarteutilportalulproiectuluiBernstein2careoferăoreprezentaregraficăşiierarhicăpecategorii,subcategoriisauînfuncţiedealtecaracteristici,toateacesteînsoţitedereproducerideexemplificare.

Scopulprincipalinvocatînfiligranologieşianumeaceladedatareadocu-mentelorfărăodatăcertă,nupoatefiatinsînlipsaunorinstrumentecuprinzătoare.Rezultateleobţinuteprinanalizafiligranologică,moduldeorganizarealacestoraîntr-uninstrumenteficientne-arputeaoferimultmaimultedateştiinţificecuajuto-rulcăroraamputeaplasadocumentulpurtătorîntr-unanumitcontext.Certificareaobţinutăprinacesteelementefiligranologiceesteunacaresusţineştiinţificinfor-maţiatransmisădeconţinutuldocumentului.Nuînultimulrândtrebuiemenţionatăimportanţaacestorgenurideinstrumentecepotfioferitecercetătorilorşicareaducunplusdevaloareinstrumentelordeevidenţădejaexistenteîncadrulinstituţiilordecercetare.

Noilecapacităţiinformaticepermitatâtcercetătorilor,câtşiinstituţiilorsă-şicreezesausăaderelabazededatespecializateşiatâtdenecesareîntr-oabordareinterdisciplinară.Rezultateleobţinuteînastfeldeabordărisuntpuseînvaloaremaialesprinutilizareadeinstrumentedelucrucarepermitorganizareastructuratăşiprezintăposibilitateadeaficontinuuactualizabile. Filigranologia şi modul de utilizare a filigranelor conţinute în coala dehârtiesuntcunoscuteşiutilizatepreapuţinîncertificareainformaţiilorextrasedindocumente.Acestarticolîşipropunesăreaducăacestedantelăriidinnouînatenţiacercetătorilor şi să-i familiarizeze cu instrumentele filigranologice. Prezentareapărţilor constitutive cât şi procedurile folosite pentru culegerea acestora suntînsoţitedeelementeledescriptivenecesareînmetodologiadelucru.Noilecapacităţiinformatice permit cercetătorilor să obţină rezultate calitativ superioare faţă demetodeleclasice.Oastfeldeabordareexemplificatăînrândurilearticoluluicombinădouămetodede culegere afiligranelor şi anume, fotografierea prin transparenţăşimetodacopieriiexecutatăcumijloacedigitale.Oreprezentarecâtmaifidelăafiligranuluipermiteclasificareacorectăaacestuiaşiimplicitointerpretarecâtmaiapropiatădeadevăr.

1 http://www.paperhistory.org/Standards/(accesatîniulie2014).2 http://www.memoryofpaper.eu:8080/BernsteinPortal/appl_start.disp(accesatîniulie2014).

95


TECHNIqUES OF WATERMARK PRELEVATION.A PRACTICAL INTRODUCŢION

SUMMARY

Thestudyofwatermarksandtheirusagewithinasheetofpaperarelessknowandusedinthecertificationoftheinformationsthatareextractedfromdocu-ments.Thisarticleaimstobringagainintoyourattentionthoselatticesthathavebeenmissedbyresearchersandtofamiliarizethemwiththeinstrumentsusedinwatermarkingdocuments.Thepresentationoftheconstituentpartsaswellastheproceduresusedtocollecttheseinstrumentsareaccompaniedbysomedescriptiveelementswhicharenecessarywithintheworkingmethodology.Thenewcomputercapabilitiesallowresearcherstoobtainresultsqualitativelysu-periortoconventionalmethods.Suchanapproachexemplifiedamongthisar-ticlecombinestwomethodsofcollectingwatermarks,namely:photoshootingthroughtransparencyandthecopyingmethodexecutedbydigitalmeans.Anaccurate representationofwatermarkswill allow itself acorrect clasificationandimplicitlyaninterpretationthatwouldbeclosesttothetruth.

Reproducereprinbetagrafie

(G.Nussbächer,1979) Model defiligranobținut prinmetoda ca-şerării. După Wasserzeichen-Information-ssystem,http://www.wasserzeichen-online.de/wzis/projekt/projektbeschreibung_en.php


96

PROBLEME LEGATE DE CREAREA FONDULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL ŞI DISTRUGEREA PARŢIALĂ A ARHIVELOR

SECOLULUI XX

Livia ARDELEAN

1)Declasificareainformaţiilorclasificatecuvaloareistorică-întrelegislaţieşipractică

Înpracticaarhivistuluiromânaufostînregistrateînultimele2deceniişijumătateoseriedeproblemelegatedecreareapentruviitoraFonduluiArhivisticNaţional,careaudusînceledinurmălaosituaţiepecareoconsiderămsimilarăcuceadinanii50(aepurărilordearhive).

AcestlucruafostposibildatorităfaptuluicăactivitateaArhivelorNaţionale,ca singura instituţie a statului român desemnată prin lege să asigure controlultuturorarhivelorinstituţiilorşifirmelordestatşiprivatedinRomânia,acunoscutînaniidedupă1990,o transformarecontinuăa funcţiunii şimenirii sale.Pedeo parte se situează cantitateamare de documente ce aşteaptă, tăcute şi prăfuite,sălevinărândullaprelucrarearhivisticăşiimplicitpunereînvaloare.Pedealtăparte,instituţiaafostsupusăunuiproces,uneorisufocantşiagresiv,deredefinireasarcinilorsale,fiindnevoităsălaselaopartesarcinadebază,fiindpusăladispoziţiamultitudinilor de legi de revenire la situaţia anterioară anilor de comunism, (deproprietate,derefugiu,derecalculareavechimiiînmuncăşiapensiilorpebazaunoradeverinţeeliberateetc.).

Întotacestrăstimpinstituţiaafostnevoităsăfacăfaţă,uneoricusucces,însădecelemaimulteoricuneputinţă,unorasalturiindirecteasupradocumentelordearhivăcreateînaintede1990.Avalanşaunorlegineclare,necorelateîntreele,lipsauneiimplicărirealeainstituţiilorstatuluişiauneicoordonărieficienteşiunitare,estecompletatădelipsauneiculturiistoricealegiuitorilorşiguvernanţilor,şi,nuînultimulrând,problemalipseipersonaluluicalificatcuadevăratşicapabilsă-şiîndeplineascăcuprofesionalismatribuţiiledeserviciu(comparativcufuncţionariidecarierădinperioada interbelică).Acestora li seadaugăunaltaspectgrav,cellegat de lipsa banilor necesari ordonării şi inventarierii fondurilor arhivistice,precum şi o deprofesionalizare treptată a persoanelor desemnate să facă aceastămuncă.Aceastaaînceputcumulttimpînurmă,odatăcueliminareaîncepânddinanii50,apersonaluluifoartebinepregătitprofesionalşiînlocuirealuicupersoanenespecializate şi foarte prost plătite, arhivarul fiind întotdeauna cel mai puţinînsemnatşicaatareprostremunerat,iarşefiiluiadesealipsiţidecelemaielementarecunoştinţedeistorieinstituţionalăşideinteresulpentrumuncadearhivă.

Povesteadocumentelorsecretesausecretizateaînceputîncădinanii1944-1945,cândodatăcutrupelesovieticeauintrat înRomâniaşiechipespecializateîn trierea arhivelor secrete, de a căror activitate se leagă şi începutul întocmirii

97


unorcategoriidedocumente,trecutechiardelaînceputladocumentesecrete.UnastfeldeexempluestePlanuldemobilizare,carearămassecretpânăazi1.Acestuiaiseadaugăsecretizareaexcesivăahărţilormilitare,fărăoanalizăaconţinutuluiacestora. Treptat, după instalarea confortabilă a comunismului, la instituţiilestatului au fost înfiinţate Birourile de documente secrete, ce funcţionau dupăregulistabilitedecătreSecuritateaStatului.Documenteleeraupăstrateîndulapurispeciale, de ele răspunzând persoane desemnate special în acest scop.Din anul1953ordineleSecurităţiiStatuluistabileaulistadedocumentecetrebuiauincluselaBirouldedocumentesecrete(BDS).LaPrimării,ConsiliiPopulare,InstituteledeProiectări,Armată,Judecătorii,lafabrici,uzine,trusturideconstrucţie,aînceputsăfuncţionezeoarhivăsecretizată,paralelăcuceapublică,scoasădesubcontrolulinstituţieiArhivelorStatului(situaţievalabilădinnefericireşiazi!).

Acte prezidenţiale, Decrete ale Consiliului de Miniştri, diverse acte deproprietate,planuridemobilizare,listaadăposturilorantiatomice,hărţitopomilitare,actealearmatei,Miliţiei,Securităţii,Jandarmeriei,acteemisedeTribunale,proiectedeobiectivepublice,acte legatedeexploatareabogăţiilorsubsolului,şimaialesparteatehnicăşidesenatăaacestoraaufostamestecateîntr-unmodneprofesionalcuactedeimportanţămaimică,careîncircuitularhivelorpubliceaveautermenemicidepăstrare.

Unpasînainteafostfăcutîn1971,cândHCM19/1972,privindunelemăsuriîn legătură cu apărarea secretului de stat, a introdus de drept categoria hărţilortopo,planuriletopograficedetaliateîncategoriaactelorsecretedestat.Menţinereaacestortipuridedocumenteîncategoriacelorsecretedupămişcăriledin1989,prinincluderea înprevederileHotărâriideGuvernnr.479/01.07.1995,art.3, alin.1.lit.t.,ahărţilorşiplanurilortopografice,ahărţilortematiceşiafoto-documentelorlascarămaimarede1:25000,pecaresuntreprezentateelementedeconţinutsauobiectiveclasificate„secret”.Menţinerealorîncategoriadocumentelorsecreteestecontestatădeuniimembri ai societăţii civile, organizaţii şiO.N.G. (de exempluClubuldecicloturismsaualtecluburicarepracticăsporturiînnatură)fiindsocotităirelevantă, atâta vreme cât elemente conţinute de aceste hărţi sunt actualmenteinformaţii publice (curbele de nivel, apele, drumurile, configurarea caselor înlocalităţi etc.), coordonatele se pot stabili uşor cu ajutorul GPS, iar elementelegeografice numai sunt de actualitate2.Mergândmai departe, RaduMititean dela Clubul de cicloturism Napoca sesizează foarte bine ceea ce s-a constatat şide arhiviştii români, anume că acele hărţi topo, încadrate ca documente secreteaflate laBDSde laArmată,OficiiledeCadastru, instituţiiledecercetare,unităţide învăţământ superior,OCOT3 erau considerate documente publice laArhivele

1 http://www.scritube.com/istorie/SecuritateasiServiciileSecr92546.php2 http://www.mediafax.ro/social/documente-clasificate-ale-regiei-autonome-activitati-nucleare-declarate-iremediabil-pierdute-8503602.3 Ibidem.


98

Naţionale,Oficiiledecadastru,Primării(ServiciiledeUrbanism).Întretimpaufostdigitizatetoatehărţilevechi,măsurătorilecadastralefăcuteînImperiu4.

Analizând câteva aspecte istorice şi arhivistice legate de acest subiect,tindem săfimde acord cu această poziţie, dinmaimulte considerente. Pe de opartestăLegeaArhivelordin6mai1925,carelaart.6prevedeaobligaţiapredăriilaArhive,după30deanidelacreare,atuturordocumentelorcreatedeautorităţilestatului,judeţelorşicomunelorcivile,bisericeştişimilitare.Pebazaacesteilegi,îndepoziteleArhivelorStatuluiauintratmaimultecategoriidehărţi,inclusivunelecareconţineauelementecele-arfipututplasaîncategoriadocumentelorsecrete.Înunelecazuri,avândînvederemodificărilelegislativededupă1950,schimbareageneraţiilordearhivişti,precumşiaplicareanoilorLegialeArhivelorNaţionale,acesteaaufostordonate,inventariateşipuseladispoziţiacercetătorilor,prinSăliledeStudiualeArhivelor.NeaplicareaunitarăaLegilorcureferireladocumentelesecretefacecaacelaşitipdehărţisăfietratateuneoricadocumentesecrete,alteoricadocumenteistoriceşicaurmare,actepublice.AvândînvederecălaArhiveleNaţionaleunfondodatăintratîncircuitulştiinţificpebazaLegii16/1996,numaipoatefiretras,pentruanudiscriminacercetătorii,sepoateobservacăprevederileLegii182/2002,aHG781/2002,aHG1349/2002nupotfiaplicatepentruhărţiledeţinute deArhivele Naţionale. Uneori aceste tipuri de hărţi au fost expuse peanumiteteme,îndiverseexpoziţii,publicaţiiştiinţifice,fiindtratatecadocumenteistorice.

Luândîndiscuţiefaptulcăîntrecuthărţile,maialescelemilitare,auavutuncaracterdedocumentsecretsepoateapreciacăolegesimilarăceleidedeclasificareadocumentelordinRomâniaarfidistrushărţilejosefinesaucelerezultatedinceade-adouasauatreiamăsurătoaretopograficăaustriacăşinuamfiavutpublicpenetimaginilesatelorşioraşelorardelenefoartefolositedecătretoţicercetătoriiromânicareseocupădesubiectecevinînlegăturăcutemedeistorielocalăşinunumai5.

Cantitateaceamaimarededocumentesecretizateînaintede1989sereferăcucertitudinelaacteledeproprietate.AtâtDecreteleConsiliuluideMiniştri,multeacteprezidenţiale,darşiacteledepunereînaplicarepeplanlocaladecretelordeexpropriereaufăcutparte,încădin1953,dincategoriadocumentelorsecrete.ÎnacelanSecuritateaaîntocmitlistadocumentelorsecrete,pecareaînaintat-oinstituţiiloradministraţieipublice,careauînceputsăcreezeunfondseparatdearhivă,paralelcufondulpublicşicareafostscosdesubcontrolulautorităţilorcivile.Acelfondarămasînaceastăformă,inclusivdupă1989,maialespebazecutumiare.Lipsacontroluluiinstituţiilorstatuluidupă1989,schimbareafuncţionarilor,pensionareavechilorresponsabilideBDS,carenuaufostînlocuiţidepersonalsimilar,aduslaapariţiaa2tipuridemanipulareaacestordocumente.Pedeoparte,s-aconstatatmenţinereatipuluidedocumentsecret,separat,îndulapurispecialefărăafifolosit,

4 http://mapire.eu/en/map/mkf_erd/?zoom=15&lat=46.77871&lon=23.61244.5 http://mapire.eu/en/map/mkf_erd/?zoom=15&lat=46.77871&lon=23.61244

99


cutumiarnoiiangajaţiavândooarecareteamădeacesttipdeacteşipreferândsănuseimpliceînrezolvareasituaţieiacestordocumente,iarpedealtăparteseconstatăcăanumite instituţiiaufolositacestedocumentepentrurezolvareanumeroaselorcererilegatedeproprietate.ConcretputemprezentapescurtdouăexempleaparentantagonicedeperazajudeţuluiCluj:

PedeoparteestecazulPrimărieimunicipiuluiCluj,undesepăstreazădoaroparteafostuluifondBDS,şianume160dosaredinperioada1953-1972,restulfiindfiearse(conforminformaţiilorobţinuteindirectşiinformaldelauniiangajaţimaivechiaiinstituţiei)decătreunfostangajatalPrimărieidupă1990,fiedistrusepebazaHCM19din1972.Dinnefericireacestdemersadusladistrugereaunuisfertdesecoldeistorie,documentelerămasedinperioada1972-1989nureflectădecâtparţialevoluţiaacesteiinstituţiişiacomunităţii.Documentelerămase,anterioarepuneriiînaplicareaHCM,carenuaureprezentatprobabilobiectulacestuiHCM,pentru că altminteri ar fi fost distruse şi ele, au fost păstrate neglijent de cătrearhivarainstituţiei,fiinddescoperiteînmodîntâmplătorlauncontrolpeliniedearhivă,areprezentantuluiArhivelorNaţionale,ServiciulJudeţeanCluj,înianuarie2010. Luând în considerare mai multe legi constituţionale, analizând evoluţiainstituţionalăaPrimăriei, inspectorulde specialitateaparcursmaimulţipaşipecarei-asocotitimportanţiînvedereareglementăriisituaţiei6.

Esteadevăratcălegislaţiaultimelor2deceniinudoarcănulămureştecumtrebuieprocedatînacestecazuri,bachiarcomplicălucrurile,însensulcănuestecorelată absolut deloc cu LegeaArhivelor Naţionale, lege organică adoptată deParlamentulRomânieiîn1996.AceastaesteunadingreşelilemajorecareauduslascoatereadocumenteloristoricedinaceastăcategoriedesubcontrolulArhivelorNaţionale,singurainstituţieacreditatăprinlegesăapreciezevaloareadocumentaristoricăşipracticăaunuidocument,şiplasarealorsubcontrolulS.R.I, instituţiecarenuarespecialiştipeacestdomeniu.HG.781/2001,L182/2002,HG585/2002,HG 1349/2002 nu a stabilit o eventuală colaborare între cele 2 instituţii, pe unsegmentîngust,şianumedocumentelecreateînaintede1989,devenite,dinpunctulnostrudevederedocumenteistorice.Astfeloeventualăcolaborareabsolutnecesarăînacestdomeniuestepracticinexistentălanivelinstituţional,LegeaArhivelorestecvasinecunoscutăşineaplicată,eventualelecolaborăriîntrecele2instituţiiţinânddebunaînţelegereşideschidereaşefiloracestora.Maimult,sepoateconstatacăuneleinstituţiicareauprimitadreseprincaresecereadesecretizareaunorcategoriidedocumentenuaurăspunsîncelmaionestmodcuputiinţă,încazulInspectoratuluiTeritorialPentruSituaţiideUrgenţăClujs-afăcutreferirelaoaprobareprimitădelaArhiveleNaţionaleClujpentruselecţionareadocumentelorincriminate(lucrutotalneadevărat).Toateacestelucruri,precumşicunoaştereafaptuluicăşiînsecoleleXVIII-XXauexistatdocumenteconfidenţiale,cuacelaşiregimcuactelesecrete,

6 Conform Raportului de teren din 27 ianuarie 2010, înArhivaServiciuluiJudeţeanCluj aArhivelorNaţionale


100

maimultchiarînsecolulXIXexistauActecofidenţialealecomitelui,vicecomiteluisaualteacteconfidenţiale,grupatelaCabinetulconfidenţialcaresuntşiazipărţicomponentealefondululuiarhivisticalrespectiveiinstituţiiadministrative.

Cu toate că din punct de vedere politic comunismul a fost condamnat înParlamentdecătrepreşedinteleRomâniei7,acestdemersnuafosturmat înmoddirectşideanularealegilorşidecretelorlegatedeaceastăperioadăistorică.Maimultchiar,niciunadinnumeroaselelegiderestituireaproprietăţiinuaadusmăcarîn discuţie problema documentelor clasificate, legiuitorul adoptând legi pestelegi, fără a ţine cont că aplicarea corectă a acestora se izbea de existenţaBDS.NumeroaseleproblemecauzatedeaceastăstaredelucruriadeterminatGuvernulRomâniei să declasifice, prin HG 517/2009, 1608/2009 o serie de decizii aleConsiliuluideMiniştrişialePreşedinţiei,legatedeacteledeproprietate,apreciindu-secăacesteinformaţiisecretedeserviciunumaiprejudiciazăordineapublicăşinuaducprejudiciipersoanei8.Prevedereacă“instituţiileşiautorităţilepublicecareauîngestiunecopiialedecretelorvorluamăsuriînconsecinţă,conformlegii”,nuestepusăniciodatăînaplicare;înplusactelecreatepeplanlocaldeacesteinstituţii,caresereferălamoduldeaplicareaacestorlegişidecrete,nuauacelaşiregim,rămânândîn continuare secrete. Pe plan local Primăria, la cererile adresate de petenţi, învedereaobţineriiunordovezideproprietate,nufoloseşteacestedocumente,lucruceaducegraveprejudiciipersoanei,căreiaiserefuzădreptuldeafiinformatăasupraproblemelordeinteresprivat,stabilitşiprinart.33alLegii182/2002,princareseinterziceclasificareaunorasemenea informaţii. Înplusart.17dinHG585/2002privindaprobareaStandardelorNaţionaledeprotecţieainformaţiilorclasificateînRomânia,laart.17stabileştecă“informaţiilepotficlasificate,doardacăseimpuneprotecţiaacestora,iarniveluriledesecretizaresubzistăatâtatimpcâtdezvăluireasaudiseminarealorneautorizatăputeaprejudiciasiguranţanaţională,apărareaţării,ordineapublicăsauintereselepersoanelorjuridicededreptpublicsauprivat”.

Având în vedere aceste prevederi, se poate pune întrebarea firească dacălegislaţia din 2002 poate fi interpretată în 2 sensuri complet diferite, şi anume, dacă începând cu 2002, nu pot fi clasificate documentele care nu aduc prejudicii prin diseminarea lor, iar pe de altă parte se pune problema în ce măsură legislaţia din 2002, care se referă la alte tipuri de documente decât cele create în perioada comunistă poate fi aplicată fără interpretări acestor documente. Noi considerăm că s-ar fi impus o dezbatere profesională şi adoptarea unor soluţii clare şi care să nu lase loc de interpretări.ChiarGuvernulRomânieiaacceptatcâteodatăacestpunctdevedere,susţinutdeMinisterulApărăriiNaţionale,careadeclasificatdocumenteleanterioareanului1972,pebazaprevederilorLegii16/1996,aArhivelorNaţionale,

7 La18dec.2006preşedinteleRomânieiacititînParlamentactuldecondamnareacomunismu-lui8 HG517/2009,publicatînM.Onr.424bis/22iunie2009;HG1608/16dec.2009,publicatînM.Onr.12/8ianuarie2010

101


motivaţiadeclasificăriifiindaceeacăcercetareadocumenteloristorice,după30deanidelacrearealoresteîmpiedicatădecaracterullordeclasificate,conformHG585/2002,deşiacesteStandardenusereferădecâtladocumenteleclasificatedupăanul intrării în vigoare, 2002 şi pentru informaţiile clasificate înperioada1972-20029.Maimult chiarprinHG94/2010 s-audeclasificat în jurde8000filedindosarulRevoluţiei românedin1989, cu aprobareaSRI,MAPN,CNSAS, avândlabazăpresiunialesocietăţiicivileşiundosar,dosarulRevoluţiei,aflatperolulinstanţelor. Pentru calcularea pensiilor militarilor, prin HG 892/2012 au fostdesecretizateStateledeplatădelaM.A.P.N.,avândcaargumentLegea554/2001,privindaccesullainformaţiilepublice.Demenţionatcăacesteaaufostclasificatela dispoziţia Securităţii Statului, în anul 1953, alături de alte acte financiareşi contabile (Bilanţul contabil, Planul financiar,Bugetul etc.) şi că fiind absolutnecesareprocesuluiderecalculareapensiilor,eleaufostdeclasificate.ÎnliniimariseconstatăcăMinisterulApărăriiNaţionaleestesingurainstituţieastatuluiromâncaredeclasificăînmodconstant,pentruapuneladispoziţiacercetării,cantităţimaridedocumentemilitareaparentfoartesensibile.

Înmod similar se impune o declasificare de urgenţă, prinHG. a tuturoractelorcureferirelaproprietate,necesarepuneriiînaplicarealegilorderestituireaproprietăţii.Avândînvederecăacestedocumentenuaufostniciodată„secretedestat”,deciobiectalHCMnr.19/1972,şicăînlegislaţiadedupă1990aufostuitatecudesăvârşire, caracterul lordeclasificateaduceprejudiciinudoarde imagine,darşimateriale,declaraţiilepepropriarăspunderefiindmultmaisubiectivedecâtdocumentele,mărimeaşivaloareadeclaratăaimobiluluinucorespundeadeseacurealitatea,pierderile statului, şi implicit aleplătitoruluide taxe şi impozite, sunturiaşe.

Pentrurezolvareasituaţiei,maialesîncontextulblocajelordelaAutoritateaNaţională de Restituire a Proprietăţilor, Serviciul Judeţean Cluj a ArhivelorNaţionales-aadresatacesteiAutorităţi,înaprilie2012,semnalândproblemele,dardinnefericirenuexistăniciunrăspunslasemnalareaacesteiprobleme,dupăcumniciPrimăriamunicipiuluiClujnuadeclasificatîncăacestedocumente,deşiafostsomatăîncădinanul2010sărezolveaceastăproblemă.

OaltăsituaţieesteceaafostelorBDSdelafostelefabriciînchisedupă1989.FondulBDSafostdistrusînmajoritateacazurilor,fieimediatdupă1989,fieîncele2deceniicareauurmat,cândmajoritateaacestor fabricifieaufost lichidate,fieaufostprivatizateşitrecuteînproprietateprivată.Secunoscfoartepuţinecazuridenoiproprietaricareauîncercatşiaureuşitsădeclasificeastfeldedocumente.Un caz demn de toată lauda este cel alB.C.R., care a declasificat documenteleB.R.C.E.,dinperioada1968-198910.PrinHG566/2007aufostdeclasificateunele9 HG583/2010,privinddeclasificareaunordocumenteemisedeM.A.P.N.,carecuprindeinclu-sivlistadocumentelordeclasificate10 http://www.mediafax.ro/social/documente-clasificate-ale-regiei-autonome-activitati-nucleare-declarate-iremediabil-pierdute-8503602


102

documentedinArhivaAgenţieiNaţionaledeCadastruşiPublicitateImobiliară,pebazaart.108dinConstituţieşiart.24alin.4dinLegea182/2002,planuritopograficeCluj,Planuricadastrale11.LapolulopuspotfimenţionateacţiunidegenulcelorproduseasupraBDSdelaRegiaAutonomăpentruactivităţiNucleare,SucursalaCercetăriNuclearePiteşti,unde la18 iulie2011presaapublicatdispariţiaa75documenteclasificatedinperioada1974-2002,instituţiamotivândcăacestlucrunupuneînpericolsiguranţanaţională,şiafostposibildatoritănumeroasereorganizări,disponibilizări,schimbareaconducerii(defaptcauzatrebuiecăutatăînaltăparte),cerând„postmortem”declasificareaacestordocumentepierdute12.RegretabilăesteşisoartaBDSdelaSC„Chimica„SATurda,careafostdistrus,lucruconstatdeinstituţianostrăîn200613.AltfostBDScelalCASIROMTurdaseaflăîncustodiaunuifostofiţerdeSecuritate,recomandatdeSRIpentruafacedeclasificarealui,iarinstituţianoastrăaaflatîntâmplătordeacestlucru.ÎnceeacepriveştefondulBDS de la SC ELM Electromontaj SA Cluj, fragmente din proiectele tehnice,partea desenată, au fost trimise pentru declasificare la emitent, fostele Institutedeproiectări,dinBucureşti,Braşov,fărăaţinecontdeprincipiilearhivisticealeintegrităţiifonduluiarhivisticşivăduvindinstituţiileamintitedeoparteaactivităţiilor,făcutepebazaunorproiectetehnice,parteadosaruluideexecuţie,precumşicomunitatealocalădeproiecteimportantedeinfrastructură.Înplusavândînvederecăacesteproiecteerau întocmitede Instituteledeproiectări,numite în legislaţiaclasificatelor “emitent”, în 4-5 sau chiar mai multe exemplare, nu ne putemimaginacumpoatefuncţionaunastfeldeinstitutcândleprimeştepetoatepentrudeclasificare,maialescămajoritateaacestorinstituteaufostprivatizateîntretimpşi de fapt aceste proiecte erau făcute la dispoziţia beneficiarilor, institutele fiind prestatori de servicii.

Neregulimajoreînceeacepriveştelegislaţiaarhivisticăaufostconsemnateşi la SC Cominex Nemetalifere, SCIFCAR (Îmbunătăţiri funciare), InstitutulProiect(preluatchiardeConsiliulJudeţeanCluj),DirecţiadeStatisticăetc.Înacestcontextdorimsăridicămproblemafonduluiarhivistic,a integrităţiiacestuiaşiaprincipiilorcestaulabazaarhivisticiiromâneştişieuropene.ConformNormelortehnice art. 8 Fondul arhivistic este definit ca „totalitatea documentelor create în decursul activităţii unei instituţii, asociaţii, societăţi, reuniuni, organizaţii etc. independente din punct de vedere organizatoric şi operativ”.Conformdefiniţieidatede ISAD(G)Fondularhivisticeste“ totalitatea documentelor, indiferent de gen sau suport, create de o manieră organizată şi /sau accumulate şi folosite de o persoană fizică, familie sau persoană juridică în cursul desfăşurării activităţii şi funcţiilor respectivului creator”. Suntem în asentiment cu colegul nostru dr.

11 HG831/2007,publicatînM.O.nr.566/17aug.200712 http://www.mediafax.ro/social/documente-clasificate-ale-regiei-autonome-activitati-nucleare-declarate-iremediabil-pierdute-850360213 RaportultrimisArhivelorNaţionalealeRomâniei,din26.09.2006

103


FlorinPopoviciu,caresocoteştecăFondularhivisticsereferăladocumenteleuneiinstituţii care desfăşoară o activitate proprie, pe baza căreia primeşte sau emitedocumente.Singurainstituţiecaredănumelefonduluişidicteazălogicaorganizăriidocumenteloresteşitrebuiesărămânăcreatoruldefond,careacţioneazăpebazaprincipiului respectului faţădecreatorulde fondsauaprincipiuluiprovenienţei,care obligă creatorii şi deţinătorii să nu amestece documentele din mai multefonduriarhivistice.Acestatrebuiesăasigurepăstrareaintegralităţii,fiindinterzisăextragereaunordocumentedintr-unfondpentruaîmbogăţialtefondurisauacreacolecţii,iarordineainterioarăafonduluitrebuiesăfiecearezultatădinactivitateacreatorului, respectând modul organic de producere a documentelor de cătrecreatorulfondului.

LafeladmitemcăprincipiulprovenienţeiestefoarteimportantînprofesianoastrăşiapareclardefinitînCoduldeontologicalprofesieidearhivistadoptatdeCIA.Maimultpricipiulstălabazaexercităriimeserieidearhivist,careneobligăsămenţinemorganizareafondurilorarhivisticedupădorinţacreatoruluişisărespectămistoriculinstituţiei14.Legileincriminateaiciîncalcăînmodflagrantacesteprincipii,distrugândordineafonduluidatădecreatorşideplasând discuţia de la creatorul fondului arhivistic la emitent, socotit ca entitate căreia îi aparţine documentul creat şi care primeşte chiar dreptul de a distruge un document care din punctul de vedere al Legii 16/1996 aparţine altei instituţii.Mai mult, instituţii care au alt obiect de activitate primesc puterea de a decide ce râmâne în Fondul Arhivistic Naţional,fărăcaprincipiilesauprevederileLegiiArhivelorsăfiemenţionateînlegilemenţionateşiînproceduriledelucru.

O mare deficienţă se observă în ultimul timp la BDS fostelor companiiminiere aflate în lichidare sau restructurare. Arhivele acestora sunt mutate înanumite centre, fără a se comunicaArhivelor Naţionale acest lucru, iar pentruBDSseaşteaptădeciziaANRMdepreluareaacestora,(totfărăavizulArhivelorNaţionale,deşiLegea16prevedeînmodexprescăoricemutaredearhivătrebuiesăfieaprobatădeaceastăinstituţie)15.

O altă situaţie neclară şi opusă celei în care documentul BDS esteneaccesibil este cea a documentelor BDS de la Consiliile Judeţene şiArhiveleNaţionale.Primelesuntfolositepentrurestituireaproprietăţii,fărăaseţineseamadecaracterullordeclasificate.PedealtăparteuneleServiciiJudeşenealeArhivelorNaţionalesocotescacestedocumentecafiinddocumenteistorice,mărturiialeuneiorânduiriapuse,serviteprinSăliledeStudiu,deoareceanteriorapariţieilegislaţieispecifice documentelor clasificate au fost cercetate, nu se mai pune problemablocăriiaccesuluilaacestea.Înplusacesteanusuntlegateîndosareseparate,fiindamestecatecudocumentelepublice,eventualascoaterealorpentrudeclasificarear

14 Bogdan-FlorinPopovici,AddendaetCorrigenda,DragăArcadie…Unrăspunslaunrăspuns,înRevistaarhivelor,LXXXVII(2010)1,pag.277-19315 Legea16/1996,capIII.art.9,al.3


104

blocaactivitateainstituţieişiaSăliideStudiuşiardistrugeintegritateafonduluiarhivistic,punându-lpearhivist şi istoric în situaţiadea încălcacubună ştiinţădeontologia profesională şi legislaţia arhivistică.Altev Servicii Judeţene aplicălegislaţiadin2002şinuservesclaSaladestudiuacestedocumenteistorice,chiardacăacesteaaumaifostcercetatede-alungultimpului.

Drept urmare socotim că declasificarea în totalitate a documentelorclasificate,emiseînperioada1951-1989,fărăaseţinecontdeemitentesteutilăşinecesarăla25deanidelamişcăriledin1989.

Înconsecinţă,avândînvedereConstituţiaRomâniei,Legea16/1996,Legea544/2001,maialesart.12,privindliberulacceslainformaţiilepublice,precumşideprincipiul„nevoii de a cunoaşte”,pebazacăruiajudecătoriipotceredeclasificareadocumentelor,dejaaplicatîncâtevacazuri;

-luând în considerare prevederile Codului Penal, art. 305, ce pedepseşteneglijenţa ce are drept urmare distrugerea, pierderea, sustragerea documentelorde arhivă, ce conţine informaţii secrete de stat, art. 246 care pedepseşte faptafuncţionaruluipublic carenu îşi îndeplineşte corect atribuţiilede serviciu sau şileîndeplineşteînmoddefectuosşicauzeazăprinaceastapagubeuneiinstituţiidestat,art.242carepedepseştesustragereasaudistrugereaunuidosarsauoriceînscris,faptafiindmaigravăîncazulîncareînscrisulprezintăovaloarearhivistică;

-luând în considerare imperfecţiunile din numeroasele legi ale restituiriiproprietăţii,precumşilipsacorelaţieiclarenunţate,precumşiprincipiularhivisticcă legile şi regulamentelenu sepot aplica retroactiv, pentrudocumentele createanterior;

-ţinândcontdeprevederileLegii52/2003privindtransparenţadecizionalăînadministraţiapublică,aLegii544/2001,art.13,caredefinesccainformaţiideinterespublicinformaţiilecarefavorizeazăsauascundîncălcarealegiidecătreoautoritatesauinstituţiepublicăşinupotficlasificate,iarpersoanelecareavertizeazăasupracomiteriiilegalităţiisuntprotejaţideconsecinţeledivulgăriiunorastfeldeinformaţii;

-constatându-seoîncălcareclarăaLegiiArhivelorNaţionalecaredefineştedocumentelecefacpartedinFondulArhivisticNaţional(art.1,2)şicareprevedecăArhiveleNaţionalealeRomânieiestesingurainstituţieîndreptăţităprinlegesăasigure administrarea, supravegherea şi protecţia specială a acestuia şi având învedereart.5,alin.l),careprevedecăArhiveleNaţionaleasigurăaplicarealegislaţieiînvigoareînrealizareaprotecţieidocumentelorcefacpartedinFondulArhivisticNaţional, respectiv în apărarea secretului de stat, paza şi conservarea acestordocumenteatâtîntimpdepace,câtşilamobilizaresaurăzboi(legeanuprevedeoinstituţiesimilarăcaresăfacăacestlucru)propunemdeschidereaunuidialogîncaresăfieimplicatetoateinstituţiilestatului,auneidezbateriprofesionale,caresăducăînceledinurmălaadoptareaunorlegicorectesaumodificareacelorexistenteîninteresulsocietăţii,acomunităţiişiapersoanelorfizice,maialescăvorbimde

105


documentecaredejaauvaloaredocumentar-istorică,iarrecursullamemorieauneisocietăţinusepoatefacefărăaccesullatoatedocumentelecreatedetoateinstituţiileexistentelaunmomentistoricdat.

EINIGE PROBLEME BETREFEND DES RUMÄNIENS NATIONAL ARCHIVE BESTAND UND ZERSTöRUNG EINES TEILS DER

ARCHIVE DES ZWANZIGSTEN JAHRHUNDERTS ZUSSAMENSETZUNG

UnserAnsatz versucht eineWarnung, auch wenn ziemlich spät, für dieteilweiseZerstörungdessogennantenFondulArhivisticNationaldesRumänienszuziehen,nachdemJahr1990,mit2BeispieleausKreissarchivKlausenburg,inderHoffnung,dassinderZukunftdasPhäenomendasschonjetztauchimLesesalderKreissarchivzuspürenist,vermeidenwärekonnte.

IndieserHinsichtsetztsichunserePräsentationfürdieEröffnungeinesDialogsunterBeteiligungallerstaatlichenInstitutionen,eineprofessionelleDiskussionen,dieschließlichzuderAnnahmedesrichtigenGesetzeoderÄnderungeninBezugaufbestehendengesellschaftlichenInteressederGemeinschaftenundEinzelpersonen,insbesonderedaswirüberhistorischeDokumentesprechen,diebereitshistorischesWertzeigenunddasGedächtniseinerGesellschaftkannnichtohneZugriffaufalleDokumente,dievonallenInstitutionenaneinemgegebenenhistorischenMomentInstitutionenhergestelltsind,gemacht.SosollenwirzusammeneintretenumdieGesetzeundRegierungsverordnungenNr.182/2002,781/2002und1349/2002yuwechseln.

Auf der anderen Seite wird die Wirtschaftsgeschichte Rumäniens inder Zukunft ernsthaft leiden, wenn der rumänische Staat und unsere InstitutionkeinenWegfinden,unserFachgesetzzuändern,undsozuhandeln,umPlatz inNationalarchivfindenzukönnen,fürdieÜbernahmederhistorischeDokumente,diesichzurZeitinprivatenLagerhaltungbefinden,umdiewirtschaftlichenArchivenderaltenUnternehmenundFabrikenzuretten,besondersdasim7-tenJahrzentendesXX.Jh.einenTeilderArchivenübernommenwurden.

Nicht zuletzt rechnen wir damit, dass eine ernsthafte Diskussion überdie Deklassierung der Dokumente die vor demWende geheimwurden, die zurZerstörungdenanderenTeilderDokumentedesNationalarchivsbeiträgt.

Außerdemhaltenwiresfürunerlässlich,dassderStaatdiefinanziellenundpersonellenRessourcenbereitzustellen,umhistorischeDokumentezuübernehmen,diejetztimprivatBesitzsichbefinden,sonstwirdunsereInstitutioneineSekundäreinAnwendungdesArchivGesetz.


106

107


I S T O R I E


108

109


DIN TRECUTUL BRESLELOR SIGHIŞORENE ÎN SECOLELE XVI-XVII - CEASORNICARII

Nicolae TEŞCULĂ

Sighişoara,datorităprezenţeisistemuluidefortificaţiiaproapeintact,esteconsideratafiînzilelenoastre,prinexcelenţă,unoraşaltradiţiilormeşteşugăreşti,albreslelor.Dinpunctdevedere istoricacestebresle auavutun roldeosebit înevoluţiaistoricăaoraşului,modelându-iformaşicaracterul.

Dinmultitudineademeseriipracticate înburgul tîrnăveanseevidenţiazăunelespecializate.Chiardacănuaureuşitsăformezeobreaslăşiprinmeşteşugulloraufostlegaţidespecialiştiiînprelucrareametalelor,ceasornicariiaureprezentato profesie apreciată de-a lungul timpului.Apariţia şi dezvoltarea lor în oraşeletransilvănenesedatorează,înmareparte,apariţieiconceptelormodernecuprivirelavalorizareatimpului.

Se ştie că pentru omul vremurilor vechi, timpul se calcula în funcţie deanotimpuri,demişcareapământuluiînjurulSoareluişiaveaofuncţiemaidegrabărelativă. Adoptareaunuimodeldeviaţăbazatpecapitalşipecirculaţiamărfurilorşiapersoanelorpedistanţefoartelunginecesitaoaltăvalorizareatimpuluişioîmpărţireaacestuia.Astfel,înmarilecentreurbaneîncepsăaparăorologiicadranepe turnurile bisericilor, care aveau rolul de a transmite locuitorilor scurgereaireversibilă a minutelor şi a orelor. Pentru spaţiul românesc, primele ceasurimecanice de turn apar în secolul alXV-lea, iar un secolmai târziu apar primiimeşterişiprimelebresledeceasornicari.1 Se pare că primul ceasornicar sighişorean estemenţionat în anul 1520,în arhivele Magistratului Braşov, când este menţionat meşterul Georgius dinSighişoara,celcareaconfecţionatceasorniculdinturnulBisericiiNegre.2 AcelaşimeşterîlvaajutapelăcătuşulbraşoveanErasmuslalucrărilepentruceasuldinTurnulSfatului,înperioada1521-1528,fiindplătitdesfatulorăşenescdinurbeadesubTîmpapentrumuncaprestată.3 Înoraşulsăunataleraopersoanărespectată,deoareceîncarteadesocotelia oraşului pentru anul 1522 apare ca:Georgius horarum factor şi caGeorgius Stundenmacher.4 Nu era singurulmeşter ceasornicar din oraş, deoarece în actele oraşului1 ŞtefanPascu, Meşteşugurile în Transilvania până în secolul al XVI-lea, ed.Academiei,Bucureşti,1954,p.76-97şi216. 2 GernotNussbächer, Din cronici şi hrisoave. Studii, ed.Kriterion,Bucureşti,1987,p.70.3 Idem, Aus Urkunden und Chroniken. Neunter Band. Schäßburg, AldusVerlag,Braşov,2010,p.187.4 Ibidem, p.188.


110

Bistriţaestemenţionatunaltsighişorean,Sigismund.Înanul1533,elprimeşteosumăapreciabilădebanilaaceavreme,122deguldeni,pentrumaterialulşimuncaprestatălafinalizareaceasuluidinturnulbisericii,iarînanul1546,unaltmeştersighişoreannecunoscutreparăceledouăceasurialebisericiişisfatuluidinBraşov.5 RevenindlaSigismund,înanul1563văduva meşterului lăcătuş Sigismund ceremagistratuluisighişoreanplatapentruceasul nostru,careputeasăfiepentrumecanismuldinTurnulcuCeas.Răsplatapentrumuncadepusădesoţuldefunctovaobţineînanul1566.Meseriasevatransmitemaideparteurmaşilor,deoareceînanul1568aparemenţionatîncarteadesocoteliaoraşuluiChristian,fiullăcătuşuluiSigismund,carevafiplătitpentrumuncaprestatălaceaspânăînanul1580.6 Dupăcumvedemdinanalizadocumentelorexistente,Sighişoaradispuneadeunceasornicdeturn,darundeeraacesta?CercetătorulGerontNussbächeraratăcăprimulmecanismdeceasdeturnesteatestatdocumentarînsocotelileoraşuluidinanul1578şiestevorbadeunulaflatînturnulBisericiiSpitalului,amplasatăînOraşuldeJos,mecanismulfiindrealizatşi întreţinutdecătremeşterulChristian.Acestmecanism,întreanii1582şi1583,vaaveaşiuntrompetistpentruanunţareaorelorexacte.7 Acelaşimeşter vaprimidinparteaoraşului, lafinele anului 1583, 25deguldenipentrurealizarea sau înnoirea ceasului. Importanţaorologiuluipentruviaţaeconomicăşidezicuziaoraşuluivadeterminaconducereaoraşuluicadinanul1589,lalistafuncţionarilororaşuluisăfieadăugatşiceadeRector horologii, plătitpentrumuncasadeîntreţinerecuşaseguldeni,iarpentruanii1590-1595,cuoptguldeni.8 Existenţa acestor renumiţi meşteri ceasornicari, care executau comenzipentruoraşetransilvănene,nuputeasănudeterminerealizareaunormecanisme-adevărateoperedeartă.DebutulsecoluluialXVII-leaaducecusineşimenţionareadocumentarăla1604aunuimecanismdeceaslucratînlemn,aşezatînTurnulcuCeasşiprevăzutcudouăcadraneorientatesprecetate,respectivOraşuldeJos9. Se pare că iniţial acest orologiu prezenta doar orele, însă în anul 1648ceasornicarulJohannKirtschelainstalatunindicatoralminutelorşiaperfecţionatsistemuldesemnalizaresonoră,astfelîncâtsăfiemenţionateacusticşisferturiledeoră10.

Acest meşter peregrin, originar din Königsberg, venit probabil pentrua-şi perfecţiona cunoştinţele în domeniul orologeriei, ca şi calfă se va stabili laSighişoaraprincăsătorie.Înanul1684vafiprimitînsfatul celor o sută şi,după5 Ibidem. 6 Ibidem. 7 Ibidem, p.189.8 Ibidem. 9 ClaraSpitzer,ŞtefanMosora,Sighisoara,Ed.Sport-Turism,Bucuresti,1980,p.12.10 GeorgKraus,Cronica Transilvaniei, 1608-1665,Bucuresti,1965,p.136.

111


cumaparepeodedicaţiegăsităpecopertauneiBibliidonatebiblioteciiŞcoliidinDeal,la23noiembrie1685,aveatitluldeAutomotorius et Horologiorus Director, decieraunfuncţionaraflatînslujbacomunităţii,dupăcumammenţionatmaisus.Separecăeranudoarunbunlăcătuş,cişiunbunsculptor,luifiindu-iatribuiterealizarea în lemnde tei a zeilorpatronimicii ai zilelor săptămânii:Diana, zeiţaLunii,Marte,Mercur,Jupiter,Venus,SaturnşiSoarele.Devastatorulincendiudin30aprilie1676adistrusturnulîmpreunăcumecanismulşicufigurinele,careaufostrefăcuteprobabildeacelaşimeşter.11

Observăm că Johann Kirtschel senior va evolua din punct de vedereprofesional,darşipolitic,înoraşuldeadopţie.Dacăiniţialeradoarunfuncţionaral oraşului, ocupându-se de buna funcţionare a ceasului sau ceasurilor oraşului,vaajungeapoimembru înHundertmannschaft (consiliulcelorosută),unfeldeparlamentaloraşuluişipefinalulvieţiisevapreocupadebunaadministrareaurbei,din funcţia de senator în cadrulmagistratului Sighişoara. Conformmatricolelordeceselordincadrulaceleaşibiserici,ladatade30octombrie1684esteînregistratdecesulluiJohannes Kirschel Horologus. 12

Analiza documentelor de arhivă, în special a matricolelor BisericiiEvanghelice ne arată că meşteşugul orologeriei este transmis de acest JohannKirtschelmaideparte.Înmatricolacăsătoriilor,pentrudatade18februarie1685,aparemenţionatăocăsătorie,darmaibinesălăsămtextulsăvorbească:Honestus Juvenis, Andreas Wartemburger, Horologius, Fil. Christophori Wartemburger, ducit Saram, virgine, Fil. Johannes Kirtschels, Horologius Civis. 13Dintextaflămcă avemde a face cuo căsătorie între doi tineri -AndreasWartemburger, dupăprofesieceasornicar,caresecăsătoreştecutânăraSara,fatafostuluiceasornicaraloraşului(Horologius Civis),dupăcumapareîntext,decifuncţionaraloraşului,JohannKirtschel.

Dinpăcatecăsătorianuvaduramult;dinmotivenecunoscutenouă,tânăraSaravamurişiAndreasWartemburgersevarecăsătorila28mai1698:Andreas Wartemburger, viduus, Doctor Horologij et Incola Civ. Nec. Ducit virginem Dorotheam viri Dni Fichs Past. Kis –Lazlensis filiam. 14EstemenţionatăcăsătoriaDorotheei, tânărafiică a preotuluiFilch dinLasleaMică, cu văduvul AndreasWartemburger.Acestaaveaofuncţieimportantăînoraş,ceadeDoctor Horologii,deciseocupadeceasuloraşului.

Aceeaşimatricolădecăsătoriemenţionează,la24mai1700,ocununieîntre11 AdrianaAntihi, „Mărturii alemeşteşugului orologeriei aflate în patrimoniulMuzeuluideIstorieSighişoara.MeşterulJohannKirtschelşifigurinelesale” în In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizaţiei româneşti în context european, coord.DanielaMarcuIstrate,AngelIstrate,CorneliuGaiu,ed.Accent,Cluj-Napoca,2003,pp.353-354.12 Arhiva Parohiei Evanghelice C.A. Sighişoara.,Todesfälle,1673-1717,p.146.13 Idem,Hochzeiten1674-1723,p.44.14 Ibidem,p.80.


112

doitineri: Johannis Kirtschel Jun. Horologius circumspecti Dni. Joh. Kirtschels. quondam Reipubl. Schaessburg: senatoris laude Dignitissimi d. m. filis, ducit virg. Annam Circumspecti. Dni. Mich. Schnabels, h.t. senatoris Reispubli. Schaesb. in dies bienemeritori filiam. 15OcăsătorieîntreJohannKirtschel,fiulfostuluisenatoraloraşuluidetoatălauda,JohannKirtschel.Acesttânăr,totceasornicar,secăsătoreştecuAnna,fiicaunuialtsenatoraloraşului,MichaelSchnabel.

ŞiaceastălegăturămatrimonialăaluiJohannKirtscheljun.sevadovediafiscurtă,deoarecesevarecăsătoridupăoptani,îndatade14noiembrie1708:Joh. Kirtschel vidua civ. nec. Dicit. Virg. Annam Dorotheam s.l. Amplissimi Prud. et circumspecti Dni. Hart... Pancrati sedis Judici Civ. med. Benemerit.16

După cum vedem avem de a face cu o adevărată tradiţie în domeniulceasornicăritului. Chiar dacă nu este constituită o breaslă separată şi meşteriiproveneau din categoria breslei lăcătuşilor, realizările lor le putem integra îndomeniul operelor de artă.Acest lucru le-a adus acestora prestigiul pe perioadavieţiiprimindfuncţiişidistincţii,fiindmembriirespectabiliaicomunităţii.

Dincolodeacesteaspecte,apariţiaceasornicarilorlaSighişoaraaratăgradulînaltdeurbanizaredobânditdeoraş,rolulcomerţuluiîndezvoltareasaşiprezenţauneimentalităţidetipmodern,careîşifaceloctotmaipregnantîncomunitate.

AUS DER VERGANGENHEIT DER SCHÄßBURGER ZÜNFTE IN DEN XVI – XVII JAHRHUNDERTEN

- DIE UHRMACHER –

ZUSAMMENFASSUNG

In der Geschichte der schäßburger Zünfte, spielten die Uhrmacher einewichtigeRolle.WirkönnenhiervoneinerwahrenTraditionsprechen,wobeidieFamilie des JohannKirschel besonders zu erwähnen ist.Obwohl diese nicht ineiner eigenenZunft eingeordnetwaren und ihreMeister aus der Schmiedezunftkamen,könnenwirihreProduktealsKunstwerkebezeichnen.Diesesbrachteihnenwährend ihresLebensRuhmundEhreundsiewaren inderGemeinschafthochangeseheneMitglieder.

Außerdem,zeugtdaserscheinenvonUhrmacherninSchäßburgvondemhohen urbanisierungsgrad der Stadt, von der Bedeutung des Handels in ihrerEntwicklungundvoneinermodernenDenkart,welchesichimmerdeutlicherinderGemeinschaftdurchsetzt.

15 Ibidem, p.84.16 Ibidem, p.112.

113


IZVOARE ISTORICE STRĂINE DESPRE COLIBAŞIÎN SECOLELE XVIII-XIX1*

Ela COSMA

Cineaufostromâniicolibaşi? Răspunsulcelmaisuccintşi,înacelaşitimp,celmairecentneesteoferitdeunghidturisticgerman(2011,2015)dedicatTransilvaniei,încarecolibaşiifigureazăsubdenumireadeKalibaschen2:“NoţiuneaesteacordatăfrecventvalahilorcareînEvulmediufugeauînfaţaturcilorînsateleretrasealemunţilorşicare,prinizolarealorşiviaţadusăpepăşunilealpine,şi-aupututpăstrapânăastăzistrăvechile lortradiţii. Ca sate ale colibaşilor se consemneazăMăgura, Peştera în zona PietreiCraiului,darşiRâuSaduluidelângăSibiu.Oparteînsădinaşa-numiţiicolibaşiaufostluaţişidinmunţişiaufostcolonizaţilacâmpie,cumarfilaAţel.” 3

(Kalibaschen derBegriffwirdhäufigfürdieimMittelaltervordenOsmanenindieabgelegenenBergdörfergeflohenenWalachenbenutzt,diesichdank ihrerAbgeschiedenheit und ihrem Leben auf denAlmen ihre uraltenTraditionen bisheute bewahren konnten. Als Kalibaschendörfer werden Măgura, Peşteră imKönigsteingebiet,aberauchRâuSaduluibeiSibiubezeichnet.TeilweisewurdendiesogenanntenKalibaschenaberauchvondenBergengeholtundinDörfernderEbenenangesiedeltwieinAţel.)

*CazulcolibaşilordinAţelneesteprezentatin extenso înrelatareanotarului

sasMichaelvonHeydendorffcelBătrân.4CuprilejulprimeicălătoriiimperialeînArdealaluiIosifalII-lea,la2iunie1773,tânărulcoregen,tînsoţitdeHeydendorff,avizitatAţelul,localitateaparţinânddescaunulsăsescalMediaşului.Săteniisaşii-ausolicitat împăratuluiexpulzareadinlocalitatearomânilor,acuzaţideincendiereaunorgospodăriisăseşti.Aceştiromâni,nimenialţiidecâtcolibaşii,aufostpiatradepoticnireasaşilor.Tocmaidatoritămoduluiîncares-aucomportatfaţăderomânii

1 *Această lucrareesterealizatăcusprijinulAutorităţiiNaţionaledeCercetareŞtiinţifică,CNCS-UEFISCDI, prin proiectul PN-II-ID-PCE-2011-3-0064, titlul proiectului “Armateleimperialeşiromânii.Mărturiimilitaresecretedinarhiveleruseştişiaustriece(1848-1849)”,directordeproiect:ElaCosma.2 BirgittaGabrielaHannoverMoser,Siebenbürgen: Rund um Kronstadt, Schäßburg und Hermannstadt, TrescherVerlag,Berlin,(ed.I,2011),(ed.III,actualizată)2015,p.373.3 SatulAţel,dinjudeţulSibiu,situatla16kmsud-estdeMediaşşila15kmsud-vestdeDumbrăveni,nuseaflătocmailacâmpie,ciînzonacolinarădelimitatălanorddevaleaTîrnaveiMari,laoaltitudinede345m.,îninimaPodişuluiTîrnavelor.4 Articoluldefaţădezvoltăconsideraţiilesumare,prezentateîntr-unsubcapitolalvolumuluiintitulatÎmpăratul călător şi ardelenii în memoriile lui Michael Conrad von Heydendorff cel Bătrân, subtipar.Acesteconsideraţiisereferălaromâniicolibaşi,pecarei-amdescoperitgraţierelatăriiluiHeydendorff.Variantaprescurtată,fărăeditarecritică,aarticoluluivaapăreaînAnuarulMuzeuluiŢăriiFăgăraşului“ActaTerraeFogarasensis”, nr.IV,Făgăraş,2015.


114

colibaşi, saşii au pierdut simpatia împăratului, căci „experienţele călătoriei din1773,cumarfidepildăscenadinAţel,aulăsaturmeadânci”(MathiasBernath).5

Scena respectivă, care i-a avut ca protagonişti pe românii colibaşi, estedescrisă astfel de notarul Heydendorff6: „Conform obişnuinţei sale,Maiestatea sas-aoprit,apreluatmemoriul delajurat şil-aîntrebatcedorinţăau.IntimidatînainteaMaiestăţii saleîmpăratul,acelanuafostînstaresădeaglascumsecuvinecererii,aşaîncâtîmpăratulaporuncitsăplecemaideparteşi,stândînpicioareîntrăsură,darînclinându-sespremine,m-aîntrebat:

Împăratul:Auziţi,cedorescoameniiaceştia?Eu:Aici,pevaleaaceastaînsus,esteunpetecdetârgfrumos,careaparţine

descaunulMediaşşisecheamăAţel.Acestatareamaidecăzutînsaeculo [secolul]trecut,avândpuţinilocuitori,darmultedatorii.Locuitoriinuaveaunevoiedetothotarullorşiauamanetatopartedinelunuicreditore ungur,carepentrurosturilegospodărieisale,aaşezatacolosus,undeeraSzallás-ul[sălaşul,loculdecazare],Maiestatea voastră,maimultefamiliivalahe.Pe-aiciastfeldeoamenisenumescKalibaschen [colibaşi].Aceştiaaulocuitaicimaibinede-ojumătatedesaeculum [secol],preamilostivedomn!Şiautrecutdelauncreditore lacelălalt,pânăcând,înurmăcu5ani,comunitatea areuşitsă-şistingădatoriile,luându-şiînapoişiterenul compensat.Întretimpnumărullocuitorilorcrescuseputernicpânălapeste100degospodari,careaveaunevoiedeteren pentrua-lcultivaeiînşişi,deaceeaaucăzutdeacordsă-itransloce [mute]pecolibaşi deacoloîntârg.Însăaceştianuauvrutsăplecedebunăvoie,pentrucăseobişnuiserăculocul,careedestuldebunînsine.Locuitoriiaufostobligaţisă-itransloce cuforţaşicuprilejulacestaaufostarsemaimultedintremizereleconstrucţiideKaliben [colibe].Atunci,preamilostivedomn,unuldintrecolibaşii româniaameninţatcăpentrutoateacesteasaşiidinAţelvorplătiscump.Şiexactaşas-aîntâmplat,preamilostivedomn!Anulurmător,chiarînziuaîncarefuseserăarseclădiriledecolibe alevalahilor,târgulAţelafostincendiatînmaimultelocuri,darmaialesîncasaomuluicare,cuunanînainte,dădusefoccolibelor. Şi,lafel,s-amaidatfocîncădecincioridupăaceea,înciudafaptuluicăînlocalitaten-aufostincendiidinvremuriimemoriale.Saşiiîibănuiesc,deci,peaceşticolibaşi valahişisetemcănuvorfiînsiguranţăînfaţapericoluluidefoc,pânăcândaceştivalahinuvorfimutaţiundeva,undesănulepoatăfacepagube.Şiaceastavăroagăeiacum,Maiestatea voastră.”

5 MathiasBernath,Habsburgii şi începuturile formării naţiunii române, prefaţădePompiliuTeodor,traduceredeMarionelaWolf,EdituraDacia,Cluj,1994,p.240.6 Michael Conrad von Heidendorf. Eine Selbstbiographie,editorRudolfTheil,în:„Archivdes Vereins für Siebenbürgische Landeskunde“, vol. 16, caiet II, Sibiu, 1881, p. 463. JurnalulluiMichael vonHeydendorff din 1773 a fost publicat în revista săsească din 1881.Traducerearomâneascăafragmentelorneaparţine,darmaijosvomtrimite,pentrucomparaţie,şilatraducerearealizatădeTeodorV.Păcăţian,înCartea de Aur sau Luptele politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară, vol.I,ediţiaadoua,TipografiaIosifMarschall,Sibiu,1904,p.74-85.

115


(IhroMajestaet hieltenIhrerGewohnheitnachan,übernahmendasMemorial vomJuratoundfragten ihn,wassiedamitwollten.EskonnteaberderselbeausSchüchternheitvorderMajestaet desKaisersdasAnliegennichtrechtsagen,derKaiserließalsofortfahren,neigtesichimWagenstehendzumirheraus,fragend:

DerKaiser:HörenSie,waswollendieLeute?Ich:HierindiesemThalhinaufliegteinzumMediascherStuhlgehöriger

schöner Marktfleck, der heißt Hetzeldorff. Der war im vorigen Saeculo sehr heruntergekommen, hatte wenig Inwohner und darzu noch viele Schulden. DieInwohnerbrauchtenihrenHattertnichtganzundverpfändeteneinenTheildavoneinem ungarischenCreditori, welcher zumBehuf seinerWirthschaft dort oben,woderSzallás war,IhroMajestaet, etlicheWallachischeFamilienhinsetzte.Hierheißtman solche LeuteKalibaschen. Diese wohnten über ein halbes Saeculum da,Allergnädigster Herr! Und kamen von einemCreditore auf den andern, bisdie Communitaet endlich vor 5 Jahren ihre Schulden tilgte und das versetzteTerrain zurückbekam.Dasienunmittlerweilemit Inwohnernstarkbisüber100Hauswirthezugenommenhattenund ihrTerrain zumeignenAnbaubrauchte,sokamsieaufdenEntschluß,dieKalibaschen vondortindenMarktzutranslociren. Dieseaberwolltengutwillignichtweg,weilsieandenOrt,deransichselbstgutist,gewohntwaren.Manwurdealsogemüßigt,siemitGewaltzutranslociren undverbrannte bei der Gelegenheit etliche von den elendenKaliben Gebäuden. Danun,AllergnädigsterHerr,hateinervondenWallachischenKalibaschen gedroht:dieHetzeldorffer Sachsenwürden dies theuer bezahlen.Und richtig traf es ein,AllergnädigsterHerr!DasfolgendeJahr,andemnämlichenTag,anwelchemdieWallachischenKaliben Gebäudeverbranntwurden,wurdederMarktHetzeldorffanetlichenOrtenangesteckt,besondersaberdasHausdesMannes,dervormJahrdieKaliben verbrannt hatte. Und dergleichen Feuer Einlegen ist nachher nochfünfmal erfolgt, ohnerachtet beiMenschengedenken keine Feuerbrunst im Ortewar.DieSachsenhabenalsoeinenVerdachtaufdieseWallachischenKalibaschen undfürchtensich,siewürdennichteherinSicherheitvordemFeuerkommen,bisnicht dieseWallachen irgendwoweit hinverlegtwürden, vonwannen sie ihnennichtschadenkönnten.UnddasbittensiedermalenvonEuerMaj.)

Aşadar,istoriaeradestuldecomplicată.Cuaproximativunsecolînurmă,populaţia săsească a satului descrescuse şi, avândmari datorii, arendaseo parteahotaruluiunuicreditormaghiar.Acestaaaşezatacolocâtevafamiliideromânicolibaşi,celocuiauîncondiţiisărăcăcioaseîncolibe.Cutimpul,saşiişi-aurevenitdinpunctdevederedemografic,vrândsă-şirecuperezepământulînstrăinat.Astfelîncât,auhotărâtmutareacolibaşilor,daraceştianuauacceptatdebună-voie.7Saşii

7 Gudrun-Liane Ittu, Întâlnirile lui Michael von Heydendorff senior (1730-1821) cu suveranii habsburgi 1773, 1783, 1786 şi 1817, în:„Brukenthal.ActaMusei”,nr.V/1,Sibiu,2010,p.194.


116

au încercat atunci translocarea lor cu forţa.Le-au incendiat colibele.Dar, în locsăse lasemutaţi,colibaşiiaujuratsăserăzbunepesaşi.Dupăacelmoment,auizbucnitmaimulte incendii înAţel.Saşii îibănuiaupecolibaşi,darnugăsiserădoveziincriminatoriimaibunedecâtresturileuneicămaşiţărăneştiromâneştilângăloculunuiadintreincendii.

AscultândpovestirealuiHeydendorff,monarhulareplicatrăspicatcăaceicolibaşinuputeaufiacuzaţipenedrept,înlipsaunordoveziclarealevinovăţieilor.Împăratuli-asfătuitpesaşisă-şipăzeascămaibineaverileşisăîiprindăpefăptaşi.Înplus, translocareaforţatăacolibaşilordecătresaşierao încălcareflagrantăalegilor,carenuputeafipusăînaplicare.

„Împăratul:Daraceastaeopenalitate,săsetransloceoameni,maiînaintedeafitransferaţi.8

Eu:Fireştecănusunttransferaţi,altfels-arprocedacueiconformlegilor.Numaicăbănuialaemare, iarpoporulvalahedestulderăuintenţionatpentruafaceasta.

Împăratul:Magistratul nuaanchetataceastăchestiune?Eu:Bada,Maiestatea voastră.Apurces laoaspră Inquisition peragiren

[acţiunedecercetare].9Eu însumiamparticipat laaceasta.Darnus-apututaflanimicaltceva,decâtcăultimaoarăcândapusfoculîntr-ungard,făptaşull-aînvelitîntr-ocârpădintr-ocămaşăvalahă.

Împăratul:Bănuialaemare,darfăptaşputeafişialtcinevadecâtunvalah.Nus-apututaflanimicdelacelcare,latranslocare, aameninţatcuincendiul?

Eu:Maiestatea voastră!Acelaadispărut,probabilînMuntenia.Împăratul:Oameniitrebuiesăveghezeserios,maialesnoaptea.Eu:Maiestatea voastră!S-aîncercatorice,pânăacumfărărezultat.Răutatea

acestui făptaş fărădeDumnezeu este aşademare că acumun an, la solicitareaMagistratului, pentruşimaimultăcredibilitate,guberniul atrimiscomisari străinicare să le facăpublic valahilor cădacă în localitatevormaifi incendii, cu toţiivorplătipagubele.Doarcâtevasăptămânimaitârziu,s-aîntâmplatcăs-adatfocşurii („Scheuer”) şi şopronului („Schopfen”) judelui, în casa căruia avusese locanunţareapublică,iaracesteaaufostarsenumaidinbatjocură.

Împăratul: Dar cum pot fi reţinuţi [arestaţi] valahii, pentru înlocuireapagubelor,dacăeinuaufostdovediţi?10

Eu: [Anunţul public] a fost numai pentru a-i înspăimânta, Maiestatea voastră,darnuafolositlanimic.”

(DerKaiser:AberdasistjaeineStrafe,dieLeutezutranslociren, ehe sie überführtsind?8 T.V.Păcăţian,op.cit.,p.79traduce:“-Darastaepedeapsă;atransloca oamenii,înainte de a avea dovezi încontralor!”9 T.V.Păcăţian,op.cit.,p.79traduce:„S’aţinutstrictăinchisiţiune.”10 Ibidem,p.79traduce:“Darcum pot fi siliţi Valachii să restituie paguba, dacă nu li se poate dovedi fapta?”

117


Ich:Ueberführtsindsiefreilichnicht,sonstenwürdemannachdenGesetzenmit ihnenverfahren.AlleinderVerdacht ist großunddasWallachischeVolk istboshaftgenugdazu.

DerKaiser:HatdennderMagistrat dieSachenichtuntersuchenlassen?Ich:Ja,EuerMaj. Manhatmitscharfer Inquisition peragiren lassen. Ich

warauchselberdabei.Manhatabernichtsherausbringenkönnen,alsdaßbeidemletztenFeuerEinlegendasFeuer,welchesderThäterineinenZaungesteckthat,ineinemFetzenvoneinemWallachischenHemdeingewickeltwar.

DerKaiser:Das istvielVerdacht,alleineshatesauchsonstwer,alseinWallach thun können. Hat man denn nichts herausbringen können, der bei derTranslocation mitFeuergedrohthat?

Ich:EuerMajestaet!Derwarweg,muthmaßlichindieWallachei.DerKaiser:DieLeutemüssenfleißigwachen,besondersbeiderNacht.Ich:EuerMajestaet!Manhatallesversucht,alleinbisnochohneFrucht.

DieBosheitdesgottlosenThätersistsogroß,daß,alsvormJahrdasGubernium aufAnsuchendesMagistrats zumehrererGlaubwürdigkeitdurchfremdeCommissairs denWallachenpubliciren ließ,wofernsichmehrFeuerbrünsteimOrteergäben,sowürdensieallenSchadenbezahlen,esgeschah,daßnuretlicheWochenhernachScheuer und Schopfen des Richters, in dessen Haus die Publication geschah,angestecktundgleichsamzumSpottverbranntwurden.

DerKaiser:AberwiekönnendieWallachenzurErsetzungdesSchadensangehaltenwerden,wennsienichtüberwiesensind?

Ich: Es geschah nur zum Schrecken, EuerMajestaet, und hat aber auchnichtsgeholfen.) Colibaşiiînşişişi-auprezentat,laAţel,memoriulînfaţasuveranului.Eis-auplânscă,deşinuaveauogoare,viişiizlazuri,erauobligaţisăplăteascăbirurilecotlacotcusaşii,iardacăcereaupământ,saşiirefuzausălecedeze,considerândcăauprimitterenuldelaregiiunguri.

Heydendorffrelatatextual:„Aiciseadunaseră toţivalahiidinAţel,care i-auînmânat împăratuluiun

memoriu. I-au spus [împăratului] strigând în gura mare că ei trebuie să achitecontribuţia şi toate celelalte Onera Provinciae, Sedis, Oppidi publica [sarcinipubliceprovinciale,scăunale,orăşeneşti]lafelcaşisaşii,cătrebuiesădeaşisăprestezegrâu,fân,ovăz,caideham,munciscăunaleşilamoarăcaşisaşii,numaicăeinuaunicivii,nicipământarabil,nicipăşuni.Dintoateacestea,saşiinuvorsăledeanimic,zicândcăpământulestede Mose [depevremealuiMoise]allorşicăl-auprimitdelavechiiregi.

Maiestatea sa i-a întrebat în valahă, atâta cât ştia Maiestatea sa: Dacătrebuie sămuncească, muncesc pentru domnii [de pământ]? Ei au răspuns: Nupentrudomni,cipentruscaunlaporuncadomnilor,şipentrusat,aidomasaşilor.


118

AtunciMaiestatea sale-arăspunscăvacercetaplângerealor,şiaporuncitsămânemaideparte.”

(Da standen alle Hetzeldorffer Wallachen und gaben dem Kaiser einMemorial. SiesagtenihmmitlauterStimmeausrufend,daßdieContribution undalle andereOnera Provinciae, Sedis, Oppidi publica eben also tragen mußten,wie die Sachsen: sie müßten Korn, Heu, Hafer, Vorspann, Stuhls u. MühlenArbeitenebensogebenundverrichten,wiedieSachsen,unddochhättensiewederWeingärten,nochAecker,nochWiesen.DieSachsenwolltenihnenhievonnichtszulassen,dennsiesagetendieErdewärede Mose ihnen,diealtenKönigehättenihnendieselbegegeben.IhroMajestaet fragtedieselbenWallachisch,sogutseineMajestaet konnte:Wennsiedennarbeitenmüßten,obsiedenndenHerrnarbeiteten?Woraufsieantworteten:NichtdenHerrn,sonderndemStuhlaufBefehlderHerrn,unddemDorf,gleichdenSachsen.IhroMajestaet antwortetenhierauf,daßSieihreKlagewolltenuntersuchenlassen,unddaraufbefahlIhroMajestaet fortzufahren.)

DesprefamiliilevalahedinAţelHeydendorffştiadoarcă„Peaiciastfeldeoamenisenumesccolibaşi”(HierheißtmansolcheLeuteKalibaschen),amintindfaptulcălocuiauîn„amărâteleconstrucţiidecolibe”(elendeKaliben Gebäuden)şicăveniserăcumaibinedeojumătatedesecolînurmă,aduşideuncreditorungur.

*Aşadar,pela1700aceştiromânicolibaşisosiserăpevaleaTîrnaveiMari,în

scaunulsăsescalMediaşului.Dardeundeveneauei?Căutândurmelecolibaşilor,amgăsitinformaţiilecelemaipertinenteîntr-un

raportmilitar,redactatdeO’Donnnel,generalulcomandantalArdealului11,cucâţivaani înaintede relatarea luiMichaelvonHeydendorff celBătrân. În raportul săucătreConsiliulaulicderăzboidelaViena,din11octombrie1771,O’DonnelaveaînvedereorganizareamilitarăacomunelordelahotarulmeridionalalTransilvaniei,oiniţiativăîncepută,darneterminatădegeneralulBuccow12,atuncicândscriacă„învârfulmunţiloraaflatomulţimedecolibioareocupatedeoamenicaretrăiauînmaremizerie,dar şi înperfectămulţumire.Cercând informaţiiasupraacestoroamenicareduceauoviaţănomadă,aaflatcăsuntromâni,cătrăiescdincreştereavitelor,cucarefacnegoţînŢaraRomânească,deundeîşiaducşialimentele,şicarecacetăţeniaparţinşieiŢăriiArdealului.“13

Înfapt,zonadelocuireacolibaşilorseplasaînîmprejurimileBraşovului11 GeneralulCarlClaudiusO’Donnela fostcomandantmilitarsupremalarmateic.c.dinTransilvaniaînanii1767-1770,decedatînanul1771şiurmatînfuncţiedegeneralulJohannFranzPreiss(1771-1784).VasileTutula,Organizarea militară a Principatului Transilvaniei în perioada 1691-1774, EdituraNereamiaNapocae,Cluj-Napoca,2003,p.390.12 Printre românii ortodocşi din Ţara Făgăraşului, demersurile generalului Buccow auîntâmpinatorezistenţăstraşnicăşinuaupututfiduselaîndeplinire,întrucâtorganizareagraniţeimilitareaustriecesefăcealapachetcuconvertirealagreco-catolicism.13 CitatdeCosminManolache,“Unvechieuropean”,înCultura,FundaţiaCulturalăRomână,nr. 175/29mai2008,online:http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=2680.

119


şi ale Branului, spre Piatra Craiului, la vechile trecătorimontane ce despărţeauTransilvania de Muntenia. Chiar împăratul Iosif al II-lea, un observator fin şiinteresatalrealităţiloretnicedinArdeal,aveasădistingăla1773întrecolibaşii„dejos“,dindepresiuneaintramontanăaBraşovului,şicolibaşii„desus“,dinmunte,delaBran.

Aşadar,dintreaceşticolibaşicâtevafamiliiajunseserăpela1700laAţel,probabilfiindcolonizaţi aici de cătrenobilulmaghiar ce amanetasepământurilesaşilordinsatuldelângăTîrnavaMare.Cutimpul,colibaşiidinAţelautrecutdelaunstăpândemoşielaaltul,pânăcândsaşiilocalnicişi-aurăscumpărathotarulsatuluişiauîncercatsă-ialungecuforţa.Colibaşii,păstrându-şispecificulaparte,s-auopusalungării, iar înultimă instanţăs-auadresat însuşimonarhuluiaflat învizitălaAţel,îndatade2iunie1773.

Puţinezilemaitârziu,în6iunie,IosifalII-leaaveasăîicunoascăîndeaproapepecolibaşi,acasălaei.LocuindlaBran,înexteriorulcontumanţeicareconstituia,înacelaşitimp,graniţacuŢaraRomânească,colibaşiireprezentauunpunctdeatracţiepeplandemografic,economicşimilitar,aşacumaveasăconstateîmpăratul.

ProblemaincluderiilorînrândulcetăţenilorMareluiPrincipataconstituitsubiectulconversaţieimaiestăţiisalecuprimarulBraşovului,vonSchobel(5iunie1773),darşiscopulviziteiîmpărăteştidelaTohanlaBran(6iunie1773).

IatăceconsemnajurnaluldedrumalluiIosifalII-lea:„Schobel, primarul dinBraşov. Este de părere că a-i include pe colibaşi

[înseamnăcă]ceirăivorfugi,ceibunivorrămâne;eipotsubstituicomunicareacuMuntenia.Creştereavitelorestehranalor;caexcluşieitrebuiesăvămuiascătotcecumpărăaici[înTransilvania],lafel[trebuiesăvămuiască]totceaducîncoace;districtulBraşov trebuie să îi ajute; ar trebui săfiecomasaţi în trei sate; ei suntschismatici[ortodocşi].Plaiurilesuntprostîntocmite,grăniceriiselasămituiţicumvorei;hoţiilesuntnemaipomenitedelaTohanlaDumbrăviţa/Făgăraş.“

(Schobel Bürgermeister von Cronstadt. Die Calibaschen einzuschliessenmeinet er werden die schlechten davon laufen, die guten bleiben, sie konensubstituiren ohne der Comunication mit der Wallachey. Die Viehzucht ist ihreNahrungsiemüssenalleswassiehierkaufenalsexcludirtevermauthenunddesgleichenwas sie herein führen derCronstädterDistrict hatmüssen helfen,mansolltesieindreyDörferzusammenziehen;siesindschismatisch.DiePlayensindschlechtgestellt,dieGränitzerlassensichbestechenwiemanwill,dieDiebereyensinderstaunlichvonTohannachSzunioseg.)14

În 6 iunie 1773, după vizitarea Tohanului şi a contumanţei de la Bran,împăratuldescriaceleconstatatecuochiisăi,precumşiconsideraţiilestârnitedecelevăzuteşiaflate:

14 IleanaBozac,TeodorPavel,Călătoria împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773. Die Reise des Kaiser Josephs II. durch Siebenbürgen im Jahre 1773, InstitutulCulturalRomân,CentruldeStudiiTransilvane,Cluj-Napoca,2006,p.622.


120

“Contumanţasimplădeaiciareunvadcomercialconsiderabil,maialesdevictualii[proviziialimentare]şilânădeoaie.Prinaceastăcontumanţă,aşa-numiţilorcolibaşidesus(careînnumărdecirca720defamiliilocuiescîncolibeizolatepeodistanţădeoorăşijumătate)liseinterziceintrarealiberăînTransilvania.FiindcăînvremuripaşniceeiîşiaducvictualiileînceamaimarepartedinMuntenia,aflându-seşialtmintericulocuitoriidedincolo[demunţi]înstrânselegături,aşaîncâtsuntmereususpectaţidinpunctdevederealstăriilordesănătate,deoareceaproapetottimpultocmaieiaufostprimiicareauadusciumaînţară,şidincauzalocuinţelorlorrisipitenusepoateasigurapazacorespunzătoare,[dinacestemotive]lafineleanului1771s-apropuscaaceştiasăfieîmpărţiţiîn4sateobişnuiteşisăseextindăcordonulmilitarînexteriorulgraniţeispreMuntenia.Deaiciadecursfaptulcă,înacestfel,colibaşiidesusaudobânditliberaccesîndistrictulBraşovuluişiînpărţiledinlăuntrualeţării.Prinurmare,s-aporuncitsăseanchetezecumpotfipreveniteconsecinţele îngrijorătoare pentru starea de sănătate [ce decurg din mobilitateacolibaşilorîninteriorulTransilvaniei].”

(DiedasigeeinfacheContumazhateinenbeträchtlichenZugdesCommerciibesonders vonVictualien undSchaafWolle.Durch dieseContumazwerden diesogenannteOber-Kalibahrn(derenbeyläufig720FamilienaufeinerStrekevon1½Stund in einzelnenHüttenwohnen) von dem freyenEintritt in Siebenbürgenausgeschlossen, weil sie in ruhigen Zeiten ihreVictualien gröstentheils aus derWallacheyholen,undsonstmitdenjenseitigenInsasseningrossenZusammenhangstehenundalsoinAbsichtaufdenGesundheitsstandimmerverdächtigsind,weilensievondiesen fastalleZeitdiePestzumersten insLandgebrachtworden,undwegen ihrenzerstreutenWohnungendieAufsichtgehörignichtgetragenwerdenkan,sowurdemitAusgangdesJahrs1771derAntraggemacht,diesein4ordentlicheDörferneinzutheilenunddenMilitarCordonandieäussersteGränzengegendieWallacheyvorzurucken.EsergabesichinRucksichtdessenderAnstand,dassaufdieseArtdieobereKalibassendenfreyenZugangindemKronstädterDistrictunddieInnereTheiledesLandeserhielten.EsistdemnachdieweitereUntersuchungveranlasset worden, wie den inAbsicht auf den Gesundheitsstand bedenklicheFolgerungenverborgenwerdenkönne?)15

Dacănumai„colibaşiidesus“,menţionaţideIosifalII-lea,numărau720defamiliiîncolibeizolatepeodistanţădeoorăşijumătate(demerscălare!),numărultotalalcolibaşiloreramultmaimare.Înmodcert,după1771-1773eiaufostincluşiîncâtevasate(3sau4?)aparţinătoaredistrictuluisăsescalBraşovului,satesituateînŢaraBârseişiînzonacontumanţeidelaBran.

*Unjurnalhamburghezdin1787amintea,încontextulepidemieideciumă

izbucniteînTransilvania,momentulpătrunderiimolimei:15 Ibidem,p.623.Textenecorectate.

121


„Nueste lipsităde adevăr ştirea că înTransilvania a izbucnit ciuma.Unnegustorstrăinvenisedinteritoriulotoman,pestemunţi, launcolibaştransilvan(locuitordelamunte),şiavândciumăamuritîncâtevazile.Încurând,i-auîmpărtăşitsoartaşicolibaşulcare-lgăzduise,împreunăcunevastaşicopiiilui.Nupestemulttimpmolimas-amanifestatîntreilocurideodată.LaRâşnovafostdecoperităîn12,laCodleaîn26octombrie,iarlaHolbavîn3noiembrie[1787].”

(EsistkeinleeresGerücht,daßinSiebenbürgendiePestausgebrochenist.EinfremderKaufmannwarausdemtürkischenGebiete,überdieGebirge,zueinemSiebenbürgischenKalibaschen/Gebirgsbewohner/gekommen,hattediePestundstarbwenigeTagedarauf.DerKalibasche,derihnbeherbergthatte,seinWeibundseineKinderhattenbalddaraufdasnämlicheSchicksal.InkurzemäußertesichdieSeuchefastzugleichandreyOrten.ZuRosenauwurdesieden12ten,zuCzeidenden26tenOctoberundinHollbachden3tenNovemberentdeckt.)16

* În 1802, altă gazetă germană, “Hanauer Neue Europäische Zeitung”,reda o corespondenţă primită din Braşov, în legătură cu epidemia cumplită devariolăizbucnităînmunţiidedincolodepasulBranşidehotarulTransilvaniei,înMuntenia,înmijloculnumeroşilorcolibaşi.Articolulaminteştecondiţiileprecaredetraişilipsadeeducaţieacolibaşilor,ceeaceaconduslaefectefatale,odatăceîngrozitoareaepidemiearăbufnitaici.SearatăînsăşiracordareaTransilvanieilaultimelecuceririalemedicinei,căcivaccinulantivariolicfusesedescoperitlaJennaabialafinelesecoluluialXVIII-lea,iarla1802elafostaplicatcusuccesîncazulcolibaşilor,prinvaccinărileefectuatedemediculorăşenescdinoraşuldelapoaleleTîmpei:

„Braşov,1martie[1802]. Adâncînmunte,dincolodecordonulvameidinpasulBran,seaflăunnumărconsiderabildefamiliivalahe.Dinpricinacolibeloramărâte,încareîşifacveacul,senumesccolibaşi,dinungureşteKaliba = colibă.17Izolareaaproapecompletăde

16 „Politisches Journal nebstAnzeigevongelehrtenund andernSachen”, Jahrgang1787,ersterBand,erstesStück,Hamburg,Januar1787,p.56.17 Explicaţiaetimologicăestegreşită.Origineacuvântuluiestenecunoscutăsau,maiprecis,cuvântulcolibă seregăseştepretutindeniînBalcani,încâtnusepoatestabilidefinitivprovenienţasa.Vezi:Dicţionar Enciclopedic Român, 1958-1966,preluatdeDEX (Dicţionar Explicativ Român), online https://translate.google.ro/translate?hl=en&sl=ro&u=http://dexonline.ro/&prev=search,„coliba“:„Colíbă (colíbe),s.f.–Casămicăşisărăcăcioasă,cocioabă.–Mr.[macedoromână].călivă, megl.[meglenoromână]colibă.Originenecunoscută.Cuvîntulapareîntoatelimbilebalcanice:ngr.χαλχβα(›mr.),tc.koliba, kaliba, kulübe,alb.koljubë,bg.koliba(›megl.),sb.,slov.,ceh.,pol.,mag.koliba,rut.kołyba.Sepresupuneîngeneralcărom.provinedingr.χαλχβη,fiedirect(Roesler571;cf.Daničič,V,189;Vasmer,Gr.,79),fieprinintermediulbg.sausb.(Miklosich,Slaw. Elem.,25;Miklosich,Lexicon,297;Cihac,II,69;Conev81;Sandfeld18;DAR;Puşcariu,Lr.,260),saualtc.(Miklosich,Türk. Elem.,I,88;Meyer170;K.Treimer,Mitt. Wien,354).Der.[ivarea]pebazacuv.gr.estegreudeadmisdirectfiindcădacăesteîmprumutvechi,λardar,dacăestemodern,βardaν;


122

întreagalumecivilizatăfacecaaceştioamenisăseafle,începriveştecultura,cumultmaijosdecâttoţiceilalţilocuitorivalahiaiţării.

Nusepoateimaginajaleadeaici,când,cucâtvatimpînurmă,aizbucnitoepidemiedevariolă,careînpuţinezileafostpustiitoare.Încecolibăpătrundeanăpasta, acolo cădea unmort, ba din unele colibemai cădeau şi câte trei-patruvictimealegrozaveimolime,înpartecopii,înparteadulţi.

VesteadespreaceastaaajunslaoficiultricesimeidinBran,iarcolectorultricesimeis-agrăbitsăpunăfrânerăspândiriipacostei.Întrealtesfaturipotrivitepe care le-a oferit, el a povestit şi despre urmările binefăcătoare ale vaccinăriiîmpotrivavariolei.Numaicăaiciatrebuitsăseluptecuogrămadădeprejudecăţi.Înceledinurmăaavutcâştigdecauzăprivelişteanăpastei,împreunăcumotiveleprezentatepeînţelesşicucăldură,iarcolibaşiiauhotărâtsă-şivaccinezecopiiicarelemairămăseseră.

Merituosuldomnphysicus [medic]orăşenescTartlerdinBraşovavaccinat,cuunaltruismdesăvârşit,şaptezecişipatrudepersoanecusuccesuldorit,smulgândvariolei un trofeu şi înmijlocul semisălbaticilor. Între cei vaccinaţi s-au aflat şioamenidinMuntenia;probabilcăde-acumînprovinciaînvecinatăsevarăspândifievaccinulantivariolicpropriu-zis,fiecelpuţinacceptareadinpartealocuitoriloreiaideiiacestuimijlocdeapărare.”

(Kronstadt,den1.März. TiefimGebirgejenseitsdesMauthkordonsvomTörzburgerPasse,befindetsicheineansehnlicheAnzahlWallachischerFamilien.DerelendenHüttenwegen,indenensiesichaufhalten,heißensieKalibaschen,vondemUngarischenKalibaHütte.DiefastgänzlicheAbgeschiedenheitvonallergesittetenWelthatdieFolge,dasdieseLeuteinRücksichtderCulturtiefselbstunterdenübrigenWallachischenEinwohnerndesLandesstehn.ManstellesichdenJammervor,alshiervoreinigerZeit eineBlatternepidemie ausbrach, die inwenigenTagen verheerend um sichgriff. InwelcheHüttedasUebeleingedrungenwar,dawaraucheinTodter,undvonmancherHüttewarendreibisvier,theilsKinder,theilsErwachsene,OpferderfürchterlichenSeuche.DieNachrichtdavonkamandasTörzburgerDreißigstamt:prinintermediulalteilimbi,deoarecesepresupunecăîmprumutulaavutlocîntr-oepocăîncareυ se pronunţai,învremeceβsepronunţab,cazcenuaparelaalteîmprumuturidingr.(cf.χόληβον›sl.koliva;χλουβίον›sl.kluvijaetc.;sb.kòliba, kolibaaparedinsec.XIII.Împrumutuldintc.nupoatefiadmis,avîndu-seînvederevechimeacuvântuluiînsb.,şicuatâtmaipuţindinper.kulba„colibă”(Romanski,R. Èt. slaves,II,53).Însfârşit,sepoatecacuvintelesl.săprovinădinrom.(Berneker546).Dacăseadmitecăestevorbadeuncuvântrom.,artrebuiplecatdelalat.collegia ‹ collegium „grupdecolibedeciobani”,deundeşisard.boddeu(Wagner108),cf.ngr.χολλήγας„delamijloc.”Trecerea lui g › bnuestenormală,darcf.barză, limbăşicociorbăfaţăderut.kočerga, coşleabă faţădecoşmeagă, coroabăfaţădecoroagă,etc.Acesteex.,caşiprezenţaunorcuvintecacobace, cobâlteaţă, cocioabă,paraindicafaptulcăcuvântullat.afost interpretatcaocreaţieexpresivă,chiardacăaceastăipotezănuestenecesară.–Der.colibaş(var.colibar),s.m.(omsărman,persoanăcarelocuieşteîntr-ocolibă;pustnic;paznicdepădure).

123


und der Dreißiger eilte der Verbreitung des Uebels zu steuern. Nebst anderenzweckmäßigenRathschlägendieergab,erzählteerauchdiewohlthätigenFolgenderSchützpockenimpfung.AlleinhierwarenVorurtheiledieFüllezubekämpfen.Endlich siegte der Anblick des Jammers verbunden mit den faßlich und mitWärme vorgetragenen Gründen: und die Kalibaschen entschlossen sich, ihrenochübrigenKinderderImpfungzuunterwerfen.DerverdienstvolleKronstädterHerrStadtphisikusTartler impftemit vollkommenerUneigennützigkeit vier undsiebenzigPersonenmiterwünschtemErfolge,undstiftetedenSchutzpockenauchunterdenHalbwildeneineTrophäe.UnterdenGeimpftenbefandensichauchLeuteausderWallachei;wahrscheinlichwirdnunentwederdieSchutzpockeselbst,oderdochwenigstensdieEmpfänglichkeitderEinwohnerfürdieIdeediesesWehrmittelsauchindieserNachbarprovinzverbreitetwerden.)18

* Unuldintreprimiistatisticienisaşi,JosephHeinrichBenignivonMildenberg,publicaînvolumulIIIalantologieisaledestatisticăşigeografieaMareluiPrincipatalTransilvaniei,la1837,dateextremdepreţioasereferitoarelacolibaşiibrăneni.

Aflămcă6.688decolibaşilocuiauînîmprejurimilecasteluluiBranşimaisus înmunte,fiind împărţiţi încolibaşiide josşicolibaşiidesus.Ceidinurmă,constituindmajoritatea, nu erau consideraţi ca locuitori aiTransilvaniei, statutullorfiindaceladestrăini,neobligaţiaplătidareatricesimeicătrestatulaustriac,darfiindsupuşirigorilorcarantineidelacontumanţă.

Înfapt,dintextulluiBenignireiesedestuldelimpedecă,înpofidaeforturilordepuseîncepânddelaîmpăratulIosifalII-lea,vremede65deani,austrieciinuaureuşita-iîmblânzişiatragepemajoritateacolibaşilorîninteriorulgraniţelorc.c.,eventualchiarprinincludereateritoriuluilocuitdeeiîncadrulMareluiPrincipatautonomsubsuzeranitatehabsburgică. „Între localităţilenelibere[supuse,domenialedindistrictulBraşovuluiseaflă]:Bran (Törtzburg, Törtsvár), castel la intrarea în pasul Branului, împreunăcuaşa-numiţii colibaşi,valahi ce locuiesc răsfirat înmunţi,hrănindu-seaproapeexclusivdincreştereaanimalelor,6.688delocuitori.CastelulafostconstruitmaiîntâidecavaleriiOrdinuluiteuton,aşacumvorbeştedelasinevechiulsăunume,Ditrichstein[PiatraluiDietrich](Lapis Theodorici).Darpesemnecăafostcurânddărâmat,fiindcăîncăînanul1377braşoveniiaupreluateiînşişireconstruireasa.Defapt,castelulBranîmpreunăcudomeniulaparţinătorafostpreluat,subcondiţiaconsolidării şi apărării graniţei, de la Fisc de către publicul braşovean, care areacolopropriulsăucastelancu12trabanţi[dorobanţi,pedestraşi],cealcătuiescînacelaşitimpgarnizoanacastelului.Înparteînjurulcastelului,înpartemaiadâncînmunţilocuiescsus-pomeniţiicolibaşi,careseîmpartînceidejosşiceidesus.Iardintreaceştia,ultimii,dedeparteceimainumeroşi,suntconsideraţicastrăinidin18 “HanauerNeueEuropäischeZeitung”,Hanau,nr.52,joi,1aprilie1802.


124

punctdeverderealtricesimeişialcontumanţei.Înzonacolibaşilordesusseaflădouăpeşteri(Pyest[e]re)minunate,unadinelefiindlocuitămulttimpdeuncălugărgrec[ortodox],careafostşiînmormântatacolo.Învale,lapicioarelestânciipecareeaşezatcastelul,seaflăoficiultricesimeişialcontumanţei.” (UnterdenunterthänigenOrtschaften:Törtzburg – Törtsvár, Brán. Schloßam Eingange des Törtzburger Passes mit den dazu gehörigen sogenanntenKalibaschen, zerstreut im Gebirge wohnenden, beinahe durchgehends von derViehzuchtsichnährendenWalachen6688E.[Einwohner].DasSchloßwurdezuerstvondendeutschenOrdensritternerbaut,wofürschonseinalterName,Ditrichstein/Lapis Theodorici/spricht.Dochbaldmußteeszerstörtwerdenseyn,weilschonim Jahre 1377 dieKronstädter die neueErbauung desselben über sich nahmen.DasKronstädterPublikumhatdasSchloßTörtzburgsammtdemdazugehörigenDominiumeigenthümlichvomFiskusunterderBedingungderGränzbefestigungundVertheidigungübernommen,undhältdaselbsteineneigenenKastellanmit12Trabanten,welche auch dieBesatzung des Schloßes ausmachen.Theils um dasSchloßherum,theilstieferindasGränzgebirgehinein,wohnendieobenerwähntenKalibaschen,welcheindieunternundoberngetheiltwerden,undvondenendieletzteren,beiweitemzahlreicheren,indreißigstundkontumazämtlicherHinsichtalsAusländer betrachtet werden. ImGebiete der oberenKalibaschen sind zweimerkwürdigeHölen/Pyestre/,vondenendieeinelangeZeitvoneinemgriechischenMönchebewohntwurde,derauchinderselbenbegrabenist. ImThale,amFußedes Felsens, auf welchem das Kastell liegt, befinden sich das k. Dreißigst undKontumazamt.)19

* ObservaţiileluiBenignivonMildenbergsuntconfirmate,doianimaitârziudecătreunmartoroculardemnde toată încrederea,deşidispreţuitor şi superiorfaţădecaracterulprimitivalmuntenilorîntâlniţiîndrumulsău.CălătorulenglezJohnPagetne-alăsat,la1839,oaltămărturieprivitoarelacolibaşi,învolumulIIaldescrieriicălătorieisaleprinUngariaşiTransilvania.DupăceseapleacăasupracasteluluidelaBran,considerândcăexistăpuţinecastelevechicaresăsepoatăcomparacuacestaîncepriveştereflectareavremurilorîncareaufostconstruite20,PagetdescrieplimbareasacălărispreBucegi.DeşihotareleTransilvanieiseaflaulaodistanţădepatruoredeBran,întreagazonăeraconsideratăsporco [necurată]şilocuitoriieierausupuşicarantinei,ceîncepeaimediatdincolodecastel.Colibaşii,căci despre ei este vorba, fireşte, i-au părut a fi nişte creaturi stranii, sălbatice,barbare.BritaniculîiconsideraproveninddincoloniştisosiţidinŢaraRomânească,19 JosephHeinrichBenignivonMildenberg,Handbuch der Statistik und Geographie des Großfürstenthums Siebenbürgen, III.Heft,Geographie,M.H.Thierry´sBuchhandlung,Sibiu,1837,p.89-90.20 JohnPaget,esquire,Hungary and Transylvania, with remarks on their condition, social, political, and economical, vol.II,JohnMurray,London,1839,p.447-448.

125


aflaţisubjurisdicţiacastelanuluidelaBran,trăindcaşicrescătoridevite. „..amîncălecatponeiişiampornitspreBucegi.ImediatdeparteacealaltăacasteluluiamîntâlnitcarantinapentrucălătoriiveninddinTurcia;fiindcă,deşiconfiniileTransilvanieiseîntindînrealitatepatruoredincolodeacestpunct,totuşiaceaparteeconsideratăsporco [spurcată], iar locuitoriloreinulise îngăduiesătreacăfărăasesupunecarantinei.Locuitoriidistrictului,extra terminos, suntunsoidecreaturiciudateşisălbatice,laoriginecoloniştidinMuntenia,aflaţicâtdeaproape posibil de o stare de barbarism. Se numesc colibaşi, de laKaliban sau colibeleîncaretrăiesc,fiindsupuşijurisdicţieicomandantuluicasteluluidelaBran.Trăiescmaicu seamădinpăstoritulvitelor, întrucât aceştimunţi cuvăi leoferăproviziisuportabile.Cutoatecănis-aspuscăs-auîndreptatmultînaniidinurmăşicăaufostchiaradunaţiînsate,totuşiconformaparenţeloreisuntabiacucevamaipuţinsălbaticidecâturşiişilupii,uniciilorvecini.”

(...wemountedourponiesandsetoffforBucses.JustontheothersideofthecastlewefoundthequarantineestablishmentfortravellerscomingfromTurkey;forthoughtheconfinesofTransylvaniareallyextendfourhoursbeyondthispoint,yetthatpartisconsideredinsporco, anditsinhabitantsarenotallowedtopasswithoutundergoingquarantine.Theinhabitantsofthedistrict,extra terminos, areastrangewild set of creatures, originally settlers fromWallachia, and as near as possibletoastateofbarbarism.TheyarecalledKalibaschenfromtheKaliban, orhutsinwhichtheylive,andaresubjecttothejurisdictionofthecommanderofthecastleofTerzburg.Theylivechieflybythepasturageofcattle,forwhichthesemountainsandvalleysofferatolerablesupply;and,althoughweweretoldtheyhadbeenmuchimprovedoflateyears,andhadevenbeencollectedintovillages,yetinappearancetheyarelittlelesswildthanthebearsandwolves,theironlyneighbours.)21 ReticenţeleluiJohnPagetfaţădesălbăticiacolibaşilorsuferăoadevăratăloviturăcătreseară,larevenireasadinexcursiaînBucegi.Trecândpelângăsatelecolibaşilor,îlimpresioneazăsunetulşimelodiatulnicelor,omuzicăîncărcatădeopoeziecutotulneaşteptată: „Când ne-am apropiat de satele rudimentare ale colibaşilor, notele uneifoartesimplemelodiidemuntene-aufostadusedebriză,iar[notele]erauatâtdeblândeşidedulciauzului,căde-abianeveneasăcredemîntr-oasemeneasălbaticăvecinătate.

- Ah! spuse Herr von L. [domnul L.], când a surprins sunetele, tineriiîndrăgostiţicolibaşinuauchefsăpiardăaceastăsearăfrumoasă.Muzicapecareoauziţivinedelatulnicelelorşieoinvitaţieadresatăiubitelorsăiasăsă-iîntâlneascăîn bine-cunoscutele [locuri de] rendezvous. Tulnicul e substitutul colibaşului înloculbillets-doux[bileţelelordeamor]şialservitoarelorcareaşteaptă.

Cândtrecusempelângăaceştisălbaticiîncursuldimineţii,puţincugetasem21 JohnPaget,esquire,Hungary and Transylvania, vol.II,p.449.


126

căeiarficapabilideatâtapoezie;darexistăoarecevacenureuşeştedragosteasătransformeînpoezie?Amiculnostrune-aspuscătulniceleseamănăcucelefolositedeţăraniielveţienişile-adescriscafiindniştetuburilungidelemn,confecţionatechiardeei,careproducsunetefoarteaspredacăleasculţideaproape.

SefăcusetârziucândamajunslaBran,dartrăsurileneaşteptauşi,dupăcei-ammulţumitluiHerr von L.[domnuluiL.]pentruatenţiaşipoliteţeasa,amdatebiceşine-amvăzutcurândadunaţi[depedrum]lahanulnostrudinBraşov.” (AsweapproachedtherudevillagesoftheKalibaschen,thenotesofaverysimplemountainairwerebornonthewinds,andfellsosoftandsweetontheear,thatwescarcelybelieveourselvesinsuchasavageneighbourhood.„Ah!”saidHerrvonL.,ashecaught thesounds,„theyoungKalibaschenloversarenot inclinedtolosethisfineevening:themusicyouhearisfromtheirAlpinehorns,andisaninvitationtotheirsweetheartstocomeouttosomewell-knownrendezvoustomeetthem.TheAlpinehornistheKalibaschen’ssubstituteforbillets-douxandwaitingmaids.”Welittlethought,aswepassedthesesavagesinthemorning,thattheyhadbeencapableofsomuchpoetry;butwhatcannotlovemakepoetical?OurfriendsaidthehornswerethesameasthoseusedbytheSwisspeasants;andhedescribedthemas longwoodenpipesmadeby thepeople themselves,andproducingveryharshsoundsifheardnear.ItwaslatewhenwearrivedatTerzburg;butthecarriageswerewaitingforus,and,afterthankingHerrvonL.forhisattentionandpoliteness,wepushedon,andweresoondepositedatourinninKronstadt.)22

*Nuputemomitedescrierea,făcutăla1845deAugustedeGérando,într-un

tabloubucolic,colibaşilor,pecareîinumeşteles Calibasşipecarei-aîntâlnitînzonamontanălaieşireadincetateaBranului:

„Munţiiaceştiasuntlocuiţideromânicareformeazăopopulaţieaparte.Eisuntînnumărdecincisauşasemii. Suntnumiţicolibaşidincauzacolibelorpecarele-auclăditprintrestânci.Eiducoviaţăindependentăşiliberăprinexcelenţă.Mari,puternici,curajoşi,suntremarcabiliprinvigoareaşiexpresiafizionomieilor.Îşiradtâmpleleşicreştetulcapuluişiîşilasăbarbasăcrească.Arareorimergcălarepână laBraşov, căcinucoboarăbucuros la şes,undenu se simt în largul lor. Îivezihoinărindprinmunţi,îmbrăcaţiînpieledeoaie,şipurtândopuşcălungăînbandulieră.”

(Ces montagnes sont habitées par des Valaques, mais quis forment unepopulationàpart.Ilssontaunombredecinqousixmille.OnlesappelleCalibas àcausedeshuttesqu’ilssesontbâtiesentrelesroches.Ilsménentlavieindépendanteetlibreparexcellence.Grands,forts,hardis,ilssontremarquablesparleurvigeuretl’expressiondeleurphysionomie.Ilsserasentlestempesetlehautdelatête,et laissent croître leur barbe.Rarement ils vont à cheval jusqu’àCronstadt: car22 Ibidem, vol.II,p.459-460.

127


ilsdescendentà regretdans laplaine,où ils se sententmalà l’aise.On lesvoittrottersurlesmontagnes,vêtusdepeauxdemoutons,etportantunlongfusilenbandoulière.)23

Esteceamairomanticăînfăţişareacolibaşilor,aparţinândtânăruluibaronAugustedeGérando(1819-1849),care,înurmacăsătorieisalecucontesaEmmaTeleki deSzék, s-a stabilit înTransilvania, pemoşia dinSatulung (judeţulSatuMare). Gérando ni-i prezintă pe românii colibaşi ca oameni liberi şi mândri,locuitoriaimunţilor înalţi.Esteprimulşisingurulautorcarearatăcumcolibaşiipracticauoieritultranshumant,nucelmontan,referindu-seînsăşilaaptitudinilelorhaiduceştişirăzboinice,lavitejialor.

„Colibaşiiauturme,dincaresehrănescşicareconstituietoatăavuţialor.SpretoamnăeiintrăcuturmeleînŢaraRomâneascăşi,dinpăşuneînpăşune,lemânăpână înTurcia24.LaCrăciun îşi lasăacolooile,şise întorcacasă,casă-şipetreacăacolopostulcusoţiileşicopiiilor,careîiaşteaptăînmunţi.ApoirevinînTurcia,iarprimăvaraaducturmeleînapoi.Înafarădeasta,dupătoateaparenţele,colibaşiisuntşivânătorişicontrabandişti.Întimpulultimuluirăzboidintreturcişiruşi,unmarenumărdintreeialuptat,pecheltuialalor,împotrivasoldaţilorluiMahmud25, şi semai aud încă poveştile spuse cumultă emfază de cei reîntorşi[dinluptă].Aceştioamenisălbaticişiîndrăzneţisuntcapabilidecelemaigingaşesentimente.Sespunecăspreseară,cândînstânăelinişte,ecoulmunţilorrepetămelodiidulcişi languroase.Ecolibaşulcare-şicheamă,suflânddin trâmbiţă[!],iubitaceîntârzielaîntâlnire.”

(Les Calibas ont des troupeaux, dont ils se nourissent et qui sont touteleur richesse.Vers l’automne ilsentrentenValachieavec leurs troupeaux,et lesconduisent, en pâturage, jusqu’enTurquie.ANoël ils laissent leursmoutons, etreviennent passer le temps de jeûne avec leurs femmes et leurs enfants, qui lesattendent dans lesmontagnes. Ils retournent ensuite enTurquie, et ramènent auprintempsleurtroupeaux.LesCalibassontenoutre,selonl’occurrence,chasseursetcontrebandiers.PendantladernièreguerredesTurcsetdesRusses,bonnombred’entre eux allèrent livrer bataille, pour leur propre compte, aux soldats deMahmoud; et l’on entend encore les récits énergiqument accentués de ceux quisontrevenus.Ceshommessauvagesetintrépidessontaccessiblesauxsentimentslesplustendres.Onditqueverslesoir,quandtoutesttranquilledanslabergerie,

23 A.deGérando,La Transylvanie et ses habitants,vol.II,Aucomptoirdesimprimeursunis,Paris,1850,p.100-101.24 ÎnDobrogea,carelajumătateasec.XIXaparţineaImperiuluiOtoman.25 A.deGérandosereferălaMahmudalII-lea,careacondusImperiulOtomanîntre1808-1839, sultanul reformist care a iniţiatTanzimat-ul de nuanţă franceză, ceea nu l-a împiedecat arămâneuntradiţionalist,având20de„soţii”(cadâne,dintrecaredouăaudevenitValide Sultan),21defiiceşi22defii.Războiulruso-turcamintitesteceldin1829,înurmacăruiaPrincipateleRomâneauintratsubprotectoratulţarist.


128

leséchosdesmontagnesrépètentdessonsdouxetlangoureux.C’estleCalibasquisouffledanssatrompepourappelersabienaiméequitardeaurendezvous.)

Interesantesuntreferirileistorice,legatedestrădaniiledepusedehabsburgipentrua-itransformapecolibaşiînsupuşiutilistatului.Gérandoafirmăexistenţaînmunţia11cătunesausate răsfirate,„grupe”decolibealecolibaşilor,cum ledenumeşte el. La 1839, 8 cătune din cele 11 aparţineau încă Ţării Româneşti;ulteriorcele8cătuneaufostintegratecordonuluiaustriacdegraniţă.Indiferenţacolibaşilorvizavidedemersurilestatuluimergeamânăînmânăculibertateaunoroameniobişnuiţisătrăiascădupăreguliproprii,într-unteritoriuaccesibildoarlor,încreieriimunţilor:

„Colibelecolibaşilorformeazăunsprezecegrupe,dincareoptsemaigăseauîncă,la1839,înafarafrontierei.Maitârziueleaufostincluseîncordonulaustriac.Colibaşiiauasistat ladesfăşurareaaceleioperaţiunicuo indiferenţă totală,fiindsiguricămunţiilorvorrămâneailor,lafelcaşiturmelelor,fărăsăseîngrijorezedeloccăîmpăratulşi-aluatlibertateadea-inumisupuşiisăi.Separecăsevorfaceeforturidease introduceobiceiurimaiblândeînsânul lor, însăeucredcăvafidificilsă-ifacisă-şipiardăgustulvieţiiindependente,careareatâtafarmecînochiilor.“

(LeshuttesdesCalibasformentonzegroupes,donthuitsetrouvaientencore,en1839,horsdelafrontière.Onlesadepuisenclavéesdanslecordonautrichien.LesCalibasontregardéfairecetteopérationavecunecomplèteindifférence,sûrsqueleursmontagnesétaientaussibienàeuxqueleurtroupeaux,etnesesouciantguèrequel’empereurprîtlalibertédelesappelersessujets.Ilparaîtquedeseffortsvontêtre tentéspour introduireparmieuxdesmœursplusdouces;mais jecroisqu’ilseradifficiledeleurfaireperdrelegoûtdelavieindépendante,quiapoureuxtantdecharmes.)26

*Omărturiegermanădin1884,semnatădeRudolfBergner,atestaprezenţa

românilorcolibaşiînmunţiidinspreMuntenia,coroborândnumelelorculocuinţelelorprecaredincauzainsecurităţiivieţiiînvremurilededemult:

„ÎnEvulMediu,dincauzarăzboaielorcontinue,aciumeişianăvălirilorturceşti,nimeninuputeasăaibălagraniţăocasăcumsecade,construitădinmaterialsolid,căciseputeaaşteptaoricândsă-ifieprefăcutăîncenuşă.Chiarsubstăpânireaustriacă,înmunţiseclădeaupentrugrănicerinumaicolibeprovizorii.Colibaşii,catoţiromânii,suntblajinişipaşnici.EiseocupăcuagriculturaşinegoţuldeviteşistauîncontactstrânscuMuntenia.“27

Ultima frază, referitoare la ocupaţiile colibaşilor, demonstrează că aceşti

26 A.deGérando,op.cit.,vol.II,Paris,1850,p.101-102.27 RudolfBergner,Siebenbürgen - Eine Darstellung des Landes und der Leute, Leipzig,1884.

129


munteni coborâseră de la înălţime către şes, adoptând cultivarea pământului şicomerţul,odatăcuacesteatransformându-seînoamenimaipuţinfioroşişisălbatici.De fapt, încărţile salededicate locurilor şi locuitorilornudoardinTransilvaniaistorică,cişidinRomânia28,RudolfBergner(1860-1899)aînţelessădescrie,cusimpatie şi toleranţă, însuşirilepozitiveale locuitorilor şi frumuseţea răpitoarealocurilor,bine-cunoscuteautorului.

*Demare importanţăsunt însemnările luiSextilPuşcariudespreBraşovul

de altădată, încarelingvistulconsemnaexistenţacolibaşilorînsatelebrăneneînultimuldeceniualveaculuialXIX-lea:

„AdevărataşivecheatrecătoareînMuntenia,caretescoatelaCâmpulungşiTârgovişte,elaBran.EaurcăîntreBuceci[Bucegi]şiPiatraCraiului,trecândprinmaimultesateceîmpreunăalcătuiescplasaBranului,şiaicărorlocuitori–colibaşii–locuiescîncaselelorrisipitepecoastelemunţilorpânăla1300demetri.AşaînaltnumaiealtsatînRomânia.”29

Esteultimamenţiunecareîipomeneştelamodulprezentpecolibaşi,caşicontemporaniaifilologuluiclujean,ducându-şi traiul înaintede1900. Înacelaşitimp,SextilPuşcariuneoferăunicadescriereromâneascăacolibaşilor.

În mod nefiresc, sursele româneşti tac în legătură cu acest subiect, iarizvoarele străine nu sunt nici ele extremde generoase. Prevaleazămărturiile delimbă germană, cum am văzut în: raportul militar al comandantului general alarmatei transilvane O’Donnnel (1771), relatarea notarului sas Michael ConradvonHeydendorffcelBătrân(2iunie1773),jurnaluldedrumalîmpăratuluiIosifal II-lea (6 iunie 1773), ştirea din gazeta dinHamburg (1787) şi corespondenţabraşoveană redată de ziarul din Hanau (1802), lucrările ştiinţifice publicate deJosephHeinrichBenignivonMildenberg(1837)şiRudolfBergner(1884),lacareamadăugatdescrieriledecălătorieefectuatedeenglezulJohnPaget(1839)şidefrancezulAugustedeGérando(1845).

*Înîncheiere,sămenţionămunultimaspect,referitorlatopografie.Numele

localităţilorneconduc,şiele,peurmelecolibaşilor.Pe harta iosefină (Josephinische Landesaufnahme) din anii 1769-1773,

figurau sub numele de Calibaschen (Colibaşi) cătunele şi casele răsfirate de-alungulrâuluiLotrioara,dinMunţiiLotrului.Zonaera încadratăscaunuluisăsescalSibiului, înextremitatea sud-esticăaacestuia, foarteaproapede scaunulfilialTălmaciu,culocalitateadegraniţăBoiţadeperâulOlt.

28 Idem,In der Marmaros, ungarische Culturbilder,1885;idem,Rumänien - Eine Darstellung des Landes und der Leute,1890.29 SextilPuşcariu,Braşovul de altădată, parteaI,„Peurmeletrecutului”,EdituraDacia,Cluj,1977.


130

Denumireagermanăa comuneiRâuSadului,din judeţulSibiu, localitateaşezatăpemalulSadului,afluentdreptalCibinului,esteKalibaschen. SeaflăînMărginimeaSibiului,întremunţiiLotruluişiaiCibinului,fiindamintitădocumentarla începutul veacului al XVIII-lea, ca aşezare întemeiată de oierii români dinRăşinari. Pe la jumătatea secolului alXIX-lea satul avea circa 650 de locuitoriromânişivreo20deţigani.30

Satele de colibaşiMăgura şiPeştera se găsesc înmunte, la nord-vest deBranşiMoeciudeJos,lanord-estdeZărneşti.

Revenind la ridicarea topografică realizată în timpul lui Iosif al II-lea,constatăm că pe harta comitatuluiAlba de Jos (Albenser Comitat), se specificaexistenţaunoraşezăridecolibaşiţinânddeArieşulMicşiArieşulMare(Namenderen Ortschaften Kalibaschen an Kis und Nagy Aranyos gehörig), pe ValeaAlbacului (ValyeAlbakuluy).Harta indică locuinţe izolate şi cătune, nu sate cudenumiri precise. În ce priveşte Întregalde şi Ivăniş, aşezări fondate în secolulalXVIII-lea, documentele cartografice iosefine certifică numele deKalibaschenIntregald.31

Înschimb, înparteamontanăacomitatuluiCluj(KoloserComitat),hartaiosefină îi specifică explicit pe colibaşii dinDângău (DingoKalibaschen) şi pecolibaşiidinMărişel(MarieselKalibaschen).

Sesubînţelege,dinultimeledouăexemple,căîncomitateleAlbaInferiorşiClujsubdenumireadecolibaşiseascundeauromâniimunteni,locuitoriîncătunerisipitelamareînălţime,încazulacestafiindvorbadespremoţi,alcărornumenuapareînhărţileiosefine.

Probabilcăaceeaşisemnificaţie,deromânidelamunte,oareşiurmătorulamănunt.Încursulprimeisalevizitetransilvănene,coregentulIosifalII-leanotaînjurnalulsăudecălătorie,subziuade21iunie1773,plimbareacălăriînvăileRodneişiCoşei,pegraniţaMoldovei.Aiciaservitomasăfrugalăculapteşiouă,găsitelafaţalocului,într-ogospodăriedepatrucasedecolibaşi(bey4mitangeschlosseneCalibaschenHaüser).32Vorfifostnegreşitciobaniromâniaceia,carel-auospătatpetânărulîmpărat.

