Un interesant studiu deliterature# comparat# -”Florile ur@tului laVillon [i Arghezi”

NrNrNrNrNr. 7. 7. 7. 7. 7iulie 2013

Seria a XII-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Oltenii, Istoria[i Nego]ul

Echipa – pe prima treapt#a podiumuluiMitu Andrei Cornel –aplaudat, elogiat, respectat[i iubit de b#im#reni

Sport

CMYK

Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3

S-au spus [i s-au scris vrute [inevrute despre bacalaureatul dinacest an, s-au emis prin mass-media p#reri [i s-au tras concluziicare de care mai pr#p#stioase, celemai n#stru[nice, cu scuzele derigoare, fiind cele “lansate pepia]#” de reprezentan]ii ministe-rului de resort. Ajung@nd la con-cluzia c# rezultatele din acest anau fost superioare celor din aniitrecu]i, deoarece elevii se preg#-tesc mai con[tiincios, sunt intere-sa]i de \nv#]#tur#, p#rin]ii au con-[tientizat c# trebuie s#-[i ajutecopiii [i s# ]in# leg#tura cu [coala,iar profesorii sunt din ce \n cemai competitivi [i \[i slujesc cupasiune profesia, ace[tia dovedescc# nu sunt ancora]i \n realitate,confund# realitatea cu idealul. {ise [tie c# “pe[tele de la cap se\mpute”. A, c# sunt [i destule ex-cep]ii, nimeni nu poate contesta,dar a generaliza este deosebit dep#gubitor [i nu [tim cui folose[te.Este umila noastr# p#rere ca fostslujitor al [colii [i ne asum#m con-sidera]iile f#cute, chiar dac# pe uniiafirma]iile noastre ar putea s#-i de-ranjeze. Oricum, dup# cum reiesedin mesajul transmis de eroii luiCamil Petrescu, “c@t# luciditate,at@ta dram#”.

{i pentru c#, din c@te am citit[i am ascultat, ni s-a p#rut perti-nent#, obiectiv# [i de bun-sim]opinia d-nei Alina Dr#ghici de lacotidianul “Cuv@ntul libert#]ii”,vom cita o parte, asigur@nd-o desuperlativa noastr# pre]uire: Con-ducerile liceelor etichetate ca ne-performante arat# cu degetul spreelevi, \nc# de la admitere, “de slab#calitate”, f#r# a se “omor\”, cumse spune, cu cartea pe parcurulstudiilor, convin[i c# merge [i a[a.La r@ndul lor, reprezentan]iielevilor acuz# cadrele didactice dedezinteres, lips# de voca]ie [i depunctualitate \n sus]inerea cursu-rilor. Cum nu lipsesc excep]iilede elevi care [i-au luat cu briobacalaureatul, chiar la licee dinteritoriu, r#m@nem la convingereac# “cine a \nv#]at a luat”. Reci-proca este [i ea valabil# ... neajun-surile [i ne\mplinirile trebuiec#utate \n alt# parte.

Acesta este purul adev#r, cerculvicios \n care ne \nv@rtim, [i p@n#nu-[i va vedea fiecare partea devin#, vom continua s# ne lamen-t#m [i s# ne \mb#t#m cu ap# rece(spre a ne exprima eufemistic).

Cu ]int# direct# la bacalaureatuldin acest an, ministrul Educa]iei,Remus Priopie, exprim@ndu-[i

dezam#girea, declara: A fost unbacalaueat cu prea multe nereguli[i trebuie schimbate multe \n or-ganizarea acestui examen, un ade-v#r care n-are nevoie de argumente\n plus, \ntrebarea fiind cui \i re-vine misiunea de a face acesteschimb#ri, dar nu pe ici pe colo,ci “\n punctele esen]iale”. Fostulministru Daniel Funeriu apreciac# a fost un bacalaureat “fraudat”,ca [i c@nd pe timpul Domniei Saletotul era limpede ca lacrima.

De c@te ori am analizat rezulta-tele acestui examen de bilan], numitc@ndva mai inspirat [i mai stimu-lativ, examen de maturitate, ne-amstr#duit s# fim obiectivi, iar, dac#uneori subiectivismul p#gubitor ne-a jucat feste, cerem scuze cititorilor[i spunem cu m@na pe inim# c#n-a fost ceva premeditat sau pentrua supraaprecia meritele cuiva. Nicin-avem preten]ia c# aprecierilenoastre sunt infailibile, mai alesdac# se are \n vedere c# acesteasunt condi]ionate de anumi]i fac-tori, din r@ndul c#rora men]ion#m:dificultatea subiectelor, valoareacandida]ilor, care nu sunt \n fiecarean la fel de bine preg#ti]i, gradulde exigen]# a evaluatorilor,rezultatele la contesta]ii sus]in@ndu-ne acest ultim argument.

Dac# am abuzat de cifre [i pro-cente, ne cerem din nou scuzepentru c# punem la \ncercare r#b-darea citirorilor, dar se [tie c# oanaliz#, indierent \n ce domeniu,nu se poate face cu generalit#]i,fiecare afirma]ie trebuind sus]inut#cu argumnte conving#toare.

{i mai este ceva. Aprecierilepot fi diferite \n func]ie de unghiuldin care sunt privite.

Dac# ne-am referi numai la pro-centul de promovabilitate, exist# su-ficiente motive de satisfac]ie, \ntru-c@t acesta este superior at@t celuidin anul trecut, c@t [i celui \nregis-trat la nivel jude]ean [i na]ional.

24. “Omul \n]elept caut# totul \nsine \nsu[i; omul ignorantcaut# totul \n afara lui”

(William Diehl – “Cameleonul”)

Tot din categoria “perlelor” potfi considerate [i unele r#spunsuriprimite de un coleg mult mai \nv@rst#, Sandu Ciobanu, la unexamen “f#r# frecven]#” la clasaa [asea, prin 1964. Candidatul,Romic# Niculescu sau “Den-tistu”, fiindc# aceasta \i era me-seria, avea de vorbit la gramatic#despre complement. El \ns# acrezut c# este vorba despre...compliment! Drept urmare, r#s-punde cam a[a:

A mai trecut un bacalaureat

Continuare \n pag. 7, 8

nele de la magazinul de preparatedin carne, probabil de teamapierderii locului de munc#, \[icompletau studiile la seral. Eibine, \n anul [colar precedent,f#cuser# obiectele tehnologice cucolega [i amica mea MonicaDr#gule]. Dup# care, din motivecare \mi scap#, clasa a fost pre-luat# de o alt# profesoar#, deaceea[i specialitate.

Atunci, cele dou# seraliste auabordat-o, pe coridorul [colii, pedoamna Dr#gule], c#reia i-au spus:

- Vai, doamna profesoar#, cer#u ne pare c# nu mai face]i orecu noi! V# mai serveam [i noicu c@te ceva de la magazin!!

“Amintirile unui dasc#l”- Complimentul este atunci

c@nd faci “a[aaa” [i a mimat oreveren]# caraghioas# \n fa]acomisiei de examen.

Av@nd sim]ul umorului, b#tr@-nul Alexandru Ciobanu a acceptatjocul spun@nd:

- Deci, c@nd faci “a[aa” – [i s-a aplecat la r@ndul s#u \n fa]aelevului, care se bucura c# \[if#cea plec#ciuni cu directorul ad-junct al liceului, f#r# s# priceap#c# acesta se amuza teribil deignoran]a lui ...

De aici \nainte Romic# Nicu-lescu a c#p#tat o alt# porecl#,Romic# Compliment. L-am reg#-sit, mul]i ani dup# aceea, prin1980, la \nv#]#m@ntul seral de laAgricol#. Cum clasele gimnazialele absolvise prin “f#r# frecven]#”,liceul la seral era un progres, nu?Spre lauda lui, avea o prezen]#f#r# cusur, chiar dac# la \nv#-]#tur# era [ters, cu un scrisindescifrabil. Dar, dup# un ex-temporal, c@nd i-am atras aten]iac# are o caligrafie cumplit#, Ro-mic# mi-a r#spuns surprinz#tor,printr-o formul# mixt# (conjunc]ie– adverb, pe care i-o cuno[team):

- Dar totu[i am copiat corect!Ceea ce m-a obligat, ulterior, s#fiu mult mai vigilent cu el. Fuseseunul dintre pu]inii “ho]i neprin[i!”

• Nostim# era [i o alt# situa]ie,petrecut# prin 1985-86. Doam-

De parc# le-ar fi \mpiedicat cine-va s# o mai serveasc# \n conti-nuare pe profesoara cu produseletot mai rare din comer]ul socialist.Numai c# aceasta era mentalitateaepocii – \i servesc numai pe ceide care au nevoie...

Cu o alt# conota]ie a verbului“a servi” m-am confruntat [i eu\nsumi. Printre serali[tii de laLiceul Agricol, tot la sf@r[itulanilor ’80, se num#ra [i Emil Ma-tara, seful atelierului de ceapraz#riedin ora[. Cum \n acei ani toat#suflarea ora[ului trudea din greupe c@mp, conform terorizantului“acord global”, Emil Mataratrebuia, dup# ce se \ntorcea de lamuncile agricole, s#-[i deschid#atelierul, s#-[i rezolve treburile deacas# [i de abia pe urm# s# semai g@ndeasc# [i la cursurileserale. A[a c#, natural, frecven]alui atinsese cote de avarie. _nconsecin]#, fiind [i amici, l-am\nt@lnit [i l-am prevenit asuprariscului de a fi exmatriculat. Calm,r#bd#tor, Emil mi-a replicat:

Domnule director, ave]i r#bdares# termin [i eu cu “globalul” [icu culesul viei [i dup# aia v#servesc! Dincolo de limbajul pro-fesional, am \n]eles c#, \n ima-gina]ia lui, a veni la [coal# s#-[icompleteze studiile era o ... fa-voare f#cut# directorului!

Va urma

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2013

Convocat# prin Dispozi]ia 1166/18.06.2013 a Primarului Muni-cipiului B#ile[ti, [edin]a ordinar#pe luna iunie desf#[urat# pe datade 28.06 a fost statutar# [i, ini]ial,a avut la ordinea de zi dezbatereaa 16 proiecte de hot#r@re la cares-a ad#ugat un alt proiect propusde edilul-[ef. Cu completareamen]ionat#, ordinea de zi a fostaprobat# \n unanimitate ca [i 16dintre proiecte, unul, a[a cum seva vedea, fiind suspendat [i am@natpentru o [edin]# viitoare.

_ntr-un fel de prolog, s-a discu-tat o cerere a d-lui Cornel Gaciu,nemul]umit de rezilierea unui con-tract de concesiune, pe care n-orelat#m \ns#, nefiind de interesgeneral.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# acordarea titlului de Cet#-]ean de Onoare unei persoane fi-zice, se stipuleaz# c#, av@nd \nvedere rezultatele str#lucite ob-]inute \n ultimii ani [i men]ionate\n Curriculum Vitae anexat, exe-cutivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care s# seacorde titlul de Cet#]ean de Onoareal Municipiului B#ile[ti emi-nentului prof. dr. Irinel Popescu.

Sus]in@nd propunerea, d-l pri-mar a men]ionat c# “este o onoarepentru noi [i sper c# ne vom putearidica la valoarea acestui ilustrumedic [i mare OM” D-l P. Mitroia precizat c# \n regulament esteprev#zut c# nu pot primi acesttitlu cei care n-au origini b#ile[-tene. Edilul-[ef a men]ionat c#totul este legal, d-l doctor nepu-t@nd beneficia de facilit#]ile sta-bilite prin regulament, adic# scu-tirea de impozit pe cl#diri [i peterenul aferent.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# or-ganigrama [i statul de func]iipentru personalul din cadrulInstitu]iei Primarului, se men]io-neaz# c# cele dou# documenteau fost fundamentate \n baza Re-feratului 7674/21.03.2013 [i aNotei de fundamentare 8387/25.03.2013, au fost trimise Agen-]iei Na]ionale a Func]ionarilorPublici [i aprobate prin Avizul14577/2013. _n organigram# [i \nstatul de func]ii apar: 76 de func]iipublice, din care 6 de conducere[i 70 de execu]ie; 57 func]ii con-tractuale, din care dou# de con-ducere [i 55 de execu]ie; dou#func]ii de demnitate public#, nu-m#rul total de func]ii \n institu]iefiind 205, iar 70 dintre acesteasunt de asisten]i personali. Dintrefunc]iile publice [i contractuale,40 sunt vacante, un post fiindvacant temporar. Av@nd \n vederecele men]ionate, executivul a pro-pus CL aprobarea organigramei[i a statului de func]ii ale Institu-]iei Primarului, conform anexelor.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se ia act de raportulPrimarului privind activitateadesf#[urat# pe semestrul I 2013,se precizeaz# c#, \n conformitatecu prevederile legisla]iei \n vigoa-re, trebuia prezentat raportul doarpe primul semestru, dar, ]in@ndseama c# este vorba de continui-tate, raportul se refer# la activi-tatea din perioada iunie 2012 –iunie 2013. Edilul-[ef a men]ionatc# a \ncercat s# fie c@t mai aproa-

pe de realitate, iar dac# se con-sider# c# anumite aspecte trebuiediscutate mai \n am#nunt, nefiindconving#toare, n-are nimic \mpo-triv#, ba chiar este bucuros. Ainsistat pe faptul c# au fost unelefluctua]ii \n ceea ce prive[te do-sarele de ajutor social, dar oricums-a redus num#rul acestora. S-au\nregistrat 42 de dosare cu anchetesociale pentru ajutoare de urgen]#,s-au pl#tit 129 milioane lei vechi,aproximativ 25% fa]# de alte lo-calit#]i. Dup# ce a oferit [i alteexemple, d-l primar a afirmat:“a[tept raportul fiec#rui consilier,dovad# de respectare a legii [i detrasnparen]#.” }in@nd seama decele men]ionate, executivul apropus CL adoptarea unei hot#r@riprin care s# se ia act de Raportulprimarului privind starea econo-mic#, social# [i de mediu a Unit#-]ii Administrativ-Teritoriale peperioada iunie 2012 – iunie 2013.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# cheltuielile de protocol cuocazia vizitei autorit#]ilor localedin Berkovitza – Bulgaria, se sti-puleaz# c#, la invita]ia edilului-[ef, o delega]ie format# din nou#persoane reprezent@nd autoritatealocal# din Berkovitza, se va afla\n vizit# \n municipiul nostru, \nluna august cu prilejul manifes-t#rilor desf#[urate sub genericul“Zilele B#ile[tiului.” Respect@ndHG 1241/2004 pentru actualizareaOG 80/2001 cu privire la limtelemaxime de cheltuieli de protocol,s-a propus un deviz estimativ decheltuieli:

1. Organizare de mese oficiale[i cocteiluri: 9 persoane bulgare[i 11 din partea autorit#]ii locale:20 x 60 lei/persoan# = 1200 lei;

2. Cheltuieli zilnice de mas#:20 persoane x 75 lei/persoan# =1500 lei;

3. Alte chletuieli (ap#, cafea,etc): 20 persoane x 6,5 lei/per-soan# = 130 lei;

4.Cheltuieli de cazare: 9 per-soane x 160 lei/persoan# = 1440lei, suma total# fiind 4270 lei.

