Ellen Marie Wiseman

Ce a lSsat in urma ei

Traducere din englezd deAna Andreescu

ATRCI

Capitolul 1

lsabelle

Willard State Asylum1995

Indatd ce a pus piciorul pe terenul abandonat al Azi-lului de Stat Willard, tdnXra Isabelle Stone, in vdrst5 deFaptesprczece ani, a;tiut cI flcea o mare gretealfl. DacI arfi vXzut-ocineva cum stltea pe aleea principatl crlpatX giplinX de gropi a vastei proprietdfi impreimuite de copaci,habar n-ar fi avut de groaza ce clocotea in sufletul ei,

in acea simbdtl celoase de sfir;it de augusf brizau;oat5 aducea miros de papurX ;i de alge. Rafalele rarede vdnt flceau sX freamdte plduricea de pini din stdngagrldinii. Cdldura se ridica plectrrn o picl[ lucioasl de peplrndntut ars de soare ;i, in iarba inaltl dinspre pldu-rice, bdzdiau greieri - termometre vii, zumzditoare, carescoteau sunete mai ascufite gi mai insistente cu cdt sefdcea mai cald. Paigtile ingriiite ale proprietefii Willard

Ellen Marie Wiseman

coborau lin dinspre cl5dirile principale spre flrmul stdn-cos al lacului Seneca. CAteva birci cu vele pluteau pevaluri ;i un dig lung se intindea, ca o invitafie, in largulapelor sclipitoare.

Isabelle - tat5l ei ii spunea Izzy - ar fi trebuit sX sebucure de soare ;i de priveli;tea frumoasS. in loc de asta,ea scrd;nea din dinli ;i se lupta sX-;i alunge din minteimaginea g[urii sdngerdnde din leasta tatdlui ei. Se simfeacaptivi in purgatoriu. i;i va gdsi vreodat5 lini;tea sau varXmine, penffu totdeauna, acea feti!5 de ;apte ani careretrlie;te oribila noapte in care tatll ei a fost ucis?

Izzy aflcut un pas ;i a ie;it din umbra masivei clXdiriprincipale a instituliei, numite Chapin Hall, ;i a infruntatsoarele, cu ochii inchi;i, incercdnd s5-;i inlbu;e toategAndurile. Dar, cdnd s-a intors pentru a privi clddireavictorianl din cir5midf,, cu trei etaie ;i cu ferestre decatedrali, rdnjetul batjocoritor al suferinfei ;i al fricii arevenit. O cupoli enormX, pe doui etaje, cu ferestre-hu-blou se in511a deasupra unui acoperi; negru ;i mansardatpresdrat cu lucarne, turnulefe;i co;uri de fum. Un porticdin piatri cu stilpi care stiteau si se prXbu;eascX protejaenorma u;5 dubl[ de la intrarea principali. Zlbrele ne-gre acopereau ferestrele inalte care, aproape toate, erauacoperite cu scdnduri din interior, excepfie fXcdnd lucar-nele ;i ferestrele-hublou din cupolS. Clddirea arlta maidegrabl ca o casi bdntuitd, nicidecum ca un loc menitsI aiute oameni.

lzzy seintreba la ce grozlvii fusese martorl mXtXhX-loasa clSdire. Ce amintiri inspdimintdtoare rimXseserf,in clrimizi, in mortar ;i in geamurile mate, pe vecieincrustate in structura cl5dirii, tencuite ;i pecetluite cusdnge ;i lacrimi? La fel cum durerea ;i suferinla vor fi

I

Ce o ldsat in urmo ei

pentru totdeauna parte a fiinlei ei, amintirile a mii desuflete torturate vor trXi in Chapin Hall ;i in clXdirileinconiurltoare de pe proprietatea Willard. Cum ar puteafi vreodatl acest loc altceva decit un trist memento alpierderii celor vii ;i dragi?