În ceea ce priveşte toponimul românescColibaşi, (cf.Wikipedia) existămaimulte localităţicarepoartăacestnume înMuntenia,ceeamai semnificativădintre acestea fiind oraşul Mioveni, lângă Piteşti, care până în 1996 s-a numit30 HeinzHeltmann,GustavServatius(Hrsg.):Reisehandbuch Siebenbürgen,Kraft,Würzburg1993.31 Recomandări pentru întocmirea Regulamentului Local de Urbanism pentru zona Munţilor Apuseni, comunele: Bucium, Întregalde, Mogoş, Ponor, Rîmeţ, judeţul Alba, coord.MariusBarbieri,ConsiliulJudeţeanAlba,f.a.,p.6.32 IleanaBozac,TeodorPavel,Călătoria împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773, Cluj-Napoca,2006,p.663.

131


chiarColibaşi.MaiexistăsateomonimeînjudeţeleArgeş,Dâmboviţa,Olt,Gorj,Mehedinţi, Giurgiu şi Buzău, iar dincolo de Prut, comuna Colibaşi din raionulCahul.

Informaţiileparţiale,relevatedemărturiileprezentateînceledemaisus,neconduclapresupunereaurmătoare:colibaşiinusuntaltcevadecâtciobaniiromânidinCarpaţiiMeridionalisituaţipeteritoriulPrincipatuluiMunteniei,care,dincâtecunoaştem,nuauconstituitîncăobiectulvreuneiinvestigaţiiistorice.

Concluziv,putemrezumatotuşicâtevadatecerte.Intrândînariadeinteresa puterii habsburgice, care de la debutul secolului al XVIII-lea a vădit dorinţaperpetuănunumaideastabilicâtmaiprecisgraniţacuŢaraRomânească,cişideaîmpingehotarultransilvancâtmaimultposibil,înghiţindbucăţidemunte,cupăduri,păşunişiculocuitoriilorcutot,colibaşiimunteniaufostsupuşiprogramaticunuiefortdeenclavizareşiincludereîncadreleMareluiPrincipatalTransilvaniei,fieşiînzonadecontumanţă.Dacăla1771-1773aveaulocprimeleîncercăriaustriecedegrupareacolibaşilor înaşezărimaisistematizate,aşacumreiesedin jurnalulimperialal lui Iosifal II-lea,abiadupă1839optdinceleunsprezececătunealecolibaşiloraupututfiincluseîncordonulgraniţeic.c.,restulaparţinândMunteniei,conform afirmaţiilor luiAuguste de Gérando. Populaţia colibaşilor cunoştea unnumărsemnificativ,apreciatla6.688deoameni(JosephBenignivonMildenberg,1837)saudecirca5-6.000(Gérando,1845).Einuaupututdevenicontribuabiliutili ai statului imperial, fiind excluşi de la plata dării tricesimei, dar în schimbsupuşiregimuluicarantineidincontumanţă.Aceşti„mocani”munteniaufostmaimult fără voia lor integraţi cu timpul ImperiuluiAustriac, dar au rămas oameniliberi.Unsingurcazcunoaştempânăacumdecolibaşialcărorstatutainvoluatsprepierderea libertăţii, exemplucare rezultădin relatareanotarului sasHeydendorff(1773),desprecolibaşiicolonizaţisautranslocaţicândva,pela1700,îninteriorulArdealului,laAţel,maiîntâicaciobanilastână,apoimutaţiînsatşitransformaţiîn ţărani. În ochii habsburgilor, colibaşii (Kalibaschen) erau simbolul însuşi alciobanilorromânidelamunte,săracidarliberi,sustrăgându-sevieţiicivilizateşireglementatedestat.


132

THE COLIBAŞI ROMANIANS IN FOREIGN HISTORICAL SOURCES (18TH-19TH CENTURIES)

SUMARY

Thestudypresentsseveralhistoricaltestimonieshighlightingthepresenceofthecolibaşi, aspecialgroupofRomanians,duringthe18th-19thcenturies.Theso-calledcolibaşi (inGermandocuments Kalibaschen) weremountaininhabitants,living traditionally on the alpine pastures of the Southern Carpathians, onTransylvania’sborderwithWallachia,beyondthequarantinecontumacyofBran.Asshepherdsandcattlebreeders,theyleadamodest,poorlife,andtheirdwellingsweremodesthuts(colibe),fromwhichtheirnameisderived.

Among the sources quoted in our article, that mention the colibaşi, the German ones prevail, so we pass in review the military report of the generalcommanderoftheAustrianarmyinTransylvania,O’Donnnel(1771),thediaryoftheTransylvanianSaxonnotaryMichaelConradvonHeydendorffSenior(2June1773),thetraveljournaloftheemperorJosephII.(6June1773),anotefromtheHamburg„PolitischesJournal”(1787)andacorrespondencefromBraşovpublishedinthe“HanauerNeueEuropäischeZeitung”(1802),thescientificworkswrittenbyJosephHeinrichBenignivonMildenberg(1837)andRudolfBergner(1884).Wealsoaddedtraveldescriptionselaboratedbyforeignauthors,liketheEnglishmanJohnPaget(1839)andtheFrenchmanAugustedeGérando(1845),aswellastheMemoirsoftheRomanianSextilPuşcariu.

PaginadeinceputajurnaluluiluiMichaelConradvon

HeydendorffcelBatran(1730-1821),inArhivasiBibliotecaSaseascadinGundelsheim

(Germania).

133


PROTOPOPI ORTODOCŞI ŞI GRECO –CATOLICI DIN ACTUALELE JUDEŢE COVASNA ŞI HARGHITA – IMPORTANŢI LIDERI LOCALI AI

COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI (SEC. XVIII-XX)

Ioan LĂCĂTUŞU Sebastian PÂRVU

Având în vedere importanţa bisericilor ortodoxe şi greco-catolice pentrupăstrareaşiafirmareaidentităţiinaţionaleromâneşti,înrândulcelormaideseamălideri spiritualiai românilordinArcul intracarpatics-auaflat şi seaflăpreoţii şiprotopopii celor două biserici româneşti. În acest sens, redăm numele acestorcinstitefeţebisericeştidinactualelejudeţeCovasnaşiHarghita,aşacumapareleînarhiveleeclesiastice,cercetatepânălaaceastădată.(Anexanr.1)

Păstorindîncercaţiilorcredincioşi,înceamaimareparte,învremurivitregepentruortodoxieşiromânitate,fiecareprotopopşi-aînscrisnumelelalocdecinsteîncronicaBisericiişiaNeamuluidinaceastăpartedeţară.Dinnoianulevenimentelorimportante,încareaufostimplicaţi,fiecareînparte,redămdoarcâteva.Astfel,secunoaştecălaSinoduldinanul1700delaAlba-Iulia,încares-ahotărâtUniaţia,aparticipatşiprotopopul Cristea din Haromszek (Treiscaune) cu 13 preoţi.Caşiîncazulaltorprotopopi,cercetărileulterioareaudoveditfaptulcăsemnăturasaafostfalsificată(ŞtefanMeteş).I-aurmatPopaJipa,desprecareocronicăavremiispuneOh, vai de sufletul lui că din faptele lui s-au unit Aromsecul şi Ciucul.1

ProtopopiiPetruPopdinBreţcuşi IoanMogadinVîlcelesuntcunoscuţiluptătorişilideriairomânilordinzonă,întimpulRevoluţieidela1848-1849.Înperioada1849-1918,protopopiiortodocşiaufostşiinspectorişcolaripentruşcolileconfesionaleortodoxe,iardin1861,şipreşedinţiaiDespărţământuluiASTRA.2

Protopopii RaduVerzea din Săcele şi Ioan Petric din Braşov au fost înacelaşitimpşiprotopopiaiBraşovului.ProtopopiiAurelNistorşiIoanRafiroiu,ambiinăscuţiînAraci,aufostlideriideseamăairomânilordinregiuneînperioadainterbelică.PărinteleNistor a fost şi deputat înParlamentulRomâniei.PărinteleRafiroiuatrecutlaceleveşnice,înurmamartiriuluisuferit,înînchisoareadinSf.Gheorgheînperioadanoiembrie1944-aprilie1945.Înperioadasept.1940-martie1945,parohiiledinzonă s-auaflat în administrareaProtopopiatuluiOrtodoxdinPrejmer.ProtopopiatulOituz,reînfiinţatîn1945,vafidesfiinţatîn1952.3

1 IoanaCristachePanaint,“Ocarteveche-“Cartesaulumină”,Snagov,1699,unpreotşiuncronicardinŞcheiiBraşovului”,înAngvstia,nr.8/2004,p.19.

2 SebastianPârvu,Românii din scaaunele secuieşti în Revoluţia de la 1848/1849,EdituraEurocarpatica,Sf.Gheorghe,2014,p.131

3 Ioan Lăcătuşu, Erich Mihail Broanăr, Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita,EdituraEurocarpatica,Sf.Gheorghe,2014,p.638


134

ProtopopulNicodimBeleaşi-asusţinutdoctoratulînteologie,fiindcunoscutca un preot cărturar, la fel ca şi protopopii Dimian, Coltofeanu şi Răţulea. DenumeleprotopopuluiPompiliuDumbravăseleagăterminarealucrărilorlacatedralaortodoxădinSf.Gheorghe,decelalprotopopuluiIoanBercu,cercetareaistorieibisericeşti locale (împreunăcupreoţiiŞtefanNiţudinTg.SecuiescşiGheorgheRadu din Barcani), iar de cel al protopopului Florin Tohănean, retrocedareaproprietăţilorbisericeşticonfiscatedecomunişti.4

Demenţionat faptulcă însecoleleXVIIIşiXIX, localitateaPoiana fostsediul protopopiatului unit al Treiscaunelor, având în frunte preoţi protopopidin cunoscutele familii Boieriu şi Solnai. Din şirul de preoţi slujitori cunoscuţiai bisericii din Poian se numără:Demetriu Boeriu (1750); Iosif Boieriu; Stoica (Stoicov) Bucur (1803); Stefan Solnay (1816-1827); Petru Sucsz (1827-1832);Petru Săbădean(1832-1839);Iacob Popovici(1839-1847-fu omorât la 1847 de oameni necunoscuţi);Alesandru Arpadi(1852-1859);Ioan Solnay(1859-1900)afostprotopopultractului–AnaSolnaiaînfiinţatoFundaţiecuunfondde60florini;Simion Coman(1909-1912);Ghergheli Ioan; Carol Adorian; Alexandru Frâncu; Adalbert Gaspar; Gheorghe Gherghely; Eugen Arieşanu.După1940adevenitfilielaTîrguSecuiesc.5

Înprotopopiatulgreco-catolicOdorheifuncţiona,în1733,caarhidiacon,Popa Ioan, prezent şi la sinodul de la 1739 (Johannes Poop arhidiaconus Udvarhelyiensis). În 1744 este pomenit preotul român Popa Gheorghe, iar în1782,Popa Bucur. Preotul Ioan Laszlo a slujit altarul bisericii între anii 1780-1811. În 1790, protopopulPopa Ioan stăpânea un pământ înTicuşu Românesc(aziTicuşulNou).I-auurmat:Ioan Boier(1812-1820);Ştefan Boier(1821-1834);Aron Boier, preot şi profesor (1835-1844);Alexandru Boier (1844-1897) - prinîntreagaactivitatedepusă înapărarea intereselorcredincioşilorsăi,adevenitceamai importantă personalitate a românilor din zonă; Ştefan Şandor (1897-1916);Ioan Gergely(1917-1924);Iuliu Laslo-Laurian(1925-1934);George Ivan(1935-1940)- înanul1937eraşiviceprotopopdistrictualşislujeala329suflete;Iuliu Păstrăv (1945-1948).6

La1848,româniidinTransilvanianuaveauoaristocraţiepropriu-zisă,aşacumdeclaraseşiSimionBărnuţiuîndiscursulsăudin2/14maidelaBlaj;româniierau un popor democratic. Totuşi, funcţiile superioare ale unei clase de mijlocerau îndeplinitedepreoţi.Aceştia eraupersoanele chemate să luminezepoporul

4 IoanLăcătuşu;VasileLechinţan;Violeta Pătrunjel,Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, Editura Grai românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şiHarghitei,Miercurea-Ciuc,2003;p.115;vezişiO candelă în Carpaţi – 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, EdituraGraiRomânesc,Miercurea-Ciuc,2009,ediţieîngrijitădeIoanLăcătuşuşiNicoletaPloşnea,IPSIoanSelejan(coordonator)

5 Bidem, p. 355.6 Ibidem, p. 579.

135


şisă-l îndrumepecăilemoralităţiişialeprosperităţii.PentrusecolulalXIX-lea,comunităţile româneşti din sud-estul Transilvaniei, dar şi din întreg Ardealul,imboldulafostdatînprimulrânddeceeaceazinumimelităculturală,încareseînscriu,prinenergieşidevotament,preoţii-catalizatoriaivieţiireligioase,culturaleşibisericeştiromâneşti.Preoţiiortodocşi,darşigreco-catolicişi-auasumatdinplinroluldepurtătoriai intereselorcomunităţii româneştidinaceastăzonă.Membriielitei sunt lideri,persoane recunoscutedecomunitatecapromotori şi susţinătoriaiidentităţiişiintereselorei.Slujireapreoţilorînaceastăzonă,peoperioadămailungăsaumaiscurtădetimp,într-ovremedeasuprireaceeaceera„majoritatea”tolerată–românii-cuo„religieschismatică”,adobândit,încadrulcomunităţilorîncarepăstoreau,unrolcheieînevitareaşidetensionareaunorconflicte.Pentrucredincioşiivremii,preoţiieraununumaimodelulmoral,printainapreoţieipecareoprimiseră,cişimodelulcareîntruchipaaspiraţiilenaţionale.Amvonulbisericiiînsemna şi podiumul suferinţelor, al jertfelor şi lacrimilor. Ca reprezentanţi ainevoilorsufleteşti,darşiaiidealurilornaţionale,preoţiiaufostceicaremobilizauresurseleumaneînatingereanăzuinţelordinrevoluţiadela1848-1849.7

Dinpăcate,lavremearespectivă,preoţiiromânieraudoarunpicmairăsăriţidecâtiobagiidinpunctdevedereeconomic,pentrucăvremurilenule-aupermissăacumulezeavere.Darchiarşiaşa,eierauascultaţicurespectşisupunere.Dramalor,darşia„turmei”lorcumamzice,eracă,deşinumeroasă,eraîmpărţităîndouă.Enoriaşii nu înţelegeau ei preabine importanţa celor patrupunctedespărţitoare,vedeau însă că despărţirea în două confesiuni îi făceamai slabi în lupta lor cuacţiuniledeznaţionalizatoare.

SituaţiapreoţilordinTreiscauneşicelelaltescaunesecuieştiestezugrăvitămagistral de Petru Pop, protopop alHaromsecului, la 14 (16) septembrie 1849,într-undocumentredactatlaBreţcu,fiindpoateunuldintrecelemaizguduitoaredocumentedespreviaţaromâneascăînzonă.PebunădreptatespuneistoriculGeluNeamţu:„Ebinesănemaiamintimşidepreoţiinoştriucişipentrucăaveaupreamaresetedelibertate.Eisuntmartiriişieroiinoştripecaretrebuiesă-icinstimaşacumfaceoricepoporcivilizat, să le ridicămstatui, să-ipomenim în rugăciunilenoastre să le facemparastase în biserici pentru că sângele lor vărsat oriunde înTransilvania nu estemai ieftin decât al oricărui alt luptător pentru libertate dinlume”8.

Alăturidepreot,celălaltliderlocal,cuunroldeosebitînpăstrareaidentităţiinaţionale, în cultivarea tradiţiilor, educarea morală şi pregătirea pentru viaţă atinerilor,afostînvăţătorul.„Popaşidomnulînvăţător”auformatîmpreunănucleul

7 SebastianPârvu,Românii din scaaunele secuieşti în Revoluţia de la 1848/1849,EdituraEurocarpatica,Sf.Gheorghe,2014,p.133

8 GeluNeamţu,„DramapreoţimiiromânedinTransilvaniaîntimpulrevoluţieidela1848-1849-Aspecteinedite”,înAngvstianr13/2009,p.59.


136

de intelectuali care au asigurat legătura comunităţilor cu societatea transilvanăa timpului. Lucrând adesea în condiţii improprii, beneficiind de o salarizaremodestă şi efectuândnumeroase sarcini extraprofesionale, învăţătorii din şcolileconfesionaleortodoxeşigreco-catoliceaufăcutunadevăratapostolat,contribuinddecisivlaformareageneraţiilordetineridinperioadarevoluţieipaşoptisteşiînaniicareauurmat.Înşiruldascălilorcareauactivat înşcolileconfesionaleortodoxedinTreiscaune, lamijlocul secolului alXIX-lea se înscriu:GheorgheBucşadinVîlcele,NicolaeComşadinSitaBuzăului,IoanPopovicidinSf.Gheorghe,LazărGheorghedinPăpăuţi,NicolaePopescudinMărtănuş,XenofonDogardinMărcuş,Moise Neagovici din Întorsura Buzăului, Iosif Bucsa din Hăghig, Ioan ComşadinDobârlău, IoanFleşerzisTopîrceanudinCovasna,AndreiSoaredinCernat,DumitruPopovicidinBelin,VasuCosmadinAriuşd,AlexandruCioflecdinAraci,preoţiidinfamiliaPop,Dimian,VerzeadinBreţcuaufostşiînvăţători.9

În calitatea lor de protopopi şi inspectori şcolari, dar şi de reprezentanţiaicomunităţilor locale înrelaţiilecu ierarhiabisericească,cuautorităţilepublicelocale, cu reprezentanţii celorlalte culte în perioadade referinţă, s-au afirmat caadevăraţilideriaicomunităţilorromâneştidinsud-estulTransilvaniei.

Prezentăm principalele date biografice ale unor protopopi, personalităţiemblematicealezoneidereferinţă:

ProtopopulPetruPop(1794-1869)CeamaireprezentativăpersonalitateaeliteilocaleromâneştidinTreiscaune

dinsecolulalXIX-leaesteprotopopulPetruPop.DocumenteledinarhivaMitropolieiArdealuluipunînevidenţăpersonalitateasadeliderlocal,fiindunuldintreceimaiactivişiinteligenţiprotopopiromânidelaaceadată,capabildecelemaiîndrăzneţeproiecteşiposesorulunuisistemdeadaptarelamediuunicîncareatrăit.10

ActivitateaprotopopuluiPetruPopdindeceniilecincişişasealesecoluluialXIX-leatrebuieîncadratăevenimentelorvremii,cenupotfiprivitecapremergătoaresauulterioareanilordramatici1848-1849.CaparticipantlaAdunareadelaBlajdin15mai1848,protopopula fost ales îndelegaţiacareurmasăprezintedorinţeleromânilor ardeleni Dietei de la Cluj11. Populaţia românească din Treiscaune,ridicatălaluptăpentruonouăordinealucrurilor,adevenitapoivictima„răfuielilorşirăzbunărilor”,careauluatcelemaidiverseforme.Şiunuldinceimaivizaţideastfelde„răfuieli”afostşiliderulromânPetruPop.

NumeledefamiliePoppsauPop,PopasauchiarPopi,cumsemairegăseşteîndocumente,sepierdeîntrecutulîndepărtatalromânilordinTransilvania.Mulţidintre descendenţii acestei numeroase familii „s-au văzut nevoiţi a ocupa din

9 DatepreluatedinlucrareaRomânii din Covasna şi Harghita…,p.96-104.10 AnaGramaBrescan,Românii sudtransilvani în secolul al XIX-lea,EdituraArcuş,2007,p.

23-26.11 GeorgeBariţiu,Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani din urmă, ediţiaaII-a,

vol.II, Braşov,1994,p.198.

137


generaţie în generaţie,modeste demnităţi în biserica românească, pe de o partepentruascăpadepersecuţiilenecurmatealestăpânitorilorstrăini,pedealtăpartepentrua-şiputeapăstraneatinsereligiaşinaţionalitatea”.

PreotulPetruPopîşiîncepeslujireaînbisericadinBreţcuînanul1835,lavârstade41deani.Prinactivitateadesfăşuratăaici,timpde34deani,elfacepartedincategoriaacelorpersonalităţilocale,maipuţinsaudeloccunoscute,darcareauavutunroldecisivînexistenţaunorîntregicomunităţi.Importantăesteperioadacând Petru Pop a îndeplinit funcţiile de „protopop şi inspector şcolar teritorialpentru şcoalele ortodoxe” (1838-1851), timp în care a fost un propovăduitor denădejdealmăsurilorbeneficepentruînvăţământulromânescdinsatelescaunului,unluptătoractivpentrusupravieţuirearomânilordinTreiscaune12.

Meritele distinsului înaintaş sunt cu atâtmai remarcabile, dacă avem învedereperioadaşicondiţiileîncareelaactivatcalideralromânilordinscaunulTreiscaune.

PortretulmoralşiprofesionalalprotopopuluidinBreţcuaratăcapacitateapreotuluiPetruPopdeareformulaordineleprimitedelaorganelesuperioare,peînţelesul destinatarilor.Unexemplu edificator în acest sens estedocumentuldin1845,emisdelaBreţcuşiajunsîntoatesatele„tractului”,circularăceera„bogatăîninformaţii,marcatădeparticularităţilocale,deoundădepoezieşiunprofundsenspatriotic”13.

Ştiindcădocumentulvaurmacaleaceamaisimplăşidirectăspre inimaoamenilorde rând,protopopulPetruPop încearcă să lămureascăpe româniidinparohiilesubordonatecăprunciitrebuiedaţilaşcoli,şcoliletrebuieîntreţinutedepărinţi,cudascălicutot.LaînceputPetruPopfaceoexpuneredemotive,porninddelacâtevaimperativesuperioare:„omenireaprinînvăţăturăseluminează”,fiecareputândastfelsă-şiîndreptestareasa,„pesineşiurmătoriisăi”,deoarecefericirea„niciodatănule-audatfirea,nunorocuirea,cisilinţa”.Înconsecinţă,recomandacredincioşilor să-şi dea fiii şi fiicele la învăţătură, nădăjduind „că doar se valuminavremeaşipentrunoi,românii,şicândsevadesprimăvărasăfimgatacuplugul,cusămânţaaosemănacăapoietârziu,pânăvomgăticuînvăţăturatrecevremeasemănatului”.Deşimetaforafolosită,respectivacomparavremurilenoicuprimăvara,nuestecutotuloriginală,folosireaeiînacestcontext„învăluieparcăunmister,arevaloareaunuisemnal,alunuiconsemn;pluteşteînaernădejdeaînvremurimaibune,înapropierealor,şiîntr-adevărînprimăverileurmătoareromâniivorluptacaacestesperanţesăprindăviaţă”.

Protopopul Petru Pop desfăşoară o neobosită activitate pentru susţinereaprocesuluide învăţământdinprotopopiat.Facenumeroase intervenţii la forurile

12 IoanLăcătuşu,„PersonalităţiromâneştidinSecuime–protopopulPetruPop”,înCuvântul Nou,anulIV,p.5.

13 AnaGrama,op. cit,p.61.


138

superioare;aplicăordinelevenitedelaSibiu;seocupădeprocurareamanualelorşcolare; insistă asupra efectuării unui atent şi riguros „recensământ”, care sedoreaooglindăaşcolilordinzonă.Străbăteajudeţuldelauncapătlaaltul,fiindprezentpretutindeniacoloundeeranevoiedeel.DinmonografiaoraşuluiCovasna,întocmită de învăţătorulNicolaeVleja, aflămdespre alegerea, în 1838, de cătreoşteacredincioşilorortodocşidinlocalitate,înprezenţaprotopopuluiPetruPop,a„doiinspectorişcolari”.

ProtopopulPetruPopalTreiscauneloraînaintatepiscopuluiAndreiŞaguna,la 16 septembrie 1849, un memoriu emoţionant, care relata suferinţele tuturorpreoţilor şi credincioşilor români din zona respectivă: „după ce nimănui nimicfăcând,iarcineauvreutauluat,amlăsattot,apoiizgoniţiamfostşifărăscăparenicăiricăpătând,robiţi,jefuiţideavere,desănătate,mulţişideviaţă,cubătaiedejoctunşi,decredinţareligiei,cuameninţăricupierdereavieţiidespărţiţi,luatune-ace-amavuttot,amstatpânăîngâtînfoculgheeniişitrupeşteşisufleteşte.”14

Evocândcâtevaepisoadedinpropriaviaţădinaceiani,protopopulPetruPopspunea„n-auajunscăînvremurilerevoluţionareştiucăpeminem-audezbrăcatdehaineşidetoate,şidesănătate”.Întimpulrevoluţieifugiseînpăduri,soţiaîierabolnavănetransportabil.Despreacestfapttristspunea:„De20deluni,decândamfostla[alegereadin]Turda[fuseseşilaBlaj]păzescprepreoteasamiaînpatulzăceriişicândamfostdenainteafoculuişiomorâturi,fiicamia,soţiasusnumituluiIoanBăloiu,aupăzit-opemaicalor(…),fiinddefoculşiapaprincareamtrecuttareslăbit,(…)carii,înfoculcelmaigrozav,întreispitelecealedeucidereamstatîn credinţănesmintită, atunceacând fui eu jăfuitde toate şi am rămasnumai încămaşă,şiaşaamrătăcitprinmunţişiprincrepăturilepământuluicarealeînşiraşieumăjudicdenetrebnic.”15

După ce acţiunile revoluţionare fuseseră estompate, stinse şi înăbuşite,românii se trezesc „descoperiţi”, neglijaţi, lăsaţi din nou la atitudinea vechiiadministraţii.AceastăsituaţieaparentparadoxalăîlfacepeprotopopulPetruPopsăscrieîn1850,curajosdarşiriscantpentruaceltimp:„cănoiacumînzecitsuntemmaiîmpilaţiîntoate,n-avemniciundrept”.Aceastăfrazăvadeclanşaoadevăratăcampanieîmpotrivasa,campaniecaredupănumeroaseintervenţiidinumbrăsaufăţişe,vaconducepesteunanladestituireacurajosuluipaşoptistşiapoilamoarteasa16.

Dimensiunile realităţilor crude pe care le trăise îi dau lui Petru Popacreditareamoralădealuminamaibineacelestări.Simţeanevoiasăseexplice,maialespentrucă,încădinanul1850,multeseuitaserăsaunufuseserăcunoscutevreodată.Şimaialespentrucăerauincomparabilecuceletrăite(şidesinvocate)

14 Ibidem,p.6215 Ibidem,p.44.16 Ibidem,p.75.

139


de alţii.După o adevărată vânătoare asupra lor, se părea că tocmai ei – cei din„Haromsec”–trebuiausăsejustificeşisăseşiexplice:„baternoiaicean-amfăcutnice oRescolare asupra nimerui, noi şi poporenii nostri nu s-au atins de nimicdealnimeruinimica,iarăainoştribetuţi,jefuiţideavereşideviaţăapoi”.Şi,înacelaşicontext,adresându-seepiscopului:„mângăie-nenumaicuuncuvânt,cănoipeaicean-aufostdestulcă,dupăcenimeruinimicfăcând,ceauvrutne-auluat,amlăsattot,apoiizgoniţiamfostşiscăparenicăiericăpătând,robiţi,jefuiţideavere,desănătateşideviaţă,cubateredejoctunşi,decredinţaReligieicuamerinţăridepierdereavieţii”17.

În toamna târzie a anului 1849, atmosfera semai liniştise şi românii segândeaudinnoulaînceputulunuinouanşcolar.„dreptul”chiar„obligativitatea”învăţământuluifiindasigurate,mairămâneauproblemelemateriale.NoiledemersurifăcutedePetruPopsuntimportantepentrucă„fixeazămomentulîncareromâniiîşiafirmăşicautăsă-şiimpunăstareadeegalitate”înnoileîmprejurări.Demersurilelui erau însă incomodepentru autorităţi, deoarece ele prezintă realitatea sumbrăîncaresegăseauşcolileromâneştidinscaun.Înmajoritatealocalităţilor„dascălinu avem, (…) că învăţătorii-cantori nu avem de unde lua (nu putem pune căcicomisarulKovatsnusloboadelamuncă)aşacumprevedealegea,casăsepoatădedicadăscăliei”.Noiledemersuriîntreprinselasfârşitulanului1851decătrePetruPopsuntconsiderateexagerări şibătrânulprotopopestedestituit.Efectul realaldestituiriinuesteuşordeevaluat.Îndocumenteleulterioareseînregistreazămaipuţinesemnalăricriticeasupraşcolilorromâneşti,instituţiicarenuauprogresat,iarefervescenţapatrioticăînrândulcomunităţiiromâneştiascăzut.

După destituirea din funcţia de protopop, PetruPop slujeşte biserica dinBreţcupânăînanul1869.Despreaceastăperioadăavieţiisalenusuntpreamultedocumente. Poate că până la sfârşitul vieţii sale a rămas un „incomod” pentruautorităţi,numaiaşaexplicându-semenţiuneadinregistrulparohieiortodoxedinBreţcu,careconsemneazădecesulsăudin14octombrie1869,lavârstade75deani,dupăcefusese„lovitudecătăni”.Afostconduspeultimuldrumdetoatăsuflareasatului18.Ceremoniaafostoficiatădeunsobordeşaptepreoţi,printrecareseaflauceidinDobârlău,DoboliideJos,Covasna,CenatudeJosetc.

PetruPopafostunuldintreceimaivizaţidenumeroase„răfuieli”,dincauzacondiţieisaledeliderlocalalromânilorortodocşi,darşiatitudiniisalepersonale,dintotdeaunacontrarăautorităţiloropresoare.19

ProtopopulIoanMoga(1813-1868)Unul din ceimai vrednici protopopi transilvani care a activat în spaţiul

scaunuluiTreiscauneînperioadarevoluţieipaşoptisteafostIoanMoga,protopop

17 Ibidem,p.60-73.18 IoanLăcătuşu,„PersonalităţiromâneştidinSecuime–protopopulPetruPop”,înCuvântul

Nou,anulIV,p.5.19 AnaGramaBrescan,op.cit.p.44.


140

deHăghigşiVâlcele.Documenteledearhivăpunînevidenţăchipulunuiprotopopactiv,exemplarîntr-oactivitateremarcabilă,nufoartecurajos,darinsistent,bineorientatşiconcesiv,carecredeaînvalorileierarhieişiaveaomareresponsabilitatefaţădecuvântuldat,eficienţafaptelorsalefiindconfirmatăîntimp20.

Înperioada1847–1868,preotulIoanMogadelaVîlceleaîndeplinitfuncţiadeprotopopalprotopopiatului„HăghiguluişiVâlcelelor”.UnprofilsumaralpreotuluiIoanMoga,parohlaVîlcele,protopopmogaian(depevremeaepiscopuluiMogaşirudăcuacesta),reţineşicăaparticipatla„SinodulelectoralcelebratlaTurda”(alegerea luiAndreiŞagunadin1847),cavicepresbiter laVîlcele,dincomitatulAlbadeSus.AfostprintreaisăişilaAdunareanaţionalădelaBlaj(1848),fiindalesînComitetulPermanentdelaSibiu21.

Prinprestaţiasasuperioarăareuşitsărezisteasalturilorantiromâneştidetotfelul,uneoribrutale,alteoricamuflate,adeseorieficiente.Calităţilesaleindividuale,intelectuale şi de caracter, ca păstor sufletesc, administrator, diriguitor-birocrat,suntvizibileşiînmoduldeexprimare,înseriozitateacucareseangajaînanumiteprograme,îngafechiar,seremarcăşicapacitateasadeaînţelegesemnelevremurilor.Unadintreacesteaafost,cucertitudine,contactulcubirocraţiaaustriacă,felulîncarearespins-oorişi-aînsuşit-oşicumareuşitsăfacădineaoarmăînfolosulcredincioşilor săi.Oaltă calitateo constituieperseverenţa în afinalizaproiecte,cuatâtmaimultcucâtproiectele româneştiaupututapăreaabiadupărevoluţiapaşoptistă, în condiţii politice şi logistice noi22. Sediul protopopiatului fiind laVîlcele,staţiunebalnearădeprestigiulavremearespectivă,IoanMogaacultivatrelaţiiapropiatecuromâniidepesteCarpaţiveniţilatratament,aceştiadevenindmajoritateactitorişibinefăcătoriaibisericilorşişcolilorromâneştidinzonă.ÎntreceimaiimportanţisprijinitoriîlregăsimpeprinţulMiloşObrenovici,„marectitorlaVîlcele,încădindeceniul5alsecoluluialXIX-lea”.

ÎnexercitareaatribuţiunilorapurtatobogatăcorespondenţăcuepiscopiadelaSibiuşicuautorităţilelocale,petemevizândrezolvareaunorproblemealebisericilor şi şcolilor din protopopiat: înaintarea solicitării parohului GheorgheCioflecdinAracireferitoarelanecesitateaintervenţieiconsistoriuluisibianpentrua li se redadreptuldea ridica şcoală în sat, conformnecesităţiiobştii şi a ideiideegalitateîntreconlocuitori,dreptpecarenu-lrespectănobilulBeldiGrigoreşicăpitanul cercual IstvánKováts din Sf.Gheorghe; scrisorile trimise episcopuluiAndrei Şaguna pentru urgentarea lucrărilor de construcţie la şcoala dinAriuşd;corespondenţăcuctitoriibisericiişişcoliidinVîlcele(prinţulMilosObrenovici),cu personalităţi româneşti din Bucureşti, Braşov, Sibiu şi alte oraşe; obţinerea

20 Ibidem,p.134.21 GeorgeBariţiu,op.cit,p.199.22 AnaGramaBrescan,Românii sudtransilvani în secolul al XIX-lea,EdituraArcuş,2007,

p.152.

141


aprobăriidelaepiscopulAndreiŞagunapentru„amerge,dinnou,dupăajutorînŢaraRomânească”,conformsprijinuluipromisdeMitropoliadinBucureştiş.a.23

MoarteaprotopopuluiIoanMogaînanul1868găseştepreoţimeatractuală„încelmaimaredoliudejale”iarpecredincioşiisăicapenişte„albinepărăsitedematca lor”.Au urmat intense dezbateri şi frământări privind alegerea nouluiprotopop.După câteva formule tranzitorii cuprinzând numele protopopului IoanPetric,darşicelalluiIoanMogajunior,înanul1871areloconouăarondareaparohiilor,prilejcucareProtopopiatulHăghiguluinumaifigureazăînşematismulMitropolieiSibiului.

ProtopopulIoanPetric(1817-1903)Prezenţa lui Ioan Petric alături de Petru Pop şi IoanMoga se datorează

faptuluicăelaactivataproapeojumătatedesecolalăturideei,sauînlocullor,avândcutoţiiaceleaşiproiectederealizat,fiindunuldinlideriilocaliceimaiactivi,înacestspaţiuşiînacelevremi.

IoanPetrics-anăscutînanul1816,laRâşnov,cafiualparohuluilocului(tot)IoanPetric,undeaurmatşiprimiianideşcoală,continuatălaTohanulVechişişcolilenormaledinBraşov.Aurmatunanla„şcoalaelementară”delaBlaj.LaîndemnulexpresalepiscopuluiVasileMoga,prietenaltatăluisău,acestaîladucelagimnaziulromano-catolicdinSibiu,timpîncareepiscopul„l-aţinutlasinepânălaterminareastudiilorgimnaziale”.Dinanul1834aurmatstudiifilosoficeşijuridicelaCluj.Dupămoarteatatăluisău,tocmaipentrua-lînlocuipeacesta,afostinvitatdeVasileMogasăseîndreptesprecarierapreoţeascăşiadevenitteolog.Doarcăpentrupeacestpostvafihirotonit fratele săuRadu„Rudolf”Petric.S-a înscrisla concurs, a fost acceptat de „popor”, iar în 17 iulie 1838 a fost „hirotonit cusinghelie”pentruparohia„Braşov,Bolgarseg-SuburbiuldeJos”,caîn10noiembrie1840săfiesfinţitduhovnic24.

Înanul1857afostalesprotopopIIalBraşovului,iarînanul1861afostnumit caprotopop (administrator) alTreiscaunelor, apoi în anul1868a ajuns şiprotopopal„Hidvegului”.ProtopopulIoanPetric, înautobiografiasa,afirmăcă,murindadministratorulprotopopiatuluiTreiscaunelor,NicolaePopescu-lacerereapreoţilor-administrareais-aîncredinţat tot lui.CândadecedatapoiprotopopulHăghigului,IoanMoga,totluiPetrici-acăzutînsarcinăşiacesttract,pânăcefiulrăposatuluiprotopopMogaşi-aterminatstudiilelicealeşiteologice,ocupândapoiparohiapărinteluisăulaVîlcele,fiindnumitşiadministratoralprotopopiatului25.

ÎnlocuireaprotopopuluideTreiscaunes-afăcutlamoarteaparohuluibătrânşi mult prea depăşit de evenimente, Nicolae Popescu de la „Kezdi-Mărtănuş”.

23 Ibidem,p.139-152.24 Ibidem,p.172.25 Olteanu,Vasile,Configuraţia istorică şi bisericească a Braşovului (sec. XIII - XX), Editura

Andreiană,Sibiu,2010,p.385.


142

Împrejurările în care a avut loc evenimentul sunt redate în următorul documentemisdemitropolitulAndreiŞaguna:

„PărinteluiProtopop IoanPetric! ÎnconţelegerecuConsistoriuldiecesanamaflatcucaleaconcredeadministraţiuneatractuluiProtopopescalTreiscaunelor,văduvit.PreaCi.Tale.Aceastaţiseaducelacunoştinţăcuaceeacasăcauţia-ţida toatăsilinţa întru îndreptareascăderilor şipestorirea rânduluibun înBisericăşi şcoală. Acii alăturatul ţirculariu îndreptat cătră Preoţimea şi poporul dinTreiscaunelor,să-ltrimiţifărăamănarespreţirculareşipublicare”.Succint,laobiect,întristatşiîntristătordocumentde„numireînfuncţie”!Doarpreoţilorleoferămaimulteinformaţii,darlafelde„neutre”,pentrucăsuntinatacabile,acomodându-leşiformularisticiivremii26.„Ţirculariu.CinstităPreoţimeşiiubiţilorfiisufleteştidinTractulprotopopescalTreiscaunelor! Îndatăceauajuns lacunoştinţamea tristasciredesprereposareaînDomnulaPărinteluiAdministratorprotopopescNicolaePopescu,amînceputacugetamaiseriosdesprestareaceabisericeascăşişcolară(…)şicupărerederăutrebuiesămărturisesccăeuamaflat-oafifoarteînnapoiatăşipărăsită.Mâhnireameaînsăs-aumăritşimaitaredupăcem-amconvinsdeplincă în întregTractul pomenit nu se află nicimăcar un Preot trecut prin şcoalelemai înalte şidindestul calificat spreaputeaduceadministraţia aceluiaşipotrivitcerinţelorşispirituluideastăzi,carelearputea îndreptascăderileşineajunsurilebisericeşti şi şcolare dinTractul acela.Deci, din privire ca împrejurările acestea,constrâns fiind de cerinţele timpului de faţă şi luând în băgare de seamă şi orugăminte,cemis-auaşternutdecătreoparteaPreoţimeinoastredeacolo,amaflat cu cale, în conţelegere cuConsistoriul diecesan, a încredinţa administraţiaTractului protopopesc alTreiscaunelor PreaCinstiei Sale Păr. Protopop al 2-leaalBraşovului,IoannPetric,pănălaaltetimpurimaipriicioase.Văprovocdarprevoitoţi,iubiţilor!,casăpriviţiînacumpomenitulPărinteProtopop,prePărintelevostrusufletescmaideaproape,să-lcinstiţicapeunatare,să-idaţitoatăascultareaprecumşisprijinireadelipsăîntruadministrareatrebilorbisericeştişişcolare.Prelângăcare,cuîmpărtăşireabinecuvântăreimelearhiereşti,rămânAlvostrudetotbinevoitoriu.DinşedinţaConsistorialăţinutăînSibiuîn3iunie1861”27.

În primul an al pastoraţiei sale înTreiscaune, protopopul Ioan Petric, înurmavizitelorcanoniceînparohii,propunerezolvăripunctualeuzuale,cumarficeapentruunsalariudăscălescmaimareînZagon,încaresăseincludăşivenitula„16găletesemănăturădăruitdecomună,pentruaputeaaduceundascălmaiînvăţat(„unpedagogsaugimnazist absolvent”).Seconsultăcupărinţii,pentrua stabilivremeavacanţelordetreiluni,„îndeosebitevremialeanului,cândaulipsăpărinţiideajutorulfiilorsăilaeconomialor”28etc.

26 AnaGrama,op. cit,p.172.27 Arhiva Centrului Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMN)

Colecţia Documente,dos.nr.732;pr.EremiaTecuşan:Istoria Bisericii din Covasna,dinanul1928.28 Telegraful Român,nr.33-36,1993,p.7.

143


CorespondenţacuepiscopulAndreiŞagunacuprindeşimemoriireferitoarela starea bisericilor şi şcolilor româneşti din Treiscaune. Aceste documentecapătădimensiunile unor „alarme” ceprivesc chestiuni „deviaţă şi demoarte”,de viaţă cotidiană şi de moarte a „simţului naţional” şi a responsabilităţilor„înaintestătătorilor”locali.Uneleobservaţiideaicieraucunoscuteşiprevizibile,mult întristătoarepentruepiscopulAndrei,care,dinacestmotivnicinuacrezutcămai e nevoie să se justifice pentru numirea aceluiaşi protopop pentru tractulTreiscaune,înpersoanaceluidinBraşov.Cureferirespecialălaşcoalaromâneascăde aici, aceste observaţii ating problememultmai sensibile, până la persistenţanaţiei,încondiţiidepermanentăşivicleanăpoliticăpotrivnicăromânilor.Maimultdecâtatât,elerelevăînpersoanaluiIoanPetricpeomulşipatriotulechilibratşi,nuînultimulrând,înaceeaşimăsurădiplomatîntratareastărilorinflamatedinzonă.

Cutotulfrapantesuntînsăînacestedocumentesituaţiilecevizeazăproblemedefond:salvareasimţuluinaţionalşi, implicit,a limbiiromâne, înunelesatecuadevărat primejduite. „Oamenii cu simţ naţional - scrie Ioan Petric - din sateleCernat,DobolideJos,Chichiş,OzunşiLisneusă-şideafiiişifiicelesaleharnicede şcoală în satele vecinate din acest protopopiat, unde să înveţe limba românăîntr-unansaudoi”.Soluţiacucarevineprotopopul,raţionalăşirealizabilă,estecaeleviidinacestesatesămeargălaşcoliromâneştişisăfieîn„cvartir”lafamiliicaresătrimităfiiiînsusnumitelesatepentruaînvăţalimbamaghiarăînacestfel.„Caschimb,unulpentrualtul,nuvoraveaniciocheltuialăşivorprofitaînvăţânddoaolimbi,românaşimaghiara”.Întorşiacasădelaşcolileromâneşti,copiiiaceştia„vorvorbilimbaromână,atâtlaşcoală,cuconşcolariisăi,câtşiacasă,cupărinţii,fraţiişisurorilesaleşiaşa,cugeneraţiadeacum,săvarecâştigalimbaceastrămoşeascăromână,cares-auperdutîncele5sateînsemnate”.29

Desituaţiadramaticăexistentăîncomunităţilevizitate,IoanPetricnuezităsă-ifacăresponsabilişipepreoţii,şipedascăliiromâni.Chiar îiavertizacăvorfi„canoniţi”pentrucă…seruşineazăculimbalornaţională!AşacumobservaşicercetătoareaAnaGrama,textulredactatlalimitacupatetismul,estedepartedeafitributaruneiviziunişovine.Elîiadmirăpeconaţionaliicare-şipăstreazăidentitatea.Eaicidoarunsemnaldealarmă, îndemnpatriotic larigoare,odispoziţiepentrurespectareaunuicodmoralinalienabiluneinaţii,chiarşiîngrelelecondiţiipecareletrăiauromâniidinaceazonă.ScrieIoanPetric:„săsteafiecareşisăcugeteoarecând s-ar ruşinapreoţii şi dascălii şi înaintestatoreaungureştideportul şi limbalormaghiarăşinuoarvorbiîncasăleşiadunărilelor,ciarvorbiînaltastreină,germanasauromâna(…)Luaţidarăbineseamasănutrageţiuracelorbinesimţitoriasupra-vă şi să vă blesteme urmaşii (…). Îndemnaţi pe poporeni să-şi schimbeportulsăcuiescînromânesc,încet,începânddelagulerulcămeşii”.30

29 AnaGrama,op. cit.p.172.30 Ibidemp.175.


144

Sigur,neaflămîntr-osituaţielimită,decareniciIoanPetric,nicipoporeniisăinuaufostscutiţidenenumărateorişicărora,înbunămăsură,le-aufăcutfaţă,continuândsă-şiducăviaţapeacestpământmultîncercat.

Înceldealdoileaanalpastoraţiei,interesantesteinclusivmodulîncarefostul „student în jure” abordeazăproblemele litigioasedin satele cu comunităţiortodoxesieşi subordonate. Într-unuldintreaceste litigii, IoanPetricse referă lacazul concret al „egalităţilor” dintre comunităţile din zonă, al traseului pe caretrebuiesă-lurmezeromâniiîndemersurileloretc.,undedregătoriasatuluiBicfalăurefuzasăsprijinefinanciardinfondurilecomunităţiibisericaşişcoalaortodoxă31.Într-oscrisoarecătreŞaguna,Petricscrie:

„Esselenţiavoastră!Conformpărintesculuieselenţeivoastreintimat(…)nuamlipsitareferapeDiregătoriasăteascădinBicfalău,casămângăieşipecreştiniinoştrideacololaclădireauneicasederugădinveniturilesăteştialecrâşmărituluişialepădurelorşiaunorpământuricomunaledestinatenumaipentruzidireaBisericeireformate.CefeliuderăspunsnegativnedăduaceaDiregătoriesătească,văveţiîndura a vede din aici alăturatul estract protocolar. Smeritamea părere ar fi canepăsareaaceastasăoarătămsupremuluijuderegescdinSingiorgiuIlustritateisaleDomnuluiDanielImreh,casăcapacitezepeaceadiregătoriesăteascăşisă-iaratecădreptateadistribuităaşaaducecusine,caşiromânilorsăledeaparteacuvenitădinveniturilesăteşti”32.

Exemplarăesteşimobilizareafăcutăcaurmarearezultatelorinventarelordinanul1868,cândstareaprecarăabisericiidinOzunaprovocatnupuţine„donaţii”înfavoareabisericiinumite.DonaţiileauavutînfruntepeepiscopulAndreiŞaguna,urmat imediatdeprotopopul IoanPetric şi apoi,nu înultimul rând şinu fărăomotivaţie bine susţinută de propaganda superiorului protopopesc, de numeroşicredincioşi din acelaşi mediu. Gesturile acestea au devenit nu doar favorizantepentruocomunitatesăracă,cişiunîndemnpentruromâniipotenţiali„benefactori”.Uncatalogaldocumentelordinzonănevarevelaşialtefapte,practicatesubsemnulbunuluisimţnaţionalşialgesturilordebunăpomenire.

Subconducereasas-auziditbisericiledinSita-BuzăuluişiMărcuşşialtedouăînAitaMareşiSînpetru,s-auclăditşcolicorespunzătoareînVamaBuzăului,înCovasna,ÎntorsuraBuzăului,Zagon,Breţcu,PoianaSărată,Apaţa,Crisbav,Nou,CernatuSăcelelor,Presmer,Sînpetru,Bod,Feldioara,Rotbav,Măgheruş,Stupini,„Braşovulvechiu”,Braşov-Tocile,s-aridicatbăiledeaburlacareacontribuitcu6.000florini.

IoanPetrics-aevidenţiatprinînsuşirileindividualepuseînevidenţăde-alungulanilor:putereademuncă,tenacitatea,tactulîncultivarearelaţiilorcuparohiisieşisubordonaţişicuautorităţile,naturaleţeaîncrederiinestrămutateînadevărul

31 Telegraful Român,nr.33-36,1993,p.7.32 AnaGrama,op. cit,p.179.

145


ideilorpecare leslujeaşialobiectivelorce trebuiau îndeplinite întru„crescereanaţiei”, toate acestea subsumate unei existenţe dintre celemaifireşti, cuminţi şiresponsabile.

DocumentelevremiipunînevidenţăpreocupareaprotopopuluiIonPetricpentru propăşirea instituţiilor fundamentale ale românilor din zonă -Biserica şiŞcoala. Demersurile sale înfăptuite până la baza societăţii, între poporeni, înparohii,aveaucadeviză:„aţineprinduhulcelbunşicurăţenieBisericaşiŞcoala”,înconcordanţăcu„cerinţelecelemultealetimpuluidefaţă”.

O remarcabilă performanţă a sa, pregnant vizibilă în documentele dejapublicate,sereferălacreareacelormaibogate,inteligente,corecte,stăruitoareşinumeroaseinventaredebunurialebisericilordinparohiileprotopopiatelorcondusedeel(1854-1873)33.Dovezialeuneigândiribineorganizate,pecareoposedaprinnatura sa, prin educaţie şi prin sentimentul imanent al responsabilităţii, ele s-audoveditfactorieficienţiînrevelareaşiconştientizareavaloriipracticea„averilor”,darşiadocumentelor,cultivândşirespectareamăsurilorşagunienepentruordonareavieţiiadministrative.

Protopopul Ioan Petric „a fost dat pământului” în ziua de Bobotează aanului1903.BisericaSf.NicolaedinŞcheiiBraşovului„eraîndesuitădepublic,destriveaompeom”.De lageneral lacerşetor,de labogatpână lasărac, toatepăturilesocietăţiidinBraşovşidinîntregulcomitaterareprezentate.Încuvântulsău,reprezentantulMitropoliei,dr.EusebiuRoşca,aspus„ne-amdespărţitdeceldinurmă ştejar al generaţiei vrednicede laudă, caremult bineni-a făcut”. IoanPetricacontinuatsăfieunnume„printrealtele”, fărăa-şificâştigatpânăacumlocul meritat în galeria oamenilor de necontestată eficienţă ai secolului în caresocietatea românească transilvanăacunoscutdezvoltareaceamaispectaculoasă.Autobiografia însă,fiind scrisă „în celde al86-leaanalvieţii”, reflectă în chipimpresionantşidevenireaautorului,dăruireaşicredinţasa înputinţadea lupta,ceeaceaşifăcut,pentru„maibineleneamului.”

Protopopul Elie Câmpeanu (1859-1937) se înscrie printre personalităţileremarcabilealeGheorghienilorsfârşituluidesecolalXIX-leaşiînceputulsecoluluialXX-lea.AurmatşcoalaprimarălaReghinşistudiilelicealeşiteologicelaBlaj.În1883afostnumitînvăţătorşipreotînSubcetate,localitateîncareaslujittimpde15ani,dânddovadacalităţilorsaledeorator,cărturarşiapărătoraldrepturilorcredincioşilorromâniînluptalordeemancipareeconomicăşiculturală.În1898estenumitparohînGheorgheni,protopopgreco-catolicaldistrictuluiGiurgeuluişi inspector şcolar pentru şcolile româneşti. În această dublă calitate, el zideştebisericişişcoliromâneşti,sprijinăactivitateafundaţiilorculturale,înprimulrânda ASTREI, şi înfiinţează biblioteci parohiale. S-a impus în conştiinţa publicăromâneascăşiprinstudiilesalereferitoarelaistoriaromânilordinaceastăpartede

33 AnaGrama,Inventaredebunuri,înAngvstia,4/1999,p.205şi6/2001,p.69.


146

ţară.AcontribuitlaredactareaŞematismului bisericii greco-catolice,tipăritlaBlajîn1900,caşilaprestigioasaEnciclopedia Română,lucrareîntreivolume,apărutăsubauspiciileASTREIşicoordonatădeC.Diaconovici.Apublicatunmarenumărde articole despre vechimea şi continuitatea românilor în fostele judeţe Mureşşi Ciuc, înRevista Istorică a luiNicolae Iorga şi în publicaţiile localeMureşul cultural,ASTRA,Progres şi culturăetc.34

PreotConstantinDimian, protopop alTractuluiTreiscaune, inspector alşcolilorconfesionaleromâneşti,preşedintealDespărţământuluiASTRATreiscaune-Ciuc,autoralvolumuluiStupăritul - întocmit pentru popor, pentru începători şi pentru toţi iubitorii de acest ram al economiei, apărut la TipografiaAlexei dinBraşovîn1887,şiastudiuluiTârna populară - pregătită şi descrisă de Constantin Dimian, preot greco-ortodox din Breţcu,editattotlaBraşov,înanul1889.35

PreotConstantinDimianjr.(1876-1959).S-anăscutla8aprilie1876,cafiualpreotuluiConstantinDimianşialsoţieisaleParaschiva.Urmeazăşcoalaprimarăînsatulnatal,apoicursurilegimnaziuluiromânescdinBraşov,pecareleterminăînanul1896,şipecelealefacultăţiideTeologiedinBucureşti,în1906.Tezasadelicenţă,cutemaÎmprejurările în cari a luat început literatura bisericească în limba română, a văzut lumina tiparului în 1906 la Tipografia Speranţa din Bucureşti.Cunoscând mai multe limbi (franceză, germană, maghiară, sârbă) şi având opregătire teologică solidă, a fost încadrat în rândul personaluluiArhiepiscopieiOrtodoxe dinSibiu. În perioada 1906-1908, cât a lucrat la Sibiu, a colaborat laTelegraful românşilacelelaltepublicaţiiromâneştidinArdeal.Înanul1908afosthirotonitcaslujitorpentruocomunitateromâneascădinBanatulsârbesc.36 Printre preoţii slujitori cunoscuţi ai altarului din Întorsura Buzăului,GheorgheNeagovici(celbătrân),careapusbazeleuneidinastiidepreoţiceauslujitînÎntorsuraBuzăului,fiindunuldinctitoriibisericiipecareaslujit-oîntre1805-1841(hirotonitcapreotlaArad,aavutdesoţiepeMariaşişasecopii;acălătoritmult:Paris,Roma,Milano,Viena,BerlinşiIerusalim);GheorgheNeagovici(celtânăr),fiulluiGheorgheNeagovicisenior,întreanii1841-1867;AlexieNeagovici(Negoiescu),întreanii1867-1903,slujindîmpreunăcufiulsăuGheorgheNeagovici(Negoiescu)jr.,carel-aajutatpetatălsăudinmai1892şiarămastitulardin1914pânăîn1938.Dininiţiativaacestordoipreoţis-aformatunfonddinveniturilelorpersonale,pentrufolosulbisericii,cesevanumiDania preoţilor Alexe şi Gheorghe Neagovici; între anii 1917-1924, preotul Gheorghe Neagovici (Negoiescu) aîndeplinitşimisiuneadeprotopopaljudeţuluiTreiscaune.37

34 GrigorePloieşteanu(coordonator),„ElieCâmpeanu-omulşifaptelesale”, înseriaCaiete mureşene,nr.5,Tg-Mureş,1999,p.10.

35 IoanLăcătuşu,Personalităţi din Covasna şi Harghita,EdituraCarpatica,Cluj-Napoca,1998,p.81.

36 Ibidem,p.83.37 IoanLăcătuşu, VasileLechinţan,VioletaPătrunjel,Românii din Covasna şi Harghita.

147


ProtopopulIoanRafiroiu(1882-1948)s-anăscutlaAraci,fiindunuldinceicincicopiiaifamilieiRafiroiu.Aurmatşcoalaprimarăînsatulnatal,apoicursurileliceului“AndreiŞaguna”dinBraşov.Aoptatpentruvocaţiadepreot, absolvindInstitutulTeologicdinSibiu.ÎntimpulstudenţieiascrislucrareaCare e chemarea şi misiunea unui preot român. La terminarea studiilor teologice, deşi putea săaleagă o parohie mare, optează pentru una cu populaţie secuizată, la Cernatulde Jos, propunându-şi să opreascăoperademaghiarizare ce avea loc în aceastălocalitate.Înanul1913estealespreotlaPoianaSărată,peValeaOituzului,undevadesfăşuraoactivitatepastorală,socialăşiculturalădepeste35deani.Întimpulprimuluirăzboimondial,IoanRafiroius-aînrolatcapreotvoluntar,fiinddecoratcuordineleşimedaliileCoroana României cu spade, Crucea comemorativăetc.Împreunăcuobşteasatului,areuşitsăridiceîn1930,bisericadinPoianaSărată,numităbiserica neamului,închinatăeroilordelaOituz.În1926i-afostîncredinţatăconducereaprotopopiatuluiOituz.Dininiţiativaşicusprijinulsăuaufostreparatevechibisericişiaufostziditealtelenoi.Construieşte13caseparohiale,optcapeleînparohiilemaghiarizate şi totatâtea troiţe şi clopotniţe. În toatăperioadacâtacondusDespărţământulASTRATîrguSecuiesc, a încurajat înfiinţareacercurilorculturale în toate localităţileprotopopiatului,organizareamanifestărilornaţional-culturale, procurarea de publicaţii şi cărţi româneşti şi înfiinţarea de bogatebiblioteci parohiale.A publicat articole înTelegraful Român, Revista teologică, Gazeta Transilvanieişiînpublicaţiileceapăreauînjudeţ.38

ProtopopulAurelNistor(1882-1974),s-anăscutla24aprilie/6mai1882înAracişiamuritla28februarie1974.EstefiulpreotuluiortodoxDionisieNistor,fratele episopuluiVeniaminNistor (1886-1963) şi almedicului PompiliuNistor(1883-1961). A urmat cursurile şcolii primare în Săcele şi Araci (1888-1892),gimnaziulla„SzékelyMikó”dinSfâúntuGheorgheşilaliceul„AndreiŞaguna”dinBraşov (1893-1895).Urmează cursurileAcademieiTeologice „Andreiene”laSibiu.Afosthirotonitîn1903pentruparohiaortodoxădinAraci,undevarămâneînaceastăfuncţiepânăînaugust1916,cândestearestatşitrimisînlagăreledinvestulUngariei,deundevafieliberatîniunie1918.În1922estedistinscubrâulroşu,iarîn1926esteînscăunatoficialcaprotopopdeSfúntuGheorghe.DinaceastăfuncţieseimplicăînviaţapublicăajudeţuluiTreiscaunecumultăpasiuneşicompetenţă.

În perioada interbelică a îndeplinitmaimulte funcţii publice: deputat înParlamentulRomâniei,preşedintealCamereideAgriculturăaJudeţuluiTreiscaune,preşedintealDespărţământuluiCentralTreiscaunealAstrei,preşedintealAsociaţieiCultulEroilorFilialaTreiscauneş.a.Esteautorulmaimultorlucrări,studiişiarticole

Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, Editura Grai românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şiHarghitei,Miercurea-Ciuc,2003,p.120.



148

referitoarelaistoriaşiculturaromânilordinArculIntracarpatic.Dupărefugiu,înperioada1940-1952,afostpreotînAvrigşiînBraşovulVechi:revenindînAracilavârstade75deani, reconstruieştebisericadărâmatăde cutremuruldin1940.Amuritla92deani,înultimazialuniifebruarie1974.Înanul1999,laEdituraCarpaţiiRăsăritenidinSfîntuGheorgheaapărutvolumuldestudiişidocumenteAurel Nistor. O pagină din istoria Bisericii şi a Neamului,alcătuitşiîngrijitdeIoanLăcătuşu.39

Sebastian Rusan, s-a născut la 22 septembrie 1884 în comuna Secăşel,jud.Alba.Aurmat şcoalaprimară şi liceul înBlaj. InstitutulTeologic l-aurmatla Sibiu.A fost preot înCrăciuneşti, judeţulHunedoara (1912-1929). În timpulprimului războimondial a fost preotmilitar.Funcţionează apoi ca administratorprotopopesc înHaţeg (1929-1931) şi preotparoh înOcnaSibiului (1931-1933).Peoperioadăde7ani(1933-1940)funcţioneazăcapreotparohşiadministratorprotopopescînOdorheiulSecuiesc.Pânălaaceastădată(1940),aconstruitbisericinoiînCrăciuneşti,VulcanşiOdorhei.Dupăcelde-aldoilearăzboimondialafostprotopopdeSatuMare,acondusprovizoriu,apoideplin,EpiscopiaMaramureşului.În 1948, Sfântul Sinod l-a numitArhiepiscop al Sucevei şi apoiArhiepiscop alIaşuluişiMitropolitalMoldoveişiSuceveiîntreanii1950-1956.AparticipatcadelegatalSf.Sinodladiferitecongresepestehotareşilaconsfătuiriinterortodoxe.ÎnvolumulOsteneli chiriarhale, apărutlaNeamţîn1954,apublicatcuvântărileşiopartedinpredicilesale.AmuritînIaşi,la15septembrie1956.40

Protopopul Ioan I. Rafiroiu (1907-1982).A fost unul din cei şapte copiiaifamilieiprotopopuluiIoanşiValeriaRafiroiucareacontinuattradiţiafamiliei,devenind preot şi îndrumător în problemele spirituale, culturale şi naţionale aleromânilordinTîrguSecuiesc.S-anăscut la25 ianuarie1907 încomunaCernat,unde a urmat şi cursurile şcolii primare. Şcoala gimnazială a urmat-o la Bîrladşi Sfîntu Gheorghe, după care a urmat Liceul “Dr. Ioan Meşotă” din Braşov.Absolvent alAcademiei Teologice din Sibiu, şi-a completat studiile cu doi anide cursuri la Facultatea de Drept din Bucureşti.A fost hirotonit preot de cătremitropolitulNicolaeColanînaugust1931, înparohiaTîrguSecuiesc.Alăturideactivitatea de excepţie creată în parohie cu ajutorul intelectualilor oraşului, pr.IoanI.Rafiroius-amanifestatactivîncadrulASTREI,fiindsecretarulgeneralalDespărţământuluidinTîrguSecuiescînperioada1937-1940.Dinanul1936devinemembrual corpuluiprofesoral alŞcoliiNormale„ReginaMaria”.Din iniţiativasaau fostorganizate, începândcuanul1937,cursurile„Şcolii ţărăneştide fete”pentru comunelemaghiarizate din plasaTîrguSecuiesc.La 14 noiembrie 1944,

39 Ibidem, p.9140 IoanLăcătuşu,Vasile Lechinţan,Violeta Pătrunjel,Românii din Covasna şi Harghita.

Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, Editura Grai românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şiHarghitei,Miercurea-Ciuc,2003,p.583.

149


dupăretragereaautorităţilorromâneştidinzonă,părinteleI.I.Rafiroiuafostarestatîndouărândurişieliberatdupăsusţinuteintervenţii.Afostnumit,la1noiembrie1944,administatoralprotopopiatuluiOituz,cevafidesfiinţatîn1952.În1950afostdistinscubrâulroşudecătreMitropolitulNicolaeBălan.Dupăpensionare,semutălaBraşov,iarîn1982trecelaceleveşnice.41 În condiţiile istorice cunoscute, desfăşurându-şi activitatea într-unmediumultiethnicşipluriconfesional,încareenoriaşiiromâniaufostnumericminoritari,majoritateaprotopopilorortodocşişigreco-catolicidinfostelescaunesecuieşti,azijudeţeleCovasnaşiHarghita,încalitatealordelideriaicomunităţilorromâneşti,s-austrăduitsăcontribuielapăstrareaşiafirmareaculturiiromâneştişilaprosperitateamaterialăşispiritualăaromânilordinsud-estulTraansilvaniei.

Anexanr.1

Protopopiiortodocşişigreco-catolicidinactualelejudeţeCovasnaşiHarghita

ProtopopiaiProtopopiatuluiTreiscaune„ProtopopulCristeadinHaromszek”?-1699;„PopaJipa,protopoppentruAromsecşiCiuc”,întreanii1700-1723;Pr.TomaPopovicidinDoboliideJos,?-1791;Pr.NicolaePopovicidinCernatuldeJos,întreanii?-1803;Pr.RaduVerzeadinSăcele,întreanii,1822-1827;Pr.IoanPop(Popescu)dinBreţcu,întreanii1827-1835;Pr.PetruPopdinBreţcu,întreanii1835-1853;Pr.IoanMogadinVîlcele,protopopiatul„HăghiguluişiVîlcelelor”,întreanii1847-1868;Pr.NicolaePopescudinMărtănuş,întreanii1853-1861;Pr.IoanPetricdinBraşov,întreanii1861-1872;Pr.SpiridonDimian din Breţcu, între anii 1873-1885; Pr. Dimitrie Coltofeanu din Breţcu,întreanii1885-1903;Pr.ConstantinDimiandinBreţcu,întreanii1903-1920;Pr.GheorgheNeagovici–NegoescudinÎntorsuraBuzăului,întreanii1920–1924.

ProtopopiaiProtopopiatuluiOituzPr.IoanRafiroiudinPoianaSărată,ProtopopiatulOituz(cusediulaTg.Secuiesc),întreanii1924-1940;Pr.IoanI.Rafiroiu(fiulprotopopuluiIoanRafiroiu),dinTg.Secuiesc,ProtopopiatulOituz,întreanii1945-1952.

ProtopopiaiProtopopiatuluiSfîntuGheorghePr.AurelNistor, între1924-1940;Pr.PetreBoer, întreanii1945-1953;Pr.IuliuCucuiatu, între anii 1953-1958; Pr. Nicodim Belea, între anii, 1958-1968; Pr.Pompiliu Dumbravă, 1968-1983; Pr. Gheorghe Olteanu din Covasna, în 1983,câtevaluni;Pr.AurelSuciu,întreanii1983-1990;Pr.IoanOliviuHagiu,în1990,



150

câteva luni; Pr.GheorgheRăţulea, dinBăcel, între anii 1990– 2002;Pr. FlorinTohănean,dinSitaBuzăului,întreanii2002-2006;Pr.IoanBercu,dinZăbala,din2006.

ProtopopiaiProtopopiatuluiÎntorsuraBuzăuluiPr.FlorinTohăneandinSitaBuzăului,dinanul2006

Protopopiatulgreco–catolicalTreiscaunelor,cusediuînPoianMihai Eremia (1782), Iacob Popovici (1839-1847), Moise Boieriu din

Ghidfală(1848-1859),IoanŞolnoi(1859-1909)

Protopopiatulgreco-catolical„GiurgeuluişiSepvizului”,cusediullaGheorghenişiFrumoasa

IoanFărcaşdinFrumoasa(1867),IoanVijolidinGheorgheni(1815-1843),AronBoieriu(1843-1871).În1871,vechiularhidiaconatsedesparteîndouăunităţi:FrumoasaşiGhimeş,iarprotopopierau:IoanUrzică(1871-1878),GavrilCiobotar(1871-1884), Petru Dobreanu, George Crişan, Simion Cheţan, IuliuMontani şiArtemiu Codarcea, între anii 1884-1998, Elie Câmpeanu (1896-1916),ArtemiuBoieriu(1920-1937),AvisalonCoatea(1937-1940),GaborFilip(1945-1948)42

Protopopiatulgreco-catolicOdorheiIoanPop(1733-1739),IoanLaslo(1780-1811),IoanBoieriu(1812-1820),

Ştefan Boieriu (1820-1834), Ioan Boieriu din Aldea (1834-1856), AlexandruBoieriu(1856-1897),ŞtefanŞandor(1897-1916),IoanGergely(1917-1924),IuliuLaslo-Laurian(1925-1934),GeorgeIvan(viceprotopop,1935-1940),IuliuPăstrăv(1945-1948)

ProtopopiatulortodoxOdorheiSebastianRusan(1937-1940,IoanPopa(1944-1948))

ProtopopiatulortodoxTopliţaGheorghe Dumitrescu (1952-1957), Valeriu Antal (1957-1960), Grigore

Chicernea,IoanCrăciun(1960-1972).Protopopiatulafostreînfiinţatînanul2006,protopopfiind,deatuncişipânăînprezent,pr.DumitruApostoldinparohiaBilbor.

ProtopopiatulortodoxMiercurea-Ciuc Ioan Crăciun (1973-1977), Ioan Boian (1977-1983), Dumitru Gherman

(1983-1990),ConstantinGane(1990-2006),GrigoreVijoli(2006-2014),GheorghePăncescu(2014pânăînprezent)

În perioada 1850 -1918, unele parohii ortodoxe din actualele judeţeCovasmna şi Harghita au aparţinut vremelnic şi de protopopiatele: Braşov II,Cohalmului(Rupea),Gurghiului,SighişoareişiTîrnaveisuperioare.43

42 VezişiLiviuBoar,Românii din scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX-lea,EdituraUniversităţii“PetruMarior”,Tg.Mureş,2004

43 PloşneaNicoleta,Biserici, şcoli, comunităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918),EdituraGraiRomânesc,Miercurea/Ciuc,2012

151


ORTHODOX AND GREEK-CATHOLIC ARCHPRIESTS FROM THE CURRENT COVASNA AND HARGHITA COUNTIES – IMPORTANT

LOCAL LEADERS OF THE ROMANIAN COMMUNITIES (18TH-20TH CENTURIES)

SUMMARY

Inthewellknownhistoricalconditions,allreadyoperatinginanmultiethnicandpluriconfessionalormultidenominationalenvironment,where the romanianparishioners were outnumbered, the majority of the orthodox and greekocatholicarchipriestsfromtheformerSecler-ethnichungarianSeats,CovasnaandHarghita today,with theirqualityas leadersof the romaniancommunitites, theyhave endeavoured to contribute to preserve and predicate the romanian culture,the material and spiritual prosperity of the romanians from the south east ofTransylvania.Guidingandpastoringtheirfaithfulbelievers,mostlyinharshtimesfor theOrthodoxchurchandromanianpeople,eacharchipriesthas inscribedhisnameproeminentlyintheChurchandPeopleChronic,inthispartofthecountry.

ProtopopIoanPetric1817-1903

ProtopopElieCâmpeanu1859-1937


152

COMPORTAMENTE MATRIMONIALE ÎN TRANSILVANIA (1850-1910)

Daniela DETEŞAN

Istoriografiaromânăaacordatînultimaperioadăuninteresspecialstudieriistrategiilormaritaledinadoua jumătateasecoluluialXIX-lea înTransilvania1.Registreleparohialesaudocumentelematrimonialeaufăcutposibilăinvestigareamoduluidealegereapartenerului,almomentuluicăsătoriei,acircumstanţelorşifactorilordeterminanţiînluarea„decizieiceleimari”.Însă,celmaidificildeexpli-catestemotivaţia,alegereaindividualăafiecăruiadintreceidoiparteneri.Cualtecuvinte,Cine se căsătoreşte cu cine?Aceastaesteînformăsimplificatăîntrebareacentrală la care studiul de faţă urmăreşte să răspundă. Se căsătoreşte „bogat cubogatşisăraccusărac”,respectându-seunadintrelegilenescrisealemariajului?Câtdemultconteazăorigineasocialăînalegereapartenerului?Darvârsta,loculdeorigine,reşedinţasauproximitateageograficăamireluişimiresei?Căsătoriaeraunactsincerdeexprimareaiubiriisauoafacerefinanciară,unmoddetransmitereapământului,aaveriiîngeneral?Careerarolultatăluiîndeciziafiiceisaufiuluideasecăsători?

Ca bază teoretică în analiză am luat clasica linie de demarcaţie stabilităîn1965deJohnHajnal2,delaSt.PetersburglaTrieste,careîmpărţeaEuropaîndouăregiunicuniveluridiferitealenupţialităţii,vestulşiestul.Paternulcăsătorieieuropene (European Marriage Pattern) descoperit de Hajnal distingea douăregimurimatrimonialediferite,douăstructuridemograficediferite,douăsistemefamiliale diferite.Modelul căsătoriei din vest (the Western European Marriage

1 SorinaPaulaBolovan,Familia în satul românesc din Transilvania,Cluj-Napoca,1999;Adria-naFloricaMuntean,”Consideraţiiprivindproblemafamilieişiastructuriieide-alungulsecoluluialXIX-leaînsateleGilăuşiAlunişu(jud.Cluj)”înS.P.Bolovan,I.Bolovan(coord.),Sabin Manuilă. Istorie şi demografie. Studii privind societatea românească între sec. XVI-XX,Centrul deStudiiTransilvane,Cluj-Napoca,1995;ClaudiaSeptimiaPeteanu,„Protocolulcăsătoriţilordincomuni-tateaNăsăudînadouajumătateasecoluluialXIX-lea”înArhiva Someşană,IV,2005,p.211-245;AdrianaFloricaMuntean,”MotivaţiialecăsătorieiînmediulruraltransilvăneandinadouajumătateasecoluluialXIX-lea” înRevista Bistriţei,XII-XIII,1999,p.53-55;ClaudiaSeptimiaPeteanu,„SettingthedowryinthelandofNăsăudinthesecondhalfofthe19-thcentury”înRomanian Jo-urnal of Population Studies,vol.II,nr.2,2008,p.61-71;SimionRetegan,”StrategiesofMarriageintheRomanianRuralSocietyfromTransylvaniaintheMiddleofthe19thCentury”înTransylva-nian Review,2009,XVIII,suplimentno1,p.185-194;DanaRus,Căsătorie şi recăsătorie în satele Regimentului II românesc de graniţă în perioada epocii moderne (secolul al XIX-lea),Ed.Accent,Cluj-Napoca,2011.2 JohnHajnal,„Europeanmarriagepatterninhistoricalperspective”înD.V.Glass,D.E.C.Eversley,(eds.)Population in History,Arnold,Londres,1965;Idem,„Twokindsofpreindustrialhouseholdformationsystem”,înPopulation and Development Review,London,1982,VIII,3,p.449-494.

153


Pattern)secaracterizaprinvârstaînaintatălaprimacăsătorieatâtpentrufemei,câtşipentrubărbaţişinumărulridicatdecelibatari,întimpceînest,practicacăsătorieierauniversalăşivârstalacăsătorie,fragedă.

Numeroasestudiiaudemonstratdejacăalegereaparteneruluinusefacelaîntâmplare.Înjurulcăsătorieifuncţioneazăoreţeaderelaţiisociale.Laconstituireacuplurilor predomină similitudinea statusurilor sociale ale soţilor.Căsătoria estedeterminatăsocial şiestesubordonată intereselorgenerale familiale3. Indicatoriiurmăriţi de obicei se referă la homogamie, endogamie, sezonalitatea căsătoriei,vârstalaprimacăsătorie,diferenţadevârstădintremireşimireasăşistatusulloreconomic,controlulparentalsaulibertateadealegere.

Unspectrullargdevariabile-peţitul,logodnasau„bunaînvoire”,aranjatulnunţii, stabilirea zestrei, cele trei vestiri publice din biserică în zi de sărbătoaresauduminica,mărturisireaşicuminecareamirilor,învoireapărinţilorlacăsătorie,obţinereadispenselorîncazulexistenţeiunorimpedimentelacăsătorie,recăsătoria-punînvaloarespecificularealuluitransilvan.

Ca punct de reper pentru acest articol am selectat două regiuni din„Transilvania istorică”, puternic individualizate prin trăsături specifice. Primaeste zona munţilorApuseni, bogată în exploatări miniere aurifere, integrată încomitatulAlbadeJos,după1876comitatulTurda-Arieş.Aici,ocategoriesocialăexponenţială o reprezentau proprietarii demine sau părţi demine, aşa-numitele„cuhe”,dinAbrud-Roşia,Zlatna,Brad,Bucium-Saşa4.Situaţiamaterialăbogatăle conferea o poziţie privilegiată, elitară. Năsăudul este a doua regiune - zonafrontalieră unde cadrelemilitare s-au impus prin statutul lor special, dispunânddeloturidepământşigospodăriimari.AvândlabazăStatutul grănicerescdin12noiembrie1766,emisîntimpulMarieiTerezapentrutoatecompaniileşicele44decomunemilitaredepeValeaRodnei,arealulmajoritargreco-catolicşicuoenclavăortodoxăpeValeaBîrgaielor,s-adezvoltatrapiddatorităprivilegiilorşiscutirilorfiscaleacordatedestatulaustriac.Urmaşiigrănicerilorsebucuraudeprestigiusocialşiaveauomentalitateşioconştiinţăspecifică,bazatăpedisciplină,spiritdeordine,3 GöranTherborn,Between sex and power. Family in the world, 1900–2000,LondonandNewYork,2004;Jean-PierrePélissier,DanieleRébaudo,MarcovanLeeuwen,InkeMaas,„Migrationandendogamyaccordingtosocialclass:France,1803-1986”,înInternational Review of Social His-tory,2005,50,p.219-246;JanKok,KeesMandemakers,„Freechoisefromalimitedsupply.ThemarriagemarketintwoDutchprovinces,1840-1940înRomanian Journal of Population Studies,2008,1,p.82-104;MarcoBreschi,MatteoManfredini,AlesioFornasin,“Remarriageinapre-tran-sitional Italiancommunity”, înContinuity and change,2007,22,3,p.407-428;ChristerLundh,“Remarriage,genderandsocialclass:alongitudinalstudyofremarriageinsouthernSweden,1766-1894”,înContinuity and Change,2007,22,3,p.373-406.4 Deexemplumina„Concordia-Rodenpoch”eracompusădin25depărţidemine,dintrecareoparteeraproprietateabisericiigreco-catolicedinBucium-Saşa,iarcelelalte,aunuiproprietardinAbrud,BoerBéla,şiasocietăţiipeacţiuni„Fortuna”.VeziServiciulJudeţeanAlbaalArhivelorNaţionale(încontinuareSJAAN),fondParohia greco-catolică Bucium-Saşa,2/1897,f.3.


154

rigoare,perseverenţă,hărnicie.„Familiagrănicerească”sau„comunitateadecasă”erau expresii folosite pentru a desemna sistemul de proprietate din regimentelegrănicereşti.FiecăevorbadeBanat,Transilvania,Croaţia,Slavonia,Ungaria,elconstadinconvieţuireamaimultorgeneraţii,bachiarfamiliidiferite,înruditesaunu, în aceeaşi gospodărie. Toţi grănicerii aparţineau obligatoriu unei case, fiindînregistraţi ca atare în evidenţele autorităţii militare. Ei muncesc şi folosesc încomunavereamobilăşiimobilă.Înfrunteafiecărui„comunion”stăteagazda(pater familias), ajutat demater familias, care nu era neapărat soţia sa, ci oricare altăfemeiebătrânăşiharnicădincasă5.Aceastăstaredeindiviziuneoferă,alăturideloturilefragmentatedinafarajurisdicţieimilitare,unmozaicderealităţispecifice.Fiecarecumorfologiasaunicăauasiguratcontinuitateapământului.

Articolul caută explicaţii pentru felul în care au evoluat practicile,obiceiurile,aranjamenteleşiregulilealianţelormaritaleînTransilvaniaceleide-adoua jumătăţiasecoluluialXIX-lea.Nepropunemsădescifrăm,săanalizămşisă comparămdeciziimatrimoniale, norme legislative laice şi ecleziastice, valorişiatitudinimorale.Toatesereflectăînacele„seturidealegeri”luateînmomentulcăsătoriei.

Surselefolositeînanalizăprovindinarhivebisericeşti:contractedecăsătorie,listecutineriinecăsătoriţi,contractematrimonialedebunăînvoire,documentedezestreatâtpentrumire,câtşipentrumireasă,învoiriîntremiri,atestateparohialedebinecuvântareacăsătoriei,adeverinţepentrurealizareacelortreivestiri,cereripentru acordarea dispenselor şi dispense de căsătorie, scheme de afinitate sauconsangvinitate,învoirialepărinţilorlacăsătorialogodiţilor,dosarealeproceselorde divorţ. Calitatea bună a izvoarelor permite reconstituirea unor caracteristicidemografice precum sexul, vârsta, statutul civil, religia, ocupaţia, localitatea deorigineşidedomiciliuamirilor,valoareaşicompoziţiazestreiprimitelacăsătorie.

ÎnTransilvania,pânăînanul1894nuaexistatcăsătoriacivilăşidatfiindcaracterulreligiosalmatrimoniului,bisericaînregistraconsensulmirilor.FaptulerastabilitşiprinCodul Civil Austriac,articolul75prevăzândcălogodniciitrebuiausă-şideaacordulsolemnlacăsătorie înainteapreotului.Consimţământulpărţilor apărea înregistrat în aşa-numitele „contracte de bună învoire” semnate demire,mireasă,părinţiilor,depreotşi2martori.Preoţiiortodocşiaveauobligaţiaconformart.16-20dinîndreptarulepiscopuluiAndreiŞaguna,Cunoştinţe folositoare despre trebile căsătoriilor(1854),săcompletezeformulareletipizatealeprotocoalelordebunăînvoire.Lagreco-catolici,desprecontractulbuneiînvoiriaminteştesinoduldeinstalarealepiscopuluiIoanLemenidin1833.Înaceeaşidirecţies-apronunţat

5 MarlenNegrescu, „Desfiinţarea instituţiei comunionuluipe teritoriul fosteigraniţemilitarebănăţene”,înAnalele BanatuluiXV,2007,p.177-185;CarmenAlbert,„FamilymodelsinBanat(19th–20thcentury)”,înFamilies in Europe between the 19th and 21st centuries. From the traditional model to the contemporary PACS,ed.AntoinetteFauve-Chamoux,

IoanBolovan,Cluj-Napoca,2009,p.211-228.

155


sinodul arhidiecezan de la Blaj, din 20-22 octombrie 1869.Acest tip de surseistoriceestebinepăstratînarhive,uneledintreelevăzânddejaluminatiparului6.Iatăcâtevaexemple:MihăilăCucui,ţărande21anişiCorneliaDascălu,ţărancăde19ani,ambiijunigreco-catolicidinCetateadeBaltă,declarau,la7mai1898,că„singuri,dinbunăvoieşinesiliţidenimeni,diniubirecurată,dorescsăpăşeascăla tainasfinteicăsătorii7.GavrilăMantade23anidinIlişuaşiAnastasiaRipan,„fatăînpăr”dinaceeaşilocalitate,lacăsătoriadin31ianuarie1856,mărturiseaucă„nesiliţivoiescasecăsători”8.Nuîntâmplător„contractele”constituiauprobeimportanteînproceselededespărţiredintresoţi.Forurileecleziasticedejudecatăurmăreau să stabilească dacă respectiva căsătorie s-a încheiat în mod legitim,respectându-se toateprevederile învigoare.Dacă liberulacord fusesesincer saunu,rămâneadestabilit,însăelreprezentaunadintrecondiţiileimpuselacăsătorie.Înacestechestiunibisericaacolaborat cu statul,maialespentru implementareadeciziilorfinaledinproceselededivorţ,pentrupedepsireacelorgăsiţivinovaţisaupentrureglementareaproblemelorlegatedeavereşitransmitereasuccesorală.

PracticaîntocmiriicontractelordebunăînvoireerauzualăînArdealşiseîntâlneanudoarlapersoaneleaflatelaprimacăsătorie.NicolaeNegruşiAnaLica,ţăranidinCetateadeBaltă,ambiivăduvi,greco-catolici,audeclaratla21ianuarie1899printr-uncontractdebunăînvoirecădorescsăpăşeascălaadouacăsătorie„în pace şi ceamai bună armonie”9.Tecla Palagia de 45 ani, rămasă văduvă adouaoară, încheia la30octombrie1889unal treilea„contractdebunăînvoire”cuNicolaeSalvan,văduvde43ani,greco-catolicdinNepos10.Consensulliberalmirilordat laoficiulparohialse înregistraprintr-unprotocoldenumitProtocolul bunelor învoiri11 sau Protocolul contractelor matrimoniale de bună învoire12.

PunctuldeplecareînanalizadefaţăîlconstituieinformaţiaconformcăreiaînspaţiulromânesccontractuldecăsătorienuafostfolositlafelcaînalteregiunialeEuropei.Deşicăsătoriaesteun„aranjamentcontractual”carestipuleazădrepturileşi obligaţiile cuplului, la români lipsesc contractele de căsătorie13.O explicaţiepentruaceastăabsenţăoreprezintăfaptulcăeles-auîncheiatulteriormariajuluisau6 Vezidoc.11,14,15,22dinvol.Ciclul vieţii familiale la românii din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,ed.I.Bolovan,D.Covaci,D.Deteşan,M.Eppel,E.C.Holom,Ed.PresaUniversitarăClujeană,Cluj-Napoca,2009.7 SJAAN,fondParohiagreco-catolicăCetateadeBaltă,1/1898,f.69.8 ServiciulJudeţeanBistriţaNăsăudalArhivelorNaţionale(încontinuareSJBNAN),fondOfi-ciulparohialgreco-catolicIlişua,1852-1894,cota27,f.5-6.9 SJAAN,fondParohiagreco-catolicăCetateadeBaltă,1/1899,f.94.10 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicNepos,1879-1910,cota25,f.5-6.11 SJAAN,fondProtocolulbunelorînvoiridinparohiaIdicel,cota65.12 SJBNAN,fondProtocolulcontractelormatrimonialedebunăînvoiredinparohiagreco-cato-licăZagra(din30octombrie1884pânăîn24mai1901),cota47.13 ConstanţaVintilă-Ghiţulescu,„MarriagewithoutcontractsinRomaniansociety(18-thand19-thcenturies)”,înRomanian Journal of Population Studies,2008,vol.II,nr.1,p.5.


156

cămiriaveauostarematerialăprecară,lipsindu-leproprietăţile,cumeste,depildă,cazulCataloniei14.

Raporturile patrimoniale între soţi, pentru zona Năsăudului, au fostclar determinate prin intermediul contractului de căsătorie. Spiritul pragmatic,motivaţiileraţionaleşiobiectiveauavutîncelemaimultecazuriîntâietatefaţădesentimente. Stau dovadă 109 contracte de căsătorie pentru opidulNăsăud15, 32contractedecăsătoriepentrucomunitateagreco-catolicădinRagla(1864-1871)16şi40contractedecăsătoriepentruparohiagreco-catolicăZagra(1884-1888)17.DeşinusuntatâtdemultecadepildălafranceziidinregiuneaVernon,undecontractuldecăsătoriedeveneaopracticăcurentă,cvasi-sistematicădupăinstaurareaCoduluicivilfrancez,elecuprindinclusivinformaţiireferitoarelazestreamireluişimiresei.

Etapelecăsătoriei,binestabilitedepreceptelebisericeşti, trebuiauurmatepascupas:mirisemărturiseauşisecuminecau,lisefăceaocreştineascăînvăţăturădespre datoriile căsătoriţilor, părinţii se învoiau şi ei la căsătoria logodiţilor18,la cununiemirii îşi exprimau acordul rostind cuvântul „îmi place” la întrebareapreotului, se vestea căsătoria de trei ori în biserică cu scopul ca cine ştia vreoîmpiedicare s-o spunăde îndată. Înurmavestirilorpreotul emiteao „adeverinţădespreîmplinireastrigărilor”,aşa-numita„cartepentruvestiri”sau„atestatpentruvestiri”,confirmaînscriscănuexistăpiedicicanonice,politicesaumilitarecontrarecăsătorieişiapoieliberaoadeverinţăparohialădebinecuvântareacăsătoriei19.

Estedificildeapreciatcâteramitşicâtrealitatedinobligaţiilemireluişimiresei, aşa cum apar ele consemnate de documentele vremii.Teoretic, lista cuîndatoririle lor era lungă20. Încă din timpul vicariatului lui IoanMarian (1835-1846)mireletrebuiasădeadovadădeopurtaremoralăbună,săaratecăafrecventatşcoala,căştiesăciteascăşisăscrie,căştiebinerugăciunile21,căaplantatşiaaltoit12merişi12peri22,căestevaccinatdevărsat(împotrivavariolei)23.PreotuldinMăgurasolicitaOficiuluivicarialalRodneiaprobareacăsătorieiunuijunede32anicuo”fatădeflorată”dinIlvaMare,cares-avestit,s-amărturisitşicuminecat,

14 JulieMarfany, „Choices and constraints:marriage and inheritance in eighteenth and earlynineteenthcenturyCatalonia”,înContinuity and Change,2006,21,1,p.77.15 ClaudiaPeteanu,„Protocolulcăsătoriţilor….”,p.211-245.16 DanielaDeteşan(ed.),Căsătorie şi moştenire în Transilvania. Documente din a doua jumătate a secolului al XIX-lea,Ed.PresaUniversitarăClujeană,2012,p.55-107.17 Ibidem,p.116-159.18 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicGledin,1857-1864;cota33,f.3,20.19 Ibidem,f.169.20 SJBNAN,ColecţiaIulianMarţian,cota32,f.53-54.VezişiCiprianGhişa,„Problemelema-trimonialeînpracticabisericiigreco-catolicedinTransilvania,1830-1850”,înStudia Universitatis Babeş-Bolyai, Theologia Catholica,LIII,2008,nr.1.21 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicGledin,1857-1864;cota33,f.53.22 SJBNAN,fondColecţiaIulian…,f.53.23 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicGledin,1857-1864;cota33,f.129.

157


cunoaşte datoriile unui creştin şi învăţătura despre statutul căsătoriţilor, a urmatşcoalacomunalăşipomiiporunciţiîiare24.Cinenucunoştearugăciunile,plătea2floriniînladaşcoliişiapoisecununa25.Într-olumeruralăsăracăaceastătaxă,lacaresemaiadaugăaltele(pentrupreotşiprotopoplacununie,pentrudispense),nuaufăcutdecâtsăcreascănumărulcuplurilorcareauales,dinmotivefinanciare,săcoabitezeînafaracăsătoriei.Costurileaferentecăsătorieieraurelativridicatedacăseiauînconsideraresumeleplătitepentrucununie(circa4florini),pentrudispense(circa5florini),pentruzestre,darmaialespentrupetrecereaorganizatăcuprilejulnunţii26.

Acordulpărinţilor,înunelezonechiaralbunicilor(vezicazulunorcantoaneelveţiene)27eranecesar.Atuncicândelnuexista,rezolvareaconstadinacordareauneidispenselacăsătorie.TatăltânăruluiTeodorStrungariu,caunomcapricios,nudoreacafiulsăsecăsătoreascăcusponsasa,IoanaGaleşiudinIlvaMare,deoareceeidemultauavutrelaţiiamoroaseşiauşiunpruncnăscutnelegiuit.Preotulsolicităacordareacăsătorieicontravoinţeitatălui,carel-arfacenefericitpefiuobligându-lsăiapealtadesoţie.Deaiciarurmauntraiscandalos,şimirele,unomcupurtarebună,harnicşiblondnumerităaceasta28.

DispoziţiicuprivirelazestreamirilorerauformulatedemitropolitulAndreiŞagunaînCompendiul de drept canonic(1868),principalulpunctdereperpentrubisericaortodoxădinTransilvania,până la sfârşitul secolului alXIX-lea.Pentruvaliditatea logodnei trebuiau schimbate inele şi hotărâtă zestrea prin încheiereacărţilordezestre.Încazulanulăriicăsătoriei,femeiaîşirecuperazestreaprimită.Cerereaavealabazăarticolul89dinlegeaXXXI/1894despredreptulmatrimonial.

Însocietateaardeleanătradiţionalămariajulareprezentatceamaiimportantăcalede transmitereapatrimoniului familialde laogeneraţie laalta.Posesiuneaasuprasoluluiaparecaprincipalmobilalmariajelor,fiecăerauimpusesaufăcutedinproprievoinţă.Principalsemnalbogăţieişiputerii,pământulreprezentaavereaceamaidepreţaţăranilor.Pentrueltrudeaudinziînnoapte,îllucrau,îlîngrijeauşi „îl iubeau ca pemama şi ca pe tatăl lor”.29O trăsătură caracteristică pentruzonaNăsăuduluiesteaceeacăsuprafaţapământuluiapareconsemnatăîn„zilede24 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicIlvaMare,1865-1884,cota27,f.153.25 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicGledin,1857-1864;cota33,f.21.26 D.Deteşan,S.Retegan,„Subfoculîncrucişatalbisericiişistatului:ConcubinajullaromâniidinTransilvaniaîntre1850-1900”,învol.Încăutareafericirii.Viaţafamilialăînspaţiulromânescînsec.XVIII-XX,coord.I.Bolovan,D.Covaci,D.Deteşan,M.Eppel,E.C.Holom,Ed.PresaUni-versitarăClujeană,Cluj-Napoca,2010,p.86.27 Anne-LiseHead-König,„ForcedmarriagesandforbiddenmarriagesinSwitzerland:statecon-trolofTheformationofmarriageincatholicandprotestantcantonsintheeighteenthandnineteenthcenturies”,înContinuity and Change,8,3,1993,p.452.28 SJBNAN,fondOficiulparohialIlvaMare,1865-1884,cota27,f.198.29 George Bariţiu, „Românii transilvani, ca proprietari de pământ”, înGazeta Transilvaniei,XXIV,1861,nr.95,p.395.


158

arat la câmp”, în „care cu fân saumălai”. Pentru identificarea câtmai exactă aparcelelor,pelângănumărultopograficşidenumirileuzualedinpopor-ÎntreVăi,La Părul lui Drăgan,ÎnVârfulRuncului,La Hotar,ÎnVârtoape,ÎnCoastaUrsului,ÎnVârfulMăgurei,După Deal,ÎnDosulSasului,Pe Dealul Ursului,La Măgura Lupuluietc.-erauenumeraţiveciniiloturilorrespective.Localizareacartograficăaparcelelordinactelenotarialefrancezespecifica,lafelcaînTransilvania,numeleproprietarilorvecini.30

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, proprietatea asupra solului afost extremde fărâmiţatănudoar laniveluldistrictului, ci în întreagaprovincietransilvană. Extrasele de carte funciară înregistrau numărul loturilor deţinute,denumirea lor, felul pământului (agricol, fânaţ şi grădină, vie, păşune, pădure,trestie)şiavenituluiimpozabil.Acesterealităţifunciaresuntpuseînevidenţăşidecontractelematrimonialesaudetestamente.Tânărulde25ani,IosifLucaDandinZagra,luaînposesiedelapărinţiisăi9loturidepământspreliberădispunereînfolosinţă31,altul,IonDumitruSimade23anidinacelaşisat,7pământuridearatşidecositcudreptdeproprietateşifolosinţă32;la24aprilie1887mireleGavrilZinveliu,greco-catolicde24ani,primeacazestre14parceledepământ,iarmireasalui6parcele33.

TânăraNastasiaFloreaLupude23anidinZagra,pelângăbunurileimobile,casaşigrădina,şianimaleleprimite,ovacăafăta,unjunc(taurtânărnepuslajug)dedoianişidoipurcei,maiprimeaproduseagricole,„10carfedecucuruz,5mierţedeorez,10cupedesămânţădecânepă,oclaiedefândedouăcare,omierţădepaiedegrâu”34.Vehiculeleţărăneştidetransport„uncarcutoateaparţinătoarelesale”,„ocăruţăcuhamuri”,stupiidealbineşicâteodatăbani,completaulistabunurilorprimitelacăsătorie(„TrifilinaaaduscusinelamăritişdinSângeorgiu67fl.,douăvaci,ojunincă,zeceoişicapre”35; AndreiPavelOlarudinparohiaMocodobţineadelapărinţi,pelângă4loturidepământ,sumade49,80florini36).

Dacă înMoldova şiMuntenia, zestrele erau exorbitante şi ruinătoare defamilii37,înTransilvaniaeleatingvalorimedii.Îneşantionuldecontrol,valoareaminimă a zestrei a fost estimată la 54fl., ceamaximă la 695fl., adică omediede486fl.Existausituaţiicândcomplementarzestreiapăreauprecizăricucaracter

30 FabriceBoudjaba,Des paysans attachés à la terre? Familles, marchés et patrimoines dans la région de Vernon (1750-1830),Paris,2008,p.297.31 SJBNAN,fondProtocolulcontractelormatrimonialedebunăînvoiredinparohiagreco-cato-licăZagra,(încontinuarefondProtocolulcontractelor…)cota47,f.14.32 Ibidem,f.38.33 Ibidem,f.47-48.34 Ibidem,f.33.35 SJBNAN,fondSedriaGeneralăadistrictuluiNăsăud,cotaXCI/84,f.1.36 SJBNAN,fondProtocolulcontractelor…,f.31.37 Transilvania,VI,1873,nr.7,pp.77-78.

159


testamentar.Astfel,IoanPop,văduvde53deanidinPoieni,anexalacontractuldecăsătoriedin17iunie1886cuvăduvaSeniaSârdeaDrăgande52ani,uncodicilprincaretestadupămoarteasatoatăavereaviitoareisalesoţiişidupămoarteaei,rudelorsale38.

Se remarcă numărul mare de recăsătorii (19,5%) datorate nu divorţului,acordat greu în această perioadă, cât mai ales decesului unuia dintre parteneri.Acelaşi tipar apare şi în cazul localităţii Cuzdrioara (21,1%)39. Explicaţiilerecăsătoriilor sunt simple, determinate demotive economice, de reîntregire saumărireaaverii.NicolaeSalvan,văduvde43anidincomunaNepos,cugetacăprincăsătoriacuvăduvaTeclaPalagiade45aniîşivamaiîntregiaverea,încondiţiileîncaretoateavuţiileluile-acheltuitcuîngrijireaprimeisoţii,decedatăînurmăcudoianidincauzauneiboliîndelungate40.Îngrijireaşieducareacopiilorreprezentaoaltăjustificare,încondiţiilepersistenţeimodeluluifamilieiţărăneşticumulţicopii.Învoirea dintre văduvulNechiforMititean şi văduva Safta Strutean care avea 2copiiminorişiofatămaimăricică,de12ani,prevedeacabărbatulsăseobligeînfaţaluiDumnezeuşiasubscrişilormartorisăaibăgrijădetoţipruncii,şiailuişiaifemeii,şicăîntoateîmprejurărilevafirăspunzătorpentruei,făcându-icetăţeniadevăraţi41.

Tiparul căsătoriei aranjate de părinţi se regăseşte în multe dosare aleproceselordedivorţînregistratelatribunalulmatrimonial.Exprimăriprecum„amîncheiatmatrimoniulde fricapărinţilor şide silă,nudin iubireadevărată”, „aşami-afosttraiuldupămăritat,caîntr-oprinsoaregrea”,suntfolositeînmodobişnuit,caunleit-motiv.LafeleraînNorvegia,undepânălasfârşitulsecoluluialXIX-leapărinţii au exercitatun control substanţial asupra alegerilormaritale ale copiilorlor42.La12iunie1857,MariaMacu,greco-catolicădinGherdeal,cereadespărţireadesoţuleiGeorgePascudeoarece„mamam-afăcutcusilaşicubâtaînmânăsămăcunun,pentruavereşimoşie”.43

Decizia de a alege partenerul era susţinută în unele cazuri de motivaţiiobiectivelegatedecondiţiilerealedetrai.IoanBuburuzanudinIlvaMarelocuiacumamaşidouăsuroribolnaveşineaptedemuncă,dintrecareunaeraslutădeunpicior.Înacestecondiţii,s-avăzutsilitasecăsători,avândnevoiedeofemeiecare

38 SJBNAN,fondProtocolulcontractelor …,f.29.39 SimionRetegan,Drumul greu al modernizării. Un veac din istoria unui sat ardelean: Cuzdri-oara, 1820-1920,Cluj-Napoca,2011,p.41.40 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicNepos, 1879-1910,cota25,f.5-6.41 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicLuşca,1857-1930,cota15,f.38.42 HansHenrikBull,„Decidingwhomtomarryinaruraltwo-classsociety:SocialhomogamyandconstraintsinThemarriagemarketinRendalen,Norway,1750-1900”,înInternational Review of Social History,50,2005,p.46.43 SJAAN,fondMitropoliaRomânăUnităBlaj,TribunaluldeaII-ainstanţă,83/1860,f.31.


160

săîndeplineascălucrurilegospodăreştişisă-lîngrijeascăpeelşipecelelaltefemeidincasă44.

Existau situaţii în care căsătoria avea la bază un acord obţinut princompromisurialeambelorpărţi.Femeicureputaţiapătatăsaubărbaţifoartesăraciacceptauunmariajdeconvenienţă,careinevitabilsfârşeaprintr-undivorţ.IustinaDemian, economă din Corneşti, solicita, în 9martie 1893, Foruluimatrimonialgreco-catolicdeprimainstanţădinTîrnăveni,despărţireatotalădesoţulei,după7 ani de mariaj, pe motivul „silei morale şi fizice”. Investigaţia preliminară şiprobatoriederulatăînprocesuldedivorţarelevatcăfemeianus-amăritatdiniubireşidebunăvoiedupăMihăilăDemian.„Numi-aplăcutdeelniciodată,nu-miplaceşinu-mivaplace,sămaitrăiescîncă100deanişieliaratâtasătrăiască;pentrucăatuncicândîlvădmiseîntunecăochiişimăiauameţelidegândesccăamsămor.Tatălmeu,SimionOpriţa,m-aîndemnatsămămăritdupăel,aziscăefeciorfrumoscaunstejar,blond,şipărinţiiluinu-soamenistricaţi,răişiprimejdioşi,şicedacă-smaisăraci,estelanoiavere,numaisădeaDumnezeupace.Cândm-asilitsămăduclapopasă-milaslegea(religia)şisămăfacunită(greco-catolică),cebătaieamluatşieuşimama!Lavreo4săptămânidupăcununiem-amduslapărinţi,undeamnăscutprunculcel-amfostconceputdelaaltul.Bărbatulmeuavenitlamineşitatai-aziscasănuselepededeminecă-idăavere.Şibărbatulmeuaziscămăiartăşinu-mivamaipomenişiimputadegreşealaşipăcatulmeu,şidupăce-mivafimaibinesămăduclacasapărinţilorlui.Euînsă,chiarşidupăcemi-amuritcopilul,n-amvrutsămăreîntorclabărbat,dartata,dupăcem-amfăcutsănătoasă,m-aalungatlabărbat.Câtamtrăitcubărbatulmeun-afosttraiomenesc,cinumaichinşiamar!”45.

DeşivârstaminimălacăsătorieînTransilvaniaerade18anipentrufeteşi22anipentrubăieţi,cudispensăseputeaajungechiarla15ani46saula16ani(cazulmireseiRavecaPetreVlaicudinGledin,carevreasăsecăsătoreascăcuunjunede23ani,DumitruOnigaşudinGledin47).Ceamaivârstnicămireasăînregistratăeraovăduvăde67deanidinIlvaMare.

Înprivinţadistribuţieisezoniereacăsătoriilorofrecvenţămares-aînregistratiarna,întimpul„câşlegilor”,lunilefebruarie(25,6%)şinoiembrie(22,4%)fiindpeprimelelocuriînacestsens.Acesttiparespecificnudoareşantionului,ciîntregiiprovinciitransilvane.

Principiul„săracsecăsătoreştecusărac,bogatsecăsătoreştecubogat”afuncţionat.GeorgePop,feciorholteide22ani,secăsătoreacuTodoriaPop,fată

44 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicIlvaMare,1865-1884,cota27,f.115.45 SJAAN,fond Parohiagreco-catolicăCetateadeBaltă,dos.1/1893,f.40-41.46 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicIlvaMare,1865-1884,cota27,f.42.47 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicGledin,f.133.

161


fecioară de 25 ani, ambii dinNepos, deoarece nicimirele, ca fecior sărac nu-şicapătăaltăpersoanăpotrivitălui,nicimireasanusperămaibunnoroc48.

Înarealulcercetat întâlnimsateîncaremultefamiliierauîntr-ungradderudeniemaiapropiatsaumaidepărtat.Deexemplu,încomunaIlvaMaremaitoţilocuitorii se aflau în relaţii de consangvinitate sau de afinitate49. În consecinţă,piaţamaritalăfiindredusă,erausiliţisăsecăsătoreascăîmpreună.Aşaseexplicănumărul mare de dispense cerute pentru consangvinitate de gradul al 3-lea, degradulal6-lea(verişorisecunzi),degradulal7-lea.SeadaugăfaptulcălocuitoriicomuneiIlvaMarenus-auînvăţatasecăsătoriînaltecomune50.Lafel,niciţiganiidinIlvaMarenuaveauobiceiulsăsecăsătoreascăcupersoanedinaltecomune51.

Rudeniaspiritualăprinnăşies-amanifestatşiareglementatsferemailargidecâtceleprevăzutedecanoanelebisericeşti. În31septembrie1863protopopulIoan Anderco-Homorodanu acorda dispensă pentru al doilea grad de rudenieduhovnicească sau sufletească52. În multe comunităţi apărea aşa-numitul „naşcolectiv”,carebotezaaproapetotsatul,simbolalproprietăţii,prestigiului,funcţieisociale53.

Altemotive pentru care s-a acordat dispensă au fost: pentru timpul jeleidin partea miresei, cerut Oficiului arhidiaconal de preotul din Monor, PetruTanco54,dispensădelaa2-aşia3-avestiredincauzăcăseapropiepostul,pentruimpedimentuldeafinitatedegradul2:fratelemireseiafăcutunpruncnelegiuitcusoramireluişideoarecemirii(LucaBocade22anişiAnghilinaBorzade23ani,ambiigreco-catolici)nu-sdevinăcăfraţiiloraupăcătuit,cersăliseacordelicenţăpentrucăsătorie;deasemenea,deoarecesuntsăraci,solicităscutireadetaxade2florinipentrudispensă;răspunsulvicaruluiGrigoreMoisildin25iulie1884estecăeitrebuiesăfacăocererespecialălaepiscopuldiecezancasăcearădispensădelascaunulapostolicpentrucamatrimoniulsăfielegitim;cutoatecăimpedimentulecauzatdealţii(derudelemirilor)pentrumirielreprezintăodificultate,carenumaipe cale legală poatefi înlăturat55.VăduvulMarinRusu dinmotive personale arupt logodna cuAnaBurduhasu dinRebrişoara pentru care a căpătat licenţă decăsătorieşis-alogoditcuvăduvaFironaGaleşiudinIlvaMare.Înacestcazexista48 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicNepos,1879-1910,f.1.49 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicIlvaMare,1865-1884,cota27,f.122.50 Ibidem,cota27,f.19.51 Ibidem,cota27,f.82.52 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicGledin,f.166.53 DanielaDeteşan,“ReconstituireaevoluţieidemograficeşiasistemuluideînrudirespiritualăînsatulFileadeSus(jud.Cluj)între1848–1932”,înPopulaţie şi societate. Studii de demografie istorică a Transilvaniei,coord.I.Bolovan,C.Pădurean,Cluj-Napoca,2003,pp.172–198;CrinelaHolom,Evoluţia demografică şi problema familiei în actualul judeţ Alba (1850–1910),tezădedoc-torat,Cluj-Napoca,2009,p.216.54 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicGledin,f.88.55 Idem,fondOficiulparohialIlvaMare,1865-1884,f.206.


162

însăimpedimentulafinităţiidegradul3,deoareceprimulbărbatalmireseiafostfratecusoţiarăposatăamirelui,iarpentruacordareadispenseitrebuiaperceputăotaxăde2florini56.JuneleIonUrecheadoreasăsecăsătoreascăcufecioaraElenaCantaroieambiidinIlvaMare,însămireleaavutuncopil„dinpatnelegiuit”cuPalagiaCondale, servitoaredinMaieru, caredorea să-l împiedice să se însoare,pânăcenu-ivaplătiîntreţinereacopiluluipentruunanşijumătate57.

În cazul militarilor, pe lângă prescriptele canonice, era necesar acordulorganelormilitare.Contractul de căsătorie, sub formăde protocol, se redacta laNăsăudpebazaOrdinuluiregimentuluidin29octombrie1844,nr.1692.Semaiadăugaoadeverinţădinparteapreotului,primaruluisaubătrânilorsatuluidincaresăreiasăcărespectivularepurtaremoralăbunăşieînstareasusţinefamilia,arătândtotodatăceavereare.

Căsătoriaorfanilorseperfectacuacordulpărinteluiaflat înviaţăşiaco-tutorelui,obţinându-seulteriorlicenţadecăsătoriedelaJudecătoriapretorială58.IoanaTurbatu, pupilă orfană, primea din partea Judecătoriei pretoriale din ŞieulicenţadeasemăritadupăNicolaeEuthimdinMonor59.Conformparagrafului147,punctul2dinarticolulde legeXXdin1877, seconcedeacăsătoriaorfaneiVarvaraSimionRuscucu juneleAvacomdinIlvaMareşiseproducea laSedriaOrfanalăcarteadecununie60.

Spiritul critic, ironia şi umorul s-a manifestat în societatea ardeleană,făcândreferireinclusivlastrategiilematrimoniale.ÎnrevistasatiricăGura satului fidelitateaconjugalăerailustrativexprimatăînpoezia”Soţiafidelă”: „PeIontiranamoarte/Dinpetreceril-aeschis/Şicurând,trăgândlamoarte/Nevesteisalei-azis:/Devreicaeudupămoarte/Săamodihnăînpământ/Terog,maiîntâidetoate/Să-midepuiunjurământ:/CăluiTănasenu-iveidamâna/Căcicuelamtrăitrău,/Şiprinastamărăzbună,/Nu-lprimidesoţaltău!/Jur,căn-oidaameamână/LuiTănasecellenios,/Căcimaimultde-osăptămână/I-ampromisaltuifrumos!”61.

Familiadinepocamodernă,întemeiatăpeoaltălogicăşipealtefundamentedecâtceledeazi,amanifestatunspectrulargdevariabile:ataşamentindisolubilfaţădepământ,fărâmiţareaexcesivăaproprietăţii,regimuldotal,practicatransmiteriigeneraţionale între ascendenţi şi descendenţi, similitudinea statusurilor sociale,tiparul mariajului precoce, la vârste fragede, distribuţia sezonieră a căsătoriilorcu o frecvenţămare înregistrată iarna, numărulmare de recăsătorii datorate nudivorţului,cidecesuluiunuiadintreparteneri.Toateacesteademonstreazăodatăînplusfuncţionareaunormecanismebineconturatelanivelsocial,familial,psihic.56 Ibidem,f.217.57 Ibidem,f.227.58 SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicGledin,1857-1864,f.50.59 Ibidem,f.42.60 SJBNAN,fondOficiulparohialIlvaMare,1865-1884,f.169.61 Gura satului,Pesta,VII,1869,nr.16,p.63.

163


MATRIMONIAL BEHAVIOUR IN TRANSYLVANIA(1850-1910)

SUMMARY

The article analyzes the matrimonial strategies of the TransylvanianRomanian rural elite in the second half of the 19th century. Based on uniquehistorical sources, the analysis reveals various matrimonial behaviours andsuggestsexplanatorymodels.TheTransylvanianfamilyofthemodernepochwasbasedonlogicsandbasicprinciplesthatweredifferentfromthecurrentonesandoperatedonthefollowingvariables:indissolubleattachmenttotheirland,excessivefragmentationof the property, the dowry, the transfer of assets fromascendantsto descendants, similarity of social statuses, pattern of precocious marriages, adistributionofmarriagesaccordingtotheseasons,withmoremarriagesconcludedinwinter,ahighnumberofremarriagecasesduetothedeathofonespouse,nottodivorce.Thevariablesusedrefertoasetofmattersfocusedonthesocio-economicstatute, on age, religion, gender, civil status, occupation, locality of origin andlocalityof residenceof thespouses,on thevalueandcompositionof thedowryreceiveduponmarriage.

A N E X E

DOC. NR. 1

Ilva Mare, 8 februarie 1862

Contract de căsătorieCares-afăcutîntreNicolaeRancaşiîntreFloareaUrecheprecumurmează,

adică:1)NicolaeRancavoieşteasecăsătorişialuapevăduvaFloareaUrechede

muieredinbunăvoinţasaşiseîndatoreşteatrăicudânsalaolaltăpânălamoarte.2)NicolaeRancaîncasulcândelarmuriînainteamuieriiluişin-arrămânea

pruncidedânsul,atunceatoatăaverealui,atâtmişcătoarecâtşinemişcătoareceoare acuma şi care şi de acuma înainte sevormai înmulţi, o dă toată la soţia saFloareacadreaptăproprietatedeveci,şieasăfieliberăapoiadispunecueacevavrea.

3)FloareaUrecheîncăvoieşteasecăsătoricuNicolaeRancaşiîncădă,încasulcândarmuriînainteasoţuluisăuNicolae,totceareeaatâtmişcător,câtşinemişcătoracestuiacaproprietatedevecişinimenisăaibădreptdeasemaiîntindesubniciunpretextlael.


164

4)SocotindafarăFloareaUrechenumaipământulcareîlcinsteştelaBisericaGreco-CatolicădinIlvaMaresubnr.-ultop[ografic]4196păşunede714orgiişisubnr.-ultop[ografic]4197arăturădeuniugăr,apoipământuldesubnr.-ultop[ografic]578arăturădeuniugăr374orgiideadouaclasă,desprecaresevorfacedeschilinitcontracte,careceldinurmăscrisîldăluiPavelMariapeveci.

5) Care va rămâneamai în urmă, să aibă tot dreptul de dispunere pesteaceastăaverenesmintit.

6) Averea lui Floarea Ureche, care după cum arată documentul deîmposesionaredatoRodna25iuniu1858nr.296delafostaPreturăaRodneis-aurăspunseidedreaptaproprietate.Prinurmarenuarenimicdeapretindenimicdeacolo.

7)Contractul acesta să intre învaloare în ziuade cununie şi aşa să aibăputeredeplină.Aşas-afăcutînIlvaMareîn8februarie1862.

†NicolaeRancaşi†FloareaUreche;denumescriitorPant[elimon]Lupşanm[anu]p[ropria].Camartori:†GrigoreGalar,†VasileLazăruşiu,†VasileDoboş,†TerenteIonaşcu,bătrâniijuraţi.

[Mai jos, scris de o altă mână:]S-avăzutlaOficiulCerculuiRodneicumcănusuntimpedimenteşiseîntăreşte.IlvaMareîn19iulie1863.

Originalcutimbruşiştampilă.SJBNAN,fondSedriageneralăadistrictuluiNăsăud,CV/13,f.4.

DOC. NR. 2Budacu de Sus, 23 noiembrie 1863

Contract de căsătorieSubscrisulvrândamăcăsătoridupălege,neîndemnatşinesilitdenimeni,

singuradinameaproprievoieşiiubiremi-amalessoţiedecăsătoriepeFloricaluiAntonRoman,văduvădinBudaculRomânşimăapromitcumcăvoiţineacudânsalegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarteşicumcăoricummis-arîntâmplaatrăicudânsaîntoatăviaţameanuvoiporniîncontraeiprocesdedespărţirenicitotală,nicidelapatşimasă,carepromisiunecusubscriereanumeluicumânaproprie înainteamai jossubscriselormărturiio întăresc.†VasileIrimie,mire.

Aşişderea şi eu subscrisa vrând amă căsători după lege neîndemnată şinesilitădenimenisingurădinameaproprievoieşiiubiremi-amalessoţdecăsătoriepeVasileIrimie,junedinBudaculRomânşimăapromitcumcăvoiţineacudânsullegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarteşicumcăoricummis-arîntâmplaatrăicudânsulîntoatăviaţameanuvoiporniîncontraluiprocesdedespărţirenicitotală,nicidelapatşimasă,carepromisiunecusubscriereanumeluicumânaproprieînainteamaijossubscrişilormartorioîntăresc.BudaculRomânîn23november1863.†Florica[lui]AntonRoman,mireasă.