Lu@nd act de documenta]ia pre-zentat#, executivul a propus CL:Aprobarea devizului estimativpentru sumele ce urmeaz# a ficheltuite cu delega]ia autorit#]iilocale din Berkovitza-Bulgaria.

Edilul-[ef [i-a exprimat regretulgenerat de faptul c# lipsa unuihotel, adic# a posibilit#]ilor de ca-zare, duce la m#rirea cheltuielilor.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# tarifulla ap# [i canalizare, \ncep@nd cudata de 01.07.2013, se men]io-neaz# c#, d@nd curs adresei15565/11.06.2013 prin care Com-pania de Ap# “Oltenia” SA atransmis spre aprobare CL pre-]urile/tarifele pentru serviciile dealimentare cu ap# [i de canalizareaferente municipiului nostru, exe-cutivul a propus CL:

Aprobarea, \ncep@nd cu data de01.07.2013, a pre]ului apei potabilelivrate [i a tarifului de canalizare,dup# cum urmeaz#: Ap# potabil#,

3,60 lei/mc, pentru popula]ie [i2,90 lei/mc, pentru restul de utili-zatori; Canalizare, 2,05 lei/mc,pentru popula]ie [i 1,65 lei/mcpentru restul de utilizatori, cu men-]iunea c# \n tariful pentru popula]ieeste inclus# [i TVA (24%), \n timpce pentru restul utilizatorilor nueste inclus# TVA.

D-l primar a pus accent pefaptul c# \n 2011 s-a aprobat po-litica unitar# \n acest domeniu [ieram obliga]i s# ne \ncadr#m \nea p@n# \n 2014, c@nd se va ajun-ge la acela[i tarif la nivelul jude-]ului, cu precizarea c# \n 2010 [i2011 la B#ile[ti s-a aplicat celmai mic tarif.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# manifes-t#rile cultural-artistice [i educativepe trimestrul al III-lea 2013 laBiblioteca Municipal# “Petre An-ghel”, se precizeaz# c#, lu@nd actde programul \naintat de condu-cerea bibliotecii, executivul a pro-pus: Aprobarea Programului prin-cipalelor manifest#ri cultural-artis-tice [i educative pe trim. al III-lea 2013 al institu]iei de cultur#.

D-na Elena Jianu, dup# ce aapreciat programul, a rugat s# fiescoase activit#]ile programate pe05 [i 09.07, referitoare la concursu-rile: “Via]a [i activitatea lui MihaiViteazul”, respectiv “Cea mai mareminciun#”, proiectul fiind aprobatcu acest amendament.

Pe acelea[i considerente, execu-tivul a propus adoptarea unei ho-t#r@ri de CL prin care s# se aprobemanifest#rile cultural-artistice [ieducative planificate a se desf#-[ura la Casa de Cultur# “AmzaPellea” pe trim. al III-lea 2013.

Deoarece \n documentele \nain-tate de conducerea Casei de Cul-tur# ap#rea [i un deviz estimativde cheltuieli, d-l Cr. }ibreanu [i-a exprimat surprinderea fa]a deunele sume care apar \n deviz, ac#rui valoare este de 164.100 lei,din care 153.000 lei pentru “ZileleB#ile[tiului” [i a propus s# seaprobe numai activit#]ile, urm@ndca \n luna vitoare “s# se vin#” cuun proiect \n care s# apar# sumeconcrete, pe tipuri de forma]ii [ide interpre]i, propunere care a ob-]inut sufragiile tuturor ale[ilor lo-cali. Edilul-[ef a rugat consilieriis# nu se mai fac# afirma]ii care n-au acoperire. Astfel, s-a vehiculatideea ca la Calafat s#rb#torirea“Zilelor Calafatului” s-a f#cut f#r#nicio cheltuial# de la bugetul local,ceea ce nu este adev#rat [i \n spri-jinul afirma]iei, a prezentat situa]iadin proiectul de hot#r@re aprobatde CL Calafat, \n care se stipuleaz#c# s-au cheltuit 600 milioane leivechi [i alte 300 prin acord departeneriat cu o firm#. A men]ionatc# este de dorit s# nu se “\mpr#[-tie” tot felul de versiuni, mai ales“c# toate se \ntorc \mpotriva celorcare le vehiculeaz#.” Nu se poatedep#[i suma alocat# \n buget.“Este necesar ca to]i factorii deci-zionali s# se a[eze la mas# [i s#se ia cea mai \n]eleapt# hot#r@re.”

Respect@nd legisla]ia \n vigoare,

executivul a propus CL s# aprobeProgramul principalelor manifes-t#ri cultural-artistice [i educativecare se vor desf#[ura la Muzeul“C@mpia B#ile[tilor” pe trim. alIII-lea 2013.

D-l Cr. }ibreanu a propus ca,\n perioada s#rb#toririi ZilelorB#ile[tiului, s# fie organizat# \ncl#direa muzeului expozi]ia petema: “B#ile[tiul, vatr# str#mo-[easc#”, pentru eviden]ierea is-toriei locale, iar d-na Elena Jianua rugat ca, pentru \nt@lnirea cuelevii programat# pe 26.09.2013pe tema “185 de ani de la luptade la B#ile[ti”, s# fie trimise invi-ta]ii tuturor [colilor.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# indicatorii tehnico-econo-mici, Parcare Bloc G18, str. Lt.Becherescu, se stipuleaz# c#,\ntruc@t se deruleaz# procedurilede \ntocmire a proiectului tehnicpentru acest obiectiv [i solu]iatehnic# prevede amenajarea a 33locuri de parcare, leg#tura \ntrestr#zile Lt. Becherescu [i Gen. I.Ghenescu, executarea unui sistemde canalizare \n lungime de 70m, \n vederea evacu#rii apelorpluviale, precum [i reabilitareare]elei de iluminat public, execu-tivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care:

1. Se aprob# proiectul tehnicpentru obiectivul de investi]ii_nfiin]are parcare auto, blocG18 \n municipiul B#ile[ti;

2. Se aprob# indicatorii tehnico-economici ai investi]iei \n valoaretotal# de 680.403 lei, din care va-loarea C+M este de 582.129 lei.

D-l I. Cre]an a solicitat s# fieanexat# la dosar [i schi]a afere-tent#.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# indi-catorii tehnico-economici, ParcarePia]a Agroalimentar#, se men]io-neaz# c#, deoarece se deruleaz#procedurile de \ntocmire a proiec-tului tehnic [i solu]ia tehnic# pre-vede amenajarea a 106 locuri deparcare, legarea str#zii Indepen-den]ei de parcare, c# suprafa]aamenajat# este de 5260 mp, [ieste nevoie de executarea unuisistem de canalizare pentru eva-cuarea apelor pluviale [i reabili-tarea re]elei de iluminat public,executivul a propus CL s# adopteo hot#r@re prin care:

1. Se aprob# proiectul tehnicpentru obiectivul de investi]ii _n-fiin]are parcare auto, Pia]aAgroalimentar#

2. Se aprob# indicatorii tehnico-economici ai investi]iei \n valoaretotal# de 919.727 lei, din carevaloarea C+M este 769.278 lei.

D-l Ionel Mu[uroi a men]ionatc# totul pare \n regul#, dar exist#[i unele discrepan]e. Nu este pre-v#zut nimic pentru organizare de[antier, nu se explic# ce \nseamn#,de exemplu, “proiectare [i ingi-nerie”. De asemenea, a consideratc# valoarea proiectului este preamare [i “nu ne \ncadr#m \n stan-dardele de cost”, nu se vorbe[te

nimic despre dirigintele de [antier,iar “consultan]a este separat#”.Edilul-[ef a precizat c# proiectulse \ncadreaz# \n standardele decost, dar putem cere s# se refac#proiectul pentru a nu avea dep#-[iri, s# se detalieze situa]ia refe-ritoare la proiectare [i inginerie,precum [i cu privire la consul-tan]#. D-l A. Dumitra[cu a soli-citat ca cineva din executiv s#precizeze dac# “totul este corect[i legal, dac# aceste cheltuieli suntprea mari.” D-l V. Bonci a infor-mat c# se accept# pre]ul cel maimic, iar d-l Ionel Mu[uroi, c#toate sumele se pot negocia.Reintervenind \n discu]ie, d-l A.Dumitra[cu a insistat pe faptulc# este necesar [i obligatoriu cacineva s# dea un r#spuns compe-tent, \ntreb@nd apoi retoric:“Altfel, ce vot#m?” D-l primar apropus suspendarea proiectului [idezbaterea lui \ntr-o alt# [edin]#,dup# ce se prime[te [i r#spunsulcu privire la actul normativ carereglementeaz# fundamentareaacestui proiect, preciz@nd c# a\ncercat s# fie transparent, pentruc# “eu n-am nimic de ascuns”.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# modi-ficarea anexei la HCL 74/2012,se precizeaz# c# prin aceast#hot#r@re s-a aprobat completareadomeniului public al localit#]ii cusuprafa]a de teren de 87.500 mp,situat# \n Tarlaua 228, Parcela3306/3. Dat fiind c#, \n urma m#-sur#torilor cadastrale, s-a consta-tat c# suprafa]a respectiv# se com-pune din dou# parcele distincte,Teren intravilan – 76.543 mp,Tarlaua 228, Parcela 3306/3,Categoria cur]i construc]ii, cuvecinii: la N – CL, la S – canal,E – DJ 561 D, V – DE 2800 [iTeren intravilan – 10957 mp, T228, P 3306/4, Categoria terenarabil cu vecinii: N – CL, S –teren sta]ie transfer, E DJ 561D,V – DE 2800, executivul a propus:Modificarea anexei la HCL 74/2012, conform tabelului anexat.

_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re prin care seaprob# documenta]ia cadastral#aferent# str#zii Eroilor, se stipu-leaz# c# \n lista de investi]ii peanul 2013, CL a aprobat defini-tivarea documenta]iei cadastralepentru dezmembrarea \n 109loturi de proprietate a suprafe]eide 50.000 mp, aflat# pe domeniulprivat al municipiului, str. Eroilornr. 75-171, intabulat# \n Carteafunciar# nr. 30372, cu num#r ca-dastral provizoriu 30372, [i carevor fi atribuite prin licita]ie pu-blic# pentru construire de locuin]e,contravaloarea serviciilor fiindrecuperat# de la persoanele fizicepuse \n posesie.

Fa]# de cele men]ionate, exe-cutivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care:

1. Se aprob# documenta]ie ca-dastral# pentru dezmembrarea \n109 loturi de proprietate, locuride cas#, a suprafe]ei de 50.000mp, aflat# \n domeniul privat laadresa men]ionat#, intabulat# \nCartea funciar# nr. 30372, docu-menta]ie \nregistrat# la OCPI subnum#rul 82222/28.09.2012

2. Se aprob# plata serviciilorde intabulare pentru fiecare lotde proprietate, \n sum# de

_n]elepciunea a c@[tigatcompeti]ia cu subiectivismul

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2013

271 lei/lot, recuperarea sumeif#cundu-se de la persoanele fizice.

D-l I. Cre]an a propus ca, dac#este vorba de locuri de cas#, CLs# aprobe un regulament prin cares# li se asigure oamenilor toatefacilit#]ile (curent, ap#, etc).

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se ia act de acti-vit#]ile ce se desf#[oar# \n centrulora[ului privind fa]adele imobilelorproprietate particular#, se men]io-neaz# c#, \n conformitate cu preve-derile Legii 153/2011, care stipu-leaz# m#suri de reabilitare struc-tural-arhitectural# \n scopul asi-gur#rii s#n#t#]ii vie]ii, integrit#]iifizice [i siguran]ei popula]iei, alconserv#rii caracterului estetic-arhi-tectural al cadrului urban construit,precum [i al calit#]ii mediuluinatural, executivul a propus CL:

Aprobarea Regulamentului lo-cal de urbanism referitor la cro-matica fa]adelor, pentru cre[tereacalit#]ii arhitectural-ambientale acl#dirilor din municipiu, \n formaanexat#.

La solicitarea d-nei Elena Jianu,d-l V. Bonci a comentat regula-mentul preciz@nd c# se impunefolosirea unor culori pastelate [i ainformat c# la verific#rile f#cute lis-a imputat c# n-au reglementataceste culori. D-l primar [i-a ex-primat regretul c# “nu suntem \nstare s# reglement#m aceast#situa]ie, deoarece c@nd vrei s# faciun pas \n fa]#, trebuie s# dai unpas \napoi.”

Referitor la Proiectul de hot#-

r@re prin care se aprob# caietulde sarcini pentru concesionareteren arabil \n str. T#b#cari, nr.22, se precizeaz# c# prin HCL147 [i 174/2010, CL a aprobatconcesionarea suprafe]ei de 808mp situat# \n str. T#b#cari, 22,pentru construirea de spa]ii des-tinate activit#]ii de comer]. D@ndcurs cererii d-lui Becea Victor,administrator al Firmei IF “BeceaVictor”, av@nd sediul \n str.B@lciului, 54, cu punct de lucru\n Pia]a Agroalimentar#, exe-cutivul a propus:

Aprobarea caietului de sarcinipentru concesionarea de teren \nsuprafa]# de 24 mp, situat \n str.T#b#cari, 22.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care se pro-pune \nchirierea suprafe]ei de130,33 mp, teren situat \n str. T#-b#cari, se stipuleaz# c# prin HCL208/2011 aceast# suprafa]# deteren a fost trecut# \n domeniulprivat al localit#]ii. Av@nd \n vede-re c# d-na Cintian Dorina, domi-ciliat# \n str. T#b#cari, 25, solicit#\nchirierea acestei suprafe]e,executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL \n formularea:

1. Se aprob# scoaterea la lici-ta]ie \n vederea \nchirierii a supra-fe]ei de 130,33 mp, apar]in@nddomeniului privat al municipiului,cu destina]ia cur]i-construc]ii

2. Perioada de \nchiriere este de5 ani, urm@nd a se stabili chiria prinHCL, dup# ce se face evaluarea.

_n ceea ce prive[te Proiectul de

hot#r@re prin care se propune \n-tocmirea proiectului tehnic pentruextindere re]ea canalizare pe str.Bucegi, se men]ioneaz# c# princererea 15772/13.06.2013 unnum#r de 6 familii, care locuiescpe aceast# strad#, fac cunoscutc# \n proiectul Reabilitare [i ex-tindere re]ele ap# [i canalizarenu sunt prev#zute a se executalucr#ri de extindere pe o por]iunede circa 70 m, neput@ndu-se bran-[a la re]eaua de canalizare, deoa-rece proiectul general a omis acesttronson. Fa]# de cele men]ionate,executivul a propus CL: Apro-barea \ntocmirii proiectului tehnicRe]ea de canalizare, str. Bucegi,tronson str. Cernei – str. Gh. Doja.

D-l Cr. }ibreanu a fost de p#-rere c# aceea[i m#sur# trebuieluat# [i pe tronsonul dintre str.Teilor [i fosta Fabric# de bere, d-l primar preciz@nd c# se poateface numai dup# rectificarea debuget. “_n anul 2006 nu s-a vrutca B#ile[tiul s# fie prins \n proiect,dar este bine totu[i c# s-au prinsbra[amentele. Dac# to]i ne dorim,trebuie s# facem, suntem cu to]ii\n aceea[i barc#.”

Referitor la proiectul de hot#r@reintrodus pe ordinea de zi la pro-punerea edilului-[ef, se precizeaz#c# prin adresa 17068/28.06.2013SC TEODEN SRL solicit# caaprovizionarea Complexului Teo-den s# se fac# prin constituireaunei c#i de acces dinspre str. Ga-broveni prin curtea atelierelortehnologice ale Liceului Tehno-

Comer]ul stabil (de pr#v#lie) nua privit cu simpatie sau vreo afini-tate pe cel ambulant, dimpotriv#,a existat o rivalitate declarat# \ntrecele dou# tipuri de nego]. Astfelc#, \n der@dere, comer]ul ambu-lant a primit \n zeflemea o seriede apelative n#scocite de negus-torii stabili cum ar fi: “comer]drume]”, “comer] vagabond” sau“comer] cu cobili]a”. Denumiriabsolut nemeritate pentru timpu-rile despre care vom vorbi \n con-tinuare. Tensiunile care s-au am-plificat odat# cu trecerea vremiiau reprezentat o realitate de carese cuvine s# se ]in# seama, deoa-rece comer]ul ambulant \l concuraserios pe cel stabil. _n aceast#conjunctur#, s-a \ncurajat relan-sarea celui din urm#, practicat \nspecial de “olteni”. Ace[tia erauv#zu]i ca fiind “foarte muncitori,economi [i cu un spirit practicsuperior celorlal]i rom@ni, \n plusav@nd [i o \nclina]ie deosebit#pentru nego]” (Ion Ghica – Scrierieconomice). Aducerea “oltenilor”at@t \n Muntenia c@t [i \n Moldovapentru a \nvia comer]ul mic (adic#cel ambulant) era v#zut# ca o nece-sitate economic# demn# de luat \nconsidera]ie. Cea mai rodnic# partea muncii lor s-a desf#[urat cu

logic “{tefan Anghel”, deoarece\n prezent se desf#[oar# lucr#ride modernizare a str#zilor printrecare [i str. Lt. Becherescu. Semen]ioneaz# c# valoarea cheltuie-lilor care implic# amenajareaacestei c#i de acces va fi suportat#de SC TEODEN SRL. }in@ndseama de cele men]ionate, exe-cutivul a propus CL adoptareaunei hot#r@ri prin care:

Se aprob# constituirea, prinefectul legii, a dreptului de servi-tute, de trecere de suprafa]# [idreptul de caz, cu titlu gratuit,precum [i cu drept de superficie\n favoarea SC TEODEN SRL,pentru aprovizionarea Complexu-lui comercial.

D-l primar a precizat c# antre-prenorul este \ntr-o situa]ie deli-cat#, pentru c# nu i se mai d#voie s# intre cu Tirul [i s-a apelatla solu]ia de a se trece prin curteaatelierelor, “care au devenit o para-gin#.” A men]ionat c# l-a trimispe d-l B#din# s# discute cu d-nadirector Maria Rotaru, dar aceastanu l-a primit. A invitat-o [i dum-nealui, propun@ndu-i s# g#seasc#\mpreun# o solu]ie, patronul s#repare gardul [i s# sponsorizezeanumite activit#]i ale liceului, dars#-i permit# s# treac# cu ma[inadin \n c@nd prin curtea atelierelorpentru aprovizionare. “Am crezutc# problema s-a rezolvat, dar d-nadirector l-a trimis la ISJ Dolj undei s-a recomandat s# depun# ocerere la care ISJ Dolj a r#spunsc# solu]ionarea se poate face de

c#tre autorit#]ile administra]ieipublice locale.” A mai precizat c#terenul nu este baz# material#, cidoar imobilele [i a fost de p#rerec# nu este normal ca antreprenorulprivat s# fie l#sat f#r# sprijin. “Noitrebuie s# facem demersurilepentru rezolvarea situas]iei.” D-lCr. }ibreanu s-a interesat dac#,dup# finalizarea lucr#rilor pe str.Lt. Becherescu, va putea s# seaprovizioneze pe aici, primind dela edilul-[ef r#spuns negativ. D-lE. Cecea a men]ionat c# imobilelesunt \n stare avansat# de degra-dare [i, dac# intr# ma[ini de tonajmare pe aici, se degradeaz# maimult. D-l primar a precizat c# seva trece cu mare grij# [i cu vitez#mic#. D-l Cl. Duinea a informatc# aprovizionarea se face cu ma[inide cel mult 7,5 t, iar edilul-[ef acompletat c# aprovizionarea nu seface permanent. D-l I. Cre]an apropus ca aprovizionarea s# fief#cut# atunci c@nd nu sunt cursuri,iar antreprenorul s# pun# gard peambele laturi. Deoarece s-au auzitvoci care sus]ineau plata uneichirii, edilul-[ef a precizat c# nuse poate percepe chirie dinmoment ce are drept de servitute,pun@ndu-se problema de a seob]ine avizul forurilor abilitate.

Chiar dac# au existat [i punctede vedere diferite, sus]inute \ns#\n mod civilizat [i cu argumente,\n]elepciunea a c@[tigat competi]iacu subiectivismul participan]ilor ladiscu]ii.

Gh. GHEORGHI{AN

deosebire \n ultimele trei deceniiale secolului al XIX-lea [i pu]indup# \nceputul secolului XX,c@nd au ap#rut [i multe dinproblemele lor. _n timp ce locui-torii boga]i din marile ora[e [idin Capital#, \[i permiteau s# tri-mit# slugile la pia]# ori la b#c#niisau s# comande negustorului sta-bil m#rfuri care le erau aduse acas#de b#ie]ii de pr#v#lie, acest lucrunu era la \ndem@na locuitoruluide r@nd, afla]i \n imposibilitateamaterial# de a-[i \nsu[i acest lux.A[adar, comer]ul ambulant satis-f#cea majoritatea popula]iei, pre]ulera convenabil [i produsele erauaduse “la poart#”, f#r# a mai nece-sita deplasarea, uneori mai ane-voias# \n pie]e, pentru procurareaacestora.

Acest mod de negustorie “stra-dal#” nu a fost abandonat nicimai t@rziu, c@nd a \nceput s#creasc# num#rul pie]elor, al pr#v#-liilor [i al b#c#niilor.

Categoriile de negustori ambu-lan]i erau specializate pe anumitetipuri de m#rfuri. _n general, sevindeau produse alimentare: carne,legume, fructe, dulciuri, b#uturir#coritoare, precum [i o serie dem#run]i[uri de folos \n orice cas#.

Segmentul cel mai popular [imai numeros de negustori ambu-lan]i era reprezentat de “olteni”.Activitatea lor era \ncurajat#uneori chiar de autorit#]i, deoareceei concurau nego]ul ambulantpracticat de alogeni (str#ini), stabi-li]i la r@ndul lor \n marile ora[e._mbr#ca]i \n portul lor tradi]ional,

strig@ndu-[i r#sun#tor m#rfurile [itocmindu-se aprig, dar f#r# sup#-rare, doar din pl#cerea de a setocmi, “oltenii” \[i purtau m#rfu-rile pe umeri \n dou# co[uri saurecipiente cu ajutorul unei cobili]e,care era o bucat# de lemn curbat#,cu toarte, c@rlige sau crest#turi laambele capete. Vindeau carne depe[te, de vac#, de porc [i de ber-bec. De Pa[te aveau miei vii oricarne de miel: \ntreag#, jum#tatesau la sfert.

P#s#rile – g#ini, ra]e, g@[te –erau v@ndute \n co[uri cu plas#,numai vii, cei care le cump#rauurm@nd s# decid# dac# zbur#toa-rele ajungeau \n oal# sau erauoprite pentru a face ou#. Dac#voiai s# le p#strezi, tot “olteanul”era cel care \]i vindea [i gr#un]elepentru hrana lor.

Laptele dulce era adus or#[e-nilor de prin satele m#rgina[e \nvase de tabl# alb#, cu o caret#u[oar#, pe dou# ro]i, tras# de cal,fie purtat cu cobili]a pe umeri.Mare c#utarea avea laptele decapr#, pe care mul]i p#rin]i \l cum-p#rau pentru copiii cu o consti-tu]ie mai firav#. Se mai vindea [ilapte acru, ca[ dulce sau s#rat,br@nz# de oi, de vac#, ori de bur-duf, ca[caval, presat \n ro]i groasede trei degete, dar [i unt r@nduit\n turte mici c@t podul palmei.Iaurtul [i laptele cov#sit se vin-deau cu lingura din h@rd#ia[elelegate de cobili]#, gospodina pri-mindu-[i marfa gata aranjat#. Dediminea]a p@n# seara, strig@ndu-[i din toate puterile marfa, “olte-

nii” \[i \mbiau cump#r#torii culegume proapete, verde]uri, varz#,ardei, morcovi, ]elin#, ceap#, ustu-roi, ro[ii, castrave]i, totul \nfunc]ie de anotimp.

_n co[urile lor, fructele de gr#-din# sau de p#dure, frumos aran-jate [i ispititoare, variind [i elede la un anotimp la altul, te \m-biau cu aromele lor [i te f#ceaus# cumperi. Pe l@ng# celeindigene: mere, pere, struguri,afine, zmeur#, caise, piersici,prune, gutui, ei vindeau [i fructeexotice, astfel c# puteai s#-i vezi[i pe “oltenii” v@nz#tori de por-tocale, dar [i pe “ol-tenii” florari, ud@nddin stropitoare mozai-cul de culori [i parfu-muri ce inundau pie-]ele. Iarna, \n cartie-rele “avute”, vedeainegustori ambulan]i desirop de migdale [i“olteni” duc@nd \nco[urile lor de nuiele,pe care le ]ineau \nechilibru, piramide demandarine sau mieisp@nzura]i de picioarepe un bra] de balan]#.Pentru c#lcatul rufelor[i pentru gr#tar, ne-vestele a[teptau “olte-nii” ce vindeau c#rbu-nii de mangal, iar c#tresear#, tot ei vindeauuntdelemn sau gaz(petrol) din garni]e detinichea purtate pecobili]#.

Vara, unul dintre produsele apre-ciate de locuitorii de toate v@rsteleera limonada. Turnat# clien]ilor dinrecipiente speciale, \n pahareieftine, limonada era fabricat# dinap# la care se ad#ugau suc del#m@ie [i ghea]#, culoarea fiinddat# de zah#rul ars. “{ampanierece... Dou# la cinci lei... Numaizeam# de l#m@ie... O v@nd s# numai r#m@ie...!”. Numai ce strigalimonagiul [i lumea se [i str@ngea\n jurul lui, c#ci verile la ora[erau foarte c#lduroase.

Con[tiente de rolul \n dezvol-tarea nego]ului pe baze na]ionale,la sf@r[itul secolului al XIX-lea,autorit#]ile [i intelectualii au spri-jinit “oltenii” pentru dezvoltareaacestei forme de comer].

Oltenii, Istoria [i Nego]ul

Continuare \n pag. 6

4 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

CMYK

Nr. 7iulie 2013

Este un eseu al d-nei Car-men St#n#r@ng#, profesoar#la {coala Gimnazial# Ghi-dici, lucrare meritorie, cuat@t mai mult, cu c@t vinedinspre rural \nspre urban.

Cartea a ap#rut \n 2013 laeditura “Maya Publishing”din Craiova, “cu sprijinul Pri-m#riei Ghidici, prin bun#-voin]a domnului primar ing.Tache Constantin, iar graficaapar]ine Carne Griffiths”(numai a[a mai pot ap#reaazi c#r]i, sau pe cheltuialaproprie, fiindc# mai nimeninu-[i mai permite s# cum-pere, ba, mai mult, cam pestetot [i, bine\n]eles, [i laB#ile[ti nu mai sunt dec@t ...papet#rii...).

Lucrarea se deschide cu un citatedificator din Platon despre fru-mos, urmat de un panseu alautoarei, care, se constat# peparcursul lecturii, e ideea c#l#uzi-toare a acesteia [i care merit#citat – “_nseamn# c#, astfeldefinit, ceea ce e frumos nu efrumos \n func]ie de altceva, cieste frumos \n eternitate [i pentrusine”.

O scurt# prefa]# a prof. univ.dr. Sorin-Liviu Damean, datat#15 aprilie 2013, sintetizeaz# con-tribu]ia autoarei la aprofundareacunoa[terii comparative a vie]ii[i a operei celor doi autori.

Privind structura, e vorba detrei capitole de \ntinderi apropiateca num#r de pagini, ceea ceconfer# lucr#rii simetrie.

Primul – “(Co)inciden]e esen-]iale cu reflexe estetice” \l intro-duce pe cititor, cu o argumenta]ieriguroas# [i original#, \n proble-matica propus# [i explic# siste-matic convergen]a celor dou# per-sonalit#]i artistice comparate, caexperien]e existen]iale, forma]ieintelectual#, medii umane evo-cate, prezen]e \n epoci \ndep#rtate\n timp, cu asem#n#ri [i deosebiri,aspira]ii umane [i artistice, ati-tudini fa]# de credin]a cre[tin#,biseric#, moral# etc.