165


Noimaijosscrişipărinţiaisus-numituluimiresuntemcutoatăinimaînvoiţica susnumitul nostru fiu camire să-şi ia în căsătorie pe FloricaAnton Roman,văduvădinBudaculRomân,şicazestreîipromitemdouăjuncişiatreiapartedemoşieşicasacugrajduricutot.†Toaderet†NastasiaIrimie,părinţiimirelui.

Aşişdereaşieumaijossubscrisultaicăasus-numiteimireseîncăsuntemcutoatăinimaînvoiţicasus-numitameafiicăsăsemăritedupăVasileIrimie,junedinBudaculRomânşicazestreîiapromitdouăvaci,unpământlaValea Carpenului pestepârâudedouăcaredefânlaBălţişicânepişteadinsusdesat,loculDin Lunca şiloculÎntreCărărişiapatrapartedingrădinacucasaceaveche.Datumutsupra.†AntonRoman,taicamiresei.

Acestcontracts-afăcutînprezenţanoastră.Martori:†IonSamsonStegereanşi†ŞtefanMoga,subscriitoriprinIlieToldrihanm[anu]p[ropria].

Originalcutimbru.SJBNAN,fondSedriaGeneralăaDistrictuluiNăsăud,CV/15,f.13.

DOC. NR. 3Ragla, 24 mai 1865

Contract de căsătorieEusubscrisulvăduvînvârstăde46deanivrândamăcăsătoridupălege

dinameaproprievoieşiiubire,neîndemnatşinesilitdecineva,mi-amalessoţiedecăsătoriepeMariavăduvaluiZaharieZăvoianudinRaglaşimăpromitcăvoipăzicudânsalegăturacăsătorieicucredinţăpânălamoarte,maiîncolomăpromitcăoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsa,binesaurău,nuvoiporniprocesdedespărţiune,niciparţială,nicitotalăîncontradânsei,carepromisiuneoîntăresccuproprianumeluisubscriere.Sig.Raglaîn24mai1865.†IoanFeldrihan,miredinBudacuRomân.

Aşişdereaşieu,subscrisavăduvă,învârstăde38ani,vrândamăcăsătoridupă lege mi-am ales soţ de căsătorie pe Ioan Feldrihanu, văduv din BudaculRomândinpropriameavoieşiiubirenesilităşineîndemnatădenimenea,cucaremăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarte;maipromitmaiîncolo,căoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsul,binesaurău,nu voi porni procesul de despărţiune nici totală nici parţială în contra dânsului,carepromisiuneo întăresc cuproprianumelui subscriere.Sigut supra. †MariaZăvoianu,mireasădinRagla.

Eusubscrisulmire,caproprietardepământneatârnătordelacineva,măoblig:

1)AluapeprunculsoţieimeleMaria,nomineIoan,sprea-lcreştepânăcevafidestoinicdesineaseguvernacuuneleparceledepământdinMoşia Fehelui saupestecareeu,tutorulsău,amdeamăcoînţelege.

2)PesoţiaMariaoîndreptăţescîncazulcândarrămâneademine,dease


166

folosiatâtdebunulmeumobil,câtşidecelimobilpânăvafilaviaţă,capeunaadevăratăsoţie,casăpoată,neconturbatădecineva,îndestulităavieţui.

3)PrunciimeleRaveca,produsăcualtăsoţie,latimpulcăsătorieisaleamdea-idaseparatapartecazestre,atâtdinbunulmeumobil,câtşidincelimobil.

4)Pruncilormeicares-arîntâmpladea-iproducecunouameasoţieMaria,parteegalălevoifacedintotbunulmeucuceadinprimasoţienăscutăpruncă.

Acestedispoziţiuniînsălevoideterminapedeplinlatimpulsău,aşaprecumvor să aducă cu sine, ţinându-mă totuşi strictissime de aceste în acest contractproduse,şiacesteleîntăresccuproprianumeluimeusubscriere.Sigutsupra.†IoanFeldrihan,miredinBudacuRomân.

Eu, subscrisa mireasă duc cu mine zestre una vacă cu viţel mic şiîmbrăcăminteamea,celălaltbunmobilşiimobilrămânfiilormeiVasilicăşiIoan,deaseîmpărţifrăţeşteîntredânşii.†MariavăduvaluiZahariaZăvoianu,mireasădinRagla.

Cum că acest contract s-a încheiat cu libera învoire a ambelor părţi înprezenţa noastrămărturisim cu propria noastră subscriere. Sig.Ragla în 24mai1865.GrigoreLobonţprinIoanDumbravăm[anu]p[ropria],paroh.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1865,f.26.

DOC. NR. 4Ragla, 23 ianuarie 1869

Contract de căsătorieEusubscrisulvăduvînvârstăde39deani,greco-catolicdinUifalău,vrând

amăcăsătoridupălege,nesilitşineîndemnatdecineva,numaidinameaproprievoieşidragoste,mi-amalessoţiadecăsătoriepeAna,văduvaluiIlieGrecu,greco-catolicdinDumitriţa,cucaremăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarte,maipromitmaiîncolocănicilauncazavieţiinoastrenuvoiurziniciunfeldeprocesdivorţialîncontradânsei,carepromisiuneoîntăresccusubscriereanumelui,prinsemnulcrucii.†IoanLuţu,văduvdinUifalău.

Aşişdereaşieusubscrisavăduvăînetatede42deani,greco-catolicădinDumitriţa, hotărându-mă din voie liberă amă căsători cu IoanLuţu, văduv dinUifalău,măapromitcutoatecelea,cucâtes-auapromisviitoruluimeusoţfaţăcătremine,carepromisiuneoîntăresccusubscriereanumeluiprinsemnulcrucii.†Ana,văduvaluiIlieGrecu,mireasa.

Subscrisulîndreptăţescpeviitoareameasoţieîntotbunulmeuşipânăcevoifieulaviaţă,câtşidupămoarteamea,cuasemeneadreptdeasefolosicaomuierelegiuităşicaomaicăadevăratăafiilormei,nescurtândnicidânsapefiiimei,darnicifiiimeipedânsa.†IoanLuţu,mire.

Acestcontracts-aîncheiatculiberaînvoireaambelorpărţiînfaţanoastrăşi-lîntărimcupropriasubscriere.Ragla,în23ianuarie1869.

167


GrigoreLabonţ,martor;†IoanIedeaaAnei,martorprinIoanDumbravă,paroh.

Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1869,f.90.


Contract de căsătorieEusubscrisulvăduv înetatede35deani,greco-catolicdinDumitriţa în

prezentlocuitorînUifalău,vroindamăcăsătoridupălege,nesilitdenimeni,numaidinameaproprievoieşidragoste,mi-amalessoţiedecăsătoriepeMaria,văduvaluiIacobSomeşanudinRaglaşimăpromitcăvoipăzicudânsalegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarte,maipromitmaiîncolocăorilacecaza traiuluivieţiinoastreniciunprocesdivorţialnuvoiurzi încontradânsei, carepromisiuneoîntăresccusubscriereanumelui.†Moroşianu,mire.

Aşişdereaşieusubscrisamireasăînetatede29deani,greco-catolicădinRagla,fiindresolutădinvoieliberăamăcăsătoricusus-numitulvăduv,măapromitcu toate cu câte dânsul mie mi s-a promis, care o întăresc cu propria numeluisubscriere.†Maria,văduvaluiIacobSomeşeanu,mireasa.

Sus-memoratulmireneavândcevaproprietatecuel,îlprimescîncasameaşiîntoatecâteleamatâtdelatatălmeu,câtşiîncelerămasedelaprimitivulmeusoţ,subcondiţiuneacadacăvomaveapruncilaolaltăaceiasăfiesubconducereasoţuluimeupuşi înproprietateapuţinuluimeubun, încaz însăcândeuaşmurifărăprunciatunciîlîndreptăţescavieţuiîncasameapânăcândvatrăi,dreptuldeproprietateînsăcuastăocaziunenu-lpotconcede,ciacelaîlvadecidetraiulvieţiinoastreşilegea.†MariaSomeşeanu,mireasă.

Acestcontracts-aîncheiatculiberaînvoireaambelorpărţiînfaţanoastră.Ragla,în23ianuarie1869.

GrigoreLabonţiu,martor;†IoanIedeaaAnei,martorprinIoanDumbravă,paroh.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1869,f.90.

DOC. NR. 6Ragla, 21 februarie 1869

Contract de căsătorieSubscrisul june în vârstă de 35 ani, greco-catolic din Petriş, vrând amă

căsătoridupălegenesilitşineîndemnatdecineva,numaidinameaproprievoieşidragoste,mi-amalessoţiadecăsătoriepeFloricaIacobMoldovantotdinPetriş,şimăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarte,maiîncolomăpromitcăoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsa,binesaurău,


168

nuvoiporniprocesdedespărţireîncontradânsei,carepromisiuneoîntăresccupropriasubscriere.Ragla,în21februarie1869.†IoanBuduşan,mire.

Şi eu subscrisamireasă în vârstă de 40de ani, greco-catolică dinPetriş,vrândamăcăsătoridupălegenesilităşineîndemnatădecineva,numaidinpropriameavoieşidragostemi-amalessoţuldecăsătoriepeIoanBuduşandinPetriş,cucaremăpromitcăvoipăzi legăturacăsătorieicucredinţă şicudreptatepână lamoarte,maipromitmaiîncolocăoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsunuvoiporniprocesdedespărţireîncontradânsului;carepromisiuneoîntăresccupropriasubscriere.†FloricaMoldovan,mireasa.

SubscrisulpărinteamireluisuntcutoatăanimaînvoitcafiulmeuIoansăsecăsătoreascăcuFloricaMoldovanşiaceastaoîntăresccusubscriereanumelui.†IoanBuduşan.

Aşişderea şi eumaicamiresei sunt deplin învoită la căsătoria feteimelecu IoanBuduşeanu şi aceasta o întăresc cu subscriereamea prin semnul crucii.†ParaschivaMoldovan.

Cumcăacestcontracts-aîncheiatculiberaînvoireaambelorpărţiînfaţanoastrămărturisim.Sigutsupra.

ToaderAdace,martor;IrimieMărgineanprinIoanDumbravă,paroh.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1869,f.105.


Contract de căsătorieSubscrisulvăduvînetatede27ani,greco-catolicdinBileag,vrândamă

căsătoridupălegenesilitşineîndemnatdecineva,numaidinameaproprievoieşidragoste,mi-amales soţiadecăsătoriepeMariaTomaAdace fecioarăgreco-catolicădinRagla,şimăpromitcăvoipăzi legăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoartecudânsa,maiîncolomăpromitcăoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsa,binesaurău,nuvoiurziprocesdedespărţireniciparţialănicitotală încontradânsei,carepromisiuneo întăresccuproprianumeluisubscriereprinsemnulcrucii.Ragla,în10mai1869.†ChirilăLucaciu,mire.

Şi eu subscrisamireasă învârstăde21de ani, greco-catolicădinRagla,vrândamăcăsătoridupălegenesilităşineîndemnatădecineva,numaidinpropriameavoieşiiubiremi-amalessoţuldecăsătoriepeChirilăLucaciuvăduvdinBileagşimăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatecudânsulpânălamoarte,maipromitşiaceeacumcănicilauncazalvieţiinoastresoţialenuvoiurziniciunfeldeprocesdivorţialîncontradânsului;careobligaţiunişipromisiunileîntăresccusubscriereanumelui.Sigutsupra.†MariaTomaAdace,mireasa.

Subscrisulneavândpărinţi,ambunulmeupropriu:1)Vaci.2)Carcuplug.

169


3)Casacugrădina.4)Moşiastătătoaredinnouăparceledepământarătorşicositorşiaceastaoîntăresccusubscriereamea.†ChirilăLucaciu,mire.

Eusubscrisul,capărinteamireseisuntdintoatăanimaînvoitcafiicameaMariasăsecăsătoreascăcuChirilăLucaciu,văduvdinBileagşizestreîidau:1)Una junincădedoiani.2)Douăoicu lapte.3)Unpurcel.4)UnpământarătornumitLa Vatasitina,şiaceastao întăresccusubscriereanumelui.†TomaAdace,tatălmiresei.

Acestcontractcumcăs-aîncheiatculiberaînvoireaambelorpărţiînprezenţanoastrămărturisimprinpropriasubscriere.Sigutsupra,10mai1869.TomaRoman,martor;†VasilieGălăţianu,martor,prinTomaRoman;IoanDumbravă,paroh.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1869,f.110.


Nr.18/1869PreaOnoratuluiOficiuArhidiaconalînBudaculRomân!

Prinaceastasefaceoficioasăînştiinţaredespreaceeacă,încredinţându-sesprecăsătoriefecioaragreco-catolicădinaceastăparohie,MariaAdaceînetatede24 ani cu văduvulChirilă Luciciu dinBileag, iarăşi greco-catolic s-au vestit înbisericaparohialăîn16şiastăzi,în23mai;îndecursulacestordouăvestirinus-aivitniciunimpedimentîntredânşii,liberaînvoiresprecăsătories-adeclaratînfaţaadoimartori,precumşicontractuldecăsătories-aîncheiatîn10l.c.,mireasaaavutpurtaremoralăbună,RugăciunileşiPoruncileluiDumnezeuleştie,numaiacitişiscrienu,căcidincauzapauperităţiinuapututfrecventaşcoala,esteprevăzutăşicusfintelesacramente,prinurmareceleprescriselacăsătoriedinparteamireseiaufostîmplinite,numaimărogdeafidispensaţidelavestireaatreiaşidinmotivelede către respectivulparohalmireluipersonaliterdescrise şi anume:1)Mirele evăduvrămascudoipruncidintrecareunuleîncăsugător.2)Esingur,fărătaicăsaumaică,fratesausoră,nuareprincineîşinutrişicreşteorfanii.3)Estetimpulcelmaiinteresatpentrueconomiacarefărăajutorulmireseinu-lpoatepurtafărătotalaruinareapuţineisaleaveri.Dovadălaacestemotive,pelângărugareadeambelepărţişipropriasubscriereaambilorpreoţi.Raglaîn23mai1869.

IoanDumbravă,parohulgreco-catolicalRaglei;PavelMoldovan,parohulgreco-catolicalBileagului.

Nr.102.SepotcununaînnumeleDomnului.BudaculRomânîn23mai1869.Ioan

Ştefanm[anu]p[ropria],v[ice]arhidiacon.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1869,f.112.


170

DOC. NR. 9Ragla, 18 octombrie 1869

Contract de căsătorieSubscrisulvăduvînvârstăde25ani,greco-catolicdinRagla,vrândamă

căsătoridupălegenesilitşineîndemnatdecineva,numaidinameaproprievoieşiiubire,mi-amalessoţiadecăsătoriepeSavinavăduvaluiIoanRusuSuciu,cucaremăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarte,maiîncolomăpromitcăoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsa,binesaurău,nuvoiurziprocesdedespărţireîncontradânsei,carepromisiuneoîntăresccupropriasubscriere.SigRagla,în18octombrie1869.GrigoreAdace,mire.

Şieusubscrisavăduvăvrândamăcăsătoridupălegefărăniciunîndemn,numaidinameaproprievoieşidragostemi-amalessoţuldecăsătoriepeGrigoreAdace,junedinRagla,şimăpromitcăpânălamoartevoipăzilegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatecudânsul,nicicăvoiurzivreunprocesdivorţialîncontradânsuluilaorişicecazatraiuluisoţial,carepromisiuneoîntăresccusubscriereanumeluipropriu.Sigutsupra.†SavinaRusuSuciu,văduvă.

SubscrisultatăamireluisuntcutoatăanimaînvoitcafiulmeuGrigoresăsecăsătoreascăcuSavinaRusu,văduvă,şizestreîidau:1.DefânaţulTârşiijumătate.2.PământularătordinCale în Jos jumătate.3.Şaseoişiunamieluţăînveşnicaproprietate,şiaceastaoîntăresccupropriasubscriereprinsemnulcruciiînainteanumeluimeu.†TomaAdace,tatamirelui.

Cumcăacestcontracts-aîncheiatdinliberaînvoireaambelorpărţiînfaţanoastrămărturisimcuproprianumeluisubscriere.Raglaîn18octombrie1869.

Înfaţanoastră:†PetreDedeanu,martor,prinIoanDumbravă,preotlocal.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1869,f.117.


Contract de căsătorieEusubscrisulvăduvînetatede26ani,greco-catolicdinSântioana,vrând

amăcăsătoridupălegenesilitşineîndemnatdecineva,numaidinameaproprievoieşidragoste,mi-amalessoţiadecăsătoriepeMariaAristineiZăvoian,fecioarăgreco-catolică din Ragla, cu care mă promit că voi păzi legătura căsătoriei cucredinţă şi cudreptatepână lamoarte,mai încolomăpromit căoricummi s-arîntâmplaavieţuicudânsa,binesaurău,nuvoiporniprocesdedespărţireîncontradânsei,carepromisiuneoîntăresccupropriasubscriere.Raglaîn23ianuarie1870.†ToaderDrăguşi,mire.

Aşişderea şi eu subscrisa fecioară în etate de 24 ani, greco-catolică dinRagla, vrând amă căsători după lege nesilită şi neîndemnată de nimeni, numaidinameaproprievoieşiiubiremi-amalessoţuldecăsătoriepeToaderDrăguşi,

171


văduvdinSântioana,şimăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicutoatăcredinţaşidreptateapânălamoarte,precumşiaceeacălaniciuncazavieţiisoţialenuvoiurziniciunprocesdivorţialîncontradânsului;carepromisiuneoîntăresccupropriasubscriere.Sigutsupra.MariaZăvoian,mireasa.

SubscrisulpărinteamireluisuntcutoatăanimaînvoitcafiulmeuToadersăiaîncăsătoriepeMariaZăvoianuşizestreare:1)Unamoşiestătătoaredin21parceledepământcuprinseînDocumentul de DonaţiunedatoSântioana1februarie1866.2)Unacasăcugrajdurişişurăsubnro25.3)Oicincişiunascroafă.Înurmă,50fl[orini]v[alută]a[ustriacă]şiaceastao întăresccupropriasubscriere.Sigutsupra.†PetreDrăguşi,tata.

Şi eu subscrisamaică amiresei sunt cu toată anima învoită cafiicameaMariasăsecăsătoreascăcuToaderDrăguşidinSântioanaşizestreîidau:1)UnpământarătorînArini numitdejumătatede3½mierţe.2)AltullaVezuinide2½mierţe. 3)Vaci două sauunavacă şi doi viţei deun an. 4)Un car, şi aceastaoîntăresccusubscriereaproprie.†AristinaZăvoian,maicamiresei.

Cumcăacestcontracts-aîncheiatculiberaînvoireaambelorpărţiînfaţamartorilor subscrişi întărim cu propria numelui subscriere.Ragla în 23 ianuarie1870.

†IonSăojan;†ToaderSăojan;MafteiBota,martor;MihailăBota,martor,prinIoanDumbravă,preotlocal.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1870,f.129.


Contract de căsătorieEusubscrisulvăduvgreco-catolicdinBudaculRomân,vrândamăcăsători

dupălegenesilitşineîndemnatdecineva,numaidinameaproprievoieşidragoste,mi-amalessoţiadecăsătoriepeMariaPantelimonRusu,fecioarăgreco-catolicădinRagla,cucaremăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarte,măpromitmaiîncolocăoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsa,bine sau rău, nu voi porni proces divorţial în contra dânsei, care promisiune oîntăresccupropriasubscriere.Raglaîn5februarie1870.VasileIrimie,mire.

Şieusubscrisafecioarăgreco-catolicădinRagla,vrândamăcăsătoridupălegenesilităşineîndemnatădenimeni,numaidinameaproprievoieşiiubire,mi-amalessoţuldecăsătoriepeVasileIrimie,văduvgreco-catolicdinBudaculRomân,şimăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicutoatăcredinţaşidreptateapânălamoarte,precumşiaceeacălaniciuncazavieţiisoţialenuvoiurziniciunprocesdivorţialîncontradânsului;carepromisiuneoîntăresccusubscriereanumelui.Sigutsupra.†MariaRusu,mireasa.

Subscrisul frate amirelui, plenipotenţiat de părinţii noştri, sunt învoit lacăsătoriafrateluiVasilecuMariaPantelimonRusudinRaglaşizestreare:1)Două


172

juncidepatruani.2)Douăvaci.3)Oişapte.4)Unporcdedoiani,apoicarulşiplugul,casaşigrajdurile,precumşimoşiacâtăoarecupărinţiiînfolosinţădupămoarteadânşilortoatesărămânăînproprietateasa,şiaceastaoîntăresccupropriasubscriere.ArsenteIrimie.

AşişdereaşinoipărinţiimireseisuntemdeplinînvoiţicafiicanoastrăMariasă se căsătorească cuVasile Irimie văduv dinBudaculRomân şi zestre îi dăm:1)Două vaci, una stearpă, alta viţică. 2)De fânaţul numit ÎnButuci pe hotarulDumbrăviţeidedouăcaredefân.3)AltularătortotpeteritoriulDumitriţeinumitÎnFaţădecincimierţedesemănăturăîntreveciniDumitruSomeşanşiAlexandruRusu.4)Unporcdeunan,careleîntăresccusubscriereanumelui.Sigutsupra.†PantelimonRusu şi †Ioanapărinţiimiresei.Cumcă acest contract s-a încheiatculiberaînvoireaambelorpărţimărturisimcupropriasubscriere.SigRaglaîn5februarie1870.

IlieBuliaşiArsenteIrimieprinIoanDumbravă,preotlocal.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1870,f.131.


Contract de căsătorieEusubscrisuljuneromano-catolicdinRodnaVecheînetatede25ani,vrând

amăcăsătoridupălegenesilitşineîndemnatdecineva,numaidinameaproprievoieşidragoste,mi-amalessoţiadecăsătoriepeMariaSimion, fecioarăgreco-catolicădinRagla,cucaremăpromitcăvoipăzi legăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoarte,măpromitmaiîncolocăoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsa,binesaurău,nuvoiporniprocesdedespărţireîncontradânsei,carepromisiuneoîntăresccupropriasubscriere.SigRaglaîn26februarie1870,IosifSomkereki,mire.

Şieusubscrisafecioarăînetatede23ani,greco-catolicădinRagla,vrândamăcăsătoridupălegenesilităşineîndemnatădenimeni,numaidinameaproprievoie şi iubire, mi-am ales soţul de căsătorie pe Iosif Somkereki, june romano-catolicdinRodnaVeche,şimăpromitcăvoipăzilegăturacăsătorieicucredinţăşicudreptatepânălamoartecudânsul,maipromitmaiîncolocăoricummis-arîntâmplaavieţuicudânsul,binesaurău,nuvoiurziniciunprocesdedespărţireîncontra-i;carepromisiuneoîntăresccupropriasubscriere.Sigutsupra.MariaSimion,mireasa.Cumcăacest contract s-a încheiat cu libera învoire a ambelorpărţi înprezenţanoastrămărturisimcupropria subscriere.Ragla în26 februarie1870.

IlieFodrihan,martor; IonBota,martor;VasileLobonţ,martor, prin IoanDumbravă,preotlocal.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicRagla,34/1870,f.137.

173


DOC. NR. 13Poiana Ilvei, 21 ianuarie 1871

ContractCare s-a încheiat în ziua de astăzi întreToaderUreche şi văduvaMaria

FoceaCreţiuambiidincomunaSz[ent]Józsefprecumurmează:1)SeobligăToaderUrecheadacazestrefiiceisaleTodosialacăsătoriasa

cujuneleClementCreţiuurmătoareaavere,şianume:a)douăvacişiunviţelînpreţde80fl.v.a.;b)şaseoimariînpreţde24fl.v.a.;c)douăcapremariînpreţdeoptfl.v.a.;d)unstupînpreţdecincifl.v.a.;e)unpământde½zidearăturădemălainumitpePârâulStupiniiîntreveciniMariaAlexeGuzuşiPetreUrecheînpreţde16fl.v.a.;f)unpământdetreizilearăturănumitpe RuineîntreveciniCosmaGuzuşiTomaUrecheînpreţde40fl.v.a.

2)MariaFoceaCreţiuseîndatoreştedinparte-şia-idacazestrefiuluieiClementUreche:a)şaseoimariînpreţde24fl.v.a.;b)patrucapremariînpreţde16fl.v.a.;c)patruvitemiciînpreţde8fl.v.a.;d)unpământdeoziarăturădemălai,Pe Şesul din SusîntreveciniBratuPopşiIacobUrsaînpreţde40fl.v.a.;e)unpământtotacolode½ziarăturăîntreveciniArsentePopşiAnişcaOdoihimCreţiuînpreţde20fl.v.a.;f)unpământiarlângăacestade½ziarăturăîntreveciniAnişcaCreţiuşiGaiaBumbuînpreţde20fl.v.a.;g)unpământnumitÎnSăcăturaCreţuluiînjgheabdeuniugărfânaţîntreveciniGaiaBumbuşiLogiUrsaînpreţde20fl.v.a.;h)unpământtotacolo,numitDeasupra JgheabuluideuniugărîntreveciniGaiaBumbuşiIonCotmide15fl.v.a.;i)unpământtotÎnSăcăturaCreţuluide o zi arătură între veciniAnişcaCreţiu şi erezii lui ScridonCreţiu în preţ deşasefl.v.a.;j)unpământnumitîn Valea GuzuluidedouăzilearăturăîntreveciniCosmaGuzuşiGeorgeMutinaînpreţdeşasefl.v.a.;k)unpământÎnFundulVăiiStrugariuluide¼iugărefânaţ,întreveciniMariaRusuşipârâu,înpreţde4fl.v.a.

CaretoateacesteamaisusspecificatepământedeşiisecompetfiuluimeuClementCreţiucapartedinmoşiarămasădetatălsăuFoceaCreţiu,carearăposatînanul1849,însăs-auaflatpânăacumaînposesiuneaMarieiFoceaCreţiu.

Tinerii Clement Creţiu şi Todosia Toader Ureche primesc cu mulţămităaceastăzestre,îndatorindu-setotodatăcamintenidupăcevorprimitainacăsătoriei,ovorluaînposesiuneaşiproprietatealorşivorplătişidarearegeascăcăzătoarepepământeleprimite.Sz[ent]Józsefîn21ianuarie1871.

†ToaderUreche;†MariaFoceaCreţiu;†ClementCreţiu;†TodosiaT.UrecheprinPopRotariu.Înpresenţanoastră:IonUrsa;IonDănilă.

Originalcutimbru.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicPoianaIlvei,37/1871,f.14.


174

DOC. NR. 14Zagra, 20 noiembrie 1884

Contract matrimonial de bună învoireCareînanullunaşiziuasubsemnatăs-aususceputşiîncheiatîntreNechita

Maniu,văduvde38anişiîntrejunaIrinaIoan(Paraschiva)Cotocde20ani,ambiidinparohiaZagradereligiuneagreco-catolicăprecumurmează:

EusubscrisulNechitaManiudeclarantemaijossubscrişilormartoricumcăvoindeuapăşilaTainacăsătorieicujunaIrinaIoanCotoc,pasulacestanu-lfacdincevaîndemnsauinteres,cuatâtmaipuţindinsilămoralăorifizică,cidiniubirecurată,obligându-măprinaceastaatrăicudânsaînpace,unireşicredinţănestrămutatăpânălacapătulvieţiimele.

AsemeneaşieusubscrisamireasaIrinaIoanCotocu,declarcumcăpasulacestanu-lfacdinvreunîndemnsausilacuiva,cinumaidinatragereşiiubirecuratăcătredânsul,obligându-măşifăgăduindu-iprinaceastaatrăicuelînarmonieşicredinţacăsătorieipânălacapătulvieţiimele.

AsemeneaşieututorelemireseimăînvoiesclacăsătoriaorfaneiIrinaIoanCotocu.Documentuldespreserioasaşiliberaînvoireacontractuluilorşitutoreluişiamartorilorservesccusubscriereanoastrăpropriesauprinapăsareacruciiînainteanumelui.Zagrala20noiembrie1884.

Camartori:Gavrilă Sinveliu (Mare) tutorelemiresei, prin I.Manu. IoanCotoc,prinI.Manu.†IrinaIoanCotoc,mireasa.

Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicZagra,47/1884,f.3.

DOC. NR. 15Zagra, 18 ianuarie 1885

Contract matrimonial de bună învoireCareînanullunaşiziuasubsemnatăs-aususceputşiîncheiatîntreGavrilă

GeorgiuMiron,junede23anişiîntrevăduvaParaschivaGavrilăMoisaBitiade27ani,dereligiuneagreco-catolică,ambiidincomunaZagraprecumurmează:

EusubscrisulGavrilăGeorgiuMirondeclarînainteasubsemnaţilormartoricumcăvoindapăşilaSf[ânta]TainăacăsătorieicuvăduvaParaschivaGavrilăM.Bitia,pasulacestanu-lfacdincevaîndemnsauinteres,cuatâtmaipuţindinsilămoralăorifizică,cidiniubirecurată,obligându-măprinaceastaatrăicudânsaînpace,unireşicredinţănestrămutatăpânălacapătulvieţiimele.

AsemeneaşieusubscrisaParaschivaGavrilăM.Bitiadeclarcumcăpasulacestanu-lfacdincevaîndemnsausilacuiva,cinumaidinatragereşiiubirecuratăcătredânsul,obligându-măşifăgăduindu-iprinaceastaatrăicuelînarmonieşicredinţacăsătorieipânălacapătulvieţiimele.

Asemenea şi subscrisul părinte al mirelui declar cum cămă învoiesc lacăsătoriafiuluimeu.

175


Înurmă,eusubscrisulpărintealmireluidaucazestrefiuluimeuGavrilăurmătoarele:1)Dinavereanemişcătoaredintoatămoşiameaapatraparte.2)Doijunci înpreţde80fl[orini].3)Unporc înpreţdecincifl[orini].Cădocumentuldespreserioasaşiliberaînvoireacontractanţilorşiapărinţilorservescsubscrierilenoastrepropriisauprinapăsareacruciiînainteanumelui.Zagrala18ianuarie1885.

GavrilăMiron,mire.†ParaschivaGavrilăM.Bitiamireasă,prinI.Manu.Camartori:SidorHostean,NicolaeGeorgiuMironpărintelemirelui,GeorgeHurdeaMiron.IoanS.Manu,parohlocalgreco-catolic.

Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicZagra,47/1885,f.6.

DOC. NR. 16Zagra, 17 octombrie 1885

Contract matrimonial de bună învoireCareînanullunaşiziuasubsemnatăs-asusceputşiîncheiatîntreMihăilă

MarcuManiZinveliu,junede28anişiîntreTeclaTeodosiaCainariu,junăde23ani,ambiidereligiuneagreco-catolică,ambiidinparohiaZagraprecumurmează:

Eu subscrisul Mihăilă Marcu Mani Zinveliu declar înaintea mai jossubsemnaţilormartoricumcăvoindapăşi laSf[ânta]Tainăacăsătorieicu junaTeclaTeodosiaCainariu,pasulacestanu-lfacdincevaîndemnsauinteres,cuatâtmaipuţindinsilămoralăorifizică,cidiniubirecurată,obligându-măprinaceastaatrăicudânsaînpace,unireşicredinţănestrămutatăpânălacapătulvieţiimele.

AsemeneaeusubscrisaTeclaTeodosiaCainariudeclarcumcăpasulacestanu-lfacdincevaîndemnsausilacuiva,cinumaidinatragereşiiubirecuratăcătredânsul,obligându-măşifăgăduindu-iprinaceastaatrăicuelînarmonieşicredinţacăsătorieipânălacapătulvieţiimele.

Asemeneaşieusubscrisulcotutorealmireseiîmidauînvoirealacăsătoriafiiceimele.Cădocumentuldespre serioasa şi libera învoireacontratenzilor şi apărinţilor servesc subscrierile noastre proprie sau prin apăsarea crucii înainteanumelui.Zagrala17octombrie1885.

Camartori:IosifZinveliu,PopceneŞtefan.†MihailMarcuManiZinveliu,mire;†TeclaCainariu,mireasăprinI.Manu.Cotutorele†PetruDrăganUrsuprinI.Manu.IoanS.Manu,preotlocalgreco-catolic.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicZagra,47/1885,f.11.


Contract matrimonial de bună învoireCareînanullunaşiziuasubsemnatăs-asusceputşiîncheiatîntreIsacMaria

Suciude32anişiîntreMariaDumitruSigeude21ani,ambiidereligiuneagreco-catolicădinparohiaZagraprecumurmează:


176

EusubscrisulIsacMariaSuciudeclarînainteamaijossubsemnaţilormartoricumcăvoindapăşi laSf[ânta]TainăacăsătorieicujunaMariaDumitruSigeu,pasulacestanu-lfacdincevaîndemnsauinteres,cuatâtmaipuţindinsilămoralăorifizică,cidiniubirecurată,obligându-măprinaceastaatrăicudânsaînpace,unireşicredinţănestrămutatăpânălacapătulvieţiimele.

Asemeneaeu subscrisaMariaDumitruSigeudeclar cumcăpasul acestanu-lfacdincevaîndemnsausilacuiva,cinumaidinatragereşiiubirecuratăcătredânsul,obligându-măşifăgăduindu-iprinaceastaatrăicuelînarmonieşicredinţacăsătorieipânălacapătulvieţiimele.

Asemeneaşinoicotutoriimireluişiamireseideclarămcumcăneînvoimla căsătoria fiilor acestora. Că documentul despre serioasa şi libera învoire acontratendilorşiapărinţilorservescsubscrierilenoastrepropriesauprinapăsareacruciiînainteanumelui.Zagrala1noiembrie1885.

Camartori:IrinuţSigeu,IoanMani.SuciuTodorrecteIsac,mire;†MariaDumitruSigeumireasăprinI.Manu.Tutorelemiresei:IrinuţuSigeu;IoanS.Manu,preotlocalgreco-catolic.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicZagra,47/1885,f.13.


XIX. Contract matrimonial de bună învoireCareînanul,lunaşiziuasubsemnatăs-asusceputşiîncheiatîntreMacedon

FosluidinparohiaMocod,văduvde50ani,şiîntreSeniaSîrdeaDrăgan,văduvădereligiuneagreco-catolicădinparohiaZagra,ambiidereligiuneagreco-catolică,precumurmează:

EusubscrisulMacedonFosluideclar înainteasubsemnaţilormartoricumcăvoindapăşilaSf[ânta]TainăacăsătorieicuvăduvaSeniaSîrdeaDrăgan,pasulacestanu-lfacdincevaîndemnsauinteres,cinumaidinatragereşiiubirecuratăcătredânsa,obligându-măşifăgăduindu-iprinaceastaatrăicudânsaînpace,unireşicredinţăcăsătoreascănestrămutatăpânălacapătulvieţiimele.

AsemeneaşieusubscrisaSeniaSîrdeaDrăgandeclarcumcăpasulacestanu-lfacdincevaîndemnsauinteressausilacuiva,cinumaidinatragereşiiubirecuratăcătredânsul,obligându-măşifăgăduindu-iatrăicudânsulînpace,unireşicredinţăcăsătoriceascăpânălacapătulvieţiimele.

Eu subscrisulmire dau şi făgăduiescmireseimele următoarele: I.Averenemişcătoare:1)Dreptuldefolosinţălacasameaaflătoaresubnrul90şilacelelaltesupra-edificateşigrădinapânădupămoarteadânseisătreacălaprunciimeilegitimi.2)Un loc înRâtul Pomilor între vecini FiroaneaCrăciun şiDănilăMoroşianu.3)Un loc înLunca Parşa întrevecini IacobFoslui şiGavrilăPintebeiu.Acestedouăpământuridesubnrul2şi3ledaumireseimeleSeniaDrăgancudreptulde

177


folosinţăpână lamoarteadânseicândacestedouăpământurivoraveaa trece laprunciimeilegitimi.

Asemenea şi eu subscrisamireasăSeniaSîrdeaDrăgandaumireluimeuMacedonFosluidacăvaurmacăsătorialacasuldacăs-arîntâmplasămoreuşisărămânădânsul,atuncisăfoloseascăpânălamoarteasaloculnumitZapodile din JosîntreveciniGavrilăCorbulşiIoanMafteiOnişor,iardupăaceeasătreacădupădispunereamea.Cădocumentuldespreserioasaşiliberaînvoireacontractendilorservescsubscrierilenoastrepropriisauprinapăsareacruciiînainteanumelor.Zagraîn2novembre1887.

Macedon Foslui, mire; †Senia Sîrdea Drăgan, mireasă per I. Man. Camartori:IosifZinveliu;†PetruBaşotăperI.Man.Original.SJBNAN,fondOficiulparohialgreco-catolicZagra,47/1887,f.55.


178

ARMENI ÎN TÎRGU-MUREŞ ANTERIOR ANULUI 1848

PÁL-ANTAL Sándor

Rândurile ce urmează cuprind aspecte referitoare la apariţia armenilor înTîrgu-Mureşşilaviaţalordeaiciînperioadaanterioarăanului1848.Învedereadocumentării am efectuat cercetări în arhiva oraşului şi în registrele de starecivilă romano-catolice, păstrate laArhiveleNaţionaledinTîrgu-Mureş.Pebazainformaţiilorobţinuteamurmăritreconstituireamoduluiîncares-aintegrataceastăcomunitate mai restrânsă numeric, dar plină de vitalitate şi tenacitate, în viaţaoraşului,devenindparteintegrantăasocietăţiimaghiaredinurbe.

Armenii au apărut în viaţa publică a oraşuluiTîrgu -Mureş în calitate decomercianţiambulanţi,carevizitauoraşulmaialescuocaziatârguriloranualesausăptămânale.Primele informaţii sporadice, referitoare laarmenistabiliţi înoraş,dateazădinsecolulalXVII-lea.Primularmeanstabilitînoraşamintitnominal–potrivitregistruluideevidenţăanoilorcetăţeniaioraşului,completatîncepânddinanul1603–esteÖRMÉNY(Eórmeni)Gergely,careaprimitdreptdecetăţenieînurbeînanul1633.1 Unaltarmean,ÖRMÉNY(Eörménj)János,adepusjurământuldecetăţeanînfaţaconsiliuluiorăşenescînanul1645.2Cusiguranţă,pânălasfârşitulsecolului,auapărutînoraşşialţinegustorisaumeşteşugariarmeni,dardincauzalipseidedate(registruldeevidenţăavândpentruaceastăperioadălipsuri)nuaveminformaţiireferitoarelaei.

ÎnsecolulalXVIII-leanegustori,însensulstrictalcuvântului,trăiesc–caşipânăatunci–foartepuţiniînoraş.Menţionămacestlucrudatorităfaptuluicăactivitatecomercialăpracticauşibreslele,produseleacestorafiindvândutedeeiînşişi,atâtpeplanlocal,câtşilatârgurilealtororaşedinţară.Ceicareseocupauexclusiv cu negustoria, comercializaumărfurile produse în altă parte, mai alescele adusedin import.Deaceea,negustoriidinoraşerauveniţidinalte aşezăriurbane şi făceau parte din companiile comerciale dinBraşov sau Sibiu (greci),dinGherlasauDumbrăveni(armeni).ÎnprimajumătateasecoluluialXVIII-lea,practicau activitatea comercială înTg-Mureşmai ales negustori şi băcani grecişi macedo-români. Prezenţa armenilor se face simţită începând din anii 1740.Izvoarele arhivistice atestă că în anul 1739, stareţul mănăstirii minoriţilor dinTîrgu-Mureş,patersuperior-ulKÖVÉRAndrásaangajatlaconducereaprăvălieiminoriţilor un negustor armean cu numele de TÓDOR Lukács, pentru care aplătitoraşuluio taxăde50deflorini renani. Împotrivaarmeanuluis-auridicat

1 PÁL-ANTAL SÁNDOR, Marosvásárhely XVII–XVIII. századi jogszabályai és polgárnévsorai. (Statutele şi listele nominale ale cetăţenilor oraşului Tîrgu-Mureş din secoleleXVII-XVIII),EdituraMentor,Tîrgu-Mureş,2006,p.265.2 Ibidem,p.278.

179


in-corpore negustorii greci – TERNOVAI GÖRÖG András, GÖRÖG István,GÖRÖGJózsefşiGÖRÖGMárton–şireuşescsăconvingămagistratuloraşuluisăretragăautorizaţiadefuncţionareaprăvălieişisăîndepărtezeconcurenţadinoraş.3Dupădoiani,Companiagreceascăîncheieoînţelegerecuoraşul,învederealimitării concurenţei străine şi asigurarea poziţiei ei privilegiate. Înţelegerea afostconsemnatăîntr-unactdeclarativalcompanieidin17martie1741,încareaufostfixate,înzecepuncte,înlesnirileprimitedemembriiei,carele-auasiguratoseriedeavantajefaţădealţinegustori.4

Înaugust1742,negustoriigreci,prinintermediulreprezentanţilorlorajunşiînconducereaoraşului,5împreunăcumagistratul,îndepărteazăcuforţaunnegustorarmeancunumeledeMEDGYESIFarkas,careacumpăratdelapreoţiiiezuiţiocasăaflată„lacolţuldevestalpieţeipedestradaSf.Gheorghe”.Dinrecunoştinţăpentruexpulzare,grecii audonatoraşuluicasa luiMedgyesi, cumpăratăcu800defloriniungureşti.Hotărâreaoraşuluiînlegăturăcuaceastătranzacţie,încheiatăla 7 august 1742, în traducere, sună astfel: „Întrucât casa existentă la al doileaniveladomnilorpateriiezuiţidinTîrgu-Mureşafostcumpărată,cuvreooarecarevreme mai înainte, în scopul stabilirii sale în oraş, de un comerciant armean,numit Medgyesi Farkas din Ibaşfalău (azi înglobat în oraşul Dumbrăveni – n.n.),careadevenitcetăţeanaloraşuluiprinîncălcareaconstituţieioraşuluişiprinprejudiciereaoraşului,iaroraşulvăzândcăşedereasaaicicauzeazămaripagubeşi negustorilor proprietari de prăvălii, prinmicşorarea veniturilor acestora, careausolicitatîndepărtareadinoraşaarmeanului,[s-ahotărât]catoţiarmeniisăfieexcluşidinoraşpentrutotdeauna,adicăpeveci,împreunăcuarmeanulîncauză,şisănufieadmisînoraşnicipentrucomerţşinicipentruşedere.Iarcomercianţiiîncauzăşianume:domniilelorGörögAndrás,GörögIstván,GörögMárton,GörögJózsef,PalatkaiIstvánşiGörögAndrásjun.,caşicetăţeniaioraşului,fiindaproapedeaceasta, aucumpărat-ode la armean,dinpropriavoinţă şidorinţă în folosuloraşuluipentru800defloriniungureşti…împreunăcuprăvăliadesubaceasta,şiîncepânddinziuadeazicasasăfieaoraşului.”6Înschimbuldonaţieigeneroase,a3 Arhivelor Naţionale Serviciul Judeţean Mureş, Primăria oraşului Tîrgu-Mureş (încontinuare:Arh. Tg-M)ActaPolitica,nr.199/B/1739,211/1741,nr.209/1742.4 Idem,Arh. Tg-M,ActaPoliticanr.211/1741.5 DintregreciiajunşişiînconducereaoraşuluimenţionămpeGörögGyörgy,care,înanul1736,adevenitmembrualsenatului,în1742estedirector(adicăprocuror),iarîn1746judeprimar.Vezi:PÁL-ANTAL,op. cit.,p.153.6 Arh. Tg-M,ActaPoliticanr.209a/1742.Textulînoriginalsunăastfel:„aMarosVásárhellyiPaterJesuitákőkegyelmékfentvalomásodikcontignationházokotennekelőttebizonyosüdőbenegy ebesfalvi Medgyesi Farkas nevű kereskedő örmény, absque civica incorporatione, contraconstitutionem in praejudicium civitatis megvásárolván itt való lakás végett, kinek is itt valólakásaezenvárosikereskedőboltosrendeknekisnagyonpraejudiciálnirespectumerciumsuarumvenalium láttatván, kik is sollicituskodván azon örménynek városunkról való amovealtatásán,erre való nézve, hogy tudni illik, semel pro semper in perpetuum az örménység az városról az


180

fostprelungităînţelegereaprivinddreptullordevânzareavinuluicuîncădoiani.Darluptacunegustoriiarmeninus-aîncheiataici.S-adoveditafidoarînceputul.

Pentru înlăturarea restricţiilor locale, negustorii armeni înstăriţi au recurspentrupatronaj laautorităţilecentrale,deunde– înschimbulunorservicii,maialesfinanciare(împrumuturişidonaţiiacordatecurţiidinVienapentruîntreţinereaarmateişialtele)–auprimitsprijinulaşteptat.CuajutorulintervenţieiGuberniului,aureuşitsăseînfiltrezeşisăseintegrezeînviaţacomercialălocalăşisădevinămembritotmaiputerniciaiacesteicomunităţi.PrimiiarmenicudreptdecomerţliberînTîrgu-Mureş,cunoscuţinominaldinaceastăperioadă,aufostPATRUBÁNLukács (după regulile gramaticale ale vremii, scris: Pátrubán, sau Pátrubány) şiCSÍKIMárton,ambiidinDumbrăveni.Eiaprimitdreptdecomerţ liber înoraş,în1755,printr-unordingubernial.7Dintr-oadeverinţădin4iulie1755,emisădemagistratuloraşului,aflămcăluiMartinusCSIKI,comerciantdinIbaşfalău,afostdatînpiaţaoraşuluiunlocpentrucortînşirulcorturilorcelordinGherla,vizavidecortulluiPLACSINTÁR,cuspatelelacortulluiMÁRTONMárton(amândoiarmeni–n.a.).8Iardintr-oconsemnarepeacelaşiact,din17noiembrie1755,aflămcă la umila solicitare a luiCSIKI i s-a fixat taxa de comerţ de 100 florini.Dinacestdocumentreiesecă,pelângăgrecişimacedo-români,înaceavreme,practicaupermanentactivitatecomercialăînTîrgu-MureşşiarmenidinDumbrăvenişiGherla,celemaiimportantecentrearmeneştidinTransilvania.

După câţiva ani oraşul încheie un contract cu patru negustori, dintre caretreisuntarmenidinDumbrăveni,învedereaasigurăriicondiţiilornormalepentrudesfăşurareaactivităţiilorînoraş.Acordulîncheiatla11octombrie1760stabileştecondiţiilecontinuăriiactivităţilorcomercialedecătreCSÍKIMárton,CSÍKIIstván,PATRUBÁN Lukács şi GÖRÖG Demeter sen., care, în schimbul unei taxe, aufăcutcomerţînoraşdejade5-6ani.9Lasolicitarealor,oraşulnuridicăaltecorturilângă corturile lor, lăsând loc liber pentrumulţimea din târg. În al doilea punctal acordului, oraşul promite că: „Aici, în afaranegustorilor prezenţi în oraş, alţinegustorideoricefel,carearputeafiîndetrimentulnegustorilormenţionaţimaisus,înscopulefectuăriiactivităţiidecomerţ,nuseaducdecătreoraşşinuseadmitnumaicuocaziacelorpatrutârgurideţară.”10Înacelaşitimp,stabileştecănegustoriimegnevezettörménnyelegyüttamoveáltassék,éssemmiszínspraetextusalattavárosrakereskedésés lakásvégett sohane admittáltassék.Azonkereskedő rendek tudni illikGörögAndrás,GörögIstván,GörögMárton,GörögJózsef,PalatkaiIstvánésifjúGörögAndrásuramőkegyelmekazonházatquacivisekközelebbeklévénhozzá,önkéntvalóakaratjukból,tettzésükbőlazonörménytőlredimálákazvárosszámárafl.Hung.800,idestnyolcszázmagyarforintokkal…azalattavalóbolttaledgyüttadatopraesentiumaházavárosélegyen.”7 Arh. Tg-M,ActaPoliticanr.372/1754.8 Ibidem,f.n./17419 Ibidem,ActaPoliticanr.1111/1760.10 Textulînoriginalsunăastfel:„Ittenavárosonmostanlévőkereskedőkönkívülmásakármineműkereskedők,akikafenndenomináltkereskedőknekpraejudiciumukralehetnének,kereskedés

181


de ţesăturide inşialtemărfuriasemănătoare,evrei şipolonezi,potveni înoraşdoar cu ocazia bâlciurilor anuale. Pentru ei se interzice şi efectuarea comerţuluiambulant.LoculdelângăpiaţăînchiriatpânăatuncidebăcanulFOGARASIJánosşivânzătoruldemătaseGÖRÖGDemeterafostdatarmenilorpentru70defloriniungureşti,decipentruaceeaşisumăcareafostachitatăşidecătreFogarasişiGörög.Pentruaceştiaafostdesemnatunlocmaiîndepărtatşis-aprevăzutcaFogarasisăseocupenumaidearticoledebăcănie,iarpartenerulluisărămânălacomercializareamătăsii.Înacelaşitimp,armeniimaiînstăriţiauplătitpentrufavorurileobţinutetaxemairidicate:PATRUBÁNLukács150deflorini,CSÍKIIstvánşiMártoncâte120deflorini.

Laînceputulanului1767,noinegustoriarmeni,ÁBRAHÁMPálşiLUKÁCSPál,cerşiobţinîmpreunădinparteaoraşului,dreptdevânzareînurbe.PânăatuncieiaufostcalfelaPATRUBÁNLukács,dardatoritădivergenţelorapăruteîntreei,deschidoprăvăliepecontpropriu.Şieiprimescacestdreptcucondiţiisimilarestabilitepentrufostullorpatron,loculpentrucortfiindstabilitînpiaţaoraşului,încolţulinferioralzonei,faţă-nfaţăcucelalluiPATRUBÁN,undeseaflaucorturilecompanieiarmenilordinDumbrăveni.11Înaceeaşiperioadăseaprobă,încondiţiisimilare,practicareacomerţuluiînoraşşipentruPATRUBÁNMárton,totnegustordinDumbrăveni.12 În anul 1768,CSÍKIMárton face demersuri pentru obţinereastatutuluidecetăţeanaloraşului,darîlprimeştenumaiîn1783.13

Potrivit unei evidenţe din anul 1778, îşi desfăşoară activitatea în oraş cincinegustori armeni şi anume: ÁBRAHÁM Pál, CSÍKI Márton, NOVÁKMárton,PATRUBÁNLukács şi PATRUBÁNMárton.14 Până în 1799, numărul lor creştesimţitor,anîncarezecedintreeiaudejastatutdecetăţeanaloraşului.15

În timp ce în prima jumătate a secolului al XVIII-lea comerţul oraşuluiestedominatdegreciiaparţinândcompanieidinSibiu, la începutulanilor1800,pondereanegustorilorarmeniajungeşichiarodepăşeştepeceaanegustorilorgreci.Launmomentdatsupremaţiaarmenilorîncomerţulurbeiîncepesăfieurmărităcuîngrijorareşideantistiaoraşului.Acestlucruestedemonstratdesesizarea„corpuluijuraţilor”16cătremagistrat,în1812,cândseconstatăcă:„armeniiînoraşulnostrus-au înmulţit atât de mult, încât acesta este în prejudiciul cetăţenilor nativi, ei

végett avárosakartjából ideavárosranem inducáltatnak,és anégyországosvásáronkívülnemadmittáltatnak.”11 Arh. Tg-M,ActaPolitica,nr.1111/1767,p.5–6.12 Ibidem,p.12.13 Arh. Tg-M,ActaPolitica,nr.1129/1768,2965/1783.14 Ibidem,Tabeledeimpunere,nr.102/1778.15 Vezi:PÁL-ANTAL,op. cit.,p.309–316; Arh. Tg-M.,Tabeledeimpunere,nr.102/1778,121–122/1799.16 „Corpuljuraţilor”erasimilarcuorganulcentumvirilororaşelormaimari,careînTîrgu-Mureşsecompuneadin48membrialeşi.


182

posedălocurilecelemailuminoaseşimaibunealeoraşului,cumpărăproprietăţiledinpiaţăşidinstrăzileînvecinate,chiarşilacelemairidicatepreţuri,seînmulţescatâtdemultînfiecarezi,încâtestedetemutcădincauzaloralţiinuvormaiputeacumpăraproprietăţi în locuribune”.17 În1817auprotestat împotrivafaptuluicănegustorularmeanCSÍKIMártonaînceputsăorganizezetârguripropriipemalulopusalMureşului.18

În1814,breaslacojocarilordinTîrgu-Mureşseplângedemaimulteoricămaimulţiarmenilocali„oricuviclenieevidentă,oricuperfidieobişnuită”,contrardreptuluidepreempţiunealbreslei, cumpărăpieiledemielde lamăcelari,princareîipriveazădeunadinveniturilelegatedeprofesialor.19MaialesPATRUBÁNGergely şi ISSEKUTZ Bogdán, „împreună cu doi armeni asemănători lor dinDumbrăveni”,cumpărăpieidelamăcelari,oferindunpreţmairidicat.În1819,totcojocariiseplângconsiliuluicăCSÍKIMárton,ISSEKUTZBogdánşialţitreinegustorivândînmagazinelelorarticoledinpiele,înciudaprivilegiuluibreslei,„astfelmembriibresleinupotsăseîntreţinădinpracticareaprofesieilor,deoarecenureuşescsă-şivândăprodusele”.20

Numărulnegustorilorînoraşniciodatănuafostpreamare,darconformându-selanevoiletotmairidicate,prezenţaloreraîncontinuăcreştere.În1835,trăiauînTîrgu-Mureş25defamiliidenegustoricontribuabili,în1842,31defamilii,dintrecare10văduve, iarmareparteaacestorfamiliieraudeetniearmeană.21 Înacestultiman,comercianţiarmeniaufost:CSÍKIGergely,CSÍKIIstván,DRAGOMÁNKristóf,EMANUELPéter,ISTVÁNFIAntal,JAKABFFIJózsef,NOVÁKIstván,PETRÁSKÓ Márton, SZENKOVITS Lajos, soţia lui DOBÁL Antal, soţia luiEMANUELMárton,soţialuiISÁKEmanuel,soţialuiISSEKUTZDeodat,soţialui ISSEKUTZMárton, soţia luiNAGY István, soţia luiÖTVESAntal şi soţialui STEPHANIDemeter.La începutul secolului alXIX-lea se remarcă, datorităsituaţieifinanciarefoartebune,caşioamenibogaţiaioraşului,CSÍKIMárton,iarmaitârziuCSÍKIGergely.În1842,celmairidicatimpozitdupăvenitafostplătitdeCSÍKIGergely.

*17 PÁLJUDIT,Városfejlődés a Székelyföldön 1750–1914.(DezvoltareaoraşelorînŢinutulSecuiesc), Editura Pro-Print, Miercurea Ciuc, 2003, p. 231. Textul în original sună astfel: „azörmények városunkban a törsök polgárainknak nagy prejudiciumára annyira megszaporodtanak,hogymáravárosfényesebbésjobbhelyeitőkbírják,apiacsahhozközelesőutcákbelijószágokatlegnagyobbáronismegvásárolják,sőtnaponkéntannyirasokasodnak,hogyattóllehettartani,hogymiattukennekutánajóhelyekenjószágotsemlehetmásnakvenni”.18 Ibidem.19 Ibidem,p.271.20 Ibidem,p.271–272.21 Arh. Tg-M,Tabeledeimpozite,nr.170–171/1842.

183


Numărul exact al armenilor care au jucat un rol important sau mai puţinimportant în viaţa comercială a oraşului nu se cunoaşte, deoarece în evidenţesunt rareori incluşiparteneriinegustorilor, calfele saualţi angajaţi însărcinaţi cudiferiteatribuţii.Presupunemcăînprimajumătateaanilor1800s-auîntreţinutdincomercializareamărfurilorînjurde35-40familii,ceeaceînseamnăunnumărdeaproximativ170-200depersoane.

Întretimp,pelângănegustori,uniiarmeniauînceputsăpracticealteprofesii,însădespreeigăsimdoarinformaţiisporadice.Conformobiceiuluiepocii,stabilireapersoanelorînoraşşiobţinereadreptuluidecetăţeanalurbeiafostreglementatădestatuteleoraşului,numite„constituţii”sau„legi”,respectatecustricteţe.Prinacesterestricţiis-aîncercatîmpiedicarearăspândiriiînoraşameşteşugarilorne-breslaşi,învedereaeliminăriiconcurenţei,câtşiavagabonzilorşicerşetorilor.Restricţiileînsănuserefereauşilanegustori,deactivitateacăroraaveanevoieoraşul.Astfel,pânăînultimeledeceniialesecoluluialXVIII-lea,caleastabiliriiînoraşaarmenilorafostliberănumaiprinnegoţ.Primiinegustoriarmenidinaceastăperioadăcareaureuşitsădevinănunumailocuitoriînoraş,cişicetăţeniaiacestuiaaufostCSÍKIMárton[1783]şiPATRUBÁNMárton(1786).

EstebinecunoscutfaptulcădupămoartealuiIosifalII-lea,în1790,auavutlocdisputeaprigeîndietaţăriicuprivireladrepturilearmenilor.Unadintreproblemeeradreptul acestorade stabilire liberă înoraşe.Ladisputele care au avut loc înanii1790-1793auparticipatşideputaţiioraşuluiTîrgu-Mureş,luptândvehementpentru respectarea vechii practici consemnate în „constituţiile” oraşului. Ei auinsistatcaacordareastatutuluidecetăţeanaloraşuluisărămânădreptulexclusivalmagistratuluişiautorităţilesuperioaresănuforţezeconsiliulsăprimească,contrarvoinţei sale, armenicacetăţeni ai localităţii.Auconsiderat admisibilăacordareastatutuluidecetăţeannumaiînscopuldesfăşurăriiuneiactivităţicomerciale.Pânălaurmăvoinţaloraavutcâştigdecauză,şiîntr-adevăr,începânddin1793,cetăţeniide origine armeană au provenit cu toţii din rândul negustorilor.Astfel,DOBÁLAntalşiPATRUBÁNJánosaudevenitcetăţeniaioraşuluiîn1793,ISÁKJánosîn1795,urmaţide:PETRÁSKÓGergely,NOVÁKDeodat,EMÁNUELIstván,soţialuiISÁKAntalşisoţialuiÁBRAHÁMPál,cutoţiiînaintede1799.

SfârşitulsecoluluialXVIII-leaşiprimajumătateasecoluluialXIX-leasuntmarcatedeodezvoltareacceleratăaoraşului,careaatrasdupăsineşicreştereademograficăapopulaţiei.Iaracestnecesardeforţădemuncăafostasiguratdecătreceiveniţidinîmprejurimisaudinregiunimaiîndepărtate.Condiţiilestrictestabilitepentruacordareacetăţenieinuaureuşitsăîmpiediceafluxulforţeidemuncăînoraş,decareaveanevoieoraşul.Restricţiileauavutefectdoarasuprastratificăriisocialea populaţiei oraşului.Neacordarea dreptului de cetăţenie decât pentru unnumărmicdelocuitoriaavutcarezultatscădereaponderiilorfaţăderestullocuitorilor


184

oraşului.22Printreceistabiliţi înoraş înaceastăperioadă,fărăsăobţinădreptdecetăţenie,segăseauînnumărdestuldemareşiarmeni.Prezenţalorcrescândăestereflectatăderegistreleparohialedestarecivilăşideregistreledeimpozitare.

După cum ştim, armenii dinTransilvania, după aşezarea lor în principat,auadoptatconfesiuneaarmeano-catolică.Acoloundenuau reuşit să-şicreezeocomunitateconfesionalăşiparohieproprie,şi-auexercitatcultulîncadrulparohiilorromano-catolicelocale.Aşas-aîntâmplatşicuarmeniidinTîrgu-Mureş,careaudevenit enoriaşiiparohiei romano-catolicedinoraş.Copii lor au fostbotezaţi înbisericaromano-catolicădeaici,totaicis-aucăsătorit,şiconformritualuluicatolic,aufost înmormântaţiceidecedaţi.23Datorităacestei împrejurăriampututurmări–cuajutorul registrelorparohiale, completatecudatele tabelelorde impunere–anumite aspecte nunumai ale vieţii lor religioase, dar şi aspectele demografice.În registreleparohialeamintite,dinperioada1740-1849,am identificatcincizecidefamiliiarmeneşti.Câtevafamiliiaufostmenţionatenumaiodatăsaudedouăori (legate de căsătorie, naştere sau înmormântare), de ex. familiileAVÉDITH,BOGDÁNFFI,DUHA,KOZÁK,KUTSOVITSsauLÁSZLÓ,careînaintede1848nus-auînmulţitaicisemnificativsaunuaulocuitînoraşoperioadălungădetimp,darauexistatmaimultefamiliicareaudevenitfamiliimari,cunumeroşimembri,iar capii familiilor au ajuns cetăţeni cunoscuţi şi respectaţi ai oraşului. PrintrecelemaivestitefamiliidearmenigăsimcunumeledeNOVÁK(12familiimari),CSÍKI(11),ISTVÁNFIsauISTVÁNFFY(10),PATRUBÁN(9),ISSEKUTZ(6),EMÁNUELşiERÁNOSZ(cucâte5familii),SZENTPÉTERI(5),PETRÁSKÓ(4)şiBOGDÁN(3).

Înceeacepriveştelocullordeorigine,rezultăclarcămajoritateaarmenilormureşeni provin din Dumbrăveni (de ex. Csiki, Issekutz, Pátrubán, Szentpéterietc.), fapt evidenţiat deseori în izvoare. Dar se găsesc printre ei şi armeni dinGheorgheni,CiucşiGherla.DinGherlachiar înnumărmairidicat,cumeste şifamiliaPETRÁSKÓ.

Până la sfârşitul anilor 1840, armenii au alcătuit o comunitate destul deînchisă.Acestlucruestedemonstratşidefaptulcăs-aucăsătoritîntreei,martoriiprezenţi la căsătoria lor şi naşii copiilor nou-născuţi, de obicei, au fost armeni.Bineînţeles au existat şi excepţii.Astfel: fiul luiNOVÁKFrigyes, János, a fostbotezatîn1779decătreconteleLÁZÁRJánosşiMATSKÁSIÁgnes,iarfiicalui,Anna,în1783,decătrenobilulRADÁKJózsefşivăduvaluiSÁNDORJános;fiicaluiSZENTPÉTERIKristóf,AnnaMária,afostbotezatăîn1781decătrePÉTERFI22 Pál-Antal Sándor, Marosvásárhely története. I. A kezdetektől 1848-ig. (Istoria Tîrgu-Mureşului.I.Delaînceputuripânăla1848),MentorKiadó,2009,p.222.Prondereacetăţenilorfaţăderestulpopulaţiei,ascăzutdelade42,2%în1810,la26,7%în1842.23 Arhivelor Naţionale Serviciul JudeţeanMureş,Colecţia registrelor parohiale de stare civilă,nr.864–868.

185


József şi PRENNERAnna Borbála, iar fiul lui, cu numele de János, născut în1784,decătrePÉTERFIJózsefşiMATSKÁSIÁgnes.Maitârziu,cunaşidealtănaţionalitate ne întâlnim cu ocazia botezului copiilor lui PETRÁSKÓ Gergely,CSÍKIGergely,ISSEKUTZMárton,dr.CSÍKIJánosşialuiJAKABFFIJózsef.Căsătoriacaresepoateconsideraprimacăsătoriemixtă,s-aîncheiatla5noiembrie1838, între avocatulCSÍKIMárton şiKOVÁTSFranciska.Dar înaintede1848căsătoriilemixteaufostfoarterare.

IntegrareaarmenilorînsocietateaoraşuluiTîrgu-Mureşafostinfluenţatăînmaremăsurădefaptulcăaufostenoriaşiaibisericiiromano-catolice,care,înmareamajoritate,afostalcătuitădinmaghiari,şicopiiloraufostînscrişiînşcolilecatolicelocale (primară şi secundară), ceea ce a influenţat substanţial slăbirea cadruluide comunitate închisă, lărgind căile apropierii şi ale coexistenţei lor în cadrulsocietăţiidinoraş.Majoritateaarmeniloraufostnegustori.Foartepuţinidintreeiaufostmeşteşugari.InteresantestecăunmembrualfamilieiSZENTPÉTERIdinDumbrăveni,stabilitlaTîrgu-Mureş,Kristóf,aalesmeseriademeşteşugar.Membriifamiliei luiaurămasfidelimeserieidemeşteşugar,nus-aualăturatnegustorilor.Antal,născutîn1786,adevenitcroitor,iarJános,născutîn1791,cojocar.

Înprimeledeceniialeanilor1800,odatăcuapariţiaşiînmulţirea,dinceîncemaisimţitoare,aunornoiposibilităţideafirmareînsocietate,uniiarmeniîncepsă îmbrăţişeze şi altemeserii.Căilemai captivante s-au dovedit a fi cele legatededomeniulsanitarşidejustiţie.PrimiicareabandoneazăcomerţulsuntmembriifamilieiCSÍKI–Jánosalegeprofesiademedic,Ferenc(născutîn1819)devinefarmacist,iarMárton(născutîn1812),avocat.DinfamiliaISSEKUTZ,Adeodát,născutîn1811,alegecarieradejuristşi,încalitatedejudecător(ajungeşipreşedinteaCurţiideApeldinTîrgu-Mureş),devineuncetăţeanrenumitşirespectataloraşului.

*Dinpunctdevederesocial,anterioranului1848,şiarmeniieraustructuraţi

pestări,înmodasemănătorrestuluipopulaţieidinoraş,potrivitstatutuluijuridicînvigoareînaceavreme.Segăseauprintreeisimplii locuitori ai oraşului, orăşeni înstăriţi cu drept de cetăţenie,darşipersoane cu privilegii nobiliare.Ceicareaugăsitdelucru,osursădetraiînoraş,audevenitmaiîntâilocuitoriaioraşului.Cutimpul,ceicucondiţiematerialămaibunăauobţinutşistatutdecetăţean,devenindastfelmembriipăturiisocialeînzestratăcudrepturişiobligaţiistabiliteîn„legeaoraşului”,elaboratăîn1604.Eiaufostpersoanecumijloacedetraionorabile,aufostproprietariiunorcaseşimoştenirişis-auangajat,prinjurământuldepusînfaţamagistratului,săcontribuielabunăstareaoraşului,sărespectedrepturileacestuiaşisăîlapere.Înaintedeprimireastatutuluidecetăţean,fiecarelocuitor,fiedescendentdecetăţean,fiepersoanăaşezatămairecentînoraş,afostdoarunlocuitorînoraşfărădreptdecetăţeanorăşenesc.Simpliilocuitoriaioraşului–înfuncţiedetipulmeseriei, amuncii efectuate în vederea asigurării existenţei lor – erau: libertini


186

(libertinus),deciînpersoanăliberi(nefiindîndependenţăfeudalăfaţădenimeni),apoijeleri,zilierisauservitori.

ÎnprimajumătateasecoluluialXIX-lea,oparteaarmenilordinTîrgu-Mureşeraucetăţeniaioraşului.Astfel,dintabeladeimpunerepeanulfinanciar1811/12,aflămcăînrândullibertinilorsuntconscrişi18armeni,capidefamilieşi2văduve,iarînrândulcetăţenilor,13capidefamilieşi4văduve.24Douădeceniimaitârziuse aflăprintre cetăţenii impozitaţi 20de capi de familie şi 7 văduve, iar printrelibertini,8capidefamilieşiovăduvă.25Libertinii,aproapeîntotalitatealor,aufostcalfelacomercianţiipatroni.

Armeniimaiînstăriţi,dupăces-austabilitînoraş,aureuşitsădevinăcetăţeniai oraşului. În perioada 1783-1844 au primit statut de cetăţean cel puţin 44 depersoane.26Numărul lor real, probabil, estemaimare, dar din cauza faptului căevidenţelesuntincomplete,nuamreuşitsăstabilimcuexactitatetotalullor.

Negustorii armeni cu o situaţie materială bună au primit (în realitate aucumpărat)şititlurinobiliare.Înperioadatratată,înTransilvaniaaufostînnobilaţiîntotal56defamiliidearmeni.DintreaceştiamaimulţiaulegăturăşicuoraşulTîrgu-Mureş. Astfel, o parte dintre descendenţii familiilor înnobilate CSIKI,GÁSPÁR,ISSEKUTZ,NOVÁK,PATRUBÁN,SZENTPÉTERIşiVERZÁRs-austabilitînacestoraş,iarPETRÁSKÓGergelyadevenitîn1831nobil,cacetăţeantîrgumureşean.Maitârziu,în1876,judecătorul–într-ovremechiarpreşedinteleCurţiideApeldinTîrgu-Mureş– ISSEKUTZAdeodátaprimit titludenobilcuprenumelenobiliarde„Marosvásárhelyi”.

Înlegăturăcunobilimeaarmeanătrebuiemenţionatcăceimaimulţiauprimitacest privilegiu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în timpul domnieiMARIEITEREZA. În această perioadă a devenit un obicei acordarea de titlurinobiliarepersoanelor carepracticau cu succesprofesiilenelegatede agricultură.Printreacestea,oatenţiedeosebităafostacordatădeCurteadelaViena,medicilormerituoşi(deex.dr.MÁTYUSIstvándinTîrgu-Mureş)şinegustorilorînstăriţi.

Obţinereascrisorilordeînnobilaredecătrearmeniafostînlesnitămaialesînurmasprijinuluifinanciaracordatdecomercianţicaseiregale,pentruacoperireacheltuielilor militare. Diploma de înnobilare a lui SZENTPÉTERI Kristóf dinDumbrăveni, emisă în anul 1760,27 exemplifică elocvent această practică. Înjustificarea acordării privilegiului, putem citi că, deoarece solicitantul, pe lângăcerereaperseverentăînaintatăsuveranului,asprijiniterariulcuoanumităsumădebaniînvedereasuportăriicheltuielilormilitareînrăzboiulîncursdedesfăşurare,suveranulîlinvesteştecutoatedrepturilenobiliareexercitatepeteritoriulimperiului24 Arh. Tg-M.,Tabeledeimpunere,nr.134/1811.25 Ibidem,nr.153/1830.26 PÁL-ANTAL,op. cit.,p.304–322;Arh. Tg-M.,Dărideseamăfinanciarealecasieruluialodialaloraşuluipeanii1809-1848.

27 BibliotecaDocumentarăTeleki-BolyaiTîrgu-Mureş,Ms.nr.617.

187


(fără să-i doneze moşii). Privilegiile obţinute însă nu au putut fi exercitate debeneficiari, decât parţial. Fiind locuitori ai oraşului, erau obligaţi să respecte„constituţiile”acesteiapecare,cuocaziaprimiriilorînrândulcetăţenilororaşului,aujurat.Prinurmare,cuprivilegiulînbuzunar,carelegarantascutireadeimpozit,au rămas cetăţeni contribuabili, plătind atât impozit după casele şi alte averiimobiliare,precumşitaxedupămeseriapracticată.Titluldenobille-agarantatînsădistincţieînrang,maimultrespectşiavantajpoziţionalînsocietate.

ÎnîncheieremenţionămcăînadouajumătateasecoluluialXIX-leanumărularmenilorînoraşacrescutsimţitor.Înacelaşitimpînsăaavutlocşiaccelerareaasimilăriilorînrândulpopulaţieimaghiaremajoritarăînlocalitate,maialesprincăsătoriimixte.Înconştiinţalortrăieşteviuşiaziorigineastrămoşească,chiardacăîntretimpauuitatsăfoloseascălimbaarmeană.

ARMENIANS IN TÂRGU MUREŞ BEFORE 1848SUMMARY

ThisstudypresentsaspectsofthepresenceofArmeniansinTirguMuresandtheirlifeherebefore1848.TheybecamepartofthepubliclifeofTirguMuresasitinerantpeddlerswhovisitedthetownespeciallyduringannualorweeklyfairs.

ThefirstisolatedpiecesofinformationregardingtheArmeniansthatsettledinTirguMuresdatefromthe17thcentury.Inthefirsthalfofthe18thcenturymostofthoseinvolvedincommercialactivitiesinTirguMureswereGreekandMacedo-Romanianmerchantsandgrocers.ThefirstsignsofanArmenianpresenceheredatefromthe1740s.Inordertoovercomelocalrestrictions,wealthyArmenianmerchantsputthemselvesunderthepatronageofcentralauthorities,whichtheyacquiredbymakingloansanddonationstotheVienneseCourt,e.g.forthemaintenanceofthearmy.With thehelpof theTransylvanianGovernment (Guberniul Transilvaniei) theyinfiltratedandintegratedintothelocalcommerciallifeandbecameimportantmembersofthiscommunity.

Whileduring thefirsthalfof the18thcentury the townwasdominatedbytheGreeksbelongingtotheGreekcompanyofSibiu,bythebeginingofthe1800sthepercentageofArmenianmerchantsequaledandthenevenexceededthatoftheGreeks.

ItisnotknownexactlyhowmanyArmenianslivedinTirguMures,butweassumethatduringthefirsthalfofthe19thcenturytherewere35to40families,whichmeansaround170–200persons.

TheArmeniansofTransylvania,aftertheysettledinthePrincipate,practicedtheArmenian-Catholicfaith.However,astheydidnothavetheirownparishinTirguMures,theyattendedtheRoman-CatholicchurchesoftheHungarianpopulation,andwerethusassimilatedintotheHungariancommunityduringthesecondhalfofthe19thcentury.(TranslatedbyAlina-OliviaŞuta)


188

PREOCUPĂRI FILANTROPICE ALE ORTODOXIEI TRANSILVĂNENE FAŢĂ DE ÎNVĂŢĂTORI ŞI ŞCOLI ROMÂNEŞTI DIN SPAŢIUL

INTRACARPATIC, LA SFÂRŞIT DE SECOL XIX ŞI ÎNCEPUT DE SECOL XX

Florin BENGEAN

Ţintadecăpetenieastrădaniilorpreoţeştieste,înfond,parteaspiritualădinfiinţanoastră:sufletulomenescşimântuirealui.Darpreotulnusepoatedezinteresanici de latura materială a vieţii credincioşilor săi, pentru că aceasta constituietemelia indispensabilă a vieţii lor sufleteşti, iar de bunăstarea, mulţumirea şifericireaomului atârnă înbunăparte şi progresul săucultural,moral şi religios.NupoţipropovăduipeDumnezeuşiEvanghelialuiHristosasistândnepăsătorlasuferinţele, lipsurile şimizeriamaterială a credincioşilor tăi.Nu poţi să spui căiubeştipeDumnezeuşipeoameni---caresuntfiiiLui---dacătolerezisaurămâipasivînfaţauriicareînvrăjbeşteşidespartepeoameni,alăcomieişiaasupririi,care împarte pe oameni în bogaţi şi săraci, în stăpâni şi robi, în exploatatori şiexploataţi.Preoţimea,careînmajoritateaeiafostrecrutatădinmijloculpoporului,e datoare deci să împărtăşească din toată inima, dreptele năzuinţe ale poporuluimuncitorspreoviaţămaibunăşisăsealăturelastrădaniileacestuiaspreîmplinirealor.Idealurileveşnicededreptatesocială,depaceşideiubireîntretoţioameniişitoatepopoareledepefaţapământului,egal îndreptăţite laviaţă,sunt îndefinitivşialeBisericiicreştine,elefiindînscrise în învăţăturaMântuitoruluişi înSfântaScripturăîncădeacummaibinededouămiideani.

Preoţia creştină din perioada de care ne ocupăm nu putea rămâne unaexclusivritualistă,mărginităadicălaîndeplinireaîndatoririlorritualeprevăzuteînMolitfelnic,ciatrebuitsăiasăpeşantierullargalvieţiisociale,săsealiniezeînrândurile luptătorilorpentruînfăptuireaidealurilordeprogresşidreptatesocială.În acţiunile sociale întreprinse de Biserică în această perioadă trebuie să ţinemcontdedoifactoriextremdeimportanţi:perioadaextremdegreaprincaretreceaîntreagaTransilvanie,deciimplicitşiBisericaromâneascădeaici,precumşistareadesărăciegeneralizatăşiasuprapreoţilorromânitransilvăneni.

Au existat circulare permanente din partea Mitropoliei Ardealului cătreProtopopiate ca să îi ajute pe cei săraci şi să adune bani şi cele necesare vieţiipentruceinăpăstuiţi.În1881,preotulSamsonMoldovandinsatulPeteaîlanunţăpeprotopopcăaadunatcolectapentruceisăraci.Parohia-filieCurtifaiasolicităinsistentMitropolieiunajutorfinanciarpentrucăaceastălocalitateafostgreulovitădincauzainundaţiilorşifoartemultefamiliiauavutdesuferitdepeurmaacesteicatastrofeanaturii.Răspunsulmitropolieilaaceastăsolicitarenuselasăpreamultaşteptatşiînanul1881setrimitedelacomitetulpentrusprijinireacelorinundaţiunajutorde200florinifilieiCurtifaia.

189


Deasemenea,MitropoliasareînajutorulunuiînvăţătordinTohanulnou,careaavutdesuferitdinpricinaunuimareincendiu,înurmacăruiai-afostdistrusăgospodăriaînmareparte.Prinintermediulprotopopuluisetrimiteocircularăcătremitropolieprincaresesolicităajutorpentruacestînvăţător.CircularasetrimitedelaBraşovladatade21septembrie1879,decătreprotopopulIosifBaracu1.Protopopulexplicăîncircularăcăacestînvăţătorarămasfără„clădirilesaleeconomice”plinedebucate,mistuite înurmaincendiului înfricoşător întâmplat înTohanulnou, înziuade28augustacelan.Laaceastăsolicitare,Mitropoliaa răspunspromptcăîn şedinţa sa,Consistoriul arhidiecezana acordat învăţătoruluidinTohanulnou,IoanBăncilă,unajutorde15fl.Aceastăhotărâres-aluat laSibiu, ladatade16 noiembrie 18792.

Mitropolia solicită creareade fonduriparohialepentrumaibunagospodărire a treburilor administrative ale fiecărei parohii. În 1872,Mitropoliacereînfiinţareadefonduripropriilocaledincaresăfieajutatpreotul,învăţătorul,lucrăriledezidiredebiserici, săseacordeajutoarepentruvăduve,săracietc. În1881 întâlnim circulare către toate oficiile protopresbiteriale, ca inspectoratedistrictualedeşcoli,şicătretoţiînvăţătoriidelaşcolileconfesionalegr.or.românedinarhidiecezaTransilvanieicasăveghezeasuprastării şcolilor3.Deasemenea,printr-oaltăcircularăMitropoliaîndeamnăfiecaretractprotopresbiterialsăalocecâte60florinianualunuifiualprotopresbiteriatului pentrucursulpreparandial.Mitropolitul solicită protopopilor ca oficiile parohiale să urmărească cu atenţietineriimeseriaşisubvenţionaţidinFundaţia,,Andronic”.

ÎnArhivaMitropolieiArdealuluidelaSibiu,precumşiîndocumentelepublicatealeConsistoriuluiArhidiecezanîntâlnimfoartemultecererideajutor,fiedelaparohii,fiedelaşcoli,fiedelapreoţisauînvăţătorifoartesăraci.Amintimaiciastfeldecâtevacazuri:cerereaparohieiVeseud(protopresbiteriatulAgnitei)pentruunajutorpentruşcoală;cerereaînvăţătoruluiIoanAlămoreanudinTurnişorpentruunajutor;cerereadeajutordin5/17aprilie1879aînvăţătoruluiPetruEmiliandinAlba-Iuliacareanunţăcăestefoartebolnavşizacepepat;solicitareacomitetuluiparohial de ajutor pentru şcoală în Hunedoara; cererea lui Dionisiu Chendi, deajutor pentru şcoala din Mediaş; cererea comitetului parohial din Aţel pentruacordareaunuiajutorde200fl.pentruşcoală;cerereaînvăţătoruluiMateiuRadudinMeşterhazapentruunajutor;cerereapreotuluiDavidRussudinŞieul-marepentruoremunerarecaşicatehetlaşcoliledestatdinaceacomună;cerereaînvăţătoruluiIoanBotadinCeteapentruunajutor;cerereapedagoguluiînanulalIII-lea,NicolauRusudinVisca,pentruafiscutitdelasolvireataxeiseminarialede60fl.4;cererea

1 ArhivaMitropolieiArdealului,Sibiu,Circulare,Nr.259/1879.2 Idem,Nr.2736/1879.3 Idem,1881.4 Protocolul sinodului ordinar al Arhidiecezei Gr.-orientale române din Transilvania ţinut la anul 1888,Tiparultipografieiarhidiecezane,Sibiu,1888,p.17.


190

învăţătoruluiG.B.Reitescu din Sânpetru pentru un ajutor anual; cerereaMarieiGeorgevicidinSibiupentruunajutorpermanent;solicitareacomitetuluiparohialdin Feredeu pentru un ajutor pe seama bisericii şi a şcolii; cererea comunelorbisericeştiSânpetruşiSăcelpentruunajutorde100fl.laedificareaşcolii5;cerereacomitetuluiparohialdincomunaArdeu, tractulOrăştiei,pentruunajutorde300cor.lareparareaşcolii(1904);cererideajutordinpartealocalităţilorMeşterhaza,Topliţa,Măierău;cerereapreotuluidinLancrăm,IsidorBlaga,pentrusistemizareaadouăstipendiidin fundaţia„Moga” în folosulcopiilor săi şcolari lagimnaziulluterandinSas-Sebeşşilistasolicitărilordeajutoarebăneştiesteîncăfoartelungă.

S-aîncercatpecâts-apututcasăserezolveacestecerericâtmaibine,majoritatea au primit ajutoare, alţii au primit chiar demaimulte ori; uniiau trebuitsăaşteptepânăceauprimitdincauzamultitudiniidecereri;certestecă foarte mulţi nevoiaşi au beneficiat de ajutoare din fondurile mitropoliei saudinfondurileadministratedeaceasta.Dămîncontinuarecâtevaexempledeactede caritate în urma unor cereri ca cele de mai sus. Într-o circulară,Mitropoliaînştiinţeazăcă fostuluiprofesorgimnazialPetruEmilian, locuitor înAlba-Iulia,s-a acordat înurmacererii lui către sinodul arhidiecezandin acel an,unajutorde25fl.dinsumavotatăpentruajutorareaînvăţătorilor,ajutorpecareîlvaputearidica de la casa consistorială arhidiecezană6.Dintr-o altă circulară aflăm că, înşedinţasa,ConsistoriularhidiecezanavotatpentruşcoalaconfesionalădincomunabisericeascăMarcoşinunajutorde30fl.şipentruşcoaladinTeliudeasemenea30fl.7.Dintr-oaltăcircularăaflămdespreunajutoracordatpentruşcoaladinCojocna,învaloarede30fl.8.

Dindocumenteaflămşidespreajutoareacordateunorînvăţători:TeodorBereşiudinVidacutulromân,IoanStoicadinStreza-Cârţişoara,IoanGoleadinOcolişul-mare,VasilieDaviddinSângeorgiudeMureş,NicolaePopoviciudinLoamneş,VasileSimondinSurduc-Capolnicu,lafiecarecâte15fl.9,precumşiunuiînvăţătordinDeva,40fl.10.

De lamitropoliese trimite înştiinţaredată la6 iunie1875,căseacordă ajutor pentru învăţătoriiNicolauPăgăcianudinNazna şiGeorgiuChişiudinMureşeni,câte25fl.,.Înanul1876înregistrămunajutordelastatdecareaubeneficiatmaimulţipreoţidintrecareamintim:P.Trombitaş,200;IoanVătăşianu,50;VasiliuMatei,50;GeorgiuSimonis,50;IoanBerşanu,50;TeodorMatei,50;Samson Moldovan, 50; Mihail Chibeleanu, 50. Epitropul Georgiu Olteanu dinBerghiaaprimitunajutorde40florinide lapreotul IoanHodoşiu, căruia îidă5 Ibidem,p.96-97.6 ArhivaMitropolieiArdealului,Sibiu,Circulare,nr.1817/1879.7 Idem,nr.2878/1879.8 Idem,nr.1873/1879.9 Idem,nr.2929/1879.10 Idem,nr.1875/1879.

191


chitanţă.PreotulIoanHodoşiudinMoreştiprimeşte,în22iulie1878,delaPartenieTrombitaş (protopop)5fl. (dincei50–ajutor împărătesc),căruia îidăchitanţă.Mitropolia trimite înştiinţare către Protopopiatul Tîrgu-Mureş că va acorda unajutorpentru2studenţicaresuntmaimerituoşicasă-şipoatăcontinuastudiile.

MitropoliaînştiinţeazăpeprotopopulTrombitaşalTîrgu-Mureşuluică în anul şcolar 1877/1878 s-a acordat ajutor învăţătorilor: Nicolae PogăcianudinNazna–20florini;GeorgiuChişiudinMureşeni–20fl.; IoanHurubanudinCorunca–15fl.MitropolitulMironRomanulîiscriedelaSibiu,la2iunie1878,protopopuluiTrombitaşcăînanul1877aprimitunajutorde540fl.delastatşiîl îndeamnă să verifice care preoţi şi credincioşi au primit acest ajutor. În urmacererii cătreMitropolie, de solicitare de ajutor a învăţătoruluiVasilieDavid dinSângeorgiu, în 1879, se trimite înştiinţarea că întrunit în şedinţă, ConsistoriularhidiecezanaacordatluiVasilieDavid,învăţătorînSîngeorgiudeMureş,15fl.caajutorpeanulşcolar1879/188011.MitropoliaacordăajutorpentruunelevînclasaaVII-a,careestemaimerituos,pentrua-şiputeacontinuastudiile.Delamitropoliese trimite cătreTrombitaş înştiinţarea că în şedinţă consistorială s-a decis să seacordeînvăţătoruluidinCorunca,IoanHurubanu,unajutorde20fl.peanulşcolar1879/188012. ÎnvăţătorulIoanHurubandinCoruncaamaiprimit25defloriniînanul1882.ComitetulbisericescdinCoruncasolicităMitropolieiajutorfinanciarpentruedificareabisericiideaici.În1881,MitropoliasolicităprotopopuluiPartenieTrombitaşsătrimităolistăcupreoţiicarearputeaprimiajutoarebăneştipentrueişipentrucredincioşiiloraflaţiîndificultate.Totînacelan,MitropoliatrimiteluiTrombitaş100deflorini,pentrupunerealapunctaşcoliidinCornăţelşiunajutorde400florinipentruparohiaBerghia.Mitropolitultrimiteînştiinţarecădinbugetulfonduluişcolarpeanul1887s-avotatcomuneibisericeştiSînger,pentrutrebuinţegeneraledeşcoală,unajutorde50florini13.Înanul1895seînregistreazăunajutorpentru salarii învăţătoreşti la şcolile din mai multe comune bisericeşti, dintrecareamintim:Sînger–100florini;Şoimuşul român–50florinietc.ProtopopulMăneguţiuprimeştealtăcircularădelamitropolie,în1900,princareesteînsărcinataîncunoştinţacomunele:Suplac, Mureşeni,Şoimuşulromân,Vidrasău,SîngeorgiudePădureşiSîngeorgiudeMureşcăpentruîntregireasalariuluiînvăţătoresclis-avotatdinfondulşcolareparhial-bugetulanului1900-unajutorînsumădecâte100coroane14. În1910,Mitropoliaînştiinţeazăcăs-avotatdinfondulbisericilorsărace un ajutor anual în sumă de 200 coroane comunei bisericeşti Berghia, înscopulzidiriibisericii15. OaltăînştiinţareanunţăcomunabisericeascăSîngeorgiu11 ArhiveleNaţionale,ServiciulJudeţeanMureş,fondProtopopiatuluiOrtodoxRomânTîrgu-Mureş,dos.30,f.69.12 Ibidem,f.82.13 Idem,dos.100,f.36.14 Idem,dos.244,f.1.15 Idem,dos.349,f.22.


192

dePădurecăînscopulîntregiriisalariuluiînvăţătorescis-avotatdinfondulşcolareparhialunajutorînsumăde300coroane16. Astfeldeajutoareauprimitşisatele:Gorneşti–200;Veţa–200;IclanduMare–400pentruzidireaşcoliietc.Printr-oaltăcircularăaMitropolituluiseanunţăcomunabisericeascăVeţacăis-avotatdinparteacomisieiadministrativeafundaţiei,,Şaguna”unajutorde500coroanepentruzidireabisericii17.

MitropoliatrimiteocircularăprincareînştiinţeazăcăprindeciziaConsistoriului arhidiecesan s-a acordat din fondul şcolar eparhial pentru anul1894,unajutorcatehetuluiIacobStavilă,parohînLueriu,însumăde50fl.18 La10decembrie1894mitropoliaînştiinţeazăpeprotopopulŞagăucăaprimit100florinidinfondulRudolfin.19

Deasemeneatrebuiesămenţionămcăcircularele,rapoartelepecareprotopopiiletrimitperiodiccătremitropolieprezintăoimportanţăsemnificativă.Astfel, în multe rapoarte către mitropolie, protopopii solicită ajutor în numelemultor preoţi şi credincioşi săraci, din cuprinsul protopresbiteriatului lor. Dupăcese trimitajutoaredelamitropolie,protopopii trimit înapoichitanţeledincarerezultăcăbaniiauajunsladestinaţiacerutădemitropolie.Protopopiiînştiinţeazămitropoliadespretotcesepetreceînviaţauneiparohii,despresituaţiapreotului,maialesdespre stareamaterialăaacestuia,despre situaţiacredincioşilor,despremodulcumsedesfăşoarăserviciulliturgic,despresituaţiaşcolilor,aînvăţătorilor.

THE PHILANTHROPICAL CONCERNS OF THE TRANSYLVANIAN OTHODOXY TOWARDS ROMANIAN TEACHERS AND SCHOOLS

WITHIN THE CARPATHIAN AREA AT THE END OF THE NINETEENTH CENTURY AND EARLY TWENTIETH CENTURY

SUMMARY

TheChristianpriesthood,intheperiodunderdiscussion,couldnotremainanexclusiveritualisticone,dealingonlywiththeritualsstatedinMolitfenicbuthad togoouton thewide siteof social lifeand takea sideamongfighters thatwanted to achieve progress and social justice.T herewere permanent handoutsfromtheMetropolitanofTransylvaniatodeaneriesinordertohelpthepoorandtoraisemoneyandthenecessitiesoflifeforthoseafflicted.IntheTransylvanianMetropolitanArchive from Sibiu, aswell as in documents of theArchdiocesan16 Ibidem,f.24.17 Ibidem,f.33.18 ArhiveleNaţionale,ServiciulJudeţeanMureş,fondProtopopiatulOrtodoxRomânReghin,dos.1461/1895,f.137.19 Ibidem,f.138.

193


Consistorywefindmanyrequestsforhelpfromeithertheparishorfromschoolsorfromverypoorpriestsorteachers.Theytriedasmuchastheycouldtosolvetheserequests,mosthavereceivedaid,otherswereevengivenhelp forseveral times,somehadtowaituntiltheyreceiveditbecauseofthemultitudeofapplications,thefactisthatmanyneedyhavebenefitedfrommetropolitanfundsorfundsmanagedby it.VerymanyRomanianschoolsand teachers receivedmaterialaid from theChurch,andsotheycouldoperateundernormalconditions.


194

ARTICOLE ANTIROMÂNEŞTI ÎN PRESA DE LIMBĂ MAGHIARĂ INTERBELICĂ. STUDIU DE CAZ: ZIARUL ” SZÉKELY NAPLÓ” DIN

TÎRGU-MUREŞ (1927)Alin SPÂNU

Revizionismulungars-anăscutîntimpulnegocierilordepacedelafinalulPrimuluiRăzboiMondialşialuatamploaredupăsemnareaTratatuluidelaTrianon(4 iunie1920) întreUngariaşi toatestatele învingătoare1.Acţiunearevanşardăaevoluatîntimplacelemaiînaltecoteşiainclusacţiunideinfluenţă,dezinformare,subversive şi chiar teroriste.Acestea au avut ca primă ţintă poporul ungar, caretrebuiaconvinscăUngariaapierdutnemeritatteritoriiledeţinuteîncadrulfosteimonarhiidualiste(1867-1918)şitrebuiesăfacătoateeforturilepentrualerecupera.Adouaţintăareprezentat-ocomunitateamaghiarădinţărilevecine,caretrebuiaatrasălacolaborare,îndrumată,finanţatăşisubordonatăsăexecutedirectiveledelaBudapesta.Scopulfinaleraacelaalrecuperăriiteritoriilorpierdute,consideratetemporardeţinutedestatelenaţionalevecine.Ţintasupremăafostinfluenţareaprinoricemijloaceşiatragerealacolaborareaopinieipublice,aformatorilordeopinieşialiderilorpoliticidinstateleoccidentale.Niciunefortnuafostpreamare,niciosumănuafosteconomisită,niciunsacrificiunuafostfărărostînaceastăcruciadăadenaturăriiadevăruluişiistoriei.Efecteleacestoracţiunis-auvăzutdupă20deani,cândEuropaacăzut,înmareparte,înabisultotalitar,iar„fructele”acţiunilorrevizionisteaufostdispariţiasauretrasareagraniţelor,uneleînfavoareaUngariei,cusprijinulGermanieinaziste,ItalieifascisteşiURSS.

Înacestcontext,presamaghiarădinRomânia2aavutoconduităduplicitară.Pedeoparte,s-adeclaratdeacordcurespectarealegilornaţionaleşiîncadrareaînstatulnaţionalunitarromân,iarpedealtăparte,apublicatdiferitearticolecucaracterdenigratorlaadresaromânilor,fiecăeravorbadeistorie,deevenimentepolitico-militaresaudeacteledeguvernare.Lareacţiaautorităţilor–deaamenda

1 Pentrumaimultedetalii a se consultaAlinSpânu, „Propagandaexternăungară contraTratatuluidelaTrianon(1919-1920)”,învolumul Profesioniştii noştri 15. Ioan Solomon la 60 de ani(ediţieîngrijitădeIoanLăcătuşuşiVilicăMunteanu),EdituraEurocarpatica,Sfîntu-Gheorghe,2014,p.509-514.2 Pentrumaimultedetaliiaseconsulta,AlinSpânu,Propaganda externă ungară contra Tratatului de la Trianon (1921-1922), în volumulActa Carpatica, (Anuarul românilor din sud-estulTransilvaniei),I,editatdeEpiscopiaOrtodoxăaCovasneişiHarghitei,CentrulEcleziasticdeDocumentare„MitropolitNicolaeColan”,CentrulEuropeandeStudiiCovasna-Harghita,AsociaţiaŞtefadina(dr.IoanLăcătuşuredactorresponsabil),EdituraEurocarpatica,SfîntuGheorghe,2014,p. 357-366; Idem,Propaganda externă ungară contra Tratatului de la Trianon (1923-1924), învolumulZargidava XVI, editat de Societatea de Ştiinţe Istorice din România – filiala Bacău şiFundaţia cultural-ştiinţifică „Iulian Antonescu” (redactor-şef prof. dr. Ioan Mitrea), Docuprint,Bacău,2015,p.183-194.

195


sau suspenda publicaţia vinovată – liderii politici maghiari săreau în apărareaziarului/revistei,invocaulibertateapresei,drepturileminorităţilorşipromiteaucăaşacevan-osăsemai repete.Promisiunilenuerau respectate,astfelcă,dupăoperioadămailungăsaumaiscurtă,publicaţiarecidiva,iaracţiuneaautorităţiloreradinnoucombătutădepoliticieniimaghiari.

Unasemeneacazs-apetrecut înanul1927şiaavutcasubiectpublicaţia„SzékelyNapló”(Jurnalsecuiesc)dinTîrgu-Mureş.Acestziaraapărutla10iulie1910,fiindrezultatulfuziuniiîntre„SzékelyHirlapésMarosvidék”(Jurnalsecuiescşi Ţinutul Mureş), fondat în ianuarie 1897 şi transformat ulterior în „SzékelyLapok” şi „Politikai ujság” (Gazeta politică), înfiinţat la 23martie 1910. După1918,înpofidavicisitudinilorşiacriticilorlaadresaguvernuluiromân,presadelimbămaghiarăafostîntr-ocreştereconstantădinpunctdevederenumeric:21depublicaţiiîn1918,23în1919şi24în1920.ÎnprimiianidupăMareaUniredela1Decembrie1918,aceastăpresăaavutladispoziţie„operioadădeadaptarelanoilerealităţipolitice,deîncredereînviaţanouluistatromân”3.

Aproape un deceniu dupăMareaUnire, în 1927, ziarul „SzékelyNapló”a demonstrat că încă nu se adaptase şi nu reuşise să se încadreze în realităţilestatuluinaţionalunitarromân.Lajumătatealuniimai1927,ServiciulSpecialdeSiguranţădinTîrgu-MureşainformatDirecţiaGeneralăaPreseişiPropagandei,aflatăînsubordineaPreşedinţieiConsiliuluideMiniştri,căziarul„SzékelyNapló”apublicatla13maidouăarticole(Anexa 1 şi Anexa 2)careseîncadrauîndelictuldecalomnie.ÎnTransilvaniaeraîncăînvigoareLegeapreseidin1914,iarart.14,aliniatele5şi32prevedeadelicteledepresă,încareseîncadrauşiarticoleledin„SzékelyNapló”.Încazulcândvinovăţiaorganuluidepresăeradovedită,acestaerasancţionatînconformitatecuLegeadin1921,art.3,aliniatele1,2,3şi8.DionisieNobilescu,autorultraduceriişiaraportuluideanalizăaarticolelor,amenţionatcă„SzékelyNapló”„graţieatitudiniisaleduşmănoasepentrutotceesteromânesc,afostsuspendatînanul1926petimpnelimitat”�.Totuşi,dinconsiderentepolitice,ConstantinBucşan4,subsecretardestatlaMinisteruldeInterneînperioadamartie1926-iunie1927,arevenitasupradecizieidupăcâtevasăptămâni„înurmastăruinţeiunorparlamentarimaghiari şi a făgăduielii că va adoptao atitudine loială”5.Laalegerileparlamentaredinanul1926,PartidulMaghiaradenunţatpactulpreelectoralcuPartidulPoporului,stabilitîn1923şicunoscutca„PactuldelaCiucea”,semnândunaltulcuPartidulNaţionalLiberal6.DupăcegeneralulAlexandruAverescu,liderul3 Pentrumaimultedetaliiaseconsulta:GyörffyGábor,Istoria presei maghiare din România între 1918-1944,laadresahttp://enciclopediavirtuală.ro/aricoletematice/articol.php?id=108.4 Dimitrie Poptămaş, Mózes Julia, Publicaţiile periodice mureşene 1795-1972, studiuintroductivdeprof.VasileNetea,Tîrgu-Mureş,2000,p.29.5 ArhiveleNaţionaleIstoriceCentrale(încontinuare:ANIC),fondMinisterulPropagandeiNaţionale–PresaInternă(încontinuare:MPN-PI),dos.64,f.1.6 ConstantinBucşan(6noiembrie1883,Sibiel-Sibiu–d.20martie1946,Bucureşti)aurmat


196

PartiduluiPoporului,aprimitsarcinasăformezeguvernul,conducereaPartiduluiMaghiarşi-adatdemisia.Noul lider,conteleBethlenGyörgy,anegociatonouăînţelegere,finalizatăla21aprilie19267.Negociatoriiguvernului,OctavianGoga,ministrudeInterne,şiConstantinBucşan,cumnatcuGogaşisubsecretardestatlaacelaşidepartament,vorsemnaaceleaşiînţelegerişiculideriisaşişibulgari.La30aprilie1926,ziarul„Îndreptarea”,oficiosulpartiduluideguvernământ,apublicatarticolul„Secuimeafaceoprimireentuziastăd-luisubsecretardestatdr.Bucşan.Înţelegereacuminorităţile”.Chiar şidupăcePartidulPoporuluinuvamaifi laguvernare,BucşanvarămânepreşedinteleorganizaţiilordinsecuimealePartiduluiPoporului. Pe baza înţelegerii electorale presamaghiară îşi permitea să publicearticole antiromâneşti, deoarece parlamentarii maghiari puteau pune, oricând,în discuţie sprijinul acordat guvernului în cazul unormăsuri represive la adresajurnaliştilor.

Nobilescuapropuscadedataaceastasuspendareaziaruluisăfiefăcută„celpuţin”8pânălapronunţareajustiţieiasupracazului,pentruanumaioferimotiveoamenilorpoliticimaghiarisăintervinăpentrureapariţie.Nobilesculucraîncădelaînceputulanilor`20înDirecţiaPresei,undeaajunsşefbirouprincipalşiconduceaSecţiaMinoritară.Aceastaaveaînatribuţiicitireaziarelormaghiare,germane,ruse,bulgareşiînidiş„extrăgânddinacesteatotcearputeainteresapedomniiminiştrişitotcearevreuninteresdocumentarpentrudosarelenoastre”9.Şefulsecţieieraapreciatdrept„unuldinceimaibunicunoscătoriaichestiunilorminoritare”10,elfiindspecializatînmonitorizareapreseidelimbăungară/maghiară.

OlunămaitârziuDirecţiaGeneralăaPreseişiPropagandeiainformatcă,la15iunie1927,„SzékelyNapló”arecidivatşiapublicatpepaginaîntâi„lucruriprofund jignitoare laadresanaţiuniinoastre”11, cumenţiuneacăau fostpreluatedintr-unmanual de istorie apărut înRegatul sârbo-croato-sloven (Anexa 3).Un

Facultatea deDrept laBudapesta, unde a obţinut şi doctoratul, după care a practicat avocatura.MembrualPartiduluiNaţionalRomân,treceînRomâniaşiesteco-fondatoralziaruluiproantantist„Tribuna”(1915-1916)şi„România”(1917).TrecelaPartidulPoporuluişiestealesdeputat(1920),darîlvaurmapeGoga,careafondatPartidulNaţionalAgrar(1932)şiPartidulNaţionalCreştin(1935).7 ANIC,fondMPN-PI,dos.64,f.1.8 Actul de colaborare a fost editat în Ioan Scurtu, Ioan Dordea (coord.), Minorităţile Naţionale din România 1925 – 1931,Bucureşti,1996,p.117-118.9 Pentru mai multe detalii despre colaborarea electorală, a se consulta Beke Ibolya,Colaborarea politică dintre Partidul Poporului şi Partidul Maghiar în perioada 1926-1927, la adresa:http://www.academia.edu/5209376/BEKE_Ibolya_Colaborarea_politic%C4%83_dintre_Partidul_poporului_%C5%9Fi_Partidul_maghiar_%C3%AEn_perioada_1926-1927.10 ANIC,fondMPN-PI,dos.64,f.1.11 ConstantinRîuleţ,„DirecţiuneaPreseidinMinisteruldeInterne”, înMonitor Cultural-Educativ,anIV,nr.3(14)/2006(coord.DănuţCărbunaru,responsabildenumărcomisar-şefMarianNencescu),p.38.

197


beneficiaralreferatuluiacerutsăiseprezintemanualuldeistorierespectiv,iarîncazcontrar,cândcelepublicate„suntdedomeniulfanteziei”12,ziarulsăintresubincidenţaLegiipreseidin1914.DionisieNobilescualuatîncalculşiposibilitateaca reproducereasăfiedebunăcredinţă. Într-unasemeneacaz„s-ar facedovadaindiscutabilă că vecinii şi aliaţii noştri sârbi nu sunt animaţi de cele mai bunesentimentefaţădenoişipoates-argăsivre-unremediuşiînacestcaz”13.

Autorul articolului din „Székely Napló” era dr. Ştefan (István) Sulyok,doctorîndrept,magistratîndistrictulCaraş-Severin(1912),implicatînmişcareasocialistă (1918) şico-fondator (împreunăcu IosifWiller şi JakabffyElemér)alpublicaţiei „GlasulMinorităţilor” (1923), primul organ de presă alminorităţilordin Europa Centrală. Ulterior, a devenit redactor-şef al cotidianului „Ellenzék”(1925)şis-aimplicatînpolitică,fiindalesdeputatînParlamentuldelaBucureşti(1932).Sulyok,împreunăcuFritzLászló,aeditat„ErdélyiMagyarÉvkönyv1918-1928”(AnuarulmaghiardinArdeal),încareaufostpromovatecelebrelefalsurialesituaţieietnograficedinRomânia.IntenţiaautorilordeadovedicăRomâniaesteunstatmultinaţionali-afăcutsăjonglezecucifrelestatistice.Înopinialor,în1910,înTransilvaniaseaflau1.660.488demaghiari, însănuauprecizatcă înaceastăcifrăerauincluşi182.897evreişi150.000deromânigreco-catolici.Aproapedouădeceniimaitârziu, în1927,Transilvaniaavea,înopinialor,1.724.309maghiari,deşicelpuţin200.000aupreferatsăpărăseascăRomâniaMareînperioada1919-1924,iarsporulnaturalnus-adoveditafiatâtdemare.

Atacurile ziarului „SzékelyNapló” la adresaRomâniei au continuat şi înluna august 1927.Articolul „Strigoii” avea în vedere revizuireaTratatului de laTrianonşi rectificareafrontierelorRomâniei înfavoareaUngariei.Deasemenea,acţiunilor lorduluibritanicRothermere în favoareaUngariei eraucomparate „cuopiatrăcareapornitlavaleşicare,înaintedeaajungelaţintă,nusemaipoateopri”14.

Înceledinurmă,în1930,„SzékelyNapló”şi-aîncetatapariţia.Poateşidincauzacrizeieconomice,poateşidincauzaautorităţilor,certestecăopublicaţieîncareapăreau,constant,articolevitriolantelaadresaromânilorşiaRomâniei,adispărutdinspaţiulpublic.

Înperioada1919-1934,unnumărde114persoanedinjudeţulMureşaufostacuzatede infracţiunipoliticeşidepresă,acestnumăr reprezentând16,26%dintabloulceloracuzaţilanivelnaţional15.Dintrecei114aufostachitaţi35,amnistiaţi24, condamnaţi definitiv 44, graţiaţi 2 şi în curs de judecare 9.Ziarul „SzékelyNapló”aavut20deacuzaţi,careaureprezentat2,85%dintotalulcelorinculpaţi.

12 Ibidem,p.38.13 ANIC,fondMPN-PI,dos.64,f.5.14 Ibidem.15 Ibidem.


198

Concluziileacestuicazsuntduble. Înprimulrândseconstatăoactivitateprofesionistă a instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.Acesteaau monitorizat cu atenţie presa minoritară şi au reclamat derapajele de limbajcontrare legislaţieinaţionale.Pede altăparte, compromisurilepolitice legatedecartelele pre- şi postelectorale au condus la anularea/ridicarea unor sancţiuni laadresacelorvinovaţi.Petermenlungaceastaafostoslăbiciuneaguvernanţilor,exploatatădelideriiminoritaricarepromiteaupublicloialitateşicorectitudine,darînrealitateacţionausubversivlatemeliastatuluinaţionalunitarromânproclamatla1Decembrie1918.

Anexa 1Traduceredinziarul„SzékelyNapló”nr.53din13mai1927

S-aremarcatlasărbătoareauniriidemaideunăzicucâtăbunăvoinţăcedeazăminorităţileparteacuîntâietatedominantăapopulaţieimanifestaţiadesărbătorirepatriotică,prinluminaţieşipavoazareacaselor.Pesemnenumaipentruminoritates-anăscutRomâniaMareşieaaremotivemaiputernicesăsebucureşisăpavoazezepentruea…

Nueisunt,însă,vinovaţicăploaiaceseporneştedeobiceiatuncitransformăînculorilecelemaipuţinplăcuteexpresiasimbolicăadrapelelor.Fâşiagalbenăospalăalbă,iarpeceaalbastrăodecoloreazăînverde.Şivremeaartrebuiconstrânsăsăselasedeastfeldeglume.Orinuarfişimaipracticarenunţaodatăşipentrutotdeaunalachestiuneazadarnicăapavoazării?Şiaşanueniciomulţumireîntr-însa.

Nota traducătorului: Tricolorul ungar este roşu, alb, verde, deci rămânând rostul drapelului român intact, se transformă pur şi simplu în tricolor maghiar.

(Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond Ministerul Propagandei Naţionale – Presa Internă, dos. 64, f. 2)

Anexa 2Traduceredinziarul„SzékelyNapló”nr.53din13mai1927

„Universul”aînceputoseriedearticoleprincaredălecţiiprincemijloaces-arputeacucerinoişinoiterenuridesubpicioarelemaghiarimiidinArdeal.Puneîn sarcinameseriaşilormaghiari că industriamăruntă românească nu prezintă odezvoltaremai simţitoare.Această învinuire o sprijină cu argumentul ridicol cămeseriaşul maghiar nu vrea să angajeze ucenici români. Lipsă de obiectivitatenaţională,deoarecetrecesubtăcerefaptulcăpoporulromânîngeneralarepuţinăaplicaţiepentrumeseriişipuţinădragostepentrumuncăşisârguinţă.Înraportcuaceastasemanifestăpuţinaamabilitateaangajăriideucenici.

Puţinvafolosiameninţarea„Universului”:„Şifiindcăfabricileşimeseriaşii

199


minoritari nu angajează de bunăvoie ucenici români, credem că autorităţile vorgăsi–precumauşigăsitînunelelocuri–modalităţilecucaresă-iconstrângălaaceasta”.Frumuşică„industrie”vafiaceea!


Anexa 3Traduceredinziarul„SzékelyNapló”nr.66din15iunie1927,autordr.

ŞtefanSulyokCesescrieînmanualeledidacticesârbeştidespreromâni

Într-unmanualdeistoriedestinatuzuluişcolarsepotciti,lavecini,cuvântcucuvânt,următoarele:„ÎnaintedeavenisârbiiînBanattrăiaaiciunpoporleneş,lipsitdeconştiinţănaţională,fărănicioorganizare,fărăşcoalăşibisericăşicaresesusţineadin jafurişi tâlhăriicabandelede ţigani.MarelePatriarhCsernovicsşiepiscopiisârbicarei-auurmatauorganizatacesteturmecreştinându-le.Le-audeprinscumuncaşile-auziditbisericaşişcoala.Dinpăcate,uniicareauînvăţatcevacarteauînceputsă-iinstigecuminciunafantasticăcăarfideoriginelatină,urmaşiaicoloniştilorîmpăratuluiTraian.Şiînlocsăfiîntăritbisericapravoslavnicăcarele-adăruitlumina,înmodperfidauînceputsăurascăpesârbi,mariilorbinefăcători.

Şi când ura a ajuns la apogeu, Şaguna, care s-a ridicat graţie sârbilor, adesăvârşit separarea bisericească învingând, astfel, minciuna că în voievodat arexista«romani»…”

Nuştimcesescrieînmanualeledidacticeromâneştidespresârbi,nuştimcăcinuamavutdeceneinteresa.Însăobrajiiroşiideruşineaicopiilornoştrinuodată ne-au atras atenţia asupra felului cum tratează acestemanuale chestiunilereferitoarelamaghiari.



200

ARTICLES AGAINST ROMANIA IN INTERWAR HUNGARIAN WRITTEN PRESS.

CASE STUDY: „SZÉKELY NAPLÓ” NEWSPAPER FROM TÎRGU-MUREŞ (1927)

SUMMARY

In mid-May 1927 Special Security Service from Tirgu-Mures informedtheGeneralMediaandPropagandaDirectorate that„SzekelyNapló”newspaperpublishedon13th ofMaytwoarticlesqualifiedaslibeloffense.Amonthlater,theGeneralMediaandPropagandaDirectorateinformedthat,onthe15th ofJune1927„SzekelyNapló” relapsedandpublishedon thefirst pagedeeplyoffensive stuffspecifying that they were taken from a history textbook fromYugoslavia. TheattacksagainstRomaniacontinuedinAugust1927aswell.The„Ghosts”articlewas about the revision of theTrianonTreaty and the rectification ofRomanianborderinbfavourofHungary.

201


UNELE SUGESTII DE SISTEMATIZARE A ORAŞULUI TÎRGU – MUREŞ, DIN ANUL 1935

Ioan Eugen MAN

Înanii2007-2009,cercetândfonduldocumentardinperioada interbelică,aflat la Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Mureş, am găsit o interesantăscrisoare adresată primarului oraşului Tîrgu-Mureş, Emil Aurel Dandea,1 maidegrabăunstudiuplindesugestiiprivitoarelasistematizareaoraşului.Scrisoareapoartătitlul:Consideraţii de actualitate şi de viitor asupra Târgu-Mureşului, înalecărei16paginiautorulfacemaimultepropuneriprivindsistematizareaoraşului,unelecuputerniceaccentenaţionalistesaude-adreptulutopice.AutorulscrisoriidepropuneriesteŞtefanDumitrescu,locuitoraloraşului,fărăsăavemalterelaţiidespreacesta,decâtnumele. Conştientdeimportanţaunuiplandesistematizare,înîntreagasaactivitatecaedilaloraşului,EmilA.Dandeas-astrăduitsăcontribuielaîntocmirealui.Încăînanul1925primarularătacă:…fără un plan de sistematizare şi desvoltare, este imposibilă o dirijare raţională, conştientă şi totdeauna consecventă a desvoltării oricărei comune. În lipsa unui astfel de plan s-au format şi la noi acele întinse mahalale mărginaşe fără nici un sistem şi fără trebuinţă reală, când atâta loc viran – prevăzut cu reţea de apaduct şi canalizare, cu drumuri asfaltate, cu lumină electrică şi conductă de gaz etc., şi totuşi – neclădit. Aceste mahalale sunt în condiţiuni sanitare şi edilitare absolut necorespunzătoare. Populaţia lor săracă şi mai ales rară nu poate aduce comunei contribuţiunea necesară pentru schimbarea acestei stări de lucruri. Alte consecinţe a inexistenţei planului care să îndrume dezvoltarea oraşului sunt: lipsa arterelor mari de circulaţiune, a pieţelor decentralizate, lipsa parcurilor suficiente, inexistenţa unui program pentru a înfiinţa şi deschide străzi de legătură.2 Dealtfel,încăla20decembrie1922,primarulsolicitărelaţiicuprivirelastareaoraşului,lapunctul10punândîntrebarea:Oraşul are plan de sistematizare şi din ce an? Se execută acel plan întocmit? La2octombrie1923,prinHotărâreanr. 20604,Consiliulmunicipal aprobă fixarea planului de dezvoltare a oraşului municipal Tîrgu-Mureş, stabilitprinanterioaraHotărârenr.7818/1923.3Dacăpentruzonelemaimărginaşealeoraşuluis-aumaiprevăzutunele lucrărideamenajare,zona centrală, ce corespunde actualelor pieţeTrandafirilor şiVictoriei, încămainecesitaourgentărevizuire.AceastăstareestesesizatăşideBernádyGyörgy,care,

1 ANSJMureş, Consiliul Oraşului,nr.24194/1935.2 Dare de seamă pentru anul 1925, p. 25-26, în IoanEugenMan,Târgu-Mureş, Istorie urbană, III, Perioada interbelică, Tîrgu-Mureş,Ed.Nico,2010,p.68-89.3 ANSJMureş, Consiliul oraşului, nr.21189/1929,fila55.