Cel de al doilea – “Interferen]eale viziunii creatoare” – cerce-teaz# pe texte edificatoare “op]iu-nea pentru poezia de tip testa-mentar” [i “impactul religiosuluiasupra crea]iei literare”.

Autoarea analizeaz# “Testa-mentele” lui Fr. Villon [i “Psal-mii” arghezieni [i sintetizeaz#similitudini [i deosebiri \n operelecelor doi, ]in@nd de epoc# sau deindividualitate, sau ca atitudinefa]# de divinitate [i de biseric#(la Villon – catolic#, la Arghezi– ortodox#), oscila]iile sincere [ilegitime, de la rug#ciunea \nc#r-cat# de pietate, la \ndoieli [i, apoi,la t#gada patetic#, de la umilin]#,la revolt# [i \ntoarcerea la

Un interesant studiu de literature# comparat# -

”Florile ur@tului laVillon [i Arghezi”

venera]ie [i vinov#]ie.Capitolul al treilea – “Ur@tul

\n c#utarea unei estetici la Villon[i Arghezi” – ilustreaz# cum lacei doi autori aspectele nepl#cuteale existen]ei umane [i ale lumii\nconjur#toare, \n general, evidentocolite sau evitate de arti[ti, potdeveni surse de frumos, supuseunei alambic#ri artistice complexe[i de mare rafinament – “floriale r#ului, \n viziunea baudelai-rean#, cu influen]e fire[ti asupraa[a-zi[ilor decaden]i sau bleste-ma]i Verlaine [i Rimmmbaud,sau “Florile de mucigai”, rom@-ne[ti – efecte artistice ale expe-rien]ei de deten]ie a poetului, toate]in@nd de \nnoirea poeziei, at@tca tematic#, dar [i ca modalit#]ide exprimare artistic#, proces\nceput de americanul EdgarAllan-Poe, trecut prin presimbo-lism, simbolism, avangardism [ipostmodernism.

Cartea d-nei Carmen St#n#r@n-g# e rodul unei cercet#ri asidue,competente [i reu[ite, a uneipreg#tiri literare evidente [i, nu\n ultimul r@nd, a unor consult#ri[i aprofund#ri biobibliograficeconcretizte \n studii [i meterialede referin]# \n domeniu.

Se cuvine men]ionat faptul c#ea se adreseaz# nu numai citi-torilor baladelor lui Fr. Villon [ipsalmilor arghezieni, ci, \n primulr@nd, profesorilor de literatur#rom@n# [i francez# [i le poate fideosebit de util# elevilor de liceude la clasele de filologie [i limbimoderne.

Ea e un exemplu de cum actulintelectual poate uneori s# plece[i din provincie c#tre metropol#[i s# reconfirme, de[i nu mai enevoie, c# activitatea de cercetare,chiar dac# se realizeaz# cu multmai anevoie, se poate face cusucces [i \n condi]ii improprii.

Biblioteca din B#ile[ti de]inec@teva exemplare ale lucr#rii d-nei Carmen St#n#r@ng#, pentrucei interesa]i.

Valentin TURCU

Despre o revedere colegial#

Merit# reprodus# relatarea fosteieleve Amzulescu Jeana, o scen#memorabil# c#reia i-a fostprotagonist# \ns#[i povestitoarea.

_n clasa a IX-a, \ntr-o pauz#,\naintea orei de muzic#, eleva deatunci, \ntr-o discu]ie cu colegulde clas# Segall Florel, zis Jenic#Megafon, i-a spus acestuia c# ea\ncape \n lada pentru lemne del@ng# soba din clas#, aceasta fiindlipsit# de con]inut fiindc# iarnatrecuse demult. I-au ridicat capacul[i a intrat \n ea, dup# care –asemenea Sp@nului cu Harap Alb

_n ziua de 4 iulie a.c. –coinciden]# \nt@mpl#toare cu ceaa libert#]ii americane – s-aurev#zut absolven]i din promo]ia1960 a Liceului din B#ile[ti (azi“Mihai Viteazul”) – prima deprofil teoretic. Au absolvit 52, dincare numai unu – din comoditate– n-a f#cut studii universitare saupostliceale.

Au r#spuns “prezent” doardoisprezece fo[ti absolven]i, acumseptuagenari, iar revederile audevenit tot mai frecvente, pem#sura \naint#rii \n v@rst# [i

Succesele ulterioare ale acestoras-au datorat, evident, eforturilorcu care au fost educa]i \n [coal#,competen]ei profesionale [ispiritului responsabil al profe-sorilor, c#ci pe atunci s-a \nv#]atcarte, cu adev#rat, \n condi]ii depersecu]ie pe motive de “originesocial# nes#n#toas#”, rezisten]a la“\nscrierea \n Colectiv#” etc., \ntimp ce azi, astfel de obstacole]in de domeniul istoriei, iar \nv#-]#tura [i [coala au devenit rudes#race ale societ#]ii, chiar, demulte ori, inutile, au c#zut \n

plec#rii unora dintre cei vii (la10 ani, apoi la cinci, la doi ani[i, de cur@nd, anuale)

_nt@lnirea a avut loc \n localulvechi al [colii, azi “Clubul ele-vilor” [i \n viitor sediul Prim#riei[i Consiliului Local, cu \mbr#]i[#ri,cu flori [i fotografii, \n prezen]aunui singur fost profesor, venitspecial de la Craiova, d-l DumitruFiru, dup# care participan]ii autrecut al#turi, la “Zerillos”, undefestivitatea a continuat cu unmoment comemorativ – ]inerea demomente de reculegere \n amin-tirea profesorilor [i colegilor dece-da]i, moderator fiind un “absol-vent 1960” – Paul-Doru Dr#gule],care a invitat pe d-l prof. Firu s#se adreseze participan]ilor.

Chiar dac# matematicienii, deobicei, sunt mai pu]in sensibili laastfel de manifest#ri, s-a observatcu u[urin]# o deosebit# stare emo-]ional# la d-l profesor Firu. _nalocu]iunea D-Sale a precizat c#promo]ia 1960 nu este una oare-care, ci are o \nsemn#tate deose-bit#, fiind prima din cariera didac-tic# de peste patru decenii [i afost, at@t pentru D-Sa, \n aniiaceia, o confirmare a spirituluide emula]ie creat \n liceu decorpul didactic [i de faptul c# ceimai mul]i din colegii D-Sale auconstituit modele pentru elevi.

banalitate, tratate chiar de uniipotenta]i cu dispre] ostentativ.

_n continuare, au fost evocatepersonalit#]ile didactice de atunci,unii trecu]i la cele ve[nice, iaral]ii – pu]ini – afla]i \n imposibi-litate fizic# de a participa:

Aurelia Stoenescu, Mihai Sites-cu, Alexandru Dinu, TatianaSavici, Elena [i Florea B#z#van,C. St#nescu-Olt, Aurelia Dasc#lu,Maria-Jeana C#linescu, C-tinPlo[teanu, C-tin {erb#nescu, IonGheorghe-Gi]# [i directorii, PetreNacu, Emilia Jifculescu-Popescu,C-tin Badea [i Petre Vasile.

S-a vorbit telefonic cu colegicare n-au putut veni la manifes-tare, desigur cu regrete sincere [icu speran]a c# la cele viitoare nuvor mai fi impedimente [i vorputea fi prezen]i.

S-au dep#nat amintiri de aceiani ai treceriii de la adolescen]#la prima tinere]e, unele emo]io-nante, altele cu \nc#rc#tur# hazlie[i umoristic#, amintiri ce nu s-au[ters din memoria celor care aufost elevi de liceu cu mai bine deo jum#tate de veac \n urm#, evi-dent cu nostalgia fireasc# \n astfelde momente \n care, ori[icum,nu dispare [i nici nu se dimi-nueaz#, pentru fiecare, convin-gerile \n leg#tur# cu trecereaireversibil# a timpului...

– colegul, vestit autor de farse, s-a a[ezat cu fundul pe capac, s# o]in# sechestrat# acolo. Zadarnic l-a rugat “s#-i dea drumul” din aceacaptivitate, c#ci Jenic# s-a dusrepede la locul lui \n banc# numaila intrarea profesorului C-tinPlo[teanu \n clas#, iar, c@nd acestas-a a[ezat la catedr# s#-[i \nceap#activitatea, a r#mas stupefiat, lavederea ridic#rii din interior acapacului l#zii [i ie[irea captivei,care \n zadar a \ncercat s#murmure c@teva scuze pentru\nt@mplarea cu astfel de final.Bietul profesor a f#cut o criz# caurmare a [ocului produs, cu voci-fer#ri [i repro[uri, spre surprin-derea, dar [i spre hazul \ntregiiasisten]e, \ntr-o larm# de nedes-cris, p@n# la intrarea lucrurilor \nnormalitate.

A urmat agapa colegial# cuserviciu irepro[abil din parteapersonalului localului, mai ales c#povestitoarea n#stru[nicei \nt@m-pl#ri e mama patronului localului.

Participan]ii au adresat mul]u-miri organizatoarei, buna lorcoleg# Dida Gaciu-Petrescu.

Atmosfera a fost de relaxare [i,dincolo de toate, a fost \nc# unprilej de omagiere a Liceului \ncare s-au format at@tea genera]ii[i a dasc#lilor lui.

Reporter

5Gazeta B~ILE{TIdededededededede

CMYK

Nr. 7iulie 2013

Cea mai veche biseric# dinora[ul B#ile[ti este cea care \l areca ocrotitor pe Sf@ntul Ierarh Nico-lae, cu o istorie de 197 de ani a[acum afl#m din con]inutul pisaniaeisale:,,Ziditu-s-a aceast# biseric# cuhramul Sf@ntul Nicolae \n anulm@ntuirii 1816 \n bordei, mut@ndu-se aici de la nisipuri unde eraconstruit# din b@rne. _n anul 1845s-a zidit din nou pe acela[i locdin c#r#mid# ars# de la Cioroia[i,dintr-o veche m#n#stire ce s-ad#r@mat. S-a ref#cut [i m#rit apoi\n anul 1893, iar \ntre anii 1926-1934 i s-au f#cut repara]ii generalecu fonduri colectate de enoria[i [is-a sfin]it la 8 noiembrie 1934 dec#tre PS Vartolomeu, cu vrereaTat#lui, cu ajutorul Fiului [i cus#v@r[irea Sf@ntului Duh. _n anul1865 s-au f#cut repara]ii generalecu os@rdia credincio[ilor dinaceast# parohie, cu fondurile pro-prii [i cu sprijinul Sfintei Arhie-piscopii a Craiovei. Slujba sfin]iriis-a s#v@r[it \n ziua de 7 noiembrie1965 de c#tre IPS Dr. Firmilian,Arhiepiscop al Craiovei [i Mitro-ploit al Olteniei; Secretar Generalal Departamentului Cultelor- Dom-nul Profesor Dumitru Dogaru [iProtopop al Raionului Pr. NicolaeStroe, preot conslujitor fiind IoanDr#gule]. _n anul m@ntuirii de laHristos 1993 s-a restaurat pictura,preot paroh fiind pr. iconom-sta-vrofor Nicolae Stroe, preot conslu-

Istoricul Bisericii cu hramul,,Sf@ntul Ierarah Nicolae” din B#ile[tijitor fiind Aurel Teic#. S-asfin]it \n ziua de 31 octom-brie 1993 de c#tre PS Da-maschin Severineanul, \n–conjurat de preo]i de lacentrul eparhial [i proto-popiat.”

Lucr#rile de consolidare [i\nfrumuse]are ale acestuisf@nt loca[ nu s-au oprit \ns#aici. _n anul 2008, \nperioada august-noiembrie, afost restaurat# pictura mural#(una \n stil muntenesc) dec#tre familia Theodor [iDorica Munteanu-Delcea. Fon-durile necesare acestei ac]iuni aufost alocate de c#tre doamna doctorLidia Stumper, fiic# a parohiei,stabilit# de peste patru decenii \nGermania.

_n anul 2009 a fost restaurat ex-teriorul bisericii precum [i aco-peri[ul acesteia, iar anul urm#torau fost amenajate aleile interioare[i s-a construit o camer# special#unde pot fi depuse lum@n#rile a-prinse. Toate aceste lucr#ri au fostrealizate exclusiv cu suportul fi-nanciar al enoria[ilor acestei parohii.

_n urma tuturor acestor lucr#ri,la 18 aprilie 2010 biserica a fostresfin]it# de c#tre IPS Dr. Irineu,

Mitropolitul Olteniei \nconjurat deun sobor de preo]i.

Plec@nd de la pisania redat# maisus suntem datori s# remarc#mrolul succesorilor familiei Gheor-ghe {tirbei \n ini]ierea precum [i\n realizarea edificiilor de cult depe raza ora[ului. _n cazul de fa]#este vorba de arhitectul GeorgeCantacuzino, c#s#torit cu Alexan-dra, fiica cea mare a lui Gheorghe{tirbei. La el au mers \n 1933c@]iva enoria[i pentru a-i cere sfatul[i sprijinul material \n finalizarealucr#rilor. Atunci s-a f#cut extin-derea bisericii, precum [i cele dou#abside. Prin]ul le-a oferit o impor-tant# sum# de bani, dar a promis

c# tot ce ]inea de ridicareaSf@ntului Altar r#m@ne \ngrija lui. Astfel, la 8 noiem-brie 1934, credincio[ii dinlocalitate, dar [i din satelevecine au putut participa laslujba de sfin]ire. Cum ar#taedificiul pe c@nd era \nbordei, nu se [tie, dar [timc# \nf#]i[area de azi esterodul efortului de opt ani de\n]elegere [i munc#.

Biserica Sf@ntul Nicolaeeste a[ezat# la cota 57,3 m,pe o suprafa]# de 0,875 ha,

\n imediata vecin#tate a {coliiGimnaziale ,,Amza Pellea”, iarintrarea principal# \n sf@ntul loca[se face din strada Independen]ei.

Pe peretele dinspre apus albisericii, deasupra u[ii, este pictatocrotitorul acestui edificiu, Sf@ntulIerarh Nicolae. _n jos sunt a[eza]isimetric c@te trei sfin]i: Sfin]iiApostoli Matei, Marcu, Luca, iar\n partea dreapt# Sfin]ii ApostoliIoan, Iacob [i Andrei. Sub ace[tiasunt picta]i \n picioare, de o parte[i de alta a u[ilor de la intrare,Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel. {iaceste picturi exterioare au fostrestaurate \n vara anului 2008 dedl. Tibi Io]a, pictor b#ile[tean.

Naosul \ntrune[te dou#sprezecepicturi care surprind sugestiv via]aexemplar# a sfin]ilor muceniciAntonie, Haralambie, Dimitrie,Gheorghe, Mina, Varvara, Ecate-rina, precum [i scene biblice careamintesc de momente din via]aM@ntuitorului. _n pronaos suntpicta]i mitropoli]ii Olteniei Firmi-lian Marina [i Irineu Popa, dar [icel care a p#storit p@n# la ad@ncib#tr@ne]i aceast# biseric#, pr.Constantin Ionescu-Udri[te.

Picturile Sf@ntului Altar adun#la un loc Sfin]ii Arhidiaconi {tefan[i Lauren]iu, Sfin]ii Ierarhi Vasilecel Mare, Ioan Gur# de Aur,Atanasie, Spiridon, precum [iSfin]ii Prooroci Isaia, Ieremia,Iezechiel, Daniel, Naum, Zahariasau Avacum.

Se cuvine s# amintim acum,dup# ce am prezentat \n ansambluloca[ul de cult, preo]ii care au slujitaici \n ultimii 110 ani: ƒ Pr.Constantin Ionescu-Udri[te –(1903-1942); ƒ Pr. ConstantinDragu – (1933-1965); ƒ Pr. IonDr#gule] – (1935-1975); ƒ Pr.Alexandru Marin – (1941-1962);ƒ Pr. Nicolae Stroe – (1952-1968); ƒ Pr. Aurel Teic# – (1986-2000); ƒ Pr. Constantin Ciobanu– (1998-2007); ƒ Pr. Ciprian Ca-tan# – (2003-[i \n prezent); ƒ Pr.Costel Gavril# – (2007-[i \nprezent).

Preot Ciprian CATAN~

_n acest num#r, vom face referiria Capitolul al XIII-lea pe care, \nvaloroasa [i utila carte Capcanelelimbii rom@ne, autorul, mentor alat@tor lingvi[ti de prestigiu,Alexandru Graur, l-a intitulat“Termeni preten]io[i”, explic@ndcui se datoreaz# prezen]a acestora\n limba noastr#.

_n opinia marelui c#rturar, celemai multe dintre gre[elile semna-late [i \nainte au la baz# tendin]ade folosire a unor termni preten-]io[i din dorin]a vorbitorilor de aar#ta “c@t sunt de cul]i”. Este ne\n-doielnic c# \n cuvintele tradi]ionale,\nv#]ate din copil#rie [i \nt@lnitefrecvent \n lecturi [i \n conversa]ii,gre[elile sunt mai rare. Ele p#trundmult mai u[or \n expresiile str#inecare epateaz# mai ales c@nd suntmai rare. Tocmai pe acestea uniile repet# cu gre[eli de form# saude sens, demonstr@nd astfel tocmaicontrariul inten]iei, adic# “acela c#sunt incul]i”. Exemplele date suntedificatoare.

Vorbindu-se de “capacitatea unuicolectiv, a unei \ntreprinderi” sespune corect c# “a crescut capa-citatea industriei noastre”, adic# se

S# ne ferim de ... “capcane”produce mai mult dec@t \n trecut.De aici s-a ajuns la ideea c# sepoate spune capacitate \n loc de“unitate produc#toare”, de exem-plu, \n loc de fabric#. Autorul men-]ioneaz# c# se cite[te \n ziare sause aude la radio [i la televiziunec# “s-a dat \n func]iune o nou#capacitate \n domeniul cutare”. _nacela[i fel [i unitate a devenit si-nonim mai “distins” al lui maga-zin. A[a a fost posibil s# se ci-teasc# pe afi[e c# “nu r#spundempentru obiectele uitate \n unitate”sau c# “unitatea este \nchis# pentrurenovare”.

A consuma are sensul “a des-fiin]a prin \ntrebuin]are”, ca \nexemplul “\n ghiveciul pe care l-am f#cut am consumat tot unde-lemnul”. De multe ori se folose[tecuv@ntul pentru m@ncare [i b#u-tur#, a[a \nc@t cei care se ferescde cuvinte uzuale au ajuns s# zic#a consuma \n loc de a bea, chiardac# nu este vorba de a l#sa reci-pientul gol. Se folose[te frecventimperativul consum#! \n locul maisimplului bea! sau chiar gust#! _nspijinul acestei afirma]ii, edifica-toare este scena \n care Ilie Moro-mete \l invit# pe Victor B#losu s#bea un pahar cu ]uic#, iar la r#s-punsul acestuia “eu nu servesc”,h@trul personaj \l ironizeaz# cureplica noi servim, evident un ele-ment de jargon (tot cu sensul denu consum).

Verbul a [ti li se pare unorabanalizat [i \n multe cazuri este\nlocuit, ce e drept tot cu un cuv@nttradi]ional, a cunoa[te. De aceease spune: “cunoa[tem c# \n prim#-

vara trecut# a plouat mult”. Defapt, a cunoa[te presupune un efortf#cut \n vederea afl#rii unui adev#r,\n timp ce de [tiut se poate [ti [if#r# inen]ie.

Sunt mul]i care nu se mai ducsau nu mai vin, ci se deplaseaz#:“M-am deplasat la Ploie[ti”, zicdestui, de[i a deplasa \nseamn# “amuta din loc” [i chiar “a pune\ntr-un loc nepotrivit”.

_n loc de a fi, a se g#si se poatefolosi a se num#ra, ca \n enun]ul:“Rom@nia se num#r# printre ]#rilesocialiste”

Unii vorbitori zic a se enumera,ca de pild# \n: “M# enum#r [i euprintre ce care au asistat la inci-dent”, pentru c# este mai pomposa[a. P#cat este numai c# a se enu-mera \nseamn# altceva dec@t anum#ra, el av@nd sensul “a \n[iraunul c@te unul”.

A exprima \nsemna la origine,\n latin#, “a stoarce, a scoate prinap#sare”, opusul acestuia fiind aimprima, dup# care s-a ajuns la\n]elesul “a scoate cuvinte, a pro-nun]a”. Ca reflexiv, a se exprimaare sensul “a da glas p#rerilor [imai ales sentimentelor personale”,cu alte cuvinte “a-[i spune p#rerea,a formula prin cuvinte o judecat#.”Cei speria]i de cuvintele savantel-au considerat ca un sinonim maidistins al lui a spune. Ilustrullingvist m#rturise[te c# a auzit pecineva spun@nd: “Atunci eu m-am exprimat..., adic# ce zic c# m-am exprimat?, chiar i-am spus” [ia \n]eles c# pentru acesta a se ex-prima \nsemna “a spune pe oco-lite”, \n orice caz mai discret, mai

delicat, deci nu era chiar acela[ilucru cu a spune, direct [i brutal.Din moment ce ajunge sinonimcu a spune, i se adaug# [i o subor-donat# completiv#: “M-am expri-mat c#....”, formulare categoricincult#, care nu respect# nicinormele limbii.

_n mod curent se spune “a ]ineo conferin]#” ca “a ]ine o lec]ie, oprelegere, o predic# etc”. Din ce\n ce mai mult \ns#, a ]ine, verbdin limbajul tradi]ional, socotit penedrept vulgar, este \nlocuit \nacest context cu a expune, care\nseamn# propriu-zis “a pune afar#,la vedere”, ceea ce nu se potrive[tetocmai bine cu conferin]ele.

A etala, cuv@nt francez, \n-seamn# “a \ntinde o marf# pe unspa]iu mare” [i are sens dispre-]uitor, ca reflexiv put@nd fi traduscu a se tol#ni. Autorul c#r]ii nu[tie pentru care merite “a fost luat\n bra]e” [i pus \n locul altor verbe,tot de \mprumut, dar mai obi[nuite\n limba rom@n#. Marele lingvistmen]ioneaz# c# \n ziarul “Sc@n-teia” din 21.02.1974, se vorbe[tede “o conferin]# care a etalat puter-nic divergen]ele \ntre participan]i”,ca [i cum scopul celor care auorganizat conferin]a ar fi fost s#sublinieze divergen]ele.

A intra, cuv@nt tradi]ional, nuare niciun cusur, dec@t c# este cu-noscut de toat# lumea. _n repor-tajele cu privire la ho]ii a fost \ns#\nlocuit cu a se introduce, a[a \nc@tca ho]ii s# intre \n cas#, ei, maidistins, “se introduc \n locuin]#”.Autorul precizeaz# c# acum separe c# suntem pe cale de a dep#[i

aceast# faz#, iar verbul nou “seintroduce” [i \n alte contexte undeintra ar fi suficient.

Ilustrul lingist men]ioneaz# c#prin anii 1934-1935 regretatulTudor Vianu, \ntr-o conversa]ieocazional#, i-a atras aten]ia asupraformei preten]ioase “posed# fran-ceza” \n loc de “[tie fran]uze[te.

Oamenii mai pu]in instrui]i auconsiderat c# a prefera este totunacu a dori, dar, de fapt, a preferaimplic# o alegere: “\ntre munte [imare, prefer marea”. Cu toateacestea, la restauramt chelnerul te\ntreab#: “mai prefera]i pu]in#p@ine?”, de[i nu ai avea cu ce s-o \nlocuie[ti. Ceva mai pu]insup#r#tor, dar, \n opinia autoruluinerecomandabil, este pasajul ap#rul\n “Sc@nteia” din 4.02.1976: “Seapreciaz# ca posbil# \ntoarcereaacestuia (a lui Nixon) \n via]a po-litic#: el [i-ar fi exprimat preferin]ade a deveni ambasador \n RPChinez#.” _n mod cert, cuv@ntulmai potrivit ar fi fost dorin]a.

Un cuv@nt la mod# prin 1976,men]ioneaz# marele om de [tiin]#,era pregnant, cu \n]elesul de “clar”,“evident”, sensul real al cuv@ntuluifiind “\nc#rcat”, dar spune c#, per-sonal, crede c# mai interesant desubliniat este c#, de fapt, se po-trive[te numai la feminin, \ntruc@tvaloarea lui original# este “gra-vid#” (\n latine[te prae, “\naintede”, [i (g) nascer, “a (se) na[te”).

Distinsul c#rturar ajunge laconcluzia c#: “Este limpede c# degre[eli de felul acesta ne-am puteau[or debarasa, dac# nu am ]ine s#speriem lumea cu cultura noastr#”.

Nimic mai corect [i mai \n]elept.

Gh. GHEORGHI{AN

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2013

Ne trimite DumnezeuPrin vremi ce se duc [i vin,Pretutindeni [i mereuAlbastrul de cer senin,Dar demult se spune c#Uneori, din vreme-n vreme,Nori negri-l \ntunec#{i de ploi P#m@ntul geme.Geme Terra [i rode[te_ntr-un curcubeu de flori,Albastrul se primene[teCa omul, de s#rb#tori.Sigur are, de aceea,Nuan]e nenum#rate,Iar b#rbatul [i femeeaE greu s# le [tie toate:E albastru noaptea-nchis{i de stele-mpodobit{i-albastru celest deschis,Str#lucitor, la zenit,Albastru crepuscular,Albastru sau bleu marin,Sau albastru de cle[tar{i albastru transalpin,Albastru de diamante,De mul]ime de karate,Albastru de brilliante,_n bijuterii montate,Albastru de ametiste,Pe cercei [i pe inele,De regine [i artiste,Pe br#]#ri de aur grele,Dar [i, cu deosebire,Pe degete de magna]iSclipirile de safireArat# c# sunt boga]i.E albastru de c@mpie,Din flori prinse-n p#r de fete,De b#ie]i la p#l#rie,La piept sau \n br@u la bete.Pictorii, printre nuan]e{i deprinderi dob@ndite,Au, s# ob]in# nua]eDe albastru diferite:Pal, ad@nc, de nep#truns,Alb#strui sau alb#striu,Misterios sau ascuns,Tropical sau azuriu,Albastru de Prusia,Bleu-deschis de Cehia,Iar, la noi – cel mai de pre] –“Albastru de Vorone]”.Peisaje, vestimenta]ii,Dominate de albastru,Produc sublime senza]iiPe umanizatul astru.{i e absolut firescC# savan]i din lumea noastr#Spun c# oameni vie]uiescDoar pe “Planeta Albastr#”.“Fluviul Albastru” – Ian-Tse –Este pentru chinezi sf@nt{i-mplinitor de speran]e,De c@nd sunt ei pe P#m@nt.Doi vesti]i petrec#re]i –En-Du-Fu [i Li-Tai-Pe –Ai iubirii mari poe]iI-au scris cu ... vin multe ode...............................................C@nta un poet vestit,Neam]ul Friedriech Novalis,Un cavaler r#t#cit_ntr-un halucinant vis;Zicea de-o “floare albastr#”,Simbolul \ntrez#ritNu-n gr#dini sau \n fereastr#,Ci-n dorul nem#rginit.Nu “\n stil curat [i antic”Eminescu – apoi c@nta,R#m@n@nd ce-a fost “Romantic”,”Floarea de “Nu-m#-uita!”,Adic# de-o “Floare-albastr#”,Care-a fost “dulce minune”{i-nsemna “iubirea noastr#”{i c# “este trist \n lume”.C@nta Nichita-ntr-o iarn#“Foaie verde de ... albastru”,Cu nostalgii de ... povarn#,Ceva de un ... “cal m#iastru”!!!Au v@ndut pe c@]iva leiChiar \n Oltenia noastr#{i-au ucis ni[te mi[ei“O iubire alb-albastr#”...