202

prin scrisoarea nr. 3044, din 14 februarie 1928, adresatăConsiliuluiMunicipal,arată: În ceea ce priveşte însă centrul, piaţa oraşului, acesta nu s-a dezvoltat în forma şi măsura în care ar fi trebuit să se dezvolte considerând creşterea numărului locuitorilor şi în primul rând investirile de multe milioane ce s-au făcut chiar de către municipiu în partea de jos a pieţei. Cauza nedezvoltării centrului, pieţei oraşului se datorează nu numai crizei economice descrise mai sus, ci în primul rând faptului că unii proprietari conduşi fiind de patima nemărginită a îmbogăţirei, suprapunând interesele lor particulare intereselor generale au transformat în cele mai multe cazuri colibele lor mizerabile din piaţă fără a poseda permisul autorităţii comunale, fapt prin care au ajuns la venituri nemaipomenite, împiedecând totodată desvoltarea municipiului.4

Odatăcuapariţia„Legiipentruadministraţia locală”, din3august1929,prin articolul 115, consiliile locale erau obligate ca în termen de 10 ani, să-şiîntocmească planul de sistematizare. Într-un raport sanitar întocmit de PompiliuNistor,mediculşefaloraşului,searată:Oraşul este tot fără plan de sistematizare din cauza bugetului supraîncărcat în 1929, dar nici în 1930 nu s-a putut începe, nici ca preliminar. Singurul lucru început este o nouă prelucrare a hărţii oraşului, care nu mai corespunde cu starea faptică, în urma nuoilor străzi deschise, parcelărilor şi împroprietăririi, de pe urma cărora s-au dezvoltat străzi şi chiar cartiere noi.5

Dupădoianidelapreluareaceluide-aldoileaprimariat,EmilA.Dandearecunoaşte că, privitor la întocmirea acestui plan, nu s-a realizat aproapenimic,arătând:Considerând că oraşul nostru nu are întocmit un plan de sistematizare şi cum se simţea foarte mult lipsa acestuia, pentru o raţională şi sistematică dezvoltare a oraşului, s-a prevăzut în bugetul din acest an, suma de lei 100000, pentru cheltuielile iniţiale ale planului de sistematizare, în contul cărei sume s-a angajat un inginer specialist şi personalul necesar, începându-se lucrările premergătoare în vederea întocmirii planului de sistematizare 6, ceeaceneîndeamnăsăpresupunemcă în toată perioada interbelică dezvoltarea oraşului s-a făcut în baza vechilorregulamentedeedificare. Printr-oadresăaConsiliuluiTehnicSuperior,din3iunie1937,Primăriaesteatenţionatăcă planurile directoare de sistematizare se vor întocmi numai pe baza planului topografic care să redea exact situaţia în plan a stradelor şi clădirilor existente cum şi relieful oraşului. Toate aceste elemente trebuie să figureze în planul de sistematizare, altfel acestea nu vor fi luate în consideraţie.7Practic,pânăla31decembrie1936s-auefectuatdoarunelelucrăripregătitoare,întrecareîntocmireahărţilororaşuluilasituaţiaexistentă,lucrăriceaucostat200.000lei.84 IoanEugenMan,ibidem,p.77.5 VirgilPană,Emil Dandea. Un moţ primar la Tîrgu-Mureş, Tîrgu-Mureş,Ed.Ardealul,2012,p.50,nota121.6 Dare de seamă pentruanul1936,p.58.7 ANSJMureş, Consiliul oraşului, nr. 37216/1937.8 Dare de seamă pentru anul 1936,p.76-77.

203


Pe fondul acestei stări de lucruri, primaruluiEmilAurelDandea îi esteînaintat„memoriul”cupropunerialeluiŞtefanDumitrescu.ÎntrucâtscrisoareaafostpublicatăaproapeînîntregimedeVirgilPană,într-olucrarededicatăprimaruluitârgumureşean,9 textul acesteianu-lmai redăm în întregime, ci doarpasajele cuprincipalele propuneri, inclusiv comentariile pemarginea acestora.Rămânem laautorulscrisorii,însăniciînprezentnudeţinemdatemaiînsemnatedespreacesta,decâtfaptulcăalocuitînstradaGeneralPraporgescunr.5(actualastradăMártonÁron nr. 6). În orice caz, acesta nu putea fi decât un cetăţeanmai de seamă aloraşului,cunoscătoralprincipalelorproblemealeurbei, datefiindpunctelesaledevedereenunţate.Numaiaşaneputemexplicagrabacucareprimaruldărăspunsscrisoriiprimite. De la începutul scrisorii, autorul abordeazăoviziunegeneralădeosebitde critică, negativistă.După o lăudabilă descriere a zonei în care se află oraşulTîrgu-Mureş,constatândcăRegiunea este un peisagiu foarte reuşit, transversată de şerpuitorul şi molatecul Mureş, apă cu mult peşte, autorultrecelaoatitudinecriticăfaţădeaspectuloraşului,care,cuexcepţiaunorclădirimaimari,dar care n-au vreun stil care să denote spirit constructiv şi de realizare beletristică, acesta nuvede nici opere de artă, ca statui” şinicistrăzilargi,binepavate,cucanalizare,drepte, cu clădiri gospodăreşti private, locuinţe zidite după anume condiţiuni edilitate de caracter românesc, cu curţi bine pavate, mozaicate ca la oraşele săseşti şi cu grădini plăcute şi îngrijite...Stradele puţine numai cari sunt pavate cu piatră cubică, granitoasă şi acelea nu sunt fără defecte, cele mai multe sunt asfaltate, afaltul ros şi şi lipsind pe dese porţiuni.10

Desigur,înnegativismulsău,autorulscrisoriiexagerează.Înprimulrând,oraşul avea la aceadatănumeroase clădiride interes comun saualte construcţiicivile,deocertăvaloarearhitecturală.Neoprimdoarlacâtevaasemeneaclădiri,cronologic,începândcuceleaparţinătoarestiluluibaroc,precumBisericaiezuiţilor,BisericafranciscanilorşiBisericaminoriţilor,dinzonacentrală,darşiceledouăbisericiromâneşti:BisericadelemnşiBisericadepiatră;apoiGimnaziulromano-catolic,CasaluiNagySzabóFerencz,actualulClaustruromano-catolic,palatulluiToldalagi,caselenobiliarealeluiTelekiDomokos,HallersaualuiBornemiszaetc.Urmeazănumeroseclădiriînstilsecession,uneleadevăratecapodopere,cumsuntfostaPrimărie,actualaPrefectură,PalatulCulturii,fostaBancăAgrară,CameradeComerţşiIndustrie,fostaBancă„Albina”etc.DintreclădirileînstilneoromânescamintimCatedralaortodoxă,Căminuldeucenici,nouaPrefectură,actualaPrimărie,încursderealizare,darşiBisericagreco-catolică,aproapeterminată.Câtpriveştestrăzile,oraşulTîrgu-Mureşseputeabucuradecatalogareadeafiprintreoraşelecelmaibineamenajate,cunumeroasestrăzimodernizate,

9 VirgilPană,op. cit. , p.209-216,AnexaIII.10 ANSJMureş, Consiliul oraşului, nr.24194/1935,f.1.


204

cusistemedealimentarecuapă,gazenaturale,curentelectricşicanalizare.Dacăînanul1900doarzonacentralăşicâtevastrăzicolateraleeraupavateşidotatecutrotuare,după10-15anioraşulputeaficonsideratprintrecelemaibineamenajateşi întreţinute oraşe, situându-se pe locul al doilea după Budapesta. AcestepreocupărisuntcontinuateşiînperioadaprimariatuluiluiEmilA.Dandea.Înanul1936,primarulprezintăstareageneralăaoraşuluipeanul1935şipropunerilepeanul următor. Este adevărat că oraşul nu avea un plan general de sistematizare,faptresimţit îndezvoltareasateritorială,ceeacenuaîmpiedicatrealizareaunorobiectivedeinteresedilitarşiurban.Considerămtotuşiimportantecâtevadate.Înanul1935,Tîrgu-Mureşulestealdoileaoraşdinţară,dupăTimişoara,careaveacelmaibunsistemdeiluminatpublic.Deasemenea,sistemuldecanalizaremenajerăaajunslaolungimede57,5km,iarcanalizareapluvială,la24km,destuldemarepentruunoraşdemărimealui.11 Pentruperioadarespectivă,oimportantădescriereaoraşuluiTîrgu-Mureş,este făcută de I. Simionescu în a sa lucrare destinată oraşelor dinRomânia.12 Prezentămdoarunelepasaje, elecontrazicândclar impresiileautorului scrisorii:făcândocomparaţiecuTimişoara,Tîrgu-Mureşul în schimb, este tipul unui orăşel occidental, deplin format, îmbinând în el păstrarea urmelor de demult, atmosfera vechimii, cu cele mai moderne instalaţiuni şi cu o îngrijire edilitară de invidiat. În afara Clujului e cel mai însemnat dintre oraşele care mărginesc Câmpia ardeleană, rodnică. Cum ai ieşit din gara principală, vezi urmele gospodăriei demne de imitat. Străzile asfaltate se întind până la periferia oraşului. Chiar în cartierul industrial din jurul gării te izbeşte curăţenia străzilor bine întreţinute. În drumul spre otelele din centru, rămâi pironit în piaţa largă numai flori, din faţa primăriei. Aici sunt clădirile cele mai noui şi mai artistice. Palatul Primăriei e desigur cel mai frumos din ţară. Clădit în 1908, s-a căutat să se puie în el toată semeţia stăpânitorilor, pentru ca să impună. Alăturea de primărie, cum ar fi palatul dogilor faţă de biserica Sfântului Marc, este Palatul Cultural, tot de curând clădit, tot prea încărcat ca arhitectură, ornamentaţie şi culori lăuntrice. În toată această parte ridicată a oraşului, de altfel ca şi peste tot întinsul lui, domneşte cea mai desăvârşită curăţenie, cu străzile asfaltate numai bulevarde şi flori. În lungul caselor lângă marginea trotuarului sunt straturi înflorite.”13Oricecomentariuladescriereademaisusestedeprisos,autorulprezentândoraşulaşacuml-agăsit.

11 Dare de seamă pentru anul 1935,p.99,106.12 I.Simionescu, Oraşe din Româniacu80figuri,Ed.II,CarteaRomânească,Bucureşti,1929.13 I.Simionescu,op. cit., p.299-303.

205


Revenindlaautorulscrisorii,ŞtefanDumitrescu, acesta consideră căTîrgu-Mureşpoate deveni ceva unic în lume. Şipentruaceasta,nu trebuie decât să se studieze un plan de sistematizarea oraşului, care plan să stabilească situaţia pieţelor, lărgimea stradelor, destinarea locurilor în fiecare cartier pentru vânzarea alimentelor ca: peşte, păsări şi legume, fructe, brânzeturi, ouă lapte, pâine etc., creare de grădini şi parcuri publice, de ştranduri sistematice, de băi moderne, adaptarea stilului românesc în orice construcţiuni, fie publice, fie private, fixarea de linii de tramvay pentru oraş şi vecinătăţi. 14Potrivitpăreriiautoruluiscrisorii,Prin planul de sistematizare al oraşului T. Mureşului, ar trebui stabilit în vedere că T. Mureşului a fost inima şi creierul, cartea de recomandare a maghiarizărei în masă, cetatea privită din punct de vedere intelectual, moral şi material al elementului secuiesc, să i se dea o înfăţişare, organizare şi fond cu totul numai românesc, modern, dar român-dacic. Aşa actuala Piaţa Unirea şi Regele Ferdinand ar trebui să se numească Piaţa Dacia, care să aibă o formă oarecum ovală, la capete, faţă în faţă, să fie ambele biserici române, cea ortodoxă şi cea greco-catolică şi pentru ca ovoiditatea pieţei să fie cât se poate de răuşită va trebui ca latura de pe dreapta, când se priveşte de la catedrala ortodoxă, care are o linie acum oarecum curbată în afară şi care trebuie puţin câte puţin curbată înăontru, pentru ca, încetul cu încetul, să se ajungă în dreptul bisericei greco-catolică, latură pe care acum se află chestura, pentru ca, de la catedrala ortodoxă la cea greco-catolică, să i se dea o linie identic ca curbură de latura din faţă.15

DândcaexempluoraşulRoma,„oraşul celor mai frumoase pieţe şi fântâni din lume”, ŞtefanDumitrescufacepropunerideamenajareazoneicentraleaoraşului,defapt,înlăturareaexistentuluişicreareaunornoiformearhitecturaleşiartistice: „Pe piaţă, cum o văz eu, la mijlocul şi centrul ei, să fie o coloană cu statuia lui Decebal – care, n-a făcut cinste lui Traian, să fie adus în lanţuri, înaintea carului triumfal al acestuia şi apoi să fie sugrumat în închisoarea Mamertină. În faţa catedralei ortodoxe, de o parte şi de alta a pieţei, statuile ecvestre a lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, ambii aprigi luptători pentru cruce, adevăraţi cruciaţi ai creştinismului şi mândria poporului român. După o distanţă de 60-70 m, alte două statui faţă în faţă, Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun. După alţi 60-70 m, iar faţă în faţă, Brâncoveanu Constantin şi Cuza Vodă, care au fost mari caractere de domnitori şi înfăptuitori de opere româneşti. Brâncoveanu a fost cu toată familia lui, martiri ai creştinismului ortodox. După alţi 60-70 m. distanţă, alte 2 statui aşezate faţă în faţă, Avram Iancu şi Tudor Vladimirescu, 2 mari figuri ale aspiraţiilor naţionale şi la celălalt capăt al pieţei dinspre biserica greco-catolică să fie statuile lui Carol I şi Ferdinand I.”16

14 ANSJMureş, Consiliul oraşului, nr.24194/1935,f.1v.15 Ibidem, p.2v.16 Ibidem, p.3,3v.


206

Propunerile luiŞtefanDumitrescu, leconsiderăm de-adreptulutopice,fanteziste, ele depăşind criteriile generale ale unui plan de sistematizare. Pentruamplasareacelor11statuipropuseînnouaPiaţăDacia(actualelepieţeTrandafirilorşiVictoriei),autorulprevedeconstruireadenoiclădiri,cuînălţimedepânălatreietaje,penoialiniamente,fărăaluaînconsiderarecostulimensaldespăgubirilorpentruclădirilecarearurmasăfiedemolate,recazarealocatarilor,costullucrărilornoilor clădiri, modificarea echipamentelor din infrastructură, realizarea de noistrăzişitrotuareetc.Latoateacestea,adăugămefectelecrizeieconomice,careaudeterminatscădereabugetuluioraşului,departedeaasigurarealizareaunorlucrărimajore. Toate aceste propuneri au rămas un deziderat, ele fiind de domeniuluiimposibilului. Desigur,preocupăripentruamenajareazoneicentrale,mobilareaacesteiacuobiectivedeartă,auexistat. ImediatdupăpreluareadecătreEmilA.Dandeaaconduceriioraşului, s-a inauguratmonumentulOstaşuluiRomân (2decembrie1923),lacapătulnordicalPieţiiTrandafirilor,întreactualaCatedralăortodoxăşiClaustrulromano-catolic,apoiMonumentulLatinităţii(10/23mai1924),respectivLupoaicadinfaţaPrimăriei,statuiaecvestrăaluiAvramIancu(10mai1930),înfaţaLiceului„Al.Papiu Ilarian”s-aamplasatbustulmarelui revoluţionar român(1decembrie1930).EmilA.Dandea,primaruloraşuluiaîncercatsăfacăunprimpaspentrusalubrizareacentruluioraşului.Înanul1936,dupăîncetareaactivităţilorzilnicedevânzareaalimentelor, învedereadegajăriipieţeispaţiula fostcurăţatpermanent,iarprimaruliainiţiativaînfiinţăriiuneihalecomerciale.17 O altă zonă propusă pentru reamenajare este piaţaOituzului, actualaPiaţăBernádyGyörgy,prindemolareaconstrucţiilor inclusivacelordinstrăzileînvecinate:Liceului(aziLiceului),IonAsan(aziBăilor),Livezilor(aziErouLt.PetrePopescu),pânăînstradaG.Coşbuc(aziBorsosTamás),apoistradaCimitirului(aziCrizantemelor),cetateacusistemuldefensiv,dezafectareacimitiruluireformat.Şideaceastădată,ŞtefanDumitrescunudăsoluţiipentrurealizareapropunerilorsale.Unadintreproblemelemajorerămasenesoluţionateesteaceeaaspaţiilorverzi,oraşulTîrgu-Mureşfiinddeficitarlaacestcapitolîncădintr-operioadămaiveche.Înaceastăsituaţie,autorulscrisoriipropune:Pe înălţimile de la Corneşti, făcut un parc mare, cu alei largi, pe laturile cărora, de o parte şi de cealaltă, la fiecare 10-12 m. distanţă unul de altul, să fie aşezate busturile oamenilor de seamă pe care i-a avut neamul românesc, aşa cum se vede la Roma, pe înălţimile lui Pincio...18 ReamenajareaplatouluiCorneşticazonăverdeaoraşuluis-atărăgănattimpmaiîndelungat, probabil din lipsă de fonduri, dar şi de interes, astfel încât, în anul1935,s-atrecutlareparareavechiuluipavilion,construireaunuialtpavilionpentru

17 Dare de seamă pentru anul 1935,p.29-31.18 ANSJ Mureş, Consiliul oraşului, nr.24194/1935,p.3v,4.

207


muzică,pietruireaaleilor,înfiinţareauneiliniideautobuz,inaugurareaavândlocla16iunieînZiuadeRusaliidinacelan.19MaipropuneŞtefanDumitrescuamenajareaştranduluidinPiaţaVictoriei(aziPiaţaMateiCorvin),caresăfieextinsînloculfosteicazărmi„PrincipeleNicolae”(afost demolată în anii 1975, odată cu construirea Fabricii de medicamente).20 O ideemai veche este desfiinţarea cimitirelor din incinta oraşului, indiferent deconfesiune,faţădecareautorulscrisoriipropunecaCimitirele toate, fie romano-catolic, maghiar-reformat, ortodox, mozaic trebuiesc desfiinţate din oraş şi mutate în afară aiurea, unde fiecare să fie sistematizate prin figuri regulate sau cartiere şi unde morţii să nu se îngroape deavalma, ci după calitatea valoarei lor din viaţă.Înloculcimitirelor,darşipepanteleceducspreplatoulCorneşti,propuneafitrase drumuri largi şi construite vile admirabile prin ansamblul de curţi şi de grădini, după ce se vor fi făcut, în prealabil, toate lucrările de canalizare etc./.../aceste vile vor avea dispoziţiuni interioare bine studiate, încăperi mari, spaţioase, aerate, luminoase, stil românesc pur.”21 Niciacestdeziderataloraşuluinuapututfirezolvat,deşiConsiliuloraşului,primarul,şi-aupropusacestproiect,darlipsadeterenuri,condiţiilefinanciare,nuaupututfidepăşite.Maisuntavansateşialtepropuneri,întrecaremoduldeconstruireadrumurilorşitrotuarelor,areţeleidecanalizare,amenajarearâuluiMureş,respectivîndreptareaalbiei,introducereatramvaielorelectriceetc.Înîncheiereascrisorii,subtitlulLucrări ce pot suferi o legitimă critică,ŞtefanDumitrescu aduce critici CatedraleiOrtodoxe, de curând sfinţită.Nu ştim în cemăsurăacestaesteîndreptăţit,moralşiprofesional,acriticaolucraredearhitectură,consideratăprintrecelemaireuşitedinţară.Totcuaceastăîmprejurare,aducecriticistatuiiluiAvramIancu,căruia,spune,i s-a făcut o monstruozitate zisă statuie.22 Aşadupăcumamarătatlaînceput,la22octombrie1935,primarulEmilAurelDandeadărăspunsscrisoriiluiŞtefanDumitrescu,întermeniiceimaicuviincioşişilaobiect,dincareredămdoaroparte: Am primit şi citit cu mult interes preţioasele dvs. considerente asupra problemelor locale. Unele nu acopăr situaţia reală, de ex. că în Mureş ar fi mult peşte, că oraşele săseşti ar avea curţi mozaicate şi bine pavate, că am avea în oraş 50% populaţie evreiască, că stropitul cu autobusele nu este util, etc., etc. Altele din sugestii sunt irealizabile materialmente, ca: exproprieri în piaţă, grupurile de statui, pescăria, folosirea cetăţii (fiind a statului) etc. Unele sunt în executare, cum este: planul de sistematizare, procurarea de tablouri româneşti, îngrijirea ştrandului, prefacerea apaductului, ş.a.

19 Dare de seamă pentru anul 1936.20 ANSJMureş, Consiliul oraşului, nr.24194/1935,p.3v,4.21 Ibidem, p.4,5.22 Ibidem,p.8,8v.


208

Altele iarăşi, sunt în studiu, cum este cazul halei de vânzare, a cimitirelor, betonarea pârâului Pocloş, aerodrom, etc., etc. ...Că nu s-a realizat tot ce se putea, este posibil, dar şi cea mai sumară comparaţie cu ce am fost în 1918 şi ce suntem azi, ne dă siguranţa unui viitor strălucit pe toate terenurile. Sunt interesante sugestiile privitoare la modul de sistematizare, la pavări, aşezarea canalelor şi construirea acestora din ţevi de sticlă, etc. Acestdezideratalîntocmiriiplanuluidesistematizarealoraşuluiarămasnerealizat în toată perioada interbelică, dezvoltarea urbanistică efectuându-se pebazavechilorregulamente.

ABREVIERIANSJMureş,Consiliuloraşului-ArhiveleNaţionale,ServiculJudeţeanMureş, fondPrimăria oraşului Tîrgu-Mureş, Consiliul oraşului.Dare de seamă, pentruanul.........,Dare de seamă despre starea generală a oraşului municipal Tîrgu-Mureş în anul ........ şi activitatea Consiliului în acelaşi an de Dr. Emil A. Dandea. Tîrgu-Mureş. S-aupublicatdărideseamăpentruanii1923,1924,1925,1934,1935,1936.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂIoan EugenMan. Tîrgu-Mureş, Istorie urbană III, Perioada interbelică, Tîrgu-Mureş,Ed.Nico,2010.Virgil Pană, Emil Dandea. Un moţ primar la Tîrgu-Mureş, Tîrgu-Mureş, Ed.Ardealul,2012.I.Simionescu,Oraşe din România cu 80 figuri, Bucureşti,Ed.CarteaRomânească,1929

TOWN RESTRUCTURING PROPOSALS FORTÎRGU-MUREŞ IN 1935

SUMMARY In the inter-war,versduringhis twomandatesasMayorofTîrgu-Mureş,EmilAurel Dandeawas concerned himself with a restructuring plan forTîrgu-Mureş. Yet, owing to the economic crisis of the times he only managed tohave topographicmaps prepared and thus the development of the town and ofconstructions, weremade on basis of older rules, In 1935 an inhabitant namedŞtefan Dumitrescu, considered to be a thorough connoisseur of the matters intrhetownaddressedalettertotheMayor,makingseveralproposalsforthetownrestructuring.Someofthemwereunrealisticandabnormal,suchastheproposaltopulldowntheentirecentralareainordertocreatealargesquarewhere11statuesof

209


importantRomanianpersonalitiesweretobedisplayedortheproposalconcerningthepullingdownofBernádyGyörgysquareandofthemediaevalcitadelincludingtheoldFranciscanchurch,andsoon. Myresearchstudiesalltheseproposalsalongwiththeircriticalanalysis.Itshouldbenotedhowever,thattheMayor’sreplytothisletterwasveryappropriateandtothepoint.


210

211


PRIMARUL REFORMATOR AL BISTRIŢEIAV. CORNELIU MUREŞANU (1903-1996)

Mircea Gelu BUTA1. Familia Mureşenilor

FamiliaMureşenilorestedeoriginedinMaramureş,leagănulDragoşiţilor,fiindunadintrefamiliilenobile.PatrufraţivenirăînvechimedinMaramureşşiseaşezarăînpărţilenordicealeArdealului:Rebrişoara,Nimigea,FeleacaşiIenciudepeCâmpie,deundedescendenţiilors-aurămuritpestetoateţinuturileacelea�.

Numeroasa familie a Mureşenilor a avut un rol important în culturaromânească din Transilvania, după cum mărturiseşte Corneliu Mureşanu înautobiografiasa,precizândcăinformaţiiledespregenealogiafamilieisalesebazeazăpetradiţie,pelegendeleşiistorioareletransmisedingeneraţieîngeneraţie.„Tatălmeu,AuxenţiuMureşanu,carecunoşteabinegenealogiaMureşenilor–precizeazăCornelMureşan-spuneacă înanul1717,cânda fostultimanăvălirea tătarilorînTransilvaniaşiMaramureş,patru fraţi şiosorăcare locuiau laBisericaAlbă,localitatesituatădincolodeTisa,peteritoriulU.R.S.S,aufostnevoiţica,dincauzapersecuţiilorpoliticeşi religioase,săpărăseascăvatraştrămoşească,emigrândînnordulTransilvaniei.

Soraluis-acăsătoritcuuncetăţeandincomunaReteagşi,lascurttimp,s-aînapoiatîncomunasanatală,ducândcueadiplomadenobilalfamilieiChindriş.Celmaimaredintrefraţi,afirmativcunumeleIosif,s-aaşezatînRebrişoara,judeţulBistriţa-Năsăud,şiaîmbrăţişatmeseriadeolar.DinacestăramurăsetrageIacobMureşanudinBraşov.Unuls-aaşezatlaNimigea,totînjudeţulBistriţa-Năsăud,şi,dupătradiţie,aîmbrăţişatcarieradepreot.Altuls-aaşezatlaFeleac,deundesetrageramuraluiAndreiMureşanu,şiînfinealpatrulea,cunumeleMiron,aajunsîncomunaEnciu,devenindagricultor”1.

PrimeledateconsemnatedespreMureşeniauapărutînanul1863,într-unarticolpublicatdeIacobMureşanuîn„GazetaTransilvaniei”,nr.101,undeseafirmăcă leagănul acestei familii a fost înMaramureş şi, iniţial, s-a numit „Chindriş”,unnumefoarterăspânditînaceastăprovincie.„Conformobiceiuluiîncetăţenitlaromâni,locuitoriicare,dindiferitemotive,plecaudintr-oprovinciesaulocalitateînaltaîşischimbaunumele,adoptându-lpecelalprovincieisaulocalităţiideundeauplecat.Aşas-aîntâmplatşicufamiliaMureşenilor,careşi-aschimbatnumeledinChindriş înMaramoroşan,apoi înMoroşan, iarmai târziu,suferindtransformăriparalele cu evoluţia limbii şi ortografiei, în Mureşan, Mureşanu, Mureşianu,1 „AndreiuMureşianu”, înRevista Ilustrată, Foaie enciclopedică literară lunară, anul I,broşuraII,februarie1898,p.22.


212

Mureşean şiMureşeanu.UniidintreMureşeni, care locuiesc înBucovina, şi azipoartănumeledeMoroşan.Chiarşibuniculmeus-anumitMoroşan.CadovadăcăfamiliaMureşenilorîntrecutulîndepărtats-anumitChindrişoconstituiefaptulcăîncomunaEnciuopartedehotarşiastăzisenumeşte„CoastaluiChindriş”2.

CorneliuMureşanus-anăscutîncomunaMureşeniideCîmpiedinjudeţulCluj,ladatade7iunie1903,dinpărinţiiAuxenţiuşiAnaMureşanu,caşicelde-alpaisprezeceleaşiultimulcopilalfamiliei.Tatălsău,AuxenţiuMureşanu,aîndeplinitfuncţiile de protopop, arhidiacon onorar şi fost preşedinte alDespărţământului„Astra” de peCâmpie, fiind originar din familiaMureşenilor din Enciu.Mamasa,Ana Cheresteşiu, provenea dinMureşenii de Cîmpie, fiind descendentă dinfamiliaCheresteşeştilordinBeudiu,judeţulBistriţa-Năsăud.Conformînsemnărilorautobiografice,şasedintrefraţiiluiCorneliuMureşanuaumuritdemici,doidintreei eu decedat în urma bolilor contractate în primul războimondial, iar sora sa,Lucreţia,căsătorităcupreotulAndreiBujor,afostucisăîmpreunăcuîntreagasafamilieşialţicinciromâniînMureşeniideCîmpie,înnoapteade23/24septembrie19403.

În perioada 1909-1913, CorneliuMureşanu a urmat clasele primare încomuna natală, la şcoala confesională greco-catolică „construită de tatăl meu”,avându-ica învăţătoripe„GoldişşiOprişdinBanat”.Primeleşaseclase licealele-afrecventat,întreanii1913-1919,laLiceuldeStatdinGherla,iarultimeledouă,laLiceul„AndreiMureşanu”dinDej.Înaceastăperioadăapracticatatletismulşifotbalul, câştigând premii importante la concursurile sportive4. În anul 1921 s-aînscrislaFacultateadeDreptaUniversităţiidinCluj5.Înanul1925afostîncorporatîn armată şi trimis la Şcoala de Ofiţeri Rezervă Craiova, satisfăcând serviciulmilitarpânăînanul1926,urmândşcoalatimpde6luni,iar6luniafosttrimislaRegimentul31ArtilerieCluj,deundeafostlăsatlavatră.Înlunanoiembrie1926aobţinutdoctoratulîndreptşis-aangajatcaavocatstagiarlaavocatulLiviuDandinMociu,raionulSărmaş,pânăînanul1927.S-atransferatulteriorînoraşulBistriţa,castagiarla„avocatulstatului”,GheorgheAnton,undearămaspânăînanul1928,când a obţinut diploma de avocat definitiv6. Ulterior, s-a transferat la cabinetul2 ServiciulJudeţeanBistriţa-NăsăudalArhivelorNaţionale(încontinuare:A.N.B.N.),fondCorneliu Mureşan, dos.1,„Autobiografie”,f.1.3 Ibidem.4 Ibidem.5 Spreexemplu,laîntrecereadeatletismaTinerimiiRomânedinBucureşti,dinprimăvaraanului1921,CorneliuMureşanuaocupatprimulloclacursade5000m;Ibidem.6 În autobiografia sa,CorneliuMureşanu relatează că în anul II de studenţie a fost alesmembruîncomitetulstudenţescalCăminului„AvramIancu”,fiindînsărcinatcusectorulalimentar,iar în anul III, adevenitpreşedinte al acestui comitet, perioadă în careau fost înfiinţate cantinastudenţească, biblioteca şi o baie de aburi.Din postura de preşedinte al Comitetului studenţescalCăminului„AvramIancu”,„amdescoperitmari fraudesăvârşitedecontabilul-şef.AmsesizatimediatpeProf.Ştefănescu-Goangă,directorulcăminului,careînsăn-aluatniciomăsură.Înaceastă

213


avocatuluiDr.LeonScridondinBistriţa,iarapoilafirmaavocatuluiTudorDan7.În toamna anului 1928, avocatului Corneliu Mureşanu i s-a încredinţat

conducereaBirouluiAvocaţialalavocatuluiIoanMezeidinDej.Dupăunan,s-areîntors laBistriţa,undeşi-adeschispropriulcabinetavocaţial. Înanul1934, întimpulguvernăriiPartiduluiNaţionalLiberal,afostnumitprimaraloraşuluiBistriţa,funcţiepecareadeţinut-opânăînanul1938,perioadăîncareafostmembruîncomitetuljudeţeanalacestuipartid.

S-acăsătoritcuAureliaCherebeţiuşiauavutîmpreunăunfiucunumeleMircea, devenit peste ani inginer geolog la Institutul deGeologieBucureşti. Înanul 1938 a divorţat „pentru nepotrivire de caracter” şi s-a recăsătorit cuMariaBacheşiu,„careafostsingurameamângâierieşifericireînviaţă”8.

2. Modernizarea oraşului Bistriţa

Înlunamartie1932,MinisteruldeInterneadispusdizolvareaConsiliuluicomunalaloraşuluiBistriţaşiînlocuirealuicuoComisieInterimară,formatădin:CarolSanchen,preşedinte;Dr.LeonScridonsen.,ErwinIhl,Dr.M.Mihăilaş,Dr.SimionSbârcea,Dr.DionisieLoginşiR.Knall,membri9.

Ladatade30mai1934,prinDeciziaMinisteruluideInternenr.10.666din30mai1934,conducereaPrimărieiBistriţaafostpreluatădedr.CorneliuMureşanu,desemnatpreşedintealComisieiInterimare10,careîmpreunăcuvicepreşedintele,avocatul Teodor Ferezan, au fost invitaţi „pentru predarea serviciului, care vaavealocînziuadeazi,la31/V1934laora17(ora5d.m.)însaladeconferinţeaprimăriei”11.

Înprezenţa luiDumitruNacu,prefectul judeţuluiNăsăud,membriinoiicomisii,formatădinpreşedintedr.CorneliuMureşanu,vicepreşedinţiEmilRusuşiDr.DionisiuLogin,membriDumitruRebrean,protopopVictorMureşan,profesorGrigore Toma, Iuliu Grama, Dumitru Cigu, au depus următorul jurământ: „JurcredinţăM.S.RegeluiCarolalII-lea;JursărespectconstituţiuneaşilegileŢării;Jursituaţie,amconvocatadunareageneralăastudenţilor,careahotărâtîndepărtareacontabilului-şefşiadirectorului,pecarei-amscosdincămin.Comisiacămineloraconsideratprocedeulnostrudreptrăzvrătireşi,caurmare,amfosteliminatdintoateuniversităţiledinţarăpentrutotdeauna,însălaprotestulstudenţilor,pedeapsas-a redus la6 luni.Dinaceastăcauză,num-ampututprezenta laultimulriguros(examenuldedoctorat),fiindnevoitsă-mifacarmatalaŞcoaladeOfiţeriderezervăînartileriedinCraiova”;Ibidem.7 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (în continuare, C.N.S.A.S.),Direcţia Arhivă Centrală,dosarrecrutare,nr.R130.922,f.11-14.8 A.N.B.N.,fond Corneliu Mureşanu, dos.1,„Autobiografie”, p.2.9 Ibidem.10 Săptămâna,Bistriţa,anulV,nr.196,26martie1932,p.2.11 A.N.B.N.,fondPrimăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.82,f.128.


214

să-miîndeplinesccuonoareşiconştiinţiozitatefuncţiuneace-miesteîncredinţatăşisăpăstrezsecreteleserviciului.Aşasă-miajuteDumnezeu!”12.

Rememorând acele vremuri, dr. Corneliu Mureşanu le-a consemnat înmemoriile sale: „La sfârşitul luniimai1934,pecândmăgăseam laClujpentrususţinereaexamenuluidearbitrudefotbal,amfostnumit,înabsenţamea,preşedintealComisieiInterimareaoraşuluiBistriţa. Instalareauneiconduceri româneşti înfrunteaPrimărieinuafostpeplaculsaşilor-consemnaMureşanu-mareamajoritatedintreeifiindnaţional-socialişti,carenuseîmpăcaucuideeacădupăaproape800deanideconduceresăsească,oraşulsăfiecondusderomâni,faptpentrucaredelaşedinţadeinstalareaulipsittoţifuncţionariisaşi”�.

Imediat după preluarea administraţiei locale, echipa formată în jurulprimarului Corneliu Mureşanu a întocmit un plan detaliat de sistematizare şimodernizareaoraşului13.

Îndatade6iunie1934,forullegislativaloraşuluiBistriţaaalesocomisieresponsabilă cu revizuireadenumirii străzilor, compusădin trei consilieri: prim-pretorul Ioan Rusu, protopopul Victor Mureşan şi profesorul Grigore Toma14.Măsura a fost luată la scurt timp după ce fosta comisie interimară, al căreipreşedinte era primarul sasKarl Sanchen, aprobase o hotărâre de confecţionarea tăbliţelorbilingve,româno-germane,pentrudenumireastrăzilor.AceastaafostînsăcontestatădeServiciulAdministrativalPrefecturiijudeţuluiNăsăud,care,prinadresanr.9.419/1934,atransmiscăhotărârea„estecontrarăordinuluiDirectoratuluiMinisterialCluj,nr.7.954/1931,careadispusînmodcategoriccăacesteanupotfiîntocmitedecâtîntr-osingurălimbă,şianume,ceaastatului(s.n.)”15.

Totînlunaiunie1934,ComisiaInterimarăaPrimărieioraşuluiBistriţaadelegatpeprim-pretorulIoanRusu,protopopulVictorMureşan,profesorulGrigoreTomaşiinginerul-şefaloraşului,OttoDahinten,săpregăteascăunraportdetaliatdespre situaţia târgului săptămânaldin„Marktplatz” -piaţacentralăaoraşului -organizatăînjurulBisericiiEvanghelice,devenităulteriorPiaţaRegeleFerdinand.

Înconstatărileînaintateconduceriiprimărieisearătacăînzileledetârg,cândsecomercializaulegume,fructe,scânduri,lemnedefocetc.,„aspectulcentruluioraşuluiestefoarteneplăcut,prinmurdăriilecauzate,lucrucare,dinpunctdevedereigienicşisanitar,esteabsolutinadmisibil”16.Înlegăturăcutârguldevite,seconstata

12 Ibidem, dos.11/III/1934,nr.5.126/31mai1934,f.1.13 Ibidem,f.4;7.14 A.N.B.N,fondCorneliu Mureşanu,dos.1,„Autobiografie”,p.3.15 Oprimă încercarea fost ceadin1930, când în şedinţaconsiliului comunalaloraşuluiBistriţadin22mai1930,comisiacondusădeprimarulCarolSanchen,formatădinmembriicomisieifinanciare,întregităcu4membri,aprimitmisiuneadea„studiaînde-amănunttrebuinţeleşinevoilemaiurgentealeoraşului,întrecarese numără în prima linie pavarea oraşului (s.n.)”;Idem,fondPrimăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.82,f.125.16 Ibidem, f.128;131.

215


căacesta„deţineosuprafaţădecirca12.000m2,pavatăşiregularizatăcuşanţuri.Înafarădeaceastăzonă,aredouăpărţinepavate,înmărimedecirca7.000m2,darumpluteşi regularizate.Restul suprafeţeiconţinegropi şibălţi,fiindneutilizabilpentruscopurilesus-numite.Lângăparteapavatăşiîncentrulterenurilorfolosibilealetârgului,seaflăocăsuţădestinatăeliberăriipermiselordevite.Aceastăcăsuţăpoatefifolosităcasediupentruorganeledecontrolşidepoliţie”17.

În urma acestui raport şi a evaluărilor ulterioare făcute de comisiaîmputernicită pentru verificarea târgurilor oraşului, administraţia locală a luaturmătoarelehotărâri:„1.SăfiemutatTârguldezarzavaturi,găinietc.,delaPiaţaRegele Ferdinand18, Piaţa Voievodul Mihail19 şi str. Regele Carol I20, pe parteapavatăafostuluiTârgdevite.2.SăfiemutatTârguldescândurişilemnedefocde la Piaţa dinaintea Cazărmii Vânătorilor, respectiv Piaţa Poarta Rodnei21, peparteavesticănepavată,lângăeconomiaoraşului.3.SăfiemutatTârguldefândelaparteapavatăpeparteanepavată,îndosulFabriciidesobe22.4.SăfiemutatloculpentrustaţionareacăruţelorţărăneştidelapiaţăîndosulPalatuluiAdministrativ23,pe loculundeseaflăacumTârgulpentru lemnede foc.5.SăfiepregătităPiaţaPoarta Rodnei prin pavări, conform posibilităţilor bugetare, pentru a staţionacăruţeleţărăneşti.6.SăfieînfrumuseţatăPiaţaRegeleFerdinandprinplantaţiunişipavări,conformposibilităţilorbugetare.7.SăfieînfrumuseţatăPiaţaUniriiprinregularizare şiplantaţiuni, pentruaşezarea statuii luiAndreiMureşanu, conformschiţeiaprobate,înprincipiu,decătreComisiaInterimară,subnr.4.216/1934.8.Săfie înfrumuseţate pieţele dinainteaCazărmiiVânătorilor şi în dosul PalatuluiAdministrativ, prin plantaţiuni, conform posibilităţilor bugetare. 9. Se îndrumăServiciulTehnicaloraşuluiaînaintaimediatundevizdesprecheltuieli,conexatcumutareatârgurilorsăptămânale”24.

Dealtfel,mutareatârgurilorşiinstituireaunuiregulamentdefuncţionareaacestoraaufostsolicitateîncădinanul1929chiardecătrecomandantulpoliţiei,caoreacţielapropunereaconsilieruluilocalErnstIhl,careconsideracănuexistămotivepentruschimbarealocurilordestinatecomerţului.Într-unmemoriuînaintatconduceriiprimăriei,şefulpoliţieiatrăgeaatenţiacăastfeldemăsurisuntnecesarepentru a se pune capăt numeroaselor probleme legate de salubritatea, aspectulestetic, ordinea, liniştea publică şi circulaţia din oraş: „... Domnule Primar! În

17 Ibidem.18 Ibidem,f.133.19 Ibidem.20 PiaţaCentrală.21 PiaţaMică/Pieţişor.22 StradaAlexandruOdobescu.23 AproximativzonaPieţiiUnirii,cuprinzândBisericadelaCoroana,PrefecturaşiHotelulCoroanadeAur.24 Actualulansambludelocuinţedepestr.Crinilor.


216

legăturăcudeciziuneaPrimărieioraşuluiBistriţa,amonoareavărugasăbinevoiţiadispune,respectivaintervenisăserevinăasupraacesteideciziuni, îninteresulorăşenilor,atâtdinpunctdevederealsalubrităţiipublice,câtşidinpunctdevedereesteticşilinişteipublice,referitorlamutareapieţeidescândurişiagunoiului,dinsuburbiuldesusîntârguldevite.

Motivelepentruanusemutaaceastăpiaţă,invocatedecătredlconsilierErnstIhl,nusunttemeinice,neavândniciobază.Bârgăuanul,carevinecuscândurilaoraşsprevânzare,s-arbucurafoartemultdacăis-aracordadreptulsămeargăimediatdelaintrarealuiînoraşspretârguldevite,avânddrumulmailiber,fiinddistanţacumultmaimicădecâtpânălapiaţaactualăşiavândtotodatăunterencumultmailarg,nuesteexpuscasăfiescris,raportatşiînurmăpedepsitdepoliţie,căn-aţinutladreaptadrumului,bacăafăcutscandalsaualăsatcăruţasingurăînfaţacârciumeietc.

Acumsătrecemlaorăşean.Dimineaţa,pelaorele3.00,toţilocuitoriidinjurulaceleipieţesuntdeşteptaţi,pânăanusefaceziuă(ora3.00dimineaţa),deîn-jurături,zbierăturiteribile,declopoţeiicailor,urmândapoiniştedetunături,parcăarfidetunuri:aruncareascânduriloretc.Laîntoarcerealor,fiesprecasă,fiespretârguldinBeclean,împiedicăcirculaţia,demulteoricâteojumătatedeoră,poateşimaimult,fiindscândurilegrelesaucaiislabi,seîntoarnăgreu,oprindu-seîndrumcâtedouăsautreicăruţe,nemaiputândmerge.

Dupătrecereatârgului,dupăceorăşanulaînghiţitprafuldinbelşug,arieşişidânsulpuţinsărespireaerulcuratpeunbalcon,peunscaunînainteacurţiisaus-arplimba.Însăesteunaltnecaz:gunoiullăsatlapiaţă,carerăspândeşteunmirosîngrozitor, neputându-senici noaptea sta şi dormi cuungeamdeschis,mai alesacum,cucăldurileacesteadevară.NuştiudacădlErnstIhls-aconvinsdeaceastăstare...

DomnulePrimar!Înmaimultecazuriamprimitreclamaţiunidelavânzătoriidinpiaţă,căsuntalungaţidepelocurilelorvechidecătrealţiindivizivânzători.Latârgurilemarideţarăserepetăacestelucruri.Noinusuntemcompetenţisăfixămlocurilevânzătorilorşinicinuştimacestelocuri,astfel,demulteori,nicinuputemsatisfacereclamaţiileceniseaduc.Avândînvederecăîntoateoraşeledinţarăestereglementatăaceastăchestiuneşidinpunctdevederealordinii,şialneîmpiedicăriicirculaţiei publice, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispunede urgenţă: să sefacăunregulamentpentrufixarealocurilor,adiferitelormărfuriînfelularătatmaisusşisăseîncredinţezecusupraveghereaundomndelaprimărie,ajutatrespectivcuconcursulpoliţieisau,dacănus-arputea,săfimnoiîncredinţaţicuaducerealaîndeplinireaacestuiregulament.

Estenecesarca,odatăcu întocmireaacestui regulament, săsăsefixezelocurilepentrudepunereamărfurilornumaiînstrăzileculărgimecorespunzătoare,pentru a nu se împiedicamereu circulaţia ca şi până acum, şi anume: Piaţa de

217


zarzavaturinumai înstradaLemnelor,peambelepărţide launcapăt lacelalalt;piaţadebucate,rogojini,corfe,ciubere,trăsurinoi,roţietc.înstradasuburbiuldejos,peambelepărţi.Diferiteleşetrecumărfurica:opinci,cizme,ghete,opincidecauciucetc.,în«Subgălete»,înPiaţaRegeleFerdinand,cufaţacătrebiserică.Înfaţaacestora,cudosulcătrebiserică,şetrelecumanufactură,bomboane,turte,lânăetc.CufrontulspreprăvăliaMaroscher,totînPiaţaRegeleFerdinand,săfieaşezatefemeilecarevândaperitive,cârnaţ,carnedeporcetc.Pentru fructeca: struguri,lebeniţe,mere,pere,săsefixezetotostradălargă,carenueste tarefrecventată,pentru a nu se face praf şi gunoi. La târgurilemari de ţară, de-asemenea să sereglementezelocurileundevorstastrăiniicudiferitemărfuri,ceidinjudeţşiceidinoraş.Dupăplanularătatmaisus,nusevamaiaglomerapubliculşivafiparcursulmai liber atât pe şoseaua naţională, cât şi pe trotuar, vafimaimulţumit fiecarevânzător,ştiindu-i-selocullui.Oraşulnuvaaveaaspectulde„Constantinopol”,cuuncuvânt,vafioregulă!SemneazăŞefulPoliţiei,Covaceviciu”25.

Hotărârilecomisieiinterimareprivindmutareapieţeloraufostvehementcontestatedereprezentanţiicomunităţiisăseşti.Astfel,prinadresanr.7.910/1934din4august1934,ParohiaEvanghelică-LuteranădinBistriţas-aopusplantăriidevegetaţieşisistematizăriispaţiuluidinPiaţaRegeleFerdinand.Ladatade9august1934,ungrupdesaşi,înfruntecumediculH.Wolff,auînaintatprimărieiadresanr.8006/1934,princarecontestaupavareaşiamenajareadeparcăriînpieţeleRegeleFerdinand şi Voievodul Mihai, obiective pentru care conducerea administraţieialocaseosumătotalăde513.000lei.Contestaţiile,însoţitedememoriidetaliate,au fost înaintate spre soluţionareComitetuluiLocal deRevizuireCluj26. În lunaseptembrie,ReuniuneaAgricolăCercualăBistriţaaînaintatconduceriioraşuluioplângereprivitoarelamutareatârgurilorsăptămânaleînPiaţaDecebal,motivândcăaceastăpiaţăerapreadepartedecentruloraşuluişinucorespundeacerinţelorpracticeşiigienice,deşiaiciseconstruiseohalăpentrudesfacereaproduselorşimărfurilor. În răspunsul transmis acestei organizaţii, primăria menţiona că „defapt,mutareas-afăcutpentrumodernizareaoraşului,înconformitatecucerinţeleigieniceşisanitare”,astfelcă„plângereanusepoatesatisface”27.

Dupăce,înanul1911,GimnaziulEvanghelicdincentruloraşuluiafostmutat înnoul şi impozantul localdepestradaFleischerallee (str.ReginaMaria,B-dulRepublicii), vechea clădire de lângăBisericaEvanghelică a început să sedegradeze,astfelcă,înanul1931,populaţiasăseascăaridicatproblemarenovăriiimobilului.Referindu-se la situaţia creată,GustavZikeli şi-a exprimat opinia înmemoriilesale.„Impozitelebisericeştierausărăcăcioase,presbiteriulcăutametode

25 ActualulansambludelocuinţedinPiaţaMorii.26 A.N.B.N.,fondA.N.B.N.,fondPrimăria oraşului Bistriţa,reg.inv.nr.82,f.133.27 „ÎnatenţiaPrimărieioraşuluiBistriţa”,înSăptămâna,II,nr.34,sâmbătă,17august1929,p.3


218

deeconomisireşi s-agândit săpăstrezeŞcoalamediede fete, iar în locul şcoliielementaredepatruclasesăconstruiascăunadeşapteclase.Oastfeldepropunereafostacceptatăînpresbiteriucuomajoritatemică.Euamvotatîmpotrivapropunerii.Într-un articol din ziar - continuă Gustav Zikeli - am scris că, neîndoielnic,economiilevorfiminime,aproapezero,şică,prinpăstrareaşcolii,multefetevormergelaŞcoaladestatromâneascăsaulaunadinşcolilemediidinoraşelevecine.Aînceputomişcaredemasăîmpotrivapăstrăriişcoliimedii”.

Poziţiile divergente s-au manifestat în cadrul comunităţii săseşti, fiindexpresia contradicţiei dintre locuitorii vârstnici, la care s-au alăturat femeile,tributarevechilor formedeviaţă asociative săseşti, şi generaţiamai tânără, careluase contact cu lumea europeană de după Primul Război Mondial. TipografulGustavZikeliîşiaminteştecă„asociaţiiledefemeiauluatpoziţiecontra.Unapelîmpotrivahotărâriidepăstrare,carestăteapentrusemnareînpapetăriamea,afostsemnatdecâteva sutedecetăţeni aioraşului.S-a ajuns la furtunoasediscuţii înprezbiteriu,alecărorrezultatafostconvenţiadeexecutareahotărâriipânăînanul1932.Întretimpşipartizaniihotărâriiaudevenitdealtăpărere.Anul1932atrecutfărăsăseaminteascădehotărâre.Arămaspehârtie.Şcoalamediedefetearămasîncontinuare”28.

Întrucât o parte din clădirea Şcolii medii de fete de lângă BisericaEvanghelicăseaflaînproprietateaoraşuluiBistriţa-înurmavânzăriicătrestat,la7octombrie1900,decătreParohiaEvanghelică,contrasumeide120.000decoroane-PrimăriaoraşuluiBistriţaainvitatconducereaunităţiideînvăţământsăseprezintepentruaclarificastatutuljuridicalimobilului.Încondiţiileîncareco-proprietariinuaudatcurssolicitării,primăriaadispus„evacuareaimediatăalocalului”29.

DeciziaafostcontestatădereprezentanţiiBisericiievanghelice-luteranelaComitetulLocaldeRevizuireCluj.Maimult,preşedinteleFriedrichKelpaînaintatMinistrului Instrucţiunii unmemoriu cuurmătorul cuprins: „DomnuleMinistru!Şcoala de fete evanghelică-luteranădinBistriţa a fost până la anul 1910 situatăîntr-oclădire, care a fostproprietateaoraşuluiBistriţa, iarBisericaevanghelică-luteranăaveadreptuldeuzufructviagerlaaceastăclădire,dreptcarepânăînziuadeastăzisubzistăşiesteîntăbulatînfavoareaeipeaceastăclădire.Deoareceaceastăclădirenuacorespunscerinţelorigienice,oraşulBistriţaahotărâtînmoddefinitivşiaprobatprinautorităţilesuperioare,căvaclădipeseamaŞcoliidefeteonouăclădire.Pânălaclădireaacestuiedificiu,Şcoaladefeteevanghelică-luteranăafostinstalată în fostulGimnaziu de băieţi evanghelic-luteran şi, din anul 1910 pânăacum,Şcoaladefeteevanghelică-luteranăseaflăneîntreruptînaceastăclădire.

ComisiaInterimarăaoraşuluiBistriţaahotărât în iunie1934evacuarea

28 A.N.B.N.,fond Primăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.82,f.189.29 Ibidem,f.212.

219


Şcoliidefete,susţinândcăclădireaesteproprietateaoraşuluişicăşcoalaseaflăpenedreptînaceastăclădire.Încontraacesteihotărâri,Bisericaevanghelică-luteranăa înaintat apel, iardezbaterea laComitetulLocaldeRevizuire estedefiptă30 subnr. 1.167 ex. 1934 pe ziua de 8 octombrie 1934.Afirmaţia oraşului Bistriţa căfostulGimnaziudebăieţi,încareseaflăŞcoalaevanghelică-luteranădefete,esteproprietateaoraşuluinuesteexactă,deoareceaceastăclădireîncăpânăînziuadeastăziesteindusăîncarteafunduarăpenumeleBisericiievanghelice-luterane,seaflăînposesiuneanoastrăşiuncontractdevindereşicumpărarenus-asemnat”.

Încontinuare,memoriulrecunoşteacă„esteadevăratcăaucurstratativeîntreBisericaevanghelică-luterană,deoparte,şioraşulBistriţa,pedealtăparte,pentruvânzareaşicumpărarea fostuluiGimnaziudebăieţialoraşuluiBistriţa şioraşulBistriţaaşihotărâtcumpărareaacesteiclădiripentrusumade120.000leicoroaneşiapuspeBisericaevanghelică-luteranăşiînfolosinţaprovizorieaacesteisume, intrând, totodată oraşul în uzufructul clădirii în care Şcoala evanghelică-luteranădefeteafostsituatăpânăînanul1910,bucurându-seoraşulşideveniturileacestei clădiri prin închiriere, autorităţilebisericeşti competente şi superioare auţinut însă în suspens înfiinţarea definitivă şi aprobarea contractului de vindereşi cumpărare, până când oraşul nu va satisface obligământul preluat, de a clădiedificiulnoupentruşcoaladefete.

DeoareceBisericaevanghelică-luteranădinBistriţaadoritatranşaaceastăchestiune cu Comisia Interimară a oraşului Bistriţa pe cale de înţelegere, s-auînceputtratative,careînsădinurmătorulmotivnuaupututaduceunrezultat.Întretimp,ComisiaInterimarăaoraşuluiamutattârgulsăptămânalşideţarădinPiaţaRegeleFerdinandşiPiaţaVoievodulMihailînPiaţaDecebal,laperiferiaoraşului31.Deoareceoparteapopulaţieioraşuluisuferăprinaceastămutareatârguluipagubeenorme,părţileinteresateauînaintatapelîmpotrivahotărârii.ComisiaInterimarăaoraşuluiBistriţaapuscaşicondiţieprincipalăauneiînţelegeri,caacestapelsăfierevocat.Avândînvederecăniciorganizaţialocalăsăsească,cuatâtmaipuţinBiserica evanghelică-luterană nu au dorit să satisfacă acestei condiţii, ComisiaInterimarăaoraşuluiadeclarat,înziuade17septembrie1934,cătratativeles-auterminatfărărezultat”.

Caurmareasuspendăriitratativelor,„adouazi,în18septembrie1934,s-aprezentatpreşedinteleComisieiInterimareaoraşuluiBistriţa, însoţitdeorganelede poliţie, în clădirea unde se aflăGimnaziul de fete şi Şcoala primară de feteevanghelică-luteranăşiauevacuatclădirea,încuinduşaprincipală.Considerândcăevacuareas-afăcutpenedrept,„avemonoareasăvărugăm,cudeosebitrespect,aordonacaGimnaziuldefeteşiŞcoalaprimarădefeteevanghelică-luteranăsăintre

30 Stabilită,fixată.31 Documentuldescriesituaţiadinanul1934.


220

imediatînposesiuneacelorevacuaţipenedrept.Semneazăpreşedinte,Kelp”32.În ziua de 12 aprilie 1935, Comisia Interimară a emis „Regulamentul

edilitar şi de poliţie a construcţiilor”, care urma săfie aplicat în oraşulBistriţa.Actulnormativcuprindeaprevederiîndetaliureferitoarela:„I.-1.LucrăricaresepotexecutanumaiînbazaunuipermisacordatdecătrePrimăriaoraşului.2.Cereripentruautorizaţiuni.3.Parcelări.4.Îngrădiri.5.Întocmireaplanurilor.6.Semnareaplanurilor şi anexelor.7.Cedareade terenpentru regularea străzilor.8.Trasareape terena străzilornoi.9.Cedareade teren încazdeparcelare.10.Construireastrăzilor.11.Suprafaţaparcelelorpecaresepoateedifica.12.Dezbatereacereriipentru autorizaţiune la faţa locului. 13. Examinarea planurilor. 14. Litigii întrevecini şi alte obiecţiuni referitoare la construcţii. 15.Termenepentru rezolvareacererilor pentru autorizaţie de construcţii. 16.Alinierea şi nivelul. 17. Păstrareaautorizaţiei de clădire. 18. Durata valabilităţii unui permis de construcţie. 19.Terminareaconstrucţiei.20.Permisuldefolosire.II-21.Antreprenoriişigiranţiiresponsabiliai lucrărilor.22.Responsabilitateaconducătoruluişiaexecutantuluide lucrări. 23 Obligaţiunile conducătorului şi executantului de lucrări. 24.Depozitarea materialelor în străzi şi în pieţe publice. 25. Schele. 26. Stabilireagrosimii pereţilor. 27. Ziduri de foc sau calcane. 28. Scările caselor. 29. Puţuride iluminat.30.Coridoarele.31. Înălţimeacaselor,număruletajelorşi înălţimeacamerelor. 32.Dispoziţii specialepentru aranjarea caselor. 33.Curţile caselor şicurţiledeiluminare.34.Luminarea,aerisireaşiventilaţiapivniţelor.35.Construcţiatavanelor.36.Construcţiiînpaiantă.37.Fixareaniveluluiparteruluişiasubsolului.38.Lemnăriişigrajduri.39.Acoperişurile.40.Zidurisaucalcanedespărţitoareînpoduri. 41. Jgheaburile. 42.Gropi pentrubălegar,must şi gunoi. 43.Haznale şiclosete.44.Numărulşiconstrucţiaclosetelor.45.Dispoziţiunipentrufaţade.46.Coşurişiconductedefum.47.Coşuriruseşti.Construireacoşurilor.48.Instalaţiunidecazanecuaburi.49.Sălipentruinstruirişispectacole.50.Clădiri industriale.51.Înlesnirilaconstrucţii.52.Construcţiiînextravilanşiîncâmp.53.Evidenţaşicadastrulconstrucţiilor.54.Dispoziţiunispecialecuprivirelacurăţeniatrotuarelor,a pasajelor. III - 55.Combaterea clandestinismului în construcţii. Sancţiuni. 56.Dreptullaapel33.

Înbazanouluiregulamentedilitar,PrimăriaoraşuluiBistriţaapublicatînlunaseptembrie1935,anunţuldeparticiparelalicitaţiapublicăînvedereademolăriivechiuluiedificiudelângăBisericaEvanghelică,dinPiaţaRegeleFerdinand,care„adăpostea sediul Poliţiei deStat,Biroul bacteriologic şi alte birouri”34.Din cei32 A.N.B.N.,fondArthur Connerth, dos.56,f.75.33 Idem,fondPrimăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.93,ff.126-177;vezi şiCorneliuGaiu,„Reglementăriurbanistice laBistriţa înperioada interbelică”, înCorneliuGaiu,ValentinOrga(editori),Saşii transilvăneni între statornicie şi dezrădăcinare,Ed.Accent,Cluj-Napoca,2006,p.109-116.34 A.N.B-N.,fond Primăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.93,

221


patruofertanţi,ComisiaInterimarăaatribuitlucrăriledeexecuţiebisericiigreco-catolicedinBistriţa.Înconformitatecuprevederilecaietuluidesarcini,câştigătorullicitaţieiafostobligatsăachitesumade30.120leilacasieriaoraşului,întermendeoptziledelarămânereadefinitivăahotărâriideadjudecare35.ConsilieriilocaliaudecissămutesediulPoliţieideStatîntr-oaripăaclădiriiprimăriei(undeînaintefuncţionaseHotelulCentral),iarBiroulbacteriologicşicelelaltebirouri,învechiulsediu al primăriei. Lucrările de reabilitare a noilor sedii, precum racordarea lareţeauadeapăşicanalizare,estimatela50.000delei,urmausăfierealizateînregieproprie,decătreangajaţiiServiciuluiTehnicalPrimăriei36.

DupăobţinereaavizelorOficiuluiCentraldeLicitaţii şiDirecţiei localeaContabilităţii, PrimăriaBistriţa a organizat licitaţie publică pentru lucrările depavareşiînfrumuseţareaPieţelorRegeleFerdinand,VoievodulMihaişiUniriidinBistriţa, care au fost adjudecate, spre sfârşitul lunii septembrie, de antreprenoriiNicolaePetrişorşiMitruArcălean,pentrusumade374.222lei,cuoreducerede19,5%dinpreţultotalaldevizului37.

Câteva zile mai târziu, în baza citaţiei nr. 6.870/1934, primăria a fostînştiinţatăsăseprezintelaJudecătoriaMixtăBistriţa,„încauzacercetăriiprealabilepretinsedeBisericaEvanghelică-LuteranăcontraoraşuluiBistriţa,asupraporţiuniideterencareformeazăPiaţaRegeleFerdinand”38.Întrucâtjuristconsultuloraşului,Dr.NorbertKuales,era„membruînconducereacomunităţiiBisericiievanghelice-luterane”,ComisiaInterimarăadecisca,înacestproces,intereseleoraşuluisăfieîncredinţatejuristconsultuluijudeţuluiNăsăud,dr.IoanLazăr39.

Înbazaregulamentuluiedilitar,echipadeconducereaPrimărieiBistriţa,dinjurulprimaruluidr.CorneliuMureşanu,adezvoltatnumeroaseproiectepentrumodernizarea oraşului.Astfel, în anul 1935, s-a propus finalizarea următoarelorlucrări:continuareapavăriicubazaltastrăzii„GăriipânăînPiaţaRegeleFerdinandşidacăecuputinţă,chiarpânălaPalatuladministrativ.Deasemenea,sevorfacetrotuarepentrupedestri:delapoştă,peparteadreaptăastrăziiGării,pânălagară,aşaîncâtcălătorulvaintraînoraşchiardelagară,petrotuar.Pentruaştergeimpresiaproastă care îţi fac la intrarea în oraş casele ţigăneşti situate la începutul străziiGării,acestecasevorficumpăratedeoraşşidărâmatechiarînprimăvară.Apoi,sevorfacetrotuareînstr.I.C.BrătianuşiOctavianGoga. Pentru lucrările deapaduct şi canalizare sunt prevăzute 800.000 lei. Pentru canalizare, până acum,suntdestinatestr.PrincipesaMariaşistr.IoanSlavici.FaţadaclădiriiPrimărieisevareconstruicomplet,dându-i-seunaspect frumosşimodern; lafelsevorfacef.434.35 Ibidem.36 Ibidem, f.443.37 A.N.B-N.,fond Primăria oraşului Bistriţa,reg.inv.nr.82,f.231.38 Ibidem,f.237.39 Ibidem.


222

reparaţiunişifaţadeiOteluluiCentral.Parcuriledincentruloraşului,adicăceldinPiaţaRegeleFerdinand,dinPiaţaUniriişidinCaleaMoldoveisevorterminaşisevorplantacuflori.Omaimaretransformaresevafaceînparculoraşului,adicăpepromenadă.Aicisevaplasatotul,ceeînlegăturăcusportulşieducaţiafizică.Aşadeexemplu,terenuldepatinajvafitransformatvaraînlacdeînot.Parculseva lărgi înpartea spre răsărit până lavale, unde seva construi unmare stadionsportiv. În stânga terenuluidepatinaj,undeeacumşcoaladecopiimici, sevorfacemaimulteterenuridetenis,iarpeactualagrădinăad-lui.Csallnersevaaranjaunştrandpublic.Apapentruacestştrandşipentruterenuldepatinaj,respectivdeînot,sevaaduceprintr-unconductsubteran,delahăitaş,desfiinţându-secanalulmorii.Înparcsevainstalapentrusezonuldevarăoinstalaţieputernicăderadio,înloculmuziciimilitare.Uzinaelectricăvasuferi,deasemenea,maritransformări.CeledouămotoareLinsenmeiersevorîntocmipentrucombustibilpelemn,ceeaceînseamnăaproape1milionleicruţarelaulei,pean.Lafelsevamodernizaşiabatoruloraşului,undeafarădeomulţimedenoitransformărisevaconstruişiuncrematoriu.Lămpilepentru luminareastrăzilor sevoraşezape rând,atârnatepemijloculstrăzii,dupăcums-aşiînceputanultrecut”40.

Datorităcreşteriiconsumuluideapăaloraşului,afostnecesarăcaptareaunor noi izvoare de apă potabilă din dealurileCuşmei, reparareamagistralei deapă,lungăde22km.,petraseulCuşma-Bistriţaşiextindereareţeleidecanalizareaoraşului.PentruprimadatălaBistriţas-auconstruitliniideînaltătensiune.AufostexecutatereparaţiicapitalelaunuldinmotoareleDieseldelaUzinaelectrică,faptcareapermisinstalareaapeste100defirmeşireclameluminoasealefirmelordinoraş41.

Iubitordesportşidrumeţii,dr.CorneliuMureşanus-aimplicatînactivitateaasociaţieisportive„Gloria”,iarulterioraînfiinţatsocietateasportivă„Stăruinţa”,cujucătoriproveniţi,înprincipal,dinmeseriaşiişimuncitoriidinoraş.Înanul1934,aînfiinţatechipadefotbal„Ceramica”,careareuşitsăjoaceînDiviziaB42

,iarapoiapusbazeleDistrictuluidefotbal„Bistriţa”şiLigiiNorddehandbal43.Înacestsens,aufostcreatecondiţiidejocşiantrenamentprincanalizareaterenuluidepatinaj,învedereapracticăriiatletismului,fotbaluluisauhandbalului.Afostamenajatăchiaronouăarenăsportivăpentruhandbal,voleişitenis.Înzonăs-aconstruitotribunădelemn,vestiarepentrusportivişis-aintrodusreţeauaelectrică.

Înanul1935,subconducereaprimaruluidr.CorneliuMureşanu,CerculdeturismdinBistriţaşiSocietateadevânătoare„Cerbul”aureuşitsătrasezedrumulşipoteciledeaccesînPădureaCodrişor.Deasemenea,afostamenajatCimitirulEroilor.

40 Săptămâna,VIII,nr.247,duminică,7aprilie1935,p.3.41 A.N.B.N.,fondCorneliu Mureşanu, dos.1,„Autobiografie”,p.6.42 Corespondentulpostbelicpentruseriaîncarejucaechipaînperioadainterbelică.43 Ibidem, p.3.

223


Lasfârşitulluniiiulie1935,afostaşteptatlaBistriţa,MinistruldeJustiţie,dr.ValerPop.Conformpreseivremii, „Străzile străluceaudecurăţenie,când, îndimineaţazilei,omulţimeimensăseîndreptaspregară,undelaorele12.00erasăfieprimitmareleoaspete.Peperonulgăriiampututvedeaşefiituturorautorităţilorcivile, militare şi bisericeşti, parlamentarii judeţului, reprezentanţii PartiduluiLiberalşiomulţimedecetăţeniaioraşuluidintoatepăturilesociale”.

În cuvântul de bun-venit, dr. Corneliu Mureşanu a rostit următoareaalocuţiune:„Suntnespusdefericitdemareaonoare,ce-mirevinedeavăprimiînnumeleoraşuluiBistriţaşideavăexprimacâtvoiputeamaimult,maidininimăşimaicălduros,sentimentelececareînsufleţescîntreagapopulaţiunedinacestoraş.Fiţibinevenit,domnuleministru, încetatea luiPetruRareş,pecareştimcâtdemultoiubiţi,maimultdecâtorice,şisăcredeţicăacestecuvintesuntazipebuzeletuturorcelordefaţăşicelorcen-aubucuriadeavăvedea,daralecărorsentimentevin înspre d-voastră, spre a crea această atmosferă de însufleţire, de ataşamentnezdruncinat,pecare-osimţimcutoţii,cumultpesteceeaceputemspune”44.

De la gară, convoiul format din numeroase automobile, cu muzica înfrunte,apornitsprecentruloraşului.DupăoscurtăvizitălaPrimărie,Ministrulaprezidat„inaugurarealucrăriloredilitaredinoraş”.Peotribunăridicatăînpiaţă,auluatlocoaspeteleşiautorităţile,careauascultatbilanţulprezentatdeprimaruldr.CorneliuMureşanudespre înfăptuirileedilitare realizate într-unandeziledecând a preluat conducerea oraşului: „Anul edilitar care s-a încheiat constituiepentruPrimăriaoraşuluiBistriţaunandeimportanterealizărigospodăreşti.Estenecesaratâtpentrubunulmersaladministraţieicomunale,câtşipentruinformareaexactă a tuturor acelora ce se intereseazăde soartaoraşului nostru, săneoprimunmomentpentruaîncheiaunbilanţarealizăriloredilitare,începândcudatade1 iunie 1934, data instalării primei comisii interimare pur româneşti, şi până înziuadeastăzi.Situaţiabugetuluipeanul1934-35eradintrecelemaicriticeşierasortitsăseîncheiecudeficit...Nouaadministraţiecomunalăaluatdeîndatămăsuripentruasanareafinanţelororaşului,realizând,înacestscop,următoareleoperaţiunifinanciare: s-a refăcut în întregime recensământulfiscal şi serviciul de urmăriri;s-au intensificat încasările şimai ales, încasarea restanţelor depe aniifinanciarianteriori;s-areorganizatînîntregimeserviciuleconomicşisilvic45;s-amodificat,înrepetaterânduri,bugetulcomunei,eliminânddinbugetcheltuielilefacultative.Însfârşit,s-aufăcutrepetateintervenţiicătreînaltulguvernşimaialeslaMinisteruldeInterneşiApărăriiNaţionalepentruplatarestanţelordatoratedeMinisterulApărăriiNaţionalecutitludechiriepecazărmi...

Bugetul anului 1934-1935 s-a întocmit însă cu o grijă deosebită,cumpănindbinetotalitateaveniturilorşireducândcheltuielilelacelestrictnecesareşi înlăturând cu desăvârşire cheltuielile facultative...Aşa cum a fost întocmit şiaprobat,promiteaoserieîntreagăderealizărigospodăreştişicomplectaechilibrare

44 Săptămâna,VIII,nr.262,duminică,4august1935,p.1.45 Ibidem.


224

asituaţiuniifinanciare...Neprevăzutul,carejoacăunrolimportantîngospodăriaindividuală,câtşiînadministraţiilecomunale,ne-arăsturnatopartedinsocotelişine-aîntârziatlucrărileedilitare...

Amreuşit,totuşi,realizareaunorimportanteproiecte:laUzinaelectrică,pelângăceledouămotoareLinsenmeier,s-acumpăratşiinstalatunmotorDieselvertical. Repararea lor s-a făcut prin Uzinele de fier şi Domeniile Reşiţa; liniaaerianădeînaltătensiuneafostînlocuităculiniesubteranăpeodistanţăde5km,şis-arefăcut în întregimeliniade joasă tensiune;s-adato importanţădeosebităinstalăriilămpilorsuspendateînstrăzileprincipaleşis-afacilitatinstalareafirmelorşireclamelorcomercialeluminoase,acordându-sereduceriimportanteaceloracareauinstalatastfeldereclame.Oraşulîntregsegăseaîntr-osituaţieedilitarăproastăşimaialescartierelemărginaşeşicartierelenoialeoraşului.Nouaadministraţiecomunalăapăşitcutoatăhotărârealaasanareaacestorcartiere,încareopopulaţiunepurromâneascăduceaoviaţălipsitădecelemaielementarerealizărigospodăreşti.

Astfel, s-a executat pavarea principală în str. Principesa Ileana şi PiaţaRegeleFerdinand46,cucalupuridebazaltînvaloarede517.000lei,pavajărimici,cupietredinrâulBistriţa,învaloarede215.000lei.S-auprunduitomulţimedestrăzi,învaloarede206.000lei.Pentruapărareamaluluilazăgaz,s-aconstruitundig,învaloarede26.000lei.Lafel,înfaţaSpitaluluiMilitar,iarpentruapărareamaluluiînstr.Codrişorului,careeramaiameninţat,s-aconstruitundigdebeton.ÎnCaleaMoldovei,BulevardulI.G.Duca47,str.MihaiViteazul48,s-aexecutatşănţuirecompletă,cucostultotalde90.000lei.S-adatoimportanţădeosebităamplificăriiapeductuluiîncartierelenoi,lucrăriacărorvaloareseurcăla200.000lei.Asemenea,s-aamplificatşicanalizareapeodistanţăde214metri.ÎnPiaţaRegeleFerdinand,în PiaţaUnirii şi în PiaţaVânătorilor49 s-au făcut parcuri, lucrări care au costataproximativ150.000lei.ÎnPiaţaDecebal,undevorficonstruitehaleledevânzare,s-auexecutatlucrăridepavajşicanalizare,s-auridicatschelepentrucomercianţişimeseriaşi.Înstr.PrincipesaIleanas-aconstruituntrotuardebeton,învaloarede100.000lei...

Dinpunctdevedere al instrucţiunii şi învăţământului, numărul elevilordinşcolileprimaredestatînmulţindu-seconsiderabil,oraşuls-avăzutnecesitataevacuaedificiuldinfaţaPrimăriei,careesteşiformeazăproprietateasa,şia-lpuneladispoziţiaŞcoliiprimaredestatnr.2.„Dr.C.Angelescu”.

ProgramulviitoralComisieiInterimareactualetindesăasiguredezvoltareaoraşuluiîncondiţiunilecelemaiigieniceşisanitare.PentruschimbareaaspectuluiPieţeiRegeleFerdinand, sevadărâmaedificiulundeesteastăzi instalatăŞcoalaprimarădestat.Înloculacestuiedificiusevacontinuaparcarea,lăsându-selocliber46 Azi,PiaţaCentrală.47 EpiscopulTeutsch,azi,B-dul.Independenţei.48 Budakergasee,azi,MihaiViteazul.49 Schützengasse, azi, PasajulVI.Unul din pasajele care ajung în PiaţaMică (Pieţişor).Pentru evoluţia denumirii străzilor oraşului în decursul timpului, veziAdrianOnofreiu, „OraşulBistriţa-habitatşi toponimie”, înAnuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj-Napoca,Cluj-Napoca,XXXIV,1995,p.295-321.

225


pentruridicareastatuiiluiAndreiMureşanusauabustuluiMajestăţiiSaleRegeluiCarolII.

Actualmente,selucreazălanouaarenăsportivă,careestesituatăînimediataapropiereagrădiniipubliceşicarevaasiguraeducareasportivăatineretuluişivaservi,înacelaşitimp,şipentrunevoileArmatei.Restullucrărilorsevorterminaanulviitor.Loculundeesteastăzisituatăarenasportivăvaserviiarnapentrupatinaj,iarvarasevatransformaînlacdecanotaj,construindu-se,înacelaşitimp,şiofântânăarteziană...50.

Altăpreocupareimportantăanoastrăesteregularizareastrăzilor,conformplanuluide sistematizare aoraşului. În str.Principesa Ileana, caselemici, cuunaspectpuţinesteticşicareconstituieunadevăratfocardeinfecţieşimurdărie,vorfiîndepărtate,pentrucaloculdevenitlibersăfieparcelatşivândutpentruconstruireadecasenoi,moderneşiînconformitateregulamentultehnic.Totastfelsevaprelungistrada ReginaMaria, făcându-se legătură cu strada Petru Rareş, desfiinţându-seastfelunaltfocardemurdărieşiinfecţie,carevafiparcelatşivândut,rezervându-seunintravilanînextensiede5.500m2pentruedificareauneişcoliprimaredestat.

AltăproblemădeextremăurgenţăprezintăconstruireauneiŞcoliprimaredestat.Primăriavaîncepeconstruireaacesteişcolichiarîncampaniadelucrăriaacestuianşi,înacestscop,vaalocaunprimfondde300.000lei,lacareseadaugăşifondulcomitetuluişcolarcomunal,însumăde140.000lei.

Deasemenea,sedăo importanţădeosebităparcurilorpublice. ÎnstradaReginaMariasevarefacecompletpatuldeverdeaţă,împrejmuindu-sepentruafiferitdestricăciunişideteriorări.LafelsevaprocedaînBulevardulI.C.Brătianu,I.G.DucaşiRegeleCarolII.Anulacesta,sevafacepavareînvaloarede1.700.000lei pe străzile Principesa Ileana, I. C. Brătianu şi Piaţa Regele Ferdinand, petoată lungimea şi pe6m lăţime. Înparalel, continuăm lucrările demodernizarea abatorului..., iar în viitorul mai îndepărtat se intenţionează construirea unuiştrandînapropiereaparcului,construireauneibăideaburi,precumşiamenajareapitoresculuiSchiefeberg,toateacesteapentruadesăvârşicondiţiunilenecesareuneistaţiuniclimatice,sprecaretindecutrupşisufletconducereaactualăaprimăriei”51.

În continuare, oaspeţii au fost invitaţi la un tur al oraşului şi, apoi, labanchetulorganizatînsalaGewerbevereindinlocalitate,prilejcucaredr.CorneliuMureşanui-amulţumitMinistruluiValerPoppentruprezenţalaBistriţa:„Prezenţad-vs.estepentrunoi,bistriţenii,unsemndedistincţierarăşi,înacelaşitimp,binemeritată, căci dacă vom căuta să fim sinceri, trebuie să mărturisim că am fostîndelungatăvremeignoraţişi,adesea,răucunoscuţi. Amaşteptatcuresemnareşiîncredereînviitorşin-amîncetatniciodatădeaceresăfimcunoscuţişi înţeleşideaarătacăşi înacestcolţde ţarăsemunceştecu tragerede inimăşi înspiritromânesc...Astfelseexplicăprezenţad-luiMinistruînmijloculnostru.Esteocaziaceamaifericitădeaarătastrăduinţeleşiefortulpecare-ldepunempentruridicareaacestuiţinutşioraşşid-sa,carecunoaştetrecutulacestuioraş,estecelmaiindicat

50 Săptămâna,VIII,nr.262,duminică,4august1935, p.2.51 Ibidem.


226

de a aprecia străduinţele noastre”52.Au toastat: „d-l. senator dr. Oanea, pentruArmată;d-l.protopopMureşianu,pentruprefect;d-l.căpitanOniga,pentruprimar;d-l.judecătorPopescu,d-l.dr.Lazărşid-l.I.Scridon,pentruministrulJustiţiei”53.SearaacontinuatcuconcertulsusţinutdeCorulasociaţieicultural-sportiveC.F.R.Bucureşti,lacareaasistatpentrucâtevaminuteşiMinistrulValerPop.Demnitarula profitat de prezenţa la Bistriţa pentru a-şi reîntâlni colegii de la GimnaziulEvanghelic,după25deanidelaabsolvire.Adouazidimineaţa,Ministrul,însoţitdeprimaruldr.CorneliuMureşanu,aplecatîntr-oscurtăvizitălaSângeorz-Băi54.

La13iulie1935,înurmaraportuluinr.42.169alMinisteruluiAfacerilorStrăine, Regele Carol al II-lea al României i-a conferit primarului CorneliuMureşanuOrdinul„CoroanaRomânieiîngraddecavaler”55.

3.Revolta saşilor bistriţeni

Înziuade11februarie1935,dr.NorbertKuales,juristconsultulPrimărieiBistriţa,asusţinutlaPrefecturajudeţuluiNăsăud,examenulobligatoriudelimbaromânăpentru funcţionarii publiciminoritari, la care aobţinutnota3.Conformart.31din„RegulamentulStatutuluiFuncţionarilorPublici”,angajaţiiminoritaricarenureuşeausăobţinănotepeste6laexamenuldelimbaromână,urmausăfieîndepărtaţidinfuncţii,fărădreptuldeabeneficiadepensie.Înpofidanoteiprimite,la9august1935,dr.NorbertKualesa fost reprimit înpostulde juristconsult aloraşuluiBistriţa,înbazauneideciziiaComisieiInterimare56.

Întrucâtacestaarefuzatînsăsăseprezintelaserviciu,invocândmotivede boală, consilierii locali au constatat că „orice întârziere în ocuparea postuluiarpericlitaintereseleoraşului.Deaccea,pânălalămurireasituaţiei,primarulDr.CorneliuMureşanuvapreluaşifuncţiadejuristconsult,urmândadadelegaţiedesubstituire,delacazlacaz”57.Înziuade13noiembrie1935,consilieriilocaliauluatactdedestituireadinfuncţiadejuristconsultaloraşuluiadr.NorbertKuales,„fărădreptdepensionare”,pentrunepromovareaexamenuluiobligatoriudelimbaromână,prevăzutdelege.Celîncauzăafostsomatsăpredeaîntermende24deoretoateacteleşiregistrelePrimărieioraşuluiBistriţa,aflateasuprasa58.

52 Ibidem, p.3.53 Ibidem.54 Ibidem, p.4.55 „DecretprivindnumireacamembrualOrdinului„CoroanaRomâneiei”,îngraddecavaleraD-luiDr.MureşanuCorneliu,PrimarulOraşuluiBistriţa”,Bucureşti,13iulie1935;Semnează:CarolalII-lea,RegealRomâniei;NicolaeTitulescu,MinistrulAfacerilorStrăine;A.N.BN.,fondPrefectura judeţului Năsăud-numere de bază, dos.266/1935.56 A.N.B-N.,fondPrimăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.93,f.373.57 Ibidem,f.429.58 Ibidem.

227


Pentruaputeabeneficia, totuşi,depensie, la începutul anului1936,dr.NorbertKualesasoliciatComisieiInterimare„punereasaînretragerepemotivdeinfirmitate,dincauzaserviciului”.Administraţialocalăaluatactdecerereaacestuiaşi,conformart.23din„LegeaStatutuluiFuncţionarilorPublici”,„puneîncurgereproceduradepensionare”59.

ComisiaInterimară,„avândînvedereavizulComisieimedicalejudeţenedin18februarie1936,careconstatăcădr.NorbertdeKuales,juristconsultuloraşuluiBistriţa,învârstăde52deani,suferădeafecţiunecardiacă,cuatacuriangiospasticecusufocaţii,hipertrofiaşitrombozapicioruluistângcuvarice,contractateîntimpulserviciului,făcându-lpentrutotdeaunaneaptpentruoricefeldemuncă”şiţinândcontdeavizulfavorabilnr.3/1936din28martie1936,datdeComisiaDisciplinarădepelângăPrefecturajudeţuluiNăsăud,conformconcluziilorComisieimedicale,câtşidreptuluiacordatprinart.23din„LegeaStatutuluiFuncţionarilorPublici”,adeciscuunanimitatedevoturi„punereadefinitivăînretragereaDr.NorbertKuales,începândcudatade30iunie1936”60.

Îndatade25iunie1935,ComisiaInterimarăaoraşuluiBistriţa,formatădinpreşedinteleCorneliuMureşanu,consilieriiIoanRusu,DionisieLogin,GrigoreToma,DumitruRebrean,IuliuGrama,DumitruCiguşiprotopopulVictorMureşan,aflatăînsaladeşedinţeaPrimăriei,undesedesfăşuraConferinţaadministrativăafuncţionarilorpublici,afostasediatădeungrupdepersoane,chipurile,nemulţumiţidemutareatârgurilor61.După„vociferări,urleteşimanifestaţii înstradă”, înfaţaprimăriei,odelegaţieaprotestatarilor,înfruntecuceasornicarulWilhelmWittstock,însoţitdeFriedericSzmolka,MihailZerbes,GustavZikelisenior,CarolCsallner,pantofar,FriedericMaroschersenior,FriedricBraedtjunior,IoanMaurer,E.Bergerşialţicomercianţi,ausolicitatoaudienţălaprimar,sprea-şiexpunedoleanţele.

Îndemnul reprezentanţilor administraţiei locale, de a aştepta până dupăterminareaconferinţei,afostprimitcufuriedemanifestanţi,care,forţânduşa,auintratabuzivînsaladeconferinţe.PreşedinteleComisieiInterimare,„careaieşitînuşăpentruacalmapemanifestanţi”,afostameninţatdeceasornicarulWilhelmWittstock62.Văzândcănupoatepotolispiritele,acestaacerutsprijinulpoliţieişiarmateişii-adatsecretaruluioraşului,dr.VictorMolnar,următorulordinverbal:„Cere garnizoanei Bistriţa să trimită forţa armată la faţa locului pentru a împrăştia pe manifestanţii care ameninţă pe D-l Preşedinte, împreună cu întreaga Comisie interimară”(s.a)”63.

Întrucât organele de ordine publică nu intervin, deşi au fost puse încunoştinţă de cauză, primarul Corneliu Mureşanu se adresează românilor cu59 A.N.B-N.,fondPrimăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe, reg.inv.nr.94,f.2.60 Ibidem, f.134;140.61 Ibidem dos.5/1935,f.1-2.62 Ibidem.63 Ibidem.


228

următoarelecuvinte:„Nu vă este ruşine să vă asociaţi cu duşmanii de veacuri ai neamului nostru şi să căutaţi să răsturnaţi conducerea românească a oraşului?”.

Românii,ruşinaţişitreziţilarealitate,aufăcutcaleîntoarsăşis-auretras,iarînînvălmăşealacares-aprodus,primarul„aluatunscaunşi,lovindîndreaptaşiînstânga,i-ascosafarăpemanifestanţidinincintaPrimăriei”64.Înfinal,odelegaţiea protestatarilor, compusă din comercianţiiWilhelmWittstock, PompeiAvram,Wollmann,Rachmuth,FriedericSzmolka,Borşa,Harsztyi,KerresşiRusuafostprimităînaudienţădecătreprimar,răstimpîncaremanifestanţiidinfaţaprimărieiaucontinuatvociferările,încercândsăintimidezeconducereaadministraţieilocale65.

În aceeaşi zi, prin adresa nr. 6.292/1934, Primăria oraşului Bistriţa aînaintatParchetuluiTribunaluluiNăsăudprocesul-verbalalşedinţeişisolicitarea„de dare în judecată a ceasornicaruluiWilhelmWittstock, pantofaruluiCsallnerCarol şi comercianţilor Szmolka Friederic, ZerbesMihail, ZikeliGustav senior,MaroscherFriederic senior,BraedtFriedric jun.,Maurer Ioan,BergerE.,pentruviolenţăîmpotrivaorganeloroficialeşipentruîncercareaderebeliune,cucerereade identificare a celorlalţi manifestanţi, precum şi a autorilor morali ai acesteimanifestaţiişiactderebeliune”66.

Deasemenea,înbazaart.93.dinProceduraPenalăRomână,îninteresulsiguranţeipublice,pentrua seevita sustragerea inculpaţilor, se soliciaorganelorautorizate să dispună arestarea imediată a celor nouă manifestanţi şi aplicareadispoziţiilor„Legiialarmismului”,considerându-secămanifestaţiaafostîndreptatăîmpotrivaautorităţiişiîncursulexercităriifuncţiuniipublice,atâtdepreşedinteleComisieiInterimare,câtşideconsilieri.Aceştiaseconsiderauultragiaţiîndecursuluneişedinţeoficiale,lacareaasistatîntregulcorpalfuncţionarilordelaaceastăautoritate,şedinţăîntreruptădemanifestanţi67.

În cursul anchetei, judecătorul de instrucţie al Tribunalului judeţuluiNăsăud a solicitat prefecturii să îi comunice „ce incidente s-au întâmplat la 25iunie1934cuocaziamanifestaţiilorpopulaţieidinBistriţa,precizândcauzaacestormanifestaţii, cineerauconducătorii, cucineau luatcontact laPrefectură şicums-aupurtatacolo,precizânddacăs-audedatladezordini,ceanumefaptepenaleausăvârşitşifaţădecine”68.

Printr-oadresăoficială,prefectulDumitruNacuarăspunscă„laprefectură,populaţiasăseascănus-adedatladezordini;amanifestatlaprimărie,undeaavuto purtare care se încadrează în prevederileCodului penal”, confirmând detaliileoferiteînacestsensdepreşedinteleComisieiInterimare.Deasemenea,eraadresatărugăminteadeafiluate„celemaienergicemăsuri,pentrucaautoriisă-şiprimească64 A.N.B.N.,fondCorneliu Mureşanu,dos.1,„Autobiografie”,p.3.65 Idem, fond Primăria oraşului Bistriţa, dos.5/1935,f.1-2.66 Ibidem,f.3.67 Ibidem.68 Idem,fondPrefectura judeţului Năsăud-numere de bază, dos.11.785/1934,f.2.

229


pedeapsa meritată”69. În urma procesului, treizeci de persoane participante ladezordineapublicăaufostcondamnatelacâtetreilunideînchisoare70.

Conform declaraţiilor ulterioare ale primarului Corneliu Mureşanu,incidentulnuafostsinguruldeacestgenpuslacaledecătresaşi,care,acumulândomulţimedefrustrări,aucontinuatsătrăiascămaidegrabăsubversiv,asumându-şi Bistriţa doar din perspectiva propriei lor istorii. „Saşii au căutat în repetaterândurisămălichideze, însănuaureuşit.ProtopopulMolitorisafostdetreioriînGermanialaAdolfHitler,pentruaintervenilaguvernulromândelaBucureştisămăschimbedincomisie,dincauzapoliticiicontrahitlerismuluişifascismuluipecareoduceam.Ziarelelocalesăseşti,dinBistriţaşiSibiu,auscrismultcontraComisiei Interimare..., nereuşind să o dizolve, pentru că am respectat spiritul şiliteralegii”71.

În urma presiunilor, dr. CorneliuMureşanu şi-a înaintat, în anul 1936,demisiadinpostuldepreşedintealComisieiInterimareaoraşuluiBistriţa72.Dacă,iniţial,aceastanuafostacceptatădecătreconsilieri,înceledinurmă,ladatadela31decembrie1937,afosteliberatdinfuncţiadeprimar73.

4. Tabloul unei vieţi zbuciumate

Refăcând tabloul vieţii sale zbuciumate, dr.CorneliuMureşanu nota înmemoriilesalecă„dela1ianuarie1938pânălarefugiu,amavutmultdesuferitdinparteaGogiştilor,aregimuluimilitar,alegionarilorşiahitleriştilor,carenumi-auiertatprieteniacumeseriaşiişimuncitoriidelaFabricadesobe.Mi-auînscenatoserieîntreagădeprocese,mi-aurevizuitaverea74,căutândsămăcompromităcuoricepreţ.Nuaureuşitpentrucănuaugăsitniciofisurăînadministrareaoraşului.Înlunaianuarie1940,ComisiapentrucontrolulaverilordepelângăCurteadeApeldinClujdecideclasareadosaruluidecercetareaprovenienţeiaveriidenunţatuluiDr.CorneliuMureşanudinBistriţa,întrucâtacestaareuşit,prinmijloacelicite,săjustificemodulcums-aprocuratîntreagasaaveremobilăşiimobilă75.

Aşa,hărţuitşipersecutat,m-auprinsevenimenteledinseptembrie1940,când s-a cedat Ungariei horthyste nordul Transilvaniei. În noaptea de 23/2469 Ibidem,f.1.70 A.N.B.N.,fondCorneliu Mureşanu,dos.1,„Autobiografie”,f.3.71 Ibidem.72 A.N.B.N.fondPrimăria oraşului Bistriţa, registreprotocoaledeşedinţe,reg.inv.nr.93,f.262.73 Idem,fondCorneliu Mureşanu, dos.1,„Autobiografie”,fp.3.74 CorneliuMureşanuafostobligatderegimulposbelicsăîşipărăseascălocuinţaconstruităînPiaţaPetruRareş,pentrucareis-aatribuit,laschimb,unapartamentîntr-unuldinblocurilesituateînspateleColegiuluiNaţional„LiviuRebreanu”.Înanul1974,încurteacaseisaleafostconstruithotelul„CoroanadeAur”,iarcasasaafosttransformatăînrestaurantulcudenumirea„Coroniţa”.75 Idem,fondPrimăria oraşului Bistriţa, dos.17/1940,f.5-7.


230

septembrie, când armata horthystă asasina familia surorii mele Lucreţia Bujor,împreunăcusoţuleişi3copiişialţi5românidincomunanatală,amtrecutgraniţavremelnicăpelaŢagu”.

Ulterior,timpdeşapteluni,acestas-aaflatînrefugiu,reuşindsăîşicâştigeexistenţaocupândpostuldejuristconsultlaprimăriiledinCraiova,Turda(dinaprilie1941)şiceaşefalServiciuluiContenciosdelaPrefecturajudeţuluiCluj-Turda.La1aprilie1942,dr.CorneliuMureşanuafostconcentratlaRegimentul39ArtilerieAlbaIulia,unde,cumiciîntreruperi,arămaspânălaarmistiţiu�.

S-a înapoiat la Bistriţa în luna octombrie 1946 şi a ocupat funcţia dejuristconsultlaprimărie,însădupănumaidouăluni,postulafostdesfiinţat.La15decembrie1947,afostscosdinBarouldeavocaţi,faptcel-aobligatsăseîntreţinălucrândtimpdeşaselunicasalahor,iarapoi,careferentlaOficiuldeStareCivilădelaprimărie76.

Iată cum comenta Corneliu Mureşanu evenimentele politice din anul1948: „Desfăşurarea evenimentelor internaţionale, culminanteprin atitudinea luiTitoşiblocadaBerlinului,vorproduceefectehotărâtoareînrelaţiileinternaţionale,carevoraduceculichidareacomunismului.AcestlucruPătrăşcanul-aînţelesdeprimadatălanoiînţarăşidupăacestaşiGh.GheorghiuDej,careînprezentcautăcudisperare săgăsească formulapotrivită să se lapededecomunismul sovietic.Mişcareacomunistă în tonulnaţionalismului câştigăpartizanidintreconducătoriîn toate ţărilecudemocraţiepopularăşisciziunilesevorproducemaicurând înCehoslovacia şi Ungaria, iar pe urmă la noi în ţară. Numai cine-i orb nu vedecăechestiedezilepânăcesituaţiasevaschimbaprinmăsurileşitacticaanglo-americanilor.SuntinformatpreciscălanoiînBistriţa,înultimelezile,s-auprimitordinecasăsefacădinnouarestărimasivedeaşa-zişireacţionari.Totuşi,înultimulmoments-auabandonatacestemăsuri,dându-şiseamacăastfeldemăsurimaimultîntărâtăşiarputeagrăbişilanoiînţarăluareauneiatitudinidepartizanatdinparteapopulaţiei,sătulăpânăîngâtdecomunişti.

Zilelepecareletrăimacumimpunceamaimarerezervăînmanifestărilenoastredecolaborarecuguvernulşicomuniştii,pentrucăsuntinformatpreciscăacei care vor veni la conducere, după lichidarea comunismului, sunt hotărâţi săexterminepânălaunulpetoţicomuniştiişichiarşipeaceicare,pentrua-şicreeaavantajesauasemenţineînservicii,chiarşidacănumaiformalaucolaboratcucomuniştii.CunoscândfirearăzbunătoareaDr.CornelPop,acesta,reîntorcându-seacasădupă5anidepuşcărie,cufamiliadistrusăşidupăcefraţiilui,MariusPopşiLeonidaPop,aflaţiînprezentînînchisori,ruinaţişidistruşi,îivaexterminapetoţicomuniştiişicoziledetopor,pânălaunul.

Începriveşteaşa-zisaproblemăarefugiaţilorşifugarilorpolitici,cares-aradăpostiînmunţideorganelesiguranţei,acesteasuntpurşisimpluprostii.Învara76 C.N.S.A.S.,Direcţia Arhivă Centrală, dosarrecrutare,nr.R130.922,f.22.

231


asta,euambătutşicolindattoţimunţiidinjur,fiindunvânătorşialpinistpasionat,însăn-amdatnicideurmădefugaripolitici.AmcolindatîntregŢibleşul,MunţiiRodnei,aiBârgăului,CălimanulpânălaTopliţa,RarăulşiCeahlăul,însănicicelpuţinvorbindu-sederefugiaţipoliticin-amauzit.Povesteafugarilorpoliticiesteinvenţia organelor siguranţei, spre a-şi justificamăsurile de teroare şi arestărileabuzivepecarelecomit.Înoricecaz,străinătateapuneseamăpeactivitateamişcăriinoastrederezistenţăşipentrucasălisecreezemotivedeintervenţieînapărareanoastră,trebuiesăledămprilejulşisănemanifestămhotărâtîncontraregimului,eiapreciindacestlucru.Sprelaudaintelectualilor,trebuiesăsubliniemcăaceştiaaufostşisuntînfrunteamişcăriiderezistenţă,întrucâtmareamajoritateaacestoraauumpluttemniţeleşilagărele,iarţăraniisearatăpreatimizi.Totuşi,răbdareaţăranuluiaremarginişicândvorcăutasăpunăînaplicareridicareacotelor,acolhozurilorsauoricumle-arzice,abiaatunciţăraniivortrecepefaţăînrândurilerezistenţei...”77.

Încursulanului1950,DirecţiuneaGeneralăaSecurităţiiStatuluia fostinformatăcăavocatulCorneliuMureşanacumpăratdelaţăranulLeonVăleandinMintiu,raionulNăsăud,operechedepantalonidepănură(cioareci).Curiossăafledecearenevoieunavocatdecioareci,aprimiturmătorulrăspuns:„BadeIoane,astăziaşasuntvremurile,căînoricemomentpoţifinevoitsăfugiprinpăduri,darsepoateîntâmplacamâinesauînscurttimpsăfugimeucudumneataşicualţiicanoişipentruaceastaamcumpărataceştipantaloniţărăneşti”�.

Înanul1950,cânds-aînfiinţatregiuneaRodna,„prim-secretarulMihuţ,negăsind o persoană potrivită pentru refacerea stricăciunilor cauzate de război,m-arugatsăpreiauconducereagospodărieioraşului78.„Ammuncitpatruani,zişinoapte,pentrurefacereastricăciunilor (luminăelectrică, trotuare,străzi,apeduct,canalizare, parcuri, transformarea Hotelului Central în local administrativ)”79.Astfel,înperioada1martie1950-15decembrie1956,subconducereasa,aufostfinalizateurmătoarelelucrări:reconstruireabazinuluideapădinpădureaGhinzii;repararea apeductului Cuşma-Bistriţa; refacerea conductelor de apă şi canal pemai multe străzi; reconstruirea Uzinei şi reţelei electrice, distruse în cel de-alDoileaRăzboiMondial,şi instalareaadouămotoareDieseladusede laBraşov;construireauneimiciuzinehidroelectricepeCanalulMorii;refacereapodurilordepesteRâulBistriţa:Podul KeintzeldinfaţamoteluluiCodrişor;Podul Budacului şiPodul Jelnei(cuuntablier80adusdelaGherla);PunteadindreptulSpitaluluidePneumoftiziologieşiaceleidinspatelefosteifabricidebere;asfaltareastrăzilorşitrotuarelor;amenajareapasajelorşistrăzilorcupavaj(BulevardulRepublicii,zona77 Ibidem.78 C.N.S.A.S.,Direcţia Arhivă Centraă, dosarinformativnr.1.644.562,f.209-210.79 Ibidem,dos.nr.R130.922,f.38.80 Dupăcâţivaani,CorneliuMureşanuvamărturisicăafostangajatşefdesecţielaSfatulPopularlaintervenţiafrateluisău,dr.SabinMureşanu,carel-atratatînclinicadinClujpeprim-secretarulV.Mihuţ;apud.Ibidem,f.36.


232

Găriişialteoptstrăzi);înfiinţareaunuiparcînfaţaAutogării;transformareaclădiriiînstilflorentinafostuluihoteldinPiaţaCentrală,pentruaservicanoulocalpentruprimărie; repararea liniei telefonice Cuşma-Bistriţa; administrarea unor terenuriagricole,pentruasigurareahraneianimalelordetracţiune81.

Înanul1951,CorneliuMureşanuaveaurmătoaresituaţefamilială:„Soţiamea estedinBistriţa şi socrulmeu înprezent estemagazioner la ÎntreprindereaReg.deApăşiElectricitatedinBistriţa...SoţiameaaactivatlaU.F.D.R.82,AziluldebătrânişiCentruldelapte...Amunfiudinprimacăsnicie,cunumeleMircea,elevînclasaaIXlaLiceuldinTurda,amdoifraţi,unulcunumeleSabinMureşanu,pensionarlaCluj,şiunaltulcunumeleAugustinMureşanu,mediclaSpitaluldinBistriţa.Cumnatamea,LeontinaBecheş,esteregistratoareşefălaSfatulPopularaloraşului,iarcumnatamea,LuciaBecheş,estefarmacistălaPoliclinică.LaClujamocumnatăcunumeleElenaSurtea,născutăBecheş,farmacistăşefălaClinicileUniverisităţii,iarsoţulei,Dr.ŞtefanSurtea,esteşefdelucrărilaClinicaOtorino-LaringologicăCluj.TotlaClujamunnepot,EmilMureşanu,medic,înprezentsolistlaOperaRomânădinCluj,apoiMihaiMureşanu,mediclaBalneologieînCluj,şiTitusMureşanu,şefdelucrări laInstitutuldeIgienăClujşiFloricuţaTrâmbiţaş,născutăMureşanu,salariatălaSanipid,înCluj.Înfine,LuciaMureşanu,nepoatăcareaterminatmedicinaînlunafebruarie1952şiînprezentfacepracticălaClujşiValentinaMureşan,studentălamedicinăînCluj”83.

Nemulţumit de situaţia care domnea la Secţia Gospodărie Comunală aSfatuluiorăşenescBistriţa,unuldintresalariaţiatrimisînlunaiunie1952,ServiciuluideSecuritatealStatuluionotăinformativă,intitulată„Uncuibdedomni”,încarearatacă„Şefuleste„domnulDoctorMureşanu”,cumîiplacesăfienumit.Numitulnuadmitesă isespunăastfel.A încercat tov.Daianu, fost funcţionarsă-ispunăsimplu„tovarăşeMureşan”şisădetermineşipealţiisă-lnumeascăaşa,căaicinuarecalitateade„domnuldoctor”.Darapăţit-ocuelşiatrebuitsăplecedincauzaacestui„domndoctor”.Totînacelbiroulucreazăîmpreunăşi„domnulMihali”şi„domnulinginerDahinten”şi„doamnaChişSofia”,oreacţionarăcunoscută.Despre„domnulMihali”sespunecăarfiprovenitdinjandarmerie.Înlocultov.Daianu,„domnuldoctorMureşan”şi-aaduspe„domnulBuia”,unpensionar.Numitulşi-amaicompletatpersonalulcu„domnulcolonelUdudec”,supraveghetorpeşantieruldelucrări.„DomnuldoctorMureşan”nupoateînghiţipemembriidepartid.Cândîivedeiseface„roşu”înainteaochilor”84.

Dintr-unraportalSecurităţiiStatului,din lunafebruarie1957,reiesecăavocatul CorneliuMureşanu „este un element foarte bine pregătit din punct de81 Ibidem.82 Totalitateagrinzilorcareformeazăsistemulderezistenţăalunuipodmetalicşicaresusţincaleadecirculaţieaacestuia.83 A.N.BN,fondCorneliu Mureşanu, dos.1,„Autobiografie”,f.8.84 UniuneaFemeilorDemocratedinRomânia.

233


vederecultural,profesional,câtşipolitic,tocmaidatorităstudiilorşiprofesieisaleîncalitatedeavocat,esteunelementinteligentcucapacitate,spiritdeorientareşiobservare,calmşihotărât,nuesteafemeiat,beţiv,palavragiu,etc,esteînanturajulunorelementesuspectedeactivitatecontrarevoluţionară,cumarfideexempluceiarătaţimaisusprecumşioaltăîntreagăseriedeelemente.Deasemenidinstudiumaireiesecăesteunpasionatsportiviapartelatoatecompetiţiilesportiveorganizateîncadruloraşului,undeadatşiunsprijinefectivcolectivuluisportiv„Progresul”Bistriţa, însă în cele din urmă, când i-a fost încredinţată o sarcinămaimare decătreOrganeledePartid,acestaşi-aarătatnemulţumireacăelvreasăpreiaaceastăsarcină,însădoreştecasă-ifacăavantajuldeaputeaintraînColegiulAvocaţial,lacareis-arăspunsnegativ,astfelnemaivrândsăactivezepeliniesportivă.Atâtelcâtşisoţiasa,suntpasionaţipentruafaceuneleexcursiiîntimpdevarăîndiferitelocuridemunte.

Începriveşteconvingerilesalepoliticeînacestsens,putemarătacă,într-omăsurăoarecare,esteconvinsderealizărileregimuluidemocrat-popularşiaceastasepoatedovediprinfaptulcăciîndeplineştecucinstefuncţiapecareoare,fărăacomiteuneleabuzuri,neregulisaualtelucruriîndaunastatuluişinusemanifestăduşmănosfaţăderegimulactual,ce-araveauncaracterpolitic.

Totuşi din constatările noastre reieşite în timpul studierii sale, putem săafirmămcătotuşisemanifestăoarecareatitudiniburghezeastfelcumarfişicazul,cădemulteoripretindeaisespune„Domnule”,nepermiţândînunelecazuriaisespune„tovarăşe”.

Deasemenicautăoarecumprinatitudineasabunăfaţădemuncăpentrua-şimenţinefuncţiapecareoareşipentruanufiînlăturatdinserviciu,astfelşiaceastafacecasăsecomportebinefaţădeşefiisăidirect,precumşifaţădecolegiidemuncăşiînsocietate...Însocietateseobservălaelooarecareatitudinerespectuoasăfaţădepopulaţie,căutândprinaceastasă-şicâştigeopopularitateînmasă,esteunelementinteligent,corect,liniştit,seriosşibinegândit,faptcereiesecăareoprizădestuldeserioasăînrândurilepopulaţiei,tocmaidatorităcomportăriisalemodeste”85.Faptulcăav.CorneliuMureşanun-afostarestat,conformOrdinului490dinaugust1953alMinisteruluiAfacerilor Interne, împreunăcufoştiiconducătoriaipartidelorşiorganizaţiilorburgheze,esteargumentatprinlipsaunorprobesuficientecaresăîlinculpe86.

Ladatade15decembrie1957,CorneliuMureşanuafostdemisdinfuncţiedeprimarulConstantinPleşca.AreuşitsăseangajezelaÎntreprindereadeIndustrielocală„I.C.Frimu”Bistriţa,cajuristconsultcuojumătatedenormă,iardupăunanafostnumitjuristconsultcunormăîntreagă87.

85 Ibidem,f.4-8.86 Avocatul CorneliuMureşanu a fostmembru în Comitetul Judeţean Bistriţa-Năsăud alPartiduluiNaţionalLiberal-Gh.Tătărescu.87 IC.N.S.A.S.,Direcţia Arhivă Centrală,dos.R.130.922, f.31.


234

În toatăaceastăperioadă,continuasăcorespondezecufiulsău,Mircea,student laBucureşti, care îl informa următoarele: „Dragiimei,Vă scriu după otăceredeaproapetreisăptămâni,daracestlucrus-aîntâmplatdinmaimultemotive.Primulestecănuamavuttimpaproapedelocdincauzaînvăţăturii(12orepezi),iaraldoileaecăpentruînscrierealafacultate,ampierdutaproape8zile,trebuindmulteformalităţi.

Încerereatippecareatrebuitsăocompletezlaînscriere,atrebuitsădauşicevadatedespreD-tatată.Astfellaavereaimobilăamspuscăaiunacasă,căînaintede23August1944aifostavocatşicănuaifăcutpolitică.Dupăaceastădatăcontinuisănufacipoliticăşicăînprezenteştifuncţionar.Dupăcummi-amamintitamspuscăaicalitateadeşefalsecţieiedilitareşicuunsalarlunardeaproximativ570lei/nuştiudacăamnimerit-o.

Aicistaulanişterudede-aluitataIancu.Suntfoartebinecazatşiîngrijit.LaBucureştisuntdeladatade1Augustşicredcăvoistapânăladatade1Septembrie.Examenelevorîncepedinziuade18August.M-aminteresatdecelelaltefacultăţi:electrotehnică, construcţii şi mecanică. Concurenţa este mare, deocamdată suntînscrişi2-3candidaţipeunloc.LaGeologiesuntdoar1peunloc/deocamdată/.ProbabilcadreledeaicisevorinteresadesituaţiaD-taledelacadreledinBistriţa.

Banii(300lei)i-amprimitcudouăzileînaintedeaplecalaBucureşti,faptpentrucarevămulţumesccălduros.Mi-amcumpăratimediatunlodenpecartelă,precumşinişteciorapi.Momentanoducdestuldeprostcubanii.Dacăputeţisă-mitrimiteţicevabaniv-aşfirecunoscător.Aicieocăldurăgrozavă,toatăziuaînvăţîncasă.Cemaifaceţi?DarPuchinel?ŞtefancufamilianuavenitînBistriţa?Mi-edordeoexcursie,învaraaceastaamfăcutdecâtunamică.Spercădupăexamene.Scrieţi-mi.Văsărutăcudrag,ss,Mircea.Adresadecorespondenţă:VictoriaCarseli(pt.Mircea),Str.AntonPanNr.10.Rai.T.VladimirescuBucureşti”88.

Fiind considerat o persoană provenită din liderii politici ai perioadeiinterbelice, avocatul CorneliuMureşanu a continuat să fie în atenţia serviciilorSecurităţiiStatului.S-apensionatla31ianuarie1968,notândcuregret:„deşiamfostşefuljurisconsulţilordinraionulBistriţaşiNăsăud,eunuamfostînaintatîngrad,rămânândjurisconsultprincipal.Toţicolegiimeimaitineriaufostînaintaţiîngrad,ceimaimulţifiindconsilierijuridici”89.Dupăpensionare,alucratunanşijumătatelaFabricadesobeşidoianilaOficiulJudeţeandeTurismBistriţa-Năsăud.Întimpulliber,acălătorit90şiascrisarticolecucaracterturisticînziarele„România

88 Ibidem, f.31.89 Ibidem, f.33.90 Printre tovarăşii de excursii întâlnim familiaDr. Francisc Payer, pe care îl aprecia ca„omul-minune,caremergeînfiecarezilaPiatraFântânele,undeşi-acumpăratunmicbungalowpentruprieteni”, şi familia ing.GrigoreUrsu;apud. C.N.S.A.S.,Direcţia Arhivă Centrală,dos.

235


Pitorească”,„Ecoul”.Deasemenea,arealizatrubricasportivăcu titlul„Fotbalulbistriţean,delaAlainfinit”91.

Într-oscrisoaredatatădinlunamai1958,adresatădr.GeluEmil,avocatdinOrăştieregiuneaHunedoara,avocatulCorneliuMureşanuîncercasălămureascăsituaţia sa din anul 1948, după întoarcerea din refugiu: „Am aflat cu multăsurprindereşiregretdeanumitezvonurişibănuielicarestăruieînfamiliavoastrăcuprivirelasituaţianefericităaluiVictor.Nuştiucinearăspânditversiuneacăeuaşficontribuitîntr-omăsurăoarecarelaplecarealuiVictordinBistriţa.Latotcazulesteonăscociresauopotconsideracaominciunăsfruntatăpecareorespingcutoatăindignareaşirevoltasufletuluimeu.Nuafostşinuesteînfireameasăsăvârşesclucrurideasemeneanatură.

Credcăestecazulsăreaducempuţinîndiscuţietrecutulîndepărtat,pentrua judecamaibineprezentul.Voicutoţiiştiţicăeuînviaţă i-amfăcutmultbineluiVictor.Din impegat l-amfăcutdirect şefde serviciu în timpul luiTătărăscu,deşieleranaţional-ţărănist.Înaintareas-afăcutlainsistenţaşistăruinţamea.Maitârziu cândbătrânulScholtes s-a pensionat,Victor a avut valeităţi pentrupostuldesecretar,ceeace înconjuncturadeatuncinueraposibilpentrucădesecretaraveaoarecumcaracterpoliticşigranguriiceimaril-aunumitpeBanuGheorghe.De atunci a început întreVictor şi Banu o duşmănie demoarte (lucru de altfelinexplicabil,pentrucăambiiaveauacelaşisalar),iareuabiaţineamechilibrulîntreei.Dinaceastăpricinăamândoimăconsiderauduşmanipentrucănuamînţelesniciunmomentsămăamestecînaceastăluptăcarepeminenumăpriveasubniciunaspect.Demulteorii-amîmpăcatşiamfăcutdiverseconcilierişireconcilieri,însăn-amreuşitşin-areuşitnimenisăstingăîntreeiscânteiaduşmăniei.

În anul 1937, când am plecat de la primărie, am fost lucrat de BanuGheorgheşifratelesăuPavel,ajungândchiarpebancaacuzării,iardupăceauintrattrupelemaghiare înBistriţam-a lucratVictor înmodcumplit şichiar înaintedesosireatrupelorinamicemi-atrimisocartepoştalădeschisăplinădeameninţăricuspânzurătoare,scrisăcumaşinadescrisdelaserviciuleconomic,scrisoarepecareampăstrat-omultăvremecaoamintireneplăcutăşicaunsemndenerecunoştinţădinpartealuiVictor.

În toamna anului 1944 am voit să mă reîntorc la Bistriţa. PrincipalulobstacolafostVictor,careîncalitatedesocialist,împreunăcutipografulVermeşan,avocatulMihăilaş,dr.LeonBârsanşialţiis-auopuscutoatătărialaînapoiereamealaBistriţa.Elafurnizattoatedateleluidr.LeonBârsan,careafăcutundenunţlaMinisteruldeInterne,denunţîncaredesigurnum-alăudat.

Totuşi,laînapoiereamea,nui-amfăcutreproşuriluiVictorşidupă3luniamfostîndepărtatdelaprimărie,lucratfiinddevechiulmeuprietenOlimpiuCornea

1.644.562,f.44.91 A.N.B.N.,fond Corneliu Mureşanu, dos.1,„Autobiografie”,f.4.


236

şialţii.GurilerelespuncăniciVictorn-afoststrăindeaceastăacţiune.Eunicinuaveamputereasă-llucrezpeVictor,pentrucăînaceltimperamprostvăzutşiaveamaltelucrurimaiimportante,neştiindcumsă-miapărpielea,repetdepartedeminegânduldeamăocupacuastfeldeacţiuniodioase,culucrăturişirăzbunări.În 1948 am fost scos din avocatură şi am rămaspedinafară şi după alte 6 luniamajunscumvasalahortotlaaceastăprimărie.Înanul1947sau1948,precisnuştiu,amauzitcăVictoraredeschisdosarpenallaJudecătoruldeinstrucţie,pentruafirmativefalsurisăvârşitedeelpersonalînregistruldenaţionalitate.N-amurmăritşi nici num-am interesat de această chestiune şi la unmoment dat amauzit căVictoradispărutdinBistriţa.Acestaesteadevărulcuratşirepeteunuamavutniciunrolcâtdemicînnenorocirileceis-auîntâmplatluiVictor.Acestaaavutfoartemulţiduşmanişiîntreeimulţioamenisimplişirăzbunători.Poatedenunţulafosturmareauneicomportăripoliticeneadecvate.