A fost [i-un c@ntec, odat#,Se zicea c# marea noastr#E pe nedrept botezat#,C# nu-i Neagr# e ... albastr#...Era ca ochii iubiteiSau ca ai iubitului{i-aprindea focul ispiteiFiresc tineretului.“Dun#rea Albastr#” – valsul –La Viena schimba rondul{i-a luat apoi avansul{i-a cucerit Mapamondul.De mai bine de un veac,_n g@t oric#rui copilI se d#, ca sigur leac,Cu “Albastru de metil”._n multe campionate{i-a tot etalat bravura,Prin golurile marcate,Pe teren, “Scuadra azura”.Care turist a g#sit,_n trecere un cusur,Ca s# impute, voit,Ceva “Coastei de azur”?!Poate numai pre]urile,Fiind, cumva, r#i de plat#,Luxul [i hotelurile,Dar peisajul, niciodat#!.......................................Demult, unii condamna]iErau trata]i foarte aspru –_nfometa]i [i-nseta]i{i priva]i de cer albastru.Cu ferestre astupate{i de gratii \nt#rite,Vedeau \n visuri ciudateZ#ri albastre n#ruite.Pentru ochi m@ng@ietoare,Cu proprie importan]#,Este surs# de splendoare{i confer# elegan]#:Togi, pelerine, mantii,Hlamide, tunici, caftane,Cravate, [epci, p#l#rii,Pardesie [i paltoane,Redingote [i jachete,Rochii, fuste [i taioare,Capoate [i salopete,Geci, dulmane [i fulare.De mai demult are [arm,La clien]i [i la croitori,Militarul “bleu-jandarm”Ce face [i azi furori{i, tot de atunci, pe-aici,S-a rom@nizat, la fel,Pentru mari [i pentru miciFran]uzescul “bleu-ciel”.C@ndva pantaloni de slugi,Dintr-un practic interes,Foarte mul]i poart# azi “blugi”,Alba[tri, bine\n]eles,De-un albastru sp#l#cit{i parc# decolorat,Sau, cumva, semialbit,Cu c#r#mida frecat.Se-mbrac# blugi jerpeli]i,Sau a[azi[i “presp#la]i”,Chiar murdari [i \mb@xi]i{i ostentativ purta]i.Azi, de fapt, nu se mai [tieCe se vrea cu-adev#rat...Ce ar trebui s# fie?E greu un r#spuns de dat!!!Concret, cine s# r#spund#Pentru tot, la ori[ice?Ce vrea o lume imund#{i-ncotro merge? de ce?Iat# dou# \ntreb#riCe \[i pune omenirea,Se-ntrev#d albastre z#ri?O fi altfel devenirea?,Sau, poate, cumva, va fi oVreme numai de dezastre,De o s# se spun# “Adio,Adio, voi z#ri albastre?!”Scap# de \mb#tr@nireCineva? Nu, imposibil!,Dar poate de alb#strire?Da!, mai greu, dar e posibil!

E corect# denumirea,C#ci, \n via]a omeneasc#,Totdeauna “alb#strirea”E profund# [i fireasc#...Omenescul afectiv,N#scocitor, ca atare,_ntr-un sens figurativ,D# \nr#irii culoare.Noi, astfel, pe rom@ne[te,C@nd n-are omul de g@nd,Zicem c# “se alb#stre[te”La inim#, ori[ic@nd;

De dor, de \nstr#inare,De iubire nemplinit#,De nevoi [i-nsingurare,Sau c#dere \n ispit#,De griji [i de sup#r#ri,La orice om, beat sau treaz,De apucat pe c#r#riGre[ite [i de necaz.Unii s-au dus “\n pustie”Sau la schituri, ca siha[tri,_n aspr# c#lug#rie,C#-au iubit “doi ochi alba[tri”Destui, frustra]i, \n zadar,Dau cu paharu-n fereastr#{i cer unui l#utar“Zi-mi de inim# albastr#!”Pe la c@rciumi des r#sun#C@ntecele de be]ie,De pervers# voie bun#,Mahala [i pu[c#rie...,C@ntece de disperare,De speran]e \n zadar,C@ntece de alinare,Cu pahar dup# pahar,Sau fr@nturi de melodii,Din amintiri r#scolite,De regrete prea t@rzii,Cu o lacrim# stropite...C@nt#ri de be]ivi s#rmani,Cu mul]ime de dorin]e,De c@[tig, noroc [i bani,S# vindece suferin]e...Li se-ncurc# limbile,De alcool satisf#cuteDe le-alb#stresc ma]eleB#uturi contraf#cute..............................................Cu “Garda ...” [i AntonescuRom@nia s-a-nverzit,Iar sub Dej [i Ceau[escuZeci de ani s-a \nro[it...Acum, de c@nd ne-am \ntorsFa]a de la R#s#rit,Au trecut al]ii la ... “stors”,{i pe to]i ne-au ... alb#strit.Al#turi de Tricolor,Steagu-albastru-al “Uniunii”Nu lipse[te din decor,Chiar de-l mai \njur# unii,C#ci “europenizarea”,Repede ne-a alb#strit{i-apoi, cu globalizarea,Poate-ajungem stat ... falit.Soarta bietei noastre Na]ii_ncotro o s#-o apuce?Cu albastre situa]iiOare, unde ne va duce?Ea e albastr# la mine,Albastr#-n agricultur#,Fabricile sunt ruine,Albastr# [i \n Cultur#,Albastr# \n [coli, spitale,Albastr#-n politic#,Albastr# \n tribunale,Albastr# [i-n tehnic#.

Albastr#-n Calea Ferat#,Albastr#-n petrochimie,Albastr# \n [tiin]a toat#...Albastre de ... s#r#cie...Dar nu ne-aplec#m, st#m drep]i,La [ocul nostru \n lume,Cu pro[ti [i cu \n]elep]i,M@ndri de latinul nume{i chiar de schimb#m st#p@nii,Sub albastru nostru cer,Glia, limba [i rom@nii,Orice-ar fi, \n veci nu pier.

Valentin Turcu

Balada albastruluiBalada albastruluiBalada albastruluiPictorului Marin Pascu

Cine conduce de fapt lumea? Cine de]ine puterea absolut# peplanet#?

Statele Unite? Rusia, China, Japonia, UE? Toate aceste puterieconomice [i militare nu sunt dec@t ni[te piese de joc, m@nuite dinumbra de adev#ra]ii st#p@ni ai planetei.

Cei care conduc cu adev#rat planeta sunt un grup de oameniextrem de boga]i, foarte bine organiza]i [i care nu apar niciodat#\n v#zul tuturor.

De acolo, din anonimat, ei leaga [i dezleag# mersul lucrurilor.Cei care au auzit de ei, \i numesc Oculta Mondial# sau Illuminati.Cine sunt ace[ti oameni? Cum sunt ei organiza]i? Cum conducplaneta? Ce scopuri au?

Sunt \ntreb#ri la care \ncerc#m s# d#m un r#spuns \n cele ceurmeaz#.

De la cel mai \nalt nivel imaginabil al puterii, acesti Illuminati,necunoscu]i celor mul]i, guverneaz# aproape nestingherit. Ei faclegi [i revolu]ii, ei instaureaza guverne, ei hot#r#sc ce ]#ri disparpentru ca altele s# le ia locul. Ei “fabric#” noi ideologii [i chiarreligii. Se spune c# ei au creat or@nduirea capitalist#, tot ei aucreat-o [i pe cea comunist#. Ei f#uresc tratatele militare [i economiceinterna]ionale, ei schimb# regimuri politice [i pre[edin]i de state,ca pe ni[te simple piese uzate ale unei ma[ini. Metoda lor de lucrueste simpl#, dar eficient# [i poate fi descris# \n 3 pa[i: PROBLEM~,REAC}IE, SOLU}IE.

1. _n primul r@nd, ei creeaz# o PROBLEM~ (conflicte, r#zboaie,revolu]ii, dezastre, etc.) Creeaz# conflicte [i r#zboaie \n care celedou# p#r]i provocate, lupt# una \mpotriva celeilalte [i nu contraadev#ratului instigator. Tot ei finan]eaz# toate p#r]ile implicate \nconflict.

2. Apoi prin intermediul mass-media [i al manipul#rii determin#o REAC}IE \n r@ndul popula]iei, care solicit# o rezolvare aPROBLEMEI ap#rute.

3. _n final, tot ei vin cu SOLU}IA care aproape \ntotdeauna selas# cu efecte dure asupra popula]iei (s#r#cie, restr@ngerea unordrepturi [i libert#]i, etc. – vezi atentatele din 9/11, armele lui Saddam,criza financiar#...). Ei trec \ntotdeauna drept instan]a \mp#ciuitoarecare pune cap#t conflictelor. Avocat Sorina DUMITRESCU

Cine conduce de faptlumea \n care tr#im

_nsu[i ministrul Vasile Lasc#r,oltean [i el, le-a sprijinit activita-tea, “oltenii” fiind ajuta]i s# pene-treze pe pia]a [i \n t@rgurile mol-dovene, \ntruc@t se dorea ca ace[tias# aduc# un nou suflu, o revigo-rarea a comer]ului nostru na]ional.Ceva mai t@rziu, \n 1925, c@]ivaintelectuali [i comercian]i olteni,stabili]i \n Bucure[ti, au \ncercatsprijinirea [i organizarea celor circa5000 de negustori ambulan]i, oltenidin Capital#, prin \nfiin]area Socie-t#]ii Cooperative a Oltenilor“Soarele”, transformat# mai t@rziu\n “Banca Oltenilor Soarele S.A.”S-a avut \n vedere [i \nfiin]areaunui “C#min” al acestora, undeputeau g#si ad#post, hran#, \ngri-jire medical# [i educa]ie. Ini]iatival#udabil# la timpul acela, creat#din fondurile str@nse prin contri-bu]ia oltenilor [i a celor ce le spri-jineau idealurile, a fost [apte animai t@rziu, motiv de litigiu \ntreei [i prim#ria ora[ului care nu voias# le mai dea banii \napoi.

Spre mijlocul veacului al XIX-lea prezen]a “oltenilor” era bineresim]it# \n ora[ele din Muntenia,unde se angajau cu simbrie la bru-t#rii, simigerii, bragagerii sau \n\ndeletniciri ca iaurgii [i precu-pe]i. _ncetul cu \ncetul ei au de-venit un element indispensabil [i\n via]a Capitalei, care i-a \nt@m-pinat cu simpatie de la \nceput.Originalitatea [i temperamentul lor

vioi [i p#trunz#tor, precum [iveselia de care erau nedesp#r]i]i,i-au cucerit pe bucure[teni.

At@t de \nr#d#cinat \n minteabucure[teanului devenise acest ter-men, \nc@t numele generic de “ol-tean” a continuat s# desemnezep@n# t@rziu pe to]i rom@nii comer-cian]i, chiar dac# cei care vindeau,nu mai erau “oltenii” de odinioar#.

Prea pu]ini mai erau cei caref#ceau nego] ambulant pe contpropriu.

Majoritatea celor care vindeaupe str#zi sub numele de “olteni”erau tineri, unii chiar copii, anga-ja]i de angrosi[ti, cu salarii mizere[i g#zdui]i \n condi]ii la fel demizere, muncind din greu pentrua supravie]ui.

A[adar pitorescul comer] ambu-lant, desf#[urat de “olteni” a avuto perioad# de dezvoltare dictat# denecesit#]i cotidiene [i de interesulna]ional sau particular. Mai apoi\ns#, ora[ul \n continu# schimbare[i modernizare a c#utat s# scape deo meserie c#zut# \n desuetudine [icare se \nc#p#]#na s# supravie-]uiasc# \n condi]iile \n care nu maiputea oferi nimic nou \n viitor.

_n \ncheiere, putem spune c# ladinamica dezvolt#rii unei p#r]i alumii sud-est europene, ce se con-frunta cu influen]e v#dit orientale,dar care privea insistent spre Occi-dent, comer]ul [i meseriile au r#s-puns cel mai bine acestui deziderat.

Ing. dr. Mihai LICURICI

Oltenii, Istoria [i Nego]ulContinuare din pag. 3

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2013

_nainte de rezolvarea contesta-]iilor, promovabilitatea reprezenta69,76%, fa]# de 47,10%, la niveljude]ean, 54,40%, la nivel na]io-nal [i 64,46% \nregistrat \n anul[colar 2011-2012. Dup# rezolva-rea contesta]iilor, promovabilitateareprezint# 73,64%, comparativ cu48,24%, la nivelul jude]ului;55,65, la nivel na]ional, [i 67,67%\n anul trecut.

Entuziasmul, \n caz c# suntemobiectivi [i ra]ionali, ar trebui tem-perat, dac# avem \n vedere c#, \ncazul liceelor teoretice, la nivel ju-de]ean, promovabilitatea reprezint#73,83%, iar la nivel na]ional76,80% [i, mai ales, dac# ]inemseama c# la Liceul Teoretic “Inde-penden]a” Calafat, de pild#, eleviiau promovat \n propor]ie de 86,78%.{i, a[a cum \i st# bine celui carese respect#, cu aceste tipuri de liceetrebuie s#-[i propun# cadrele didac-tice [i conducerea liceului nostrua intra \n competi]ie.

Pentru a re\mprosp#ta memoriacelor interesa]i, vom prezenta rezul-tatele din acest an comparativ cucele din anul anterior, spre a remar-ca \n ce m#sur# factorii implica]ipot tr#i satisfac]ia datoriei \mplinite.

_nainte de contesta]ii, situa]ia seprezint# astfel. Din cei 131 elevi\nscri[i s-au prezentat 129 (1, eli-minat; 1 neprezentat), reu[ind s#promoveze 90 (69,76%) \n timpce anul trecut din cei 121 prezen]iau promovat 78 (66,44%). Dincei 90 promova]i, 17 (18,88%) auob]inut medii \ntre 9 [i 9,99, \ntimp ce anul trecut \n aceast# situa-]ie au fost 14 elevi (17,95%). Cumedii peste 9,50, adic# elevi com-petitivi la orice nivel, \n acest an s-au aflat 4 (4,44%) \n timp ce \nanul anterior, \n aceast# onorant#postur# s-a aflat un singur elev(1,28%). Cea mai mare medie apromo]iei 2012-2013 a fost 9,80,iar cea a promo]iei anterioare -9,53.

Referindu-ne la promo]ia dinacest an, pe prima treapt# a podiu-mului s-a situat Ionescu NicoletaAlexandra cu media 9,80, celelaltedou# trepte fiind ocupate dePleniceanu Aurelia M#d#lina – 9,70[i Dumitra[cu Cristina Andreea –9,53, \n continuare clas@ndu-se: 4.M#c#r#u Iulia Elena – 9,51, 5.Gavril# Gabriela – 9,46, 6. C\rciu-maru Miruna Ileana – 9,40, 7.Dinc# Maria Alexandra – 9,38, 8.C\rciumaru Elena – 9,31, 9. B#lun#Simona Oana – 9,29, 10. Gheor-ghi[an Camelia Ionela – 9,25.

Pe grupe de medii, situa]ia seprezint# astfel: 6-6,99 = 29 (32,22%)(\n anul anterior = 15 (19,23%)); 7-7,99 = 26 (28,88%) (22 (28,2%));8-8,99 = 18 (20%) (27(34,81%));9-9,99 = 17 (18,88%) (14(17,95%)).

_n urma rezolv#rii contesta]iilorau promovat \nc# 5 elevi, a[a \nc@treu[i]i sunt 95 (73,64%), num#rulrespin[ilor reduc@ndu-se la 34.