Am ţinut să te lămurescpe tinecareeştiom înţelegătorpentrucănu-miplace să planeze asupramea astfel de bănuieli şi suspiciuni.Dacă crezi că esteoportunpoţisă-icomunicişiluiVictoraceastădesminţire.Poatecăels-aaşteptatdinparteamealaorăzbunare,pentrucăsufletulluiestesauafostîncărcatcupăcatefaţădemineşiacrezutcăeusuntplămăditlafelcaalţioamenişidecirăzbunareaşilucrăturaarvenidinparteamea.Credcănutesupericăţi-amdatacestelămuririaşacumsecuvineîntrebărbaţi,cinstitşicorectşiterogsăinformezişipeceilalţimembri ai familiei tale, îndeosebi pe tatăl tău, că eu n-am nici o contribuţie lanefericirealuiVictorşiorepetcaoricebuncreştincaretrebuiesăfiecuprinsdemilăfaţădesemeniisăinenorociţi.Cutatăltăum-amîntâlnitdemulteorilaCluj,însănumi-aspusniciodatănimicdespreaceastăchestiuneşine-amvăzuttotdeaunacumultăplăcereşibucurie.Laproximaocazieamsă-llămurescşipeel.Terogfoartemult, dacămai stăruie înmintea şi sufletul vostru vreo bănuială sămi-ocomunicipentrualămuriproblemaînîntregulei,pentrucărepetnuvreausăfiubănuitdeanumitelucruripecareeunule-amsăvârşit.Cutotdragul,altăuprieten,CorneliuMureşan”92.

Înlunamartie1965,cuocaziaalegerilorpentruMareaAdunareNaţională,într-odiscuţiecucâţivabăştinaţibistriţeni„mairăsăriţi”,dincartierulHrube,întrecareMironPodaru,ConstantinCizer,MihaiDanciuBilegan,caresesizaucăeraposibilcaNăsăudulsăoiaînaintearaionuluiBistriţaprinfaptulcădelegatulpentruMareaAdunareNaţionalăeraunbăştinaş(RusuKlement),care„s-avăzutcăşiînaniitrecuţiaridicatraionulNăsăudşiînspecialoraşulNăsăudşiSângeorzBăi”,avocatulCorneliuMureşanuatrageatenţiacă„...alegerileactualesuntpreasimple,fărăsă lisedeaimportanţacuvenităşicănus-afăcutdestulăagitaţievizualăşinu s-aarătatprinpanourio seriede realizări careau fost făcute între celedouăalegeri.Panourilecareexistănuaratărealizărilecelemaiimportantepentruraionul92 C.N.S.A.S.,Direcţia Arhivă Centrală,dos.1.644.562,f.35.

237


Bistriţa,elefiindprezentateşablonîntoateraioanele,fărăsăţinăseamadeadevăratarealitate”93.

În anul 1973 îi mărturisea prietenului Hans Kuales vonWindau, sasbistriţean emigrat în Germania, fiul lui Norbert Kuales, fostul jurisconsult alPrimărieiBistriţa,că„...dupăterminarearăzboiului,amrevenitlaBistriţaînlunaseptembrie 1946, însă n-ammai regăsit Heidelbergul de altădată.Mulţi din ceivechierauplecaţi,iaralţiişi-auschimbatatitudineafaţădenoi.La15.12.1948,amfostnevoitsămădespartdeprofesiuneameadragădeavocat,rămânândfărănicioocupaţie.După6luni,amfostoscurtăperioadăsalahor,apoimicfuncţionarlaprimărie,iarapoi,timpdepatruani,şefulGospodărieiComunale.Înianuarie1968m-ampensionat, iarsoţiamea,careafostcasierălafostafarmacie«Graeff»dincentruloraşului,s-apensionatîn1969.Acum,labătrâneţe,oducemdestuldegreu,cubanipuţinişimaimultbolnavi.Vămulţumimpentruinvitaţiapecarene-ofaceţideavăvizitaşipecareoacceptămcuplăcere.Înrăstimpuldecândne-amdespărţit,amcutreierattoţimunţiiţării....Laoraactualăamscrisedouălucrări,unadespre„Colibiţa”de120paginişioadouadespre„MunţiiBârgăului”,de250pagini,pecareînsăn-amreuşitpânăacumsălepublic...”94.

Înperioadadedupăanul1960afostsolicitatdeemigranţisaşişievreisălereconstituiedocumentepentruîntocmireadosarelordepensie95.

În anul1980, îi comunicaunui fost coleg,Gili, componenţa echipeidefotbaldinperioadaliceului:LeonParascanu,Tiniş,Gili,Elekes,FlaviuUrsu,Oană,GrigoreBeşuan, fiulprofesoruluidedesenTomaşifiulcelmicalprotopopuluiIoanPetrinjel96.

Într-o scrisoare pe care i-a adresat-o, în luna iunie 1983, avocatuluipensionatIoanŞerbdinSibiu,fostprimaraloraşuluiTurdaînanul1940,avocatulCorneliuMureşanuîimărturiseacă„înultimultimp,amcumpăratGetica luiPârvanşiDe la statul geto-dac la statul naţional unitardeM.MuşatşiI.Ardelean(peste700pag.),încareseatacădeschisşicucurajproblemaBasarabiei.Lucrareaesteapărutîncondiţiigraficeexcepţionale...”.Unanmaitârziu,îiscriaaceluiaşiprietenurmătoarele:„Amfost laPoiana laneamuri.Aiciamcititvol. IdinJurnalul lui LiviuRebreanu,cuprinzândperioada1927-1935.Lăsaseculegământsănufiedatpublicităţiidecâtdupăcelpuţin30deanidupămoarteaceluicarel-ascris.Aapărutdupă40deanişimăîntrebceproteste-ripostearfiprovocatdinparteamultoradacă

93 Ibidem,f.24.94 Ibidem,f.48.95 EstevorbadespreSchafferIzak,fostcontabil,născutla18august1907înoraşulBistriţa,careaavutdomiciliulpestr.CaleaArmateiRoşii,nr.80,Bistriţa,plecatdefinitivdinţarăînanul1962,iniţialînAnglia,ulteriorînIsrael;WeingstockHersch,contabil,devenitulteriorviceprimaraloraşuluiTelAviv,originardinBistriţa,carealocuitpestr.23August,nr.8,înimobilulvândutfamilieiDr.LiviuGreabu;apud.Ibidem, f.78.96 C.N.S.A.S.,Direcţia Arhivă Centrală,dos.1.644.562,f.163.


238

arfiapărutîntimpulvieţiiacestora.Vol.II(1936-1944)vaapăreaînacestanşicredcăvafişimaiinteresant.Eleraşihomoregius,iarCrăişorulestededicatluiIuliuManiu.CitescacumGorila,unromanfoartecontroversat;editarealuiaîntâmpinatrezistenţe şi a statmult timp sub semnul întrebării.A apărut ultimul volum, nr.11,dinoperele luiLiviuRebreanuşidupăanidezileaapărut, însfârşit,şivol.10şiacestroman,cuunstudiuintroductivcumulte-multeexplicaţiişitălmăciri-răstălmăciri,pentruaputeafieditatşiînţelesaltfeldecâtarfifostînţelesînlipsaacestuiStudiu.AceeaşiproblemăsepunepentrueditareaoperelorcompletealeluiMihaiEminescu;cefacemcu„Doina”şicuarticolelepoliticedin„Timpul”,privindvecinuldelaRăsărit...Aleaiactaest!RomâniavaparticipalaJocurileOlimpicedelaLosAngeles.Carevorfiurmărilepeplanpoliticşieconomic?...”97.

În anul 1985, Oficiul Judeţean de Turism Bistriţa-Năsăud îi solicitaavocatuluiCorneliuMureşanuîntocmireauneilucrăricutraseeturistice,destinatehotelurilor„Tihuţa”,„CoroanadeAur”şi„Hebe”dinjudeţulBistriţa-Năsăud98.

Lavârstade84deani,avocatulCorneliuMureşanuîşiamintea,împreunăuncolegdefacultate,evoluţiapublicăaunoradintrefoştiilorprofesori:„...Mi-apărutbinecăvremuriledebejeniedin1940le-aistrăbătutştiu,cumaredurere,daraireuşittotuşisăletrecifărămarizguduirisufleteşti.Euamavutdinîntâmplaremaimult noroc.Mi-ai amintit de cazul „Buga-Goanga”, din carem-am ales cususpendareapromovăriipe timpde3-4 luni,pentrucă terminasemcubine toateexameneleşiaveamşitezaprimită.La1augustamintratcastagiarlaTg.Mureşlaunavocatungur,luândloculluiPrecup,cares-aînrolatlaarmată.După3anidupăceprimisemşidiplomadeavocat, am fostnumit lavenireanaţional-ţărăniştilorlaputere,într-unpostdeavocatcu13sau14miileilunar.Dupăcâtevaluni,amobţinutunconcediudestudii,cuplatasalariuluipetimpdeunanlaParis.DincauzaluiPavelPavelnuammaiplecatpentrucăpânăşi-aaranjatelplecarea,protectorulmeu dinMinister, fostul nostru profesor universitarNicolaeGhiulea a plecat înMinisterşinuammaiplecat,iarcândampututsăplecdinnou,nuammaivoitsăplec,pentrucămăcăsătorisemşiîndoimis-apărutpreacomplicatăviaţaprinstrăinătăţi.Pavelmaigreu,darareuşit,totuşi,săplececusoţia.Timpulrăzboiuluil-apetrecutlaParisşiLondra,deundes-auîntorsîn1945sau1946pentruaintra,chipurile,înguvern,elfăcândpoliticădestânga.Dars-aîntâmplatcăaintratînţarăcustângul,căînlocdeguvern,animeritlaînchisoareadinOcneleMari,undeapetrecutvreo2-3anişiînceledinurmăamuritcasupraveghetorlacimitirulortodoxdinCaleaGriviţei.EuamfuncţionattottimpulcaavocatlaMinisterulMuncii,apoilaSănătate, laAgriculturăetc.Mi-aipututvedeanumele înrevistelededrept înlegăturăcuDeciziilepronunţatedefostaÎnaltăCurtedeCasaţie.Amfostpensionatîn1956,la55deani,ammailucratdupăpensionareîncă5anipecarenureuşesc

97 Ibidem, f.200.98 Ibidem, f.201.

239


să-ivalorific,cutoatăluptadârzăpecareoducînacestscopdin1974şipânăazi.Chiarieri(06.08)amprimitunrăspunsnefavorabildelaProcuraturaGenerală.SătefereascăbunulDumnezeusănuaide-afacecuastfeldeautorităţi.Mi-amamintitdefoştiinoştriicolegişiprieteni.Aici,încapitală,suntDraia,Barbateiu,Hentiu,pecarei-amvăzutrar.Nu-miaducamintedeTămaş.ÎnschimbîmiamintescfoartebinedePopovici..........apoinumaivorbescdeHarduţiu”99.

5. Investigarea crimelor horthyste de la Mureşenii de Cîmpie

Înultimaparteavieţii,avocatulCorneliuMureşanuafostpreocupatdeîmprejurărileîncarei-afostasasinatăfamiliadincomunaMureşeniideCâmpie.Înurmacercetărilorafostinformatcătoatedosarele,trimisedeTribunalulClujînanul1952înlegăturăcucrimelederăzboi,segăseaulaMinisterulAfacerilorInterne,unde,dinpăcate„nusedaulămuriridecâtfamilieicelorasasinaţi,caretrebuiesăseprezintăpersonallaMAI”100.Înaceastăsituaţie,aapelatlafostulsăucoleg,avocatulIoanCureu,desprecareaflasecăsepreocupadedescifrareacrimelorhorthyste.Înmartie1977aprimitdelaacestaurmătoareascrisoare:„Masacrulbarbarşideosebitde înfiorătordincomunaMureşeniideCîmpie,căruia i-aucăzutvictimeînmodbarbarşisălbatecfamiliaProtopopuluiAndreiBujorînîntregime,cuaînvăţătoruluişicântăreţulbisericiicusoţiasa,a formatobiectuldeosebitalpreocupăriimele,pentru a-l dezvolta câtmai complet în vol. IV. al Istoriei Transilvaniei, la care lucrezde5ani...EpisodulMureşeniideCâmpiepotspunecăm-apasionatmaimultcaoricarealtuldincâmpulcrimelorbarbaredincele11judeţealeTransilvaniei,deoarececunoşteampersonalpeuniimembriidinaceastădistinsăfamilie,careera,putemspune,unadinfamiliiledemareprestigiualeArdealului.Astfel,profesorulIoanBujorde laTârgu-Mureşmi-a fostprofesordeştiinţenaturale la liceuldinNăsăud. Profesorul Pompei Bujor de la Cluj, un bun cunoscut şi chiar prieten,aşacumesteprieteniaîntreunulmaitânărşiunulmaiînetate.PeVictorBujor,canoniculde laEpiscopiadinGherla, l-amcunoscutpersonal într-o împrejuraredeosebităimediatdupăceamterminatliceulşiamluatbacalaureatul.

ToateacestecunoştinţeşifaptulcăşieuamavutcinsteadeafacepartedinmartiriiArdealuluidinceipatruanidezilenegre,cândalăturideEmilHaţieganu,fostulministrudinCluj,amdepusactivitateîncomitetulrestrânsderezistenţăîncele11judeţeocupatedeUngaria,înurmaodiosuluidictatdelaVienadin30.VIII.1940,cândmăaflamofiţerderezervăpegraniţadeest.Înurmaacţiuniiceamdesfăşuratpeterenînceipatruani,amfostcondamnatlamoarteprinspânzurătoaredeTribunalulmixtpoliticalUngarieiînziuade7iunie1943,însăfiindsubprotecţiaceluiPrea

99 Ibidem,f.203.100 Ibidem, f. 108-111.


240

Înalt,amreuşitcasăscapprinevadareşisătrecgraniţaînRomâniaînnoapteade5/6iunie1943,şiastfelcaprinminuneamscăpatdelamoarte.Înainteamfostbătutdemilitariişiciviliiungurişilăsatîninconştienţă,cuconvingereacăammurit.Toateacesteam-audeterminatcasăînceplucrareadesprecareamamintitînalineatele1şi2dinaceastăscrisoare...Amvizitatloculgroazniculuimasacruşiamfăcutomulţimedefotografii.Dupăcemi-amterminattreaba,aapărutunomcocoşat,mic,caresespuneacăesteconsilierulcolectivului,înmodfuriosmi-acerutsocotealacinem-aautorizatcasăiaufotografiiînlegăturăcuasasinareafamilieipreotului,căcidoaracesteatrebuiesăfiedateuitării,căcineavembinecuunguriietc.şisăîidaubuletinuldeidentitate.

Felulmeunu estede a înghiţi uşor bădărăniile şi astfel i-am replicat totaccentuatcumavorbitelurmătoarele:buletinuldeidentitatenueştiîndreptsă-lceri,darcasăîţiarătcănumi-efricădetine,cocoşatule,unsăteandeacivacetidinbuletinulmeudeidentitate,toatedateleşiaresăţiledeaşiţie,casătepoţibăgaîn...amătii.Du-teşimăreclamăundevreişipleacăimediatdeaici.Mişelulaplecat,ameninţîndcămăvareclamaşicăamsăfiuarestat.Toţisăteniiaufostdeparteamea,darsăraciierauîngrijoraţicănucumvasămiseîntâmpleceva.Le-amrăspunsasigurându-icăsănuaibăniciogrijă.Dupăaceste,ammerslaIonGurzău,curator,şiammâncatlaptedebivoliţăşiamînceputreîntoarcereaspreSucutard.Laora7,adică19,amfost înSucutard,parcursesempeste32kmpedealdrumgreu,căciMureşeniideCâmpieesteizolat,fărăcomunicaţii...Terogcasăprimeşticelemaicaldeîmbrăţişări,Aldumneavoastrădevotat,Dr.IoanCureu”101.

Pebazacercetărilorpersonale,avocatulCorneliuMureşanuaexpusîntr-unamplumaterialşirulevenimentelorcareaduslamasacrareafamilieisaledecătrehorthyşti,pecarel-atrimisepiscopuluiTeofilHerineanudelaCluj,curugăminteasă-ldeapublicităţii:„Pemăsurăcevremeatreceşiuitareaîncearcăsăseaştearnăpestetot,înminteanoastră,acelorcei-amcunoscutşiiubit,răsaretotmaiclarăimaginea celor 11martiri dinMureşenii deCâmpie judeţulCluj.Ceimaimulţipoatei-auuitat,căciînjurulmorţiilors-apăstrattăcere.Acum,cândîncăunanse aşterne greu pestemormintele lor, din adâncul pământului un glas de foc neporunceştesăfacemcunoscutlumii întregică,alăturidepărinteleMunteanudinHuedin,demartiriidinTrăsnea,Ip,Sărmaş,Borşa,depeBârgăuşideatâţiaalţii,amuritmoartedemartirşifamiliapărinteluiBujordinMureşeniideCâmpieşi,împreunăcuei,încădouăfamiliideromâni.

Era în toamna anului 1940. După ocuparea teritoriului cedat Ungariei,prin dictatul odios de laViena, trupelemaghiare fasciste şi teroriştii, organizaţiîn formaţiuni paramilitare, au recurs la nenumărate fărădelegi, jafuri,maltratări,atrocităţi, siluiri, omoruri şi asasinate în masă, în conformitate cu metodelepreconizate de elementele şovine din Ungaria, concretizate în cartea lui Ducso101 Ibidem,f.121-123.

241


Czabadin1939,intitulată«Nuesteiertarefaţăderomâni»şipropagateprinziareleapărutelaBudapesta.Înziarul«PestiHirlap»seputeaciti:«Dacănoi,ungurii,vomrecăpătaTransilvania,naţionalităţileconlocuitoarevortrebuisăseacomodezecunouasituaţieşisevoracomodachiardinprimelezile.Nuvommairepetaslăbiciuniledealtădată.Daco-romaniivortrebuisădisparădepeteritoriulUngariei.Vomucidepeoricevalahcevomîntâlniîncaleanoastrăşivomincendiasatelevalahe.VomotrăvifântânileşiatuncinuvaexistaînTransilvaniadecâtosingurănaţionalitate,ceamaghiară».

Laacesteatrocităţişiasasinateaucontribuitdinplinşielementeleşovinemaghiaredinţarăşimaialesgrofiişibaroniiunguri,careauinstigatpecotropitorisăcomităacestenelegiuiri.Auucisdinplăcere,dinsadism,dininstinct,dinsălbăticie,dânddovadădetotalălipsădeomenie.Auavutpartealordecontribuţieşispioniişitrădătoriidenaţionalitatemaghiarădinlăuntrulţării,cares-aubucurattottimpuldebunăvoinţaşiprietenianoastră,aromânilor,şideocrotireastatuluinostru.OrorilecomisepeteritoriulTransilvanieicotropitauculminatprinexterminareaînmasăapopulaţieiromâneşti.Trupelemaghiarehorthyiste,vrednicidiscipoliainazismului,audepăşitprincruzimeşidemenţăchiarmetodelebestialeutilizatedehitlerişti.Aceastaafoststareadespiritîncares-acedatopartedintrupulţării,spredurereaşidisperareaneamuluinostru.

Cazul de laMureşenii deCâmpie s-a produs la scurt timpdupă intrareatrupelordeocupaţie.ComunaMureşeniideCâmpielaînceputarămasînteritoriulliber,frontierafiindfixatăpeliniacaredespărţeajudeţulClujdejudeţulSomeş.

ConteleWassdinSucutard,având2000dejugărepământrămasînteritoriulliber,amituitcomisiapentrufixareagraniţei,careaîmpinsfrontieralanord,dincolodemoşiasaşiastfelcomunaMureşeniideCâmpieaajunsînstăpânireaUngarieihorthyiste.Dupăfixareagraniţei,unbataliondegrăniceriunguri s-au instalat încomunaSava,iarcompaniadegrăniceriafostîncartiruităpelacaseleoamenilordincomunanoastră.10soldaţis-auinstalatîncasaMureşenilor,situatălamargineasatului,undeaulocuitpărinţiimei,protopopulAuxenţiuMureşanu,cusoţiaşicei14copii(12băieţişi2fete).Dupădecesulpărinţilormei,arămasîncasăsoramea,LucreţiaBujor,cusoţulei,AndreiBujor,preot,şiceitreicopii:Lucia-licenţiatăînlitere,Mărioara-studentăînanulIIIlachimieşiVictor-absolventdeliceu.

Locot.CsordasGhergyeli şi subalternii săi, în frunte cu stegarulMuray,originardinDebreţin,aumanifestatdelaînceputoatitudineostilăşiocomportarenecorespunzătoare faţă de familiaBujor.Zi de zi, au devenitmai brutali şimaiduşmănoşi, comportare care a degenerat în acte de molestare, brutalităţi şipercheziţiidomiciliarerepetate.PărinteleBujor,văzândcăsituaţiaseagraveazăpezicemerge,îndimineaţazileide23septembrieaplecatlaClujcunepoatelesale,VioricaşiRodicaBujor, fetiţele fratelui său,PompeiBujor,care înacel timpsegăseaulaunchiullorînvacanţă.Odatăcuei,aplecatlaClujşiLucia.


242

Înaceeaşizi,soramea,gravbolnavădebasedow,s-aduslacomandantulbatalionuluidegrăniceridinSavaşis-aplânsdepurtareaneomenoasăasubalternilorsăi şi mai ales de comportarea locot. Csordas.A cerut încetarea ostilităţilor şiautorizaţiepentruapărăsiţara.Dreptrezultat,sorameaafostarestatăladomiciliu.Seara,cânds-auînapoiatdelaCluj,aufostarestaţichiarlaintrareaîncomunăşiescortaţide2grăniceriînarmaţipânăacasă.Aufostduşiapoiînsufrageriaundesegăsearestulfamiliei,speriaţişiîngroziţidemoarte.

Lapuţin timp,aufostaduşisoţia,mamaşifetiţade5ania învăţătoruluiPetri–elfiindplecatînaceltimpdinsat.Înacelaşitimp,locot.Csordasatrimissoldaţii lacasafostuluiprimar,VasilicăGurzău,cugânduldea-larestaşipeel.Acesta,observândcăseapropiedecasăoechipădesoldaţi,afugitşis-aascunsîntr-o porumbişte. Soldaţii au ridicat pe fiul acestuia, Ioan Gurzău, şi pe soţialui,gravidăînultimalună,şi i-auaduslacasanoastră.Pentruaoperaînvoieşinestingheriţidenimeni,audatordintuturorlocuitorilordinsatsănu-şipărăseascăcasele,ameninţându-icurepresalii.

Noaptea,pelaorele22,s-auauzitprimeleîmpuşcăturidearmădinsprecasapreotului.Unii,maicurajoşi,auieşitdincaselelorşiuitându-seînaceadirecţie,auobservatcătoatăcasaeraputernicluminatăşiauauzitstrigătedisperate,amestecatecudetunăturidearme.Totsatulafostcuprinsdegroazăşipanică,însănimeninuaîndrăznitsăseapropiedecasă.Maimulţidintreeiaufugitşis-auascunsînpăduriledinapropiere.

Fratelemeucelmaimare, IuliuMureşanu,care locuia la5kmdepărtaredesat,alarmatdeîmpuşcăturilecarenumaiconteneau,avenitînfugămaresprecomună,casăvadăceseîntâmplă.Auzindşivăzândcesepetreceîncasanoastră,afugitşielînpădure,deundeaurmăritdesfăşurareaevenimentelor.Dându-şiseamacăacolosepetreclucrurigroaznice,afugitpestegraniţă,laMociu.

În dimineaţa zilei următoare, la 24 septembrie, pe la orele 3, s-a lăsat oliniştemormântalăpestecasapreotuluiBujorşitoatălumeaeraconvinsăcăacolos-aupetrecutlucruriîngrozitoare,maialescăînjurulcaseinusevedeaţipeniedeom.Numairăgetulvitelorşi lătratulsinistrualcâinilorsfâşialinişteaaceleizile.În aceeaşi zi, grănicerii aupărăsit comuna. Înaintedeplecare, stegarulMurayaaduscâtevafemei,pecarele-aobligatsăcurăţesufrageriadesânge.Dupăplecareasoldaţilor,maimulţisătenis-auapropiatdecasăşi,văzândcănuesteniciomişcare,au dat târcoale casei, descoperind în apropierea closetului o movilă de pământproaspăt,însănuauîndrăznitsăfacănimic.

A doua zi, la ordinul potarului Zimayi, câţiva cetăţeni s-au apropiat deproaspătulmormânt almartirilor neamului românesc, i-au dezgropat.Au rămasîngroziţidecelevăzute,11cadavregroaznicmutilate,aproapedenerecunoscut,cucapetesfărâmate,cuoaselezdrobite,purtândnumeroaserăni,cutrupurilesfârtecateşiînpartearse,erauaruncatepesteolaltă,uniiavândpământînmâini.

243


La deshumare a participat şi Vasilică Gurzău, fostul primar, care şi-atransportatfiulşinoralacimitirulbisericii,undeaufostreînhumaţi,iarservitoareaafostluatădepărinţiisăi,dincomunaPalatca,şiaudus-oacasă.Celelaltevictimeaufostaşezateînsicrieimprovizate,dinscândurismulsedelabucătăriadevarăşireînhumateîngroapacomună.Laînmormântarealornuafostglasdeclopotşinicinus-aoficiatprohodşinimenideailordraginuauplânslacăpătâiullor,fiindplecaţideparte.

Aceste fapteau fostsăvârşitede faimoasaarmatămaghiară-fascistă,cares-acomportatcaobandădeasasinimârşavişilaşi,ucigândpersoanenevinovateşi fără apărare, încălcând cele mai elementare reguli de civilizaţie şi omenie.Aceste asasinate s-au făcut cu ştirea şi asentimentul comandantului de batalionşi cu complicitatea notaruluiZimanydinSava şi a primaruluiKorosi, numit deautorităţiledeocupaţie, un chelnerdeclasat şi pripăşit într-un sat pur românesc,careafostmultajutatdefamilianoastră.CrimeleaufostcomisedirectlainstigareaconteluiWassAndreişiafiuluisău,Albert,dinSucutard,asasinatelefiindpuselacalecupremeditare.

Unfaptdeosebit,careindicăcaracterulsălbatecşilipsadeoriceomenie,afostcăsoldaţiiauucisşipeservitoareafamilieiBujor,ofatătânără,denaţionalitatemaghiară,dincomunaPalatca,casănurămânăniciunmartorsădivulgeatrocităţilecomisedearmată.

LacerereaşistăruinţaambasadeiromânedinCluj,s-adeplasatlafaţaloculuiocomisie,dincareafăcutparteşiunitalian,carearămassurprinsdeacestactdesălbăticienemaipomenitşi,dupăspuselecetăţenilorcareauasistatladezgropare,aleşinatînurmacelorvăzute.

Înregistrarea cazului de moarte s-a făcut cu mult mai târziu, în urmaordinului dat de comandantul regiuniimilitareCluj, care a căutat să justifice înmodpuerilacestecrimesăvârşitecontraumanităţii.ÎnregistruldestarecivilăalcomuneiPalatca,lacareaparţineaşisatulMureşeniideCâmpie,larubricamorţiscrie textual:Andrei şi soţia au căzut în ziua de 23 septembrie 1940, în cursulunei răzvrătiri săvârşite în câmpulocupaţieimilitare. Justificareaeste ridicolă şineserioasăşipoateficonsideratăcaoaberaţiementalăaunoroameniexaltaţişinebuni.Cerăzvrătireputeaucomitenişteoameniînspăimântaţipânălamoarte?Ceinsurecţieputeausăvârşiofetiţăde5ani,2femeibătrâneşibolnaveşiofemeiegravidă,faţăde15ostaşiînarmaţipânăîndinţi?

Această crimă de război a fost judecată după terminarea războiului deTribunalul Poporului din Cluj, care a condamnat la moarte pe locot. CsordasGherghely,peconteleWassAndreişipefiulsău,WassAlbert.Sentinţanuafostpusăînexecutareşinicinus-acerutextrădareavinovaţilorcarefugiserăînUngaria.

Aşas-apetrecutacestevenimenttrist,omanifestareasălbăticieişilipseideomenieaarmateihorthyiste,de tristămemorie.Fapta lornusepoateexplica


244

numaicaomanifestareduşmănoasăşiplinădevrăjmăşiefaţădepoporulromân,iarcomportarealorplinădecruzimefaţădefamiliaMureşenilorrămânecutotulinexplicabilă,pentrucăînPrimulRăzboiMondialfamilianoastrăadat5ofiţeri,iarpărinţiimeiausubscrissumemarilaîmprumutuldestatşiadatpeseamaarmateimaghiarezecidevagoanedecereale,fărăsămaivorbimderechiziţiietc.Înplus,asasiniişi-auînsuşittoatebijuteriile,lucrurilevaloroaseşipestedouămilioanedelei.

Noi, familia,amrămas îndoliaţipentru tot restulvieţii şinuputem trececuvedereaşiiertapeaceimârşaviasasinişipeaceiacarei-auinstigatşieducatînspiritşovinşideduşmăniefaţădepoporulromân.

Martiridragi!Acolo,pepământulArdealuluinostruscump,viaţavoastrăacăzutjertfăpealtarulromânismului.Încarteasuferinţelorneamuluis-amaiînscrisopaginănespusdedureroasă,caretrebuiesănefiemereuvieînconştiinţanoastră.Deaceea,sănu-iuităm,să-ipomenimoridecâteorivafivorbadesuferinţeleşimartirajulardelenilorşifamiliapărinteluiBujorşiacelorlaltevictimedinMureşeniideCâmpie.Sănuuitămnicibarbariileşiatrocităţilesăvârşiteînmodorganizatdearmatamaghiarăhorthyistă.Astfeldeactebarbareşimanifestaţiuniîngrozitoarenutrebuiesăsemaiproducă.Tânărageneraţietrebuiecrescutăşieducatăîntr-unspiritnou,conciliatorşidebunăînţelegereîntrepopoare.

Estedorinţanoastră,atuturorromânilor,caînviitorsănutriumfeasupralumii imbecila şigroaznica teroarecareaapăsat şipoateapăsaasupraomenirii.Trebuiesăpromovămsentimenteprieteneştişiderespectmutualîntretineretuldintoatălumea.Eletrebuiesccultivateşidezvoltateîmpreunăcuidealurileraţiuniişiumanismului.Sperămcaînviitorsănusemaiproducăastfeldeactereprobabiledinpunctdevedereeticşimoral”102.

Concomitent,autorităţileromâneauîncearcatsăclarificesituaţiacreatăînnoaptea de 23/24.09.1940 laMureşenii deCîmpie, readucând în atenţia publicărezultatelecomisieiinternaţionaledeanchetăasupraatrocităţilorcomisedegrupulmilitarilorunguri,lainsistenţeleluiWassAndreişiWassAlbert103.102 CorneliuMureşanu,„AtrocităţileşimasacruldelaMureşeniideCâmpie,judeţulCluj”,înIbidem,f.152-155.103 „Dr.WassAlbert–scriitor,originardinSucutardcom.MureşeniideCîmpie,jud.Cluj,fiul luiWassAndreimare proprietar funciar, este preşedinte al „UniuniiMondialeArdeleneşti”preşedinteal„GhildeiliterareaungurilordinAmerica”,cunoscutcădesfăşoarăointensăactivitateîmpotrivaţăriinoastre,domiciliatînRt.1.Box.59Astor,Fld.32002.TribunalulPoporuluidinCluj,prinsentinţaNr.1din13.03.1946,dosarnr.1/1946,acondamnatlamoartepenumiţiiWassAndreişiWassAlbertpentruinstigarelacrimederăzboi,ucidereaunuigrupderomânidinMureşeniideCîmpie, dosarul a fost înaintatTribunaluluiCapitalei la 22.07.1952 cu adresa nr. 1635. ÎntrucâtWassAndreişiWassAlberts-aurefugiatînUngaria,s-asolicitatextrădarealordarnus-adatcursacesteicereri.AtrocităţilecomiselainsistenţeleluiWassAndreişiWassAlbertdecătreungrupdemilitariunguri,înnoapteade23/24.09.1940,aufostcercetatedecătreocomisieinternaţionalălacerereaAmbasadeiRomânieidinCluj,lascurttimpdupăproducerealor.ÎnprezentWassAndrei

245


6. Epilog

La7iunie1994,înziuacânddr.CorneliuMureşanuaîmplinitvenerabilavârstăde91deani,primarulMarianToniuc,dândcurspropuneriiprimuluiprimaralBistriţeidedupă1989,FlorinChereji,îivaconferiprimultitlude„CetăţeandeonoarealoraşuluiBistriţa”,„pentrucontribuţiasalaurbanizareaşimodernizareaoraşului şi înfiinţareaprimelor instituţii locale”104. Înalocuţiunea rostităcuacelprilej,MarianToniucaevidenţiatpersonalitateamarcantăadr.CorneliuMureşanuşi activitatea desfăşurată în funcţia de primar al urbei, adăugând: „Am mareabucurieşiplăceresăvăconferprimadiplomăde«Cetăţeandeonoare»,acordatăcuunanimitatedevoturideConsiliullocalalmunicipiuluiBistriţa.Sunteţiomuldealeasănobleţesufletească,cemerităcuprisosinţăaceastăonoareşisuntfericitcăamavuteubucuriasăv-oînmânez”.Stăpânitdeputerniceemoţii,dr.CorneliuMureşanuamulţumitpentruonorantadistincţie,careareprezentatorecunoaşterea eforturilor depuse în acele vremuri grele pentru conducerea şi modernizareaoraşului105.

Câtevalunimaitârziu,periodicul„Cosânzeana”alŞcoliiProfesionalenr.17dinBistriţaapublicatuninterviucuavocatulCorneliuMureşanu,însemndepreţuirepentrucelcareaştiutsăfie„unompentruoameni”:Reporter:La 91 de ani are, încă, o rezistenţă fizică şi o agerime spirituală impresionante. Alături de soţie, estedecedat.WassAlbertafostcăsătoritcuWassSiemensEvadenaţionalitategermană,unadinmoştenitoriiconcernului„SiemensMartin”decareadivorţat.Dinaceastăcăsătorieaurezultat5copii,4seaflăînS.U.A.,fiindcrescuţişieducaţideWassAlbert.WassEndre–celmaimicdinfiiisusnumituluiafostcrescutdeWassSiemensEvaşis-acăsătorit,îniulie1979,cuDolyAgnes–cetăţeanăromână,denaţionalitatemaghiară,originarădinReghin,studentăînaceaperioadălaInstitutuldeMedicinăşiFarmaciedinTg.Mureş. ÎnS.U.A.WassAlbertapublicato lucrarecuconţinut autobiografic.WassSiemensEva facedeplasări în ţaranoastră.Cazul se află în atenţiaU.M.0544BucureştişiS.I.alInspectoratuluijudeţeanalM.I.Mureş.MureşanCorneliu,dr.avocat,pensionarînsupraveghereainformativăaBir.III,esteunicarudăapropiatăavictimelormăceluluidin localitateaMureşenii deCîmpiedindatade23/24.09.1940.Acesta cunoaşte căWassAlbertdeţineunroldeconducereîncadrulemigraţieimaghiaredinS.U.A.şidoreştesăprezinteopinieipublicepersonalitateareală,activitateanaţionalist-fascistă,crimelecomisedeWassAlbertşitatălacestuia.MureşanCorneliumanifestădeoperioadăîndelungatădetimpinteresînculegereadedatedespreacestcaz”;apud.Ibidem,f.144.104 PrimăriamunicipiuluiBistriţa,Diplomă privind acordarea titlului de Cetăţean de onoare al municipiului Bistriţa Domnului Corneliu Mureşan, Bistriţa, 7 iunie 1994. Motivaţia pentruacordareatitluluiarătacă„afostprimulprimarromânaloraşuluiBistriţa(1934-1937).Caprimaraloraşului,ainiţiatşicontribuitlapavareastrăzilor,laamenajareaparculuimunicipal,aridicăriistatuiipoetuluiAndreiMureşanu,laînfăptuireaaltorlucrăriedilitar-gospodăreştiînoraş,inclusivlaamenajarealocaluluiactualeiPrimării.Pentrucăanulacestaîmplineştevenerabilavârstăde90deanişipentrucănouademocraţieneobligăsănecinstimconcetăţeniicumeritedeosebiteînviaţaurbei”.Titluli-afostAcordatprinHotărâreaConsiliuluiLocalBistriţanr.49din05august1993;IoanMureşan,AdrianOnofreiu,op. cit, p.257-258.105 OctavianBaciu,„Cetăţeandeonoare”,înRăsunetul,Bistriţa,8iunie,1994,p.1.


246

distinsa doamnă Maria Mureşanu, dl doctor-avocat Corneliu Mureşanu îşi duce povara anilor cu seninătatea şi înţelepciunea omului care n-a trăit degeaba, care a dăruit acestui oraş şi oamenilor săi o parte din curajul şi împlinirile tinereţii. Este vorba de anii când a fost primarul Bistriţei, perioadă despre care îşi aminteşte întotdeauna cu bucurie şi cu mulţumire. Deci... Distinse domnule Corneliu Mureşanu, în ce perioadă aţi fost primarul Bistriţei?Av. Corneliu Mureşanu:TrebuiesăprecizămcăamfostprimulprimarromânalBistriţeidela30mai1934pânăla31decembrie1937.

Rep.: Cum era oraşul în vremea aceea, deci acum 60 de ani? V-am ruga să ne spuneţi câteva detalii pe care noi, cei de azi, nu le cunoaştem.Av.CorneliuMureşanu:Cesăvăspun?Egreusăprezinţiunoraş,deciomicălume,încâtevarânduri.Dar voi încerca. În 1934,Bistriţa era capitala judeţuluiNăsăud şi aveao populaţie de circa 18.000 locuitori, majoritatea saşi.Avea o stare economicădeosebităşiuncomerţbineorganizat.BistriţaeraprintrepuţineleoraşedinRomâniacareaveaocanalizarebunăşiapăcurată tot timpulzilei, aveaasiguratcurentulelectric.Era,înaintedetoate,unoraşcurat.

Rep.: Cu ce probleme v-aţi confruntat de când aţi devenit primar?Av.Corneliu Mureşanu: În primul rând, am avut de luptat cu prejudecăţile şi cuneîncredereaîntr-unprimarromân.Pânăatuncifuseserănumaiprimarisaşişisecredeacăunprimarromânnuvafiînstaresăgospodăreascăoraşul.Neîncredereaşiopoziţiaaufostfăţişe:adouazidupăinstalareameaînfuncţiadeprimar,salariaţiisaşi au refuzat să vină la lucru.Am fost nevoit să-i ameninţ cu destituirea, aşaîncât,văzândcănueglumăcunoulprimar,auacceptatsăcolaborăm.Celeceauurmatnulepotnumigreutăţi,pentrucăamfăcuttotulcuplăcere,cupasiunechiar,cudragostepentruacestoraş,pecarel-amdoritschimbatînbine.Aşadar,m-amapucatdelucru...

Rep.: Mi-aţi anticipat întrebarea: ce aţi lăsat în urma dumneavoastră? Ce schimbări se leagă de numele dumneavoastră? Av.CorneliuMureşanu:Suntmulteaceste«urme»lăsatepechipuloraşuluişiospuncumândrie,cumulţumire.Principalele lucrăriaufostceledeconstrucţiişi reparaţii,dintrecarepotaminti:pavarea şi modernizarea principalelor străzi, inclusiv Bulevardul „I.G. Duca” -actualul„Independenţei”,undesegăseşteşişcoaladumneavoastră.S-auamenajatspaţii verzi: Parcul mare, spaţiul verde şi trotuarele de pe Bulevardul liceelor,Parcul cu nuci de lângă Poşta nouă, Piaţa Unirii.A fost mutată piaţa din jurulBisericiisăseştişidin„Sugălete”înPiaţaDecebal.Înjurulbisericiis-aamenajatparcul care există şi azi. ÎnPiaţaUnirii (azi, segăseşte acolobustul scriitorului

247


LiviuRebreanu106)s-aridicatmonumentulpoetuluiAndreiMureşanu,realizatdesculptorulCornelMedrea.AcestmonumentafostduslaSibiuîn1940,urmareaDictatuluidelaViena,readuslaBistriţadupărăzboişiinstalatînparculBisericiisăseşti.Tot în aceaperioadă,peBulevardul Independenţei s-aumontatpe stâlpicorpurideiluminat,iarpestrăziledincentruloraşului,lampioane.M-apreocupatfoartemult şi viaţa sportivă a oraşului, eu însumifiind polisportiv.Am sprijinitîntemeiereaşimodernizareaareneisportive,atuncis-auconstruittribunele.

Rep.: Impresionant de multe realizări în numai 3 ani, cât aţi fost primar, comparativ cu ceea ce se întâmplă acum, în acelaşi interval de timp. De fapt acum nu se îmtâmplă nimic sau aproape nimic, în plan edilitar.Av.CorneliuMureşanu:O,dragamea.Eraualtevremuri,mailiniştite,maiechilibrate.Lumeaeradornicădeschimbareînbineşicontribuialaaceasta.Îţidauunsingurexemplu:curăţeniaoraşuluisepăstradecătrecetăţeni,cuodisciplinăliberconsimţită.

Rep.: Ce s-a întâmplat mai târziu? Av. Corneliu Mureşanu: Au venitvremuri mai grele (nu uitaţi că am fost primar într-o perioadă «fierbinte», deturbulenţăfascistă),apoialtevaluri.Darnuemomentulşinudorescacumsăfacbilanţulnecazurilormele.

Rep.: Nici noi nu dorim asta. Vreau să vă întreb doar dacă distinsul doctor-avocat Corneliu Mureşanu a mai avut prilejul să pună umărul la bunul mers al acestui oraş. Av.CorneliuMureşanu:Dupăoperioadădemarginalizare,amfostsolicitatsălucrezlaPrimărie,caşefalGospodărieicomunale,înperioada1951-1955.«Oameniinoi»nusepreadescurcau,aşacăamfostbucurossăajut,dinnou,lagospodărireaşimodernizareaoraşului.Dintrenumeroaselelucrărideconstrucţiişireparaţii,aşamintireparareafaţadeiactualeiclădiriaprimărieiînstilflorentinşimontareaunuipoddefierpesterâulBistriţa.

Rep.: Am aflat că s-a emis o hotărâre prin care vi s-a conferit titlul de «cetăţean de onoare»...Av.CorneliuMureşanu:Înaceştiani,după1989,măbucur,euşifamiliamea,demultăconsideraţiedinparteaoficialităţilororaşului,ad-luiprimarMarianToniuc,personal,dinparteapresei-cudl.AdrianMănarcăsuntemprietenivechi.Păcatcănusuntmăcarcu10animai tânăr,sămaipotfacecevaconcretpentruoraş...Însăceamaimaremulţumirepentrumineestecăn-amtrăitdegeabaînacestoraş,pentrucareamfăcutcevadurabil.Bistriţaesteopartedinmineşiaceastaesteceamaiimportantărăsplată.

Rep.: Ce părere aveţi despre Bistriţa de azi? Av. Corneliu Mureşanu:Destuldebună.Continuăsărămână,încomparaţiecualteoraşe,olocalitatebine106 Relocat în anul 2011 în curtea de la intrarea principală a Colegiului Naţional „LiviuRebreanu”Bistriţa.


248

gospodăritădintoatepuncteledevedere.Neajunsuriaufostîntotdeauna,importanteste să nu fie preamari, încât să întunece realizările. Este o perioadă grea, dartrebuiesăajungemlaliman.

Rep.: Ce transmiteţi elevelor din şcoala noastră?Av.CorneliuMureşanu:Pentru„Cosânzenele”d-voastrăvădausăpublicaţi,dacăsepoate,unîndemnladrumeţie.Şiînainte,darşidupăceamieşitlapensie,amfăcutmultedrumeţiişiexcursii.PotsăspuncăambătuttoţimunţiiRomânieicupasul,împreunăcusoţiamea.Turismulafostopasiuneşi,dupăcumvedeţi,osursădesănătate.Cucâtsepracticămaidevreme,cuatâtmaibine.Spercasfaturilemelesăfieurmateşideeleveled-voastră,pentrucăsuntlavârstalacarepoturcamunţiilapropriuşilafigurat...”107.

Av.CorneliuMureşanus-a stinsdinviaţă înanul1996, lavârstade93de ani. Iată cumsemnalapresavremii dispariţia celui care a fost primulprimarromânaloraşuluiBistriţa:„Joidimineaţa1996,parcănicisoarelen-avrutsăinundeculuminasabinefăcătoareatmosferaurbeinoatre,Bistriţa.Nuavrut,dinrespectparcă,pentruacinstiapusuluneistelecareastrălucitpânămiercuri,10ianuarie1996,orele22.20,pecerulloculuicei-adevenitcelmaiiubitşi-ncare,iată,pentrucirca70deani,l-asocotitcapropriulleagănîncareavăzutluminavieţiipepământ-Bistriţa.Ne-alăsatsoareleînbeznă,aceastacoborândînsufletulfiecăruibistriţean,celpuţinpentruoclipă,pentruacinstiastfelpepurtătorulsteleiamintite,alcăreinumeesteCorneliuMureşanu.Vorbescdeapusuluneistele,pentrucăeapentrunoinus-astins,chiardacăpleoapeleauopritcalealuminiiatâtdecalde,deumane,deplinăcubunătate,ceizvorauşiinundatneîntreruptdinochiiceluiceafostCorneliuMureşanu.Eanus-astinsşinusevastingeniciodată,pentrucăalăsataici,lanoi,preamulteurmepământene.

Numeleeisau,maibinezis,aceluicucareseconfundă,fiindînplămada,parcă,afiecăruiloc,afiecăruiobiectivaloraşuluinostru,launmomentdatputânddaimpresiacă,oriundeaimergeînacestoraş,oriundete-aiuita,ochiiardesluşiinscripţionatnumelelui:CorneliuMureşanu.Numeleluiparcă-arfiscrispevârfuldegetuluiridicatdenemuritorulAndreiMureşanu,anumeparcăpentruaarătacăîndemnulsăula«deşteptare»afostmaterializatlamaipuţindeunsecoldeunaltMureşanu,Corneliu,alecăruilucrăriauridicatacestelocurilacerinţeleuneiaşezăriderang,cuadevăratdeoraşîncaresăsecultivedinplincivilizaţiareprezentatăprinaspectedilitar,prinspiritgospodăresc,prinmereupaceadinsufleteşiîntreoameni,indiferentdeneamullor.

Numelesău,elînsuşi,nusevauita,nunumaipentrucăistoriaoraşuluiîlconsemneazăcăafostprimulprimarromânalurbeisau,maiapoi,primulsău

107 VeronicaCodreanu,„CorneliuMureşanu-unompentruoameni”,înCosânzeana,Bistriţa,nr.8,august1994,pp.1-2.

249


«Cetăţeandeonoare»recunoscutdetoatăsuflareaoraşului,cipentrufaptelesale,devenite laun locoperasa,pentru înfăptuireacăreiaeladatenergie,pricepere,ştiinţă,crez,voinţă,dorinţă,defapt,acesteatoatelaunlocînsemnândviaţă.Numelesău,elînsuşi,eîngropatîntr-oseriedeconstrucţii,înpavajulanenumăratestrăzişi bulevarde ale oraşului. Se află şi răsare în fiecare primăvară în spaţiile verziamenajate, încaldarâmul trotuarelor, înParculUnirii, înParculOraşului, înaltepărculeţe,înPiaţaDecebal,înluminainundatăprinoseriedereţeleelectricedinoraş,înprimatribunăaareneisportive,înînsăşiviaţasportivăanteşipostbelică,şialtele,şialtele...

Cualtecuvinte,numeleşipersonalitateaceluiceafostdistinsuldoctor-avocatCorneliuMureşanusuntpeste totaici, în totceeacene înconjoară,de lapietre de temelie şi până la foşnetul frunzelor secularilor copaci ai parcurilor şibulevardelor, în înseşi sufletele noastre. El devenind, parcă, o componentă ablazonuluioraşului.Aşacădacădejoi,11ianuarie,steauasanumaistrăluceştedeasupranoastră,ean-amurit,cidoaraapus,coborând înfiecaredintrenoi, înlăcaşurilesufletelorşiamintirilornoastre,luminândde-acolomaideparte,făcândastfel ca numele doctorului-avocat CorneliuMureşanu, primul primar român alBistriţei,săstrăluceascămereu,iarelvastrăluciaicişioriunde,oricâtăvremevaurmasătreacă...”108.

Şase luni mai târziu, reporterul ziarului „Răsunetul” consemna: „Autrecut,iată,şaselunidecând,pe12ianuarie,înaceasâmbătăgeroasă,l-amcondus,chiardacăuniidoarcugândul,peultimulsăudrum,peomuldealeasăprobitatemorală şi profesională, cel care a fost primul primar român alBistriţei, domnulavocatdoctorCorneliuMureşanu,adevăratpărinteşimentorpentruceicareastăziîipăstrămneştearsăamintire.Darnoi,ceicel-amcunoscutşiamfostonoraţisă-ifimprinpreajmăceluidintâicetăţeandeonoarealmunicipiuluiBistriţa,nevomduce,pentrucăaşaesterostuităviaţa.Îşivormaiaduceamintegeneraţiileviitoarede acest mare român, care a revoluţionat administraţia şi urbanistica oraşuluinostru?Egreudedatunrăspuns.Poateplacacevamarcanumeleuneistrăzidinurbeanoastră,pecaresăfieinscripţionateşiacestesumaredate,îivorfacepeceimaitinerisătresarăcândvorciti:„Str.Av.Dr.CorneliuMureşanu-primulprimarromânalBistriţei”.Propunereaafostfăcută,rămânecaadministraţiamunicipiuluisăîmplineascăacestlucru.Credeţică,înlocdestr.Ursului,nuarfimaifrumoasăaltădenumire?Reflectaţi,domniloredili!Încenepriveşte,fiţiîncredinţat,iubiteprieten şi adevărat părinte, CorneliuMureşanu, că vommilita pentru realizareaacestuidemers.Dumnezeusăteodihneascăînpace!”109.

În încheiere,ungândpurtatpeste timpdepanaceluicarea fost întâiulprimarromânaloraşuluiBistriţa:„...Pentrumineşisoţiamea,munteleaînsemnat

108 VasileJimboreanu,„Aapusostea,laBistriţa...”,înPasaj,Bistriţa,anulV,nr.1(54),1-15ianuarie1996.109 „Şipentrugeneraţiileviitoare”,înRăsunetul,iunie,1996,p.6.


250

statornicie,permanenţă,mirosdebrad,dezăpadă,flori,pădureşipăsări,bucuriişi împliniri.Păstrăm în amintireanoastră zeci de zile şi nopţi petrecute la stânesausubcerulliber,subziduriledepiatră.Acum,labătrâneţe,amrămascuundornestinsdelumeamunţilor,aproapedecerşilumină.

M-amnăscutdinpărinţicinstiţi,harnici,cuvoinţădefier,cutăriedecaracter,muncitori,corecţi,neînfricaţişicurajoşi,aşacumafostneamulMureşenilor.Euamfostunsufletdeschis,ofireveselă,exuberantă,veşniccuzâmbetulpebuze,plindeoptimism,rezistent,disciplinat,bătăios,bunorganizatorşifoartecumpătat.Amavutmaredragostedeneamşin-amdatniciodatăînapoiînfaţapericolului.Defecteamavutşieu,cafiecareom.Amfostpreamodestşipuţinmaleabilşin-amştiutsaun-amvrutsăprofitdeconjuncturilefavorabile.Amavutîncredereîntoatălumeaşim-amînşelatamarnic,pentrucămajoritateaoameniloraufostdereacredinţă,răuvoitori şi profitori. Cum a fost viaţamea?Bună sau rea?Am avut şi câtevaperioadebune,însăîngeneraln-amavutpreamultnoroc...”110.

Amintireaceluicareafostdr.CorneliuMureşanuarmeritasăfieeternizatăprinexpunereauneifotografiiaprimuluiprimarşiaprimuluiConsiliuorăşenescînspaţiulconduceriiPrimărieimunicipiului,precumşiprindenumireauneistrăzisaupieţedinoraş,caresăpoartenumeleluiCorneliuMureşanu.Iatăungândşiofloarepecarebistriţeniiledepunînmemoriaacestuiiubitconcitadin.

THE REFORMING MAYOR OF BISTRIŢA LOWYER CORNELIU MUREŞANU (1903-1996)

SUMMARY

IntheeuphoriaofthenewrealitiesaftertheGreatUnification,RomaniansfromBistritahavetriedtobecomemorepresentinthecity,imposingapredominantlyRomanian atmosphere in the public space, vehemently disputed by other ethnicgroups.

InthebriefattemptofinterwarBistriţaimagereconstruction,wemustnotignorethefactthatinthiscosmopolitancity,althoughthepublicandadministrativebuildingswereunder theauthorityof theRomanianstate, theSaxonpopulation,namelytheGerman-speaking,continuedtocontrolupuntil1930,a largepartofpublicadministration,commerce,localcraftsandtherealestatefundofthecity.These rights fail, however, to compensate the frustrations of the Saxons, whocontinuedtolivehererathersubversive,assumingBistritaonlyfromtheperspectiveoftheirownhistory.110 A.N.B.N.,fond Corneliu Mureşan, dos.1,„Autobiografie”,p.5.

251


In 1934, theRomanians fromBistritawere able to impose for the cityleadershipthefirstmayorofRomanianorigin,lawyerDr.CorneliusMureşanuwho,respondingtotheneedsofitsprogress,triedtoovercometheinertiaandcontinuemodernization, realizing major urban infrastructure projects and institutionaldevelopment.

AvocatCorneliuMUREŞAN(1903-1996)


252

DIMENSIUNEA ORTODOXĂ A SOCIETĂŢII ORTODOXE NAŢIONALE A FEMEILOR ROMÂNE

Anemari Monica NEGRU Prezentare generală: Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române şi legăturile cu Biserica Ortodoxă.

La21mai1910,înlocalulsocietăţiiAjutorul Clerului RomândinBucureşti,bulevardul Carol nr. 77, un grup de doamne reprezentative pentru elita epocii- AlexandrinaGr.Cantacuzino,ZoeGr.Râmniceanu,Maria I.Glogoveanu,ElenaOdobescu,SultanaMiclescu,IrinaButculescu,AnastasiaGr.Philippescu(Filipescu),EsmeraldaManu,ElenaSeulescu,ZoeMandrea,Elisabeta(Zeta)Manu,ZoeRosettiBălănescu,Maria Timuş şi Eleonora Stratilescu - au fondat Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române(SONFR).1SONFRadesfăşuratnumeroaseactivităţiculturale,religioase,educativeşisocialemaibinede38ani.

AceastăasociaţieaîntreţinutlegăturiconstantecuBisericaOrtodoxă,careasprijinitgenezaei, iniţiativeleeducativeşiculturalealemembrelorSONFR.Astfel,EvghenieHumulescu,vicarulMitropolieiBucureşti,adatbinecuvântareaînmomentulînfiinţăriisocietăţii,iarMitropolitulPrimatAtanasieMironescuaparticipatlaprimulcongresalSONFR.2

ScopulSONFR,prezentatînStatute,erasădezvolte„culturaşieducaţiuneacopiilor români,dinpunctdevedere religios şinaţional, aşaprecumcere interesulpatriotic”.3 Pentru atingerea acestui scop, într-un ordin circular al EpiscopuluiRomanului, Gerasimu (veziAnexa nr. 1), erau menţionate metodele şi activităţileSONFR,atâtcelespirituale,câtşicelemateriale:„Scopulşi-lvaajungeprinconferinţereligioase,deistorie,literaturănaţionalăşiigienă;prinînfiinţaredegrădinidecopii,şcoaleşiinternate–alteledecâtaleStatuluişipusesubimediatapriveghereaaceleiSocietăţi;prinînfiinţaredecursuripentruadulţi;prinancheteamănunţiteasuprastăriimoraleşimaterialeaorăşenilorşisătenilorortodocşişiinstrucţiuneareligioasăalor,făcându-sedărideseamăcătrecomitetulcentralalSocietăţiiasuprastăriireligioaseşimoraleacredincioşilor;prindeşteptareaîneiasentimentelorreligioaseşipatriotice;prin organizarea de petreceri pentru copiii de şcoală în zilele de duminici şi altesărbători; prin luarea de informaţiuni asupra cauzelor pentru cari se trimit copii lainstitutestrăine;prinstrângeredebani.”4

1 ANR, fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, dosar 559, f. 48-49, dosar4/1910–1918,f.65–66.2 Elvira–EcaterinaIvănescu,Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române (1910–1948, 1990–2001),EdituraUniversitariaCraiova,2001,p.9.3 Monitorul Oficial,17februarie1911,p.10652–10653.4 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar541,f.20.

253


Preoţiortodocşis-auimplicatşiînrealizareaStatutelor asociaţiei,documentelaboratdeDimitrieC.Butculescu,înurmadiscuţiilorcumembriicooptaţi:EpiscopulTeodosie Ploeşteanu, Dimitrie Onciul, Ioan Scurtu, Simion Mehedinţi, ŞtefanNegulescu,arhimandritulScriban,S.S.Theodorescu(Amza)(veziAnexanr.2). Semnul SONFR – crucea cu panglică tricoloră - sugerează implicaţiile eireligioase.Astfel,chiarînStatute–art.2,seprecizeazăcămitropoliţiisuntpreşedinţideonoareaisocietăţii,iarmembriieiputeaufialeşinumaidintrepersoaneledereligieortodoxă.Înepocă,SONFRapareşicaoreacţielapropagandacatolică,maiaccentuatăînTransilvania(undeasociaţiaaavutpuţinefiliale),„religiastrăină”,îngeneral,fiindconsideratăpericuloasăpentrueducaţiatinerelorfete.AceastăsituaţieafostcomentatăşideAngelaHolban,membracomitetuluiparohialalBisericiiAlbedinCaleaVictorieiBucureşti,carepropuneacasoluţiecreareaunuiordinreligiosortodoxcuscopeducativ.5 SONFRnueraînsăosocietatedepropagandăreligioasăexclusivă,eafiindînprimulrândinteresatădecolaborareamaterialăşispiritualăcuclerulortodox.

SprijinulpermanentdatdeconducătoriiBisericiiOrtodoxeafostdemonstratdeprezenţaşicuvântărilemitropoliţilor,chiarşialepatriarhuluiRomâniei,laadunărilegenerale şi congresele societăţii.Toate reuniunile importante ale SONFR, adunărilegeneraleşicongreseleeraudeschiseprintr-undiscursaluneiautorităţiortodoxe,fiepreşedinteledeonoarealsocietăţii,Pimen,MitropolitulMoldoveişiSucevei,sauvice-preşedentele,TheodosiePloeşteanu,MitropoliţiiPrimaţiArămescuDonicisauMironCristea,Iacov–EpiscopulDunăriideJos,Vartolomeu-EpiscopulRâmniculuiş.a.

Pedealtăparte,şiasociaţiaapromovatoactivitatedepropagandăcreştinăortodoxă:aînfiinţatoradereculegere,admisăşideMinisterulInstrucţiuniiPublice,dupăunprogramspecialdepredaresăptămânal,întoateşcolilesocietăţiidinţară,delaclasaIprimară,laclasaaVIII-asecundară;s-ainstituitconcursuldereligielatoateşcolileSocietăţiiOrtodoxe,ceaveaulocodatăpean,încursulluniifebruarie;serbareaDuminica Ortodoxiei, organizată înfiecarean, în toată ţara,decomitetelefiliale şiparohiale-seţineaupredici,cuvântărişieraudepuseflorilamorminteleeroilor.6

SONFR era o asociaţie formată din organe de conducere şi administraţiegenerale(ComitetulCentral,AdunareaGeneralăşiCongresulsocietăţii)şiorganedeadministraţielocale(comiteteparohialeşicomitetefiliale). Adunările generale, la fel şi congresele, erau convocate anual, iar dateleîntruniriloreraupublicate înMonitorul Oficialşi înziarele importante.Lacongres,spredeosebiredeadunareagenerală,participaualăturidemembrii fondatori,activişiceiaderenţi,şimembriideonoareaiSONFR.MultedinacestereuniuniauavutloclaBucureşti(1911,1912,1914,1915,1916,1919,1920,1922,1925,1928,1930,1932,1935,1936,1939,1940,1942,1943,1944),încasaAlexandrineiCantacuzino,darşiînSalaSenatului,FundaţiaCarolI,AteneulRomânsaulaInstitutulSONFRdin

5 Idem,dosar559,f.206-207.6 Idem,dosar138/1935,f.54–57.


254

stradaPrincipateleUnitenr.63.Acesteîntruniriauavutlocşiîndiferiteoraşe,undefuncţionaufiliale aleSONFR,precum Iaşi (1913),Chişinău (1921, 1927),Craiova(1924,1931),Cluj(1926),Bacău(1929),Brăila(1934),Sibiu(1937),Galaţi(1923,1933,1938).

CongreseleanualealeSONFRerauanunţate înMonitorul Oficial, înpresă,participaupersonalităţidinviaţareligioasă,administrativăşipolitică,precummembriaiCaseiRegaleaRomâniei(reginaMariaafostpreşedintădeonoare,lafelPrincipesaMamăElena),mitropolitulCononArămescuDonici,patriarhulMironCristea,miniştrii(SpiruHaret,IuliuManiu,I.G.Duca,NicolaeIorga,generalulIonAntonescu),primarişiprefecţiaiBucureştilorşiaioraşelorcufilialeSONFR.7

Societatea Ortodoxă avea reprezentare naţională. La început au fost createfiliale,adicăorganizaţiisubordonate,pelângăbisericiledinBucureşti,apoiînoraşeşisatedinMunteniaşiMoldova.PrimasucursalăafostîntemeiatălaPloieşti,deLeliaCandiano,soţiageneraluluiAlexandruCandiano-Popescu.8

Societateaaorganizatşicomiteteparohiale-parohiilereprezintăcelemaimicidiviziuni ecleziastice din structura administrativă a Bisericii Ortodoxe.Autorităţileortodoxelocale,deexempluEpiscopiaRomanului,aucolaboratcuSONFRînprocesuldeînfiinţareacomitetelorparohialeurbaneşirurale.Înordinulcirculardin17iulie1910semenţionacă:„Lalucrulacestaestechiemat,caajutorşiclerulparohial,carevatrebuisăieaparteîncomitetşilaactivitateasocietăţei,încareroluldecăpeteneie,diriguitorşiprecumpănitorîlaufemeileromâne.”9PrinRegulamentele pentru comitetele parohiale (vezianexanr.3)createdeSONFR,aflămrolulacestororganizaţii.Elerealizauînscrieride membri, anchete privind stareamorală saumaterială a enoriaşilor, propagandăpentrusocietate,organizauduminicileşisărbătorileortodoxe,strângeaucotizaţiileşialtesubscripţii.Membriicomitetelorparohialeerautoţipreoţiişieducatoriidinenorie,preşedinteeraodoamnălocalnică,iarvice-preşedinteeraparohul.

Documentele referitoare strict la activitatea parohială a SONFR, păstratelaArhiveleNaţionale, sunt numeroase – dosarele 541-651 - şi oferă informaţii cuprivire la activităţile desfăşurate de către comitetele parohiale dinBucureşti şi dinţară (comitetelor parohiale li s-a cerut elaborarea unui proces-verbal cu activităţiletrimestriale,semnatdepreşedintăşicasieră)10.Parohiilorbucureşteneîiaparţincelemaimulteşimaisemnificativedocumente (dosarele558-651):anunţuri, invitaţii ladiferiteserbări,procese-verbaletrimestrialeşianuale,fotografii(vezianexanr.4).

Uneledocumentesereferălaînfiinţareacomitelorparohialeîndiferitejudeţeale ţării, precum Ilfov, Prahova,Dâmboviţa,Teleorman ş.a.Astfel, aflăm că la 147 ParaschivaCâncea,Mişcarea pentru emanciparea femeii în România, EdituraPolitică,Bucu-reşti,1976,p.80.8 AlinCiupală,Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea,Editura Meridiane,Bucuresti,2003,p.89.9 ANR,fondSocietateaOrtodoxăNaţionalăaFemeilorRomâne,dosar541,f.20-21.10 Idem,dosar563,f.142.

255


decembrie1910,înjudeţulTeleormans-aorganizatuncomitetparohialalSONFR,subconducereapreotuluiDumitracheVoinescu,avândobiectivuldeaîntemeiaogrădinădecopii.11MultecomiteteparohialeaufostînfiinţatelaBucureşti.Deexemplu,la13iunie1910,preotulEmanoilEconomu,parohulBisericiiSf.Nicolae„Şelari”,afostpreşedinteleadunăriideconstituireacomitetuluiparohial, la felşipreotulDimitrieVasilescu,parohulBisericiiGhencea,înziuade14iunie(vezianexanr.5).12

Ofilială parohială a SONFR a fost înfiinţată şi laTîrgu-Mureş, în ziua de9martie 192013, iar adunarea de constituire a avut loc la 9 noiembrie 192014, subpreşedinţiaprotopopuluiŞtefanRussu.Acestaadeschisadunareaprintr-ocuvântare,încareaatrasatenţiaasuprastăriidificileabisericiiortodoxeşiaortodocşilordinTîrgu-Mureş. Diverse documente15 indicau între 87 şi 95 de membre ale filialei.Lidereleei au fostLucreţiacolonelAntonescu,MarioaracolonelBerindei,RozaliaRussu,MariaGeorgescu,SilviaRoşca.Vice-preşedinteleŞtefanRussus-aremarcatprintr-o activitate constantă la conducerea comitetului parohial în anii interbelici.MariaGeorgescu,preşedintaacomitetuluideconduceretimpde11ani,aprecizat,într-unraportdin15decembrie1938,realizărilelocalealeasociaţiei:strângeredefonduripentruconstruireabisericiiortodoxedinTîrgu-Mureş şi sfinţirea sa la2decembrie1934,realizărileliceuluidefete„Unirea”:capelă,societatemoral-religioasăaelevelor,festivaluri,serbări,conferinţeşiconcursurireligioase,cursuridejocuriromâneştişibaluriîncostumepopulare.16

SubpreşedenţiaAnastasieiFilipescu,vice-preşedintefiindarhiereulTeodosiePloeşteanu,acteleSONFRatestăexistenţaurmătoarelorcomiteteparohiale:Ceauş-Radu,SpireaVeche,CuibulcuBarză,Sf.IlieGorgani,Ghencea,Sf.Voievozi,Polizu(Duşamea),BărbătescuVechi, Sf.VineriNou,Silvestru, Icoana,Sf.NiculaeCaleaVictoriei,BisericaAlbă(Darvaş),Sf.VasileCaleaVictoriei,Amzei,Mavrogheni,IonMoşi,Visarion,PrecupeţiiVechi,PrecupeţiiNoi,DichiuFirchileşti,Stejari,DumitruColentina,ManeaBrutaru,PopaKiţu,Sf.Ionică,Batiştei,Călăraşi,Olari,IancuNou,IancuVechi,PopaSoare,Hagiu,Sf.VineriHereasca,DeleaVeche,DeleaNou,OboruNou,Negustori.17

Într-unraportalAlexandrineiCantacuzino,preşedintageneralăaSONFRdinanul1918,precizacădacăînanul1919erau18filiale,înanul1929seajunsesela48filialeînprovincieşi39deparohiiînCapitală.18

Au fost cazuri şi de filiale parohiale înfiinţate mai târziu, în anii ‘30, deexemplufilialaPopaRusuafostîntemeiatăînziuade5decembrie1937,dinîndemnul11 Idem,dosar541,f.4,manuscris.12 Idem, dosar 559, f. 102, 127, manuscris.13 Idem,dosar1185,f.15,manuscris.14 Idem,dosar1184,f.5,6,manuscris.15 Idem,dosar1185,f.15.16 Idem,dosar1186,f.4-5.17 Idem,dosar74,f.140v-141v,manuscris.18 Ibidem,f.136-144.


256

părinteluiparohBucurşiad-neicomandorHerter.Aceastăfilialăaobţinutfonduriprinconferinţeleţinutededr.Paulianşiadesfăşuratnumeroaseacţiunicaritabile.19

FondurileSONFRproveneaudindonaţii,subscripţii,cotizaţii,valorimobiliareşiimobiliare,beneficiidinconcertereligioase,conferinţe,serbăriculturaleetc.şieraupăstratelaBancaNaţională.SONFRnuerasubvenţionatădestat,fiind„oSocietateculturală, iarasistenţăşiocrotireacordămnumaidinfondurileceavemdisponibileşiestelimitatălaeleveledelaşcolilesaucăminelenoastre”.20Uneoriînsăsocietateaobţineaşiajutoaredelastat,aşacumdemonstreazăşinumeroasecererialeSONFR.21

Deexemplu,înanul1914,SONFRabeneficiatdeunfondprovenitdintr-unconcertal luiGeorgeEnescu,carea fostorientatspreeleveledinBucovina.22 Este interesantdeanalizatlistadonatorilorpentrubisericadinMărăşeştişiaflămcăceamaiimportantăsumădonatăaparţineBisericiiOrtodoxe(deexemplu,în1913,MitropolitulPrimat a donat 3.000 lei)23. Printre donatori s-aumai remarcat BancaNaţională aRomâniei,CasaRegală(reginaMariadonând1.000delei,înanul1915,unorgrădinidecopiialeSONFR;lafelaprocedatşiReginaMamăElena),MinisteruldeInterne,principeseleAlexandrinaGr.CantacuzinoşiOlgaSturdza.AumaicontribuitcudonaţiişiAcademiaRomână,numeroasemembrealeSONFRşimilitari.24Darauexistatşidonaţiidecărţi,chiardebiblioteciîntregi(deexemplu,«BibliotecaMariaşiNicolaePredescu»)25.

Alteactivităţiaducătoaredevenitaufostloteriaşibazarul–desfăşuratechiarşiînanul194726-,organizateanualşidecomiteteleparohiale,vânzareademărţişoarecuefigialuiŞtefancelMare(1916)ş.a. Ostatisticăaproximativădinanul1940menţionacăerauînscrişiînSONFR,26.000membredintoatăţara,dintoatecategoriilesociale,devârsteşiprofesiidiferite.27 Conducerea SONFR era una colectivă, în anul 1910 fiind asigurată deAnastasiaFilipescu,preşedintă,arhiereulTeodosiePloeşteanu,vice-preşedinte,MariaGlogoveanu,secretara,ZoeRâmniceanu,casiera.Funcţiadepreşedintă,deprezidentă generală a SONFR, a fost îndeplinită de: Anastasia Gr. Filipescu (1910–1918),AlexandrinaGr.Cantacuzino(1918–1944,cumiciîntreruperi),MariaSoare(1944–1945)şiIoanaRalea(1945–1949).

CeamaireprezentativăliderăaSONFRafostAlexandrinaGr.Cantacuzino,cares-anăscutla20septembrie1876,laconaculfamilieiPallady(tatălfiindlocotenentul

19 Idem,dosar644,f.8-9,manuscris.20 Idem,dosar222/1940–1941,f.19.21 Idem,dosar494/1911,f.61–62.22 Idem,dosar15/1914,f.9–10.23 Idem,dosar14/1913–1916,1924,f.5–6,manuscris.24 Idem,dosar26/1918,f.99–100.25 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române–Contabilitate,dosar15/1913-1914,f.14.26 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar273,f.133.27 Elvira–EcaterinaIvănescu,op. cit.,p.115.

257


TheodorPallady,participant laRăzboiulde Independenţă, iarmama -AlexandrinaKreţulescu,ambiidinfamiliiboiereşti),dincomunaCiocăneşti,judeţulIlfov.Rămasăorfanădemamădincopilărie,eaafostcrescutăşieducatăînFranţadeomătuşădinfamiliaGhica.Aarătatinterespentrulimbistrăine,istorie,retoricăşieconomie.

În anul 1899,Alexandrina Pallady s-a căsătorit cu politicianul Grigore G.Cantacuzino,fiulluiGheorgheGr.Cantacuzino(Nababul)şialEcaterineiBăleanu.Politicianconservator,GrigoreG.Cantacuzino(1872-1930)afostministrusecretardestat,senator,directoralziarului„VoinţaNaţională”.AfostmereualăturideSONFR,acăreiactivitateaasprijinit-oprindonaţii.GrigoreşiAlexandrinaCantacuzinoauavuttreicopii:Gheorghe,arheologşiprofesoruniversitar,ConstantinşiAlexandru.

AlexandrinaCantacuzinoafăcutpartedindiverseasociaţii,caremilitaupentruîmbunătăţireasituaţieifemeiiromâne.Dintreasociaţiilefeministepecare le-acreatşi coordonat,menţionămConsiliulNaţional al Femeilor Române,Asociaţia „CasaFemeii”, „Solidaritatea”, ,„Ţesătoarea”, „Uniunea Intelectuală Română”, „MicaÎnţelegereFeminină”,„AuxiliaraFemininăFIDAC”.

FeminismulAlexandrineiCantacuzinoafostmaialesdeinspiraţiereligioasă.Bisericaerapăstrătoareacredinţei,învremecefamiliaasiguratransmitereatradiţiei.Nimicnueradeschimbatînaceastăprivinţă.Aşacum„ortodoxismulafost,esteşiva rămâne scutul binecuvântat al neamului românesc”28,mamele, care singure ştiusecretulorganizăriivieţiifamiliale,„suntchemateafimarileconducătoarealesufletuluiromânesc”.29

Feministăconvinsă,AlexandrinaCantacuzino,asprijinit,dinfonduriproprii,mişcareadeemancipareafemeiiromâne.Eaaîntreţinut33deşcolipentrufete(deexemplu, InstitutulTinerelorFetedinBucureşti,cu400eleve,unexternat,uncurssecundarcuşcoaladecomerţ),căminepentrubăieţişifetedeliceu,30debibliotecipopulare.Deasemenea,atrimispeste5.000decărţiînBasarabia.30

Numeroaselearticole,discursuri,comunicări,publicateînlimbaromânăsaufranceză,i-auasiguratoreputaţieincontestabilădefeministă.PrincălătoriilesaleînFranţa,Egipt,India,Grecia,Bulgaria,Maroc,Turcia,Ierusalim,America,eaarăspânditinformaţiidesprefeminismulromânesc.

LuptapentruemancipareacivilăşipoliticăafemeiiaînregistratnoidimensiunişiînspaţiulromânescdupăPrimulRăzboiMondial,nuafostuncurentsauomodăainfluenţeistrăine.Lanoi,spredeosebiredeOccident,s-atotdiscutatîncontradictoriuaceastă problemă şi s-a hotărât treptat, independenţa economică, apoi politică şiridicareaculturalăafemeilorromâne.31

28 AlexandrinaCantacuzino,Cincisprezece ani de muncă socială şi culturală. Discursuri, confe-rinţe, articole, scrisori,Bucureşti,TipografiaRomânească,1928,p.66.29 Ibidem,p.90.30 Elena Dr. Bogdan,Feminismul, Tipografia Huniadi, Timişoara, 1926, p. 73, 74; ŞtefaniaMihăilescu,Din istoria feminismului românesc, Studiu şi antologie de texte (1929-1948),EdituraPolirom,Iaşi,2006,p.36.31 Gh.I.Florescu,„Mişcareafeministăîntreanii1918şi1921”, EXTRASdinAnuarul Institutu-


258

MultemembrealeSONFRaurămasînistoriafeminismuluiromânesc,printr-oactivitatemultilaterală,incluzândcreaţialiterară,istorică,medicalăşidesigur,asistenţasocială şi culturalăa copiilor, a femeilor, apopulaţiei sărace.Deosebitdeactive şicreativeaufostfeministele:CalypsoBotez,ZoeRâmniceanu,ElenaMeissner,MariaI. Glogoveanu, Elena Odobescu, Ana Florescu, Zefira col. Voiculescu, SevastiaDavidescu,MariaGeorgescu,MariaPredescu,MariaSoare,ElenaNicolaide,MariaTimuş,AdinaVineşş.a. Colaborarea Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române cu Biserica Ortodoxă în anii interbelici.

SONFRs-aimplicatînmaimultedirecţii,înspecialîncelecuroleducativşireligios.Astfel,întoatăperioadaexistenţeisale,societateas-apreocupatdeînfiinţareadeinstituţiideînvăţământ,dediferiteprofile:şcoliprimarepentrucopiişişcolipentruadulţi,liceeteoreticeşicomerciale,şcoliprofesionaleşideindustriecasnică,grădiniţedecopii,cantine,cămineşiinternateşcolare.

Totodată,SONFRaorganizat serbări (DuminicaOrtodoxiei,ZiuaMamei–pentruprimadatăs-asărbătorit înanul1928),conferinţecuscopmoral, religiosşinaţional,susţinutedepersonalităţidinviaţaştiinţifică,politicăsauartisticăaepocii,concursuri,expoziţii(deexemplu,târguldeindustriecasnicăruralădin1940,expoziţiadescoarţe,ţesăturişicusăturiromâneştidiniunie1941),bazareşiloterii(anual),colecteşichetepublicecuscopeducativ,concertereligioase,demuzicăsimfonică.

Societatea a iniţiat şi o activitate social-sanitară, precum înfiinţarea uneigrădiniţedecopiişiacolonieimaritimelaCarmenSylva(Techirghiol)şiacolonieidevarălaSăvârşin.

În acest context, parohiile SONFR aveau programe prin care încercau săînfiinţeze sau să patroneze şcoli, colonii şcolare, biblioteci, să organizeze concertereligioase,bazare,festivalurişiconferinţe.Într-oadresăcătredoamneleprezidentealecomitetelorparohialedin16octombrie1911,preşedintaSONFR,AnastasiaFilipescusublinia „frumosul nostru scop de a întemeia grădini de copii, biblioteci populare,cursuridereligie,deanalfabeţişiinternateundecopiinoştrisăgăseascăoadevăratăcreşterenaţională”.32

PrimaadunaregeneralăaSONFRaavutlocla31mai1910,înlocalulsocietăţii„Ajutorareacleruluiromân”,bulevardulCarolnr.77,33iarprimulcongresînanul1911,înSala rotundăaPalatuluiPatriarhiei,fiindprezenţişimembriiaiguvernului.34LaacestevenimentauparticipatşiNicolaeIorga(conferinţădesprevaloareatradiţiilornaţionaleîneducaţiafemeilor),arhiereulTeodosiePloeşteanu,profesoruluniversitarSimionMehedinţi.35lui de istorie şi arheologie A. D. Xenopol,XIV,1977,EdituraAcademieiRSR,Iaşi,p.372.32 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar566,f.13.33 Idem,dosar3/1910,f.8.34 Idem,dosar599/1910,f.49,dosar3/1910,f.8-9,manuscris;Elvira–EcaterinaIvănescu,op. cit.,p.94.35 Idem, dosar566,f.22.

259


Membrele SONFR promovau legătura dintre şcoală–familie–biserică şiacordaueducaţieiunrolfundamentalîntr-osocietatemodernă.IdeeacentralăaSONFRera:„educaţiafetelorestetemeliasocietăţii,temeliastatului”.36Sedoreapentrufeteoeducaţieintelectuală,morală,civicăşipatriotică.ActivitateadidacticăaSONFRs-adesfăşuratconformlegislaţieişcolare,carefuncţionaînRomânia.Astfel,SpiruHaret,ministrulInstrucţiuniiPubliceînanul1910,decideacatoategrădiniledecopiipropriisăintresubsupraveghereaşiadministraţiaSONFR.Dupăvreopatruani,societateaconstruiaprimeledouă localuriproprii.37Dincorespondenţacufilialele reiesegrijapentruînfiinţareaşiînzestrareaşcolilorculocal,mobilier,cadredidacticebinepregătite.

ÎnRomânia funcţionau şi şcoli catolice.AlexandrinaCantacuzino a hotărâtînfiinţarea de şcoli ortodoxe pentru educaţia tineretului în spiritulmoralei creştinetradiţionale,daraintrodusşimanuale,programedinFranţa,Anglia,cuunconţinutştiinţificdeniveleuropean,promovândschimbuldeideiîntreşcoalaromâneascăşiceaoccidentală.ElevişiprofesorifranceziauvizitatliceedefeteortodoxealeSONFRşis-auconvinsdenivelulloreducativ.DereţinutşifaptulcăînşcolileSONFRfuncţionaucapele,decibazaeducativăeraortodoxismul.

La 17 septembrie 1912 s-a inaugurat, în strada PrincipateleUnite numărul63,primulinstituteducativalsocietăţii,adicăprimaşcoalăortodoxădefetenumită„InstitutuldeDomnişoare”,înprezenţaregineiElisabeta,aluiSpiruHaretşiaaltorpersonalităţi.Aicifuncţionauşcoalaprimară,liceulcusecţiunideliceuclasic–modernşireal,şicursliber.Laacestinstitut,lecţiiledeistorieaufostpredateşidecătreA.D.Xenopol,N.Iorga.AcoloveneaufrecventOctavianGoga,GalaGalaction,LiviuRebreanu,CamilPetrescu,HortensiaPapadat-Bengescu.

PreşedintaSONFR,AnastasiaFilipescususţineadespreSONFRcă„nusuntemosocietatedebinefacere,ciosocietateculturalăcudevizaprin noi înşine,adicăsăcăutămsădesvoltămculturanaţionalăşipatriotică,întoatepăturilesocialeşiînacestscopamînfiinţatîntâigrădinidecopiiînnumărdetreiîncapitală,unalaPloeşti,unalaAzuga,unalaTârgu–OcnaşiacumaltasevadeschidelaIaşi.Înacestelocaluriseadăpostesc600copiisărmaniaparţinândclaseimuncitoare...”.38Totodată,arătacăs-auacordatcopiilordinfamiliisăraceînanul1912,6burse,iaranulîn1913–1914sedoreaînfiinţareaaîncă5bursepentruclaseleprimare,numaipentrumembriisocietăţii,şianume:treibursepentruCapitală,unapentruIaşişiunapentrujudeţulPrahova.

Totcuroleducativ,religios-moralşicultural,SONFRaorganizatşiconferinţe,cuparticipareaanumeroasepersonalităţidintoatedomeniile,preoţi,istorici,scriitori,doctori, profesori, avocaţi, precum: arhimandritul Iuliu Scriban, Nicolae Iorga,Constantin Rădulescu-Motru, Dimitrie Onciul, Simion Mehedinţi, Petre Andrei,NichiforCrainic, ceea ce a determinat o asistenţă numeroasă.Multe conferinţe au

36 AlinCiupală,op. cit.,f.91.37 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar3/1910,f.33–34.38 Idem,dosar563/1912,p.64.


260

fost susţinute de membrii ai SONFR, de exemplu profesorii Dimitrie Caracosteaşi Alexandru Oteteleşeanu, avocatul Popescu Tudor, feministele Elena Odobescuşi Calypso Botez sau de către principesaAlexandrina Cantacuzino. Ca tematică aconferinţelor,dereţinutsunttemeprecum:rolulcredinţeişialortodoxismuluiîntoatemanifestările vieţii, influenţa culturii creştine asupra societăţii, dar şi problematicafamiliei.

Comitetele parohiale au organizat diverse acţiuni educative, religioase,culturale;deexemplu,parohiaPopaChiţu,la27februarie1911,aorganizatunfestivalartisticmuzical.39Deasemenea,parohiaNicolaeTabacuapatronatunfestivalartisticla16aprilie191140,iarla25noiembrie1911ainauguratbibiotecapopularănr.VIII„VladimirBlaremberg”,deschisădeSONFRlaşcoaladefete„Tabaci”dinBucureşti.O serie numeroasă dematinee, şezători, concerte, au fost organizate de comitetulparohialŞtirbei-Vodă,subconducereadomnişoarelorMoşoiuînanii1911-1915.41Înajutorulunormuzicanţiorbi,gravibolnavi, comitetulparohieiSf.Voevozi, condusdedoamnadoctorConstanţaH.Botescu,aorganizatla31ianuarie1912,laPalatulAteneului,unmareconcertdecaritate(vezianexanr.6).42

La23noiembrie1913aavutlocdeschidereaceluide-altreileacongresalSONFR,printr-unTeDeumlaMitropoliadinIaşi.LacongresauparticipatdelegaţiveniţidinTransilvania:protopopulBorzeadelaFăgăraş,protopopDeculescudelaAlba-Iulia,părinteleN.Bălan,secretarulmitropolieiMariaNicadinFeldioara,protopopulGhibu,delegatulMitropolituluiMenţianualTransilvaniei.Pimen,MitropolitulMoldoveişiSucevei, a arătat însemnătatea acestei zile pentruortodoxism„care strânge laolaltătoatesufleteleromâneştidepretutindeni,deoarecedelegaţiifraţilornoştri,carisuntsubaltestăpâniri,auvenitsăseapropiedenoisubscutulbisericiiortodoxe.”ProtopopulGhibu,foarteemoţionat,adeclaratcă„toţiromâniicetrăiescsubaltestăpâniri,sesimtcăsunttrupdintrupulnostru,carnedincarneanoastră,sufletedinsufletulnostruşinimicşinimeninunepoatedespărţi,spunând:

Euţi-sfrateTu‘mieştifrate.Într-amândoiunsufletbate.”43La 22-23 noiembrie 1914, la Bucureşti, în sala Ateneului Român, s-au

desfăşuratcongresulanualalSONFR,cuparticipareaMitropolituluiPrimat,ArămescuDonici,carealăudatşiafăcutdonaţiisocietăţii.LaacestcongresaparticipatşiPimen,Mitropolitului Moldovei, iar la congresul din anul 1915, Emil Petrescu, primarulCapitalei.

ComiteteleparohialeaureuşitsăderulezediverseevenimeteşiînaniiPrimuluiRăzboiMondial.Astfel,la22februarie1915,comitetulparohial„Cuibulcubarză”a39 Ibidem,f.38.40 Ibidem,f.59-60.41 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar558,f.3-5.42 Idem,dosar566,f.26.43 Idem,dosar14,f.1-2,registru,manuscris.

261


organizatoşezătoareliterarăşimuzicală-aparticipatşipoetulVictorEftimiu(vezianexanr.7)44.La24mai1915,încontextuldesfăşurăriiceleide-aV-aadunărigeneraleaSONFR,doamneleconducătoaredecomiteteparohialeauprezentat rapoarte.Deexemplu,EloisaSimonacititdareadeseamăasupraparohieiPopa–ChiţudinCapitală,iarStelianaIonescu-raportulfilialeiCărămidariideJos,undepropuneacasocietateasăorganizezeanualtreiconferinţedemorală:unalaCrăciun,unaîncarnavalşialtalaPaşti.AnaManoilacititraportulparohieiSilvestrudinCapitală.45 La21-22noiembrie1915,laBucureştiaavutlocalV-leacongresalSONFR,iararhimandritulIuliuScriban,unuldinmembriireprezentativiaisocietăţii,asusţinutdareadeseamăasuprasecţiunilordinprovincieşiparohiilordinBucureşti,raportulasupramersului Institutului, acela asupramersuluigrădinilorde copii, precumşi abibliotecilorpopulare.Elşi-aîncheiatcuvântareafăcândapellasolidaritateasufleteascăatuturorromânilor.46

Înaniirăzboiului,SONFRaurmăritcontinuusăasigureajutoarepentruorfani(a creat societatea „OcrotireaOrfanilor de război”), „supe populare” pentru săracisubvenţionate prin donaţia luiGrigoreG.Cantacuzino de 20 000 lei. Societatea asusţinutunmarespitaldechirurgie(Spitalul113),subvenţionatdeBancaNaţionalăşiinstalatînlocalulInstitutuluiSONFR,dinstradaPrincipateleUnitenr.63.47Spitalul113aînceputsăfuncţionezela23august1916,fiindcompusdin3serviciidechirurgie,2sălideoperaţie,patrusălidepansamente,ofarmacie,celuledeizolarepentrubolicontagioase,cuautoclave,etuvă,băi,serviciudedeparazitare,spălătorie,capelăşisalădeserbări.Aumaifostrealizateşiuncinematograf,spectacolesăptămânale,cursurideadulţi,bibliotecă,atelierdecoşurişirogojini,toatepentrurefacereaşistimularearăniţilor.48ŞicomitetulparohialSf.Apostoli,condusdeAlexandraPaulyacontribuitlaîngrijirearăniţilor,laorganizareaserbărilordeCrăciun.49

Implicarea religioasă a SONFR s-a evidenţiat prin sprijinirea redobândiriimoaştelor Sf.Dumitru, care au fost furate de nişte bulgari la 17 septembrie 1918,asociaţiafiindceacareaacceleratoperaţiunea regăsirii şi aprimirii înBucureşti aacestormoaştesfinte.50

Înperioadaaugust1916–iunie1919nus-aumai ţinutadunărilegenerale şicongreseleSONFR,Româniafiindîmpărţităşisubocupaţie.51CapreşedintăgeneralăaSONFRafostnumită,dupăocupareaBucureştilor,conducătoareasecţieiIaşi,Olga

44 Idem,dosar558,f.5.45 Idem,dosar14,f.9v,registru,manuscris.46 Ibidem,f.9-10,registru,manuscris.47 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar189/1937,f.7–9.48 SocietateaOrtodoxăNaţionalăaFemeilorRomâne,Darea de seamă a Comitetului Central pe anii 1916–1919,MINIERVA,Institutuldeartegraficeşieditură,Bucureşti,p.47-80.49 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, dosar 644, f. 14-15, manus-cris.50 Idem,dosar38/1922,f.13–24.51 Idem,dosar19/1916–1918,f.6,manuscris.


262

Sturza,pentruaţinelegăturacuprovinciileistoricelibere.52Pedealtăparte,grădiniledecopii,chiarşiInstitutuldinBucureşti,cualtălocaţie,aucontinuatsăfuncţioneze,iarprofesoriiauhotărâtsălucrezefărăplatăînşcolileSONFR.53

ConsideratăparteaceamaiînsemnatăaactivităţiiSocietăţiiOrtodoxedinaniiPrimuluiRăzboiMondial,organizarea lagărelordeprizonieridinCapitală,a fostosarcinăpecareSONFRşi-aluat-odinproprieiniţiativă,dinprimeleceasurialesosiriiprizonierilorromâniînBucureşti.Înanul1916,asociaţiasingurăaîntâmpinatgreutăţiledeaprovizionareşihranăzilnicăacelor6.000deprizoniericesegăseauînCapitală.Iarcândsocietatea„CruceaRoşie”le-aluatsubocrotire,totmembreleSocietăţiiOrtodoxeNaţionale a Femeilor Române, principesa Alexandrina Gr. Cantacuzino, Zoe Gr.RâmniceanuşiElenaGreceanu,aurămasresponsabilecuîngrijireaacestorlagăre.Aureuşitsălimitezeepidemiadetifosexantematic,care,graţiemăsurilorces-auluat,afostdestulderedusăînCapitală.S-auîmpărţitdecătreComitetulSONFRprizonierilorromânibani,obiecteşialimenteînvaloarede58.000delei,dela29noiembrie1916până la 1 ianuarie 1918, iar de sărbători au asigurat prizonierilor serviciu religios,precumşicadouri(cozonaci,cârnaţi,obiectedeîmbrăcăminte).54

AcesteimportanteşinumeroaseserviciiumanitarealeSONFRaufostremarcateşi recompensate şi de către autorităţi.Astfel, la 23 noiembrie 1918, reginaMaria,principesaElisabetaşigeneralulHenriBerthelotauvizitatsediulSONFR,dinstradaPrincipateleUnitenr.63,undefuncţionaseSpitalul113.AavutlocoslujbălacapelainstitutuluişiorecepţiedatădeAlexandrinaCantacuzino.GeneraluluiHenriBerthelotis-aînmânatunpergamentsemnatde100demembrealeSONFR,mulţumindu-i-sepentrueliberareaBucureştiului.

La 8–9 iunie 1919, după sfârşitul războiului, au fost organizate adunareageneralăşicongresulSONFRlaBucureşti,înlocalulInstitutuluidinstradaPrincipateleUnitenr.63,invitatefiinddelegatele„ReuniuniiFemeilorRomânedinTransilvania,BucovinaşiBasarabia”.S-avorbitmultdespreunire,desprecreareaRomânieiMari.55 Laaceastăadunaregenerală,auonoratsocietateaprinparticipare,primarulCapitalei,C.Hălăuceanu,reprezentanţiaiguvernuluiI.I.C.Brătianu,GeorgeMârzescu,ŞtefanCiceoPop,VasileGoldişşiIonInculeţ.MitropolitulPimenalMoldoveişiSuceveia propus atunci societăţii implicarea în construirea mausoleului de la Mărăşeşti.În atmosfera Unirii şi Liga Culturală propunea Societăţii Ortodoxe în anul 1919,federalizarea societăţilor culturale şi naţionale din Vechiul Regat, şi mai ales dinprovincie.

Înanul1919s-aţinutşicongresulSONFR,undePimen,MitropolitulMoldovei,asalutatparticipanţiiîncarevedeareprezentatătoatăsuflarearomâneascădinArdeal,

52 Idem,dosar14/1913-1916,1924,f.15,16manuscris.53 Idem,dosar19/1916–1918,f.14,manuscris.54 Ibidem,f.45-47.55 Elvira–EcaterinaIvănescu,op. cit.,p.19.

263


BucovinaşiBasarabiaşile-aspus:„Bineaţivenitfiiceleneamuluinostrudinţărilesurori;uniţi-văcutoatecasălucraţipentrustrălucireaRomânieiMari.Salutăcurespectarmata,graţiecăreianegăsimcutoţiilaolaltă”.56

Conducereasocietăţiiaînceput,chiardinanul1919,săacţionezeînvedereaconstruirii unui mausoleu în amintirea victorioaselor lupte de la Mărăşeşti şi avictimelordinPrimulRăzboiMondial.S-ahotărâtconstruireaînsubsolulclădiriiauneicriptemortuareşiaunuimarecavou,totodatăridicareauneibiserici.Timpde19anis-amuncitpentruridicareaBisericiiNeamuluidelaMărăşeşti,iarconstruireamonumentuluiaduratdin1923pânăîn1938.SONFRadesfăşuratoactivitatedeosebităpentruridicareaMasoleuluiBisericaNeamuluidelaMărăşeşti.Aobţinut20hateren,donaţiedelaGeorgeUliseNegroponte,aorganizatnumeroasechetepublicepentruaadunabaniinecesariconstrucţiei.Laconstrucţie,apromovatprofesionişti,precumingineriiConstantinProskeşiG.Cristinel,sculptoriiIonJaleaşiCornelMedreaş.a.

O parohie cu o amplă şi diversă activitate a fost parohiaLucaci57, al căruiperimetrucuprindebisericileLucaci,Mina-Vergul,Ceauş-RaduşiUdricani.Înfiinţatăla 21martie 1919, aceasta a făcut fuziunea cuSocietatea „Îndrumarea şi ocrotireacopiilor”, care a adus o proprietate în Carmen Sylva(Techirghiol), unde parohia adeschisocoloniedefete,primadeacestmodelîncadrulSONFR.LaCarmenSylva,membrii parohieiLucaci au ridicat o bucătărie, au reparat pivniţa, au adusmaşinădegătit,bănci,mese,lavabo,rezervordeapă,aucurăţatcasa,aucumpăratpăturişicuverturi,icoane,vasepentrubucătărieetc.

ParohiaLucaci, prin preotulGr.Criveanu, preşedinta SevastiaDavidescu -nepoataluiAndreiMureşanu-aorganizatanualbazaredeceramică,ceaiuridansante,diferiteserbărimaialeslaCarmenSylva,ajutorpentrusoldaţiirăniţi,cadouricuhainepentrucopiisăracicuocaziasărbătorilordeCrăciun.Înanul1928amuritSevastiaDavidescu şi s-a ales un nou comitet: Zefira col. Voiculescu ca preşedintă, vice-preşedinte – preotul ConstantinMoldovan, consilier referent al Patriarhiei, casierăElenaOrghidan,secretarăLucreţiaBrancovici,membreactive:Elenag-ralStângaciu,NataliaCulea,LucreţiaAlexandrescu.Bazaruldeceramică,primuldeacestgen,afostorganizatdin1929,înTârgulMoşilor.Asemeneabazares-auorganizatînfiecareancuscopulobţineriidefonduripentruactivitateasocietăţii,pentruîntreţinereagrădiniidecopii,cadouriledeCrăciun.Lafelaufostorganizateşiceaiuridansante,concertereligioaselaBucureşti.

Şi alte comitete parohiale au contribuit la culturalizarea Bucureştilor şisprijinireafamiliilornevoiaşe.Astfel,parohiaOţetariaorganizatserbărişi„producţiuniartistice”,iarparohiaSf.Apostoliaavutmereuîngrijăgrădinadecopii„Ecaterina

56 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar14,f.18-19,registru,manuscris.57 Idem,dosar646/1949,f.4-10.


264

şiGrigoreCantacuzino”, copii săraci sau soldaţi răniţi în război.58Liderele acestorparohiiaurămasînistorieşiprindonaţiiimportante.Deexemplu,MariaPredescu,preşedintaparohieiOţetari,delaînfiinţareîn1912,pânălamoarteasaîn1938,adăruitsocietăţiibibliotecasaşisumedebani.AltelidereactiveşidevotateaufostEcaterinaPopescuTudor,AlexandraPaulydinparohiaSf.Apostoli,SevastiaDavidescu,Zefiracol. Voiculescu, Lucretia Brancovici, Ecaterina Dumitrescu, Eugenia Mavruz dinparohiaLucaci. La Bucureşti, serbările Crăciunului au fost întotdeauna înzestrate de cătrecomiteteleparohialeşideinstituteleSONFRcudaruripentrucopiidingrădiniţe,darşiunorpersoanedinînchisoareaVăcăreşti,Aziluldenoapte,AziluldeBătrâni,spitale.59

În anul 1920, la 12 şi 13 iunie, s-au desfăşurat adunarea generală, iar apoicongresulSONFR, însalaFundaţieiCarol I, subpreşedinţiaMitropolituluiPrimat,MironCristea.Mitropolitularostitocuvântareîncareaarătatrolulfemeiiîndezvoltareaneamului,lăudăpebunelecreştine,careîntr-unceasdegreacumpănă,auluatapărareabisericii străbune: „Viitorul este înmâna femeilor, pentru că ceea ce devine omul,aceeaeldevinepeurmamameisale,oamenicusufletnobilauavutmamenobileşievlavioase,furtunile,suferinţeletrecşiomulseîntoarcelareligiasa,laaceacredinţăpecarea învăţat-odepebuzelemameisale,deaceeadeaDomnulsăpăstraţide-apururea credinţa.”60 În acest context,AlexandrinaCantacuzino, prezentând raportulComitetuluiCentral,aapreciatcăsocietateasedezvoltaprinînfiinţareaunuiinstitutlaVaslui,cumpărareaunuilocallaGalaţi,apalatuluiSturzadinstradaLascărCatargilaIaşişiaimobilelordinstradaŞtirbeiVodăşidinCaleaMoşilorînBucureşti.61

La congresul SONFR din 1921, preotul Stanca din Sebeşul Săsesc a cititraportulcaremenţionacăfilialadecurândînfiinţatăavea500membriprintreţărani,ajutăşiocroteştecopiiiţăranilor.AlexandrinaGr.Cantacuzinoamulţumitîntreguluicomitetsebeşanpentruactivitateasaşiadonat5.000leiacesteifiliale.62

OiniţiativăremarcabilăaparohieiCărămidariideJos,dinBucureşti,înregistratăla8martie1922,afoststrângereadefonduripentruconstruireaunui„căminmoral,culturalşieconomicalparohieiCărămidariideJos”63.

La adunarea generală a SONFR din 23 iunie 1923, de la Galaţi, doamnaRadovici,oreprezentantăaparohiilordinCapitală,aarătatscopulorganizăriiparohiilor,sprijinulpecareacesteaîldausecţiuniigrădinilordecopii.EaaprezentatodaredeseamăaparohieiSfinţiiApostoli,undeevidenţiasumadeleistrânsăpentrurestaurareaBisericiiSfinţiiApostolidinCapitală,consideratămonumentistoric,naţional.64 58 Ibidem,f.4-13;dosar644/1943,f.6,8-9.59 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar181/1938–1939,f.112.60 Idem,dosar14,f.25.61 Ibidem,registru,manuscris.62 Ibidem,f.30-32.63 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar586,f.135.64 Idem,dosar14,f.49-52,registru,manuscris.

265


La19august1923aavutlocpunereapietreidetemelielaBisericaNeamuluide la Mărăşeşti. Ceremonia religioasă a început printr-un mare parastas pentruodihnavitejilormorţipentrupatrie,oficiatdecătreMitropolitPimenalMoldoveişiSucevei înconjuratdeepiscopii:Romanului, alCetăţiiAlbe, alBuzăului, alAlba-Iuliei, arhimandritul Justinian, stareţulMănăstiriiCernicaşidenumeroşipreoţi:D.Georgescu,Florescu,Păunescu,reprezentanţiicleruluiCapitaleişiprotoeriijudeţelordinMoldova.AurmatsfinţireatemelieiMausoleuluişipunereapietreidetemelie.65

LideraSONFR,AlexandrinaCantacuzinoareuşit,prinatitudineaşiiniţiativelesaleumanitare,săstabileascărelaţiişicuautorităţireligioasedindiferiteţări.Astfel,la2octombrie1924,PatriarhulDamianasalIerusalimului,însoţitdeArhiepiscopulDosoteişimaimulţiprelaţi,avenitlaInstitutulSocietăţiidinstr.PrincipateleUnite63,fiinddefaţăîntregComitetulCentralalSONFR,direcţiunea,corpulprofesoralşieleveleInstitutuluişiaremisMareleCordonalOrdinuluiSf.Mormântasociaţiei,precumşiAlexandrineiCantacuzino,acelaşiordin îngraduldeofiţer.Deasemenea,membriiComitetuluiCentralalSONFRauprimit-cruceadeofiţer,profesoriiasociaţieidinCapitală-cruceadecavaler,iarceleimaidistinsedintreelevelefiecăreiclase,cruceadeaspirantă.PatriarhulaţinutocuvântareîncareaarătatmeriteleSocietăţiiOrtodoxelarecunoştinţaortodoxismuluiîntreg.66

ÎnanulurmătoravizitatBucureştii,dr.Bare,reprezentantulepiscopuluidinCanterbury,carevenisepentruastabili legăturiledeprietenieîntrebisericaromânăşibisericaanglicană.Totodată,RaoulAllier,decanulFacultăţiideteologiedinParis,a ţinutoconferinţă laFundaţiaCarol IdespreRostul educaţiunei religioase pentru pregătirea tineretului.Tot încursulacestuian, şcolileSONFRdinCapitalăau fostvizitatedediferitepersonalităţistrăine,printrecarefeministaAvrildeSainteCroix,preşedintaConsiliuluiNaţionalFrancezşidedelegatealeMiciiÎnţelegeriFemininedin Cehoslovacia, Polonia, Grecia şi Iugoslavia.Membrii ai societăţii „Astra” dinSibiu,venindînCapitală,aufostprimiţilaInstitutcuodeosebităsolemnitate,delegaţiiamintindsprijinuldatdeSocietateaOrtodoxăoperelorculturaledinArdeal,înluptalorcontrapoliticiiantiromâneştiaguvernuluimaghiarînaintedeRăzboiulpentruunitateaneamului.67

SONFRaînfiinţato„SocietateOrtodoxăaFemeilorBălgare”laSofiaşidoreasăînfiinţezeoaltaînIugoslavia,pentrucoordonareaşiomogenitateauneiacţiunidepropagandăortodoxăîntoateţărileortodoxe.Seformaastfelunfrontcontraduşmanilorbisericiiortodoxe,careeraconsideratăpavăzănaţionalăşispirituală.68 LaCongresulSONFRde laCluj (1926)s-adiscutatproblemareorganizăriiseminarilor,totaicidespreconstruireacatedraleilacarecontribuiaşiasociaţia,iarla65 Ibidem,f.62.66 Ibidem,f.101v;ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar48/1925,f.58–68.67 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar45/1924,f.15-24.68 Ibidem,f.100–101.


266

Chişinău(1927)despreluptaîmpotrivadiferitelorsecte–comunicareaprofesoruluiIspir.

OatitudinecomunăcuceaabisericiiortodoxeamanifestataceastăasociaţieînproblemaConcordatului.SONFRaprotestat, împreunăcureprezentaţiibisericii,împotrivaConcordatuluicuVaticanuldin1927,careafostvotatdeparlamentîn1929şigarantaBisericiiromano-catolicedeplinalibertatedeacomunicadirectcuVaticanulfără controlul statului român.69 Lupta dusă de Societatea Ortodoxă în chestiuneaConcordatului, ridicarea prestigiului clerului prin conferinţe, broşuri, organizareaînvăţământuluireligiosînşcoală,careaculminatprinînfiinţareaoreidereculegereşiîntemeiereadecapelelainstituteledinBucureşti,CraiovaşiIaşi,pregătireatineretuluişiocrotirealuiprinnoulcămin,înfiinţatînanul1934lainstitutulîntemeiatînCapitală,învedereazăomuncăintensăînfavoareaortodoxismului. În1928,laalXVII-leacongresanualalSONFR,ţinutînaulaFundaţieiCarolIdinCapitală,s-araportatformareadenoicomitetefilialelaSulina,Letea-Nouă,înjudeţulBacău,şiînTransilvanialaGherla,Buziaş,Huedin,iarînCapitală,parohiile:BisericaAlbă,Icoanei,ManeaBrutaru,Sf.GheorgheNou,NiculaeTabacu,BisericaDoamnei,astfelcăînacestans-aajunsla36filialeînţarăşiînCapitală32comiteteparohiale.70ÎnBucureştis-apuspiatradetemelieExternatuluisecundarşicomercial„ZoeDr.Râmniceanu”alSocietăţiiOrtodoxe;încartierulRahovas-adeschisogrădinădecopiidindonaţialuiGh.Gr.Cantacuzino,iarceadinFloreascaafostmodernizată.Îngeneral,seconstatăoevoluţieascendentăaSONFR„s-ausăvârşitprogresesimţitoareînţinereasocotelilor,abilanţurilor,aarhivei,asecretariatuluişiacontabilităţii”.71

În anii ‘30, SONFR şi-a continuat activitatea, deşi s-a confruntat cu crizaeconomică.OiniţiativădeosebităaaparţinutfilialeiparohialeSf.Vasile,carecuocaziasărbătorilordePaştidinanul1932,prinintermediulpreşedinteiNicolinacol.NicolescuşiadoamneiinginerMironescu,aîmpărţitdaruribolnavilordelaspitalulFilantropiaşidelaspitaluldecopii.72

În anul 1935,Alexandrina Cantacuzino a adresat autorităţilor religioase oprezentare a activităţii de propagandă creştină ortodoxă a SONFR.73 În acest scopse înfiinţaseorade reculegere, care sedesfăşura în toate şcolileSONFR înfiecaresăptămână, de asemenea, concursul de religie, care avea loc în fiecare an, în lunafebruarie.S-auclăditcapelelainstitutulSONFRdinIaşi,Craiova,bisericălaGiurgiu,s-austrânsbanipentrubisericiînCluj,catedraladinTîrgu-Mureş,pentrucaseparohialeşibisericiînBucureşti,susţinereaprimeimănăstiridemaicilaCluj,criptelebisericiiNeamuluidelaMărăşeşti.69 Ibidem,p.21.70 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar65/1928,f.34–46.71 Ibidem.72 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar599,f.75.73 Idem,dosar138,f.54-57.

267


SONFRaorganizatşi înanul1937unnoucicludeconferinţe,cu tematicăreligioasă, laExternatul ortodox „ZoeRâmniceanu”dinCaleaMoşilor nr. 148, cuintrareliberăşicuurmătorulprogram74:28ianuarie-25februarie1937,Creştinismul şi BolşevismuldepreotulValeriuIordăchescu;Creştinismul şi FascismuldeNichiforCrainic;Creştinismul şi Naţional-SocialismuldeD.Stăniloae;Creştinismul şi Tragedia Spaniolă deAlexandrinaGr.Cantacuzino; Creştinismul Revoluţia Naţionalistă dePopescuTudor,iarînmartie1937Revoluţiile contimporane şi spiritul de ordin anglo-saxondearhimandritulIuliuScribanşiMarea Revoluţie: Revoluţia CreştinădeI.G.Savin.

SONFRşi-acontinuatactivitateaşi înperioadaregimurilordictatorialecares-au succedat înRomânia, până în anii comunismului.Astfel, în perioadadomnieiregeluiCarol al II-lea şi a influenţei legionare,membrele SONFRnu au aderat laFrontul Renaşterii Naţionale, deoarece asociaţia nu promova o orientare politică.Totuşi,simpatiilededreaptaaleAlexandrineiCantacuzinoaudeterminat-o,probabil,săadmită,chiarsăsusţină,unele iniţiativealeF.R.N.Pedealtăparte,AlexandrinaCantacuzinoîncercasăîntăreascăsituaţiaSONFRprintransformareasaînsocietateconfesională,fuzionareaşiprotecţiaBisericiiOrtodoxe.75

Înanii1938–1939,AlexandrinaCantacuzinoaajunsînconflictcuregeleCarolII-lea,căruiai-areproşatpublicmoralitateasaîndoielnicăşiatitudineaireverenţioasăfaţădeReginaMamăElena.Înconsecinţă,aintervenitMinistrulEducaţieiNaţionaleşiCultelor,careaînlocuitcomitetuldirectoralSONFRcuunulinterimar,condusdeAdinaTătărescu.Acesteia,practic,is-aimpusfuncţia,altfelsocietateafiinddesfiinţată.La6noiembrie1939,s-aconstituitoComisieinterimarădin7persoane,careacondusSONFRşiaactivatînmodtradiţionalpânăînseptembrie1940.Comitetulinterimaraorganizatconferinţe,concertedemuzicăreligioasă,acontribuitlanumeroasecununii,a ajutat ostaşii români cu haine, alimente, a realizat numeroase reparaţii la şcolileSONFR.76ChiarlegionariiaususţinutînfiinţareadecantinepelângăşcolileSONFRpentru copii săraci.77În această perioadă, Alexandrina Cantacuzino a fost arestatăladomiciliu.Dupăabdicarea regeluiCarolal II-lea,noulConducătoralRomâniei,generalulIonAntonescu,ahotărâtreactivareaAlexandrineiCantacuzinocaliderăaSONFR,la11septembrie1940.

Întoatăţarasocietateaapatronatnumeroasecununiireligioasepentruacombate„imoralitatea concubinajului”78.Astfel, în lunile iunie şi iulie1939 s-aucununat înîntreagaţarămaimultde70.000deconcubinişiaufostlegitimaţiastfelpeste100.000decopii.Societateaaprelucratsutedekilogramedelână,transformându-leînveşmintepentruostaşiiţării,cuocaziaconcentrărilorşimobilizării.S-aumaidăruitţigări,cărţi,74 Idem,dosar157/1936–1937,f.39.75 Idem,dosar190/1939,f.1-2.76 Idem,dosar198/1939,f.1–12.77 Idem,dosar174/1937-1940,f.13.78 Idem,dosar222/1940–1941,f.377–388.


268

iconiţe,zahăr,lămâi,valoareadarurilorreprezentândsutedemiidelei,iarscrisoriledemulţumirealeostaşiloraufostnumeroase.79

În anul 1940 a fost propus un ciclu de conferinţe, cu titlul generic Viaţa religioasă, aşa cum este şi cum trebuie să fie,cares-aţinutlaradiodecătremembriiSONFR şi simpatizanţi: Alexandrina Cantacuzino, preotul Comana, Aida Vrioni,profesorulSavin,NichiforCrainic,M.Vulcănescu,D.Băncilă,arhimandritulScriban,preotulDumitrescuBorza.

După pierderea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord în vara anului 1940,SONFRaacordatajutoarerefugiaţilorbasarabenişibucovineni,constândînmâncare,îmbrăcăminte,încălţăminte.În1941,dupăeliberareaBasarabiei,SONFRadesfăşuratoactivitatefebrilă:înfiinţaredeliceedefetelaChişinăuşiOdesa,organizareaserbăriiCrăciunuluidin1941laOdesa.PeOrdineadezipearmată,nr.14,din22noiembrie1941,mareşaluluiAntonescuacitatSONFR,spunândcăaceastăsocietateaîngrijitperăniţicupropriilemijloace,cudarurifăcutedediferitepersoane.

Înperioadaceluide-alDoileaRăboiMondial,înlocalulliceuluidefetedinstr.PrincipateleUnite63,seorganizaseSpitalulnr.358,undeaufostîngrijiţiînjurde600răniţi.80MajoritateainstituţiilorşcolarealeSONFRaufost, înperioada1941–1943,ocupatedearmatagermanăşitransformateînspitale:internateledinBucureşti,Buzău,Craiova,Giurgiu, Iaşi (spital german). Cel dinGalaţi servea de adăpost bătrânilorşicopiilor.81Totuşi,activitateaşcolarăsecontinuaînalteşcoli,deexempluînliceulbucureştean „Zoe Râmniceanu” funcţionau 15 clase, cu 582 eleve. Bibliotecilefuncţionau,elevele îşi luaucărţipentrua leciti acasă.Totodată, aveau loc în şcolidiferitemanifestări ca: serbareadatinilor, apatronului şcolii, împărţirededaruri înspitale,şezătoriorganizateîncadruleducaţieitineretuluişcolar,şezătoripentrurăniţi,şezătoriînfolosul„Asociaţieifosteloreleve”.

Situaţia politicădinRomâniadevenea însă totmai dificilă, iarMinisteruluiCulturiiNaţionaledecideaşipublicaînMonitorul Oficialnr.237din10oct.1942-ParteaI:sesuprimauşcolileparticulare.PreşedintaSONFRasusţinutunprotestşiaobţinutunelemodificări.82Darîndimineaţazileide12octombrie1944,AlexandrinaCantacuzinoadecedat.

Dupăîncheiereaceluide-alDoileaRăzboiMondialşipreluareaputeriidecătrecomunişti,membrele,proiecteledeactivitate,planuriledemuncă,totulseschimba,inclusiv limbajul.Astfel, în loc de SONFR vorbim de Comitetul de ÎntreprinderealSalariaţilorSocietăţiiOrtodoxe,deactiviştişi tovarăşi,desarcini,resorturi,ziaremuncitoreşti. Totodată, în spiritul muncii proletare, se organizau şedinţe bilunare,şedinţealecomitetelor săptămânale,dar se formauşi echipededansurinaţionale,coruri,seţineauchermeze.

79 Idem,dosar250/1943,f.2–7,dosar198/1939,f.1–12.80 Elvira–EcaterinaIvănescu,op. cit.,p.119.81 ANR,fondSocietatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române,dosar453/1943–1944,f.56.82 Idem,dosar245/1942–1945,f.2f,v.

269


UltimulCongresalSONFRs-adesfăşuratlaCluj,la10decembrie1944.Acolos-ahotărâtvalidareaComitetuluiCentral,iarMariaSoare,preşedintagenerală,aexpusunbilanţalactivităţiisocietăţiipeacelanşiobiectiveleviitoare.

Regimul politic democratic era înlocuit cu regimul dictatorial comunist, iarSONFR a protestat, la 20 ianuarie 1945, faţă de hotărâreaMinisterului EducaţieiNaţionaledeadesfiinţaoreledereligiedinşcoliledeucenicişiînlocuirealorcuorelede educaţie moral–cetăţenească. Greutăţile însă abia începeau. Uniunea FemeilorAntifascistereclamaSONFR,spunândcădesfăşoarăoactivitatepoliticăîmpotrivanoiiorânduiridinRomânia.Deasemenea,ministrulJustiţiei,LucreţiuPătrăşcanudecideademitereaconduceriiSONFRşi înlocuireacuocomisieinterimarăformatăevidentdinpersonalităţicuconvingericomuniste,precumSofiaC.TitelPetrescu,AlexandrinaMirceasauVictoriaSt.Voitec.83

Procesuldesfiinţării societăţii aduratmaimulţi ani şi s-apetrecut înetape.Au fost subminate toate şcolile ortodoxe, transformate în şcoli de surorimedicale,de educatoare şi au fost desfiinţate toate filialele. În 1948 a început reorganizareaînvăţământuluiromânescdupămodelsovietic,toateinstituteleortodoxealeSONFRfiinddesfiinţate.SONFRafostdesfiinţatăoficialîn1948,daractivitateaeiîncetaseîncădinanul1945.

Concluzii MembreleSONFRaufostfemeidinamice,creative,cuidealuriprofundumane,manifestateconstant,ceeaceaadusdesigurşiBisericaortodoxăprintresusţinători.Feministele, ca şi clericii, aumilitat continuupentru:creştereaprestigiuluibisericiiortodoxe,întărireaideiinaţionale,dezvoltareaeducaţieiculturale,moraleşireligioaseatinereigeneraţii.Acesteobiectiveaufostnudoarafirmateteoreticînnumeroaseleşedinţe,adunărisaucongresealesocietăţii,ciaufosturmăritepractic,printr-ogamăvariatădeactivităţi.

Comiteteleparohiale,dinBucureştişidinalteoraşe,auavutdeseoriiniţiativeşirealizărieducative,culturale,religioasecuscopulsprijiniriicopiilor,abolnavilor,a femeilor, construirea de biserici, culturalizarea populaţiei. Activitatea parohiilorSONFRestedemonstratămaialesînBucureşti,undedocumentelepăstrateprezintărealizările remarcabile ale parohiilor Lucaci, Oţetari, Sf. Apostoli, Biserica Albă,CuibulcuBarză,Sf.Voevozi,Ghencea,Sf.NicolaeŞelari,PopaChiţu,CărămidariideJosşimultealtele.Acesteparohiiaupatronatşcoli,biblioteci,auorganizatconferinţe,concertereligioase,bazare,festivaluri.

Influenţa şi activitatea SONFR s-a extins treptat în toată ţara, fiind maireprezentativă înMuntenia şiMoldova şi mai limitată în Banat, Transilvania. S-amanifestatşiînBasarabia,înfiinţândfiliale,şcoliortodoxelaChişinău,Odesa.

Prin ideologia sa profund umană şi creştină, prin componenţa sa diversăsocialşiprofesional,princolaborareaconstantăcuBisericaOrtodoxă,CasaRegală,83 Idem,dosar271/1945–1946,f.10–12.


270

intelectualitateaepocii şiprin realizărilemultilateralepe timpdepaceşide război,SONFRrămâneunmodeldesocietatedefeministăînRomânia.

ORTHODOX DIMENSION OF ORTHODOX NATIONAL SOCIETY OF ROMANIAN WOMEN

ABSTRACT

NationalOrthodoxSocietyofRomanianWomenswasafeministorganizationfromInter-WarsPeriod,thathadnumerouseducationalandculturalinitiatives.ThisassociationcollaboratedwithOrthodoxChurchthorughsomeparochialcommitteesfromBucharestandcountry. Thesecommitteescontributedtorisingandevolutionof someschools,churches,hospitals,organizedcelebrations,conferences,concerts,markets,distributedprovisionstochidrens,womens,illandpoorpeoples,speciallyintheInter-WarsPeriod.

ANEXE

1. Ordinul circular al episcopului Romanului.

Sfânta Episcopie a Eparhiei RomanuluiOrdinul circular cu Nr. 1072 din 17 iulie 1910 către Prea Cucernicii Protoierei ai Eparhiei. (Jud.Roman,Bacău,PutnaşiTecuci)

Anulacestas-aînfiinţatînCapitalaRomâniei„SocietateaOrtodoxănaţio-nalăafemeilorromâne”,cuscopuldeadezvoltaculturaşieducaţiuneacopiilorro-mâni,dinpunctuldevederereligiosşinaţional,aşaprecumcereinteresulpatriotic. Scopulşi-lvaajungeprinconferinţereligioase,deistorie,literaturănaţio-nalăşiigienă;prinînfiinţaredegrădinidecopii,şcoaleşiinternate–alteledecâtaleStatuluişipusesubimediatapriveghereaaceleiSocietăţi;prinînfiinţaredecursuripentruadulţi;prinancheteamănunţiteasuprastăriimoraleşimaterialeaorăşenilorşisătenilorortodocşişiinstrucţiuneareligioasăalor,făcându-sedărideseamăcă-trecomitetulcentralalSocietăţiiasuprastăriireligioaseşimoraleacredincioşilor;prindeşteptareaîneiasentimentelorreligioaseşipatriotice;prinorganizareadepetreceripentrucopiiideşcoalăînzilelededuminicişialtesărbători;prinluareadeinformaţiuniasupracauzelorpentrucarisetrimitcopiilainstitutestrăine;prinstrângeredebani.FondurilenecesareşilevaagonisiSocietateaprindonaţiuni,legate,subscripţii,co-tizaţii,prinbeneficiilecevorproduceconcerteleşiconferinţelereligioase,serbărileculturale,etc.

271


Lalucrulacestaestechemat,caajutor,şiclerulparohial,carevatrebuisăiaparteîncomiteteşilatoatăactivitateaSocietăţii,încareroluldecăpetenie,dirigu-itorşiprecumpănitorîlaufemeileromâne. Aceastăstaredelucruris-acreat,zice-se,învederea„turburăriiprovocatăînBisericanoastrăortodoxănaţională,înurmapropagandeicatoliceşiarătăciriiunoradintrefiiPatriei”. CutoatecăînmareanoastrăsocietatechreştinăorthodoxădeRăsărit,dincarecutoţiifacemparte,nupoatefivorbadeonouăsocietatechreştinăorthodoxă,căciatunciarînsemnaoricăseblameazăpenedreptsocietateaceamarechreştinăortodoxădeRăsărit,careîntoatăorganizareaşiactivitateaEiseconducedupăanu-mitenormeimutabile,datedeMântuitorulHristosşideBisericaLui,luminatădeDuhulSfânt,oricăsubetichetaorthodoxieiseînfiinţeazăosocietate,careporneştedinaltemotive,concepeînaltfelorthodoxiacunormeleeideviaţăşiurmăreştealtscopdecâtalmariisocietăţichreştineorthodoxedeRăsărit. CutoatecămareainstituţiunechreştinăorthodoxădeRăsăritestecompusădinpăstorişipăstoriţi,adicădinceicariînvaţă,dinceicaricârmuiescşidinceicarisuntcârmuiţişiconduşipecaleamântuirii,şi,caatare,estedeneadmiscaînsânuladevărateiBisericialuiHristos,păstoriţiisădevinăpăstorişidătătoridetonînfelulcumBisericaareaîndeplinichemareaSa,faţăcufiiiSăicaşifaţădeprotivniciiSăi. Cutoatecănuprin„luaredeinformaţiuni”numai„asupracauzelorpentrucari se trimit copii la institute străine”deorthodoxie, sepoateopri frecventareaunorasemeneainstituţiidinparteacopiilororthodocşi,ciprinhotărâreapărinţilor,amamelorînspecial,deanusemaitrimitepefiiisăiînasemeneainstitute,cumşiprinînfrânareaacelorinstitutetoleratelanoi,sepoatepreîntâmpinapericolul. CutoatecănuprinneîncredereaîninstituteledeeducaţiuneşiculturăaleStatuluişiprinblamarealorsepoaterezolvaproblema,ciprinîntărireaacestoraşiprinpunerealorpeolargăbazăreligioasă. CutoatecănuBisericanoastrădominantăînStatestedevinăcănuelăsatăsăseîngrijeascăîncădinşcolileprimare,deinstrucţiuneaşicreştereareligioasă–moralăatineretuluiŢării,baîncăsedătristaprivelişte,căaceeaceuniiclădesc,alţiidărâmă;şipentruaceean-armaitrebuiumilită,ciajutatăînchipcorespunzătorcumenireaEi,darnuînfelulcumsetinde. Totuşi,pentrucăestevorbadeîncurajareaşiajutorareainiţiativeiprivatedeaaveamaimulteşcolidecâtle-arputeaaveaşiîntreţineStatul,scriemPreaCucer-nicieiTalesăpuiînvedereaiubituluiclerdinacelJudeţ,caatuncicând“Societateaortodoxănaţionalăa femeilor române” îivacereconcursulpentrustrângereadefonduri,să-ldea,îndemnândşipeceilalţiiubiţifiiaimeiduhovniceştidinstareamireneascăacontribuicucevorputea,cunoscutăfiinddărniciaromânuluinunu-maifaţădeceideolegeşideunsângecuel,cişifaţădeceidealtneamşidealteconvingerireligioase.


272

Iubitulcler,însă,căutândadaconcursulceisevacere,vauzanumaideacelemijloace,carinu-ivorştirbiîntrunimicdemnitateaşiprestigiulsăusacerdotalşipastoral.

Episcop, GERASMU

ANR,fondSONFR,dosar541/1910,f.20.

2. Statutele SONFR

Monitorul Oficial,17februarie1911,p.10652–10653.3. Regulamentul comitetelor parohiale ale SONFR.

273


SOCIETATEAORTODOXĂNAŢIONALĂAFEMEILORROMÂNE

REGULAMENTpentruComiteteleparohiale

Art.1.–NumărulmembrilorComitetelorparohialevafistabilitdemembriieforieirespective.Toţipreoţii,institutoriişiinstitutoareledinenoriesuntdedreptmembriaicomitetelorparohiale. Art. 2. –Ca prezidentă se va alege de comitetul parohial o doamnă saudomnişoarăcudomiciliulstatornicînenorie. Vice-prezidentvafidedreptparohul;secretarulsausecretarasevaalegedintre institutorii din enorie.Unde nu exista şcoală, se poate alege secretar sausecretarăoricaredinmembriicomitetului. Art.3.–ÎndatoririleComitetelorparohialesunturmătoarele: a).–alucrapentrurealizareascopurilorSocietăţii,conformStatutelor. b).–afaceînscrieridemembri,căroralisevorliberachitanţedecasieraComitetuluiCentral,şiaţineunregistruspecialdenumeleşiadreselemembrilordinenorie. c).–afaceancheteamănunţiteasuprastăriimoraleşimaterialeaenoriaşilor. d).–aluainformaţiuniasupracauzelorpentrucaresetrimitcopiilainstitutestrăine. e).–afacepropagandăpentrusocietate,deşteptândsentimentelereligioaseşipatriotice. f).–apurtagrijădeinstrucţiuneareligioasăaenoriaşilor,încarescopvorînsărcinamembriidinsânullororivorfaceapellamembriidinafarădeComitet,casăiamăsurilecuvenite. g).–aorganizaduminiceleşisărbătorile,cursurideadulţi,încaresevortratamaialessubiectereligioase,patrioticeşideigienă. h).–aorganizaduminiceleşisărbătorile,petreceripentrucopiideşcoală;laacestepetrecerisevorexecutacântecereligioaseşipatrioticeşisevorreprezentapiesepotrivitecuvârstacopiilorşicuscopulSocietăţii. i).–aseîntrunicelpuţinodatăpelunăpentruarezolvapetiţiunilecelisevoradresadecătreenoriaşişipentruaredactaunraportamănunţitdespreactivitatealorcătreComitetulCentral,dându-şitotodatăavizulasupramăsurilorcearfideluat. Art.4.–Dacăenoriavaaveatrebuinţădeogrădinădecopiisaudeoşcoală,Comitetul parohial se va adresa Comitetului Central, spre a lua dispoziţiunilenecesare. Art.5.–Comiteteleparohialevorputeastrângebaniprincotizaţiuni,prinsubscripţiipentruenoriaşişiprinserbăriorganizateînenorie.


274

Pentruacoperireacheltuielilornecesitatedeactivitateacomitetelorparohiale,acesteavorputea întrebuinţaapatrapartedin încasări, iar restulseva trimite laCassaComitetuluiCentral,împreunăcuexpunereaamănunţităaîncasărilorşicuactejustificativepentrucheltuielilefăcute. Încazcândcheltuielilereclamatearîntreceapatrapartedinîncasări,sevacereaprobareacomitetuluicentralpentrusumanecesară. Art.6.–ComiteteleparohialevorputeafaceComitetuluiCentralpropunerideoricenaturăprivitoarelarealizareascopurilorSocietăţii,potrivitcutrebuinţelelocale.

PREZIDENŢIDEONOARE:I.I.P.P.S.S.L.L.MITROPOLITULPRIMATALROMÂNIEIşi MITROPOLITULMOLDOVEIŞISUCEVEI. PREZIDENTĂ:DOAMNAANASTASIAGR.PHILIPESCUstradaScauneNo.26. VicePrezident: P.S.S.ARHIEREULTEODOSIEPLOEŞTEANU

Membri:DoamnaZoeGr.Râmniceanu,casieră,str.ScauneNo.45„SultanaC.Miclescu„AlexandrinaGr.Cantacuzino„MariaTimuş„ZoeN.Mandrea„ElenaM.Săulescu„EsmeraldaI.Manu„ZoeRosettiBălănescu„ElisavetaI.Manu„TatianaNiculescu-Dorobanţu„ElisaG.GreceanuD-raEleonoraStratilescu„ElenaC.Odobescu„MariaGlogoveanu,secretară„OlgaRitoridi,delegataparohiilorPreaCuvioşiaSaArhimandritulScribanD-nulPorfesorDim.Onciul„„D.C.Butculescu„„S.Mehedinţi„„P.Gârboviceanu

275


„„Gh.Adamescu„„BoroianuPărinteleeconomIlieTeodorescuD-nulProfesorIoanScurtu„InstitutorNegulescu

Cenzori:DomnulI.C.Băicoianu„AlexD.Florescu„Dim.Z.Furnică

ANR,fondSONFR,dosar4/1910–1918,ff.63,64.

4. Fotografie cu membrii unui comitet parohial bucureştean.

ANR,fondSONFR,dosar558,f.107.


276

5. Proces-verbal privind întemeierea comitetului parohial Ghencea.

ANR,fondSONFR,dosar559,f.102

277


6. Anunţ al comitetului parohial Sf. Voevozi privind organizarea la Palatul Ateneului, la 31 ianuarie 1912, a unui concert de binefacere.



278

7. Anunţ al comitetului parohial Cuibul cu Barză, cu privire la desfăşurarea unei şezători literare şi muzicale la 22 februarie 1915.


279


SOCIETATEA „SARPETROL” (SOCIETATE ANONIMĂ PENTRU COMERŢUL ŢIŢEIULUI ŞI

INDUSTRIA DE PETROL)1925-1948

Ionela NIŢUDan-Ovidiu PINTILIE

Întreprindereas-aînfiinţatladatade27noiembrie1925cafirmăindividualădepetrol,subnumele„LeonSanielevici”1,conformactuluiconstitutivşistatutelorpublicateîn„MonitorulOficial”din4decembrie19252.Scopulsocietăţiiera„deafaceoperaţiunidecumpărareşivânzaredeţiţeiîncomision,câtşioriceoperaţiuniînlegăturăcuindustriadepetrol”.Capitalulsocialiniţialerade5.000.000,împărţitîn 10.000 acţiuni la purtător a câte 500 lei fiecare. Principalii acţionari au fosturmătorii:LeonSanielevici,careadepus1.000.000lei,pentrucareaprimit2.000deacţiuni;DodelSanielevici–directorulBănciiFortunadinBucureşti,careadepus1.000.000şiaprimit2.000deacţiuni;LeonidaMavrojani–administratordelegatalBănciiFortunadinBucureşti,careadepus1.000.000şiaprimit2.000deacţiuni;Sim.Marcovici-Cleja–exploatatordepetroldinBucureşti,reprezentatdeVictorKendlerînbazaprocuriiautentificatădeLegaţiaRomânădinParis,careadepus1.000.000şiaprimit2.000deacţiuni;dr.I.Daniel–medicdinBucureşti,careadepus500.000leişiaprimit1.000acţiuni;VictorKendler–avocatdinBucureşti,careadepus250.000leişiaprimit500deacţiuni;NicolaeLucianu–avocatdinBucureşti,careadepus250.000leişiaprimit500acţiuni.Capitalulafostsubscrisînnumerar,dincare1.500.000leireprezentând30%,s-adepuslaBNRcurecipisa100.871din1925, iar restulde75%s-auvărsat înprimeleziledupăautorizareade funcţionare. Potrivit art. 7 din actul constitutiv, fiecare dintre fondatori aveadreptuldeatransmiteprinsimplădeclaraţiefăcutăsocietăţiiînaintederepartizareaacţiunilor,oricenumărdeacţiunidincelesubscrise,iaracţiunileputeaufieliberatedirectpersoanelorcătrecares-afăcuttransferul.ActulconstitutivafostautentificatdeTribunalulIlfovlanr.29.891din1925.

S-a reorganizat în 23.12.1925 în „Societatea Anonimă Română pentrucomision de ţiţei şi pentru industria de petrol”, tot cu un capital social iniţialde 5.000.000 lei3. Conform art. 1 din statute, societatea va purta numele de„SARPETROL”,societateanonimăpentrucomerţulţiţeiuluişiindustriadepetrolfiindînscrisăînRegistrulOficiuluiComerţuluilanr.583din1933,iarînRegistrul

1 LeonSanielevici(n.1875-d.1950),românevreucareafostoperatorprivatîndomeniulpetrolierdinRomânia.2 „MonitorulOficial”,parteaaI-a,nr.268din04.12.1925,p.13.607-13.611.3 Serviciul JudeţeanArgeş alArhivelor Naţionale (în continuare S.J.A.N.Argeş), fondSocietatea„Sovrompetrol”,dosar54/1946-1952,f.1.


280

OficiuluiExportatorilor,subnr.529din1939.SediulsocietăţiiafostînBucureşti,stradaNicolaeIorganr.25.

La 21 martie 1929, prin Adunarea Generală Extraordinară a societăţii,publicată în „Monitorul Oficial” nr. 87 din 20.04.1929 ,se decide schimbareaemblemei societăţii în: „SocietateaAnonimăRomână pentruComerţul Ţiţeiuluişi Industria de Petrol, fost Leon Sanielevici”4. Cu această ocazie se decide şiposibilitateamajorăriicapitaluluisocialiniţialde5.000.000lei,careputeafiridicatpânăla50.000.000lei.Înşedinţadin24aprilie1929,conformprocesului-verbalnr.11alConsiliuluideAdministraţie,sedecidesporireacapitaluluisocialde5.000.000leila30.000.000lei,iarînşedinţasadin26mai1930,conformprocesuluiverbalnr.15,sedecidesporireacapitaluluisocialdela30.000.000leila35.000.000leideplinvărsat5.

Conform evidenţelor principalilor deţinători de acţiuni, la 08.10.1940,capitalulsocialalsocietăţiieradeţinutdeurmătorii6:

Numele şi prenume Număr acţiuni /Bucăţi Valoare în leiLeonSanielevici 60 30.000IonelSanielevici 27.120 13.560.000AdelaSanielevici 15.000 7.500.000EmilSanielevici 380 190.000Dr.I.Daniel 5.670 2.823.000Renedr.Daniel 21.500 10.750.000Av.I.Codreanu 30 15.000Ing.Al.Popescu 30 15.000RaulCuleanu 60 30.000C.D.Dimitriu 60 30.000Ing.N.Costache 60 30.000LeonCernea 30 15.000TOTAL 70.000 35.000.0000

În registrul de acţionari la 9 octombrie 1940 figurează ca deţinători aiacţiunilorurmătorii:

Numele şi prenume Număr acţiuni /Bucăţi Valoare în leiSARDEPSAR 34.880 17.440.000MeoticaRomânăSAR 34.880 17.440.000Ing.N.Costache 60 30.000Av.I.Codreanu 30 15.000Ing.Al.Popescu 30 15.000RaulCuleanu 60 30.000C.D.Dimitriu 30 30.000

TOTAL 70.000 35.000.0000

4 „MonitorulOficial”,parteaaII-a,nr.87din20.04.1929,p.3.064.5 Idem,nr.159din1930.6 S.J.A.N.Argeş,fondSocietatea„Sovrompetrol”,dosar54/1946-1952,f.11.

281


În noiembrie 1940, Consiliul de administraţie al societăţii S.A.R.D.E.P.aprobă cumpărarea a 34.880 acţiuni valorând câte 425 lei/bucata, aparţinândsocietăţiiSarpetrol,înpărţiegalecusocietatea„MeoticaRomână”caremaitârziulevarevindesocietăţiiSARDEPcupreţulde14.724.000lei7.

Înregistreledeacţionari,în2ianuarie1941figuraucadeţinătoriSARDEPSARcu69.760acţiuniînvaloarede34.880.000lei,ing.N.Costache(60acţiuni),A.Cruceanu(30acţiuni),ing.Gh.Nădejde(30acţiuni),ValterRaţiu(30acţiuni),dr.C.Buhlea(60acţiuni)şiing.BarbuNegoescu(30acţiuni).Întotalerau70.000acţiunia35.000.000lei.

La 30 iulie 1941, prinAdunareaGenerală semodifică din nou emblemaîn „SARPETROL” – SocietateaAnonimăRomână pentru Comerţul Ţiţeiului şiIndustriadePetrol–cauzeleschimbăriiemblemeifiindschimbareaobiectuluideactivitate al societăţii, care a trecut de la comerţul de ţiţei la lucrări de foraj şiexplorare.

La31 decembrie1941Consiliuldeadministraţiealsocietăţiieraformatdinprof.C.Bălescu-preşedinte,dr.C.Buhlea,HeinrichConzenşiValterRaţiu-membri,iaring.BarbuGheorgheNegoescu,directorgeneral.Capitalulsocialerade35.000.000lei.La12mai1942,capitalulsocialsemăreştela70.000.000lei,prinaportulconsorţiuluigermanînmaterialedeforaj,societateaKontinentaleOel,conformprocesului-verbalnr.64alConsiliuluideAdministraţie8.

În 17 iulie 1942, principalii acţionari ai societăţii erau societăţile:KontinentaleOelşiSARDEPSAR,cucâte69.760acţiunifiecare, învaloarede34.880.000leifiecare,dr.C.Buhleacu120acţiuni,ing.N.Costachecu120,iarA.Cruceanu,ing.Gh.Nădejde,ValterRaţiuşiing.BarbuNegoescu,cucâte60acţiunifiecare.Întotalerau140.000acţiuniînvaloareade70.000.000lei.

La 2 august 1945, conform Legii 573/1945 (Monitorul Oficial 161 din1945)înregistruldeacţionarifigurauurmătoriideţinătorideacţiuni:„UbiedinenieUcrneft”şi„SARDEPSAR”cucâte69.760acţiunifiecareînvaloarede34.880.000leifiecare,dr.C.Buhlea120acţiuni,ing.N.Costache120acţiuni,Gh.Nădejde60acţiuni,ValterRaţiu60acţiunişiing.BarbuNegoescucu60acţiuni.Întotalerau140.000acţiuniînvaloarede70.000.000lei9.

Conformart.4dinstatute,societateaaveacaobiectdeactivitatecomerţulcu ţiţei, atât în vederea alimentării rafinăriilor pentru consumul intern, cât şi învedereaexportului,precumşioactivitatemairedusădeforajşiextracţie.Dincauzaîmprejurărilorşiţinândseamadeintereseleeconomieinaţionaledeamăripecâtposibil producţia de ţiţei, societatea, începând cu 1941, a căutat să dezvolte câtmaimultactivitateadeforajşiexploatareaterenurilorpetrolifere,iarînsecundar,

7 Idem,fondSocietateaSARDEP,dosar34/1940,f.n.8 Idem,fondSocietatea„Sovrompetrol”,dosar54/1946-1952.9 Ibidem,f.12.


282

recepţii şi vămuiri de produse petrolifere pentru export.Birourile de recepţie şivămuiriculaboratoarelaPloieştişiGiurgiufăceaupreluareacalitativăşicantitativăaţiţeiuluişiproduselorpetrolierepentrucumpărătoridinGermani,ElveţiaşiItalia,delafirmeleexportatoaredinţară.

Învedereapunerii înaplicareaacesteiactivităţis-a întocmitunprogramde foraj atât pe terenuri proprii, cât şi prindiferite aranjamente cu alte societăţipetroliereşi înspecialcumiciiproducătoricărora li s-aasigurat sprijinul tehnicşi înspecialfinanciarpentruapune învaloare terenurileşiconcesiunilepecarele deţineau. Societatea şi-a asigurat continuu materiale de foraj atât pentru ea,cât şi pentru societăţile cu care avea încheiate convenţii. La finele anului 1941societateaşi-aasiguratcantităţinecesaredeprodusepetrolieredestinateexportuluiînGermania,Slovacia,BulgariaşiGrecia.

Cutoatedificultăţilevremurilors-agăsitpersonaldespecialitatepentruaformaungrup„tehnicromânescbineinstruitşiexperimentat”,precumşimaterialelepentruîndeplinireaprogramelordeactivitate.Beneficiul,la31.12.1941,afostde2.455.696lei,dincares-aacordatundividendde5%învaloarede1.750.000lei10.Faţădeanul1940cânds-aacordatundividenddoarde1%,învaloarede350.000lei,creştereaerasemnificativăşireflectaoactivitatemaiintensăşimaibună.Pentruanul1942rămâneaosumădereportatînvaloarede297.702lei.

Activitatea societăţii s-adesfăşurat la schelaMisleadin judeţulPrahova,undea instalatunnumărde21de sondecarevordeveniproductive.A încheiatconvenţiicualtesocietăţipentruexploatareascheleiCopăceni-Răzvad,cuunnumărde7sondeînproducţieşideundeaveaoparticiparede50%încalitatedeoperator,şilaschelaRăzvaddinjudeţulDîmboviţacuunnumărde5sondeînproducţieşioparticiparede50, tot încalitatedeoperator.Deasemenea,aefectuatexplorăriînŢinutulMiniernr.VITega-Buzăucuoparticiparede6%,ŢinutulMiniernr.XMoineşti-Bacăucuoparticiparede3%şiŢinutulMiniernr.XIVăsieşti-Bacău,cuoparticipaţiede3%.Aparticipatlaexplorareaunorstructuriizolatecumarfi:structuranr.IVŞuţa-Seacăjud.Dâmboviţa,cuoparticipaţiede2%,structuranr.VITohani-Buzău,cuoparticipaţiede5%şistructuranr.VIIDolani-Dîmboviţa,cuoparticipaţiede25%.ÎnexploatareaparticipatlaschelaGura-OcniţeiaparţinândsocietăţiiConcordia,cuoparticipaţiede33%lasondanr.1Sarpetrolşioparticipaţiede15%lasonda2001„Concordia”.LaschelaMislea-RuncuasocietăţiiIRDPaveaoparticipaţiede56%lasondanr.104şide50%lasondanr.106.Laexploatarea„Areta”delaTelega-Călinetaavutoparticiparede50%lasondanr.3,de25%lasondanr.10şide40%lasondanr.1111.

Materialele necesare pentru forare şi pentru exploatarea sondelor erauprocuratedelasocietăţileReşiţa(aparateledepompaj,electromotoare),„Concordia”10 S.J.A.N.Argeş,fondSocietateaSarpetrol,dosar6/1942,f.n.11 Idem,fondSocietateaSovrompetrol,dosar54/1946-1952,f.2.

283


(prăjini),„CablulRomânesc”(cablajele),„Cosmos”(metaledure),„Moldonaphta”(burlaneermetice),precumşidelaunelesocietăţidinGermaniacareeraufurnizateprinsocietateaKontinentaleOel.

Deţineapentruforajunaparatpentruadâncimeade2000metricumaşinide aburi complet, aflat la Gura Ocniţei, un aparat de foraj pentru adâncimi de1000metricumotoarepeexploziecomplet,cu728metriprăjinideforaj,aflatlaCopăceni,unaparatdeforajtipLuceypentru1000metriadâncime,cuechipamentelectricşi244metriprăjiniRotary,aflatlaMisleaşiunGranicpentruadâncimeade1000metripentrumaşinadeaburi(pentruintervenţiifărăprăjini),aflatlaGuraOcniţei.DeţinealaschelepetroliereburlaneeuropeneşiburlaneA.P.I.dediferitedimensiunişilungimi,dublesaunormale12.

Pentru forarea perimetrelor deţinute s-au încheiat convenţii cu societatea„Sondrum”pentruinstalareaadouăsondelaschelaSf.Gheorghe,precumşiaunuirezervorde50vagoanedeundeproducţiaerapompatălasocietatea„Colombia”,cusocietatea„Româno-Belgiană”pentruinstalareauneisondelaNiculeşti–Buzău,aunei sonde laPietriş cu societatea IRDP, careprimea12%din totalul ţiţeiuluibrut,precumşipeperimetreledelaPiţigaia(douăsondecusocietateaPetrolina),Cislău,Băneşti-Telega,ŢinteaşiPoliciori.Deasemenea,s-aconstruitoconductădegazede4ţoliînlungimede6km.pentrualimentareaşantierului„Copăceni”,dincarejumătatedinmaterialeşimanoperăerauasiguratedesocietatea„Unirea”.La Copăceni materialele deţinute de societate au fost date în primire societăţii„NaphtaRomână”,careurmasăpunăînexploraresondefolosindacestemateriale,darcupersonalpropriu.„Sarpetrol”furnizasocietăţii„Naphta”,înbazaconvenţieiîncheiate, material lemnos adus din Bucovina şi Cîmpulung Muscel, care eradepozitatîngaraVălenideundeeratransportatcuautocamioaneleşicuboiiatuncicândnu semaiputea face transportdincauzavremii şi anoroiului. „Sarpetrol”hotărâseasecumpăradouăperechideboipentruschelaCopăceni,iarsocietatea„Sondrum”cumpăraselafelpentruşantieruldelaGuraOcniţei.

Aşacumamprecizat,societateaaîntreprinsdouăcategoriideforaje,unelepentrucontulsău,iaraltelepentruterţepersoaneîncalitatedeantreprenor.CostulmediudeforajpentrusondelepropriidelaCopăceniafostde16.681lei/metruîn1942,22.281lei/metruîn1943şi17.610lei/metruîn1944.Costulmediudeforajpentrusondeleforatepentrusocietatea„Sondrum”afostde8.680lei/metruînanul1942şi12.033lei/metruîn194313.

Cantităţile şi felul produselor petroliereobţinutede societate înperioada1942-1945,delascheleleMislea,Copăceni,GuraOcniţei,Runcu,dinredevenţeşiparticipaţiuniaufosturmătoarele:

12 Ibidem,p.5.13 Ibidem,f.9.


284

Anul Ţiţei parafinos

Ţiţei semi-parafinos

Ţiţei uleios

Total general

1942 270 1.113 - 46.784tone1943 1.116 9.106 4.071

1944 1.583 6.717 5.0751945 2.864 6.833 8.036

TOTAL 5.833 23.739 17.182

Numărulmetrilorforaţiafostde4.073m.în1942,7.329m.în1943,1.362m.în1944,715m.în1945,carefăceauîntotalde13.484m.

În perioada 1942-1945, numărul mediu al lucrătorilor şi funcţionarilorsocietăţiicareauactivatlacentralaBucureştişiceletreischelepetrolifereafostde14:Anul

Centrala Bucureşti Schela Mislea Schela Copăceni Schela Gura Ocniţei

Lucrători Funcţionari Lucrători Funcţionari Lucrători Funcţionari Lucrători Funcţionari

1942 - 76 - - 3 1 8 2

1943 - 94 148 7 9 2 70 8

1944 - 85 112 7 27 5 69 8

1945 - 36 107 8 25 5 22 5

„Sarpetrol”, pierzându-şi treptat caracterul comercial iniţial, şi-a limitatactivitatea,înspecialînultimiitreiani,laexploatareaterenurilorsale,ţiţeiulrezultatfiindapoivândut,înanii1942-1944,societăţiiSARDEP,careîncadrulconsorţiuluigermandepetroldinRomâniaşianumesocietatea„Kontinentale”,erasocietateadecomercializareşiexportaţiţeiului,iardupăîncheiereaarmistiţiuluiţiţeiulafostdirijat, conformprogramelor stabilite deMinisterulMinelor şi Petrolului, directrafinăriilorDoiceşti,StandardşiVega.

În anul 1942, în urma operaţiunilor sale comerciale, societatea a vândut4.758tonedeţiţei,înanul1943–14.562toneţiţei,iarînanul1944–10.288toneţiţei.Înanul1945,societateaaprelucratînrafinăriaDoiceştiocantitatede4.802toneţiţei,iarîn1946producţiasondelordelaceletreischeleafostde1.270tone.

ÎntrimestrulIVdin1946,societateadeţineaunnumărde29sondepreluatedelaaltesocietăţispreexploatareşi10sondeforatedesocietate.SchelelepetroliereerausituatelaMislea,caredeţineacelemaimultesondepreluateşianume25,GuraOcniţeicudouăsondepreluateşiCopăceni,lafel,cudouă15.Totalulmetrilorforaţierade32.665metri.14 Ibidem,f.7.15 S.J.A.N.Argeş,fondSocietateaSarpetrol,dosar1/1936-1946,f.n.

285


Pentrutransportulşicomercializareaţiţeiului,societateanuposedaconducteprincipale,cinumaiconducteinterioaredinţeavăde2-4ţolipentrutransportulapei,gazului,aburilorsauţiţeiuluiîntrediverseleinstalaţiiinterioarealeschelelor.ExistalaschelaMislea44derezervoaredelemncuocapacitatetotalăde1.516tone,6bataledefiercuocapacitatetotalăde17toneşi3rezervoaredefierde506,5tone.LaschelaGuraOcniţeiaveaunrezervordefiercuocapacitatede450toneşialtepatrurezervoaredefiercuocapacitatede109,2tone.LaschelaCopăcenideţinea6rezervoaredelemncuocapacitatetotalăde191,7toneşitreirezervoaredefiercuocapacitatetotalăde81,9tone.TotlaGuraOcniţeiexistaşiunparcderezervoarecompusdincincirezervoaredefiercuocapacitatetotalăde139,3tone.

SocietateaposedastaţiidepompajcedeserveaunecesităţileinterioarealesondelorlaschelaMisleaşiPoienăreanca,dotatecumotoareelectriceşiaparaturanecesară.

LaCopăceniaufostinstalateşitreibarăciconfecţionatedeÎntreprinderileLuculescu pentru cazareamuncitorilor precum şi o magazie pentru depozitareaporumbului, destinat exclusiv personalului. Pentru aprovizionare şi intereselecomunealecelordouăsocietăţiseîntrebuinţaosingurăcamionetămarcaFord,restulcamioanelorfiind întrebuinţatepentru transportulechipamentelorşimaterialelor.SocietateamaideţineaunautoturismSkodacarenuaveacauciucuridincauzăcăseprocuraugreu,iaringinerulFriedenreich,neposedândomaşinăadecvată,călătoreacumaşinipuseladispoziţiedesocietăţile„Kontinentale”sale„Concordia”.Îniunie1943 vormai fi închiriate de la societateaKontinentale două camioanemărcileHenschelde6toneşiBorgwardde3tone,inclusivcauciucurideschimb.

În conformitate cu hotărârea Asociaţiei Industriilor de Petrol, diferenţaîntrepreţulmaximalalporumbuluişiceldepepiaţăerasuportatdesocietate,aşacumprocedautoatesocietăţile.Porumbul,făinaşialtealimenteprocuratepentrufuncţionariişilucrătoriisocietăţiidindiferitejudeţeşicupreţuridiferite(făina–40lei/kgşiporumbulştiulete–36lei/kg)şinormeleCAIP,sedistribuiausalariaţilorpebazacartelelorşiaaprobărilordatedecomitetuldedirecţie.

Pentrudepozitareamaterialelordestinatemicilorproducătoris-ahotărâtcaprinintermediulsocietăţiiSARDEPsăseamenajezepeunterensituat înBăicoiomagaziepentrudepozitareatuturormaterialelor,iardacăarfifostnecesar,săsemăreascăsuprafaţaterenuluideţinut.

Înianuarie1943,comitetuldedirecţieahotărâtsăacordeîntreguluipersonalde la scheleleCopăceni,GuraOcniţei,Misleaun sporde scumpete, la fel ca şicelelalte societăţi petroliere şi care în general reprezenta salariul pe zi, fără oresuplimentare,înmulţitcu25dezilelucrătoare,şiaceastalaovechimeînserviciudeunan.

În august 1943, în vederea unei eventuale evacuări a biroului tehnic dinPloieştis-ahotărâtînchiriereadinvremeadouăcasesituatelaMislea,învederea


286

evacuăriifuncţionarilorşiafamiliiloracestoradinPloieşti.Chiriauneiasemeneacaseerastabilităla50.000leianual.Totodată,sehotărăştemutareasocietăţiidinlocalulsituatînbulevardulBrătianunr.26,înpalatulSARDEP,etajulIII,societateaSarpetrolplătinddreptchirietotaceleaşisumepecareleplăteaşiînvechiulimobil,plusluminaşieconomiileceserealizaudepeurmaserviciilordetelefonie,curieretc.

Dincauzalipsurilor,„spiritelemuncitorilordinschelesocietăţiieraufoarteagitate”înprimulrânddinlipsabanilor,câtşiaîncălţăminteicarepunealucrătoriiînimposibilitatea„dea-şiprestamunca”.CantitateaalocatăsocietăţiidecătreC.A.I.P.eracompletinsuficientăşicutoatecăs-auluatmăsuripentruînlocuireabocancilorcu opinci (se comandaseră 150 perechi), lipsa fondurilor a împiedicat derulareaîncontinuareaacesteiaprovizionări.Lafeleraunemulţumiţişiservitoriiaflaţiînserviciu,carenumaiaveaucostumedehaineşipentrucarecomitetulahotărâtali seda10.000 leidefiecare,pentrua-şiconfecţionaunrânddehainenecesare.În 23.11.1943C.A.I.P. a repartizat cota procentuală hotărâtă de Secretariatul deStat alAprovizionării şi anume 70 de perechi de bocanci care au fost împărţiţilucrătorilorceîncepuserăsănusemaiprezintelaserviciu,fiindnecesarăintervenţiajandarmerieilocalepentruamaipotolistareadespiritîntrelucrători,carefuseserăanunţaţişideconcediereaa15dintreei,începândcu1decembrie.

În iulie 1944, Comitetul de direcţie al societăţii era compus din ing. B.Negoescu, Emil Salay, ing. O. Friedenreich, G.B. Diamandescu, Ion Ionescu,ing.GheorgheConstantinescuşi ing.Niculescu-Dorobanţu.Acesta,hotărăşteca,începândde la1 iulie,cupreavizul legal,societatea„Sarpetrol”săconcedieze7lucrătoride la schelaGuraOcniţei, iarSocietatea„Sondrum” -9 lucrătoride laaceeaşi schelă.Acest lucru s-ahotărâtpentru reducereacheltuielilorgeneralecuîncă325.000lei,ceeaceducealaoeconomietotalăde700.000lei,schelaposedândşio echipăde foraj suplimentară care se întrebuinţa la alte activităţi.Se aduceala cunoştinţa comitetului de către I. Ionescu că lucrătorii scheleimanifestau „onemulţumirevădită,pentrucănulis-aprocuratzahăr,ulei,făină,câtşibocanciinecesari”acărorcontravaloareseridicalacirca600.000lei16.

Ceilalţimembriaicomitetuluiaufăcutcunoscutcăştiauaceastăsituaţie,darcăsuntînimposibilitatedeaprocurafondurilenecesareatâtatimpcâtstoculdeţiţeişiproducţiacurentăascheleinuerauridicate.Laschelăexistaucantităţiînsemnatedeţiţeicareameninţaucuîntreruperealăcăritului,dacănuseluaumăsuriurgentedeevacuare.Societatea„Colombia”puteaprimiurgent100devagoane,dar„Sarpetrol”aveaîncheiatăoconvenţiedepredareşiînmagazinarecusocietatea„Concordia”, astfel căpredarea la„Colombia”arfidus laodublăcheltuialădepompare.Înceeacepriveştetroliuldelăcărit,acestanusemaiputeaîntrebuinţadinmotivetehnice,urmândsăfiecedatalteisocietăţiinteresate.Producţialunară16 Ibidem,dosar6/1942,f.9.

287


obţinutădelacele5sondeaflatelaGuraOcniţeierade91vagoaneînvaloarede3.270.000leipentru„Sarpetrol”şi54devagoaneînvaloarede1.940.000leipentrusocietatea„Sondrum”.

Avândînvederecantitateade300.000mcgazealecelordouăsocietăţi,s-ahotărâtvânzareaacestoracătresocietateacolaboratoare„Româno-Americană”,cupreţulde1,70lei/mc.,ţinândcontcăaceastăsocietateevitacumpărareadelaaltesocietăţicarevindeaugazelecu4lei/mc.

Pentruefectuareaacâtmaimultoreconomiiduselamaxim,precumşiofuncţionarecupersonalmaipuţin,seintenţionaofuziuneasocietăţilor„Sarpetrol”şi „Sondrum”, ceea ce însemna că ambele societăţi rămâneau mai departeindependente, fiecare păstrându-şi activul său. Dintr-un personal care număra128delucrătorişifuncţionari,s-aajunsla61depersoane,astfelca,prinacestecomprimări,producţiaşinecesaruldematerialepentruforajesăfiecâtmaieficiente.

Ministerul Economiei Naţionale, prin decizia 49.037 a C.A.S.B.I. din05.09.1944, numeşte ca administrator de control, conform legii 498 din 3 iulie1942,art.9,peGeorgeMoriatti17.

Laterminarearăzboiului,acţiunilesocietăţiideţinutedeKontinentaleOelvorfipreluatedesocietatea„UbiedinenieUcrneft”,astfelcăsocietateavadevenidependentădematerialeleşiinstalaţiilefurnizatedecătresovietici.

Prin convenţia din 17.07.1945, intervenită între statul român şi URSS,ratificată prin legea 676 din 1945, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 186 din17.08.1945, s-a convenit a se crea o societate de petrol sovieto-română cu uncapital de 5.000.000.000 lei, valuta anului 1939. Societatea va purta numele de„Sovrompetrol” şi jumătate din capitalul acesteia va fi subscris de un grup desocietăţi româneşticompusdinCreditulMinier,RedevenţaşiulteriorSocop, iarcealaltă jumătatevafiacoperitădegrupulsovietic. Actulconstitutivşistatutelesocietăţii„Sovrompetrol”aufostîntăriteprintr-olegespecială,nr.262din1946,publicatăîn„MonitorulOficial”nr.80din03.04.1946,careadevenitobligatoriepentru societăţile româneşti. Actele constitutive prevedeau ca în completareasumelor subscrise, acţiunile societăţilor subscriitoare puteau fi primite ca aportsociallavaloarealornominalădeladataconstituiriisocietăţii.Art.5,lit.b,pct.IIdinactulconstitutivalsocietăţii„Sovrompetrol”arătacăîntermendedoianidelaaducereaaporturile,acţiunileaportatetrebuiausăfieînlocuitecuactive.Aceastăînlocuirenuerarealizabilădecâtprinfuziuneasocietăţii respectivecusocietatea„Sovrompetrol”, respectiv prin absorbirea acelei societăţi de către societatea„Sovrompetrol”18.

Societatea „Sarpetrol” având acţiunile deţinute de către „UbiedinenieUcrneft”,afăcutpartedinsocietăţilepetroliereadusedeparteasovieticăconform

17 „MonitorulOficial”,parteaI,anCXII,nr.208din09.09.1944,p.6278.18 SJANArgeş,fondSocietateaSovrompetrol,dosar288/1948,p.1-6.


288

anexeinr.II,laconstituirea„Sovrompetrol”,alăturidealte10societăţipetroliere,cu valoarea nominală de 34.900.000 lei. Totalul valorii nominale a acţiunilorsocietăţiloradusecaaportdeparteasovieticăs-aridicatla1.759.700.000lei19.

Conformunei situaţii încheiate la 12.11.1948, societatea Sovrompetrol apreluatdelasocietateaSarpetrolconcesiunileacesteia,provenitedelaparticulari(delastatnudeţinea),însuprafaţăde230ha20.

Societatea,alăturidecelelaltesocietăţipetrolierevafinaţionalizată la11iunie1948şivaactivapânăînanul1955,datadesfiinţăriiSovrompetrol.

„SARPETROL” COMPANY (A JOINT-STOCK COMPANY FOR PETROLEUM TRADE AND THE OIL INDUSTRY)

SUMMARY

The study describes the activity of Sarpetrol Oil Company between 1925-1948anditstransformationfromaseparatecompany„LeonSanielevici”,inacompanywhoseactivitywillincludeoiltradeandindustry.In1944itscapitalwastakenoverbyasovietentitythatwillbringitasacomponentnexttoanother10oilcompaniestothefoundationof„Sovrompetrol”,thatwilldissolvein1955.

19 Gh. Ivănuş, I. Ştefănescu, Şt.Mocuţa, Şt. Stirimin,M.P. Coloja, Istoria petrolului în România,EdituraAGIR,Bucureşti,2004,p.390.20 SJANArgeş,fondSocietateaConcordia,dosar200/1943-1948,f.76.

Acţiune petrolieră

289


SOCIETATEA DE PETROL ITALO-ROMÂNĂ

Ionela NIŢU Dan Ovidiu PINTILIE

Legeapetroluluidin1895aluiP.P.Carp,adatposibilitatesocietăţilorbancareşi industriale, atât străine cât şi româneşti, să pătrundă în industria petrolierăromânească.Legeafixa„dările”pecare leprimeastatul încalitatedeproprietarşianume:oarendăanualăde20lei/ha,4%dinvenitulnetalexploatăriişi5%dinprodusulbrut alpuţurilorvechi.Modificărileproduse la lege, înperioada1899-1900,vorfacecapreţularenziisăcreascăîntre20şi30leilahectarşisăseperceapăoredevenţăde10-15%dinprodusulbrutalexploatării.Semaipercepeauotaxăfixăde0,40leişiotaxăde1%dinprodusulbrut1.

PrinLegeadin1895,statulaconcesionat225haşi7.971mp,respectiv82haşi7.971mpînjudeţulPrahova(Păcureţi,Apostolache,Ţintea),103haînjudeţulDîmboviţa(GuraOcniţeişiColibaşi)şi40dehaînjudeţulBuzău(Berca-Pîclele).Prinreglementăriledin1899,statulamaiconcesionat1.710haşi8.163mp,dincare183haînjudeţulPrahova(OpăriţişiMoreni),639haşi6.200mpînjudeţulDîmboviţa, 40 ha în judeţul Buzău şi 748 ha şi 1.963mp în judeţul Bacău, laCîmpeni2.

În perioada 1900-1907, ceamaimare producţie de ţiţei o vor da judeţelePrahova,Dîmboviţa,Buzău,Bacău,iarmaitârziuNeamţ,dintreacestea,Prahovaproducând93%dinproducţiatotalăaţăriiîntreicentre:

1. Grîuşor–Mislişoara–Buştenari–Doftăneţ2. Cîmpina–Poiana–Vrăjitoarea3. Moreni,Băicoi,ŢinteaDinproducţiade93%ajudeţuluiPrahova,65%odădeascheladelaBuştenari.

Proprietăţileprivatedădeauoproducţietotalăde92%,iarproprietăţilestatuluidoar8%3.

Din anul 1895 până în anul 1905, participarea capitalurilor la industriapetrolierăromână,sevaridicalasumade184.500.000lei,dincare74.000.000leicapitalgerman,31.000.000capitalfrancez,22.000.000capitalolandez,16.000.000leicapitalromânesc,15.000.000leicapitalitalian,12.000.000leicapitalamerican,5.000.000leicapitalbelgian,3.000.000leicapitalenglezşi6.500.000leicapitaldivers4.

În anul 1906 au mai fost investiţi 60.000.000 lei în industria petrolieră1 I.Tănăsescu,V.Tacit,Exploatarea petrolului în România,Bucureşti, InstitutuldeArteGrafice„CarolGobl”,1907,p.18-19.2 Idem,p.20.3 Idem,p.20.4 Idem,p.37.


290

românească, respectiv22,5milioane leicapital francez,16,5milioane leicapitalgerman, 7,5 milioane lei capital italian, 7,5 milioane lei capital american, 2,5milioaneleicapitalolandez,2,5milioaneleicapitalromânescşi2milioanecapitalbelgian.

În anul 1900 se va constitui înBucureşti, Societatea „Cîmpeni-Bacău” cusediulsocialpestradaDoamneinr.10,pentruexploatareapetroluluişiaderivatelorsale, a întreprinderilor comerciale şi industriale în legătură cu petrolul, prinaducereacaaportsocial,înnatură,decătreDimitrieS.Neniţescu,Gr.A.Filiti,D.N.Bârlădeanu,D.D.Mihailidişidr.C.Andronescu,toţicudomiciliulînBucureşti,aterenurilordeţinuteprinacte şi autentificatedeTribunalul Ilfov,SecţiaNotariat,lanr.14.725/1899şi2.017din07.03.1900,precumşiScheladepetrolastatului,arendatădelaMinisterulDomeniilor,princontractulnr.28.295din19.04.1900,însuprafaţălaînceputde308,17haşicareaparţineaunoiisocietăţi„Cîmpeni-Bacău”,evaluatecaaportsociallasumade1.200.000lei.

Capitalulsocietăţiieralaînceputde1.400.000lei,împărţitîn7.000acţiunilapurtător,a200lei/acţiuneşiîncareintraşiaportulînnaturăde1.200.000lei,diferenţade200.000leiurmândsăseacopereprinsubscrierideacţiuni.Capitalulseputeamăripânăla3.000.000lei,iarduratasocietăţiierastabilităla30anicuposibilitatedeprelungire5.Conformstatutelorsocietăţii,aceastaputeasădeschidăsucursaleşiagenţiiînţarăşistrăinătate.

MembriiConsiliuluideadministraţieeraualeşideadunareageneralăînnumărcuprinsîntre7şi12,iarprimulconsiliualespeoperioadăde4anisecompuneadin:DimitrieS.Neniţescu,avocat,directorlaBNRşicareaduceaînsocietateterenultranscrislaTribunalulBacăulanr.998din1899,învaloarede100.000lei;ing.demineGrigoreA.Filiti,DimitrieN.BârlădeanuşiD.D.Mihailidi,proprietari,careaduceauînsocietateterenuriletranscriselaTribunalulPrahovalanr.770-777,779-784,992-997,999,1000-1011,1013-1029din1899,precumşiSchelapetrolierăastatuluiCîmpeni–PîrjoldinjudeţulBacău,luatăînarendă,învaloarede1.100.000lei,dr.C.AndronescucareaduceaînsocietateterenultranscrislaTribunalulBacăusubnr.1012din1899,învaloarede10.000lei,D.N.Bârlădeanu-440.000lei,Gr.Filitti–320.000lei,D.D.Mihailidi–330.000lei,D.S.Neniţescu–100.000leişidr.C.Andronescu–10.000lei.

ÎnafarădeamintiţiiprimiimembriînConsiliuldeadministraţie,vormaifiulteriorcooptaţi:generalulI.Argetoianu,G.D.Mireaşidr.CarolDavila.

ActulconstitutivşistatutelesocietăţiiaufostautentificatelaTribunalulIlfov,SecţiaNotariat,lanr.2.812dinmai1900şiafostînscrisăînRegistruldesocietăţilanr.62/1900.

Dupăconstituire,societateavaexploraşiexploataţiţeiulcuajutorulpuţurilorşisondelordeţinute,atâtpeterenuriconcesionatedelaparticulari,câtşipecele5 „MonitorulOficial”,nr.114din20.08.1900,p.4813-4816.

291


delastat.Producţiaavariat înfuncţiedenumăruldepuţurişidesonde,nefiindspectaculoasă. În perioada 1902-1905, conform statisticii miniere, societatea adeţinuturmătoarele6:

Societatea Anul Comuna Nr. sonde Nr. puţuri Producţia

Stat Particulare Stat particulare Stat Particulare

Cîmpeni 1902/1903 Pîrjol–comunaBăhnăşeni

1 1 76 5 308,715t. 4,744t.

1903/1904 Idem 1 1 78 5 184,965t. 18,906t.

1904/1905 Idem - - 15 2 587,554t. 933,370t.

PersonalulutilizatdesocietatelascheladelaPîrjolafostde44angajaţi,dincare38românişi6străini,iardin1906,52,dincare44românişi8străini7.

De societateaCîmpeni-Bacău a fost interesat un grup financiar italian subconducereabancheruluiFaustoMorani.Acestavaîncheia,îndatade7/20februarie1903,oconvenţie,cugrupulreprezentatdegeneralulI.ArgetoianuşiD.D.Mihailidi,aprobată deAdunarea generală extraordinară a acţionarilor din 27 iulie 1903 şipublicatăîn„MonitorulOficial”nr.177din30.10.1903,princare,înprimulrând,seautorizeazămodificareaart.22dinstatuteşimărireacapitaluluila3.000.000lei8.

Pelângămărireacapitaluluisehotărăştetransmitereaprincesiune,cătreonouăsocietate,pecarebancherulFaustoMoraniurmasăoînfiinţezesubdenumireadeSocietateaAnonimă„Italo-Română”,atuturorconcesiunilordeterenuripetrolifere,ustensilelorşiinstalaţiiloraparţinândsocietăţiiCîmpeni-Bacău,înschimbulsumeide 2.650.000 lei valoare nominală, în acţiuni ale noii societăţi Italo-Română.Conformprocesului-verbalnr.3alAdunăriiGeneraledin27.07.1903,societatea„Cîmpeni-Bacău”se lichida iarapoi transmitea totactivuleinoiisocietăţi Italo-Române, prin schimbarea a 10 acţiuni „Cîmpeni-Bacău” pentru 3 acţiuni noi„Italo-Române”acâte500leifiecare,emisiuneadin01.09.1900,şi2acţiuninoi„Italo-Române”pentrufiecare5acţiuni„Cîmpeni-Bacău”,emisiuneaadouadinoctombrie1903,învaloarede500leifiecareasocietăţii„Cîmpeni-Bacău”9.

Conform bilanţului încheiat la 31 iulie 1905, societatea „Cîmpeni-Bacău”deţineaînconcesiuneterenuripetrolifereînvaloarede2.800.000lei,puţuridemină,rezervoareşicasedelocuitînvaloarede200.000lei.InvestiţiilegrupuluiFaustoMoraniînsonde,rezervoare,puţurişielectricitateseridicalasumade551.307lei.6 Statistica minieră 1902-1906,EdituraCarolGobl,Bucureşti,1906,p.22-23,35-36,49-50.7 Ibidem,p.101.8 „MonitorulOficial”,nr.177din30.10.1903,p.6021.9 Revista Economică,anulVII,nr.31din7august1905,p.10-11.


292

Producţiaobţinutădelaparticularierade157,5tone,iardelastatde104,5tone.Deficitulconstatatdecenzorierade121.286lei10.

ÎnşedinţaAdunăriigeneraleaacţionarilorsocietăţii„Cîmpeni-Bacău”din19august/1septembrie1905,aufostaleşiînConsiliuldeadministraţiealsocietăţii:G.D.MireaşiCarolDavila.

Dupăconstituireanoiisocietăţi Italo-Române,peexerciţiulfinanciar1905-1906,societateadeţineadelastat86depuţuri,dincare52părăsiteşi2sondecuoproducţiede423,924tone,iardelaparticulari6puţuri,dincare4suspendateşi1sondăcuoproducţiede843,354 tone11.Pentruactivitateasa,societateaplăteastatuluiunimpozitde23.133,55lei12.

Înurmaacordurilor intervenite între societatea „Cîmpeni-Bacău” şiFaustoMorani,s-aconstituitosocietatedepetrolanonimăpeacţiunicunumele„Italo-Română”şi sediul înBucureşti,bulevardulElisabeta73,cuuncapital socialde7.500.000lei,împărţitîn5.300acţiuniacâte500leifiecareacţiune,createpentruareprezentavaloareaaporturilorfăcutedeBarbuPăltineanu13,încalitatedelichidatoralsocietăţii„Cîmpeni-Bacău”şireprezentândovaloarede2.650.000leişi9.700acţiuni,depreferinţăcumulative,de500leifiecare,subscriseînîntregimedecătreasociaţişireprezentândovaloarede4.850.000lei,înproporţiaurmătoare:FaustoMorani–2.430.000lei,LorenzoAllievi14–400.000lei,CarloPuchain–360.000lei,marchizulGiacomoMarignoli–300.000lei,SocietateaBancariaItalianadinMilano–250.000lei,ConstantinArgetoianu–210.000lei,EnricCappo–200.000lei,FirmaNast-Caplo&Schuhm–100.000 lei,DuiliuZamfirescu–70.000 lei,EnricoScialoja –60.000 lei,VittorioDurando–50.000 lei,GiovaniRizzardi –50.000 lei, ErnestoAngeli – 50.000 lei, contele Felice Scheibler – 50.000 lei,FrancescoCavalessi–40.000lei,AugustoPaladini–400.000lei,LeoneConsolo–35.000 lei,SettimioConsolo–35.000 lei,marchizulPallavacini–35.000 lei,BenedettoEm.deSanGiuseppe–35.000lei,VittorioConsolo–30.000lei,Alex.Guaraenno – 20.000 lei, în total 4.850.000 lei, din care s-au vărsat 30%, adică1.455.000lei,laCasadeDepunerişiConsemnaţiuni15.

Lichidatorul Barbu Păltineanu a adresat preşedintelui Secţiei comerciale aTribunaluluiIlfov,opetiţieprincarearătacădeciziaAdunăriigeneraleasocietăţii

10 Ibidem,p.11.11 I.Tănăsescu,V.Tacit,op. cit.,p.38.12 Statistica minieră 1902-1906,EdituraCarolGobl,Bucureşti,1906,p.116.13 BarbuPăltineanu(n.1856–d.1921),avocat,politician,membruînPartidulConservatorDemocrat,şefalacestuipartidîncapitalăşijudeţulIlfov(1910),colaboratoralluiTakeIonescularevista„Junimea”,avocatalstatuluialăturideav.I.BoambăînprocesulstatuluicuHallierpentruPortulConstanţa.14 LorenzoAllievi(n.18.11.1856,Milano–d.30.10.1941,Roma),inginer,alucratlaînceputînspecialităţileelectricitateşihidroelectricitate.15 România Economică,anVII,nr.43,din30.10.1905,p.6.

293


„Cîmpeni-Bacău” rămânând definitivă, a procedat la lichidare, transmiţândnoii societăţi Italo-Române toate concesiunile societăţii Cîmpeni, în schimbul a5.300acţiuniItalo-Românecareurmausăfieîmpărţiteacţionarilorcetrebuiausăplăteascăcotapartedinpasivulconstatatînbilanţulsocietăţii.Restuldepasiv,de91.080lei,sereîmpărţeaîntreacţionari,lichidatorulfăcândurmătoareleobservaţii:„Bilanţul încheiat la31 iulie1905,publicat în „MonitorulOficial”din2 august1905şiaprobatdeAdunareagenerală,aconstatatundeficitde121.286,55leicaresecompuneadinsumelespecificateîncontulde„profitşipierderi”,încheiatla31iulie1905şipublicatînacelaşimonitordin2august1905.Pânăladataîncheieriibilanţuluidelichidare,sumadeficituluis-aredusla91.080lei.Sumaaceastarezultadinfaptulcăs-abonificatdelageneralulI.Argetoianusumade30.000lei,s-aluatdelaacelaşigeneralcuîmprumut32.000lei,cucares-aplătitrestuldepreţdatoratpentruconcesiunileNeniţescuşiC.Livezeanu&M.Frischoff,concesiunialecărorcosturiintrauîncifrade66.288,75leidincontulde„profitşipierderi”din31iulie1905.Dinpreţulconcesiunii,susnumiţiiprimiserăînacontsumade8.000leişimairămăseserăcreditoripentru32.000lei,darcumaceastăsumăs-aplătit,einuaumaifiguratcacreditori.S-aprimitdelasocietateaItalo-Românăsumade9.656,55lei,garanţiadelaMinisterulDomeniilor”16.

Societatea în lichidare „Cîmpeni-Bacău” a adus ca aport social toateconcesiunile ei petrolifere primind în schimb 2.650.000 lei, în acţiuni ordinare,complet liberate.Trebuia însă să-i plătească lui FaustoMorani toate lucrările şiinstalaţiilefăcuteînanii1903-1905lascheladelaCîmpeni,precumşiaprovizionareaeicumateriale,aflateînşantiere,însumătotalăde650.000lei.

Societatea Italo-Română va deţine, prin aportul adus de I.Argetoianu, laBacău, pe proprietăţile statului, două schele de extracţie situate la Cîmpeni şiCîmpeni-TătarudincomunaBăseşti,iarpeproprietăţileparticulare,unşantiertotlaCîmpeni17.

A fost ales primul Consiliu de administraţie al noii societăţi, pe o duratăde4ani,dincarefăceauparteurmătorii:FaustoMorani,CarloPouchain,DuiliuZamfirescu18,marchizulGiacomoMarignoli, ing.L.Allievi,gen. I.Argetoianu19 şiConstantinArgetoianu.Cenzoriaufostaleşi:BarbuPăltineanu,G.I.Ioaninşi16 Ibidem,anVII,nr.46,din20noiembrie–3decembrie1905,p.6-7.17 Moniteur du Pétrol Roumain,anXII,nr.3/1911,p.86.18 DuiliuZamfirescu,n.30.10.1858,Dumbrăveni,Vrancea–d.03.06.1922,Agapia,scriitorşipoliticianromân,reprezentantalRomânieilaLegaţiadinRoma,membrualAcademieiRomâne,preşedintealSocietăţiiScriitorilor,ministrudeExterneînGuvernulAverescu(1920),căsătoritcuHenriette,fiicabancheruluiitalianAllievi.19 IoanArgetoianu,n.05.01.1941,Craiova–d.02.03.1928,Viena,descendental familieiboiereşti a Argetoienilor din comuna Breasta (Dolj), militar şi politician, deputat şi ministru,a participat la Războiul de Independenţă, ajungând general de brigadă. Ieşit la pensie în 1901,intrăînPartidulConservator,fiindalesdeputatîn1904,ministrudeRăzboiîn1912,dedouăorivicepreşedintelaCameraDeputaţilor.


294

GiacomoBevilaqua.Cenzorisupleanţiaufostaleşi:dr.C.Andronescu,N.C.Filitti(deputatdeIalomiţa)şiAgostinoSasso20.DirectoralsocietăţiivafinumitVittorioDurando.

ConsiliulvaficontrolatdemareleindustriaşdinRoma,ing.FaustoMorani,întemeietorulînanul1896,aprimeisocietăţidinindustriachimică„SocietàItalianadelCarburo diCalcioAcetilene eAltriGas” (Carburo) şi de un grup român înfrunteacăruiaseaflagen.I.Argetoianucaredeţineaacţiunileceis-auatribuitînschimbulaportuluisocialadusdelasocietateaCâmpeni,înnouasocietateşicarevadevenişipreşedintealconsiliului21.

Înanul1906,societateaItalo-Românăahotărâtsă-şimăreascăcapitalulsocialdela7.500.000lei,la15.000.000lei,princreareaa15.000acţiuniacâte500leifiecare.Dinacestea,5.000eraudestinateachiziţiei, iar10.000eraurezervate, înopţiune,jumătatesubscrutătorilorprimelor9.700acţiuni,depreferinţăfigurândînactulconstitutiv,şicealaltăjumătate,posesorilortuturoracţiunilor,depreferinţăşiordinar.SchimbareaacţiunilorsefăcealaBancadiRomadinRomaşiGenovaşilaSocietaBancariaItalia22.

Înanul1906,societateapetrolierăTelegaOilCo.Ltd,alecăreiadministraţieşicapitalsocialeraudeţinutede„DiscontoGesellschaft-S.Bleichröder”,iardirectoruleigeneralera,H.O.Schlawe,s-ahotărâtsăsetransformeîntr-osocietateromânească,astfelcăsemăreacapitaluldela8.500.000lei,la10.500.000lei.Cele2.000.000leiaufostsubscrisedesocietateaItalo-Română,careputeasăprofitedepeurmaproducţieideţiţeiextrasădecătreTelega,iarrafinareaacesteiasăfiefăcutălaSocietatea„Vega”deţinută de către grupul german amintit şi francezii de la Compagnie IndustrielledesPétrolescusediul înMarsilia.Astfel,aceastăcombinaţiedeschideapieţeledinGermania,FranţaşimaialesItaliacaresevadovediopiaţăinteresatădevalorificareaţiţeiuluiromânescşiaproduselorderivate23.

Dorind să participe la constituirea unei noi societăţi petroliere şi anume„Concordia”,prin fuziuneasocietăţilorBuştenarii şiTelegaOil, al căreicapitaleradeţinut de către societatea Italo-Română, conducerea acestei societăţi s-a întrunitla Roma în ziua de 27 februarie/12 martie 1907 şi a ratificat fuziunea. Pe lângăparticiparealaSocietatea„Concordia”,Societatea„Italo-Română”vaaveaacţiunilasocietăţile„Vega”şi„CreditulPetrolifer”,acţiunilefiindcotatelaBursadinRoma24.Grupul„DiscontoGesellschaft-S.Bleichröder”dinBerlin,reprezentatprinSocietatea„AllgemeinePetroleumIndustrieAktien-Gesellschaft”vaaveamajoritateînnouasocietate,precumşimajoritateaconduceriiei.20 România Economică,anVII,nr.43,din30.10.1905,p.6.21 DanPintilie,Istoricul Societăţii „Concordia” 1907-1948,p.25-26.22 România Economică,anVIII,nr.30din20august–2septembrie1906,p.443-444.23 Idem,p.444.24 Societăţile „Concordia”, „Regatul Român” şi „Italo-Română” ,în M.P.R.,nr.3/1911,p.86.

295


Banca di Roma (înfiinţată în 1880), va achiziţiona după 1907 o parte dincapitalulsocietăţiipetroliere„Italo-Române”.ProducţiadepăcurăobţinutădecătreRomânia,depăşindnevoileeiinterne,aînceputsăfieexportatătotmaimult,maialescăseîncepuseînlocuireacărbuneluicupăcură,lavapoareşimaşini.IntroducereapescarălargăamotoruluiDiesel,înprimulrândlavapoarelemilitareşicivile,adeterminat Italia, înanul1908, săcumpere8.000 tonepăcurăpentrumarină, caşiamiralitateadinAnglia,careaimportat2.000tonepentruprobă25.Înperioada1908-1910, Italiavaocupa locul8 în rândul ţărilor încareRomâniaexporta, înprimulrând,petrollampantşipăcură,procentulfiindde4,9%dinexportultotalîn1908,de6,9%în1909şide4,9%în191026.

LascheladelaCîmpeni,societateaavea,la1ianuarie1910,pentruexplorareşiexploatare,49depuţuri,dincare29abandonate,4înlucruşi16înproducţieşiunnumărde25sondedincare5abandonate,6înlucruşi14înproducţie27.Puţurilesăpatelaschelădataudefoartemulttimp,astfelpuţul„Zamfiroaia”erasăpatîncădin anul 1835. Începând exploatarea ţiţeiului cu ajutorul sondelor încă din anul1905,societateaaajunssăinstalezeunnumărtotalde35desonde,carevorsăpaîntre370şi580metri,darmajoritateavorajungelaadâncimeade370metri,dupăcarevorfioprite28.

Adunarea generală ordinară şi extraordinară din 29 iunie – 12 iulie 1916desfăşurată sub conducerea preşedintelui Consiliului de administraţie, gen. I.Argetoianu,aaprobatbilanţul încheiat la31decembrie1915.Conformacestuia,capitalulsocialerade7.500.000lei,iarbeneficiulnetobţinutîn1915de10.758,49lei, care, conform aprobării adunării, a fost trecut la amortizări. Tot conformbilanţului, participaţiile societăţii în valoare de 4.002.000 lei, prin aprobareaînunanimitate a acţionarilor ,vorfivândute cu sumade3.012.520 lei.Produsulbrutalsondelorşipuţurilorseridicala136.378,91lei,iarcheltuielilegeneraleşisalariiles-auridicatla25.640,93lei.Vorfialeşiînconsiliuldeadministraţiegen.I.Argetoianu,dr.C.Argetoianu,marchizulGiacomoMarignoli,av.BarbuPăltineanuşiCarloPouchain29.

Înurmaactivităţiisocietăţii,capitalulsocialalacesteiavafi,pânăînanul1910,de15.000.000 lei,apoivafi redus la7.500.000 lei.ConformBilanţului încheiatla31.12.1919,pasivulşiactivulsocietăţiis-aridicatlasumade8.361.141,88lei.Produsulbrutalsondelorera învaloarede336.965 lei, iarpierderilesuferitede

25 VintilăI.Brătianu,Scrieri şi cuvântări. Vol. 2: februarie 1907 – noiembrie 1911,p.340.26 Idem,p.332.27 Idem,p.390.28 MihailPizanty,Aria exploatării petroliere în România – Conferinţa ţinută în ziua de 19 iulie 1938,TiparulCarteaRomânească,Bucureşti,1938,p.71-75.29 „MonitorulOficial”,nr.78din09.07.1916,p.3805-3806.


296

societateînperioada1916-1918s-aucifratlasumade483.177.80lei.Beneficiulobţinutînanul1919eraînsăfoartemic,proporţionalcuinvestiţiile,fiindde43.484lei30.

Dincauzabilanţurilorîncheiatecupierderiînperioada1916-1919şicares-aucifratlasumade576.586,4lei,precumşiadistrugerilorprovocateşantieruluisăudelaCîmpenidinjudeţulBacău,prinridicărilemasivedematerialeordonatedeGuvernulRomân,societateanumaieraînmăsurădea-şicontinuaactivitatea.Caurmare,preşedinteleConsiliuluideadministraţie,bancherulitalianFaustoMorani,înşedinţaAdunăriigeneraledin21februarie1921,hotărăştelichidareasocietăţiişinumireaunuilichidatorunicînpersoanaaceluiaşiFaustoMorani31.Producţiiledeţiţeiobţinutescăzuserăla637toneîn1920şi937toneîn1921,fiindobţinutecu20desondeşi41puţuri32.Caurmare,singuraprezenţăitalianăînRomânia,începândcumijloculanului1920,afostîncadrulSocietăţiipetroliere„Prahova”,deţinândlaînceput11,25%dincapitalulacesteia.

ITALIAN-ROMANIAN OIL COMPANY

SUMMARYThestudyreferstotheentryoftheItaliancapitalinRomanianoilindustry,

following theMiningLaw of 1895, by the foundation in 1900 of the companyCâmpeni–Bacău,transformedlaterin„Italo-Română”company.Itcontainsdataabouttheactivityofthesecompanies,boardstaff,productionsetc.

30 Idem,nr.267din09.03.1921,p.11.905-11.906.31 Analele Minelor din România,anIV,nr.3-4,martie-aprilie1921,p.193-194.32 Idem,anV,nr.8,august1922,p.573;nr.3-4,martie-aprilie1921,p.223;vezişi„MonitorulOficial”,nr.267din09.03.1921,p.11.904.

297


ASPECTE ALE VIEŢII ŞI ACTIVITĂŢII ARHIEREULUI EMILIAN (DUMITRU) ANTAL TÂRGOVIŞTEANUL

Ilie ŞANDRU

Viitorul arhiereuEmilianAntalTârgovişteanu, pe numele său demireanDumitru,saupărinteleMitrucă,cumîispuneauceimaiapropiaţi–şicumsemneazăchiar el în primul număr al publicaţiei ,Biserica Bradu-Boteanu din Bucureşti,avândcasubtitlu,,Cronicăparohială–aparelunarşiestescrisădePr.MitrucăD.Antal”,s-anăscutla20octombrie1894,înTopliţaRomână(OlahTaplicza),fiindunuldincei12copiiaifamilieiDumitruşiIleanaAntal,sorăaPatriarhuluiMironCristea. După absolvirea Seminarului Teologic din Sibiu, a devenit student alUniversităţii Regale din Budapesta, Facultatea de Filozofie. Ca şi unchiul său,Patriarhul Miron Cristea, a fost ales preşedinte al SocietăţiiAcademice ,,PetruMaior”. Însă, ca urmare a evenimentelor istorice de la sfârşitul primului războimondial, elapărăsitBudapesta şi s-a întors înArdeal,undes-apus ladipoziţiaConsiliului Naţional Român, luând parte activă la constituirea sfaturilor şigărzilornaţionale româneştidin localităţiledepeValeaSuperioarăaMureşului,dintreReghinşiTopliţa.,,Dupăcemi-amîndeplinitmisiunealaReghin(undeerasediulConsiliuluiNaţionalRomânpe comitatulMureş-Turda), în jurul datei de20noiembrie amajuns laTopliţa, comunameanatală, avânddeacumobogatăexperienţăînmuncadeorganizareasfaturilorşigărzilornaţionale”. DupăMareaUniredin1918,DumitruAntalnus-amaiîntorslaBudapestasprea-şiurmastudiile,cialucratîncadrulConsiliuluiDirigentalTransilvaniei,laDepartamentulocrotirisociale.În1924s-acăsătoritşi,laîndemnulunchiuluisău,mitropolitulprimatalRomâniei,aîmbrăţişatcarierapreoţească.ÎnacelaşianafostnumitprotopoportodoxalReghinului.În1927,episcopulNicolaeIvanalClujuluil-atransferatînpostulderevizoreparhialşiredactoralrevisteiRenaşterea. DupăşaseanideşederelaCluj,în1933,solicitatdeunchiulsău,PatriarhulMironCristea,s-atransferatlaBucureşti,maiîntîicaajutordepreot,iarapoicapreot titular la Biserica Bradu-Boteanu. În autobiografia (curiculum vitae) datăSecurităţii, elmotivează acest transfer ca o ultimă şi disperată încercare de a-şisalvacăsnicia,fărăsăştiecăşiamantulsoţieisalesestabiliseacolo.Nemaiavândoaltăsoluţie,,amfostnevoitsădivorţez”(ACNSAS,dosar5399,vol.2,p.5). Începânddinianuarie1936,părinteleMitrucăAntalaeditatpublicaţiacuapariţielunarăBiserica Bradu-Boteanu,o,,cronicăparohială,scrisădePr.MitrucăD. Antal”. ,,Foişoara aceasta se va distribui gratuit la toţi enoriaşii”. Aceastacuprindeadărideseamădespreactivitateabisericească,articolecucaracterreligios,despreviaţacreştină,tălmăcireaBibliei,semnificaţiasărbătorilorreligioase.Înnr.


298

23,dinmai1938,esteanexatăo,,Cronică”care,evidentnuaparţineaceluinumăr,fiind vorba despre evenimente mai recente: ,,Sfântul Sinod, în şedinţa din 28octombrie a.c.m-a ales cuunanimitate caVicar-Arhiereu alSfinteiMitropolii aUngro-VlahieişiArhiepiscopieiBucureştilor,cutitluldeTârgovişteanul,iarM.S.RegeleaconfirmatalegereaprinÎnaltulDecret-Regalnr.3910din10noiembriea.c.HirotonireasevafaceînziuadeSf.Nicolae,6dec.curent,lasf.liturghie,înbisericasf.Patriarhii”.DareadeseamăpeanulDomnului1938,publicatăînnr.26,dinianuarie-februarie1939,estesemnată: ,,EmilianD.Antal-Târgovişteanu,fostparohalbisericiiBradu-Boteanu”. Deaici încolocarierabisericeascăaluiDumitruAntal intrăîntr-unfăgaşnou, plin de suişuri şi coborâşuri spectaculoase. Începutul acesteia s-a datorat,desigur, dorinţei unchiului său, PatriarhulMiron Cristea, de a-şi aduce nepotullângăel,capeunomîncareputeaaveadeplinăîncredereşipecaresă-şisprijinetoiagulbătrâneţelor.Faptulnuputeatreceneobservat,înprimulrânddecătrepresadescandal,darşideneprieteniiPatriarhului. Evenimentele se petrec tocmai când Mitropolitul martir Visarion Puiual Bucovinei depunea o susţinută activitate pentru reînfiinţarea EpiscopieiMaramureşului,lucrucenu-iconveneadelocMitropolituluiTransilvaniei,NicolaeBălan,subacăruijurisdicţiecanonicăseaflaMaramureşul.Înceledinurmă,dupămultediscuţiişidispute,nouaepiscopies-aînfiinţattotuşi,prinHotărâreaSfântuluiSinoddin17iunie1937,devenităsufraganăMitropolieiBucovinei. S-aupus în circulaţie fel de fel de zvonuri privitoare laviitorul episcop.Revista,Predonia,de,,criticăteologică”scria,înnr.6-7dinmai1937,că,,pentruscaunul de episcop al Maramureşului candidează: P.S.Vasile Stan Răşinăreanul(carevafiales,sprijinitdeMitropolitulNicolaeBălan),Pr.Nistor,P.S.PolicarpMoruşca,Pr.D.Antal(Şiceicarevorizbutisă-şitranscriesentinţadedivorţpânăladataalegerii)”. Cumalegereatitularuluinoiiepiscopiiîntârzia(VasileStanvafialesabiala1noiembrie1938),iarÎ.P.S.VisarionPuiuacerut,printr-oadresătrimisăSfântuluiSinod, să i se acorde ,,Prea Cuviosului Protoereu DumitruAntal, inspector înMinisterulCultelorşivicarprovizoriualacesteiMitropolii”ranguldearhimandrit,toţierauconvinşicăelvaocupascaunulepiscopalalMaramureşului.MaialescăexistabănuialauneiînţelegeriîntreÎ.P.S.VisarionPuiuşiPatriarhulMironCristea.Evenimentele se derulează repede: în martie 1938 DumitruAntal este botezatcălugăr laMănăstireaDragomirna, primindnumeledeEmilian, iar la10 aprilieacelaşi an, i se acordă ranguldearhimandrit,devenindastfel eligibilpentruafiînălţatîntreaptaarhieriei.Seîntâmplăînsăunfelde,,loviturădeteatru”.ÎnşedinţaSfântuluiSinoddin28octombrie 1938, s-a aprobat transferarea P.S. IrineuMihălcescuTârgovişteanul,vicarul patriarhal, în scaunul episcopal de la Rîmnic-Noul Severin, în locul

299


P.S.Vartolomeu Stănescu, care s-a pensionat. În calitatea sa de preşedinte alSfântuluiSinod,Î.P.S.VisarionPuiuaducelacunoştinţacelorprezenţică,,Î.P.S.PatriarhprinînaltachemareînslujbaŢăriiarenevoieabsolutăşiimediatăpentruocupareaacestuipostdearhiereu”.Patriarhul,prezentlaşedinţă,estedeacordcupropunerea făcută şi îl numeşte,pe loc,pe ,,PreaCuviosulArhimandritEmilianAntal”.Toţiceiprezenţi,înnumărde16,voteazăînunanimitate,numireafăcutădePatriarh.Hirotonirea saa avut loc înCatedralaPatriarhală, în6decembrie–Sf.Nicolae,slujbafiindoficiatădePatriarhulMironCristea,episcopulGrigorealAraduluişiVasilealCaransebeşului.LasfârşitulacesteiaPatriarhulaspus:,,Deşieştinumaiarhiereuşin-aijurisdicţie,euîţidauaceastăcârjăameaprincareţi-oacord–şiovoi faceşi înscris– jurisdicţiedeepiscop,demitropolitalUngro-Vlahieişipatriarhiceascăpentrucapemăsurăîncarevorslăbiputerilemele,deierarhtrecutde70deani,înaceeaşimăsurăsăîmplineştiPreaSfinţiaTacerinţelelegatedemareasarcinăaconduceriisuperioarebisericeşti...” Lapuţin timp, în10decembrie1938,Patriarhulerasărbătoritcuprilejulîmpliniriivârsteide70deanişi50deanideslujireaBisericii.Însăpelamijlocullunii ianuarie 1939 o răceală rebelă l-a obligat să se reţină atât de la treburileBisericii,câtşidelacelealestatului.Is-apropusuntratatementbalnearpeţărmulMediteranei, în oraşul-staţiune Cannes, din sudul Franţei. A plecat în ziua demiercuri,26februarie,însoţitdenepotulsăuEmilianTârgovişteanul,soraacestuiaEmiliaAntalşidr.Băltăceanu.PestedoarcâtevazileaceştiaasistauneputincioşilasfârşitulpământescalPatriarhului,îndatade6martie1939,ora21,45.AfostadusînţarăşiînmormântatînCatedralaPatriarhală,în14martie1939. În30 iunie1939,MareleColegiuElectoralBisericesc l-aales înscaunulpatriarhalpeMitropolitulMoldovei,NicodimMunteanu.DeatunciauînceputzilegrelepentruarhiereulEmilianTârgovişteanul,nepotulluiMironCristea,maialescăîntrenoulPatriarhşiunchiulsăurelaţiilenuaufostcelemaicordiale.DinaceastăcauzăNicodimMunteanu nu l-a avut niciodată la suflet pe nepotul înaintaşuluisău.Acestaaprimit,maiîntâi,nişteînsărcinărilegatedeprimireasutelordepreoţirefugiaţidinteritoriilerăpiteînurmaevenimentelordin1940. ÎnBibliotecaMănăstiriiSf.IliedinTopliţaamdescoperitdouămanuscriseoriginalealePSEmilianAntal,referitoarelaprimireaşiaşezareapreoţilorrefugiaţi.Primul:,,Câtevapunctedevedereînchestiuneaaşezăriipreoţilorrefugiaţiînposturidepreoţi”,şicuprindecincipuncte,cutotatâteaidei: 1.Se impune deci să fie aşezaţi în posturi independente şi definitive,corespunzătoarepregătiriişisituaţieiavute,caîncetulcuîncetulsă-şipoatăînjghebaunrost; 2.Trebuieaşezaţiîncondiţiicarenuîipunînconflictcucolegiilordeaicişiniciînstaredeumilinţă,canişteintruşi;


300

3.Putinţedecrearedenoiparohiisuntînfiecareeparhie...; 4.Aplicarealegiicumululuipreoţilorprofesori,caresăfielăsaţipreoţi labisericileundesunt,însăsălisedeacâteunpreotajutător; 5.Înplasarealaoraşeapreoţilorrefugiaţisăseevitepresiunileintervenţiilor.Adicăfără,,propteleşiintervenţii”.Fiindcă,,uniidintreeinicin-aufostpreoţilaoraş”. Celdealdoileamanuscris esteo scrisoareadresatăMinistruluiCultelor.Prinea,EmilianAntalTârgovişteanulîlinformeazăcănumărulpreoţilorrefugiaţidinBasarabia,Bucovina,TransilvaniaşiDobrogeaestefoartemareşivinmereu,înfiecaresăptămână.Singurasoluţiearfidecicreareadenoiparohiibugetareînfiecareeparhie.Pentruaceastaestenevoiedefonduri.AsolicitatMinisteruluideInterneşiis-arăspunscănusunt.ÎlroagădecipeMinistruldelaCultesăintervinăpentrurezolvareasituaţiei,maialescăseapropieiarnaşi,,mulţinuauîmbrăcăminte,alţiiaucopiideşcoalăşiatâteaaltenevoideacoperitîncâtnuştiucevorface”.EmilianAntalTârgovişteanupropune să se acordefiecărei familii preoţeşti 5.000de lei,3.000deleivăduvelorşifamiliilordecântăreţişicâte2.000deleicelorsinguri. Dupăaceastăînsărcinare,Patriarhull-atrimis,cutitluprovizoriulaArgeş,unde Episcopia era vacantă încă din 11 iunie 1940, după mutarea episcopuluiGrigoreLeulaHuşi.Diniunie1944,pânăînmartie1945,EmilianAntals-aretraslaMănăstireaCernica,castareţ. Dupăoseriedeevenimenteşidepresiunioculte,MitropolitulBucovineiTit Simedrea renunţă la scaunul mitropolitan, aşa cum a fost nevoit să facă şipredecesorulsău,MitropolitulVisarionPuiu.PatriarhulNicodims-agânditimediatcă este unprilej bunpentru a-l îndepărta de el peEmilianAntal, trimţându-l lamargineaţării,maiaproapederuşi,careoricândîlputeauinvitalao,,plimbare”,fărăîntoarcere,spreSiberia.Şi,astfel,înşedinţadin6martie1945,SfântulSinodalBORl-adelegatpeEmilianAntalcalocotenentdeMitropolitlaSuceava,într-oeparhiedesprecaremulţivorbeaucăvafidesfiinţată.Totuşi,înceledinurmăaceastaasupravieţuit,iarfaptuls-adatorat,înbunămăsurălocotenentuluideMitropolit,EmilianAntalşiabunelorsalerelaţiicuEmilBodnăraş. Încuvântareaacestuia,rostită la Câmpulung, în 29 aprilie 1946, cu ocazia instalării noii conduceri aFonduluiBisericesc,sedădeacasigurăinstalarealuiEmilianAntalTârgovişteanulcaArhiepiscopşiMitropolitalBucovinei:,,D-ldr.PetruGrozaaînţelessăsprijinelaconducereaMitropolieiBucovinei,caArhiepiscopşiMitropolitalBucovineipeÎnaltPreaSfinţitulEmilianAntalTârgovişteanul”.Anunţulafostprimitcumarebucurie,cuaplauzeşiovaţiiprelungitedecătreceiprezenţi. Cu toate acestea, acest lucru, respectiv numirea, nu avea să se întâmpleniciodată! Jocurile şi interesele de culise erau foarte puternice. În contextul încare la Iaşi, în28decembrie1947,era instalat,cudeosebit fast,noulMitropolitalMoldovei, IustinianMarina,devenise clară chestiunea succesiuniipatriarhale,

301


funcţielacareaspiraşiarhiereulEmilianAntalTârgovişteanul.Dupăcâtevaluni,la27februarie1948,PatriarhulNicodimMunteanu,învârstăde84deani,atrecutlaceleveşnice.OdatăcudispariţialuiaînceputdisputapentrusupremaţiaBOR.DinpăcatepentruEmilianAntalTârgovişteanul,înluptaîncares-aangajat,forţelesaleeraupreaslabesprea-idacâştigdecauză.Adversarulsău,IustinianMarina,erapreaputernic,avându-lcaaliatpeGheorgheGheorghiu-Dej. Ceidoiadversariauutilizattoate,,armele”decaredipuneau,scandaloaseşiperfide,fiecaredorindsă-ldistrugăpecelălalt.EmilianAntall-aacuzatpeMarinadeplagiat.Acesta,ajunsPatriarh,spreaserăzbuna,adesfiinţatMitropoliaSucevei,înfiinţândoaltăeparhie–ArhiepiscopiaSucevei,unind-ocuceaaMaramureşului,înfrunteacăreiaafostnumitP.S.SebastianRusan.Caoironieasorţii,slujbadeîntronizareaaacestuiaafostoficiatăchiardeEmilianAntal,împreunăcuepiscopulNicolaealOradiei. SoartaarhiereuluiEmilianAntalerapecetluită.DupăpredarareagestiuniiMitropoliei,afostacuzatdelipsă,,uriaşă”îngestiune:unstilouînvaloarede7.500delei,pentrucare,,infractorului”is-aimputatsumade57.500lei!Afost,,turnat”laSecuritatecafiind,,oportunist,nesincerşidesfăşoarăoactivitatededuplicitateînrelaţiilecuguvernul”;esteetichetatca,,marelegionar”,carecerepoporului,,săînceapăluptacândvinesemnaluldelaamericanişienglezi”etc.EstemereuhărţuitdeSecuritate,urmărindu-seincludereasaîntreinformatoriiacesteia.Aaccepat,înceledinurmă,însănuadesfăşuratnicioactivitate,nuadatrezultatelescontate,astfelcăafosttrecut,,înevidenţapasivă”. Ultimiianidinviaţăi-apetrecutlaMănăstireaSf.Ilie,dinTopliţa,ctitoriaPatriarhuluiMironCristea,castareţ, între1952şi1971.Aici îşivadaobştesculsfârşitîn15iunie1971.Slujbaprohoduluiafostoficiatădeunsobordepreoţişicălugări în frunte cuNicolaeMladin,MitropolitulArdealului,Teofil alClujuluişiVasilealOradiei.Mormântulsăuseaflăînpământulstrăbunilorsăi,subzidulmănăstiriidinTopliţa.


302

303


D O C U M E N T E


304

305


ZEICANI – UN SAT DIN ŢARA HAŢEGULUI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVI-LEA

Costin FENEŞAN

DespreînceputurilesatuluiZeicani(Zăicani),aflatlaextremitateadeapusaŢăriiHaţegului,înapropieredePoartadeFieraTransilvaniei,lahotarulcuBanatul,nis-aupăstratdestuldepuţineinformaţii.SubnumeledeBradath(Brădet),satulafăcutparteînsecoleleXIII-XIVdincnezatulromânescBritonia(Grădiştea)1.DeBradath/Zeicaniauţinutînaceavremeşidouăcomunităţiruralemaimici:PoianaPinului(Anchynus Polyana)2şiRâuIordan(Jordanvize)3. Cutimpul,acesteas-auintegratînsatulZeicani,încadrulunuiprocesdeconcentrareahabitatuluişideabandonare,temporarăsaudefinitivă,avetreloranterioaredelocuire,subinfluenţaunor factori economici şi demografici sau de altă natură4. În prima jumătate asecoluluialXV-leaZeicaniîşipăstraîncăvecheadenumire:Braditis(Brăditiş)în14295sauBredeth(Brădet)în14366,darîn1475satulapăreadejaîndocumenteca Zaykan7, numecare s-a transmispână în zilelenoastre.Fenomenul ca satelehaţegane să fi avut în secoleleXIII-XV două nume – documentele ne atestă înjurde30decazuri8-nuesteniciîncazulZeicanilorcevaneobişnuit.Înceeacepriveşteînsăorigineanumeluisăumaidinurmă,acestaparesăsedatorezeunuicneazeponim.Este,dealtfel,o situaţieobişnuită înŢaraHaţegului,unde în jurde25desateromâneştişi-auluatnumeledelacneazullocal,pentrumaimultdejumătate–întreeleşiZeicani–existândcertitudineaînaceastăprivinţă9.Înopinia

1 Bradaths-anumăratîn1377printrecelecincisateromâneşti(ville Olachales)dincnezatulBritonia,careauajunsînstăpânirearamuriiprincipaleafamilieinobiliaredeBritoniaîmpreunăcujumătatedinlocalitateaeponimăşicusateleBreazova,Hobiţa-GrădişteşiPăucineşti;veziRaduPopa,La începuturile Evului Mediu românesc. Ţara Haţegului,EdituraŞtiinţificăţiEnciclopedică,Bucureşti,1988,p.130.2 PotrivitluiR.Popa,op.cit., p.112,toponimularaveaînţelesuldePoiana lui Achim.3 Într-un document din 1409 se aminteşte că la alungarea tâlharilor din zona satului PoianaPinuluişilarepopulareaacestuiaaluatparte,printrealţii,Dragomir,fiulluiZeicdinApaIordanu-lui,veziAdrianAndreiRusu,IoanAurelPop,IoanDrăgan,Izvoare privind Evul Mediu românesc. Ţara Haţegului în secolul al XV-lea (1402-1473), EdituraDacia,Cluj-Napoca,1989,doc.27,p.58.PârâulIordănel,delacareaşezareaîntretimpdispărutăşi-aluatnumele,îipăstreazăfărăîndoialăamintirea.4 R.Popa,op.cit., p.143.5 A.A.Rusu,I.A.Pop,I.Drăgan,op.cit.,doc.61,p.79-82.6 Ibidem,doc.74,p.92-94.7 CsánkiDezső,Magyarország középkori földrajza a Hunyadiak korában, vol.5,Budapesta,1913, p.148. Până la începutul secolului alXVI-leaZeicanimai apare în documente sub formaZeykan(1489),Zeekan(1500)sauZajkan(1510),veziCoriolanSuciu, Dicţionar istoric al localită-ţilor din Transilvania, vol.II,Bucureşti,1968,p.274.8 R.Popa,op.cit., p.137.9 Ibidem,p.159.


306

luiRaduPopa10,numeleZeicani/Zăicaniarveni„de laantroponimulZăicu (sl. zaik – iepure,desiguriniţialporeclă),personajulfiinddealtfelatestatînlegăturăcusatulRâuIordan,catrăindînaintede1400.”NoicredemcăformeleZeyk, Zeyko ori Zayko întâlniteîndocumentelemedievalecorespundmaidegrabăromânesculuiŢeicu,prezentîncăşiacum,celpuţinînantroponimiaBanatuluidemunte.ÎnceeacepriveştetranslaţiadelatoponimulBrădetlaceldeZeicani/Zăicani,adică satul lui Zeyko/Ţeicu,socotimcăaceastas-aprodustreptat,probabilpemăsurăcepersoanaşiamintireacneazuluilocalvafitrecutînuitarenumeleiniţialalaşezării. Undocumentdin13iulie1510,rămaspânăacumnecunoscutistoricilor11,neoferănoilămuriricuprivirelaceicareaustăpânitZeicanilaînceputulsecoluluialXVI-lea.Aflat laTata, regeleungarVladislaval II-lea le-adăruit– subchipdenouădanie(nova donatio)12-nobililorIoanMore,MartinşiGheorghe,fiiairăposatuluiHălmagiu,luiVâlcul,fiulrăposatuluiBartolomeu,lui(...)naczaŢeicuşiNicolaeHuniade,precumşiluiIoan,Avram,IanculşiThesaloFiat,fiiairăposatuluiCiulanu,întreagamoşieZeicanidindistrictulHaţegalcomitatuluiHunedoara,carăsplatăaslujbelorcredincioaseaduseţăriişisuveranului.Emitereadocumentuluidenouădanieîifuseserecomandatăregeluideunuldintremariidemnitariaiţării,marelepaharnicMihaildePalócz,aflat fără îndoială lacurentcucircumstanţeledonaţieişicupersoanabeneficiarilor.ÎnceleceurmeazăvomîncercasăconturămtocmaiimagineaacestormicinobiliromânidinHaţeg,cutoţiideoriginecnezială.CsánkiDezső,pornindde ladocumentelecare îieraucunoscute,a stabilitcă învremeaHuniadeştilorşiCorvineştilor,darşicevamaitârziu,laZeicanistăpâneautreifamiliinobiliare:Zăicăneştii (Zajkányi/Zejkányi),MoredePâclişaşiZeicanişiHuniadedeZeicani13.

Dintretoţibeneficiariidanieiregaledin1510,despreIoanMoredePâclişaşiZeicaninis-aupăstratcelemaimulteinformaţii.Separecă,dupăocarierămilitară

10 Ibidem, p.130.11 Originalulpepergament,avândtextulpealocuriştersşipătat,afostdonatArhivelorNaţionalealeRomânieiînanul1973,depreotulVictorStoica,fiindpăstratînprezentlaArhiveleNaţionaleIstoriceCentraleBucureşti, Colecţia Documente transilvănene,pachetulI,nr.1.Înanexăpublicămtextuloriginalaldocumentului,însoţitdetraducereaînlimbaromână.12 Potrivituneiopiniirecente,vrednicădeavutînvedere,nouadanie(nova donatio)nuînsemnaconfirmareauneidaniianterioare,realesauvirtuale,fiindoinovaţieintrodusăderegeleLudovicdeAnjou,întemeiulcăreiadreptuldestăpânireşidemoştenireasuprabunurilormenţionateîndocu-mentuldedanielereveneadoar(subl.n.)beneficiarloramintiţiacoloînmodexpresşiurmaşilorlorlegitimi,ceiomişidindocumentuldenouădaniepierzândpentrutotdeaunaoricedreptdeposesiune.Deaceea,înactelecapitularereferitoarelatrecereaşidareaînstăpâniresegăsescdestuldefrecventcompletăridenumeşiîmpotrivirisoluţionatepecaleajustiţiei.Ceiexcluşidindocumentuldenouădaniesauceicarepierdeauprocesul subsecventeraucondamnaţi înmod inevitabil la iobăgie încazulîncarenuarfideţinutoaltăproprietate,cf.IoanDrăgan, Cnezi şi nobili români în vremea Corvineştilor,învol.Nobilimea românească din Transilvania,SatuMare,1997,p.117,nota17.13 D.Csánki,op. cit.,p.149.

307


sugeratăşideporeclaMore,elaintratînslujbafamilieiCândreşdeRâudeMoricaprovisor (administrator)alaveriiacesteiadinHaţeg.Slujbalacurteauneifamiliideegregii (aleşi)i-aasiguratoanumităavereşii-aînlesnitcăsătoriacuofatănobilăcustare,IoanMorereuşindsă-şiconsolidezeastfelpoziţiasocială14.OriginardinZeicani,IoanMoreafăcutunprimpaspecaleaafirmăriiînrândulmiciinobilimihaţeganeîn1489,atuncicând,lalogodnasacuEcaterinadeCârneşti,primeaîndarun locpotrivitpentru ridicareaunei curţinobiliare şidouă sesii iobăgeşti laPâclişaşioaltasimilarălaGrădiştedinparteafraţilorşisurorilorlogodniceisale:Dimitrie,Nicolae,Ana(soţialuiIoandePeşteana)şiSofia15.AverealuiIoanMoreasporitîn1506,atuncicândCândreştiideRâudeMori,dorindsă-irăsplăteascăserviciile,i-audăruitmaimultepărţidemoşietotlaPâclişa16.În1510,IoanMoreşisoţiasaEcaterinadeCârneştiaufostpuşiînstăpânireasuprapărţilordemoşieşiauneicurţinobiliarelaPâclişaşideopotrivăasupraunorpărţidemoşieaflatelaBreazova,carelereveniserăînurmaseparăriijudecătoreştiabunurilorluiNicolaeşiarăposatuluiDimitrie,fiiiluiPetrudeCârneşti,cumnaţiiluiIoanMore17.Totîn1510,IoanMores-anumărat,aşacums-aamintit,printrebeneficiariidanieiregaleasupra întregiimoşiiZeicani.Statutul social pe care îl dobândise şi consolidaseîntretimpexplicăşiprezenţalui,la1august1508,printrecei225denobili-cnezidin33de satealedistrictuluiHaţeg,careauparticipat laFărcădinulde Jos (aziUnirea)laadunareacarecercetauneledisputedestăpâniredinCiulaşiFărcădinuldeSus18.Zăicăneştiiaufostoaltăfamilienobiliarădeoriginecnezialăcareaustăpânit laZeicani. Printremartorii unui document de proprietate din 1475 estemenţionatHălmagiu (Halmaach) dinZeicani19,desigurpărintele răposat al luiMartin şiGheorghe, beneficiarii daniei regale din 1510.Tot din această familieau făcut parte Ţeicu,Avram, Ioan şiThesalo Fiat, fiii răposatuluiCiulanu (din/de Ciula). Nedumerire ne trezeşte persoana ultimului dintre ei nu atât datorităprenumelui cu totul neobişnuit (Thesalo) – lectura noastră fiind cât se poate desigură-,câtmaicuseamăprincognomenulFiat.Acestaarsugeramaicurândo

14 IoanDrăgan,Nobilimea românească din Transilvania între anii 1440-1514, EdituraEnciclo-pedică,Bucureşti,2000,p.274.15 D.Csánki,op. cit.,p.195(MagyarOrszágosLevéltár–OrszágosLevéltár,Dl.29865;sevacitaMNL-OL).16 Ibidem(MNL-OL,Dl.29597).

17 Ibidem (MNL-OL, Dl. 30527).18 Ioan Aurel Pop, Instituţii medievale româneşti. Adunările cneziale şi nobiliare (boiereşti) din Transilvania în secolele XIV-XVI, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991, p.64 (MNL-OL, Dl.29928).19 D.Csánki, op. cit., p.244(MOL-OL,Dl.29530).


308

ascendenţăbănăţeanăapurtătorului,legatădefamiliaFiatdeArmenişdinpărţileCaransebeşului,numaicăoastfeldeconexiunenupoatefiprobată20,celpuţindeocamdată.Altfel, peAvram şi Ţeicu îi găsim printre participanţii la amintitaadunarenobiliarăromâneascădin1508delaFărcădinuldeJosşitoteivorfidefaţă lao altă adunare anobilimiidindistrict, ţinută laHaţeg în juruldateide1august1519,lacareaufostprezenţi150denobilidin22desate21. Înfine,Huniade(Hwnyad)afostoatreiafamilienobiliarăcareastăpânitlaZeicani,având–asemeneaZăicăneştilorşifamilieiMoredePâclişa–conexiunimultipleînlumearomâneascăamicilornobilişicnezihaţegani.CredemcăNicolaeHuniade,cares-anumăratprintrebeneficiariidanieiregaledin1510,esteidenticcuNicolaedeZeicani,înruditprinsoţiecufamilianobiliarăArcadeDensuş.SoţialuiNicolae,DeicadeStreisângeorgiu,eranepoatădesoră(mamaeieraClaraArcadeDensuş,măritatăcuDionisiedeStreisângeorge)aluiIoanArcadeDensuş.DincăsătoriaeicuNicolaedeZeicaniaurezultatdoifii,IoanşiMihaideZeicani,dintrecarecredemcăprimuls-anumărat şielprintrebeneficiariidanieidin1510a regeluiVladislav al II-lea.Unanmai târziu (1511),DeicadeZeicani, cufiii ei Ioan şiMihai,aveasăsejudececunepoţiieidesoră(AncadeStreisângeorgiu,căsătorităcuMihaiSărăcin)Ioan,MihaişiCândreşSărăcin,cuCândreş,LadislauşiIacob,fiiiluiDanciudeSălaşu,pentrupărţidemoşieaflatelaOhabadesubPiatră,Sălaşu,Merişor,CrivadiaşiMălăieşti22.DespreMihaişiIoandeZeicanimaiştimcăauluatpartelaadunareanobiliarăromâneascădelaFărcădinuldeJos(1508);laceadelaHaţeg(1519)afostprezentdoarMihaideZeicani23. Deocamdatănerămânenecunoscutmodulîncarebeneficiariidanieiregaledela1510asupraZeicaniloraureuşitsăgestionezestăpânireaîncomun,chiardacăse înrudeau.Altedocumente, care îşi aşteaptă încădescoperitorul, nevor aducelămuririlenecesare.

ANEXĂ1510 iulie 13, Tata -VladislavalII-lea,regeleUngariei,ledăruieştecutitlu

denouădanienobililorIoanMore,MartinşiGheorghe,fiiairăposatuluiHălmagiu,luiVâlculfiulluiBartolomeu,(...)naczaŢeicuşiNicolaeHuniade,precumşiluiIoan,Avram, Iancul şi Thesalo Fiat, fii ai răposatului Ciulanu, întreaga moşieZeicani din districtulHaţeg al comitatuluiHunedoara, ca răsplată a credinţei şislujbeloraduseţăriişisuveranului.20 CuprivirelaproprietăţileşigenealogiafamilieiFiatdeArmeniş,veziDragoş-LucianŢigău, „FamiliaFiatdeArmenişînsecoleleXV-XVII”, înBanatica,vol.14,Reşiţa,1996,p.21-51.21 I.A.Pop, Instituţii medievale româneşti,p.64-65.

22 AdrianAndreiRusu,IoanAurelPop, „FamilianobiliarăArcadinŢaraHaţegului”, înActa

Musei Napocensis,vol.21(1984),p.219-220.23 I.A.Pop,Instituţii medievale româneşti,p.64-65.

309


(ArhiveleNaţionaleIstoriceCentraleBucureşti,Colecţia Documente transilvănene, pachetulI,nr.1;originalpepergament;urmealemareluisigiliuregalaplicatsubtextîncearăroşie.) Nos, Wladislaus, Dei gracia rex Hungarie et Bohemie etc., memoriecommendamus tenore presencium significantes quibus expedit vniversis, quodnos, cum ad nonnullorum fidelium nostrorum humillimam supplicacio(nem et)instanciam(nobis)1propartenobiliumJohannisMore,Martini,Georgii,filii(s)quondamHalmach,Wlkwl,(filiiquondamBartholomei)2,(...)naczaZeykoetNicolaiHwnyad,Johannis,Abraham,Jankwl,ThesaloFyat,filii(s)olimChoylai,MaiestatiNostrefactarum,tumveroattentisetconsideratisfidelitateetserviciiseorundemJohannisMoreetMartiniacaliorumpredictorumpereossacreimprimis3huiusregninostriHungariecoroneetdeindeMaiestatiNostreiuxtaipsorumpossibilitatisexigenciam exhibitis et impensis, totalem possessionem Zaykan vocatam, incomitatuHwnyadiensietdistrictudeHaczagexistentemhabitam,incuiuspacificodominioydem3progenitoressuosabantiquoperstitissesesequepersistereasserunteciamdepresenti,simulcumomniiurenostroregio,siquodineadempossessioneZaykanqualitercunquehaberemusautNostramexquibuscunquecausis,viis,modiset racionibus concerneretMaiestatem, ac pariter cum cunctis suis vtilitatibus etpertinenciis quibuslibet, terris scilicet arabilibus cultis et incultis, agris, pratis,pascuis,campis,fenetis,silvis,nemoribus,montibus,vallibus,vineisvinearumquepromontoriis,aquis,fluviis,piscinis,piscaturisaquarumquedecursibus,molendinisetmolendinorumlocis,generaliterveroquarumlibetvtilitatumetpertinenciarumsuarum integritatibus quovis nominis vocabulo vocitatis, sub suis veris metiset antiquis existentibus, premissis sic vt prefertur stantibus et se habentibus,memoratis JohanniMore,Martino,Georgio, filiis quondamHalmach,Wlkwl etaliis prenominatis ipsorumque heredibus et posteritatibus vniversis nove nostredonacionis titulo dedimus, donavimus et contulimus ymmo 3 damus, donamuset conferimus iure perpetuo et irrevocabiliter tenendam, possidendam pariteret habendam, salvo iure alieno, harumnostrarumvigore et testimonio literarummediante, quas in formamnostri privilegii redigi faciemus dumnobis in speciefuerintreportate.DatumincastronostroThatha,infestobeateMargarethevirginisetmartiris, annoDominimillesimoquingentesimodecimo, regnorumnostrorumHungarieetc.annovigesimo,Bohemieveroquadragesimo.

L.S. Ad relacionem magnifici domini Michaelis de Palocz, magistri pincernarum regiarum4Încolţuldindreaptajos,dealtămână:Relacio magnifici domini Michaelis Paloczy4, Franciscus prepositus5.Peverso:folio CCCC 1510.


310

1Textputernicpalidat;întregiredupăsens. 2Lecturănesigură,textulfiindputernicpalidatşipătatcirca10cm,drepturmarefoartegreusaudeloclizibil. 3Astfelîntext. 4Scrisdealtămână. 5Lecturănesigură.Traducere Noi,Vladislav,dinmilaluiDumnezeuregealUngarieişiBoemieietc.,princuprinsulscrisoriidefaţădămdeştirefăcândcunoscuttuturorcăroralisecuvine,cănoi,atâtlasmeritarugăminteşistăruinţăfăcuteMaiestăţiiNoastredecătremaimulţicredincioşiainoştripeseamanobililorIoanMore,aluiMartinşiGheorghe,fiiairăposatuluiHălmagiu,aluiVâlcul,(fiulrăposatuluiBartolomeu)1,(...)naczaŢeicuşiNicolaeHuniade,aluiIoan,Avram,IanculşiThesaloFiat,fiiairăposatuluiCiulanu,precumşiţinândseamaşiluândamintelacredinţaşilaslujbeleaceloraşiIoanMore şiMartin şi ale celorlalţi pomeniţimai înainte, pe care aceştia le-aufăcutşile-auadusmaiîntâisacreicoroanealeacestuiregatalnostrualUngarieişimaiapoiMaiestăţiiNoastrepemăsuraputinţeilor,le-amdat,le-amdăruitşile-amhărăzitsubchipulnoiinoastredaniiamintiţilorIoanMore,luiMartinşiGheorghefiii răposatuluiHălmagiu, luiVâlcul şi celorlalţi pomeniţi cunumele,precumşituturormoştenitorilorşiurmaşilorlor,întreagamoşienumităZeicani,careseaflăşi este stăpânită în comitatulHunedoarei şi districtulHaţeg, în a cărei stăpânirenetulburatăspuncăs-auaflatdinvechimestrămoşiilorşiseaflăînprezentchiarşiei,dimpreunăcutotdreptulnostruregesc,dacăamaveacumvavreunulasupraaceleiaşimoşiiZeicanisaudacăarprivi-opeMaiestateaNoastrădinoricemotiv,peoricecale, înoricechipşidinoriceraţiune,deopotrivăcutoatefolosinţeleşipertinenţeleeideoricefel,anumepământuridearăturălucrateşinelucrate,ogoare,lunci,păşuni,câmpuri,fânaţuri,păduri,dumbrăvi,munţi,văi,viişidealuricuvii,ape, râuri,heleştee, locuridepescuit şi cursurideapă,mori şi locuridemoară,îndeobşteînsăcuîntregimeaoricărorfolosinţeşipertinenţealelor,cuoricecuvânts-arnumiacestea,aşacum seaflă întreadevăratele şivechilehotare,cumsuntşisegăsescacesteadupăcums-aamintit,bachiarle-odăm,le-odăruimşi le-ohărăzimcudreptdevecişipentruao ţine,aostăpînişideopotrivăaoavea închipdenestrămutat,fărăafivătămatdreptulaltcuiva,printăriaşimărturiaacesteiscrisorialenoastre,careampussăfieîntocmităsubformaunuiprivilegiualnostruaşacumne-aufostînfăţişatelucrurile.DatăîncetateanoastrăTata,desărbătoareasfinteifecioareşimuceniceMargareta,înanulDomnuluiomiecincisutezece,înaldouăzecileaanaldomnieinoastreînUngariaetc.,iarînBoemiaînalpatruzecilea.L.S. La darea de seamă a măritului domn Mihail de Palócz, mare paharnic regesc 2

311


Încolţuldindreaptajos,dealtămână:Dare de seamă a măritului Mihail Palóczi2, Francisc prepozit 3Peverso:fila CCCC din anul 1510. 1Textulputernicpalidat şipătatcirca10cm, lizibildoarcu foartemaregreutate.

2Scrisdealtămână. 3Lecturănesigură.

ZEICANI – EIN DORF AUS DEM HATZEGER LAND ZU BEGINN DES XVI. JAHRHUNDERTS

ZUSAMMENFASSUNG

Am 13. Juli 1510 erfolgte durch den ungarischen KönigWladislaus II.die Neuschenkung des ganzen Gutes Zeicani aus dem Hatzeger Distrikt desHunyaderKomitatsandierumänischenKleinadeligenJohannMore,MartinundGeorg, Söhne des Hălmagiu,Vâlcul, Sohn des Bartholomäus, (...)nacza Ţeicuund Nikolaus Huniade, wie auch an Johann, Avram, Iancul und Thesalo Fiat,Söhne des verstorbenen Ciulanu. Die imAnhang im Originalwortlaut und inrumänischerÜbersetzungerstmaligveröffentlichteUrkundegibtAnlaß, sichmitdenUmständenderGutsinhaberdurchHeranziehenandererschonbekanntenDatenauseinanderzusetzen.


312

ASTRA REGHIN ÎN DOCUMENTE DE ARHIVĂ

Liviu BOAR

Per aspera ad astra sau Ad astra per asperaesteoexpresie latinăcareapareînversul437altragediei„Hercule furios”deSenecaşicarepoatefitradusăca„pe căi anevoioase (se ajunge) la stele”sau„pe căi aspre către stele”.

Cualtecuvinte:caleasprereuşităestepresăratăcugreutăţişinumaiprinstrădaniianevoioase(per aspera)sepoateajungelaizbândă,lalumină(ad astra).

ActivitateaASTREI reghinene, încei66deanideexistenţă,amsocotitperioada 1874 anul înfiinţării şi fatidicul an din istoria României, 1940, cândDespărţământulReghinalAstrei şi-a încetat prodigioasaactivitate naţională şiculturală înReghinşi împrejurimi, ilustreazăcumnusepoatemaibineaceastădeviză.

Aurămasconsemnateîndocumentelevremiifapteledevrednicăamintireale astriştilor reghineni, începând de la primul ei preşedinte-director, Ioan PopMaior,continuândcumemorandistulPatriciuBarbu,listafiindîncheiatădecătredoctorul Eugen Nicoară, de numele căruia se leagă cele mai mari realizări aleDespărţământuluiReghinalAstrei.Unexempluelocventestechiarclădireaîncareneaflăm,PalatulCulturalvisatşirealizatdeDr.EugenNicoară.

Între 1952 şi 1969 la Reghin a funcţionat o Filiala aArhivelor StatuluisubordonatăServiciuluiRegionalMureşalArhivelorStatuluidinTîrgu-Mureş.UltimuleişefafostprofesorulDumitruCrişan,(1938-1993)celcăruiaîidatorămrecuperareaşisalvareaarhiveiDespărţământuluiReghinalAstrei.1

Elainventariat-oşiapus-oastfelladispoziţiacercetătorilor.Înprezentacestfondarhivisticînsumează52deunităţiarhivistice-dosareşiregistredinperioada1874-1947şiseaflăînpăstrareaArhivelorNaţionaledinTîrgu-Mureş.2

Pebazadocumentelordinacestfondaufostîntocmitede-alungultimpuluistudiişiarticoleprecumşiovaloroasălucraredelicenţădatorată,nuîntâmplător,actualuluipreşedintealDespărţământuluiReghinalAstrei,profesorulMarinŞara,fostvremeîndelungatădirectoralBiblioteciiMunicipale”PetruMaior”dinReghin

Înanul2001ampublicatdinacestfondunconsistentvolumdedocumenteintitulat ”Despărţământul Reghin al Astrei - 1874-1940 Documente”, cu unstudiuintroductivsemnatdeacelaşiMarinŞara.3

1 Despreviaţaşiactivitateaacestuiavezi:ARHIVIŞTIARDELENIDicţionarbiobibliografic,CoordonatorDr.LiviuBoar,”PetruMaior”UniversityPress,Tîrgu-Mureş,2014,p.86-912 ArhiveleNaţionaleMureşFondASTRAReghin,Fondnr.50,Inventarnr.1843 Despărţământul Reghin al Astrei Documente, 1874-1940,CulegeredeDocumenteîntocmitădeLiviuBoar,Studiu IntroductivMarinŞara,Reghin2001. Vezişi:Despărţământul Reghin al Astrei Documente,1874-1940,CulegerededocumenteîntocmitădeDr.LiviuBoarşiDr.Milando-lina-BeatriceDobozi,StudiuIntroductivMarinŞara,EdiţiaaII-a,EdituraAsociaţiuniiASTRA,

313


Înacestvolumampublicatoselecţiede118 documente,majoritateainedite,punândastfelladispoziţiacercetătorilorovaloroasăsursădocumentară.