_nainte de a trece la analiza re-zultatelor pe discipline de \nv#]#-m@nt, ne facem o datorie de con-[tiin]#, consemn@nd cu pl#cere per-forman]a elevei B#rbosu MarianaMihaela, care a absolvit cei patruani de liceu cu media 10, secon-dat# de Gavril# Gabriela [i Ple-niceanu Aurelia M#d#lina – 9,97.

La Limba [i literatura rom@n#,

prob# obligatorie pentru toate pro-filurile [i specializ#rile, s-au prezen-tat 122 de elevi, din care 104 aupromovat [i 18 au fost respin[i,promovabilitatea fiind 85,24%, \ntimp ce la promo]ia anterioar# dincei 107 elevi au promovat 96(90,65%). Dintre promova]ii acestuian, 6 (5,77%) au ob]inut mediipeste 9,50, o elev# av@nd \nregis-trat# pe lucrare media 10, \n vremece din promo]ia 2011-2012, au avutpeste 9,50 trei elevi (3,12%). Ceimai buni dintre cei buni, performeriidisciplinei, cei care au probatcuno[tin]e bogate, imagina]ie,sensibilitate [i au avut vocabularbogat [i nuan]at au fost: 1) Gheor-ghi[an Camelia Ionela – 10, 2)Martalog Elena Despina, 3) Pleni-ceanu Aurelia M#d#lina – ambele9,65, 4) M#c#r#u Iulia Elena – 9,55,5) Dumitra[cu Cristina Andreea,6) Ionescu Nicoleta Alexandra –ambele 9,50, 7) Mateescu {tefaniaAncu]a – 9,35, 8) Iona[cu M#d#linaFlorina, 9) Seg#rceanu LaviniaMaria – ambele 9,30, 10) StoicaGeorgiana Andreea – 9,25, 11)C\rciumaru Elena – 9,20.

Repartizarea pe grupe de medii:5-5,99 = 42 (40,96%) (anul ante-rior 28 (26,16%)); 6-6,99 = 15(14,42%) (12 (11,28%); 7-7,99 =8 (7,69%) (23 (21,5%)); 8-8,99 =22 (21,01%) (19 (17,95%)); 9-9,99 = 16 (15,38%) (15 (14,02%));10 = 1 (0,96%).

Dup# rezolvarea contesta]iilor, auob]inut note de trecere doi elevi,num#rul promova]ilor ridic@ndu-sela 106 (86,88%). Ob]inerea multormedii aflate \n zona mediocrit#]ii(sub 7 fiind 57 de medii, adic#54,80%) a fost pus# pe seamafaptului c# la subiectul al treilea s-a cerut comentarea unei poezii, maigreu de receptat, pentru \n]elegereamesajului fiind necesare no]iuni decultur# general#, este nevoie desensibilitate [i de cunoa[tere a mij-loacelor artistice, a tr#s#turilor carac-teristice ale curentelor literare (mo-dernismul [i simbolismul). Afir-ma]ia c# elevii au fost surprin[i,fiindc# se a[teptau s# se dea unroman, n-are niciun fel de acoperire,ba pare chiar ridicol#. Adev#rul,deloc m#gulitor, este c# din cauzalipsei de lectur#, elevii au un voca-bular s#rac, nenuan]at, au oexprimare greoaie, “bolov#noas#”,cu poticneli [i lips# de coeren]#,poate [i ca efect al “avantajelorp#gubitoare” ale internetului, a[acum afirmam [i cu alte prilejuri.

Dup# cum este cunoscut, Istoriaeste disciplin# obligatorie pentruprofilul uman [i, \n general, la acestobiect se ob]in rezultate destul debune. Anul acesta, din cei 57 pre-zenta]i au promovat 56 (98,24%),procent inferior celui din anul [colartrecut, c@nd au promovat to]i cei 52de elevi prezenta]i. {i situa]ia celorcu medii peste 9,50, competitivii,este inferioar# celei din promo]iaanterioar#, anul acesta fiind treielevi la aceast# grup# (este drept,unul cu media 10 ) – 5,35%, fa]#de 4 \n anul anterior (7,62%). Ceicare s-au impus \n fa]a colegilor,determin@ndu-i pe evaluatori s#

\nregistreze pe lucr#ri note mari aufost: 1) Ionescu Nicoleta Alexan-dra – 10, 2) Gavril# Georgeta –9,85, 3) Pleniceanu Aurelia M#d#-lina – 9,75, 4) P#dureanu DenisaGeorgiana – 9,45, 5) Dinc# MariaAlexandra, 6) M#c#r#u Iulia Elena– 9,35, 7) C\rciumaru MirunaIleana, 8) Stoica GeorgianaAndreea, 9) {tirbu Mihaela Cristina– toate 9,20, 10) Iona[cu M#d#linaFlorina – 9,10, 11) Bogasieru LuizaPetru]a – 9,05.

Pe grupe de medii, situa]ia areconfigura]ia: 5-5,99 = 7(12,5%)(anul anterior 5 (9,61%)); 6-6,99 =18 (32,14%) (11(21,15%); 7-7,99= 9 (16,97%) (13 (25%); 8-8,99 =11 (19,64%) (12 (23%)); 9-9,99 =10 (17,85%) (11 (21, 15 %)); 10= 1 (1,78%). O privire atent# scoate\n eviden]# c#, valoric, mediile\nregistrate \n acest an suntinferioare celor din anul trecut.

Continu@nd privirea retrospec-tiv#, vom z#bovi mai mult asuprarezultatelor de la Matematic#,prob# obligatorie pentru profilulreal, disciplin# considerat# grea,a[a cum se spune \n popor c#grele sunt matematica [i carneade porc. _n anii anteriori, rezulta-tele nemul]umitoare, nu numai lanoi, ci [i la case mai mari, eraupuse pe seama dificult#]ii exage-rate a subiectelor. Din c@te am\n]eles de la speciali[ti, \n acest ansubiectele au fost bine \ntocmite,rezonalibile ca grad de dificultate.{i cu toate acestea, s-au \nregistratdestui “pica]i”. S# fie de vin#selec]ia sau faptul c# cei veni]i laliceu sunt departe de a st#p@ni cu-no[tin]ele de baz#, no]iunile ele-mentare ale obiectului. O expli-ca]ie ar constitui-o [i faptul c# at@tla noi, c@t [i la licee cu tradi]ie,sunt admi[i chiar la clasele deMatematic#-Informatic# elevi cumedii generale sub 5 [i chiar laobiectul acesta.

La examenul din iunie-iulie 2013,s-au prezentat 65 de elevi, dintrecare au ob]inut not# de promovare44 (67,69%), \n timp ce anul trecut,din cei 66 prezenta]i (11 din pro-mo]ii anterioare), au ob]inut notede promovare 31 (47,9%), to]i dinpromo]ia 2011-2012, \n cazul acestapromovabilitatea reprezent@nd56,36%. Medii peste 9 apar \n drep-tul a trei elevi (6,82%), \n vremeanul trecut \n aceea[i situa]ie s-auaflat cinci elevi (16,13%). Oricum,procentul de promovabilitate dinacest an este superior celui din anulanterior, ceea ce ar fi o raz#, eadev#rat palid#, de bucurie. Celemai mari medii le-au ob]inut [aseelevi, deta[a]i de colegii lor: 1) B#-lun# Iulian Florin, 2) Dumitra[cuCristina Andreea – 9,10; 3) B#lun#Simona Ioana – 9,00; 4) Firan Ionu]Relu – 8,80; 5) Corneanu Ionu]R#zvan, 6) Pelea Luciana Mariana– 8,60. Repartizarea pe grupe demedii se prezint# astfel: 5-5,99 =20 (45,55%) (anul anterior 8(25,8%)); 6-6,99 = 12 (27,27%)(8(25,8%); 7-7,99 = 6 (13,63%)(6(19,35%); 8-8,99 = 3 (6,8%) (4(12,9%)); 9-9,99 = 3 (6,8%) (5(16,13%)). Poate p#rea un paradox,

dar, de[i procentul de promova-bilitate este superior celui din anulanterior, ca valoare absolut# a me-diilor, balan]a \nclin# \n partea pro-mo]iei 2011-2012. Anul acestapredominant# este mediocritatea,30 de elevi afl@ndu-se \n aceast#situa]ie (68%), iar anul trecut,medii sub 7 au avut doar 16 elevi(51,61%), promo]ia anterioar# fiindsuperioar# [i la capitolul competiti-vitate, \n sensul c# medii peste 8au avut 29,03% dintre elevi \ntimp ce anul acesta, 13,63%. Com-petitivi la orice nivel, cu mediipeste 9 au fost \n acest an 3 (6,8%)iar \n promo]ia anterioar# 5(16,13%). O situa]ie ap#s#toare oconstituie faptul c# se \nregistreaz#14 elevi cu medii \ntre 1 [i 3,adic# 66,66%, \n ciuda faptului c#profesorii care predau acest obiectau valoare real#. S# fie de vin#numai “marfa” cu care se lucreaz#?Dup# rezolvarea contesta]iilor, 3elevi au primit not# de trecere, a[a\nc@t promovabilitatea a devenit72,30%. Se impune o \ntrebareretoric# pe care n-o putem eluda:“Cum se face c# la matematic#,[tiin]# exact#, un elev care a fostnotat ini]ial cu 3,90, prime[te lacontesta]ie media 5? “Care dintreprofesorii evaluatori au fost corec]i[i profesioni[ti? Situa]ia \ns# areimplica]i majore, pentru c# era \njoc viitorul unui om, influen]areanegativ# a destinului acestuia. {icu aceasta nu e de glumit. Oricum,lu@nd \n calcul valoarea mediilor,mediocritatea [i submediocritatea,credem c# se impune o analiz#competent# [i matur#, urmat# dem#suri \n consecin]#.

Faptul c# din cei 117 \nscri[i ladisciplinele op]ionale au promo-vat 116 dovede[te o calaborarefructuoas# \ntre elevi [i dirigin]i,elevii fiind \ndruma]i cu tact s#-[ialeag# disciplina de \nv#]#m@ntpentru care au \nclina]ii [i cuno[-tin]e. Prezentarea rezultatelor dela disciplinele op]ionale nu aredarul de a stabili ierarhii, \ntruc@tacestea nici n-ar fi concludente [inici n-ar fi elegant, av@nd \n ve-dere \n mod special gradul diferitde dificultate a acestora, ad#ug@nd[i faptul, deloc de neluat \n seam#,c#, dac# la [tiin]ele exacte pot fistabilite bareme precise, la celeumaniste subiectivismul g#se[tec@mp mai larg de manifestare.

To]i cei 39 de elevi care [i-auexprimat op]iunea pentru Geogra-fie au reu[it s# promoveze, a[acum au stat lucrurile [i cu cei 43care s-au prezentat anul trecut laacest obiect, deloc facil \n opinianoastr#. De[i s-au ob]inut rezultatedeosebite \n ceea ce prive[te va-loarea mediilor, situa]ia este totu[isub nivelul celei \nregistrate \n anul[colar 2011-2012. Astfel, \n acestan [colar, doi elevi au ob]inut me-dia 10 (5,12%), \n aceast# onorant#situa]ie fiind \n anul anterior 7(16,25%). Cu medii \ntre 9 [i 9,99apar la bacalaureatul din 2013 unnum#r de 25 de elevi (64,1%), iar\n anul 2012 la aceast# grup# aufost 32 (76,76%). Cei care au avutonoarea s# se \nscrie \n categoria

performerilor, a competitivilorsunt: 1) C\rciumaru Elena, 2) C\r-ciumaru Miruna Ileana – 10; 3)B#rbosu Mariana Mihaela,4)Gavril# Gabriela – 9,80; 5) Poma-n# Lenu]a Laura – 9,75; 6) B#din#Irinel Andrei, 7) Gheorghi[an C#-t#lina Ionela, 8) Meteescu {tefaniaAncu]a, 9) M#c#r#u Iulia Elena –9,70; 10) Ciobanu D#nu] Florian– 9,50. At@t \n acest an, c@t [i \ncel precedent, niciun elev n-aob]inut medii sub 7, a[a \nc@t pegrupe de medii, situa]ia are con-figura]ia: 7-7,99 = 1 (2,16%)(1(2,32%); 8-8,99 = 11 (28,2%)(3 (6,97%)); 9-9,99 = 25 (63,41%)(32 ( 74,91 %)); 10 = 2(5,12%)(7 (16,35%). Media general# peobiect a fost \n acest an 9,11, iar\n anul precedent 9,38.

Pentru Logic#, Argumentare [iComunicare au optat 14 elevi, pro-movabilitate 100%, anul trecutobiectul fiind op]iunea a 6 elevi,to]i promova]i. Referitor la mediageneral# a obiectului, \n acest aneste 9,10, sub nivelul valoric alcelei din anul trecut, 9,40. _n ambiiani, medii peste 9,50 au ob]inutc@te 3 elevi, \ns# procentele suntdiferite: 21,43 pentru acest an [i50 pentru anul 2012. Au reu[it s#ob]in# medii peste 9: 1) IonescuNicoleta Alexandra -9,90; 2) NeicuCristina Georgiana, 3) PleniceanuAurelia M#d#lina – 9,70; 4) B#deleVirginia Maria Miruna – 9,10.Mediile sunt repartizate pe grupe \nfelul urm#tor: 6-6,99 = 3(21,43%);7-7,99 = 2(14,16%); 8-8,99 = 4(28,53%); 9-9,99 = 5 (35,71%),ceea ce este \mbucur#tor, dac# se]ine seama c# ele se plaseaz# \nzona performan]ei, cu medii peste8 fiind 9 elevi (64,28%).

Filosofia a fost preferin]a unuisingur elev, Dinc# Maria Alexan-dra pe a c#rei lucrare a apa#rutmedia 10.

_n fine, pentru disciplinele de laprofilul uman, lista preferin]elorse \ncheie cu Sociologia, pentrucare au optat 3 elevi, promova-bilitate 100%, c@te un elev pentru5-5,99; 6-6,99 [i 8-8,99 (33,33%).

Op]iunile celor mai mul]i absol-ven]i de la profilul real s-au \n-dreptat spre Anatomie, [i fizio-logie uman#, genetic# [i ecologieuman#, pentru care au sus]inutproba scris# 58 de elevi, 57 promo-v@nd (98,27%) comparativ cu anultrecut c@nd din cei 45 prezen]i auob]inut note de trecere 42 (93,33%).Rezultatele din acest sunt superioa-re, \n sensul c# medii peste 8 auob]inut 32 de elevi (56,14%) \ntimp ce \n anul anterior au fost 20(47,62%). Din promo]ia acestui anau ob]inut medii de la 9,50 \n sus12 elevi (21,05%). Ferici]ii pur-t#tori de stindard ai performan]ei,m@ndrie a p#rin]ilor [i a [colii sunt:1) B#lun# Simano Ioana, 2) Croi-toru Cristina Maria, 3) Dumitra[cuCristina Andreea – 10; 4) B#lun#Iulian Florin – 9,90; 5) Dumbrav#Bianca Ileana; 6) Trandafir AndreeaVasilica – 9,80; 7) OstroveanuMaria Mihaela – 9,70; 8) Ciuc#Marius Constantin – 9,60; 9) Cor-neanu Ionu] R#zvan, 10) LucanOana Dana – 9,55; 11) CiontuFlorin Costinel, 12) GhionescuAlina Vasilica – 9,50.

A mai trecut un bacalaureatContinuare din pag. 1

Continuare din pag. 8

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel. / Fax: (0251) 587.300

REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCU

CMYK

Nr. 7iulie 2013

_nc# nu se stinseser# ecourilesuccesului de r#sunet repurtat dehandbali[tii b#ile[teni (care, rea-mintesc au ocupat locul al III-lea[i au ob]inut medaliile de bronz laTurneul final de Juniori IV, dis-putat la Turda) [i iat# c# din noub#ie]ii no[tri recidiveaz# [i produco mare surpriz# la Baia Mare, omare bucurie pentru noi [i, n-amniciun motiv s# nu cred, c# [ipentru \ntreaga suflare b#ile[tean#.

_n perioada 28-30 iunie 2013,s-a ]inut \n capitala Maramure[uluiTurneul de handbal masculin [ifeminin la toate categoriile dev@rst# (minihandbal, masculin [ifeminin, juniori IV masculin [ifeminin, juniori III masculin [i fe-minin), turneu denumit “Festiva-lul Handbalului Juvenil”, anulacesta fiind cea de a X-a edi]ie.Competi]ia s-a desf#[urat \n patrus#li de sport ale municipiului. Laacest festival a avut onoarea de afi invitat# [i echipa de handbalmasculin, juniori IV a CSM Pro-gresul B#ile[ti, echip# despre carenu se [tia mai nimic. Acum, laacest festival, \n urma rezultatelorob]inute \n jocurile cu CSS Sibiu,{coala Copiilor Bucure[ti, CSExtrem Baia Mare I [i CS Ex-trem Baia Mare II, echipa noastr#a devenit cunoscut#, pentru c# ac@[tigat deta[at toate \nt@lnirile.

Publicul b#im#rean, sportiviiprezen]i la festival, profesorii [i

Echipa – pe prima treapt# a podiumuluiMitu Andrei Cornel –

aplaudat, elogiat, respectat [i iubit de b#im#reniantrenorii, ca [i observatorulFedera]iei Rom@ne de Handbal,d-l prof. Tomescu, c#ruia i s-aual#turat foste mari glorii ale hand-balului rom@nesc [i d-l primar almunicipiului Baia Mare, C#t#linChereche[, au aplaudat, au apre-ciat [i au elogiat jocul prestat deechipa b#ile[tean# \n toate \nt@l-nirile din cadrul acestui festivalal handbalului juvenil. Printrealtele, d-l primar C#t#lin Chere-che[ era foarte fericit c# s-a reu[itca [i de aceast# dat# Baia Mares# fie capitala handbalului rom@-nesc. Domnia Sa iube[te [i sus]inesportul, \n general, handbalul \nmod special, acest sport fiind unsimbol al municipiului [i de aceea[i-a exprimat dorin]a ca cei maibuni dintre cei buni s# c@[tige.

Echipa noastr# a c@[tigat grupadin care a f#cut parte [i a \nt@lnit\n final# forma]ia CSS ExtremBaia Mare I, \n fa]a c#reia a c@[-tigat [i a ob]inut astfel locul I,prima treapt# a podiumului, fiindmerituoasa c@[tg#toare a acestuifestival al handbalului.

_n jocurile turneului, s-a deta[atnet fa]# de to]i ceilal]i handbali[tiprezen]i \n competi]ie sportivulMitu Andrei Cornel. Handbalistulnostru a fost aplaudat la scen#deschis# de to]i cei prezen]i \nSala Sporturilor “Lasc#r Pan#”,acolo unde s-au desf#[urat toatefinalele. A fost felicitat de fostulinterna]ional Petru Pop care i-a\nm@nat diploma de goalgheter .

Ne-am sim]it flata]i [i onora]i

Promovabilitate de 69,82% laLiceul “Mihai Viteazul”

Pe 1, 3 [i 5 iulie s-au sus]inut probele scrise pentru examenulde Bacalaureat. _n B#ile[ti, examenul s-a desf#[urat la Grupul{colar “{tefan Anghel”.

At@t cei de la uman, c@t [i cei de la real au sus]inut prima dat#proba la Limba [i Literatura rom@n#. A doua prob# a fost ceaspecific# profilului: filologia [i [tiin]ele sociale au dat examen laIstorie, iar cei de la matematic#-informatic# [i [tiin]e ale naturii audat examen la Matematic#. Ultima prob# a fost la alegere. Cei dela uman au putut s# aleag# \ntre Geografie, Logic#, Psihologie,Filosofie, Sociologie, Economie [i Literatur# Universal#, iar cei dela real \ntre Informatic#, Fizic#, Biologie [i Chimie.

La Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” s-au \nscris 131 de elevi,dintre care 15 din promo]iile anterioare. Rata de promovabilitatea fost de 69,82%. Cea mai mare not# de la BAC a luat-o NicoletaAlexandra Ionescu (9,80). A fost urmat# de Aurelia M#d#linaPleniceanu (9,70), Cristina Andreea Dumitra[cu (9.53), Iulia ElenaM#c#r#u (9,51) [i Gabriela Gavril# (9,46). “Examenul a fost u[orpentru c# am \nv#]at foarte mult”, ne-a spus Nicoleta. Cea maigrea prob# pentru ea a fost cea la istorie.

Promovabilitate 0 la promo]ia curent# laGrupul {colar “{tefan Anghel”

Din Grupul {colar “{tefan Anghel” au luat BAC-ul dou#persoane, Yvonne M#d#lina Url#toreanu, din promo]iile anterioare[i Ana Camelia Iacob de la seral. Mihai, elev la “{tefan Anghel”ne-a zis c# probele nu au fost grele, nu a promovat examenulpentru c# nu a \nv#]at. Emilia, mama unui elev spune c# “eleviicare au liceul pe meserii ar trebui s# dea BAC-ul profesional.Numai a[a poate reu[esc [i ei s# ia BAC-ul. E normal, ei moduleleastea le fac, din asta trebuie s# dea examenul, nu din matematic#,fizic# sau ce dau ceilal]i. Nu e liceu teoretic.”

Examenul s-a desf#[urat f#r# incidente majore. Un singur eleva fost dat afar# din examen pentru c# a \ncercat s# copieze.

Paul V#deanu, directorul Liceului “Mihai Viteazul” le spune elevilorcare o s# sus]in# examenul de Bacalaureat \n 2014 c# “pentru cei dela profilul real perioada de preg#tire pentru examenul de Bacalaureat\ncepe \n prima zi de clasa a IX-a, iar pentru cei care nu au \nceput\nc# s# nu se descurajeze pentru c# niciodat# nu e prea t@rziu.”

Adelina CIOCHIA

c@nd d-l primar al municipiuluiBaia Mare a venit special s#cunoasc# delega]ia sportivilor dinB#ile[ti, exprim@ndu-[i bucuria c#au reu[it s# o transfere la BaiaMare pe Ada Nechita, handbalist#care a \nv#]at abc-ul handbalului[i s-a format la B#ile[ti.

Duminic# 30 iunie 2013, \nce-p@nd cu ora 14 a avut loc festi-vitatea de premiere. Cu to]ii amradiat de fericire, \ntruc@t printrecei premia]i individual s-au aflat[i componen]i ai echipei noastre,ob]in@nd distinc]iile: cel mai bunportar – Coad#lat# Sorin; cel maibun centru – Coconoiu George{tefan; cel mai bun pivot – GruiaAndrei Vlad, bine\n]eles, al#turide goalghetereul tuneului – MituAndrei Cornel.

Dup# \nm@narea diplomelor [ia medaliilor, d-l prof. LeontinPop, Directorul CS Extrem BaiaMare, s-a adresat tutuor partici-pan]ilor, spun@nd printre altele:Sper#m ca [i \n acest an s# \ndep-linim \mpreun# obiectivele Festi-valului handbalului juvenil: s# \n-

v#]#m s# ne respect#m coechi-pierul, adversarul, spectatorul dintribune, s# d#m dovad# de fairplay at@t pe teren c@t [i \n afaralui, s# ne bucur#m de victorie [is# \nv#]#m din e[ecuri.

Delega]ia b#ile[tean# s-a bucu-rat din plin de victoriile ob]inutede minuna]ii no[tri handbali[ti, iarm#rturie c# iubesc cu adev#rathandbalul stau rezultatele ob]inutep@n# acum, o salb# de medaliistr#lucitoare.

{i cum o bucurie nu vine nicio-dat# singur#, Federa]ia Rom@n#de Handbal a trimis un fax c#treCSM Progresul B#ile[ti prin carene \n[tiin]eaz# c# sportivii MituAndrei Cornel [i Nicolae IstrateAlexandru-Ion sunt convoca]i pedata de 25 august 2013 la CentrulNa]ional de Excelen]# Sighi[oara,pentru a participa la tab#ra depreg#tire a lotului na]ional. F#r#a fi considera]i lipsi]i de modestie,m#rturisim c# nu suntem surprin[ide acest fax, deoarece sportiviinominaliza]i (ca [i al]ii) [i-au f#cutpe deplin datoria, iar Mitu AndreiCornel este un mare talent, unhandbalist de excep]ie, un sportivserios, respectuos [i modestdespre care se va auzi nu pestemult timp c# este unul dintre ceimai talenta]i handbali[ti din ]ar#la categoria lui de v@rst#.

Antrenor Ioana (Cu]a) LUPU

Dac# \n anul [colar precedentpentru Fizic# au optat 6 elevi, to]ipromova]i cu media general# 7,89,anul acesta [i-a exprimat preferin]apentru obiect un singur elev carea promovat cu media 8,50.

_n fine, pentru Chmie organic#[i-a exprimat preferin]a tot un sin-gur candidat, Pelea Luciana Ma-riana, care a ob]inut merituoasamedie 9,60.

De data aceasta pentru a nuplictisi sau chiar a enerva pe uniicititori mai temperamentali nuvom face compara]ii \ntre mediala intrare, cea din clasa a XII-a,media general# [i cea de la baca-laureat, aprecierile comparativerezum@ndu-se la media cu care auintrat \n liceu primi 5 din fiecarespecializare [i cele de la examenulde bacalaureat, cu marele regret [icu starea de ap#sare sufleteasc#generate de faptul c# dintre cei 23elevi afla]i \n aceast# situa]ie numai2 au reu[it s# ob]in# la examenulfinal medii mai mari dec@t laadmiterea \n liceu (la unul plusulfiind insignifiant, numai 6 sutimi),saltul calitativ, demn de apreciatfiind f#cut doar de Ionescu Mi-haela Alexandra, 9,80 fa]# de8,80. _n rest s-au \nregistrat numaiminusuri cuprinse \ntre 0,06 [i2,27, dovad# c# cei nominaliza]inu s-au adaptat suficient [i n-auputut ]ine pasul cu exigen]eleliceului. F#r# a avea inten]ia de a-i jigni, ci numai din dorin]a sin-cer# ca viitorii liceeni s# trag# con-cluziile care se impun, spre a evitaaceste situa]ii nedorite [i nepl#-

cute, cu str@ngere de inim#, vomnominaliza elevii cu cele mai maridiferen]e, \n ordinea bacalaureat-admitere: Ciuc# Marius Constan-tin: 2,27 p (6,88 – 9,10); VulturuMarius Robert: 2,20 (7,08 – 9,28,inexplicabil av@nd \n vedere c#media clasei a XII-a a fost 9,50,iar media general# 9,42!!); Mit#Camelia Ileana: 2,14 (6,46 –8,60); Manea Camelia Elena: 1,98(7,66 – 9,64, de asemenea, 9,16\n clasa a XII-a, respectiv 9,44);Demetrecu Deni Radu: 1,66(7,30-8,96); Ban# Marius Cristian:1,62 (7,15-8,77); Ghionescu AlinaVeronica: 1,12 (8,23-9,35, cls aXII-a 9,56, media general# 9,59);Grozavu Roxana Ileana: 1,08(7,50-8,58). Sigur c# este un prilejde medita]ie.

Pe orice fa]# am \ntoarce lu-crurile, situa]ia nu este normal#[i se poate interpreta diferit. Dac#a crescut exigen]a cadrelor didac-tice de la liceu [i a celor dincomisiile de evaluare, f#r# a seajunge la exager#ri, aceasta estepartea plin# a paharului. Dac#exigen]a cadrelor didactice din \n-v#]#m@ntul gimnazial este sc#zut#,intervenind acea indulgen]# p#gu-bitoare, nimic nu poate fi maidezavantajos pentru elevi [i pentru

A mai trecut un bacalaureatsistemul de \nv#]#m@nt.

Ne permitem s# reiter#m, pentrua fi auzit# de cine trebuie, de[ine-am cam dat seama c# vorbim\n van, ideea c# spre a fi evitatesitua]iile neonorante, se impunestringent revenirea la concursurilede admitere \n licee [i \n facul-t#]ile de stat, pentru a nu l#sadestinul \nv#]#m@ntului liceal peseama repartiz#rii computerizate[i al celui superior pe rezultatelede la examenul de bacalaureat.Cine are urechi de auzit s# aud#!

Oricum, consider#m c#, unapeste alta, rezultatele sunt, \n ge-neral bune, iar cei implica]i, mul]ielevi [i profesori, pot avea motivede satisfac]ie, cu toate c# se im-pune ca to]i factorii responsabilis# mediteze cu maturitate asuprap#r]ii mai pu]in luminoase a exa-menului de bacalaureat [i s# trag#concluziile care pot duce la ob]i-nerea unor rezultate superioare dela an la an.

Din acest col] de pagin#, adre-s#m felicit#ri elevilor cu rezultatesuperioare [i celor care i-au preg#-tit, un cuv@nt de \mb#rb#tarepentru cei respin[i care trebuie s#fie c#l#uzi]i de faptul c# “aupierdut o b#t#lie, nu r#zboiul”.

Gh. Gheorghi[an

Continuare din pag. 7