Volumulafostreeditatînanul2014înprestigioasaediturăaASTREIdinSibiu,încondiţiigraficedeosebiteşiîntr-untirajrezonabil.

Voi cita în continuare doar câteva din documentele aflate la ArhiveleNaţionaledinTîrgu-Mureşînfondulamintitmaiînainte:

Discursul preşedintelui Despărţământului Patriciu Barbu la adunareagenerală din 18 iunie 1885, programul adunării generale din 14 iunie 1886, oscrisoareaComitetuluiCentralalAstreidinSibiuprincaredespărţămintelesuntînştiinţatedespreapariţiaunei lucrăriprivindTransilvania şi locuitorii săi scrisăde cătreRudolfBergner care vorbeşte despre români ”cumaimultă căldură şiimparţialitate”.Iatăunfragmentdinaceastăscrisoare:”Domnul Rudolf Bergner, etnograf, a scris în anul 1884 o interesantă carte despre Transilvania şi o descriere a ţărei şi a locuitorilor, care s-a tipărit la Lipsca (Leipzig) în anul 1884 în limba germană.4 Cu abatere dela modul de scriere al antecesorilor sei despre acest object, dânsul a scris şi despre români cu mai multă căldură şi imparţialitate, astfel că a contribuit în mod însemnat a arăta pre elementul românu din ţara noastră în o lumină mai favorabilă şi astfel a-l apropia mai mult de simpatiile popoarelor europene. Adunarea generală a asociaţiunei din 1885 din Gherla, apreţiând însemnătatea acestei scrieri a însărcinat pe comitet a atrage atenţiunea publicului românu asupra acestei scrieri şi altora asemenea ei şi acesta se află în poziţiune a înlesni procurarea acestui interesant op de 26 coale tipar cu preţul de 3 florin şi 30 creiţari. Se atrage deci prin aceasta atenţiunea Onoratei direcţiuni a despărţământului ca eventual să se prăcure prin comitetul asociaţiunei câte un exemplar pentru biblioteca despărţământului şi să se îndemne şi alţii să o cumpere, ca astfel să se sprijinească şi din partea noastră o lucrare literară care ne poate aduce mult folos în străinătate.”

Altedocumentesereferălaactivitateaînvăţătorilorcareaplicăîndrumărileprivind activităţile practice organizate cu elevii respectiv plantarea de pomifructiferi.La7 iunie1889 învăţătorulGeorgiuMaiordinReghinsolicită să i seacordepremiuloferitdeAstrapentru învăţătorii careobţin rezultatemeritorii înReghin,20144 RUDOLFBERGNER-Siebenbürgen,eineDarstellungdesLandesundderLeute,vonRu-dolfBergner,Leipzig,H.Bruckner,1884IatăcescriaTRANSILVANIA,FoaiaAsociaţiuniidinSibiuînnumărul15-16(1-15august)1885despreaceastăcarte:”Formatu 8° mare, pagine 410. Noi făcuserăm analis’a opului acestuia aratându tot-odata, că d(om)n(ul) Bergner petrecuse vreo cinci septemăni in Sibiiu, vreo doue septemani de doue ori in Munţii Apuseni, caletorise la Brasiovu şi la Sinai’a, după-ce intrase în ţară (tieraîn text) din Marmati’a pe la Bistriti’a si Năsăud, oprindu-se preste totu spre a se informa bine. Nu se po(a)te spune câte opiniuni false a coresu(îndreptat) cartea lui Bergner despre români în publicul nemţiescu. Ace(a)sta carte costă 3 fl. 50. După valo(a)rea sa este eftina. Se po(a)t evede(a) la noi si la cancelari’a asociatiunei.”


314

domeniul pomiculturii, iar la 5 iunie 1889 învăţătorul Vasile Duma din Hodacsolicităsăiacordepremiulpentruinstruireaadulţilor.

Deosebit de interesante sunt rapoartele de activitate ale Comitetuluidespărţământului prezentate în adunările generale anuale care se ţineau atâtla Reghin cât şi în localităţile limitrofe.Deasemeneaprotocoalele (procesele -verbale) întocmite cu ocazia adunărilor generale conţin informaţii importanteprivindproblemeleridicateprecumşipropunerilefăcutedecătreastriştiireghineni.

O altă categorie importantă de documente sunt listele cu membriidespărţământuluiîntocmiteperiodiccareconţininformaţiiprivindlocalitateadincareprovin,ocupaţiaacestora(stareasocială)precumşicontribuţiilebăneştialeacestora.

Un moment important în activitatea Astrei reghinene l-a constituitparticiparealaexpoziţiaorganizatălaTopliţaRomânăînanul1911undeastristeledinReghinşidinlocalităţilelimitrofe,înspecialdepeValeaMureşului,auexpuslucruridemânădeosebitdefrumoaseşivaloroase,faptcereiesedintr-oscrisoareaDr.LiviuŢileadinTopliţaadresatăDr.IoanHarşiapreşedinteleDespărţământuluiReghinladatade23.08.1911.

Acelaşian1911estemarcatdeprezenţaluiOctavianCodruTăslăuanulaReghinundeaţinutcâteva”prelegeripoporale”despreFoloaseleînvăţăturiilacaredoreasăparticipealăturidemembriiAstreicâtmaimulţiţăranidinzonă5.

Anul1923amarcatunmomentdecotiturăînactivitateaAstreidinReghin,prinalegereadr.EugenNicoarăcadirectoraldespărţământului.Cuacestmomentîncepe,putemspune,ceamairodnicăperioadădeactivitateîntimpulcăreiaaufostconstruitebiserici,troiţe,s-auedificatceledouăctitoriialedr.NicoarădinReghin,SpitalulOrăşenesc(1926)şiPalatulCulturii (1940),s-aduso intensămuncădeeducareasătenilorprinconferinţe,expuneri,activităţipractice.

Edificatorînacestsensestedoarenumerareacâtorvatitlurialeconferinţelorţinuteînperioada1927-1928:dr.Nicoară-”Viitorulneamuluinostru”,”Curăţeniasufleteascăşitrupească”,”Cumneîmbolnăvescmicrobii”,”Bolilemolipsitoare”,”Cinstireaeroilor”,”Igienasăteanului”,”Duşmaniisănătăţii”,”Tuberculoza”.Larândullorintelectualiisatelor,înspecialînvăţătorii,ţineauconferinţecadeexemplu:Todea - ”Iubirea patriei”,Tomşa - ”Trebuinţe sufleteşti”,Crăciun - ”Grădina decopii”,Manu-”Pomăritul”,Cotta-”Religia”,Moga-”Geografiaţării”.

Dintre documentele fondului se remarcă un ”Tabel care cuprinde comercianţii şi meseriaşii români din Reghin”întocmitînanul1940,încaresuntconsemnaţi 11 comercianţi şi 84 de meseriaşi dintre cele mai diverse meserii:ciobotari, tăbăcari, ţesători, tâmplari, sobari, vopsitori, cizmari, rotari,măcelari,

5 OctavianCodruTăslăuanu(n.1februarie 1876,Bilbor-d.22octombrie 1942,Bucureşti)afostunscriitorşiompoliticromân. https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_C._Tăslăuanu

315


frizeri,măţari,tinichigii,lustruitori,zidari,cuţitari,mecanici.Deasemeneasuntconsemnatedouăcooperativedebrânzeturi(Lueriuşi

Idicel),douăcooperativeforestiere(IbăneştişiHodac),unaangrosistă(Reghin-numită”Izbânda”),ocooperativăcomercialălaIbăneşti,ofabricăforestierălaIerbuş(CAPS).ÎnReghin-searatăîndocument-fiinţeazăuncăminfoartebineorganizatcuun efectivde60 elevi - ucenici.Tabelul se încheie cuurmătoarea concluzie:”Atât în Reghin cât şi la sate, se simte mare nevoie de negustori şi industriaşi români.”DocumentulestesemnatdePreşedinteleAstreiReghinInspectorGeneralSanitarDr.EugenNicoară.

CuocaziauneirecentedeplasărilaArhiveleNaţionaledinSibiuamdescoperitcâtevadocumenteineditecarenuaufostpublicateînvolumulamintit,dintrecarevompublica în cele ceurmeazădoarunul şi anume”Raportul festivalului de 1 Dec.(embrie) 1924 aranjat de Desp.(ărţământul) Reghin al Asociaţiunei” întocmitdecătredirectoruldespărţământului,mediculDoctorEugenNicoarăladatade15decembrie1924,pecareîlpublicămintegral.6TextulestedactilografiatşisemnatolografdecătredirectorulDespărţământuluiDr.EugenNicoarărespectivsecretarulGhe.Maior.7

”Pe teritoriul Despărţământului Reghin înainte de masă s-a oficiat aproape în toate comunele serviciu divin împreunat cu Te Deum, după care preoţii respectivi au ţinut cuvântări despre însemnătatea zilei.

Acelaşi lucru s-a ţinut şi în oraşul Reghin, la ambele biserici româneşti (cea ortodoxă şi greco catolică n.n. L.B.).

Seara la orele 9 în localul casinei române s-a aranjat un festival cultural, luând parte la acest festival atât intelectualii cât şi meseriaşii din acest oraş în număr de cca. 100 persoane.

Festivalul a fost deschis din partea directorului despărţământului Dr. Eugen Nicoară, medic primar prin o scurtă cuvântare despre însemnătatea zilei şi dă cuvântul advocatului stagiar Enea Popa, care îşi dezvoltă conferinţa sa frumoasă despre însemnătatea unirei noastre şi rolul naţiunei române în concertul popoarelor europene arătând luptele noastre pline de jertfe din trecut, cari trebuie să ne fie un îndemn pentru munca progresului nostru cultural economic şi social, combătând mişcările desastruoase internaţionale, cari sunt contrare intereselor române.

Urmează apoi advocatul Dr. Alexandru Ceuşianu8 care citeşte cu mult simţ

6 Desprefelulîncareafostmarcatăziuade1decembrie1918înperioadainterbelicăînju-deţulMureş,inclusivlaReghin,vezi:Prof.dr.LiviuBOAR-”Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1918 la Reghin în perioada interbelică (1923 şi 1928)”,înREGHINULCULTURAL,Studiişiarticole,XI,Reghin2013,p.104-1097 ArhiveleNaţionaleSibiu,FondASTRA,Doc.nr.2346/19248 Vezi:Alexandru Ceuşianu :Studiişicomunicăriprezentatelasimpozionulştiinţificprile-juitdecentenarulnaşteriivredniculuicărturarşiompolitic(Reghin,2iunie1998)/VolumîngrijitdeMarinŞara,GeorgetaMărgineanşiIacobHuza-Reghin:FundaţiaCulturală„VasileNetea”,


316

Decoraţia lui Vartolomeu de Pătrăşcanu, amintind la începutul cetirei în câteva cuvinte biografia autorului.9

Festivalul se închide de către directorul Desp.(ărţământului) mulţumind celor prezenţi pentru interesul manifestat faţă de mişcarea culturală.

Festivalul a fost aranjat fără taxe de intrare.Reghin, la 15 Decembre 1924 LS urmează semnăturile cu cerneală

neagră”

ASTRA REGHIN IN ARCHIVAL DOCUMENTSSUMMARY

Theauthorpresents themost importantdocuments regarding theactivityof theReghinBranch ofASTRA, between 1874 and 1940.Most of thesewerepublishedin2001inasubstantialtomeofdocumentsentitled„TheReghinBranchofASTRA–1874–1940–Documents”,withanintroductorystudysignedbythesameMarinSara.Itwasrepublishedin2014attheprestigiousASTRAPublishingHouseofSibiu,inhigh-qualityprintingandwithareasonableprintrun.

TwodocumentsrecentlydiscoveredattheNationalArchivesofSibiuarepublished below, namely the document bywhichDr. IoanHarşia, theBranch’sdirector,resignsfromthispositionasofApril10,1920followinghisappointmentascounselorattheTirguMuresCourtofAppeals,aswellas”Raportul festivalului de 1 Dec.(embrie) 1924 aranjat de Desp.(ărţământul) Reghin al Asociaţiunei” (The report on the December 1st, 1924 Festival organized by the Reghin Branch of the Association) drawnupbytheBranch’sdirectorDr.EugenNicoarăonDecember15th,1924,whichwepublish in theirentirety.The latterdocument is typedandsignedby thedirectorof theBranch,Dr.EugenNicoară and its secretaryGhe.Maior.

(Translated by Alina-Olivia Şuta)

1999SeriacaieteMureşenenr.79 EstevorbadespreDumitru D. Pătrăşcanu(n.8octombrie 1872,Tomeşti,JudeţulIaşi-d.1937),cunoscutşicaD.D.Pătrăşcanu,afostunomdelitere,prozator,profesordeistorieşicunoscutautordemanualedeistorieînperioadainterbelică.Înpoliticăs-aremarcatcamembrual PartiduluiConservator,pecarel-areprezentatcadeputatînParlamentulRomânieilaînceputulsecoluluial-XX-leaşideschiţaDecoraţia lui Vartolomei publicatăînanul1924.

317



318

REALITĂŢI DIN TRANSILVANIA DUPĂ 30 AUGUST 1940. CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

Timea DARALCZIAdrian ONOFREIU

Încontinuareapreocupărilornoastrepentrudesluşireaatitudiniidiverselorgrupuri etnice dinTransilvania după verdictul de laViena, din 30 august 1940,prezentămunsetdedocumentecareoferănunumaicunoaşterearealăastăriidespiritdeatunci,cişiuneleaspectetrecutesubtăcere. PrimeledouăaparţinbistriţeanuluiFritzHolzträger.Elefacpartedinsetulcarearămasposterităţiişicareaufostvalorificatedoarparţial.Cunoscutăca„misiuneaHolzträger”, activitateaacestuia în zilele lunii septembrie1940a fostprezentatărecentîntr-unstudiurezumativ.Deşiautorulacunoscuttoate documentelerămasedelapersonajulcarele-acreat,înstudiulmenţionatelesuntprezentatesuccint,înrezumat, oferind o analizămaimult descriptivă şi realizând astfel o interpretareproprie.

Deaceea,amconsideratutilsăoferimcelorinteresaţiintegraldocumentele,pentruaputeafimaibinedesluşite.Cusiguranţă,eleoferăoimaginemaidetaliatăamisiuniifruntaşuluibistriţeanîncapitalaReich-uluiGerman,înscopuldea„salva”situaţiaimposibilăcreatăsaşilordinaceastăparteaTransilvaniei–cadealtfelşiromânilor - caurmarea actuluide la30august1940.Nevommărginidoar săarătămcăelereprezintăpunctuldevederealreprezentanţilorpopulaţieisăseştidinzonaReghin-Bistriţa,calibratpe încercareade a-şidesluşiviitorul înmeandreleîntunecatealetoamneianului1940. Autoruloferăînceledouădocumenteoanalizărezumativăamisiuniisale,adresatăatâtfactorilordeconducerelocali,câtşiapropiatuluisău,liderulcomunităţiisăseştibistriţene,RobertClemens. Pe lângă îngrijorarea indusă de evenimente în rândul populaţiei săseşti1,descoperim sforţările liderilor acesteia de a-şi păstra identitatea şi a rămâne „ailocului”, prin organizarea într-un teritoriu administrativ propriu, reglementat dedreptul german, cu administraţie şi finanţe proprii.Desigur, efortul condensat înmemoriulprezentatdeHoltzträgercercurilordecidentedelaBerlinapututcontribui–nuştimîncemăsură–lasoluţiaagreatăpetermenscurt,aceeadeaoprievacuareaacesteipopulaţiiînReich-ulGerman,conformproiectuluiiniţial2.

1 TimeaDaralczi,AdrianOnofreiu,Două misiuni imposibile din Transilvania în septembrie 1940, în„AnuarulArhivelorMureşene”,Tîrgu-Mureş,SerieNouă,Nr.III(VII),2014,pp.226-240.2 VasileCiobanu,„MisiuneaHolzträgerlaBerlin(septembrie1940)”,în„Satu-Mare. Studii şi comunicări,XXVII/IISuplementum,Materialelesimpozionului ştiinţific„Al II-leaArbitrajdelaVienadin30august1940.Antecedenteşiconsecinţe”,pp.127-134.Aicisepotconsultadetaliitehniceşitemporarealemisiunii,câtşioscrutăschiţăbiograficăapersonajului.

319


În acelaşi timp, cele două documente întocmite ulterior întoarcerii dinmisiunenedescriuşicadrulgeneralalrealităţilordinTransilvania,înzilelecareauurmatdupăceafatidică,30august19403. Pentru a întregi punctul de vedere astfel exprimat, am adăugat şi câtevadocumente întocmite de românii din zonă, care nuanţează şi oferăalte posibile interpretări,inclusivdinperspectivaatitudinală. Înacestmod,sperămcăaducemunplusdecunoaştereatragismuluizilelorceauurmatactuluidiscreţionardelaViena,caşiaîngrijorărilorşitemerilorcelorcarei-ausuferitconsecinţele4.

Document nr. 1.ConsecinţeleArbitrajuluidelaVienadin30august1940asupraNösnerland-ului La început, unele consideraţii biografice. SubsemnatulFritzHolzträger,m-amnăscutlaBistriţaîn1888.Din1919amfostprofesorînacealocalitate,iarînperioada1935-aprilie1940,preşedintecercual,aşadar,liderpoliticalţinutuluiNösendinTransilvania. Înaprilie1940m-ammutatlaSibiuşiînvaraaceluiaşianmi-amvândutcasadinBistriţa.Pentrurezolvareaunorproblemerestante,m-amdeplasatcusoţiamarţi,29august,laBistriţa,undeînsearazileide30augustamvrutsă-lvizitezpevice-preşedintele.5Dr.Wolff,pentruaverificainstruireaşimăsuriledeautoapărareagermanilor/saşilor,convocaţidinzonaNösnergau. Decâtevasăptămâni,chiarlunianterioare,sezvoneacumcăTransilvaniatrebuiaîmpărţită,iarparteanordică,cuBistriţaşiReghinulSăsesc,arfifostpromiseUngariei. Toate acestea ne stârneau un zâmbet, deoarece o astfel de rezolvare aproblematiciiTransilvaniei,din1.000motive,nisepăreaabsurdă.ChiarîntimpulcălătorieidelaSibiulaBistriţa,amavutdificultăţicuprocurareabenzinei(asta,chiarîn„ţarapetrolului”). Vineripelaamiazămis-aaduslacunoştinţăzvonulcă,prinArbitrajuldelaViena, s-a realizat faptic împărţireaTransilvaniei.Vineridupămasă,amauziteuînsumidupăaceealaVoceaBudapestei,stabilireaexactăanoilorgraniţe.Dupăaceea,l-amanunţat,târziudupămasăpepreşedinteleregiunii,careapusînaplicareorganizareaexemplarăaautoapărăriipeîntregţinutulNösnergau.

3 Unalt„actor”contemporanareţinutcă„înanul1940,parteadenordaTransilvanieiarevenit înapoiUngariei, după 21 de ani de stăpânire românească”; apud.GustavZikeli, „MeinsLebenslauf”,laServiciulJudeţeanBistriţa-NăsăudalArhivelorNaţionale,fondGustav Zikeli, dos.5, f.68;vezişiOttoDahinten,Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen,AusdemNachlaßherausggegebenvonErnstWagner,BöhlauVerlagKölnWien,1988,p.190-195.4 Vezitextulcf.supra, nota1,doc.1,p.229-232.5 „O copie amemoriului, raportul şi cu o scrisoare cătreRobertClemens, conducătorulCerculuiBistriţa,otrimitecamarazilorsăibistriţenicareîiîncredinţaserămisiunealaBerlin”;apud.VasileCiobanu,op. cit., p.130.


320

Înoraşs-aordonat ţinereaunui jurnalexactalevenimentelor.Eum-amlimitataiciînafacecâtevaconstatări.Toţifoştiiofiţerişisubofiţeriaufostdeîndatăconvocaţi,instruiţipentruapreluaautoritateadecomandămilitarăasupraforţelordeautoapărare;delaamiazazileişipânăseara,toateacestemăsuriaufostrealizate. Şcoalagermanăaservitdreptcartiergeneral,undeaufostadunatetoatearmele,automobilelegermaneşiastfelafostorganizatăautoapărarea.S-auasigurataproximativ3.000l.debenzină.

Prefectul, un locotenent-colonel activ6 şi maiorul7 îşi pierduseră totalcumpătul, astfel încât „sfaturile” preşedintelui cercual, Robert Clemens8 erau aproapeordineşiaufostîndeplinite,fiindconsiderateomânădeajutor.Dealtfel,prefectulaplecatchiarduminicădupămasă,„oficial”laCluj,deundenus-amaiîntors.

Dupăce toatemăsuriledesiguranţăau fost îndepliniteşiverificate, l-amconsiliatpeDr.Wolff9,Clemens,preşedintelecercual,HubertGroß,liderulcercualaltineretului10şiGaßner,conducătorulcercualalN.A.F.11,săîntreprindăpeviitormăsuricorespunzătoare,conformcunouasituaţiecreată.

ConsululgermandinClujl-asfătuitpepreşedintelecercualcasăsepunăimediatîncontactcuautorităţileguvernamentaleşialeReich-uluidelaBudapesta.Euampropus,deurgenţă-caurmareamodificărilorsurvenite-constituireauneiadministraţiigermanecuprinzătoare,înzonaBistriţaşiReghin,cujustiţieşifinanţeproprii.

Înurmaconsultărilor,preşedintelecercualm-arugatcasăfiupurtătordecuvântalacesteipropuneridereorganizareagrupuluietnicgerman,iardindelegaţiesă facăparteşiDr.MichaelPrall12, cărorani s-adat răspundereapoliticăpentruteritoriulNösnergau.

Caracteristicpentrucomportamentulgrupuluietnicgermandinacestezileafostfaptulcă,întrucâtnuaveampaşaportdiplomatic,amtelefonatnoaptealaora

6 Mulţumimd-şoareiCorinaSebişandelaServiciulJudeţeanSibiualArhivelorNaţionalepentruamabilitateacucarene-apusladispoziţiecopiialedocumentelorîntocmitedeFritzHolzträgerşid-luiMihaiBuliga,dinBistriţa,pentrurevizuireatraducerilordinlimbagermană.7 Sesubînţelege,cercual.8 Emil Poruţiu, prefect al judeţului Năsăud în perioada martie-septembrie 1940. Veziportretulacestuiaşirelatareaulterioară,dindatade8martie1946,asupraoperaţiunilordeevacuareaautorităţilorromâne,laAdrianOnofreiu,AnaMaria-Băndean,Prefecţii judeţului Năsăud (1919-1950; 1990-2014).Ipostaze, imagini, mărturii,Ed.Charmides,Bistriţa,2014,p.98-103.9 ComandantulLegiuniidejandarmiajudeţuluiNăsăud.10 SuccesorulluiFritzHolzträgerlaconducereaComitetuluiCercualŢaraBistriţeialMişcăriiNaţional-Socialistăde ÎntrajutorareaGermanilordinRomânia; apud.VasileCiobanu,op. cit, p.128.11 Preşedintele Ţinutului Transilvania al Mişcării Naţional-Socialistă de Întrajutorare aGermanilordinRomânia;Ibidem.12 MişcăriiNaţional-SocialistădeÎntrajutorareaGermanilordinRomânia;Ibidem.

321


1,lajudeţşiamdatsarcinăfuncţionaruluideserviciucalunidimineaţasă-mifiepregătit acest document, fără acele formalităţi, carepână atunci s-arfiprelungitsăptămâni,chiarlunidezile.

Aşaîncât,lunidimineaţalaora9,amavutladispoziţiepaşaportul,inclusivcufotografiafăcutăcuajutorulblitz-ului.CuDr.Prallne-amînţelessăneîntâlnimşisăplecămîmpreunădinBucureştimiercuri,celmaitârziu,joidedimineaţă.

LunidupămasăamplecatlaClujînscopulobţineriivizeipentruspaţiulgerman.Călătoriaafostliniştită,fărăniciunindiciuprivinddizolvareaincipientăsauretragereaautorităţilorromâne.LaClujamaflateuînsumi,căauavutlocmicialtercaţii,carearficauzat6morţi,ceeacearătacăaiciarfiavutlocunevenimentieşitdincomun.

Amplecat,neglijândaprovizionareacubenzină,cuunautomobilbun,delaBistriţaşiamajunslaCluj,undeexistaopenuriedebenzină,deoarecefuseserechiziţionată,dinordinulautorităţilormilitare.Ne-amduslaobenzinăriepăzită,undeunmilitardeserviciu,delocdinapropiereaBistriţei–zonaBârgăului–caredoreasăsepunăbinecusaşii,ne-alăsatsăintrămfărăacordulcomandantului.Înbenzinărie,unsubofiţersasne-adatbenzinăcucifrăoctanicăridicatădinabundenţă,câtne-a încăput în rezervorşibidoane.Totaşa,ammaiprimitnoapteabenzină,deoareceproprietaramăcunoşteadinvedere.

ÎnClujîncepusedejaevacuarea,care,trebuiesăprecizăm,căsedesfăşuraînmodhaotic.AmcălătoritîncontinuaredelaCluj,prinTurda,Aiud,peMureş,şi aşamai departe. În special întreCluj şiTurda ammers aproapeneîntrerupt,încoloanădeautomobileşicamioane,careascundeaubunurifuratedeofiţeriişisubofiţeriiromâni.Peparcursulîntregiicălătorii,pânălaSibiu,undeamajunslamiezulnopţii,m-am întâlnitmereu cu coloanede camioanemilitaregoale, caremergeauspreCluj.

În Sibiu, locţiitorul şefului comitetului cercual, Dr. Wolff i-a relatatliderului regional, Dr. Bruckner13, marţi dimineaţa, despre proiectul de a plecalaBudapesta.Bruckneraordonat,sănufacemniciunpasfărăştireaAutorităţiiGermanilordePretutindenidinBerlin.Deaceea,arfitrebuitsămergemmaiîntâilaBerlin.

M-amprezentatlaamiazălideruluiregional,casăpleccutrenuldedupăamiazăsaudenoapte, laBucureşti.S-au înmulţit îndupăamiazazileizvonurilecă nu ar fi recomandată folosirea trenurilor, întrucât, ca urmare a unui accidentlaRupea,nusecirculapeliniaprincipală.Înoricecaz,i-ampropusluiWolffsă-mipunăladispoziţieunautomobil,deoareceîmideveneatotmaiclar,cănueraoportunăamânareacălătorieinicimăcarcuozi.

Dupămasă,pelaora17,amaflatdelaprimarulMediaşului,Dr.Möckel,următoarele:unlegionarl-acăutatdupămasa,pelaora15şii-aziscăînaceastă13 NationalArbeitsfront=FrontulNaţionalMuncitoresc.


322

noaptevaavealocunputsch(loviturădestat)allegionarilor.Seara,laora21,urmasăaparălaeluncolonel,caresăpreiaconducereaoraşului.

Prezumtiv,centrullovituriidestateraoraşulBraşov,deaceea,nis-aşirecomandatsăascultămnoaptea, înjurulorei23,postulderadioBraşov.Laora19,însfârşit,amplecat,cuZacharias,care,conformindicaţiilor,arfitrebuitsămăconducăpânălaFăgăraş.Înpofidacălătorieirapide,peşoseauaasfaltată,laBraşovamajunsînjurulorei22.

Aici,amtranzitatpeunschimbdefocurişiampututopripestradaLungă,înaintea unei cazărmi, unde era o baricadă. Pe drumuri ocolitoare, am ajuns laConsulatulGerman,undeZachariasaveadepredatunmesajscris.

M-amprotejat,circulândpedrumuriocolitoare,necirculatedecamioane.Amrealizatdesfăşurareaputsch-ului,auzindîmpuşcăturişistrigăteizolate,caresetotrepetauşi,pânălaurmă,încetau.

Înniciuncaznuamavutimpresiadesfăşurăriiuneimişcărideforţă,cufolosireaarmelor,pentruaseobţineputereapolitică.Cândamajunsînparteadejosaoraşului,amîntâlnitpretutindenistrăziblocatedemilitaristresaţişi,cuchiu,cuvai,pelamiezulnopţii,ampututsăieşimdinBraşov.

DrumulspreBucureştiafostbinepăzitdejandarmerie.Şiaici,amîntâlnitşiruri lungi de camioane goale. S-a petrecut un eveniment important. La câţivakilometridistanţădeBucureştiatrebuitsăoprimşinis-acomunicatcănuputeammergemaideparte,decâtconduşideoescortăajandarmeriei.

Dupăoscurtăaşteptare,s-apusînmişcareomotocicletăcuataş,încareaucălătorit,înfaţanoastră,unsubofiţer,unlocotenentşiunmaior.Atrebuitsă-iurmăm.Motocicletamergeanunumaifoarteîncet,cişihaoticşi,fărăluminadinspate.Maşinilecareveneaudinfaţănu-şireduceauluminafarurilor.

De aceea, Zacharias, orbit de lumini, s-a lovit demotocicletă. În urmaacestuiincident,aripas-aîndoitînaşafel,încâtroatadinspatenus-amaimişcat,daraceastădefecţiuneafostimediatremediată,cuajutoruluneipietre,pepostdeciocan.

S-a declanşat o izbucnire nervoasă a maiorului. Rezultatul a fost odespăgubirede500deleişiampututintraînBucureştifărăescortă.

Maiorul de jandarmi şi-a pus în mişcare toate mijloacele pentru a neputeaşantaja.Săfieaceststatvreodatăsănătos?Bucureştiulînsuşieraapărat,dealtfel,detancurişicavalerie.Poliţiştiidinoraşnuştiaunimicdespredesfăşurareaevenimentelor.

Miercuridimineaţa(04.09.1940)amdormitoorăşijumătate,dupăcareammerslaaeroport.Laora8dimineaţaampărăsitBucureştiul,iarlaora16,amajunsînBerlin.Joi,înaintedemasă,amplecatdeîndatălaOficiulCentralpentruGermaniiEtnici,undeamcerutsăfiuprimitdecomandantulsupremLorentz14 sau 14 AvocatşiîntreprinzătordinBistriţa,locţiitoralcomandantuluiCerculuiBistriţaalMişcării

323


delocţiitorulacestuia,Behrends15.PeîmputernicireadatădeconducereateritorialăerautrecutenumelemeuşialDr.Prall,cadelegaţi.

Deşinumelemeueratrecutprimul,dupăuntimpîndelungatdeaşteptare,a fost strigatnumeleDr.Prall.Menţionezacest fapt,deoareceamavut impresiacăacoloeradejacunoscutnumeleDr.Prall, înoricecaz,numeleministruluideEconomie,Gustav,şinuMichaelPrall,pecareeul-amscris,şicareeramenţionatîndocumentşicaredeaceeaaveamareautoritate,ceeaceaînsemnatoanumitădezamăgirepentrumine.Acestfaptadeterminatînceputulunordiscuţii.Prallînsă,mi-aconfirmatapoi,delaSibiu,căelaveaorelaţiepersonalăfoarteapropiatăcuHeller16.

Înoricecaz,atrebuitsăaşteptmult,dupăcareamfostconduslaunanumitHeller.Tonuldeînceputaldiscuţieiafostmaidegrabădistant,decâtneprietenos.„Ce doriţi?” Eu i-am expusmandatul meu.Hellerm-a rugat să-i prezint ziuaurmătoareunmemoriu, care să clarifice toate problemele economice, politice şisocial-culturale.

Atrebuitsă-lredactezîndouăexemplare,unulpentruMinisterulGermandeExterne şi unul, ca bază documentară ce urma să fie folosit în tratativele cuguvernulmaghiar.

ÎncădintimpuldiscuţiilorcudomnulHelleramavutpresimţireacăcevanueraînregulă.DupăcelaindicaţiileluiMellesamintratîncontactcuHellerşiV.D.A17.,careconstituiaoautoritatecuputeredecizionalăaAutorităţiiGermanilordePretutindeni,mis-aaccentuat totmaimultconvingereacăevacuareaavea învedereşiţinutulNösnerland.

Pemoment, scopulmisiunii şi-a pierdut fundamentarea. Şi atunci, amajunslaconvingereacăprimordialăeraideeadeaîmpiedicaevacuareagermanilordinArdealuldeNord.

Înplansecundsesituaîntrebareadacăarfioportunsăformămpropriulteritoriudeautoapăraregermanădinaceastăzonă.Într-odiscuţiepecareamavut-o,două săptămâni înainte, cu comisarul Nikolaus Hans Hockl din Satu-Mare, amaflatcăgermaniidinSatu-MareurmausăfieevacuaţidacăacestteritoriueracedatUngariei(aceastaseîntâmplaînzileleîncareauînceputtratativeledintreromânişimaghiari).

Dupăîntâlnireanoastrăpeaceastătemă,HocklaplecatdinSibiulaBerlin.Pericolulca,înaceastăperioadătulbureaevacuării,săfieantrenatăşicomunitateaNaţional-SocialistădeÎntrajutorareaGermanilordinRomânia;Ibidem.15 Wolfram Bruckner, conducătorul Volksgemeindschaft der Deutschen in Rumänien =ComunitateaNaţionalăaGermanilordinRomânia;Ibidem.16 ObergruppenführerulWerner Lorentz, conducătorul Oficiului Central pentru GermaniiEtnici;Ibidem, p.129.17 HermannBehrends,locţiitorulconducătoruluiOficiuluiCentralpentruGermaniiEtnici;Ibidem, p.129.


324

dinBistriţaadevenitînopiniamea,totmaiposibil.Toateacesteam-aubulversatfizic,sentimentalşiraţional.

Emoţional,amavutpercepţiauneievacuări,raţionalînsă,amgânditastfel:căsoartacomunităţiigermanedinîntregulArdealnufuseseîncădecisă.NiciacumnuştiamdacărămâneamînArdealsaudacăurmasăfimevacuaţi.

Asupraacestuifaptnusedeciseseîncă,niciFührerul,însămieîmieraclarfaptulcăArbitrajuldelaVienaastabilitoperioadăde2anipentruadecideevacuareasaunu.Dacăn-aşfiştiutaceasta,mis-arfiperindatînfaţaochilorevenimentelezilelordemutaţiimajore,îndeosebimersulschimbărilordinzileleluniiseptembriedelaBistriţaşimaialeslegăturacudestinulconaţionalilordinsudulTransilvaniei. Primaîntrebareaoricăruiţăran,cunoscutmie,eraaceeacă„cesevaalegedenoi?”AceştioameninuerauconvinşidefaptulcăerausubprotecţiaReich-ului,carele-aasiguratnoipromisiuni,cireproşaufaptulcăcredinţasfântăabătrânilorafostamarnicînşelată.40.000deoameni,puternicafectaţiîncredinţalor–cugreudobândită-prinevacuareadinlocurilenatale,arfifostloviţidedouăorişicarenuputeaureprezentauncâştigpentrugermanitateadinEst. Misiuneameaeradeci,caprinoricemijloacesăîmpiedicoevacuarerapidăagermanilordinArdealuldeNord.Amfostîntăritînaceastăconvingeredeurmătorulraţionament:Führerulapropagatîn„lupta”18luiorientareadecolonizare,naturalăşipolitică,prinnord-est.Prin înţelegereacuRusia19,acestdruma fost temporarblocat.Caleaspresud-estacâştigat,prinaceasta, în importanţă, îndeosebi începriveşteresurseledepetrolromânesc. RenunţarealacolonizareazoneiNösnerland,caoacoperireaflanculuistâng,plinădesemnificaţii,arfifostogreşealăgravă.Însă,aaveaînvedereretragereatuturorcoloniştilorgermanidinTransilvania,era,înoriceprivinţă,maiînţeleaptă,decâtretragereaconcomitentă,dinzoneledenordşisud.

LaV.D.A.amaflatcăurmasăajungăjoisearaînBerlinşiliderulgermanilordinUngaria,Basch20. DeoareceţinutulNösnergauerainclusînsferaluidedecizie,trebuiasăiaulegăturaînaceastăproblemăcuel.Oneînţelegerecuacestaarfidistrusplanulmeu.L-amînştiinţatpeHellercănuputeamsă-lvizitezvineri,doarsâmbătăseara.AmluatlegăturacuBaschjoi,îndatade05.09.EramcazaţiamândoilaVolksdeuscherKlub21. I-amlăsatunmesaj,căneputemîntâlniseara,lacină.

AtrebuitsăconstatcăBaschnus-astrăduitsăfiepreaamabilcasăintreîncontactcumine.Cutoateacestea,l-amaşteptatînrestaurant.

A trebuit să insist, atâta la prima, cât şi la a doua discuţie, astfel încât18 Lothar Heller, însărcinatul cu probleme economice Oficiului Central pentru GermaniiEtnici;Ibidem.19 VerbandderDeutscheimAussland=UniuneaGermanilordinStrăinătate.20 Referirelaoperacapitalăaacestuia,„MeinKampf”.21 PactulRibbentropp-Molotov,din23august1939.

325


Basch, la încheierea celei de a treia discuţii, s-a angajat singur să continuămnegocierile.Aşadar,numi-afostuşorsăacţionezcontraprejudecăţilorluiBasch,înproblemaTransilvanieişiînciudaatitudiniisaleextremderezervate,să-ldeterminsăacceptediscutareaproblemeisaşilordinTransilvania.Maialescăel,încontactulcuAutoritateaGermanilordePretutindeni,urmasăsesituezepepoziţiarămâneriipopulaţieigermaneşiîmpotrivaemigrării.

Astfel căm-am hotărât şi am început să elaborez unmemoriu care săconstituieocontribuţielaaceastăproblemă.Târziu,dupămasă,l-amvizitatpeDr.Arz22,careeraoriginardinBistriţa.Erade10anipreotînBerlinşipreşedintealOficiuluiCentralpentruGermaniiEtnicidinBerlin.

Amdiscutatşicuelaceastăproblemă,ocaziecucareamsesizatcăsuntemdeacordînaceastăproblemă.Arztrebuia,adouazi,săfieprimitdecolonelulS.S.alcomunităţiigermanilordinRomânia,împreunăculiderulsuperior,Behrends,delaOficiuluiCentralpentruGermaniiEtnici.

Arzmi-arecomandatsă-lcautpeconsilierul juridicalOficiuluiCentralpentru Germanii Etnici, Dr. Hasselblatt, specializat în chestiunea minorităţilorgermaneşiacolosă-misusţinpunctuldevedere.

Sâmbătădimineaţa,m-amîntâlnitcuDr.ArzînsaladeaşteptareaOficiuluiCentralpentruGermaniiEtnici. I-amînmânatocopieamemoriuluişiamstabilitcăvaaranjaoîntâlnirecuBehrens.

Şiacum,unmicincidentsemnificativ.Joiînaintedemasă,avenitBehrendsînfoaier,undeasalutatpece-ice-laşteptau.Mi-aîntinsşimiemâna,întimpce-mispunea:„Noinecunoaştemdeja”.Eui-amrăspuns:„Da,deanultrecut,deZiuaminorităţiigermane”.

Înciudafaptuluicăeramdejaanunţat,m-aîntrebatdeundevinşiîncescop?

SâmbătăasositşiDr.Baschînfoaier,undene-amîntreţinutcuelşicuArzoperioadăscurtădetimp,când,dinnou,Behrendsşi-afăcutapariţia.

Arămasoperioadăscurtădetimpcunoi,dupăcarel-apoftitpeDr.Arzlaelînbirou.DupăscurttimpDr.Arzaieşitdelaelşimi-aspuscăBehrensnuaretimp,dinpăcate,sămăprimească.Însămi-aprecizatcăîivaprezentamemoriulmeuluiBehrends.

Sâmbătă am aşteptat o perioadă lungă de timp până ce, într-un final, aapărutd-l.Heller,careavrutsărezolveproblemacumine,înfoaier.

A luatmemoriul, l-a răsfoit, fără interes, în timp ce eu îl urmăreamcuatenţie.Deodatăaapărutotresărirepefaţalui.Privireasaarămasaţintităpeuncuvântdinprimulpunctalmemoriului.Apoi,ampututsesizaoanumeatitudinedereceptivitate.Dupăcâtevaclipe,avenitîntrebarea:„CâttimprămâneţiînBerlin?”

22 FranzBasch,conducătorul/FührerulgermanilordinUngariaşi,după30august1940,alsaşilordinzonaBistriţei;Ibidem, p.130.


326

Euamrăspuns:„Misiuneameaelafinal.Osăplecmâinecuavionul”.Heller:„Vărogsărămâneţiaici.Lunidupămasăvafioşedinţădecisivă.Estenecesarneapăratsărămâneţiladispoziţie,casădiscutaţicucolonelulSSBrehends.”

Lunidimineaţal-amvizitatpeHasselblatt.LaşedinţadedupămasădelaOficiulCentralpentruGermaniiEtnici,amajuns,dinpăcate,cuîntârziere.Şedinţaera în plină desfăşurare şi începuse la ora 15, în loc de ora 17. Sub preşedinţialuiBehrendsauparticipat:Dr.Baschşiceidoiconsilieriaisăi,eu,Heller,caşiconsilierdespecialitate,unînaltfuncţionaralMinisteruluideExterne(Usadel?),2 specialişti în economie-finanţe-bănci. În timpul şedinţei Behrends a precizaturmătoarele:„ÎntratareatuturorteritoriiloraparţinândproblemeietnicilorgermanidinUngaria,vărogsăaveţiînvedereşirezolvareaproblemeietnicilorgermanidinTransilvaniadeNord”.Dupăaceastaaîncheiatcuopropoziţie,careaînsemnatînmomentulreceptăriidecătreauditoriu,oexprimarediplomaticămascată,şianume,arenunţalaproblemaevacuării.

Însemnacăacestanuaprecizatclar:„domnilor,amhotărâtsănuevacuămgermaniidinArdealuldeNord,ci să-i lăsămpe loc”,dar întreagadezbatere s-aconcentrat în jurul problemeiArdealului deNord, a ponderii sale economice şiculturale,precumşiinfluenţaacestuiaasupragermanilordinUngaria.

Printrealtele,s-ahotărât:câtedoiangajaţiaiCaseiCentraledeEconomiidinSibiuşifilialeledinCluj,Tîrgu-Mureş,BistriţaşiReghinsăformezeobancăputernicăacomunităţiigermane,cusediulcentrallaBudapesta.Behrends:„capitalulnuarenicio importanţă,urmândafiasigurat23”.Behrends însuşiaatrasatenţiaînmodexpresasupraşcoliidemeseriidinBistriţa.Înacestscop,Baschaprimitînsărcinareadeaclarificaproblemeleeconomice,precumşisăobţinădocumentaţialegalănecesarăîncelmaiscurttimp.

Pânălasfârşitulsăptămâniiacesteproblemetrebuiauclarificate.AmavutimpresiacănunumaiHeller,câtşiBehrendsauanalizatmemoriulmeu,pentrucăBehrends,încontext,afăcutmaimulteprecizări.

S-aprecizatcăarfinecesarca,pânălaaplicareaarbitrajuluidelaViena,toatepărţilesăfieconvinsecăarfifostrecomandabilăconstituireaunorteritoriiadministrativegermanepeteritoriulUngariei.

Euînsumiampusîndiscuţieacestplan.Şiastapentrucăamavutreţineri,călibertateademişcareaetnicilorgermaninuarfifostinfluenţatăsemnificativ,însensnegativ,printr-oreglementarerapidă,dinpunctdevederelegalşiadministrativ.Cearmaifiaicidespuseracămomentulîncarenuexistaînmodobiectivconjunctura,într-oastfeldeşedinţăpublicănuseputeauluadeciziidefinitive.

Cutoateacestea,amîncercatsăintruîndiscuţiicuBehrends,darelşi-aluatlarevederepeuntonfoarterece.LafelşiHeller,căruiaprezenţameanu-imaipăreaimportantă,caînurmăcucâtevazile23 Însensulcănueranevoiedecapitalprivat,deoareceeraasiguratdecătrestatulgerman.

327


Luni dimineaţa am vizitat-o pe Lotte Becker, care era în conducereaorganizaţiei de tineret şi care avea, din propria experienţă, cunoştinţe privindrelaţiileşiconvieţuireagermanilordepretutindeni.Eaafost,întreanii1938-1939,timpdemaimulteluni,înArdeal.AtunciacunoscutproblemeletineretuluişialeîntregiicomunităţigermanedinTransilvania,lafaţalocului.

Plecânddelaacestepremise,eaafostînîntregimedeacordcupunctulmeudevedereşieuamfost foartebucurossă-icomunicsuccesulmeudinaceasearădemarţi.Amavut impresiacăpoziţiameaa influenţatdecisivconducereaOficiuluiCentralpentruGermaniiEtnici.

CeeaceamaflatdelaLotteBecker,cadealtfelşidelamulţialţii,mi-aîntăritimpresiilemeleasupraevenimentelordinanul1935şimaialesceledinvaraanului1939.Mi-aufostconfirmatedinnou.

Cusiguranţăcănunumailipsaacutăaforţeidemuncăainfluenţatdeciziilecorespunzătoare referitoare la problemele etnicilor germani. Fără o cunoaşterecuprinzătoareşiobiectivăaacesteiproblematici,oastfeldedecizienuarfifostposibilă.Uzura factorului uman în partid este, cu siguranţă, o altă cauză a uneiasemeneaatitudini,pecarenaţional-socialismulocontestaatâtdevirulent.

CaoconfirmareaacestorimpresiiaufostşiconstatărilemeleînrelaţiilecuBasch,careseafla,aparent,îngraţii,încadrulOficiuluiCentralpentruGermaniiEtnici.

CarezultatacelortreiconvorbiricuBasch,potredaurmătoareleimpresiidespreomul pe care l-amvăzut primadată.Ar trebui să am faţă de el o opiniefavorabilă, pentru că el a fost persecutat în calitate de conducător al etnicilorgermanidinUngaria.Baschesteunşvabbănăţeanşimanifestaprejudecăţi totalgreşite,potrivniceArdealului.

Laprimanoastrădiscuţie,careaînceputcuprezentareaproiectuluimeu,şi-aorientatatenţiaimediatasupramentaluluitransilvănean,luândatitudinevirulentăîmpotriva lui Bruckner. El lăsa de înţeles că este mai bine documentat asuprasituaţieidinBanat,decâtnoi.AlăudatînmodexageratmodulluideconducereaminorităţilordinUngaria.

La a doua discuţie l-a atacat peDr.Huss.Apoi, relatările cu privire laconstrângerileeconomiceaplicategermanilordin spaţiul carpatic,m-auvizatpemine,reproşându-micăoameniinoştriauemigratfoarteuşor.

Pe scurt, comportamentul lui şi toate celelalte asemănătoare erau ca şicândarfiavutînfaţasaunşcolarşinuunommatur.

La a treia discuţie, şi-a dat în sfârşit, arama pe faţă.Nu numai privindsituaţia din nordulTransilvaniei şimi-a zis că el cunoaşte pe un singur omdinBistriţa,Dr.Hussşi,îiestedeajuns.

Atuncii-amrăspunspeuntontăioscăestelipsitderesponsabilitate,că,dincauzaneînţelegerilorpersonalecuunom,poatesăcondamneîntreagacomunitate


328

germanăşipelideriipoliticiaiacesteia.Lafinaluldiscuţiei,Baschm-arugatsănemaiîntâlnimîncăodată.

Trebuie să mă refer la derularea evenimentelor şi atitudinea celor dindelegaţia constituită, care urma sămă sprijine.CuDr. Prallm-am înţeles să neîntâlnimmiercuri, celmai târziu joi, înBucureşti, ca săputemplecacuavionuldisdedimineaţă.Arfitrebuitsă-l întâlnimpedirectorulCaspesius,cuprivirelaproblemeleşcolaregermane.

Miercuridimineaţămi-arămasnumaiatâtdepuţintimp,încâtsă-iscriuluiPrallrepedeunbiletcă,datorităpresiuniitimpului,nuavemnicioclipădepierdutşi,conformînsărcinăriiprimite,trebuiesăplecdimineaţa.

El urma să vină dupămine laBerlin, dar numai în cazul în care puteaajungeceltârziuîn24deore.Dacăzborulsăus-arfiamânat,arfitrebuitsăajungădoarpânălaBudapesta,undene-amfipututîntâlnilaCasaGermană.

AmpresupusdefaptcăPrallvaaveadificultăţicuplecareadinteritoriulcedat,îndeosebidincauzalegăturilorferoviare.FuncţionaruluidelareprezentanţaAsociaţieiEtnicilorGermanidinRomânia,undenoiam„coborât”,i-amsolicitatcamiercuri,înaintedemasă,să-lsunepedirectorulCaspesiusşisă-lînştiinţezecă,dupăsosirealuiPralllaacestbirou,săfieşielprezent.

Înaintea plecării l-am rugat şi peZacharias, încă o dată, să-şi prezinteoficiile.Amsocotitcăîntr-ozi,maximdouă,voirezolvatoateproblemeleînBerlinşică-lvoiscutipePralldestresuluneiastfeldecălătorii.

Lareîntoarcereasprecasă,locţiitorulconducătoruluiţinutuluiNösnerland,Wolff,avizitatReghinul.Lasolicitareacelordeaici,şi-adatacordulcuprivirelacooptareaîndelegaţienoastrăacelordoireprezentanţiailor,KeintzelşiHalmann.

Aşadar,Pralls-adeplasatlaBistriţaîmpreunăcureprezentanţiiţinutuluiReghin,Dr.KeintezlşiHalmann.ToatăziuaPralll-asunatînzadarpeCaspesiuslatelefon,întrucâtacestaeraplecatdelabirouşinuafostînştiinţat.Când,dupămasatârziu,sauchiarseara,animatdegânduriînţelepte,asunatlabirou,i-aspusDr.Flobert-dupăcumamaflatpersonaldelaHalmann-cătoatăziuaarfifostînBistriţa.Euînţelegcăşi-aexprimatnemulţumireaşiinsatisfacţia,chiarşifaţădeconsululgeneralgerman,cuprivirelamine,întermeniduri.Chiarnuile-amluatînnumederău,deoarece,dupătoatăevoluţialucrurilor,unasemeneacomportamenteradeînţeles.

Înoricecaz,dupăaceea,fărăaaveavreoreacţie,amplecatlaBudapesta.Acoloamîntreprinspaşiicareerauplanificaţiiniţialşicarefuseseră,prinBruckner,evitaţiînrelaţiacumine.

Halmannmi-a povestit pe urmă că, după o scurtă discuţie preliminarălareprezentanţadiplomaticădinBudapesta,aunegociatpersonalşiîndetaliu,cuministrulpreşedinte alguvernuluiUngariei,Teleki.Convorbireaa avut locdoarîn limbagermană.Asupraconţinutuluiacesteidiscuţiinupot faceacumreferiri,deoarecerelatarealuiHalmannafostsumară.

329


ImediatdupăîntoarcereamealaSibiu,amraportatfoartedetaliat,nunumaidomnuluiWolff,ci,dupăcâtevazile,şiconducătorului teritoriuluiTransilvaniei,Bruckner, la care ne-am şi prezentat.Mai ales, înainte de toate, am înaintat unraportesenţialşiurgent,preşedinteluiregiunii,Clemens,careafostaduspersonallaBistriţadeconducătorulN.A.F.,Plesch(17.09.1940.Ataşezacestraport).

Despre evoluţia situaţiei din zona Bistriţei am fost informat neclar şilacunar,astfelîncâtnuampututsăredauoimagineclară,unitară.Atâtamaflatdoar,căBaschanumittreireprezentanţipentruNordulTransilvaniei,doidinReghinşiunuldinBistriţa,Schimann,caretrebuiasăpăstrezelegăturacuBasch.

Este semnificativ pentrumodul în care proceda acest conducător etnic.Schimannîmieratotalnecunoscut.Trebuiasăconstatcă,oricine,carearfiavutolegăturăculturală,economică,politicăcuzonaNösnergau,sauorelaţieetnică,fieeaoricare,bărbatsaufemeie,mi-arfifostcunoscut,chiardacănuarfilocuitînBistriţa.

ExistaunromânpenumeŞimon,careafrecventatgimnaziulsăsescdinBistriţaşiascrispoeziiînlimbagermană.Înperioadaadministraţieiromâneşti24,afostpreşedintelejudecătorieiBistriţa.EstegreudepresupuscăBaschanumitacestomcapersoanasadeîncredere.

NumeledeSchimon,canumegerman,l-amauzitatuncipentruprimadată.ElarfitrăitdealtfelînOradeaMare.ÎnBerlini-amrecomandatluiBasch,într-oscurtăconvorbirecuprivirelaproblemeledepersonal,să-lnumeascăpeDr.Prallcareprezentant,întrucâtacestacunoşteanunumaiproblemeleţinutuluiNösnergau,ci poseda şi calităţile ce-l recomandau pentru a fi conducătorul funcţionariloradministrativi unguri, ceea ce era foarte important, tocmai pentru reprezentareadoleanţelorgermane.

Astfel,staufaţăînfaţădouăconcepţiidiferite.Una,careaveaînvederemăsuriadministrative,caşicândminoritateagermanăarfifostdejastatînstat.Oalta, care reprezenta conceptul potrivit căruia însăşi doleanţele grupurilor etnicerezultate în urma arbitrajului de laViena, să poată fi reprezentate prinmijloaceferme,înfaţaunuistatstrăin.

Amtrăit-oşipeastacă,chiar„prietena”Slovacia,caredinpunctdevederealforţei,nusepoatecomparanicicuUngaria,nicicuRomânia,aveapropriasaconcepţie cuprivire lamodelulde tratare agrupurilor etnicegermane, cât şi cuprivirelaconvieţuireagrupuriloretnicegermane.Darnucugrupurileetniceostiledinaceststat.ChiarcureferirelarelaţiiledeprietenieîntreGermania,UngariaşiRomânia,cuprivirelatemeiurileîntemeieriiunuiactconstitutiv,princareputereasăseexercitelegal,ulterior.

AceastăaparentăpoziţionareaOficiuluiCentralpentruGermaniiEtnici,aşadar,aSS,„schematizarea”preferatădeaceştiaaexistenţeipopoarelor,reprezenta24 PerioadaRomânieiîntregite,1918-1940–n.n.


330

nunumaioînţelegeresuperficialăasituaţiei,ci,maiales,avoinţeiFührerului,carenuputeaaveadecâtconsecinţenefaste.

Să conchidem.Arbitrajul de la Viena şi-a câştigat aderenţi în Bistriţa,deoarece înainte de toate, a condus la eliberarea de o administraţie româneascăinsuportabilă,careeracompletatăşideocontinuăpresiunepsihologică.

Aşteptareaeragenerală,şianume,căluptapentruemancipareaetnică,subadministraţiamaghiarănuvaînceta,darcăaceastavafidusămaideparte,într-oformăsuportabilă,dinpunctdevederemoral.

Etniciigermaniaufostloviţiputernic,întrucâtarbitrajuldelaVienanuatrasatograniţăîninteriorulTransilvanieipentrusaşiietnicigermani25.

OficiuluiCentralpentruGermaniiEtniciaanulatposibilitatearezolvăriifundamentaleaproblemeietnicilorgermaniîncădelaînceput,princreareaunuiteritoriuadministrativpropriu,reglementatdedreptulgerman,cuadministraţieşifinanţeproprii.

LafaptulcăetniciigermanidinBistriţaşiReghinnuaufoststrămutaţi,aşacums-aprocedatulteriorcuceidinBucovinadeNordşiDobrogea,acontribuitconţinutulmemoriuluimeu,maialesprimulpunctalacestuia.

Căamintuitcorect,odovedeştecomunicarealuiHalmanncă,înaceeaşiperioadăcândeuamconceputmemoriul,primulministrualUngarieiadecisoficialcălegăturaţinutuluisecuiescculiniaferatăprincipalăsevaconstruiprinReghinşiBistriţa26.

Comunicare, carepoateficompletatăde ştireade laRadioBudapesta,dinatreiasăptămânădinoctombrie1940,căaceastălinievaficonstruităpentrurealizareauneicirculaţiistandard,carefuncţioneazăexemplarpânăînprezent.

Pânăînziuadeazi,trăiesccuconvingereacăchestiuneaTransilvanieinuareosoluţiedefinitivă, întrucâtsoluţiaanorganică(dezmembrareaTransilvaniei)afostdefaptoperaluiHitlercadiplomat,nucaformatoraldestinuluipoporuluigerman.

Hermannstadt(Sibiu),(September/septembrie1940). FritzHolzträger

ServiciuljudeţeanSibiualArhivelorNaţionale,colecţiaManuscrise. Varia. III, 159. Fritz Holtzträger, f.1-9.

25 Cusensuldeacreaozonăadministrativăproprie.26 Legătura s-a realizat prin construirea căii ferate cu ecartament normal Sărăţel-Deda,inaugurată „înprezenţa ÎnaltuluiRegentHorthyNicolae, adlui.KállayNicolaeprimulministruşiceilalţimembriaiGuvernului,împreunăcuconducătoriijudeţelorBeszterce-NaszódşiMaros-Torda”,ladatade5decembrie1942;apud.„Săptămâna”,Bistriţa,anulXV,nr.476,duminică,13decembrie1942,p.4.

331


Document nr. 2.AnexaB.

DomnuluiRobertClemens,preşedinteleţinutuluiBistriţa. Bistriţa. DragădomnuleRobert! Amsosit,ieri,vineriseara,aici.MâinePleschpleacăprobabillaReghinşiBistriţa.Îiînmânezunraport.Marţi,03.09,1940seara,laora19,plecdeaicicuunautomobilspreBucureşti,şi,datorităintenţieiunuipuschalGărziideFier,caurmareaunormăsuripreventive,ne-amreorientatprinFăgăraş,spreBraşov. ÎnBraşovamajunschiarlaînceputulschimburilordefocuriînstr.Lungă,înfaţauneicazărmi,întrucâtpedrumafostcreatăoblocadădefoc. Cuchiuşivaiamreuşitcătremiezulnopţii,săajungemlaieşireadinBraşov.LaBucureştiamajunsînjurulorei5dimineaţa,obosiţi,chiarzdrobiţideoboseală.AmsunatlaOficiulGermanilordePretutindenişi,dupăcefuncţionarulne-aprimit,ne-amaşezatsădormimcâtevaore. Am lăsat paşaportul lui Misch la oficiu şi l-am însărcinat să-l sune peCaspesius şi să-i spună căMisch vamerge la reprezentanţă. I-am lăsat un biletpentruel. Aveam însărcinarede laBruckner sănumăopresc înBudapesta, cimaiîntâi să iaucontactcuOficiulCentralalGermanilorEtnici şi apoi săplec spreBudapesta. Întrucâtchestiuneaeraurgentăşinoidoreamsăajungemlatimp,ceeaceamşistabilitlaBistriţa.Înafarădeasta,aveammisiuneasănupierdniciozişisăzbordeîndatămaideparte.Astfel,amplecat,dupăoscurtăodihnă,deniciooră,spreaeroportşidupămasăamajunsînBerlin. Acolo m-am prezentat joi de dimineaţă, deîndată, la Oficiul Central alGermanilorEtnicişiamluatlegăturacuHeller,directorexecutiv.I-amprezentatproblematica,dupăcareamprimitînsărcinareasăelaborezunmemoriupecaresăi-lprezintadouazi. Mi-afostcuatâtmaiplăcut,cucâtampresupuscăMisch,dupăcevafigăsitbiletuldinBucureşti,măvaurmadeîndată.L-amaşteptatjoişiamfostdecepţionatcănuasositcuavionuldecursăregulată. Desigur,amconvenitsăzburămîmpreună.Ampresupuscăn-apututrăzbidinBistriţa,respectivpesteteritoriileocupate27şi,conformpresupuneriimele,arfitrebuit–dacăarfidecolatcuozimaidevremedinBucureşti–săajungăcuozimaitârziulaBerlin.Oaredecenuasosit,nuştiunicipânăazi. AmaflatdoarînBucureştică2domnicunoscuţi,Misch,aldoilea,Keintzelal treilea,necunoscut,s-arfiplânscuprivirelaminecănum-aşficomportatca27 Aici,cusensuldeteritoriuldinN-VTransilvanieicedatUngarieihorthysteînurmaceluidelaII-leaDiktatdelaViena,din30august1940.


332

uncamaradşiastan-arfifostnumailaoficiu,darşiînfaţaconsululuigeneraldinBucureşti. Că,dealtfel,arfifostnevoiţisă-lsunepeînsărcinatulcuafaceridinSibiu,respectivpeHelmuth,întrucâtmesajulmeuscrisnuarfifostsuficientdeclar.Aşaîncâtauprimitlămuririlenecesareşiînsărcinărilecorespunzătoare. ÎnBerlinamaflat,înaintedetoate,căexistapericolulcaei28săfiedislocaţiînReich,deodatăcuceidinSatu-Mare. Dincontextulinformaţiei,eradepresupus,maialescăMischaşisosit,căacestas-araflalaBudapestaşiacolom-arficăutat.Ulterior,arfitrebuitsăvinălaBerlin,să-şirezolveparteapentrucaredealtfelnoine-amdeplasat,întrucâtpentrumineaveamcaprioritatenaturală,oaltăînsărcinare. Misiuneamea,săsolicitozonădeadministraregermanănumaiaveaniciunsensşiscop,dacănuexistanicimăcarintenţiadealăsapopulaţiaînzonă. Desigur,probabilcănuştianimenice intenţiiaveaaparent,Führer-ulcunoi.Probabilcăîncazulnostru,ceeacecomunicăoficialităţile,finalmentenuesteimportant. Pede altăparte, a trebuit să constat că tocmai asemeneaoficialităţi luaudecizii fără nici o cunoaştere obiectivă.Aceasta, în febra existentă provizoriu,creeazăoasemeneapremisălahaos,încâtefectulunorasemeneaproiecte,nupoatefiînniciuncazpozitiv. Pentrumines-adoveditcăsarcinaeraca,printoatemijloacele,săîmpiedicplanulşiideileprivindoposibilădislocarepentruBistriţaşiReghin,chiardacăoasemeneadislocareapopulaţieinueraprevăzutăpentrutoţigermanii,fieeişidinTransilvania. ÎlcunoşteambinepeMisch,dacăelapoposit înBudapesta.Acoloapustotul înmişcarepentrua realizaceeacenoiaici,cuforţeunite,nestrăduiamsăîndeplinim.ÎnBerlin,eumi-amîndeplinitsarcina. Memoriulpecarel-amelaboratl-amînaintatOficiului(alăturat,îlataşez).Că acesta a avut succes rezultă din aceea că Heller a vrut să-l ignore, în modsuperficial. Primul punct pe care a vrut să-l trateze de sus,m-a determinat să-lanalizezmaideaproape. Succes! Dupăun tratament iniţial foarte rece şi prea puţin prietenos, cu atitudinipeuntonfoartedominant,a trebuitsărămânneapăratpânălunisearasaumarţidimineaţa.Luniurmasăaibălocunconsiliudecisiv–„şiaveamnevoiedeacestconsiliu”–iarjoi,posibil,să-ipotvorbipersonal,luiBehrends. La consiliul de luni am participat, sub prezidiul luiBehrends, alături deun şef importantdinMinisteruldeExterne,2 specialişti în economie, respectiv,finanţe-bănci,Dr.Basch,cudoiconsilieri.28 SaşiidinzonaBistriţa-Reghin.

333


Maiimportantafost,căBehrends,peparcursulprezentăriisale,aavutoschimbarediplomaticădeatitudine,pecareţi-otraducadliteram:„voinuveţifidislocaţi”! Importantestecă,celedouăinstituţiialeH.A.S.vorfireuniteşiinstituţiacentralăvafilaBudapesta,cucontribuţiifinanciarecorespunzătoareşicucreareauneibăncipopulare(aşadar,nucaoafacerebancarăşideobţineredeprofit,prinaplicareadedobânzişitaxe). Estefoarteimportantdeştiutcăeipunmarepreţpeexistenţaunorşcolidecomerţşimeseriişiobservcăacoloaceastăproblemăafostrezolvată. CuHelleramdezbătut înprimul rândproblemaadministrării teritoriilorgermane.Mi-adatînsărcinareasăelaborezunproiectcaresăfieînaintatguvernuluimaghiar,caobazădediscuţii. Heller i-acomunicatconţinutulconvorbirii şi luiBehrends, iaracesta i-arăspuns luni, referindu-se la acest aspect, că el însuşi a impulsionat conceptulreferitor ladislocareapopulaţieigermaneşicăasusţinutaceastă idee înaintedearbitraj,încercurilecompetentedecizionale.Darcăelînsuşi,apoi,afostacelacareaopinatpentrurenunţarealaaceastăidee,întrucâtprinaceastas-arficreatanumiteconstrângerideordinlegal,carearfiîngreunatlibertateademişcareagermanilor. Căacestaera,înrealitatesaunu,motivulpentrucarearenunţatlaidee,miseparegreudespus.Maidegrabăs-aluatoasemeneahotărâredinconsiderentedeordinpolitic.Oasemeneacompletaredinparteagermanăvizamaidegrabăviitorul. Dupătoatecelecele-amauzitşiconstatatlaBerlin,amimpresiacălaaceastăcotitură decisivă în privinţa nedislocării populaţiei germane, ca şi la atitudineadecisivăaluiB29şiR30, acontribuitînmodhotărâtorpunctulnr.1almemoriuluimeu.

Odovadăpertinentăpentrumineera faptul căeuam fost inclus la acestconsiliu,că,apoi,dealtfel,fărăimportanţălaacordarealaudelorcaresăconducălaopromovarebineretribuită,amfostomisşiacesteaaufostatribuitealtora.Aşacummis-arelatatdeunii,careauoviziunemultmaiprofundăînacestechestiuni,maialesîncazulmeu,aceastaafostsimpluşiuşor. Desigur,amprimitşialtele,şimairele.Asta l-a înveselitpeMisch,careerabucuroscăamizbutitsărealizezaceastămodificaredeorientareşicămăpotîmpodobicuacestepene31înlinişte,oriundeşioricând. Peminemăinteresaochestiunevitală,extremdeimportantă.Alţii,trebuiausăfiedeterminaţisăvadăaltfel. CuBasch,noulnostruşef,amvorbitdeasemenea.Artrebuicaînaceastăchestiunesăteîncunoştinţezverbal.Aici,doaratât:încrezutşiînfumurat!

29 Behrends.30 Neidentificat.31 Aici,cusensuldeaselăudapesine-n.n.


334

Plindedispreţfaţădetransilvănenişimaiales,faţădebistriţeni,întrucâtaajunslaodihoniepoliticăcuRichardHuss,pecarenu-lpoatesuporta. Fărăaexacerbalucrurile,i-amspusclarceeaceconsidereufaţădeoastfelde atitudine, care conduce ladecizii fără să cunoască înprealabil, chestiunile şirelaţiilelocale. S-aangajatcăsevadocumentapersonalcuprivirelasituaţie,căvavizitacâtderepedeposibilzonaşivacunoaşteoameniideacolo. Înconsecinţă,i-amspusopiniameadeschis,astfelcăînfinalm-arugatsăneîntâlnimneapăratîncăodată,numaicăaceastanuamaifostposibil. Dartesfătuiesc,nutelăsaînniciunfeldominatdeel.Este,înprimulrând,dependentdetineşiînaldoilearând,mi-afăcutimpresiaunuiautenticclevetitor.Ocunoaştereautenticăasituaţieinoastre,respectivaexistenţeinoastre,îilipseştecudesăvârşire.Esteunşvabtipic. Lanoi sunt de vânzareunmarenumărde case ungureşti.Este vorbademultemilioaneînaceastăzonă,carenouă,germanilor,nesuntnecesarepentrucaacesteproprietăţisănuajungăînmâinileromânilor.Săprevenimcaoraşelenoastresăfieocupatedeatâţiaromâni,casăajungemminoritari. Deşimis-adatrăspunspozitiv,încănuamvăzutniciomişcare.Şieuvreausăcumpăr. Cândşicumaşputeaprimiopartedinbaniimei?Dacănumă înşel,neputembazapeocreştere32aluiHelmuth,desprecaresevorbeşteînanumitecercurioficiale.Avemşialteindiciiînaceastăprivinţă. Probabil,şiaicilanoiînţară,sefactotfeluldespeculaţii. Măafluînţarădedoar24deore,darmiseparecăaicinuestetotulfinalizatşinupareafitotulînlinişte. Pleschîşivaputeapovestişialtele,darnuştietotul.HelmuthpleacămâinelaMediaşşiurmeazăsăseîntâlneascăcuHedrich.Vomvorbipedrumdespreacestechestiuni. Încăceva! Tocmai înprivinţapunctului1dinmemoriulmeu,referitor la importanţastrategicăindicatăacoloagrupuriloretnicegermane,reţinesensulmilitar,careînultimelesăptămâniafostatacat.Şiînfelulacesta,estemenţinuttreazşiputernic. Sibiu,14.09.1940. CusalutărileluiMisch,Holdi…şiacelorlalţicamarazi. s.s.indescifrabil. Ibidem, f.12-14.

32 Financiară,încontext–n.n.

335


Document nr. 3.

Declaraţie 1.SubsemnatulPavelTofan,medicveterinar,InspectorGeneralZootehnicşiSanitar-Veterinar,refugiatdinCluj,amaflatdeverdictuldelaVienadelaRadioBuda-Pestaînsearazileidetristămemorie.

N-amcrezutşi,nuputeamcrede,aşteptândcunerăbdareziuaurmătoare,casăaflucăRadioBudapestaaminţit.Cuatâtmaitristăafostziuaurmătoare,cânds-aconfirmatînziareleungureşti,peurmă,şiînceleromâneşti,căadevăruleceeacespununguriişi,nucedoreameu.

Toţi românii din Cluj au fost consternaţi şi disperaţi. Majoritateaintelectualilor, cudeosebire,cei stabiliţi înClujdinVechiulRegat, s-au refugiatimediat.Afostojaledenedescris,văzândcumîşipărăsesccăminul,caseleproprii,unele,adevăratebijuterii.

2.Ceeacemăpriveştepemine,fiindaproapedepensionareşiavândcasăînCluj,moşiede67jug.pehotarulClujului,pecareoţineamînarendă,apoimoşiasoţieimele, laSângeorz-Băi, judeţulNăsăudetc.,eramhotărâtsărămânlaCluj,crezândcăpânăînlunamartie1941,cândtrebuiasăfiupensionat,voiserviStatuluiMaghiar,iardupăpensionare,săfiuplătittotdeStatulMaghiar.Darhotărârealuatădemines-aschimbatînrefugiu,căciîndatădupăintrareatrupelormaghiare,amfostinvitatlaInspectoratulZootehnic-VeterinaralŢinutuluiSomeş,casăpredaubirourile,dupăinventar.

Cânds-aprezentatcolegulmaghiar,InspectorulveterinarvitézVadaiValentinînbiroulinspectoratului,erauadunaţiacolourmătoriicolegiactivişipensionaridinCluj:EhrlichBela,VitönyNicolae,SzeghöDionisie,HajauRamona,PerënyN.,toţimediciveterinaripensionaţi,VargaMezei,T.Laszló,directorulAbatoruluişisubsemnatul,activi.

D-l.VadaiadeclaratsolemncăDumnezeulungurilorle-aajutatsăîncorporezeArdealulNordic.Acontinuat,apoi,căfiindadministraţiemilitară,numaiaceicolegivor putea să ocupe posturi demedici veterinari, care vor face cerere şi pe careComandamentulMilitarîivagăsideîncredere.Darcutoateacestea,nuurmeazăcăStatulMaghiarsă-iangajezesausălerecunoascădrepturilecâştigate.

Laaceastas-areflectaturmătoarele:bucuriapecareaţisimţit-oastăzi,noi,şiînspecialeu,amsimţit-oacum22deani.Chemareameadeatunci,încalitatedecomisarguvernamentalalConsiliuluiDirigent,a fost săasigur stabilitatea înserviciu a tuturor medicilor veterinari, indiferent de naţionalitate şi achitarearegulatăalefurilorşituturordeplasărilorfăcute.D-l.Vadaiarăspunscăelavorbitconforminstrucţiunilorprimitedelaministerulsău.

Aurmat apoi pregătirea, respectiv, preluarea obiectelor din inventar, atâtîn Inspectorat,câtşi laServiciulVeterinaralMunicipiuluiCluj.M-a întrebatde


336

obiecteleşiinventarulpreluatderomâniacum22deani.I-amrăspunscăpeacelevremuriunguriinuauavutinspectoratînArdealcinumaiinspectori,carenune-aupredatnimic. Între timpavenit şi colegul IoanBerengiAntal, careapreluatinventarulServiciuluiVeterinarlaMunicipiuluiCluj.Înfaţatuturormi-amexprimatdorinţa de a rămâne şi conducemai departe ServiciulVeterinar alMunicipiuluiCluj,alcăruititularamfostpeste20deani,darmis-arăspuns,căsuntabsolvatdeoricerăspundereşicănuautrebuinţădeserviciilemele.

3.IntrareatrupelormaghiareînClujnuamvăzut-oşinicinuamvrutsăovăd.Înschimb,amsimţit-odestuldedureros.Înziuade14septembrie1940dimineaţa,avenit la locuinţameaundetectivbudapestan, însoţitdeun tunharcon.Au fostaduşicumaşinadirectoruluiAbatorului,T.Laszló,decătreprofesorulMaghyarosiGheorghe.Acestdetectivs-aprezentat,m-aîntrebatdacăamarmăasuprameaşi,dupăcei-amrăspunscănuam,alegitimatpenepotulmeu,IonLunar,careseaflalamine,pecarel-aîndrumatafară.Rămânândnumaicudetectivulşitunharconulamintit,amfostinterogatasupraurmătoareloracuseridicareasupramea:

a)UndesuntlemneledelaInspectorat,i-amrăspunsliniştitcăaufostdatetâmplaruluiFodorJosefdinCluj,careaconfecţionatlăzipentruîmpachetareaarhiveişialtorobiectedevaloarealeInspectoratului.Aceastas-afăcutlapropuneread-lui.DrăganRomulus,şefulbirouluidelaInspectorat,căciausositchitanţadeplatăcca.8.000leipentruacestelăzişinuaveamcucesăleplătim.

b)M-aîntrebatundeeaparatuldedezinfectat?I-amrăspunscăunasemeneaaparatdeacesta,pecare-lfoloseamladezinfectareavagoanelor,esteproprietateameapersonală,cumpăratdeminecusumadelei2.000delafirma„Aspfe”dinCluj.

c)A treia întrebarea fost,undeestecasadefierdinbirou?Lacare i-amrăspunscăarămasacolo,căcipentruastami-arfitrebuitvreo10oamenicasăotransport,eunuampututsăoiauînspate.

Detectivul,văzândcătoateacuzaţiilesuntfantezii,aîntrebat,dacăaveamtelefon?Conduslaaparat,aformatunnumărşiainvitatpecinevasăvinăcasăfieînfăţişatcumine.Respectivuln-avrutsăvină,iardetectivulainsistatdetrei,patruori,şi,însfârşit,aordonatsătrimitămaşinadupăelşitrebuiesăvină,altfel,nupoatefacenimic.Atrimismaşina,detectivularămascumine,interesându-sedechestiuniparticulare,cadeexemplu,cetitluamînfuncţiune,câţicopiiametc.

Nupestemultasositmaşina,aducândpecolegulmeu,mediculveterinarTiberiuLaszló, directorulAbatorului.Va-să-zică, el a fost conducătorul care nuavrutsăvinăsăfieînfăţoşatcumine.Înprezenţaluiamfostdinnouinterogat,rezultatulafostacelaşicadeprimadată,adică,văzânddetectivulcăsuntnevinovat,mi-a întins mâna, mi-a mulţumit şi a plecat împreună cu colegul Laszló, caremergeacucapulplecatşiruşinat.Tottimpulcâtamâncatpâineromânească,atrăitdinminciuni,înşelăciunişifăţărnicii,pânăi-auvenitfraţii,casăiseînfunde,fiindacuzatdemăcelariiunguri(161)cuomulţimedenereguli,chiţibuşuri,pentrucarefapteafostsancţionatşiîntemniţatmaimultezileînlunaseptembrie1940.

337


4. După plecarea lui Horthy din Cluj, 15. 09. 1940, am încercat să-mivalorific recoltabogatădepemoşiaarendatădemine,proprietatead-lui.MihailŞerban din Cluj, subsecretar de stat, lângă Valea Chintăului, aproape de vamaChintăului,darnuamreuşit,căcihoţiişibandiţiis-augrăbitsărecoltezenoaptea,iarziuaîmiţineaucaleacurevolverul.Scârbitdetoateacestea,ceamvăzutşicemis-aîntâmplat,mi-amfăcutcerereapentruobţinereaunuipermisdetrecereînţară.

5.Înziuade27septembrie1940amtrecutpesteFeleac, laTurda,avândungeamantancualbituri,undeamluattrenulspreBucureştişi,sositaici,m-amprezentatMinisteruluiAgriculturii şiDomeniilor, unde am fost primit cumultăamabilitate.

6.Soţiameaatrecutfrontieraabiala1noiembrie1940,cândavenitcuopartedinmobilă,dupăceunelebucăţimaigrele,le-avândutpepreţuriderizorii.Totasemenea,avândutşirecoltaceamairămasnefuratădepemoşiaarendatădeminedelad-l.M.Şerban,cusumade30.000,avândopagubădecirca370.000lei.

7.AvereaimobilărămasăînCluj,str.Fântânele,nr.33-35,operechedecasecuetaj,cugrădinămareşialteclădiripeea,învaloarede4.000.000lei;totînCluj,pestr.V.Turcu,unlocdecasăcuocăsuţăînvaloarede230.000.ÎnSângeorz-Băi,jud.Năsăud,dinzestreasoţieimele,1jug.şijumătate,locdesanatoriuşivile,peteritoriulbăilor,învaloaredecca.1.000.000.ÎnSângeorz-Băi,ocarierădepiatrătrahit, valoare 2.650.000, alte locuri, din Sângeorz şiNepos, în valoare de cca.100.000lei.Mi-aurămasacţiunişidepuneriladiferitebănci,cca.Lei30.000.

8.Despreceirămaşi în teritoriulcedatUngarieiştiuatâtdinexperienţelemele,dinceledouăsăptămânicâtamrămassubunguri,câtşidinspuselesoţieimeleşiaconaţionalilormei,ces-aurefugiatmaitârziu,căavutulexistenţaşisiguranţapersonală era la cheremul tuturor vagabonzilor şi zdrenţăroşilor unguri, care serăzbunaupetotceeraromânşiromânesc,silindu-iprinteroare,săpărăseascăgliapărintească.

Bucureşti,7ianuarie1941.A.N.B-N.,colecţiaPavel Tofan, dos.13,f.1-2.

Document nr. 4

Telegrama directorului MAT, din 3 sept 1904, către Şeful Depozitului Monopolului Alcoolului Bistriţa, prin care comunică modalităţile de evacuare.

StatulMajor a aprobat vagoane pentru evacuarea spirtului,materialelorşiinstalaţiilor.Adresaţi-văprefectuluidejudeţ,careesteînsărcinatcuevacuarea,pentruaprimiautorizaţianecesară.Raportaţideexecutare.

Idem,fondPrefectura judeţului Năsăud – numere de bază, dos.12.951/1940,f.2.


338

Document nr. 5

DirecţiaGeneralăMonopolulAlcoolului-DepozituljudeţeanBistriţa.

DomnulePrefect,

În conformitate cu ordinul telegrafic al Directorului Comercial MATBucureşti nr/ 20.018, anexat în copie, avem onoarea a vă ruga să binevoiţi adispunesăniserezerve5vagoaneînchisepentruevacuareaDepozituluiMATdinBistriţa,punându-netotodatăladispoziţieogardădetreisoldaţipentruaprocedalaîmpachetareaaveriistatului,deoarecereprezentanţiiPartiduluiMaghiarîntârzieevacuarea.

Ibidem.

Document nr. 6

DomnulePrefect, LaadresaD-vs.nr.2.385din26februarie1946,primităazi,7martie1946,amonoareaavăfacecunoscuturmătoarele: CuocaziaevacuăriijudeţuluiNăsăudînlunaseptembrie1940,amcondusoperaţiuniledeevacuareabunurilordeStat,înlimitadeciziilorprimiteşiaşacums-aordonatdediferitedepartamentedestat. Personal, am evacuat, în afară de actele băneşti şi actele secrete de la„Cabinet”şi„M.O.N.T.”�,toatevalorilebăneştiaparţinândŢinutuluiSomeş,undeaufostpredatedesubsemnatul,priminddescărcare legalăde laorganeleacestuiŢinut. DinbunurilePrefecturii,înafarădeautomobilulmarcaFord,Btr.Nr.1,şiautocamionulnr.260Cjl,marcaDeSotto,careaufostpredate,primul,laPrefecturaVâlcea,iarsecundul,laŢinutulSomeş,subsemnatulnuamevacuatdecât2tablouridinsalafestivăaprefecturii,elereprezentândpeM.M.L.L.RegeleFerdinandIşiReginaMariaaRomâniei. Niciunaltbun,denicioaltănaturănuamridicatşievacuatdinclădireaPrefecturiişinicidelaCăminulCultural,lacaresereferăadresaD-vs.demaisus. Menţionez,înplus,cănuamavutniciolegăturăcupretinsulCăminCulturalşinuaşfiavutniciocalitatesăfacevacuăripersonaledeoricenatură,delaacelCămin. […]Pentrulămuririmaiampleasupraevacuăriidebunuri,vărogsăbinevoiţiavăadresad-luiŞtefanI.Pop,fostprim-pretoralPlăşiiCentraleşicarelaevacuarea primit, prin decizie de la subsemnatul, conducerea Prefecturii. D-sa va putea

339


precizacăsubsemnatulnuamevacuatabsolutnimicdininventarulPrefecturii,ca:mobile,covoare,maşinidescris,casedebani,arhive,unelteşialtele,înafarădecelearătateînadresademaisusşicareaufostpredatediferitelorautorităţi. Primiţi,Vărog,DomnulePrefect,asigurareadeosebituluimeurespect. Lt-col.EmilPoruţiu,8martie194633. Ibidem, nr.1.036/1946,f.6

SIEBENBÜRGISCHE TATSACHEN NACH DEM 30. AUGUST 1940.DOKUMENTATIONSBEITRÄGE.

ZUSAMMENFASSUNG

In ihrenBeschäftigungen, um zuverlässigenQuellen über dasThema zuschaffen,veröffentlichendieAutoreneineReihevon6Dokumentedie,dieAspekteder ersten Tage aus demGebiet Siebenbürgens nach demwillkürlichenWiener Schiedsspruchvon30.August1940umfaßen,vorallemausdemBistritz-Gebiet.

ObsieeinemVertreterderSachsen,wieFritz Holzträger,entwedereinemVertreterodereinerInstitutionderRümänengehören,dieseDokumentebeschreibeneinzigartigeAspektederSorgenundÄngstedenjenigen,diedieNachwirkungendieserTatvondem1940Herbstertragenhaben.

33 Birouspecialîncadrulprefecturii,cudenumirea„Mobilizarea,OrganizareaNaţiuniişiaTeritoriului”.


340

DOCUMENTE ION APOSTOL POPESCU ÎN ARHIVA REVISTEI“IZVORAŞUL” DIN BISTRIŢA – MEHEDINŢI

Tudor RĂŢOI

DupăceînurmăcuanpublicamînAnuarul Arhivelor MureşeneunstudiucuprivirelaprezenţaunorintelectualidinzonaMureşuluiînpaginilerevisteidefolclorIzvoraşul1,editatăînperioadainterbelicăînsatulBistriţa–Mehedinţi,înceleceurmeazăcontinuămdemersulnostruintroducândîncircuitpublicceamaimareparteascrisoriloridentificateînaceastăarhivădelaIonApostolPopescu.OriginardinOltenia,dinsatulScăueni,judeţulVâlcea,undes-anăscutla6martie1920(m.23ianuarie1984),I.A.PopescuafostunomdeculturăcunoscutînArdealşi,înparticular,laTg-Mureş.Îngeneral,els-aafirmatcafolclorist,poet,criticşiistoricliterar.2AfăcutşcoalaprimarălaRobaia,judeţulArgeş,şilaJiblea,judeţulVîlcea(1927-1932),apoiŞcoalaNormalălaRîmnicuVâlcea(1932-1938)şiSibiu(1938-1940),urmândFacultateadeLitereşiFilosofielaSibiu(1943-1945)şiCluj(1945-1947).AfostdoctorînfilologiealUniversităţiidinBucureşti(1970),cutezaIon Pop-Reteganul. ProfesordeliceulaGherla(1947-1963),adevenitapoicadrudidactic la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de 3 ani dinTîrgu-Mureş, înfiinţat înanul1960.Astăzi,continuatoareaInstitutuluiesteprestigioasaUniversitate”PetruMaior”.AdebutatcufolclorînIzvoraşul(1935),iarînvolumcuînsemnăriledin „Literatura ardeleană nouă” (1945). A fost redactor la Prietenii artei (1947), a colaborat la Artă, teatru, cinema, muzică, Astra, Claviaturi, Făclia, Luceafărul literar, Provincia, Ramuri, Scrisul bănăţean, Steaua, Tribuna, Tribuna Transilvaniei,Voinţa Transilvanieietc.Încriticaşiistorialiterară,I.A.Popescuaabordatoperascriitoriceascăa unor autori precum Victor Papilian, George Boldea, Ion Moldoveanu, MihaiBeniuc,EmilGiurgiuca,IonTh.Ilea,AurelMarin,TeodorMurăşanu,GrigorePopa,IonŞiugariu,ŞtefanBaciu,VlaicuBârna,LucianValea,RaduStanca,ŞtefanAug.Doinaş, PavelDan,GeorgeŢepelea,V.Copilu-Cheatră,Octav Şuluţiu şiVasileNetea.I.A.Popescus-aafirmatşicaautor,înpoeziedepildă,darmaialesînfolcloristică.PotrivitluiŞerbanCioculescu,înpoezieinspiraţiamajorăaluiI.A.Popescuafost“deordinulginecolatriei”.1 TudorRăţoi, „Intelectuali din zonaMureşului în arhiva revistei Izvoraşul dinBistriţa-Mehedinţi”, înAnuarul Arhivelor Mureşene,III(VII),Tg-Mureş,2014,p.247-257.2 Vezi:AnaFlaviaZegrean-”Ion Apostol Popescu, Viaţa şi activitatea”,EdituraCasaCărţiideŞtiinţă,ClujNapoca,2012

341


Înfolcloristică,“ceamaivaloroasăşiceamaitemeinică”lucrare,potrivitluiIonAgârbiceanu,afostmonografiaIon Pop Reteganul(apărutăîn1965).ÎnbibliografialuiIonApostolPopescufigurează:Literatura ardeleană nouă, Bucureşti,1945;Iubiri, Bucureşti,1968;Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, prefaţădeA.E.Baconsky,Bucureşti,1969;Studii de folclor şi artă populară, Bucureşti,1970;Flaut pentru o frumoasă, Bucureşti,1971; Istoria literaturii române, I-II,Tîrgu-Mureş,1971;De vorbă cu Marco Polo, Bucureşti,1974;Trec printre oameni, Bucureşti,1978;Mănăstirea Nicula (încolaborarecuarhimandritulCleopaNanu),Cluj-Napoca,1985;De ziua inimii noastre, ediţieîngrijitădeConstantinMohanu,prefaţădeŞerbanCioculescu,Craiova,1987;Basme armeneşti din Transilvania, Bucureşti, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armeneşti din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974;Oraţii de nuntă (Colăcării, cântece şi strigături culese de pe Valea Someşului), Bucureşti,1979;Poezii populare din Ardeal, înFolclor din Transilvania, VIII,Bucureşti,1986.

Publicatădupătoateregulilearhivistice,corespondenţademaijos,datânddinperioada1938-1980,estedeomarediversitate,cuprinzândreferinţenumeroase,începândcuceledeordinbiograficşifamilial,continuândcuceledeordininstructiv-educativşianecdotic,pânălaceledespreatmosferaculturalăaepocii,căreiais-acircumscrisactivitateacelordoicorespondenţi.

Dintretoatescrisorile,celemaiinteresantesunt,fărăîndoială,corespondenţeleprivindlegăturileluiI.A.PopescucurevistaIzvoraşul,înpaginilecăreiadebutasepublicisticîn1935,caelev,şidecares-ainteresattoatăviaţa.SuntaflateinformaţiicuprivireladifuzarearevisteiînTransilvania,undeafostbinecunoscută,împreunăcueditorulşidirectorulei,preotulGh.N.Dumitrescu-Bistriţa,sistareaapariţieisaleîn1940neducândlascădereainteresuluipentrupublicaţie,dimpotrivă.Dupăcumsevaputeaconstata,preocupăriledinjurulrevisteişialopereisăvârşiteînBistriţaMehedinţiuluivorconstituiunnesecatizvordespiritualitate,fertilşiaducătordenoicontribuţiipeterenulfolcloristicii,undenuvorfiîntâlnitedoarnumelecelordoiinterlocutori,darşialtele,precumcelealeluiOvidiuPapadima,I.C.Chiţimia,SerafimDuicu,IonPopReteganul,VirgilMedanş.a.

Summa summarum, corespondenţa prezentată, caracterizată de o caldăefuziunedinparteaexpeditorului,deferenţăşiconsideraţielaadresadestinatarului,sinceritateşipealocuripurtătoaredeinterespersonal,areovaloareincontestabilă,justificândpublicareaei,evident,şipentrureferinţelecuprivirelaviaţaculturalăşiştiinţificădezvoltatăînTg-Mureş,maicuseamăînjurulInstitutuluiPedagogicînanii’70aisecoluluitrecut


342

CORESPONDENŢA1.

“Izvoraşul”Intrare:4.XII.1938 Sibiu,1Decembrie1938Dosarno.6286

PreaCucernicePărinte,V-ammaitrimisoscrisoare,totîncursulacesteiluni,şi-nschimbn-am

primit nici un răspuns.V-am comunicat de atunci şi v-am rugat din tot sufletulsă-miexpediaţişimierevistadelanr.3,decândn-ammaiprimitniciunrăspunsşi revistă.V-ammai rugat,cândveţiaveavreoocazie, săpoftiţi şipeaicipe laşcoală.Deasemeni,pentrunr.deCrăciun,trimitunarticolşi-ocolindăcesperafipublicate.LepublicaţisubnumeleIonApostolPopescu–enumelesubcarepublicdeacumînainteşitotsubacestnumesă-mipublicaţişidinmaterialulcelvechi.Vărog,daţiatenţieacesteia.Numereledinrevistădela3martieîncolosămiletrimiteţiaicilaşcoalăşitotaşaşinr.deCrăciun,dacăaparepânăla20decembrie,iardacăaparedupă20dec.sămi-lexpediaţiacasă:laJiblea–Argeş.Şc.Norm.dinRm.Vâlciiştiucăştiţicăedesfiinţatăşi,dacăvreţisăştiţiceva,scrieţi-mineapărat,aicilaSibiu,căcisuntveselsăvărăspund.Înc-odatăvărog,expediaţi-mirevistele.

Totodată,porni-voistrădaniaca„Izvoraşul”săaibămaimulţiabonaţi.Aşteptcunerăbdarerevisteleşirăspunsul.

Cumulţumiri,IonApostol Popescu, elev cls.VII-a Şc. Normală de Băieţi „Andrei

Şaguna”Sibiu<Menţiuni>:„Văzut.Răspuns”.Arhivele Naţionale Mehedinţi, fond personal Gheorghe N. Dumitrescu-Bistriţa,

IV.SS.5,f.5.orig.

2. BunaVestire1939,Sibiu

PreaCucernicePărinte,Amprimitrevistaşicoletulpecaremile-aţiexpediatşitocmaipentru

aceea ţiusăvăanunţcăamreuşitsăplasezrevistelechiar înziua încare le-amprimit. În privinţa banilor, vă comunic că-i voi expedia imediat după vacanţaSfintelorPaşti.Atuncim-amînţelescueleviicasămi-iaducă.Totodată,m-aumairugatsăcomandlaredacţieîncă40dereviste.Aşacăvărogped-voastrăa-mimaiexpediaîncă40denumeredin„Izvoraşul”şicâtsepoatedediferite.Leaşteptsăsoseascăcâtmairepedespreale-mpărţi.

Înprivinţaabonaţilor,ţiusăvăspuncălaşcoalanoastrăveţiaveacâtdemulţi.Aşa nădăjduiesc.Un bob zăbavă – cum zice românul.V-aşmai ruga,deasemeni,casă-mitrimiteţicalendarul„Izvoraşul”pe1933(acestafiindcelmai

343


mare)sprea-lprezentaelevilor,fiindsigurcăfoartemulţiosă-lcumpere.Pe lângă această scrisoare, trimit câteva poezii, care sper că le veţi

publicanegreşitînrevistă.Poezia„Marşstrăjeresc”v-aşrugafoartemultşivăvoifiîntotdeaunarecunoscător,casăonotaţi–să-ipuneţid-voastrămuzica–maialescă chiarpentruaşa cevae scrisă şi s-opublicaţi lapagina„Cântece străjăreşti”.Îneaamturnatchiarduhdinduhulcare-nflăcăreazăaspiraţiiletineretuluideazi.Arfiadmirabildacăi-aţiadăugad-voastrăarmonia.Totaşaputeţisănotaţişidincelelaltepoeziireligioasepecarele-amtrimis.Cumammaispus:laplămădirealorchiaramurmăritacestscop.Înprivinţaaceasta,vărogcucăldurăa-midarăspunsulşicâtsepoatederepede.Suntfoartenerăbdătorsăştiuceveţifacecueleînprivinţaaceasta.

În numărul după martie, aştept să publicaţi şi din materialul meu,ţinându-seseamacăpeanul1938nimicnumis-apublicatîn„Izvoraşul”.Absolutnimic.

Înc-odatăvărog:poftiţicândvaşipelaşcoalanoastră,vizitaţişcoalamareluiAndrei Şaguna. Turnaţi un strop de înţelepciune şi de înflăcărare şi însufletelenoastre,alecelordeaici.Aşteptrăspuns.

Cuprofundrespect,IonApostolPopescu,cls.VII-aŞc.Normală„AndreiŞaguna”

Sibiu<Menţiune>:„Asedadeceasulmorţii”.Ibidem,IV.SS.5,f.6,orig.

3.35858.22.XII.1966 Gherla,19decembrie1966Ds.6286

MultStimatePărinteGh.N.Dumitrescu-Bistriţa,Amprimit cumarebucurie scrisoaread-voastră şinu ştiucumsăvă

mulţumescmaimult.Deasemenea,vă rogmultde tot sămă iertaţicănuv-amrăspunsimediat,însăaceastanusedatoreşteîntrutotulnumaimie,cişianumitorîmprejurăricarel-auîmpiedicatpeprietenulSerafimDuicusăvinămairepedelaBistriţa,deşidânsuladoritsăvăvizitezecâtmaigrabnic.Înoricecaz,datatrecutăsubomagiulcuprinsîndedicaţiafăcutăpeunadinpaginilemonografieimelepevarev-otrimitcumaredrag,vaconfirmaşieastimapecarev-oport.Eulevorbescaicitotdeaunadespredistinsad-voastrăpersonalitate,lacareţinfoartemult.Măleagănobileamintirided-voastră,aşacumîispuneamşidomnuluiOvidiuPapadima,uncărturardeelităşiplindeamabilitate.Duicuvavenicâtderepedepelad-voastră,făcându-văunelefrumoasesurprizesufleteşti.


344

DesărbătorileNaşteriiDomnuluinostruIisusHristos,cândvărogmultsăvărugaţişipentrumine,vădorescd-voastrăşidoamneinumaifericire.

Cualeseomagiişistimă,IonApostolPopescu.<Menţiune>:„Trimisscrisoare“.Ibidem,IV.P.53,f.1-2,orig.

4.35998.29.I.1967 Gherla,28.I.1967

MultIubitePărinteGh.N.Dumitrescu-Bistriţa,Scrisoaread-voastrăaconstituitpentrumineomarebucurieaspiritului,

oadevăratăsărbătoareacuvântuluiînălţătorşiazborurilornobilecătretotceestezenitalfrumuseţii.

Scrisoaream-aemoţionat,m-amregăsitîneacuvisuriledeacum30deani,cânderamuncopilvisător.Vămulţumescînchiprecunoscătorpentrunobilulgest.

Activitatead-voastrămeritănunumai atenţiaunor tezede licenţă, cichiaraunorprezentărimaiample,fiindcăaveţiuntrecutatâtadebogatînslujbaacelei“arspoetica”acelormulţi.Euv-ampomenitşialtădatăcuaceeaşistimăplinădeprofunzimeşirezonanţă.ÎnmonografiameadespreIonPopReteganulpecarei-amdat-odevreolunăluiSerafimDuicusăv-oaducăestepomenitşi„Izvoraşul“.SerafimDuicuesteunbăiatdeinimăşivareuşisăfacăoprezentaredemaimaridimensiuniacontribuţiei„Izvoraşului”şiad-voastră.Amgăsitlaelentuziasmfaţăded-voastrăşi l-am îmbolditmereu înacest sens.Dealtfel, i-amspussă treacăînaceastăproblemăşipeladomnulOvidiuPapadima,careareoinimădeaurşiesteunintelectualdemariperspectiveşideorarănobleţe.Uceniciid-voastrădealtădatănuvăuităînniciunfelşivădoresc,totodată,sutedeaniînaintedetrudăsufletească.

Aşteptveşticudrag.Bunul Dumnezeu să vă împlinească toate visurile, cu alese omagii,

respectşistimă.IonApostolPopescu

Ibidem,IV.P.53,f.56-57,orig.

345


5. „Izvoraşul“Intrare:25.II.1967 Gherla/Tg.Mureş,24.II.1967Dosarnr.6286

MultStimatePărinte,Venindamiculmeu,SerafimDuicu,pelad-voastră,vătrimitdinnou

unîntregcodrudeurăridebineşidefericire,iardoamneirespectuoasesărutăridemână.

Vădorescmultdetot,voififericitînziuacândvăvoirevedea.Taremultţiulaacestlucru,fiindcămăleagăded-voastrăatâtdealeseşidenobileamintiri.

V-aşîntreba,dacănuv-aţisupăra,deatâţiacunoscuţi.Cuomagiişialesrespect,IonApostolPopescu

Ibidem,IV.P.53,f.3,orig.

6.36072.16.III.1967 Gherla,14.III.1967

MultstimatepărinteGh.N.Dumitrescu-Bistriţa,

Scrisoaread-voastrămi-aumplutsufletuldeobucuriecumireasmădeprimăvarăşimi-aîntăritşimaimultîncredereacăvăvoirevedeaînoraşuldepeMureş,undesunteţiaşteptatcuomaredragoste.CuaceeaşiafecţiunevăaşteptşiînmodestulmeutârgdepeSomeş,undeamlocuinţastabilă.

DuicuSerafims-asimţitadmirabillad-voastrăşimi-aspuscăacoloesteocomoarădeconţinuturisufleteşti,trebuindsăvinăsălucrezemaimult.

IcoanapesticlădelaNiculafacepartedintr-oartăcelebrăazipeglobşicăutatădinrăsputeri.Despregeniulacestor ţăranipictoride icoanepesticlăascrisşiRafaelAlbertişiMariaTerezaLeon,mariscriitoriapuseni,lăudându-icughirlănzidesuperlative.Icoanatrimisăd-voastrăestecamdinjurulanului1800şiesteunportretîncarepasiuneapentruochianticipeazăgeniulluiIonŢuculescu.Dealtfel,Ţuculescuacunoscutbinedetotpeiconariiniculeni,venindlaeiacasă.Aveţioicoanăpesticlădeorarăexpresie,iarpeglobv-arprimicumaredragcuea.

Iertaţi-mi,însfârşit,căvinşieucuorugăciunedeosebităpentrucarevărămâncaldrecunoscător.Ştiucăsunteţibunprietencud.C.N.Plopşor.Dânsulesteamicintim,larându-i,cuC.Daicoviciu,rectorulUniversităţiiclujene.Eul-amcunoscutprin1945-1946pePlopşor,laVictorPapilian,acasă,darcredcăauitat.Rugaţi-ld-voastră,dacănuvăsupăraţi,săinsistepelângăd-nulDaicoviciucasă-mideamăcardouăorelaCluj,laInstit.Pedagogicde3ani,fiindcăsepoate.Vreausămăretragîncet-încetdelaTg.Mureş,fiindpreadepartedeacesta.Dacăl-arrugaded.Daicoviciu,acestami-arputeapuneovorbăbunăsăajung,dacănulaInstit.


346

Ped.de3ani,măcarlaoşcoalădinCluj.SunttarebuniprietenişivreausămăaşezlaCluj.D-lPlopşorl-amaiservitpecinevaprinDaicoviciu.

Mi-aţifaceunmarebineprinaceasta,fiindcăm-amsăturatdedrumeţiisăptămânale.

Vămulţumescanticipatcumaredragşiaşteptveşti.SărutăridemânăşiomagiidoamneiOlimpia.Dumnezeu să vă împlinească toate dorinţele şi să trăiţi ani nesfârşiţi

întrumarefericire.IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.54-55,orig.

7.36131.13.IV.1967 Gherla,11.IV.1967


Amprimitcumarebucurierăvaşuld-voastră,găsindînelacelaşisufletnobil,delicat,alunuieminentfolclorist.Noivăpomenimcumaredragpeaicişivăaşteptămcutoatăcăldurainimii.

EumăafluînTg.Mureşînzileledemiercuri,joişivinerişivoifiatâtdefericitderevedere.Contactulpecareîlveţiluacustudenţiinoştri,carevorsăvăîntrebedeNicolaeIorga,caşidespreoseriedefolclorişti,văvalăsaoamintireplinădestropidesoare.Deciveţiaveacevamaimultdelucrulanoi,pelângăprelegere.Deasemenea,văpomenesccumultdragpelaprieteniidinCluj,undeaţiajunsdinceîncemaicunoscutşimaistimat.Aveţiînnoiprietenidemaredevotament.

Dinnouvămulţumescdininimăpentrufaptulcănum-aţiuitatînlegăturăcuceeacev-amrugat.D-nulNicolăescu-Plopşormăpoateajutamaimultînacestsens,fiindcăareoserieîntreagădeprieteni.N-amsăvăuitniciodatăstrădaniaînlegăturăcutransferareamea.

VăaşteptămcudorlaMureş.Dumnezeusăvădeanesfârşiteprimăveriînviaţă.

Sărutăridemânădoamneişirespect.Cuviudrag,

IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.4-5,orig.

347


8.36194.25apr.1967 Gherla,22.IV.1967Ds.6286

MultstimatepărinteGh.N.Dumitrescu-Bistriţa,Scrisoaread-voastrămi-aprocuratclipedeintensăbucuriesufletească.

Amretrăitînadânculsufletuluinobiluld-voastrăapostolatşiaşacumlespuneamprietenilor asistenţi de la facultatea noastră, eu vă consider patriarhul nobil şiinegalatînrespectivaepocăalfolcloristiciiromâneşti.

Amcititcumultinteresarticoluldin„Ramuri“despre„TezauruldelaBistriţa”şiîlconsidersubstanţialşicuprinzător,având,totodată,trainicetemeiuri.ÎnTransilvaniasunteţilafeldecunoscutşichiarzileleacesteavoipredalaClujunarticolalluiSerafimDuicureferitorlarelaţiiledomnieivoastrecusavantulVasileBogrea.Totodată,înpermanenţădiscutcueldesprestudiulpecareîlvaîntocmiînlegăturăcudeosebituld-voastrăaportşichiarvommergeînacestsensşipelad-nulOvidiuPapadimapentruacunoaşteşisfaturiledumnealuibogateşigeneroase.

Văaşteptămcumaredrag,cupăduritinereştidebucurielaTg.Mureş.Veţi vorbi la sute de studenţi, iar noi vom organiza seara o agapă plăcută, cuminunateevocărifăcuteded-voastră.Veţiaveaofoartebunăşimodernăcamerădedormitîntr-unpitoresccartieraloraşuluidepeMureş.Văveţisimţinespusdebine.Decidinvremenepreocupămdesosiread-voastră.

Vămulţumescdininimăpentrubunulcuvântspusded-voastrăpelângăd-lPlopşor.Măpoateajutanespusdemult.Deasemenea,vă rogdin inimăsă-ispuneţisănulepomeneascăcelordinTg.Mureşnimicdespreintenţiamea.De-apururivăvoifirecunoscătorpentrubunuld-voastrăcuvântşi,dacănuvăsupăraţi,maiaduceţi-iaminte.Sprijinuld-voastrăşiald-luiPlopşorîmivorfisalvatoare.

Aşteptcuacelaşidragveştidelad-voastră.SfintelePaştinumaicufericire.Hristosaînviat!Cuomagiişirespect,

IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.58.

9.36303.4iunie1967 Gherla,2iunie1967


Treceread-voastrăplinădecăldurăpelaTg.MureşşiGherlaarămasneuitată.Arămasînsufleteasemeneauneioazepururiînsorite.Toţivăpomenimcumaredragînpermanenţă.


348

Într-oprelegere-„Despreautoperfecţionare”–pecareamţinut-ojoiatrecutăînfaţaasistenţilordelafacultăţileInstitutuluidinTg.Mureş,v-ampomenitcumare cinste,mai ales că era vorba de o pepinieră a viitorilor pedagogi.Amremarcatcăaţifăcutlucrurimaripentrufolcloristică,cumijloaceproprii,într-unsat.

AmdiscutatcuDuicuSerafimşimi-aspuscăelpersonalvreasăevoceînscrisvizitad-voastrăşicelearătatelaTg.Mureş.Mi-aarătatcădoreştesăfacăpersonalacestlucruşidecişi-aluatosarcinădeseamă.Aşami-aspusşisăptămânatrecutădinnou.Vascriecelorîndrept,săştiţicăareunbuncondeişivăesteunprietendevotat.

Eu,nevastă-meaşiceilalţiprietenidinGherlavăvomaşteptaînfiecareancumaredrag,cuinimaplinăpelanoi.NiciRafaelAlberti,mareleadmiratoralăturideMariaTeresaLeon,alMănăstiriiNicula,alpelerinajuluiuriaşdelaSfântaMariaMare–din15augustdinfiecarean–şialcelebrilormeşteriiconaritotdeaici–nuvoruitanicicândacestelocuri.

Fiţibunşimai insistaţi,vă rog,pe lângăd-lC.N.Plopşor închestiamea,râvnitordeafidascălchiarşideşcoalăelementară,însăînCluj.

Sărutăridemânăşiomagiidoamnei.Aşteptcumaredragveşti.Numaiurăridebineşifericiredelamine,delaMăriucaşidelafeciorii

mei.Ald-voastră,

IonApostolPopescu<Menţiune>:„Răspuns.14iunie1967“.Ibidem,IV.P.53,f.6-7,orig.

10.36332.18.06.1967 Gherla,14iunie1967Ds.6286

Multstimateşicucernicepărinte,Scrisoaread-voastrăplinădecăldurăşielevaţiatalentuluiautenticmi-a

umplutsufletuldebucurieşilafeldemults-abucuratşinevastă-mea.CeidelaReteag vă păstrează oricând o netrecătoare amintire, ca şi profesorul OctavianMohăleanuşiatâţiaalţii.

Someşulşioameniideaicivăvoraşteptaoricândcuinimadeschisă,cuîntreagabucurieasufletuluilorcuratşinicinunegândimcasănunerevedemcâtmairepede,venindîmpreunăcudistinsadoamnăOlimpia,căreiaîidorimceamaiperfectăînsănătoşire.EuamfostpelaTg.Mureşşi,revenindacasă,m-amgrăbitsăvăscriucumultrespect.

349


Nevastă-mea,caşimine,vărespectăşiţineatâtdemultlad-voastrăşifiecarepopasfăcutpelanoivareprezentaunmomentrar.

BunulDumnezeusădeanumaipace,frăţietateîntretoţioameniişitoatepopoarelelumii,casănebucurămdesoareleoricăreirevederişialvoiibune.

Aşteptcudragveştidelad-voastră.Sărutăridemânădoamneişi sănătateşi succes lamediciide ispravă,

fiindcăaceştiapotfacenespusdemultpentruviaţaşisănătateaomului.Dumneavoastrămultăbucurieşidragostedelanoi.

IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.59,orig.

11.19.VII.967 Gherla,17.VII.196736380

Mult stimate părinte

Gh.N.Dumitrescu-Bistriţa,

Vă rogmai întâi de toatedin inimă sămă scuzaţi că am întârziat curăspunsul.AmfostocupatenormdemultşimaialescuocaziauneipreumblăripelaBucureşti.Vămulţumescnespusdemultpentruinteresularătatproblemeimeleşivărămâncuorecunoştinţăcarenuvacunoaşteînserarea.Nuamsăvăuitnobleţeagestuluichiardacăacelacucareaţivorbits-aarătatdealtăpărere.Spreuimireamea,amaflatlaBucureştioamenicumarerenumeînlumeaspiritului,cares-auarătatatâtadebinevoitori,fărăsăsedepunăvreoinsistenţă.Dinnouzic:înlumesuntatâţiaoamenibuni.

Mi-etaredorded-voastrăşioricândvăaşteptămpelanoicuinimilecurateşisfintecaoCinaceadeTaină.Cumultdragv-ampomenitzileletrecuteîmpreunăcud-nulIonC.Chiţimia.

Totzileleacesteami-aapărutfrumoasalucrare„BasmearmeneştidinTransilvania”.Suntîneabasmedeomarevechime,deogenerozitatenesfârşităşideunfarmecaparte.Nuştiucumvorprimi-opeacolo,însă,dupăcummi-auspustoţi,prezintăovaloareunică.

Aşteptcudragveştidelad-voastră.Sărutăridemânădoamnei,iardv.toatădragosteaşiurăriledefericire,

Dumnezeudăruindu-vătotceeacedoriţi.IonApostolPopescu



350

12.36.428.10aug.1967 Gherla,5.VIII.1967

Multstimateşicucernicepărinte,Amprimitilustratatrimisăşivătrimitematâtmultrespectateidoamne

Olimpia, cât şi d-voastră şi lui SerafimDuicu, dacă semai află pe acolo, caldemulţumiri. La rândul nostru, vă dorim munţi de fericiri şi păduri nesfârşite debucurie.

Cumultdragnegândimlad-voastră.Noiamstatmaimultacasă,însăîntre8şi12augustvomcoborîpuţinpe

Olt,vomfaceunscurtpopasînBucureştişiiarăşivomsuispreplaiurilesomeşene.SeapropieSfântaMăriaMare,cândareloclaNiculauriaşulpelerinaj,

cândeprezentătoatăTransilvanianoastrălatină.Vinaicitoatemeleagurileardelene.Deasemenea,totîn15aug.,deSfântăMaria,esteşiziuanevesteimele.

PelerinajuldelaMănăstireaNiculaesteimpresionantşivoiaveaoaspeţidepretutindeni. IcoanelepesticlăaleNiculei seacopărdegloriepeglob, iar laTorino a apărut recent un elogios studiu despre ele.Suntminuni ale geniului şicredinţeicreştineapoporuluinostru.„BasmelearmeneştidinTransilvania“-carteamea,apărutărecent,mis-avândutteribilderepedelaCluj,Dej,Gherlaetc.Şieuînsuminumaiamniciunexemplarşitrebuiesă-lcautînalteoraşe.

DelaParisşidinItaliami-ausositentuziasteaprecieriasupracărţii.Cumutatulîncămătrudescşi,cuajutorulDomnului,voigăsieuunajutor.

Dininimă,văîmbrăţişezşivădorimtotbinele.IonApostolPopescu


13.36532.26.X.1967 Gherla,23octombrie1967

MultStimateşiCucernicePărinteGheorgheN.Dumitrescu-Bistriţa,

Vă mulţumesc din suflet pentru frumoasele aprecieri referitoare la„Basmele armeneşti din Transilvania”. Deja bunul lor nume străbate Europa şiAsia,iarpatriarhulVaskenImi-atrimisosplendidăscrisoare,găsindu-lecacevadeomarefrumuseţe.

Păcatînsăcăînrevista„Orizont”dinTimişoaras-agăsitocaraghioasăcunumeledeAlexandraAndrieş,caren-aînţelesnimicdinele,scriindnişteprostiidecareamrâs.

Înschimb,în„Steaua”depeoctombrie,dinCluj,vaapăreazileleacesteaofrumoasăcronică.

351


Totodată,vătrimitziaruldinTg.Mureşîncarev-ampomenitcumultdrag.

Dumnezeusăvădeanumaibinelaîntreagafamilie.Cumultrespectşiurăridebine.

IonApostolPopescu<Menţiune>:„Răspuns29.X.1967”.Ibidem,IV.SS.3.,f.24-25,orig.

14.36604.18.XII.967 Gherla,16dec.1967

Multstimateşicucernicepărinte,AmprimitcuodeosebităplăcerecarteaprofesoareiDumitrescu,precum

şidedicaţiad-voastrăplinădevibraţie liricăşidistincţie.Vămulţumesccumultrespect.

Mi-eraşi-miestedorded-voastrăpersonalşidecuvântulplindearipipecareştiţisă-ldăruiţiprietenilordeacumşidemaidemult.

Vădorimdinnoucumultdragprintrenoi,laTg.MureşşilaGherla.Minunata artă a icoanelor pe sticlă de laNicula umple lumea cu frumuseţea şisemnificaţiaeidecelmaiautenticumanism.Carteamea„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula”estepredatădejalaEdituraTineretului,însănuştiucâtvoiaştepta.

Viu,însfârşit,cuodeosebitărugăminteşianumedea-mitrimitecâtsepoatedeurgent2-3scrisoriinedite, nepublicate, deci,delaEnescu,NicolaeIorga,Kiriacsaudelacecărturarimaideseamăleaveţidv.Şiiatădece:douăstudentedealemelevorţineovastăcomunicarecutitlul„Folcloriştidinlumeasatului“,încaredv.figuraţilalocdecinste.AceastăcomunicarevafiţinutăatâtlaTg.Mureşcât şi laBaiaMare, în faţastudenţilor şicadreloruniversitaredeaici.De aceea avem nevoie şi de scrisori necunoscute,cas-oilustrămcomunicareaculucruricâtmaiinteresante.Sevorbeştepelargdespredv.,iarideileilustrateprinscrisorivorfişimaivii.

Scrisorilevilevoirestituidupăaceea.Avemînsăurgentănevoiedeele.În„Steaua”nr.12vorapăreaaltescrisorireferitoarela„Izvoraşul“.AmiculDuicuSerafim le-a conturat într-un articol, iar eu le-amdus scriitoruluiDumitruRaduPopescu.

SărbătorileNaşteriişiMântuitoruluinostruIisusHristossăaducălatoţinumaibine.Cudragosteşifericire,

IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.12/13,orig.


352

15.36884.2.04.1968 Gherla,29mărţişor1968Ds.6286

Preacucernicepărinte,

Zicu-vădininimănesfârşitdemulteprimăverideviaţăşibucurie.Vămulţumescpentrurăvaşşiaşfiatâtdebucurossăvămaifaceţiunpopas,douăşimaimulte,pelanoi.

Cumultdragvătrimitvolumulmeurecent„Iubiri”,încareamproslăvitleagănulplinşitotceeaceîlfericeştepeompeplatourilepurităţiişivieţiimereugâlgâitoare.Aapărutdevreo2săptămâni.S.Duicu,prietenulnostru,ascrisrândurivaloroase despre cele înflorite laBistriţa.Momentan a predat un articol plin dedensitatedespre„Izvoraşul“la„Steaua”dinCluj.Esteomulcarefacecelmaimultpentrud-voastră şimerităa-i stanumelealăturideV.Adăscăliţei şi alţiprietenidragi.

Ţinedininimălad-voastră,iarDumnezeusăvăajutedinplin.Cumaredragşibucurie,IonApostolPopescu,Str.GeorgeCoşbucBlocE,scara2,et.III,apt.27Gherla,judeţulAlba.Ibidem,IV.P.53,f.14-15,orig.

16.37020.24mai1968 Gherla,21.V.1968Ds.6286

MultstimatepărinteGheorgheN.Dumitrescu-Bistriţa,

Vă aduc o veste foarte bună, care corespunde cu polul de primăvarăal transhumanţei ciobanilor noştri, care îl constituie, calendaristic, sărbătoareaSfinţilorConstantinşiElena.

În nr. 4 al revistei „Steaua“ din Cluj a apărut cel mai sobru, maicuprinzătorşimaideperspectivăarticoldepânăacumreferitorla„Izvoraşul”.EstescrisdeSerafimDuicu.Pânăacums-amaiscrisdespre„Izvoraşul”,însăfărăaseurmăriosinteză.Aceastăsintezăcomplexăşiconcentratăadat-oSerafimDuicu.Euaşfidepărerecaacestarticolsăstealalocdecinste.Vinedintr-unmarecentruşicredcăvăvabucura.

Săaveţinumaibineşibucurie, iareumăiscălescşiastăzicuvecheastimăcev-oport.

IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.16-17,orig.

353


17.

BistriţaMehedinţului,5august1968

MultstimateşiiubiteDomnuleprofesorPopescu,După o zăbavă de timp destul de îndelungat, iau firul scrisului.Mai

întâi,amdatoriarecunoscătoaredeavămulţumicordialpentruîncadrareacemis-afăcut,cudestuleaprecierielogioase,înreferatulces-aţinutlaTg.Mureş,încadrulFacultăţiidefilologie,subtitlulsugestiv:

Folclorişti din lumea satelor.Referatulacesta,prinbunăvoinţalargăad-luiasistentSerafimDuicu,

mi-a fost trimisşimie,citindu-lcu toatăatenţia,el reprezentândo icoanăfidelăaunor realităţi ziditoare temeinic în conştiinţa studenţilor ce au ascultat aceastăexpunerebine alcătuită, atât în consideraţiile generale despre folclor, cât şi prinprezentareaactivităţiiunorfolcloriştidinperimetrulunorsatedepecuprinsulţăriinoastre.

Ieriamprimitoscrisoaredelad-lDuicudinTismanaGorjului,fiindinvitatsă-lvizitezacolo.Măvoistrăduisă-iîmplinescdorinţa.

Înrevista„Ateneu”dinBacăusegăseştemultmateriallegatdefolclor,subdiferiteaspecteînculturaţăriinoastre.

În cursul verii şi primăverii acesteia nu ammai avut deplasări pestehotarelejudeţuluinostru;doarlaTr.Severin,treiconferinţe.

DecurândamfăcutcusăteniimeioexcursievizitândMănăstireaTurnu,MănăstireaStănişoara,Cozia,apoiCăciulataşiCălimăneşti,deundeampornit-oînapoisprecasăcutrenul,ducândcunoifrumoaseamintiridinimpresiiledobânditecuaceastăocazie.Urmeazăaltăexcursie laHerculane şiTismana,mănăstire, înafarădevizitalaTismanacomună,lad-lDuicu.

D-voastrăcemailucraţi?Credcătrebuiesămaiaveţiîngândcevadeîndeplinitdinbogatulnostrufolclor!

Euvădorescsănătatedeplinăşibogatărecoltăliterară,prinsârguinţacedepuneţicutemeinicăcompetinţă.

Întregiifamilii,aceleaşidoriridebineşisănătate,cusuccesedeplineînpreocupărilesale.

Cualesesentimentededeosebităstimăşialeasăpreţuire,

Pr.Gh.N.Dumitrescu-BistriţaIbidem,IV.P.53,f.18,copiedactilo.


354

18.37549.20.XII.968 Tg.Mureş,18.XII.1968

MultiubitepărinteGheorgheN.Dumitrescu-Bistriţa,

Maiîntâişimaiîntâiomagii,sănătateşibucuriedepeSomeşşiMureş.Naşterea Domnului Iisus Hristos să ne fie întru bucurie la toţi. Vă zic: multemulţumiris-aveţişisărbătorifericiteîntrunesfârşitdemulţiani.AmprimitvolumulIIIîncarefigureazălalocdecinsteşiculegeriledefolcloralesfinţieivoastre.Peaici,pelaMureş,dau,cândamocazia,câteovestedespred-voastră.

Ni-edordeorevedereplăcută.Sărutăridemânădoamnei.Cumultdrag,

IonApostolPopescu<Menţiune>:„Scrisazi10.II.969referitorlaaniversarea<<Izv.>>cu

rugăminteadeaonoranumărulfestiv“.Ibidem,IV.P.53,f.19-20,orig.

19.37980.4.III.969 Gherla,28.II.1969Ds.6286

PreacucernicepărinteGheorgheN.Dumitrescu-Bistriţa,

Vă trimit cu multă plăcere o frumoasă evocare a întâlnirii mele cu„Izvoraşul“.Amvoitsăaşternrânduridenseşicalde,caresăvăplacă.Amintenţionat,totodată,săexpediezcevaoriginal,prinbunăvoinţaamiculuiSerafimDuicu.

CumultdragşipacedelaDomnul.IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.23,orig.

20.37985.5.III.969 Gherla,3.3.1969


Vărogdinnoua-miîntârziarăspunsul(sic!)larăvaşulsfinţieivoastre.Şi iatămotivul:amvrutsăscriucevaserios,plindenobleţeşi trainiccuocaziasemicentenarului „Izvoraşului”.Amscris „Gânduri şi amintiri la semicentenarul<<Izvoraşului>>“,pecareil-amînmânatluiSerafimDuicu,pentruavi-ltrimite.M-amfrământatzilede-arândulpentruascriecevadeosebit,aparte,şinudinfugaconvenţionalăşiplată.Amadus,totodată,unomagiuşiţăranilorolteni.Credcăosăvămulţumeascăceeaceascrisuncolaboratoral„Izvoraşului”.

355


Dacăestenevoie,euvăpottrimiteşiofotografiede-amea.Aşputeavenişicuocomunicare,dacăamposibilitatea:„Umanismulcreaţieifolclorice“,încareridictemafrăţieidintreromânişialtepopulaţiidelanoi,exprimatăîncreaţiaorală.

Dumnezeusăvădeanumaibineşifericire.Cualesrespect,

IonApostolPopescu<Menţiune>:„Răspunsf.copie.6.III.969.Ds.6286”.Ibidem,IV.P.53,f.21-22,orig.

21.38017.15.III.969 Gherla,11martie1969Ds.6286

Multstimatepărinte,Amprimitscrisoaread-voastrăşim-ambucuratfoartemult.Trebuie, în sfârşit, să viu cu rugarea ca imediat să luaţi, dacă nu vă

supăraţi,evocareatrimisărândultrecut,şis-oînlocuiţicuceadefaţă.Ca să ajungămai repede la d-voastră, eu am lăsat-ounui prieten s-o

batălaTg.Mureş,plecândlaGherla,şis-otrimităd-nulSerafim.Cercetândapoiexemplarulprimitdelad-nulSerafim,amconstatatprezenţaunorgreşelivizibilede dactilografiere,mai ales în textul francez.De aceea, vă rog să-l înlocuiţi cuacesta pe care e şi semnăturamea. Eu îl rugasempe d-l Serafim să-l corectezeînaintedeavi-ltrimitedinTg.Mureş,eufiindplecat,însăi-auscăpatuneleerori.Nuuitaţirugareamea.

CuviuomagiuşibinedelaDumnezeu.IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.24-25,orig

22.

38019.17.III.969 Gherla,14.III.1969Ds.6286

Multstimatepărinte,Credcăaţiprimitmanuscrisulmeucorectatşitrimiscumultdrag.Dacă

vătrebuievreofotografie,euvăpottrimiteşiaşaceva.Iaracumvincuomarerugăminte lad-voastră.Vărogmultastfelsă

mergeţi până la cel mai târziu luni dimineaţa (17.III.a.c.) laTurnuSeverinşisăvorbiţi cuvreo librărie centrală să comandecâtmaimulte exemplaredin carteamea„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula”,anunţatăînplanulvenitlaei.Sevorvindeexemplarelecusutele,avândpeste50reproducericoloratedeicoanepesticlă


356

celebre.EinuştiuceestevestitaNicula,cucelebritate delaNewYorkpânăînTokio.Lunieultimaclipăcândsemaipoatefaceoastfeldecomandădinpartealor.

Cuviimulţumirişidrag.IonApostolPopescu


23.38023.18.III.969 Gherla,15.III.1969

PreastimatepărinteGheorgheN.Dumitrescu-Bistriţa,

Vărogamăscuzacăviucuocompletarelascrisoareadeieri.Vărogastfel să vorbiţi laTurnuSeverin nu numai la centrala librăriilor, ci şi la secţiacomercialăaUniuniiJudeţeneaCooperativelordeConsumpentruacomandaşipentrusatesplendidalucrare„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula”.U.J.aC.deConsumlucreazăseparatşideaceeavărogmultainsistaşipelângăaceştia,luni.

Cuviiomagiişimulţumiri.IonApostolPopescu

N.B.Cartea„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula”aparelaEdituraTineretului

şietrecutăînhârtiasositălalibrărie.Ibidem,IV.SS.3.,f.26-27,orig.

24.38028.21.III.969 Gherla,18.III.1969

MultstimatepărinteGheorgheN.Dumirescu-Bistriţa,

Vă deranjez cu o nouă epistolie, rugându-vă a mă scuza şi de dataaceasta.

Vămulţumesc anticipat pentru bunele cuvinte puse laTurnuSeverinpentruasecomandamaimultesutedeexemplaredin„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula”,careîmivaapărealaEd.TineretuluidinBucureşti.ŢiusăcunoascătotmaimulţimarelegeniuplasticalţărănimiinoastredepeSomeş.

Mai viu cu încă o rugare.Am citit şi altora „Amintiri şi gânduri lasemicentenarul<<Izvoraşului>>”.Aurămasîncântaţidefrumuseţeaşioriginalitateaevocării.Am însă o scăpare şi de aceeafiţi bun şi îndreptaţi imediat pe pag. 1,rândul6,însensuldeaînlocuibasmelor părinteşti cu basmelor înţelepte,deoarececuvântul„părinteşti”maiefolositîncăodatăînaceeaşifrazăşichiarînrândul5.Nu-miuitaţirugarea:decisăaparăînrândul6basmelor înţelepte.

Cuviiomagiişimulţumiri,IonApostolPopescu

<Menţiune>:„Amrectificat”.Ibidem,IV.SS.3,f.28-29,orig.

357


25.38109.20.IV.969 Gherla,19.IV.1969

Multstimatepărinte,Văzicdininimă:Hristosaînviat!IeriamduscevafrumoslaBucureşti

despre„Izvoraşul“.Totacoloamaflat însăcăde laTurnuSeverinnus-aufăcutdeloccomenzidin„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula”,rămânândtaremirat.

Întrucât despre această carte se cer din nou comenzi, s-armai puteavorbimarţicuceidelaT.Severins-ocomandeînnumărmare.Vacosta9lei,esplendidăşiare50reproduceriînculorideicoane.Marţi,celmaitârziu,sepoatefaceceva.Epăcatsănuseştiedeoaşaminunatăartă.

Rogu-vădininimăainsistadinnoupelângăceiîndreptafacecomenziimpunătoare.AparelaEd.TineretuluişinulaE.P.L.

Cuviimulţumiri,IonApostolPopescu


26.38202.17.V.969 Gherla,15mai19696286

PreacucerniceşimultstimatepărinteGheorgheN.Dumirescu-Bistriţa,

Vă mulţumesc din inimă pentru scrisoare şi caldul interes arătat„Artei icoanelor pe sticlă de la Nicula”. Nu ştiu în ce măsură cei de la TurnuSeverinaucomunicatlaBucureştirespectivacomandă.Sperînsăsă-ifiinteresataceastăminunatăartă.DouăstudentedelanoiauţinutlaBucureşticomunicarea„Folcloriştidinlumeasatelor“,careaavutunalessucces,iard-voastrăaţifiguratlalocdecinste.Deasemenea,întresubiecteleanunţatelaIaşipentruafitratatelaexamenuldelicenţăfigureazăşiacesta:„Monografiarevistei<<Izvoraşul>>”.Amfostosăptămânăacolo,undeamvorbitdespre„FrumuseţeaicoanelorpesticlădinTransilvania“.

Miseparecăvatreceprinpărţilemehedinţened-nulI.C.Chiţimia,unsufletplindeonobleţeaparteşicarem-aajutatmultdetot.Spuneţi-işidinparteamea,dacă-lvedeţi,numaibineşisănătate.CuajutorulluiDumnezeu,amajunsşieusă-misusţintezadedoctorat,întâlnindîncalemulţioamenibuni.Aşteptcudragveşti.

Cualeseurăridebineşicuvecheastimă.IonApostolPopescu

Ibidem,IV.SS.3,f.38-39,orig.


358

27.38224.21.V.1969 Gherla,19mai1969Ds.6286


Răvaşul d-voastră mi-a adus multă bucurie. Îmi pare bine că vi s-atrimisrezumatultezeimelededoctorat,ceeaceînseamnăungestdeînaltăpreţuire.Sugestiile,saumaibine-zismenţiuniled-voastrătrebuietrimiseurgent,cavinerisăfielaRectoratulUniv.Bucureşti.Puteţiarătaînmenţiunicăsunteţiprimulcaremi-aţipublicatacumvreo35deaniculegeridefolclor.

Înobservaţiiled-voastrăputeţimenţiona:a) valoareaşivastitateainformaţiiloradusedemine,b) exactitateaşisintetizarealor,c) noutatea datelor şi profunzimea analizelor făcute

culegerilordefolcloraleluiIonPopReteganul,d) IonPopReteganulafostunmarefolclorist–model

pentrumulţi–careprincarteameaafostvăzutlajustaluivaloare,e) e una din monografiile cele mai cuprinzătoare şi

valoroase despre un folclorist.Desigur, invitaţia de a participa sereferălaceidinBucureşti,fiindcăceidinprovincieemaigreusăvină,costându-itrenul.Eochestiedecomplezenţăaceastăinvitaţie.Arfiunderanjpreamarepentrud-voastrăavenipânălaBucureşti.Euvămulţumescdinplinpentruaprecieri.Credcăsugestiilepecaremilecereţipentruaîntocmiobservaţiilesuntcomplete,aşacumvile-ammenţionat.

Cumultdragşifericire,cuviimulţumiri.IonApostolPopescu


28.38294.19.06.969 16iunie1969Ds.6286


VăzicmultbinedelaDomnul;bucurieşifericirelatoţiaicasei.Deşiasositcuîntârziere,vămulţumescdefrumosulreferatşidenobilaintenţie.

359


Cred că aţi primit „Tribuna“ în care scriu la loc de cinste despre„Izvoraşul”şid-voastră.„Tribuna“circulăîntoatăţaraşi,deci,v-apurtatcucinstenumele.Erevistădetalie.DistinsulcriticIonOarcăşu,careareadresa:(urmeazăadresa–n.n.T.R.),abinevoitsă-mipublicearticolul. Îiputeţichiarscriespreomeritatămulţumire.

Şimaivincuorugareşianumedeafacecomandadirectşideurgenţălad-nulMolnar,CentralaEditurilorşiDifuzării,Bucureşti,aexemplarelordin„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula”.Aparesplendidînaugust,însăcomenziletrebuiefăcuteacum.Carteacostă9lei,darvorlua-otoţipoporenii.ArepecopertăpeAdamşiEva.VădcăarticolulluiSerafimdusdeminelaBucureştiaajunslad-voastră.Încolo,cemaifaceţi?Aşteptveşticudrag.

Sătrăiţi.IonApostolPopescu<Menţiune>: „28.06.969. Răspunsmanuscris comand. demulţumire

d-luiIonOarcăşu“.Ibidem,IV.P.53,f.32-33,orig.

29.38480.17sept.1969 Gherla,16sept.1969

MultstimateşicucernicepărinteGheorgheN.Dumitrescu-Bistriţa,

Deaici,dinvechiulmeutârgdepeSomeş,vătrimitmulteşicaldeurăridebineşisănătate,iarDumnezeusădeapaceşisoareînlume.

Cemaifaceţi?EumăzbatcuperegrinărileîntreSomeşşiMureş.Adunînochiculorilevăzduhului,iarîninimăvisuriledemaibinealeoamenilor.

Pestevreosăptămână,vaapăreacarteamea„Arta icoanelorpe sticlădelaNicula”.Esteobijuterie,iarreproducerilefascinează.Esteocartedemarefrumuseţe, aşacummi-aueditat-o.Eunelogiuadusgeniuluiminunaţilornoştriţărani.Înmodcert,sevorvindefoartemult,poatechiarosutăşiînsatuld-voastră.Eocartefermecătoare,cureproducerideicoanenemuritoare.PoateficomandatălaCentruldeDifuzareaCărţii,str.BisericaAmzei,nr.5-7,Bucureşti.

Cualesrespectşimulţumiri.IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.34-35,orig.


360

30.38589.15.X.969 Gherla,14oct.1969


Vă scriu la ziua Sfintei Paraschive, dorindu-vă binele cu munţii şifericireacunesfârşitul.D-voastrăcemaifaceţi?Zileletrecutei-amspusluiSerafimDuicu,prietenulcomun,căn-arfistricatsăvăvizitezeînvară.Credcăaţiprimitprin„Carteaprinpoştă”volumeledin„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula“.Aratăstrălucit.Deasemenea,viucurugăminteadeosebitădeavorbicuceidelaLibrăriacentralădinT.Severin, cât şi cu ceide la secţia comercială– sectorul cărţi – aUniuniiJudeţeneaCooperativelordeConsumcasăcomandedeacum,fiindcăaşaseprocedeazădacăvorsăaibăvolumele,câtmaimulteexemplaredincarteamea„Studiidefolclorşiartăpopulară”,anunţatăînProiectuldeplanpe1970alEdituriipentruLiteratură,Bucureşti,careasositşiacolo.Vaaveareproduceride icoaneînculoridintotArdealul,câtşidecovoareşidefotografiicudiferitenunţi.Vafitarefrumoasă,dartrebuiesăscrieacumcâteexemplarevorînrespectivulproiect.Insistaţisăcomandecâtmaimulteexemplare,carteatrecândimediat.Altfel,vorpierde-oşiemarepăcat.

Cuvieafecţiuneşimulţumiri.IonApostolPopescu

Cartea „Studii de folclor şi artă populară“ e trecută la sectorul de lasfârşitalproiectuluideplanpe1970alEd.pentruLiteratură.Etrecutălasectorul„Folclor”.

„Studiidefolclorşiartăpopulară“vaapăreaînprimelelunialelui1970.Fiţibunşistaţideei,dacănuvăsupăraţi,căcialtfeluităs-ocomande.


31.38727.26.XI.969 Gherla,22.XI.1969


Vămulţumesccumultrespectpentru„Comorile”trimiseşivădorescnesfârşităfericire.

Vă aduc cele mai calde mulţumiri pentru preţuirea acordată „ArteiicoanelorpesticlădelaNicula”,careaavutundeosebitsuccesşi înstrăinătate.Cred că le-a plăcut şi celor de acolo. Cu mult drag vă rog să insistaţi atât laLibrăria centralădinT.Severin,câtşilasecţia comercială a Uniunii Judeţene a Cooperativelor de Consumdinacelaşioraşdeacomandacâtmaimulteexemplare,

361


comandăcaresefaceacum,dinvolumulStudii de folclor şi artă populară,prevăzutsăaparăîn1970înproiectuldeplaneditorialpe1970alEdituriipentruLiteraturădinBucureşti.Arereproduseînculorivreo40deicoane,apoichipuridesplendidenunţietc.Vafiunvolumminunat.Nu-miuitaţirugarea,fiindcăaltfelvorrămânemulţifărăaceastăcarte.Alaltăieri,lacurs,le-ampredatdespred-voastrăstudenţilorşim-auascultatcudrag.În„Comori”sunttrecuteşisateleRobaiaşiBerislăveşti,deundes-aculesfolclor, însăeunusuntpomenit,deşi în„Izvoraşul”şi„ZorileRomanaţilor”ampublicatfolclordinceledouăsate.

AmtrimispentruvolumulomagialînchinatI.P.S.Firmilian3unstudiubogat,frumosşiinedit,cutitlul„Elementedecolindăînicoanelepesticlă”.L-amtrimisprind-nulprof.univ.DanSimonescu.DacătreceţivreodatăprinCraiova,vărogmultdetotsă-iîntrebaţidespreaceststudiu.Dacăepreamare,îlpotprescurta.Are19pagini.Amvrutsătrimitşiuneleclişeepentrureproduceri.Studiuledeosebitdecarteameaapărută.

Dinnou,vămulţumescdin inimăpentru toate.Omagii şi sărutări demânădoamneiOlimpia.

CuceamaialeasăstimăşibucuriidelaDomnul.IonApostolPopescu


32.39415.2.VI.1970 Gherla,29.V.1970Ds.6286

MultStimatePărinteGheorgheN.Dumitrescu-Bistriţa,

Răvaşuld-voastrăne-aadusobucuriedensăşicuratăşivămulţumimdininimăşicurespectpentrugrijapecarene-aţipurtat-o.Dumnezeune-aajutatfamiliasătrecemcubinepestecumplitaurgieaapelordezlănţuite.Nune-auatinscunimic,însălaDej,BecleanşialtelocalităţidepeSomeşaufăcutravagii.Aupustiit atâta lume, care trebuie ajutată din răsputeri, fiindcă rostul suprem estebucuriavieţii.

D-voastră cemai faceţi?Ne gândimdeseori la d-voastră, dorindu-văoricândbineleşifericireaşilafelşidoamneiOlimpia.

Cred că „Amintirile unui şcolar de altădată“ v-au purtat prin nobileamintiricudatini,colindeşisărbătorimândre.ŞiceidoiprofesoridelaReteagsuntbine.

Cucelemaialesesentimentedepreţuireşistimă,IonApostolPopescu


3 MitropolitulOlteniei(n.n.–T.R.).


362

33.41126.5.II.972 Gherla,3.II.1972


Amprimitceledouăscrisorialed-voastrăşivămulţumesccuvecheaafecţiune ce v-o port, urându-vă d-voastră şi doamneiOlimpia ceamaimare şinesfârşită fericire.Vă trimit, totodată, şicevamaterial ineditpentru„Izvoraşul”,dintr-ocolecţiemareînmanuscris:„CununtaşiidepeSomeş“.CredcăeceamaifrumoasăcolecţiedefolclordenuntădinnordulTransilvaniei.V-aşputeatrimiteşivreunarticol.

Nuamsăuitniciodatăfrumoaseled-voastrărânduridesprebăiatulmeu,Cătălin.AcestbăiatafostpremiantImereulaLiceuldeArtePlasticedinCluj,afostpremiatladiferiteexpoziţiidinTransilvania,iarlaExpoziţiaNaţionalădelaSalaDallesdinBucureşti,diniulie–august1971,a fost premiat pe ţară decelemaiînalteforuri.

IarazipremiatulpeţarăCălinPopescuestemuncitorînCluj.Estetrist,dureros,pentruunpărinte.

Darces-aîntâmplat?Adatconcursdeadmitereîniulie1971laInstitutuldeArtePlastice„IonAndreescu”dinClujşi,deşiceidincomisiadesupraveghereauspuscăvaintraprimul,afostrespinsînmodcategoricdecomisiacareanotatprobelepractice.RectorulDanielPopescu,unanonimincapabil,dascăldefranceză,adistrus împreunăcuVetroArthur, toate talenteledinTransilvania.N-au admisniciuncopildetalent,leestefricădeceicuhar.AuadmisnumaipeceicaresubpretextulcusuntpreparaţiacasăauplătitsumefantasticecelorcarepredaulaacestnenorocitInstitut.EunuamsumeuriaşeşifiindcăbietulCălinafolosittottalentullui,l-aualungat,l-aurespinsînbătaiedejocşiniciazinuvorsănearatelucrărileluidelaconcurs.Estegrozav.

Ministerulnuseuitălacontestaţiişiţineînranguriniştetotalnepricepuţi,carede5aniaudistrustotceputeadaTransilvaniaînplastică.L-aulovitpecelmaitalentatspreanuajungecadrulaInstitutulcareatopittalenteromâneşti.

Ne-am bucura mult dacă d-voastră şi alţi mehedinţeni ar întrebaRectoratul Institutului deArte Plastice „IonAndreescu“ din Cluj, stradaMateiCorvin,nr.6,cumsepoatededistrugtalentepremiatepeţarăşiapreciatedemaripersonalităţi?Şis-arputeascrieşiunarticolînacestsens.Servimceeaceestenobil.

SuntemfoarteamărâţişivărugămdininimăavărugabunuluiDumnezeuşipentrunoroculluiCătălin.Măriucavădoreştetotbinele.

Cucelmaiviudrag,IonApostolPopescu<Menţiune>:„Răspuns.7.III.972”Ibidem,IV.SS.3,f.40-41,orig.

363


34. 41943.19.I.973 Gherla,16.I.1973Ds.6286


VădorescdinnoudumneavoastrăşidistinseidoamneOlimpia,carearelafel,contribuţiideaurînfolcloristicaromână,bucuriideosebite,aninesfârşitdemulţişifericiţi.Frumoaseaufostclipelecândv-amavutînmijloculnostrulaTîrguMureşşipeSomeş!

SerafimDuicusepregăteştedezorpentrudoctorat,pecareîlvasusţinecusucceslaunaltmaremehedinţean,d-nulŞerbanCioculescu.

Şi acum viu la d-voastră cu omare rugăminte. Fiţi bun, dacă nu văsupăraţişitreceţideurgenţăpelaLibrăriacentralădinTurnuSeverin,saulacentrulundesefaccomenzidecărţi,câtşipelasecţiacomercialăaUniuniiJudeţeneaCooperativelordeConsumşiinsistaţisăcomandedeacum câtmaimulteexemplare–cusutele–dinediţiaaII-aacărţiimele„ArtaicoanelorpesticlădelaNicula“,carevaapăreaminunat, cuomulţimede reproduceri în culori.Este anunţată înProgramuleditorialalEditurii„Albatros”pe1973,lapunctul221,pag.129-130.Aavutunmaresuccesşiînstrăinătate,cumscrieşiînanunţ.Şiareunpreţmic.Icoaneleaparcolorate.

Deasemenea,faceţisămisecomandetotcusuteledeexemplaredinromanulmeuPrimăvara de astă-toamnă, anunţat în Planul editorial al Editurii„CarteaRomânească”pe1973.Eunromantarefrumos;cumedici, învăţătorişiprofesorinobilidinperioada1920-1930şiîncareapărvenireaînlumeaabsoluttuturorcopiilor.OpartedinacţiunesepetreceînOlteniaşiamimpresiacăceideacolonuştiucăsuntdinjudeţulVâlcea.TotînPlanuleditorialal„CărţiiRomâneşti”pe1973 îmi este anunţat volumuldepoezii „Devorbă cuMarcoPolo“ şim-aşbucurasăcomandecâtmaimulte.SădeaDumnezeu.

De asemenea, rogu-vă cumult respect să insistaţi sămi se comandecât mai multe volume şi din cartea de folclor – basme – cu titlul „FrumoasaPrivighetorilor”, anunţată la pagina62 aProiectului deplanpe1973 alEditurii„Dacia“dinCluj.Vaapăreafrumosilustrat.

Comenzile trebuie făcute acum, fiindcăaltfelnulevorvenivolumeleşiepăcatcaacestecărţinobilesănuaparăîntr-untirajcâtmaimare,tirajdeterminatdecomenzileprenotateacum.

Sărutăridemânădoamnei.Cuviimulţumirişistimăaleasă.IonApostolPopescu.N.B.Fiţibunşiinsistaţisăfacăcomandaînfaţad-voastră,fiindcădacă

nuofacaşa,apoiuitădeea.Acelaşi.Ibidem,IV.SS.3,f.34-35,orig.


364

35.46183.19.III.1978 Gherla,16.III.1978D.6286

MultstimatepărinteGh.N.Dumitrescu-Bistriţa,Ne gândim cumult drag şi plăcere la reîntâlnirile noastre de la Tg.

MureşşidelaGherla.Aurămasînpervazulneuitării,iarstudenţiimureşeninuvăvoruitaniciodată.

D-voastrăcemaifaceţi?Oricevestede lad-voastră,strălucitul folclorist,neumplesufletulde

bucurie.Mai săptămânile trecute, am vorbitmult despre d-voastră împreună cufolcloristulVirgilMedandelaCluj,carevăstimeazădinplin.Amfostîmpreunălasărbătorireaa70deanidelanaştereaţăranuluipictordeicoanepesticlă,GheorgheFeur,de laNicula. În Japonia şiOlandaauapărut recent frumoasecărţi poştaleilustratedepesplendideleluiicoanepeglajă.

Şi amo caldă rugăminte:fiţi bun şi comunicaţi-midateleprecise alenaşteriid-voastră,fiindcăatuncicândseiveştecâteoposibilitateşipentrumine,caren-amniciofuncţieredacţională,sămaiscriucâtecevadespreilustrulfolclorist.Şinumaiîncazcăaveţişinucumvasădescompletaţicolecţiile,vărogmult,dacănuvăsupăraţi,să-mitrimiteţivreunnumărdinvechiul„Izvoraş“şivreun„Almanah”alacestuia.Acolola„Izvoraşul“,mi-amfăcutucenicia.Cemultm-aşbucuradacămi-aţigăsivreoscrisoaredecânderamelev.

În10iunie1978areloclaReteaganiversareaa125deanidelanaşterealuiIonPopReteganul.

Dumnezeusăvădeaaninesfârşitdemulţişifericiţideviaţă.Cualeseomagiişimulţumiri.

Dr.IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.60-61,orig.

36.47069.20aprilie1979 <18aprilie1979>

SfintelePaştisăvăaducăfericire,bucurie,sănătate,iarSfântulGheorghesăvădeaaninesfârşitdemulţişicusoared-voastră,eminentuluifolcloristşiomdemareinimă,câtşidoamneiOlimpia.

Hristosaînviat!Măriucaşidr.IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.41,orig.

365


37.47585.24.09.979 Gherla,22sept.1979


Vămulţumesccucelmaialesrespectpentruscrisoareşiinvitaţie.Şivădorescnumaibucurii,fericireşisătrăiţivârstanesfârşităabibliculuiArarat.Vărog,totodată,săprimiţicaldelemeleomagiişipreţuirenetrecătoare.

Deşisuntdeparte,celmaidepartedintretoţi,voicăutasăvin,dacănumăîmpiedicăonuntăvâlceană,înmodcertdindragostefaţăded-voastră.Şiaşvreasăvorbescsaumaibine-zissăprezintocomunicareconcentratăcutitlul„DelaIonPopReteganullafolcloristulGheorgheN.Dumitrescu-Bistriţa”.Îmitrebuieînsă,fiindcălocuiescîntr-untârguşorundenugăsesctotul,unmaterialînplus.

a) cuml-aţiprivitd-voastrăpeIonPopReteganul–pescurt;

b) unele numere din „Izvoraşul“ sau din Calendarul„Izvoraşul“,încareauapărutopiniide-aled-voastrădesprefolclor,careseapropiedealeReteganului;

c) vreunnumărîncareafostevocatIonPopReteganul.Numai în caz că aveţi ceva în plus, numere din revistă. Vi seaseamănămult viaţa şi truda cu a apostolului de laReteag.Dacăaveţi,vămulţumescanticipatşivărogsămile trimiteţiurgent şi recomandat. Respectivacomunicarevoifolosi-oşiînaltepărţi.

Omagii doamneiOlimpia, iarDumnezeu să vă dea totbinele.

Cualesdevotament,dr.IonApostolPopescuP.S.Maiputeamsăţinoaltăcomunicare,încare,lafel,

văremarc:„PreocupărilefolcloristicealeluiVladimirStreinu”.Ibidem,IV.P.53,42-43,orig.

38.47586.26.09.1979 Gherla,24.IX.1979

MultstimatepărinteGh.Dumitrescu-Bistriţa,

Vă rogdin inimă sămă scuzaţi pentruderanjulpe carevi-l fac cuonouăepistolie.Aşacumv-amscrisşizilele trecute,aveamînfaţăonuntă,undesuntparticipantactiv.Amprimitdejavesteanunţiişi,fiindcăospăţulşipregătireaacesteialacaresuntantrenatdinplincoincidcudatelesesiunii,numaipotparticipa.

Euvoiscrieînsăneapărateseul„DelaIonPopReteganullafolcloristulGh.N.Dumitrescu-Bistriţa“.Vaficuprinzător,plasându-văîntr-operspectivăvastă


366

şiîntr-unmodacademicşi-lvoifolosicusucces,înmodcert,aici,înTransilvania.Îlvoifolosilaunfestivalfolcloricsomeşean.

Îl voi lucrape îndelete, în aşa fel ca să constituie ceva substanţial şiadmirativînlegăturăcud-voastră.

Doreamatâtdemultsăvărevăd,darvoigăsişiaceastăocazie.Cudeosebiteomagii.

Dr.IonApostolPopescuIbidem,IV.P.53,f.46-47,orig.

39.47619.8oct.1979 Gherla,4oct.1979Ds.6286

MultstimatepărinteGh.Dumitrescu-Bistriţa,

Amprimitşiultimascrisoareşimiserupeinimacănupotveni,fiindşiuncolaboratorlarealizarearespectiveinunţi.

Doreamdininimăsăvărevădped-voastrăşiped-nulIonC.Chiţimia.Mi-edorded-voastrăşidedânsul.Vafiînsăşialtprilejdeanerevedeacuvecheadragoste.

Înschimb,voirealizauneseutemeinicdespred-voastrăşivăvoiinvitacumaredraglafestivalulfolcloruluisomeşean,undeîlvoiprezenta.

Vreausăvărelevezîntr-ovastăperspectivăşifoartefrumoasă.VărogdinnousămăscuzaţicănupotveniCuviiomagiişistimă.

IonApostolPopescuIdem,IV.P.53,f.44-45,orig.

40.

48255.6.06.1980 Gherla,2.VI.1980

MultstimatepărinteGh.N.Dumitrescu-Bistriţa,Lafestivalulfolcloric„Samus”,careaavutloclaDej,cuparticiparea

judeţelor de pe valea Someşului, am prezentat comunicarea „60 de ani de laînfiinţarea<<Izvoraşului>>“,cares-abucuratdeunfrumossucces.Amvorbitpelargdesprecontribuţiad-voastră,v-amfăcutportretulmoralşifizicşiamrelevatşiceeaceleagănumelefolcloristuluiGh.N.Dumitrescu-BistriţadealdascăluluidelaReteag.Aufostspecialiştişicadreuniversitare,careauacordattoatăpreţuireamaterialuluiprezentatdemineîntr-uncadrudeosebit.

Elevul meu, folcloristul Virgil Medan, vă va trimite programul cusemnăturacelorcareauţinutcomunicări.Afostcevaaparte.

Şi taremultv-aş ruga, încazcăgăsiţivreoscrisoarede-ameadepe

367


vremuri,sămi-otrimiteţi,dacănuvăsupăraţi,s-oamcaamintire.Sărutăridemânăd-neiOlimpia.Dumnezeusăvădeaaninesfârşitdemulţişifericiţi.

Custimă,Dr.IonApostolPopescu


41.48294.20.06.1980 Gherla,17cireşar1980

MultstimatepărinteGheorgheN.DumitrescuBistriţa,Vămulţumesc din inimă pentru vecheamea scrisoare pe caremi-aţi

trimis-oşivărămânrecunoscător.Conferinţameadela„Samus1980”vaapăreaînlimitaposibiluluişivă

voitrimite-oneapărattipărită.Vreaus-oaveţiîncondiţiileacestea.LuiMedanVirgili-amspuslasesiuneadecomunicăricăvăpottrimite

eu„Programul“cusemnăturaomagialăaparticipanţilor, însă l-a ţinut ladânsul,asigurându-măcăvi-lvatrimiteînmodsigur.

Şiiatăcăn-aajunslad-voastră.Îivoiscrie.Însăvărogşiped-voastrăsă-iscrieţirecomandatşicuavizdeprimire,casăvătrimităprogramulcusemnături.Ecamdistrat,însăesimpatic.

Văvoiţinefrumoaselefotografii–aled-neiOlimpiaşialed-voastră-lalocdecinste.

Sărutăridemânădoamnei.Dumnezeusăvădeanumaibine.Cuomagiişisănătate,

Dr.IonApostolPopescu(Urmează adresa lui Virgil Medan).Ibidem,IV.P.53,f.64-65,orig.

42.48404.25.08.1980 Gherla,20.VIII.1980Ds.6286


VămulţumescpentrufrumoasascrisoareşisăvădeaDumnezeumunţidebucurieşigrădinidefericire.

Virgil Medan este elev de-al meu şi ţine la d-voastră. În adevăr,comunicareameadespred-voastrăşi„Izvoraşul”aavutunsuccesdeosebitlaDej,aşacumv-ascrisşiVirgilMedan.V-amfăcutunminunatportretfizicşimoral,dealeseînălţimispirituale.Văvoitrimitecelespuseimediatcevorfitipărite.Amdat


368

dejamaterialul.Şiamocaldărugămintefaţăded-voastră,şianumesă-lcăutaţi,dacănu

văsupăraţi,ped-nuldr.C.NegreanudelaCasaCorpuluiDidacticşisă-lîntrebaţidacăaprimitscrisoareameaîncareîlrugamsăcomandelaCentralalibrăriilordinoraş,câtşilaCooperaţie,unnumărmaimaredinvolumulmeudepoeme„Deziuainimiinoastre”,cares-arputeasăaparălaEditura„ScrisulRomânesc“,Craiova,la60deaniaimei.

Dânsulafostplecatşinuştiudacăavenit.Volumuln-afosttrecutînPlanuleditorialpe1980,darareaprobare„pentruaniversări”.Vorfaceoanchetăsuplimentară, iar dacă au făcut-o, rugaţi-i d-voastră, dacăn-a venit prietenul dr.C.Negreanu, sămăreascănumărulexemplarelorcomandatedin„Deziua inimiinoastre”şisăanunţelaEd.„ScrisulRomânesc“,Craiova.Dacănuvorbiţicuceideacolo,misevorcomandapuţineexemplare.

Şi vă mai rog tare mult să-mi daţi o veste dacă nu vă deranjez, cam câte exemplare au comandat.

Însensulacesta,i-amscrisrecomandatşid-nuluiNegreanu,dareralaCălimăneşti.

Problema este urgentă şi vă rog să nu mă uitaţi, iar eu vă rămânrecunoscător.

Sărutăridemânăd-neiOlimpia.Cuviudevotamentşimulţumiri.Dr.IonApostolPopescuIbidem,IV.SS.3,f.32-33,orig.

DOCUMENTS REGARDING ION APOSTOL POPESCU FROM THE ARCHIVE OF „IZVORAŞUL” REVUE FROM BISTRIŢA – MEHEDINŢI

SUMMARY

At the present speaking there are 42 letters publicated, totally novelfrom1938-1980,sentbythewritter,folkloristandjournalistIonApostolPopescuto“Izvoraşul”RevuefromBistriţavillage,Mehedinţi.

Thecorrespondenceisimportantbecauseitcontainsinformationaboutthespreadinganddignityof this revue inArdeal,about theculturalconnectionsof this province with the Old Romania, inclusive the cultural atmosphere andpreoccupationofsomeculturalpeoplefromTransilvaniaand,inprivate,fromTg.MureşinthesecondhalfofXXcentury.

369


IonApostrolPopescu(1920-1984)


370

371


R E C E N Z I I


372

373


ARHIVIŞTIARDELENIDicţionarbiobibliografic,coordonatorDr.LiviuBoar,CuvântînainteDr.IoanDrăgan,”PetruMaior”University

Press.Tîrgu-Mureş,2014,300p.

Unmomentextremdeimportantpentruistoriografiaromânească,înspecialpentru cea transilvăneană, îl constituie apariţia cărţii ARHIVIŞTI ARDELENIDicţionarbiobibliografic,volumceaapărutla<<PetruMaior>>UniversityPressTîrgu-Mureş,2014.Volumulestecoordonatdedr.Liviu Boar,directorulArhivelorNaţionale Mureş, iar un Cuvânt înainte a semnat dr. Ioan Drăgan, directorulgeneralalArhivelorNaţionalealeRomâniei,carespuneprintrealtele:Arhiviştii din Transilvania au fost şi sunt profesionişti complecşi şi merituoşi, cărora le sunt profund îndatorate culturile şi istoriografiile română, maghiară şi germană. Ei au slujit cu pasiune şi devotament instituţii de arhive ale statului, ale diferitelor administraţii şi instituţii publice, societăţi savante. Fapta lor profesională, mai proeminentă sau mai puţin vizibilă, se cuvine să fie cunoscută de mediul arhivistic şi ştiinţific, ca şi de către marele public, ca faptă de cultură şi de civilizaţie. Cu sacrificiul lor ei au salvat un patrimoniu unic, temelie sigură pe care se clădesc zi de zi edificiile ştiinţei, culturii şi conştiinţei naţionale”.Dr.LiviuBoar,încuvântulsău,intitulatCătre cititor,aprezentatcâtevaaspectemaiimportantelegatedeapariţiaacestuivolum,plecânddelaideeaelaborăriiunuiasemenea dicţionar biobibliografic şi parcurgând toate etapele, până la editareaprezentuluivolum,care sedovedeşte afio lucraredemarcă,o lucraredemareimportanţă. Ne bucurăm că vede lumina tiparului primul dicţionar biobibliografic alarhiviştilorardeleni,carecuprindeînpaginilesale,viaţaşiactivitateaunuinumărde45distinşiarhivişti,carenumaisuntprintrenoişicares-aunăscutînArdealsauşi-audesfăşuratactivitateaînarhiveledinArdeal,oricares-aunăscutpealtemeleaguri, dar şi-au desfăşurat activitatea în arhivele ardelene, contribuind laînfiinţarea,închegareaşiconsolidareainstituţieiArhivelordinRomânia.Volumulde faţăeste rodulmuncii arhiviştilorde laarhivele judeţenedinArdeal, careauelaborat studii de un înalt profesionalism despre personalităţile arhiviştilor deodinioară.Sperămcăpeviitorvorapare şi alteediţii aleacestei lucrări, care săfiecompletatecubiografiilealtorslujitoriaiarhivelornecuprinşiînacestvolum.Sperăm,deasemenea, căprinacestvolums-a lansatoprovocarepentruceilalţiarhiviştidinţară,învedereaelaborăriiuneienciclopediiaarhiviştilorromânidintoatetimpurile.Înacestvolumbiografiilesuntaranjateînordinestrictalfabetică,lasfârşitulfiecăreibiografiisuntmenţionaţiautoriisauautorulcareaelaborat-o,şiestepublicată,acoloundeecazul,bibliografiaselectivăcuprinzândlucrărilerespectivuluiarhivist


374

omagiat,precumşi referinţeledespreacesta.Volumulmaicuprinde, înparteasafinală,şiolistăatuturorautorilorcareauelaboratbiografiilecelor45dearhiviştielogiaţiîncadrulacestuivolum.Volumulacestaesteunmodel,pentrucăexprimărecunoştinţăpentruceimaidedinainte,careautruditdingreuîninstituţiaArhivelor,pentruascoatelaluminăanumite documente istorice, de care s-au folosit şi se vor folosi toţi istoricii şicercetătoriitrecutuluiistoric,învedereascrieriiadevăruluiistoric.Volumulacestaeste rodulmuncii şi cercetărilor asidue amaimultor oameni care sunt dedicaţimuncii de arhivă, amuncii cu documentele, pentru a evidenţia adevărul istoric,dea-lscoatelaluminăşidea-lpunelaîndemânatuturorcelorcarevorsăurmezeîndemnul,deaîncepestudiilelor,plecânddeladocumentedearhivă.Acestvolumreprezintăolucrarefundamentală,olucrareextremdeimportantăpentru istoriografia românească contemporană, care scoate la lumină o serie depersonalităţi alearhivisticii româneştidinArdeal. Îi felicitămpe toţi cei careaupublicatstudiibiograficeînacestvolum,îifelicitămpetoţiceicareautruditpentrucaaceastăcartesăvadăluminatiparului,pentrucăoastfeldecartenusefaceuşor,apariţiaeinecesităomuncăasiduă,constantăşimaialessăfiefăcutăcusuflet.Cusiguranţă,trebuiesăamintimaicifaptulcăcelmaimaremeritlaapariţiaacestui volum îl are domnul prof.dr. Liviu Boar, directorul Arhivelor Mureş.Domnulprof.dr.LiviuBoaresteunprofesionistînadevăratulsensalcuvântului.Cercetătoral istorieiTransilvaniei,dânsul îşi îndeplineştemisiuneasacuacribieşi devotament desăvârşit. Om de înaltă ţinută ştiinţifică, domnul Liviu Boar îşidesfăşoarăîntreagaactivitateadomnieisalesubspectrulseriozităţiişialînaltuluiprofesionalismdecareadatşidăîncontinuaredovadă.Lucrările,studiiledomnieisalesedovedescafideînaltăţinutăştiinţificăşideasemeneadeunrealfolospentruceilalţi cercetători ai istoriei Transilvaniei. Domnul Liviu Boar se distinge prinprofunzimeaşiclarviziuneadecaredădovadăînelaborarealucrărilorştiinţifice.RămâneunmodeldemndeurmatpentrutoţiceicareseapropiedestudiulistorieiTransilvanieişi, îngeneral,pentru toţiceicare facmuncadecercetarea istorieispaţiuluiromânesc. Înconcluzie, îifelicitămpetoţiceicareşi-auaduscontribuţialaapariţiavolumuluiARHIVIŞTIARDELENI,leurămmultsuccespeviitorînactivitateadecercetareşistudiereatrecutuluidefaptealneamuluiromânescşiîiaşteptămcualtevolumelafeldevaloroaseşifolositoarecaşiacesta,careneoferăolecturăextremdeplăcută,atractivăşireconfortantă.

Florin BENGEAN

375



376

Dr.Laurenţiu-ŞtefanSzemkovics,Blazoane individualizând familii nobile de origine română din Transilvania (secolele XVI-XIX),EdituraMoroşan,Bucureşti,

2014,329p.+il;

Dr.Laurenţiu-ŞtefanSzemkovics,Steme din emblemele unor matrice sigilare care au aparţinut suveranilor României (1867-1947), MuzeulBrăilei„CAROLI“şi

EdituraIstros,Brăila,2015,167p.

Lucrările cu titlurile de mai sus constituie cele mai noi contribuţii aletânărului specialist Laurenţiu-Ştefan Szemkovics, cel mai competent, dacă nusingurul specialist din aparatul actual al Arhivelor Naţionale ale României îndomeniulatâtdegreudepătrunsşirezervatdoariniţiaţilor,cumspuneamşicualtprilej,alheraldiciişisigilografiei.

PrimadintrelucrăripropuneprezentareablazoanelorunorfamiliinobiliareromânedinTransilvaniasecolelorXVI-XIX,cuinsistenţăpredilectăpedescrierea,reproducereaşianalizaacestorînsemneheraldiceşimaipuţinsaudelocpeactelelor însoţitoare şi pe importanţa acestora ca izvoare istorice. În opinia autorului,aspecteleavuteînatenţiepotoferireferinţecuprivirelaaltelaturialeistorieiacesteiprovincii,cumarficelereferitoarelacostum,armament,materialeşi,consecutiv,înlegăturăcuactivitateaartisticăacancelariiloremitente,picturaînevuldemijlocşiînepocamodernă.

Ceade-adoualucraretrateazăstemeledinemblemelea16matricesigilareaparţinătoare celor patru suverani ai României din perioada 1867-1947, pieseanalizatedetaliatcuajutorulsfragisticiişiheraldicii,reproducându-leşiraportându-lelalegiledin1867,1872şi1921şilacelelalteactenormativedinaceastăperioadăcarele-aureglementatintegralsauînparte.Încazulambelorlucrărianalizamaterialuluisupusatenţieiestefăcutăînconformitatecuregulileşirecomandărilespecificeheraldiciişisigilografieieuropene,fiindpuseladispoziţiacelor interesaţi instrumentede lucru indispensabileprecum:glosareheraldice,bibliografiagenerală,indicidenume(familiişipersoane,încazulprimeilucrări),anexelecureproducerilerespective,semneletipograficespeciale,extraseledinactelenormativereferitoarelasteme(încazulceleide-adoualucrări)etc.

Onotăspecialămerităprimalucrare,careseînfăţişeazăcaunexcursîntins,aplicat,exact şiextremdebineorganizat,de-a lungulapatrucapitolece includistoriografiatemei(cuetapelesemnificativealeconcepţieiistoriograficecuprivirelanobilimeaarmalistăromânăşiînsemnelesaleheraldiceprimitedelasuveraniidincelepatrusecoleavuteînatenţie),valoareaacestordocumenteheraldice(dimpreunăcu aspectele privind modul lor de confecţionare, zonele de unde au provenit

377


posesoriilorşiizvoarelegenealogice,sigilograficeşiheraldiceînreferire),analizaelementelor de conţinut ale blazoanelor (scut, cromatică, piese, figuri heraldicenaturale, artificiale şihimerice, elementeexterioare scutului etc. etc.) şi, înfine,descriereapropriu-zisăablazoanelor,raportatăladata,locul,cineaconferitşicineaprimitblazonul,confirmareasaureconfirmareadiplomei,blazonareaînsemnuluiînconformitatecunormeleheraldiceetc.

Însinteză,lucrărilepropusedeLaurenţiu-ŞtefanSzemkovicsaucalitateadeaadăugadouătitluricuşansedeadevenisemnificativeînbibliografiadomeniului,contribuţii certe şi apte să reprezinte ceva în heraldica şi sigilografia autohtone,discipline,cumspuneam,accesibilecuprecădere,dacănuexclusiv,pasionaţilor.

Tudor RĂŢOI


378

MESTERSÉGEM CĺMERE: BODOR PÉTER - EGY ZSENIÁLIS SZÉKELY ELEME (BLAZONUL MĂIESTRIEI: BODOR PÉTER – O

MINTE SECUIASCĂ GENIALĂPál-AntalSándor,EdituraMentorKönyvek,2015,351p.+15anexefoto)

Delamomentulpensionăriisale,acumpuţinpesteundeceniu,cunoscutularhivistşiistoricmureşeanPál-AntalSándor,nuaurmatmodelulconsacratalcelorretraşidinactivitatedinmotivulatingeriiuneianumiteborneavieţii.Anual,uneorichiarşidedouăoripean,şi-aînscrisnumelecaautor/coautorsaucoordonatorpecopertedeproducţii editorialeceau îmbogăţit istoriografia locală sau regională,punândînvaloareşiintroducândîncircuitulştiinţificnoişinoiizvoaredocumentaredescoperiteînfondurilepăstrateînarhiveledinTg-Mureş,dinaltelocuri,chiarşidincolo de hotare, pentru a trata câtmai aproape de exhaustiv un eveniment, opersonalitate,unsubiectaflatînatenţiacelorcesuntcredincioşizeiţeiClio. „Tradiţia” pe care şi-a impus-o a fost respectată şi în toamna acestui anprincarteaceosupunematenţiei,cutitluloriginal„Mesterségemcímere:BodorPéteregyzseniálisszékelyelme”,căruiai-amdatovariantăromâneascălivrescăşinuotraduceread-literam.Pentrucăavemînfaţăolucrareînlimbamaghiară,ceeace restrângecerculcititorilor,ne-ampropussă trecemdebarieraobişnuiteirecenzii,încercândoprezentaremaiextinsăaacesteiinteresantecărţidedicatăunuitîrgumureşean,alecăruicontribuţiiladezvoltareaurbeinoastrel-auîndreptăţitlaacordareanumeluisăuuneicunoscutestrăzidinTg-Mureşşiagrupuluideblocuridinaceeaşizonă(şirul„BodorPéter”). Prima parte a cărţii cuprinde un consistent studiu introductiv intitulat„Meşterul universal” (Ezermester) (p. 7-129) a cărui lectură dezvăluie viaţa şiactivitateaunuilocuitoralTg-Mureşuluialecărui„urme”seregăsescşiastăziînmemoria locuitorilor, mai ales prin cunoscuta fântână cântătoare.Această parteintroductivăestestructuratăpe,sălespunem,subcapitolecutitluridistincte. Primuldintreacestea,„ContemporaniişiurmaşiidespreBodorPéter”(p.7-16),esteoabordarecriticăacelormai importante texte istoriograficededicateerouluicărţiidediverşiautori,carefiei-aufostcontemporani,fiel-au„cunoscut”dinceeaceareţinuttradiţiaorală.Caoconcluzieintroductivă,autorulafirmăcăBodorPéterafostunomvestitîncădintimpulvieţii,îmbrăcândhainaromanticăalegendarului.Printreargumenteleacesteiopiniiestefaptulcăîn1836/37,BorosnyaiLukácsJános,profesorlaColegiulReformatdinTg-Mureş,ainclusînistoriaînversuriaoraşului,întrecareseaflauşiunelededicatefântâniicântătoare,onotăde subsol cevorbeşte despre BodorPéter „unmare, dar nenorocosmeşter” (p.7).Înacesteprimepaginiîntâlnimcomentariipertinentealeistoriculuimureşeanpemargineaunordintreacestelucrăriomagiale,corectândacoloundeestecazulsausubliniinderorileîntâlniteînlucrărileomagiale„BodorPéter”.Unexemplu–

379


monografialuiPállAndorapărutăînPesti Napló,apreciatăcamarcatădefantezie,fărăo temeliedocumentară,maialespentruperioadacopilăriei încarevorbeştedespre „genialitatea tânărului copil secui” (p. 10). Alt exemplu este un scurtarticol semnatdeBiás István–unportret idealizatalpersonajuluinostru (p.8).ProfesionalismulautoruluiseremarcăînanalizaarticoluluiluiLévaiLajos,apărutînÉlet és Tudomány:folosireaarbitrarăaizvoarelordemonstratădeinterpretareaeronată a prescurtărilor din documentele citate (p.12) De scurte recenzii, cureproducerea unor citate semnificative, se bucură scrierile despre Bodor Pétersemnate de cercetători din secolulXX, dar şi din zilele noastre.Concluzia esteceaaunuiexigentcercetător, ce îşibazeazăafirmaţiilepe izvoaredocumentare:majoritateacelorceauscrisdespreB.P.nuaucercetatarhivele,cis-aumulţumitcureluareainformaţiilorcunoscuteşicuoportretizareliterară. Unsubcapitolintitulat„Bodorşifamiliasa”(p.16-25)sedeschidecutristaconstatarecă„ştimpuţine”despreaceastăchestiune.Reunind informaţiiediteşiineditesereconstituieprimaetapăavieţiiluiB.P.,dataşiloculnaşterii,familiamamei şi cea a tatălui, dar şi studiile, respectiv ultima parte a existenţei lui şisfârşitulvieţii.CorectareaunorerorisefaceporninddelaineditularboregenealogicîntocmitchiardeBodorPéter(p.17).Sedemonstrează,porninddelainformaţiiverificate,căşcolarizareameşteruluiainclusşitreiclasedecolegiu,dovadăfiindscrisulcaligrafic(p.21).Acelaşi tipdesursesuntutilizateînurmărireatraseuluipersonajului prin ţară, în stabilireamultiplelormeserii pe care şi le-a însuşit cuuşurinţă:delatâmplărie,lamecanică,delagrădinărit,laconstrucţiidemori,podurietc. Un autodidact de marcă, a reuşit să-şi îmbogăţească şi să-şi perfecţionezecunoştinţeleprinstudiulunorlucrăridespecialitatelacareaavutaccesîntimpulcândafostangajatalunornobiliaicărorcopiistudiauînstrăinătate(p.21).Multănesiguranţăexistăînlegăturănudoarcunaşterea,cişicudecesulşiînhumarealuiBodorPéter,existândcontradicţiiîntrediversesurse.Aurămasnecunoscutecauzamorţiişiloculdeveci(p.23). Subcapitolulurmător„Meşterullatoatelamarilefamiliinobiliare”(p.25-28)nefacecunoscutecurţilenobiliareundealucratîncepândcuanul1805.EstevorbadecunoscutelefamiliiKemény,Bethlen,Josika,Toldalagietc.Întrealtele,alucratlacasteluldelaChiraleş(azijud.Bistriţa-Năsăud)aluiBethlenLajos,darşilaceldinOlteni(azijud.Covasna)aparţinândconteluiMikóMiklós,acolorealizândfrescelegatederăzboaielenapoleoniene.MemoriileunormembriaiacestorfamiliinobileatestăprezenţaluiBodorPéterîncomitateleTurda,Cluj,Dobâca. Intitulate plastic „Cuiburi laTg-Mureş”, paginile următoare ale studiuluiintroductiv(p.28-31)reconstituieaniiimediaturmătoristabiliriimeşteruluilaTg-Mureş.Potrivitdatelorarhivistice,aşezareaînoraşs-apetrecutîn1815.Înaceastăperioadă a cumpărat un ceas de aur, neachitând întreaga sumă datorată, avânddatoriişi launaltceasornicar,ceidoicreditorideschizândproceseîmpotrivalui


380

pentrurecuperareabanilorsauaobiectelor.Documenteleineditedovedesccătotcamatunci(1817sau1818)acumpăratunterenînstradaRózsa(aziEminescu).Acontinuatsălucrezeşiînaltelocalităţi,darşiînTg-Mureş,aicifiindimplicatînpavareaunorstrăzişiazoneicentrale.

În continuare aflăm detalii despre casa şi parcul de distracţie realizatede Bodor Péter în strada Rózsa (p. 31-43). Pál-Antal S. reuşeşte să identificeamplasamentul terenuluicercetândrecensăminteleşi tabelelede impuneripentruTg-Mureş.Reconstrucţiaistoricăseîntemeiazăaproapeexclusivpeizvoareineditedescoperite de autor, notele de subsol fiind edificatoare în acest sens. Cititorulaflă despre soarta acestor imobile, confiscate de autorităţile oraşului în urmaarestăriiproprietaruluipentrufalsificareadebani,încercându-seastfelrecuperareapagubelorproduseşiplatadatoriilor„istorice”aleluiBodorPéter.Sechestruls-apusşipebunurilemobile,uneltesauobiecteinovatoareînlucru,întrecareunscrinmuzicalşiuncarautonom.Înscrisuriledescoperiteatestăorganizareamaimultorlicitaţii pentruvalorificarea acestorbunuri, însă în chestiunea creditorilor– cineerauaceştia,dacăeraucuadevăratcreditorietc.–aurămasmulteneclarităţi.

Celemai surprinzătoare pagini ale studiului poartă titlul „Falsificarea debani”(p.43-50). Înmemoriaposterităţii,BodorPéterarămasnudoarcavestitmeşteruniversal,cişicaproscrisfalsificatordebani.Aflămastfelcăîn2decembrie1819au fostdescoperiteprimelebancnote false şi căprimulpe lista suspecţilora fostBodorP., fiind singurul considerat în stare de o astfel de îndemânare. Îşiva recunoaşte fapta, îşi va denunţa complicii, va fi arestat. Procesul judecat laTablaRegeascădinTg-Mureşs-afinalizatcusentinţăîn1820decembrie19,fiindconfirmatădeguberniuîn1822septembrie22şiîntăritădeîmpăratîn1823februarie21 (p.46).Condamnat la 7 ani închisoare, şi-a executat pedeapsa laGherla, darperioadapetrecutăîndetenţielaTg-Mureşnui-afostrecunoscută,astfelcăastatînspatelegratiilor8ani.Documenteleatestăcăafostpussubsupraveghereşidupăeliberare,fiindastfelobligatsărevinălaTg-Mureş(p.47).

Despre perioada de detenţie în Tg-Mureş aflăm detalii interesante subtitlul„Locataral închisoriioraşului” (p.50-57).Argumentele„poveştii” sunt totinformaţiile documentare.Astfel, este identificat locul amplasării acestui imobildestinat recluziunii penale – acolo unde se află acum statuia luiAvram Iancu.Aceleaşi surse inedite permit reconstituiri legate de condiţiile de detenţie, depreţurilepracticatepentrumâncarea,lumânările,serviciiledespălătoriepracticateînraportcudeţinutul.Calculeleautoruluiajungla21-22florinirenani/lună,întimpceguberniulelimitasecheltuielilela31creiţari/zi,ceeacedădeanumai15fl.ren./lună(p.51).ÎntrerestricţiileimpusedeţinutuluiBodorafostşiceadelimitareamişcărilorprinlanţurilapicioare,ceeaceaduslainfectareaunuiadintremembreleinferioare.Înurmaexaminăriimedicaleşiainformăriiguberniului,acestaaaprobatîndepărtareacătuşelor.Pebazadocumentelordescoperite,autorulcărţiiprocedează

381


lacorectareaunordateprivindperioadapetrecutăînînchisoareadinTg-Mureş(43delunişinu31),darşisumelecheltuitedeBodoraşacumle-acalculatelînsuşi(p.51).Poatecelmaiinteresanttextdocumentarcitataiciesteoinformaredatată25septembrie1839şiaparţinândmagistratuluioraşuluicarerecunoaştelucrărileexecutatedemeşterulBodorcadeţinut în folosulurbei,până la transferul lui laGherla.Întreacesteaseaflălucrăriledeîntreţinerelafântânileartezienedinoraş,inclusiv fântâna cântătoare din piaţă, pavarea unei părţi centrale a oraşului etc.Constatăautorulpebunădreptatecăesteciudat,darperioadapetrecutăînînchisoarelaTg-Mureşi-aadusluiBodorrecunoaştereaşirenumelecaurmareacelormaiimportantecreaţiialesaleduselaîmpliniretocmaiatunci(p.57).

Pentru că ceamai cunoscutăoperă a luiBodor rămâne fântâna artezianăcântătoare,estefirescunsubcapitolconsistent, în treipărţi,care trateazăaceastăchestiune(p.58-75)subtitlul„Meşterulşifântâna”.DescoperimcuuimirecăîncălaînceputdesecolXIXautorităţileoraşuluiluaserădeciziadearidicaofântânăartezianăînzonacentrală(p.58),ceeaces-aşiîntâmplat,căoaltaafostridicatăînfostastr.Sîngeorgiului,laîntretăiereastrăzilorRevoluţieişiPoşteideazi(p.59)şicădefaptBodorPéteraprocedatdoarlareconstrucţiaprimeifântâniajunsăîntr-ostarejalnicăîn1820.Înînchisoarefiind,meşterulaacceptatcerereaautorităţilordeaelaboraunplandemodernizare,drepturmareis-auasiguratcondiţiilenecesare(camerămailuminoasă,lumânărisuficienteetc.).DeseneleluiBodoraufostdepuseîn arhivă, dar ele s-au pierdut, păstrându-se doar cele realizate deMikolaiTóthIstván,scriblaTablaregeascădinTg-Mureş,contemporancuB.P.şicareprezintăodiferenţăesenţială–statuiadepeacoperişulfântânii,carelaBodorîlreprezentapeApolo,laMikolai,peNeptun(p.60).„Povestea”procurăriimaterialelor,numelecelor ce au executat lucrările de tâmplărie, lăcătuşărie etc., sub supraveghereameşteruluideţinut,calcululcheltuielilorpetipuridematerialeşidelucrări(făcutdeautorpebazadocumentelor),detaliidespretraseulconductelordeapăetc.,toatesunt„curiozităţi”satisfăcute.DarpoatecelemaiinteresanterândurisuntdedicatemecanismuluimuzicalcreatşiinstalatdeBodorlafântânadinpiaţacentrală,caredepatruoripeziîiîncântapeceidinapropierecumelodiiturceşti(!).Costurileacestuidispozitivs-au ridicat la6-700 forinţi,dar frumuseţea fântânii şicânteceleeiauavutcarezultatchiarşiversuriînchinatedeBorosnyaiL.Jánosacesteiconstrucţiiurbane, versuri reproduse în cartea de faţă (p. 67).Tot din creaţia aceluiaşi poetrezultăadevărulreprezentăriiluiApoloşinualuiNeptunpeacoperişulfântânii(p.69).ÎncontinuaresuntstrânselaunlocinformaţiidinpresăşidocumentedesprelucrăriledeîntreţineredinaniicândBodorseaflalaGherla,darşiceleexecutatepânălasfârşitulsecoluluilafântânarămasăpentruposteritatecafântânaluiBodor.DereţinutestefaptulcăpieseledearhivăanuleazălegendaarhicunoscutădespreintervenţialuiBodorPéterasupramecanismuluiastfelcafântânasasănumaicânte.Aceleaşisurseindicădemontareafântâniipetrecutăînanul1911(p.74).


382

A existat nu doar o fântânăBodor, ci şi un podBodor în oraşul nostru.Şi acestei realizări tehnice de excepţie, Pál-Antal Sándor îi consacră un numărimportantdepagini(p.75-83).AcestpodafostunuldintreceletreiexistentepesteMureş, refăcut de Bodor după inundaţiile din 1821. Planul de reconstrucţie i-aaparţinutaceluiaşimaestruconstructor,omulţimededocumenteinediteaducândinformaţiinecunoscutepânăacumdespredeciziialeautorităţilor,lucrări,materialefolosite,preţuri,numealediferiţilormeşteriparticipanţi.Oaltă legendă–podulconstruitnumaidinlemn–estescoasădincircuit,datelepublicatedemonstrândcăs-autilizatşifier.

UrmătoareledouăsubcapitoleseocupădeinovaţiileuimitoarealeluiBodorPéter–scrinulmuzicalşicarulautonom(p.83-87)–şireparaţiilelaturnulbisericiireformatedincetateaTg-Mureşului(p.87-89).

DetenţiaexecutatălaGherlaestereconstituităpornindtotdeladocumente,care, întrealtele, îl ajutăpeautor săconfirme lucrărilede reparaţii executatededeţinutul tîrgumureşean la orga din biserica armenească (p. 95) şi să infirme căBodor ar fi pictat biserica ortodoxă din acelaşi oraş (p. 90), întrucât aceasta nuexistaîncăînaniirespectivi.

DespreactivitatealuiB.P.ca„geometru”aloraşuluiîncădinprimiianiaiprezenţeiluilaTîrgu-Mureş,vorbesctotdocumentele(p.95-99).Acesteadezvăluieapreciereadecareeroulcărţiisebucuraînrândulconcetăţenilor,purtândtitlulde„insineur”sau„geometra”chiarşiînperioadaprimeiluiarestări.Bodoresteautorulplanuluidereparareaunorstrăzişidrumuri,realizândpietruirealor(p.99).

EvocareaetapeiexistenţialealuiBodorP.dupăanul1829,intitulatăsugestiv„Fărăieşire”(p.99-109)aduceînfaţacititoruluianiidificiliîncarevestitulmeşternuamaifostangajatînlucrărideanvergurăcaresă-iasiguretraiulzilnic.Totacum,odemonstreazăînscrisurileajunselanoi,elpierdeproceseledeschisedecreditoriilui,darşiterenuldinoraş(p.101)În1835estedinnouprinscufalsificareadebani,nuînTg-Mureş,cilaBistriţa.Închis,elnusevamaibucuradecondiţiilebunedintrecut,oraşulrenunţândsăsefoloseascădepriceperealuiînefectuareadelucrăripublice(p.104).Şisentinţaprimităafostmaidură–10anideînchisoarepecareîivapetrecetotlaGherla,eliberareaavândlocla27februarie1845(p.108).AutorulcărţiiîşiexprimăopiniacădacăînaceastăadouastareprivativădelibertateBodorPéter ar fi beneficiat de împrejurări favorabile, ar fi lăsat posterităţii alte creaţiinăscutedinpricepereasa(p.109).

Arhivele cercetate de istoricul mureşean au scos la iveală talentul deconstructor deorgi al renumituluimeşter.Realizările în domeniune sunt făcutecunoscute în subcapitolul „Artistul constructor de orgi” (p. 109-116). Celemaivestite instrumentemuzicale purtând „semnătura” lui B.P. ca şi constructor saureparatorallorsuntatestateînbisericilereformatesauunitarienedinErnei,Găneşti,

383


SăbedşiChibed.AmaireparatorgaarmenilordinGherla,ceaareformaţilordinCorunca.Deşi informaţiilesuntlapidareşiculipsuri,Pál-AntalS.opineazăcăaconstruitorgimaiîntâiîntreanii1806-1819.Datesiguredespreaceeaşiactivitateaufostdepistatepentrudeceniile4-5aleveaculuialXIX-lea.InteresantedescrierialeunororgicompleteazăportretulmeşteruluiBodor.Cutoateacestea,spuneautorul,suntnecesarecercetăripeacestsubiectînarhivelemaimultorbisericireformateşiunitariene. ÎnpaginileurmătoaredescoperimunBodorPéterimplicatînevenimentelerevoluţieipaşoptiste.Presavremii,diverşiautori,darşidocumentenedezvăluie„fabricantuldefocoase”(p.116-122).CercetărileauconfirmatcăBodoradesfăşurataceastăactivitateîn1849,probabilîncepândiniunie1848(p.118).Suntcorectateuneleeroriapăruteînlucrăridedicateacesteiperioadedinviaţameşterului,întrecaredeplasareaacestuia laCluj, lageneralulBem, în timpul revoluţiei (p.121).Înfrângerea revoluţiei a coincis cu sfârşitul vieţii pământeşti a îndemânateculuimureşean,ajunslavârstade66ani. Amplul studiu introductiv se încheie cu rânduri consistente (p. 122-129)dedicate unei copii a fântânii Bodor, ridicată în insula Margareta (Budapesta),lainiţiativaingineruluiPállAndor,originardinTg-Mureşşiautoralplanuluideconstrucţie,porninddeladeseneleluiMikolaTóthIstván,amintitemaisus. A doua parte a cărţii semnate Pál-Antal Sándor, dezvăluie interesularhivistului de a pune la dispoziţia cercetătorilor interesaţi documentele ineditevalorificateînstudiuldeînceput,întextintegralşioriginal.Cele63piesearhivisticesunt precedate, conform regulilor ştiinţifice, de o listă a acestora, în ordinecronologicăsubformaunorscurte,darclarerezumate. Cartea este presărată cu imagini ale unor documente sau fragmente aleacestora,considerateimportantepentrusubiectuldezbătut.Douăscurterezumateînlimbileromânăşienglezădauoideedespreconţinutcelorcenupotcitiînlimbamaghiară. Lista bibliografică cuprinde izvoare arhivistice, autori şi lucrările lor,organedepresă.Instrumenteleştiinţificeconceputedeautor–Listădecuvinteşiexpresii(p.331-339), respectivIndicedepersoaneşilocuri- ridicălaunnivelsuperiorcalitateaştiinţificăacărţii.Anexelefotocareîncheieînmodfericitaceastăapariţieeditorialăîisporescfrumuseţea,condiţiilegraficealelucrăriifiind,cadefiecaredată,deosebite.


384

385


AdrianOnofreiu,IoanBolovan,MirceaChira Familiile din Telciu în anul 1869 - perspective demografice şi socio-economice,

EdituraARGONAUT,ClujNapoca,2015,598p.

„Insuficienţa unor investigaţii de substanţă privitoare la istoria familieiest-europene, contrastează cu cercetările abundente ce au ca obiect structurilefamilialedinvestul şi centrulEuropei”1.RemarcaprofesoruluiKarlKaserde laUniversitateadinGraz,preluatădintr-unarticolapărutîn1994,nuşi-apierdutniciazi,dinpăcate,actualitatea.Maimultchiar,trebuiesăremarcămcă,deşiînultimeledeceniiauapărutstudiiprivitoarelaBalcani,Polonia,UngariasauŢărileBaltice,despre România/Transilvania, în afara unor informaţii strecurate într-un contextmaigeneral,s-apublicatpreapuţinpeaceastătemă.Principalulfactorresponsabildeaceastăsituaţieconstituindu-l,înopinianoastră,absenţaunorsurseedite2caresăpoatăoferidemografiloristoriciinformaţianecesarăpentruelaborareaunorsintezecapabilesăaşezeşifamiliaromâneascăpehartacercetăriiistoriograficeeuropene. Lucrarea de faţă vine tocmai în sensul corectării acestei carenţe, oferindspecialiştilormaterialulnecesarpentruanalizastructurilorfamilialedinmediulruraltransilvănean.Prezentaediţiededocumente,încontinuareaceleidedicateoraşuluiNăsăud (Ioan Bolovan,Adrian Onofreiu, Viorel Rus, „Familiile din Năsăud înanul1869.Contribuţiidedemografieistorică”,Cluj-Napoca,2010)restituiecelorinteresaţidateleculesedinformularelestatisticeprimarealeRecensământuluidin1869.Organizatăsubformătabelară,informaţiaprivitoarelafiecaredincele460denumeredecasă,existenteînepocăînTelciu,oferăoimaginecomplexăasupragospodăriilor tradiţionaledin fostagraniţănăsăudeană.Sunt identificaţimembriifiecăreiunităţide locuit, cunumele,confesiunea,ocupaţia, anul şi loculnaşteriilor,fiindconsemnateşirelaţiiledintreaceştia.Deasemenea,suntprezentatedatereferitoarelasituaţiaeconomicăafamiliilor:tipulcaseişiacareturileexistenteîngospodărie,precumşiefectiveledeanimale. Autorii nu s-auoprit doar la editarea acestui bogatmaterial documentar,ciau însoţit lucrareacuun lămuritor studiu introductiv,menit,pedeoparte, săfamiliarizeze cititorul cu conţinutul documentului editat, iar pe de alta, să ofereoimaginesinteticăasuprainformaţiilorcuprinseînaceastăvaloroasăsursă.Axatpe trei problematici principale, studiul urmăreşte în prima parte structurile dehabitat aşa cumau fost ele descrise de recenzori.Urmeazăun capitol consacratpopulaţieidinTelciu,urmăritădinperspectivaunorindicatoridemografici(vârstă,sex), sau socio-economici (ocupaţie, gradde instruire ş.a.).Ceamai consistentă1 KarlKaser,TheBalkanJointFamily:RedefiningaProblem,înSocial Science History,Vol.18,2,1994,p.245.2 OexcepţienotabilăoconstituieProiectulMOSAIC,iniţiatşicoordonatdeInstitutulMaxPlanckdinRostock,încadrulcăruiaaufostprelucrateformularelestatisticealeRecensământuluidin1869pentrulocalităţiaparţinânddeactualelejudeţeSălajşiMureş.


386

parteesteceadedicatăaspecteloreconomice.PelângădateprivitoarelaefectiveleanimalelordomesticeaflateînproprietateasătenilordinTelciu,neestepropusăşioschiţăstatisticăapotenţialuluieconomicşiaresurselorzonei.Aici,poate,arfifostindicatăprezenţauneiharţi,carearfiscutitautoriideenumerareainextensoaunortoponimedeintereslocal,carenufacdecâtsăîngreunezeînmodnejustificatlectura.Studiulseîncheiecuomicăsecţiunedeanexe(eronatindicatăîn„Cuprins”caîncepândlapagina63),cuprinzândcâtevatabelestatisticecerezumăprincipalelecaracteristici demografice şi economice descrise în fişele primare şi un set dereproducerifotograficealeformularelorfolositeînepocă.Credemcăaici,înacestcapitoldeanexe,şi-arfiavutloculşiceledouăsubcapitolededicatecategoriilordeimpoziteşi,respectiv,unităţilordemăsurăfolositelaaceavreme. Dincolo însă de aceste mici scăpări, marele şi incontestabilul merit alacestuivolumesteaceladeapunelaîndemânacititorului–cusaufărăpreocupăriştiinţifice–interesatdeuniversuldomesticalsatuluitransilvănean,uninstrumentde lucru sau de informare bine organizat, cuprinzândmaterial de ceamai bunăcalitate. Publicarea acestui corpus documentar aduce însă autorilor, odată cufelicitările noastre, şi o mare responsabilitate. Aceea de a nu lăsa lucrurileneterminate,deaperseveraînaceastălăudabilăposturădeeditoridesurseistorice,continuândseriaşicualtelocalităţialeţinutuluigrănicerescşi,decenu,motivând-iastfelşipealţiisăleurmezeexemplul.

Bogdan CRĂCIUN

387


ANUARUL ARHIVELOR MUREŞENE, NR. I – IV (SERIE VECHE)

În anul.2001 se împlineau5decenii de la înfiinţarea instituţieiArhivelorNaţionale la Târgu-Mureş, intitulată pe atunci Serviciul Regional Mureş alArhivelorStatuluişi170delaînfiinţareaArhivelorStatuluiînŢaraRomâneascăînbazaprevederilorRegulamentuluiOrganicAceastădublăaniversareaprilejuitdirectoruluiArhivelor Mureşene, domnului Liviu Boar, organizarea, la Sovata,în ziua de 31 octombrie 2001 a unei sesiuni de comunicări ştiinţifice intitulată,,Arhivele în slujba ştiinţei şi culturii”.şi edititarea lucrării ,,SemicentenarulArhivelorMureşene. 1951-2001” apărută la Editura TIPOMAR, sub semnăturadoctoranduluideatunciLiviuBoar.OrganizatăîncolaborarecuDirecţiajudeţeanăClujaArhivelorNaţionale,,AsociaţiaArhiviştilor,,DavidProdan”Cluj-NapocaşiFilialaTârgu-Mureşaasociaţiei,sesiuneadelaSovataaatras,,peste40decercetătoriştiinţifici din cadrul arhivelor, muzeelor şi bibliotecilor din ţară şi străinătate,distinşi profesori universitari din centrele universitareCluj-Napoca şiBucureşti,careauprezentatcomunicărideunînaltnivelştiinţific.Pentruovalorificareplenarăaacestorcomunicări,ArhiveleNaţionale–DirecţiaJudeţeanăMureşşiAsociaţiaArhiviştilor,,DavidProdan”auconsideratnecesarăpublicareaacestora,pentruaintra,astfel,încircuitulştiinţificnaţionalşiinternaţional.”(LiviuBoar,Laînceputdedrum,AnuarulArhivelorMureşene,vol. I,p.7-8al ).Şiastfela luatnaştereprimulnumăralAnuarului,urmatdealtetrei,careaupublicatcelemaivaloroasecomunicăridinprimelepatruediţii,desfăşurate tot laSovata, înanii2002-2005,aleSesiunilordeComunicăriŞtiinţifice,,Arhiveleşicercetareaistorică”.Motto-ulacesteirevisteştiinţificeafostinspiratalesdinscrieriledeistoriealeomuluipoliticşi istoricMihailKogălniceanu ,,Spreaaveao istorie, îndeosebi istoria ţării tale,nimicmaibun,maifolositor,maineapăratestedecâtaaveaînainteatacronicile,biografiile, diplomele, toate acele acte scrise care se raportează la întâmplărilepolitice,ladreptulpublic,lalegile,lainstituţiile,obiceiurileşimoravuriletimpurilortrecute, căci puşi în faţă cu acesteoriginaluri, suntem, cumamzis, la izvoareleistoriei”.Şi,autoriiacesteirevisteştiinţificeîntr-adevărseaflălaizvoareleistoriei,înainteamareluitezaurcaresuntArhiveleNaţionale.

Înprezentareadefaţăvoicăuta,capebazaunordatestatistice,săvăinformezasupra acestuiminunat instrument de valorificare şi difuzare a trudei oamenilordinarhivelemureşeneşidinţarăsaudinalteinstituţiideştiinţăşiculturăcareaucontribuitlaelaborareacelor4volume.

Voiîncepecustructuraconţinutului.De-alungulcelor4anideapariţie,2002-2005,structuraAnuarul-uiArhivelorMureşenes-amodificatpuţin,însensulcăprincipalelecapitole,Arhivistică, Istorie şi Anexe,careocupămareamajoritatea spaţiului tipografic, 1199 de pagini dintr-un total de 1414 pagini, adică 84,79%, au avut continuitate .De la numărul doi s-a perfecţionat, în structura


388

volumelor introducându-se şi capitoleleDocumente, În memoriam şi Recenzii şi note de lecturăcareaduceonotămaiputernicădinpunctdevederearhivistic.Înultimulnumărs-arenunţat,dinpăcate,lacapitolulÎn memoriam.SprelaudaColegiului de redacţie, care are, aproximativ, aceiaşi membrii, în seria nouă a Anuarul-uiArhivelorMureşenes-arevenitasupraacestuicapitolsubdenumireadeArhivişti ardeleni, careomagiază,comemoreazăşineamintescdepersonalităţiledindomeniularhivelorcarenusemaiaflăprintrenoi.Pefiecarenumărstructuraaratăastfel:VolI:4capitole:Mesajedesalut,Arhivistică,Istorie,Anexe;Vol.II:7 capitole:Mesaje de salut,Arhivistică, Istorie,Documente,Centenar,Recenziişi note de lectură,Anexe. Vol. III: 6 capitole:Arhivistică, Istorie, Documente,În memoriam, Recenzii şi note de lectură,Anexe. Vol. IV: 6 capitole:Mesaj,Arhivistică,Documente,Recenziişinotedelectură,Anexe.

Fiindosingurăcarte,formatăînsădin4volume,mi-ampropussăotratezînmodunitar.Astfelprimulcapitoldedebutalanuaruluiesteintitulat:Mesaje:- 6;Autori:5 individuali şi 1 colectiv:Dr.CorneliuMihailLungu–3;Dr.NicolaeBocşan–1;Dr.Ioan-AurelPop–1;AsociaţiaArhiviştilor,,DavidProdan”Cluj-Napoca–1; 2 Scrisori:LiviuBoarţiJoanvanAlbada. Arhivistică: Autorii care au elaborat studii şi articole de Arhivistică:18 (reprezentând22,78%din totalul autorilorAnuarului) din care: 4 doctori înştiinţe (22,22%), 4 doctoranzi (22,22%) şi 10 consilieri (55,55%). Studii şi articole elaborate: 26dincare:24 în limbaromânăşidouă în limbamaghiară,înspaţiul tipografic a 206 pagini,mediastudiu/pag.fiinddeaproximati8(7,92)pagini/studiu;FiecarestudiuareAbstracte(rezumate):15înengleză,6franceză,5 germană;Note bibliografice: 245mediafiind de 9,4/studiu şi 5 dintre ele auBibliografiicarecuprind44delucrărişilegi,înmedie8,8lucrări/studiu; Istorie: Autori 53, (67,08%) dintotalulautoriloranuarului,sunt:doctoriîn ştiinţe 11 (20,75%), doctoranzi 10 (18,86%), directori de Arhive Naţionale2, consilieri12dincare (6consilieri arhivişti,4consilieri superiori,2consilieriasistenţi)(22,64%),profesori7(13,20%),muzeografi3(5,66)şicâteunu(1,88%)lector univ., cercetător principal, cercetător asistent, inspector de specialitate,bibliotecar,referentdespecialitate,tehnicianarhitectşi1lacarenuseconsemneazăprofesiunea.Cei53deautoriauelaborat81 de studii şi articoledincare80 înlimbaromânăşi1înlimbamaghiarăîntr-un spaţiu tipograficde 856 pagini, înmediede10,56pagini/studiu;FiecarestudiuareAbstract,deci81dincare:48înlimbaengleză,16franceză,16germană,1înlimbarusă;Note bibliografice: 3459 cuomediede42,7lafiecarestudiu;Maicuprinde21 de Anexeşi 40 de imaginidincare:16sigilii,6facsimileşi18fotografii(fotobust,clădiri,aspectoraş,capiteliu,uşiimpărăteşti,coloană)Studiiledeistorieacoperădinspaţiultipografic. Documente:13 studii, 14 autoridincare:doctoriînştiinţe3,doctoranzi4,consilieri3(2sup.şi1pr.),lectoruniv.1,bibliotecar1.Referentdespecialitate

389


1,student1; într-unspaţiu tipografic de 161 pagini,mediafiindde12,38pag/studiu;13 Abstracte dincare6 înengleză,4germană,3 franceză;333denote bibliografice,media25,61note/studiu;documente:39comentatesaurezumateşi2tabeleconţinând15scrisorişienumerate8colecţiidemanuscriseşi19documentedecolecţie; imagini6dincare3fotobust,2facsimileşioimaginegrafică; Centenar sau În memoriamînvol.IIşiIII:2studii(DavidProdan,LiviuMoldovam);2autori–1director,1cons.sup.;16pagini;note bibliografice57;rezumate2înL.franceză Recenzii şi note de lectură:13 recenzii de carte; într-un spaţiu tipografic de 30 pagini; 8 autoridincare:1doctorînştiinţe;,2doctoranzi,4consilieri(1sup,1pr.,2asist),1profesor:TotlaacestcapitoldomnulDirectordr.LiviuBoarprezintăcâteunraport anualintitulat;;ActivitateaştiinţificăaDirecţieiJudeţeneMureşaArhivelorNaţionale”.Astfelderapoarteapardinvolumulaldoileapeanii:2002-2003;2004;2005. Anexe:Suntredateîn37depagini,67 de imaginidincare;12facsimile(mesaje,materiale editate deArhivelemureşene), 36 de sigilii în 12 planşe, 19fotografii de la Sesiunea jubiliară de comunicări ştiinţifice de la Sovata din 31octombrie 2001 şi Sesiunile de comunicări ştiinţifice ,,Arhivele şi cercetareaistorică”delaSovatadinmai2002,mai2003,mai2004şimai2005. FiecarevolummaicuprindelistaAbrevierilorşiLista autorilorvolumului:vol.I–29,(33),vol.II–35(36),vol.III–28(27),vol.IV–26(27).Total118(123) autori, practic sunt79, unii autori apărând înmaimulte volume. Ex: aparîn toate cele4volume:LiviuBoar,AlexandruCîmpean,BeatriceDobozi,PeterMoldovan,AdrianOnofreiu,Ramona-CarmenPăcurar.

Total autori, vol. I –IV: 79dincare:20doctori înştiinţe (25,31%),14doctoranzi în ştiinţe (17,72%), 21 de consilieri (26,58%), (din care: consilieriarh.8,cons.sup.5,cons.pr.4,cons.asist.4),lectoriuniv.2(2,53%),cercetători1 (1,26%), cercetători asistent 1, profesori 6 (7,59%), muzeografi 3 (3,79%),bibliotecari2,inspectordespecialitate1,inspectorarhive1,referentdespecialitate1,tehnicianarhitect1,student1,neconsemnatăspecialitatea1;directoriarhive3(3,79%).Dincei79deautoridacăîiexcludempeceicarenulucreazăîndomeniularhivelor,22(3doctoriînştiinţe,6profesori,2lectori,2cercetători,3muzeografi,2bibliotecari,1teh.arhitectură,1referentdespecialitate,1student,1neconsemnatăspecialitatea),57 de autori lucrează direct în domeniul arhivelor, deci 72,15%, procentceconfirmăfaptulcăesteorevistăaarhivelorşiaînclinaţieisprecercetareaşi valorificarea ştiinţificăde către specialiştii săi, a acestei ,,memorii colective anaţiunii”precumsuntapreciatearhivelenaţionale.Dincei79deautori31provindin Târgu-Mureş (39,24%),11dinCluj-Napoca (13,92%),câte4dinBucureştişiZalău,câte3dinBaiaMare,,Piteşti,Sfântu-Gheorghe,doidinBraşov,Galaţi,


390

BacăuşiUngariaşicâteunuldinS.U.A.,U.E.,,Craiova,Râmnicu-Vâlcea,Turnu-Măgurele, Năsăud, Bistriţa, Miercurea-Ciuc, Iaşi, Sângiorgiu deMureş, Sovataşi de provenienţă necunoscută. 59 de autori provin din localităţile transilvane,reprezentând 74,68 % din numărul cercetătorilor, fapt meritos pentruAnuarulArhivelor Mureşene care promovează cercetarea locală şi valorificarea munciiacestora.(ANEXAnr.1) Total materiale publicate în cele 1414 pagini (medie volum 353,5 p.) ale celor 4 numere:146dincare;studiişiarticoledearhivistică26,deistorie81,studiişiarticoleprivinddocumentele13,Înmemoriam2,(122destudiişiarticoleîntotal)recenzii13,rapoartedeactivitate3,mesaje6,scrisori2.(ANEXAnr,1).Anuarulmaicuprinde:122deAbstractedincare:69 în limbaengleză,27 înL.Franceză,25înL.Germanăşi1înL.Rusă,4094notebibliografice,oBibliografiearhivisticăformatădin44delucrări,21deAnexe,39dedocumentecomentatesaurezumate,2tabeleconţinând15scrisorişienumerate8colecţiidemanuscriseşi19documentedecolecţie,113imaginiconstânddin:52sigilii,21facsimileşi40defotografii.GreutateatotalăaAnuaruluiArhivelorMureşene(serieveche)estede2,100kg.(medievolum–0,525kg). Pentrumaimulte amănunte, privind înmod deosebit tematica istorică astudiilor şi articolelor de istorie şi amănunte asupra fiecărui volum vă rog săconsultaţiANEXAnr,2.

ANEXA nr 1 Îndice de autori ai Anuarului Arhivelor Mureşene (serie veche)

şi calificarea obţinută la data publicării materialului..Legendă:1,2,3,vol/.articolsaustudiudeistorie;1a,2a,3a–studiisau

articoledearhivistică:1r–recenzie;1ra–raport;2m–inmemoriam;1mj–mesaj;2d,3d–documente;1c.î.–cuvântînainte; A(3materiale)(autori3)JoanvanAlbada–2mj, dr U.E. LiviaArdelean–1a, consilierarhivist Cluj-NapocaOfeliaAvarvarei–1a, consilierarhivist Cluj-Napoca B(19)(6)NicolaeBalint–4, prof., Târgu-MureşMarinIosifBalog–4r,4r, drd, Cluj-NapocaLiviuBoar–1c.î,1a,1,2mj,2a,2d,2ra,3a,3a,3ra,4ra, drd,drd,dr,dr;Târgu-MureşNicolaeBocşan–1mj, dr Cluj-Napoca

391


DanielBoroş–2, drd Târgu-MureşTraianBosoancă–1,2,2d, drd,drd Târgu-Mureş C(11)(7)MarianaCarp–2, inspectordespecialitate GalaţiDaniel-NicolaeChelaru–3r, cons.pr.,-volumulIIDanielChelaruaparelalistadeautori?? BacăuAlexandruCîmpian–1,2,3,4, consarhivist,cons.pr,cons.sup,cons.sup.,TârguMureşMariaCostea–2, drd TârguMureşSimionCostea–3, lectoruniv. Târgu-MureşDianaMariaCovaci–3, drd Cluj-NapocaCristianCrişan–1,2d, consilierarhivist,consilierpr.lavolIIIapareînlistaautorilor,fărăsăaparăcumaterialînvolum??? -Sfântu-Gheorghe D(14)(6)BeatriceDobozi–1a,1,2,2r,3a,3,3m,4d,consarh,cons.sup,cons.sup,con.sup.

TârguMureşVasileDobrescu–1,2, dr,dr Târgu-MureşDoczzOrs–3d, bibliotecar Târgu-MureşIoanDordea–1, dr Cluj-NapocaCarmenMariaDorlan–3, cercasist TârguMureşIoanDrăgan–2m, director Cluj-Napoca F (1)(1)MihaelaFilip–1, consarh Zalău G(5)(2)GagyiJosif–4, dr., Târgu-MureşViorelGrama–2a,2r,2r,4r, consas,cons.asTârgu-Mureş H(3)(1)AnaHancu–2,3,4, muzf,muz,muz Târgu-Mureş I (2)(1)PaulaIvan–2a,2, drd Cluj-Napoca J(3)(3)JozsaAndras–1, prof. SovataDianaJoiţa–4d, consilier, Bucureşti DianaJucălea–3a, insparh Piteşti

K(1)(1)KovacsGyorgy–4, bibliotecar, Sângeorgiude


392

Mureş L (7)(3)LaszloMarton–2,3,4r, prof,prof,prof Târgu-MureşIoanLăcătuşu–4a, dr Sfântu-GheorgheCorneliuMihailLungu–1mj,2mj,4mj, dr,dr,dr Bucureşti M(17)(9)IoanEugenMan–2,3,4, teh.arh,tenarh,teharh Târgu-MureşVeronicaMardare–2d, studentă IaşiElisabetaMarin–1a, drd BraşovElenaMihu–1, muzeograf Târgu-MureşAdrianaMiron–1, consilierarhivist Baia-MarePeterMoldovan1a,1,2a,2r,3,3,4a,consarh,drd,drd,drd Târgu-MureşAdrianaFloricaMuntean–2, dr Cluj-NapocaVilicăMunteanu–1,2a, director BacăuIonelMureşan–3, prof, Târgu-Mureş N (6)(4)NagyFerenc–1,2a, dr,dr UngariaLauraNeagu–1, consilierarhivist??? ?RomeoNegrea–4, prof., SfântuGheorgheNovakCsabaZoltan–2,3, prof,cerc, Târgu-Mureş O (7)(3)Olah-GalRobert–3d, lectoruniv. Miercurea-CiucAdrianOnofreiu–1,2,3d,4, consarh,drd,drd,drd BistriţaIlarieGh.Opriş–2d,3, refdespec,ref.despec. Târgu-Mureş P(27)(13)Pal-AntalAlexandru–1,2,3,4d, drd,drd,dr.,dr. TârguMureşVirgilPană–2, dr Târgu-MureşTeodorPavel–4d, dr., Cluj-NapocaRamona-CarmenPăcurar–1,1,2,2,3,3,4a,consarhcons.pr.,conssup.,

conssup., Târgu-MureşClaudiaSeptimiaPeteanu–4, muzeograf NăsăudDanOvidiuPintilie–3, drd PiteştiGrigorePloeşteanu–1,2, dr,dr Târgu-MureşDănuţPop–1,4, dr,dr ZalăuIoan-AurelPop–1mj, dr, Cluj-NapocaValerPop–1a,3a,3a, dr,dr, Târgu-MureşAuraLuciaPopa–3,4,4, drd,drd S.U.A.

393


GheorghePopa–2, director, TurnuMăgureleBogdan-FlorinPopovici–4a, insppr., Braşov R(9)(4)AdinaRăţoi–4r,4r,4r, consasist, BucureştiTudorRăţoi–4a,4r,4r, dr., BucureştiDorin-IoanRus–2d, drd, Târgu-MureşViorelRusu–1, consilierarhivist Baia-Mare S (6)(5)CălinNicolaeSabou–1, consarh ZalăuMihaelaSabou–1, consarhi ZalăuSimonZsolt–2d,3d, drd,drd, Tâgu-MureşSzaboMiklos–2, cercprinc. Târgu-MureşSzogiLaszlo–1a, dr Ungaria Ş (1)(1)GheorgheŞovar–3d, conssup., Piteşti T (2)(2)TamasiZsolt–4, prof., Târgu-MureşDragoşTeodorescu–3, conssup., Râmnicu-Vâlcea Ţ (1)(1)CristinaŢineghe–1, drd Baia-Mare V (4)(2)GabrielaVulpe–1,2, consaris,consasis GalaţiIlieVulpe–2a,3a, conssup.,dr., Craiova Z (1)(1)MarianZăloagă–2, cercasist Târgu-Mureş


394

ANEXA nr, 2Volumul 1/2002 – Anuarul Arhivelor Mureşene, Nr 1/2002, Tipografia S.C.TIPOMURS.A.,TârguMureş,Str.Tipografieinr. 3.Apare sub egidaArhivelorNaţionalealeRomâniei,DirecţiaJudeţeanăMureşşiAsociaţiaArhiviştilor,,DavidProdan”FilialaTârguMureşîncolaborarecuMuzeulJudeţeanMureşşicusprijinulfinanciar alConsiliului JudeţeanMureş şi al altor 13 sponsori dinTârguMureş,Reghin,TârnăvenişiGheorgheni.310pag+2coperţi;Colegiulderedacţie:LiviuBoar – redactor şef, BeatriceDobozi, secretar de redacţie,Alexandru Cîmpian;Viorel Grama, PeterMoldovan,Alexandru Pal-Antal, Ramona-Carmen Păcurar.Lector:GrigorePloeşteanu,Corectura:BeatriceDobozi,Tehnoredactarea:MarianaSolovăstru,Coperta:LiviuL.Boar.Structura:Patrucapitole: Mesaje de salut:DirectorulArhivelorNaţionale,Prof.univ.dr.CorneliuMihailLungu;ColegiiclujenidinA.N.şiAs.Arh.,,DavidPeodan”,Prof.NicolaeBocşan,ProrectoralUniversităţii,,Babeş-Bolyai”Cluj-Napoca,prof.univ,dr.Ioan-AurelPop,directorulCentruluideStudiiTransilvane,(6pagini(11-16).Arhivistică: 8 comunicări cu 55 pagini;media/pag 6,8 pag/com; din care 7 înlimbaromânăşiunaînlimbamaghiară,curezumateînlimbagermană3,română-frc.1,eng.3,franc.1;4comunicăriaunotebibliograficecu55note,medianote/com13,75;şioanexă8 autori:2dr.,3drd.,3consilieriarhivişti;Istorie:26 de comunicări cu224depagini;mediapag/com.8,61;26 rezumatedincare:14eng,6ger.,4franc.,1rusă,1român-franc.;Notebibliografice:au24decomunicăricu651note,media:27,12;2nuaunote;2comunicăriauanexe:1plus5anexe;dincare25înlimbaromână,1înlimbamaghiară;unautoraredouăcomunicărideistorieRamona-CarmenPăcurariartreiautoriau2comunicări,unalaarhivisticăşicealaltălaistorie;LiviuBoar,BeatriceDobozi,PeterMoldovan.Dincei25deautoriaicomunicărilordeistorie5suntdr.înştiinţe,5suntdrd,12suntconsilier-arhivişti,1profesor,1muzeografşi1nespecificatăspecialitatea–LauraNeagu.Imaginisigilografice9faţă-verso;Tematicastudiilorşiarticolelor:5religioasă(ViaţaluiAndreiŞaguna,sancţionareaabaterilorreligioase,preotulVasileSuciu – biografie, structuri ecleziastice înMaramureş, protopopiatul Reghin), 4politice,3economie(exp.Sare,statutulbresle,bănci),%personalităţi(A.Şaguna,NestorŞimon,VasileSuciu,AlexandruMaxim,MihaiDruguleţ,IoanMaloş),Astra,Propriet.Funciară,1918,1940(3teme)Învăţământ,Muzică,Sănătate,Calamităţinaturale,sigilii.Temelesuntredateînmodpecâtposibil,cronologic.Peepoci:EvMediu 4 teme;Modernă 7 teme;Contemporană 15 teme:Cuprinde 23 de temereferitoarelaspaţiultransilvanşi2dinMoldovaşiSulinaşiunaprivindTratatuldePacedelaParis1919-1920.Anexe: se constituie în 4 pagini din 4 facsimile reprezentândmesajele primite,

395


douăfacsimileprivindmaterialeleeditatecuocaziasesiuniidelaSovatadedicatesemicentenaruluiarhivelormureşenedin31oct.2001,3fotografiiprivindpublicaţiialeArhivelorMureşeneşi4fotografiidelaSesiuneadeComunicări,31oct.2001.AnuarulmaicuprindeListaabrevierilorşi Lista autorilor–29(fărăcei4amintiţi)Totalautori:33dincare:10doctoriînştiinţe;7doctoranzi;13consilieriarhivişti,1profesor,1muzeograf,!nespecificat(consilierprincipalANTârguMureş)NusuntmenţionaţilaLista autorilor:LauraNeagu;Prof.univ.dr.CorneliuMihailLungu; Prof. Nicolae Bocşan, Prorector al Universităţii ,,Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca,prof.univ,dr.Ioan-AurelPop,directorulCentruluideStudiiTransilvane.Deciînfaptautoriianuaruluisunt33;Sponsori:17;ptajutorşiajutorfinanciar

Volumul 2/2003-AnuarulArhivelorMureşene,Nr.2,TipografiaTipomurS.A.TârguMureş,str.Tipografiei,nr.3.AparesubegidaArhivelorNaţionalealeRomâniei, Direcţia Judeţeană Mureş şi Asociaţia Arhiviştilor ,,David Prodan”Filiala Târgu Mureş. Colegiul de redacţie: acelaşi 2002; Corectura: aceeaşi;Tehnoredactarea; Mariana Solovăstru, Beatrice Dobozi; Coperta: aceeaşi. Nrpagini:448plus2coperţi;

Structura: 7 capitole:Mesaje de salut,Arhivistică, Istorie, Documente,CentenarDavidProdan,Recenzii,Anexe.

Mesaje de salut:3–CorneliuMihailLungu,LiviuBoar,JoanvanAlbada,5pagini.(11-15)

Arhivistică: 6 comunicări, 65 pag.,media: 10,83 p./com.; 65 pagini; 5studiiînlimbaromână,1limbamaghiară;rezumate6:3engleză,1germană,1româno-germano,1franc; note bibliografice:73,media12,16;Anexe5(1,3,1);6autori:1doctor,2doctoranzi,3consilieriarhivişti(1consiliersuperior,2consilierasistent);

Istorie: 22decomunicări,249pagini,mediacom./pag.11,31;23de autori dincare:2dr,5drd,9cercetătoriarhivişti,2cercetători,2profesori,2muzeografi,1 tehnician arhitect; Tematica: 7 teme politice (Politica imperială austriacă şiopiniile istoriografiei iluministe, Opţiuni politice ale românilor din Tg. Mureş1860-1867,Relaţiile româno-bulgare în perioada interbelică, Regimul Dunării,Mişcarea de rezistenţă anticomunistă, Acţiunile de excludere a chiaburilor dinGAC,ÎnfiinţareastructuriipoliticeaPCRînjud.Mureş1944-1948),Economice2,Culturale3,Religie2,1918,Deportareasaşilor,Condiţiafemei,Ţiganii,Sigilii.ÎnspaţiulTransilvan19,ŢaraRomânească2,Altele1;EvMediu3;Ep.Modernă4;Contemporană15.Note bibliografice:895,medianote/studiu:40,68;anexe:2:imagini5sigilii;rezumate22dincare13înengleză,5franceză,4germană;

Documente: 5 comunicări, 6 autori, 55pagini, 5 rezumate:3 engleză, 1germ.,1franc.;67notebibliografice;9documente,plus3anexecu3documente,3fotografiibust;


396

Centenar,,DavidProdan”:1material,6pagini.Recenzii şi note de lectură:15pagini,5materiale,4autori.

VolumulcuprindeşiLista abrevierilor şi Lista autorilor;35,fărăCorneliuMihailLungu şi JoanvanAlbada, efectiv 37de autori din care 7 dr, 5 drd.,Consilieri14 (4 superiori, 7 principali, 3 asistenţi), inspectori de specialitate 1, cercetătoriştiinţific1,cercetătorasistent1,muzeografi2,profesori3,referentdespecialitate1,tehnicianarh.1,student1. Anexe:În24depaginiapar:unmaterialdidactic,facsimilulatreimesaje,36desigilii,faţă-versoîn12planşe,7fotografiideladelaprimaediţie(29mai2002)şiadouaediţieaSesiuniiştiinţifice,,Arhiveleşicercetareaistorică”,22mai2003şiprezentareanr.1aAnuaruluiArhivelorMureşenedelaTg.MureşşiTopliţaImagini:3fotografiicuclădiri;5cusigilii,3fotobust.Sponsori:11;

Volumul 3/2004 Colegiul de redacţie – acelaşi, Tehnoredactarea decâtBeatriceDobozi,TiparulexecutatlaSCCROMATICTIPOSRL,str.Călăraşilornr.58.Pag.2–MottodeMihailKogălniceanu.Cuprinde356pagini2coperţiStructura:

Arhivistică:7comunicări,32depagini.Mediacom/pag–4,57;5autori–LiviuBoarşiValerPopaudouă;dincare2dr,2consilierisuperiori,uninspectorAN;89notebibliografice,23lucrăriindicatelaBibliografie,medianote/comunicare12,7;Rezumate7dincare5înenglezăşi2franceză;. Istorie: 20 comunicări, 228 de pagini, 17 autori (Aura L. Popa, PeterMoldovanşiRamona-CarmenPăcuraraucâtedouă)dincare:2doctoriînştiinţe,3doctoranzi,3consilierisuperiori,1consilierasistent1inspectorarh.,2profesori,1cercetător,1cercetătorasistent,1muzeograf,1referentdespecialitate,1tehnicianarhitect;note bibliografice:1106,medianote/studiu:55,3; Rezumate:20dincare10engleză,5franceză,5germană; Imagini12dincare:douăsigilii,1fotocişmea,3fotobust,6foto:2fotocatedrală,2uşileîmpărăteşti,1capiteliu,1coloană;Anexe:13;Tematicaabordatăincludetemedivariatedomenii: religioase 6(Invăţământuliezuit în Cluj şi Cluj-Mănăştur; Raporturile interconfesionale înTransilvania înadoua jumătatea secoluluiXVI;Realităţi confesionale la româniidindistrictulBistriţalaînceputuldeceniuluiVIIalsec.XVIII);Instituţii 6 (InstituţiileorăşeneştidinTârgu-Mureş 1300-1849; Instituţii cu specific poliţienesc înTârgu-Mureş laînceputulsecXIX;Organizareaînvăţământuluidestatromânescdupă1Decembrie1918înjudeţulMureş-Turda);Personalităţi 3(FlorianMicaş,IonDuma,RomulS.Orbean);Politice 3(ÎntocmirealistelordechiaburiînjudeţulMureş–raionulMureşîntre1949-1952);Revoluţia de la 1848 – 3 teme(Dateinedite,întrocorespondenţăparticularăreferitoarelaevenimenteledinanul1848laTârgu-Mureş);Sănătate1;Artăpopulară1, Documente: 5 comunicări, 53 pagini, 5 autori din care: 1 cercetător, 1

397


bibliotecar, 1 lector universitar, 2 consilieri principali;note bibliografice: 196,media39,2/comunicare;rezumate:5dincare3germană,1franceză,1engleză;Imagini: 3 din care 2 facsimile şi o imagine grafică;Anexă 1;Documente: 13rezumatededocumente,2tabelededocumente,15scrisori,enumerate8colecţiidemanuscrise,şialte19documentedincolecţii În memoriam: Liviu Moldovan, 10 pagini, 1 autor, Beatrice Dobozi-consilierprincipal, Recenzii şi note de lectură:2recenzii,4pagini,2autori:DanielNicolaeChelaru,LiviuBoar

Abrevieri, Lista autorilor – 28 din care: 3 dr, 4 drd, consilieri 10 (5superiori, 4 principali, 1 asistent), profesor 2, cercetător 1, cercetător asistent 1,bibliotecar1,lectoruniversitar1,muzeograf1,inspectordespecialitate1,inspectorasistent1,referentdespecialitate1,tehnicianart.1. Anexe:3pag.–4fotografiicuimaginidelaceade-aIII-aediţieasesiuniidecomunicări,,Arhiveleşicercetareaistorică”,Sovata20mai2004;Sponsori:6;

Volumul 4/2005: Schimbări:înColegiuldeRedacţieaparnoimembrii–BogdanPopovicişiSzaboMiklos.Cuprinde300pagini,2coperţi;27autori(inclusivCorneliu-MihailLungu)dincare:8doctori;2doctoranzi;7consilieri(3sup,2pr.,1asist.1consilier)4profesori,2muzeografi,1bibliotecar,1inspectorprincipal1teh-arh,1pensionar.Structura:

Mesaj–Corneliu-MihailLunguArhivistică; 5 comunicări, 54 pagini, 6 autori – o comunicare cu doi autori:IoanLăcătuşuăiDianaJoiţa,dincare:doctori2,consilieri3(pricipal1,superior1), inspector principal 1; media com/pag – 10,8 pag; note bibliografice 28;Bibliografie:21delucrări;rezumate:5dincare4engleză,1germană; Imagini 3 dincare1facsimilşi2fotoclădiri; Anexe8;

Istorie: 13 comunicări, 155depag.,media:11,9p/com;12autori dincare:Doctori2,doctorand1,consilieri2(1sup,1pr),profesor3;muzeografi2,bibliotecari1,,teh.Arh.1:AuraL.Popaaredouăcomunicări.Notebibliografice–807,mednote/com.–62,0;rezumate–13dincare:11engleză,1fr.,1ger;Anexe14;Imagini14dincare6facsimileşi8fotografiiclădiri,aspectoraş;Tematicaabordată: Religie – 5 teme(ReintroducereaiezuiţilorînTransivania1590-1594;Contribuţiiprivind istoriaProtopopiatuluiRomano-CatolicalMureşului în timpul revoluţieidela1848-1849,ReligiaînmentalulcolectivalromânilordinţinutulNăsăuduluiînadouajumătateasecoluluialXIX);Instituţii – 3 teme(TrăsăturigeneralealeevoluţieidistrictuluiNăsăud–1861-1876;ContribuţiilaistoriculMuzeuluideArtădinTârgu-Mureş);Presa – o temă (Aspecte privind presa pedagogică sălăjană:revistaŞcoalaNoastră–1924-1941);Politice–douăteme(EcourimureşenealerevoluţieianticomunistedinUngaria–octombrie1956;Ecoulrevoluţieiungaredin


398

1956înregiuneaMureşAutonomăMaghiarăînluminadocumentelordearhivă).Documente:3comunicări,53depagini;3autoridincare2doctorişiun

consiliersuperior;notebibliografice–68;Documente17;Rezumate3dincare2eng.,1fr.,

Recenzii şi note de lectură;9recenzii,17pagini,5autoridincare:1dr,1drd,1prof.,2consilieriasistenti.

Abrevieri, Lista autorilor: 26, plusCorneliuMihail Lungu – 27 autori;Anexe:6pagini,7 imaginidincare3facsimileşi4fotografiide laceade-aIVsesiunedecomunicăriştiinţifice,Sovata19mai2005.

399


LISTA AUTORILOR

• ARDELEANLIVIA,consilier superior,doctor în istorie,ArhiveleNaţionaleCluj,[email protected]

• BENGEANFLORIN, doctor în istorie,BibliotecaMunicipală ”PetruMaior”Reghin,,[email protected]

• BOAR LIVIU, doctor în istorie, director,ArhiveleNaţionaleMureş,Tîrgu-Mureş,[email protected]

• BUTA MIRCEA GELU Profesor Universitar Dr., Facultatea de TeologieOrtodoxă, UBBCluj-Napoca; Manager Spitalul Judeţean de Urgenţă,[email protected]

• CHERAMIDOGLU CONSTANTIN, consilier superior, doctor în istorie,ArhiveleNaţionaleConstanţa,[email protected],0742086620

• CIUHUŢĂGHEORGHESORIN,inspectorprincipal,doctorand,[email protected]

• COSMAELA, cercetător ştiinţific, Institutulde Istorie”GeorgeBariţiu”alAcademieiRomâne,ClujNapoca,[email protected]

• CRĂCIUNBOGDAN,Departamentul Colectii special BibliotecFilialei Cluj-Napoca a Academiei Romane, [email protected]

• DARALCZI TIMEA, studentă, Universitatea ”Babeş - Bolyai”, [email protected]

• DETEŞAN DANIELA, Cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie ”GeorgeBariţiu”alAcademieiRomâne,ClujNapoca,[email protected]

• DOBOZIMILANDOLINABEATRICE,consiliersuperior,doctorînistorie,ArhiveleNaţionaleMureş,Tîrgu-Mureş,[email protected]

• FENEŞAN COSTIN, doctor în istorie, fost Director general al ArhivelorNaţionale,Bucureşti,[email protected]

• GEORGIŢĂMIHAI,consilier superior,doctor în istorie,ArhiveleNaţionaleBihor,[email protected]

• LĂCĂTUŞUIOAN,doctorînsociologie,director,CuntrulEuropeandeStudiiCovasna-Harghita,SfântuGheorghe,[email protected]

• MANIOANEUGEN,tehnicianarhitect,Tîrgu-Mureş,0265-220964• MOLDOVANPETER,consiliersuperior,doctorînistorie,ArhiveleNaţionale

Mureş,Tîrgu-Mureş,petru4ro@yaho


400

• NEGRU ANEMARI MONICA, inspector superior, Arhivele NaţionaleBucureşti,[email protected]

• NIŢU IONELA, consilier superior, doctorand, Arhivele Naţionale Vîlcea,RîmnicuVîlcea,[email protected]

• ONOFREIUADRIAN,consiliersuperior,doctorînistorie,ArhiveleNaţionaleBistriţaNăsăud,Bistriţa,[email protected]

• PÁLANTALSÁNDOR,arhivist,doctorînistorie,Tîrgu-Mureş,membruexternalAcademieiMaghiaredinBudapesta,[email protected]

• PÂRVU SEBASTIAN, docor în istorie, director Centrul Ecleziastic deDocumentare”MitropolitNicoalweColan”SfîntuGheorghe,consilierculturalalEpiscopieiOrtodoxeaCovasneişiHarghitei,[email protected]

• PINTILIEDANOVIDIU,doctorînistorie,director,ArhiveleNaţionaleArgeş,Piteşti,[email protected]

• RĂŢOITUDOR,conferenţiaruniversitar,doctorînistorie,director,ArhiveleNaţionaleMehedinţi,[email protected]

• SPÂNUALIN, doctor în istorie, cercetător, Centrul de Studii Euroatlantice,Bucureşti,[email protected]

• STANCUVASILE, profesor,Centrul European de StudiiCovasnaHarghita,SfîntuGheorghe,[email protected]

• ŞANDRU ILIE, profesor, scriitor, publicist, preşedintele FundaţieiCulturale”MironCristea”Topliţa,[email protected]

• TEŞCULĂNICOLAE,director,MuzeulMunicipalSighişoara,doctorînistorie,[email protected]

401


APARIŢIA ACESTEI LUCRĂRI A FOST POSIBILĂ CU GENEROSUL SPRIJIN FINANCIAR AL URMĂTORILOR SPONSORI, CĂRORA LE

MULŢUMIM ŞI PE ACEASTĂ CALE:

• Camera Notarilor Publici Mureş,PreşedinteValentinDan• S.C. IRUM S.A. Reghin,DirectorGeneralIng.MirceaOLTEAN• FEDERAL COOPTîrgu-Mureş,PreşedinteLiviuPOP

A N U A R U L A R H I V E L O R M U R E Ş E N E Serie...

Documents

Transcript of A N U A R U L A R H I V E L O R M U R E Ş E N E Serie...