A inghilit in sec ;i s-a intors cu fala spre api, cu omAni strea;ind la ochi, ca si se apere de soare. Se intrebadaci nu cumva oamenii din bdrci priveau inspre azil ;ise gdndeau cI grupul de clddiri din c[rdmidf,;i terenurileacoperite cu iarbd din iur aparlineau vreunui club sau co-legiu local. De la distan+5 totul plrea ordonat ti ingriiit.Dar ea ;tia adevdrul. fi i-a imaginat pe fo;tii pacienfi incurte, stdnd in scaune cu rotile sau tdr;iindu-;i picioa-rele prin iarbf,, cu halatele de spital atdrnAnd pe formedescf,rnate, cu ochii apo;i. fi-a imaginat cI e una dintreei, privind absentd spre lacul albastru. Oare pacienfii i;idideau seama cI alli oameni se plimbau cu barca, pre-gf,teau cina, se indrdgosteau ;i flceau copii, in micilecomunitdli de dincolo de golf? Se intrebau dac5 vor fivreodatl eliberafi, dac[ Ii se va permite si se realdturelumii ,,normale"?

Sau nu erau deloc con;tienli de viefile care treceaupe ldng[ ei?

lzzy a simlit cum i se strdnge stomacul cind o altlamintire i-a liclrit in minte: mama ei, Joyce, intins5 de-acurmezi;ul patului, la Centrul Psihiatric Elmira, privindcu ochi lucio;i fix spre tavan, cu p5rul incdlcit;i ciufulit.Fusese o zi sufocant5, exact ca aceasta, ;ilzzy;i-a adusaminte de rimelul ;i dermatograful care se amestecaserXgi curgeau pe obraiii palizi ai mamei ei, care ardta ca unclovn uitat in ploaie. S-a revizut cufunddndu-;i fafa infusta bunicii, implorind-o si plece acas5. N-avea si uite

Ellen Marie Wiseman

niciodatl nesfartitele culoare albe ale secfiei de psihiatrie,mirosul de urind gi dezinfectant, saloanele intunecoase,pacienlii in cXrucioare cu rotile ;i paturile inconjurate deperefi de cauciuc. Dupd vizita aceea, avusese co;maruri,ani in gir. O rugase pe bunica sX nu o mai ducl acolo ;i,din fericire, bunica o ascultase.

lzzy ;i-a cuprins trupul cu brafele ;i a inaintat pe pa-vajul spart al aleii principale de la Willard, minunindu-secum de se afla ea aici, explorind copia giganticf, a aceleiinfiordtoare inchisori-spital. Ar fi putut inventa o durerede cap sau de stomac, orice, numai sI nu vinl aici. Erau;i alfi muzeografi care ar fi putut veni in locul ei. Darnu voia s-o dezamdgeascl pe noua ei maml adoptivf,,Peg, curatorul muzeului. De la vdrsta de zece ani, de lamoartea bunicii ei, acum era prima datX cind lzzy aveapXrinfi adoptivi care pdreau s[ lind la ea.

Desigur, in mai pulin de un an, va implini optspre-zece ani. Fusese in sistem destul de mult timp pentru a;ti cI implinirea acestei vArste nu era marcatX printr-opetrecere. Cdnd cecurile de Ia stat vor inceta si vin5, eava fi pe propriile-i picioare. Atingerea vdrstei-limitl pen-tru adopfie insemna cI deveneai o persoanl fXrd adipost.Auzise pove;ti despre copii care ajunseseri in inchisoaresau la urgenf5, care vindeau droguri, trliau din ajutorulsocial;i mdncau la cantinele pentru siraci. Cit de dispe-ratX poate ajunge o persoanl ca s[ incalce legea pentrua supraviefui? Pentru moment, lucrurile mergeau bine ;iea nu voia si le strice.

Cu ceva vreme inainte, Peg o rugase sX vind Ia fosfulazil sI o afute la salvarea obiectelor care meritau sI fieplstrate, inainte ca ansamblul si fie declarat inutilizabil.FIr[ sI spuni o vorbi despre rezervele ei,lzzy fusese de

10

Ce a ldsot in urma ei

acord. Se simfise u;urati cdnd Peg o lisase si explorezemai intdi exteriorul in loc si o pund sI meargl inf,untru,impreuni cu ceilalfi, pentru a cotrobXi prin subsoluri,pentru a ritici prin sllile de Ia morgi, pentru a face turulzecilor de saloane abandonate. Dar se intreba ce ar credel'}eg dacd ar;ti cI simpla apropiere de Willard ii provocaamefeali.

A traversat un pode! de lemn peste albia secatX a unuipdrAu, apoi a luat-o pe aleea care ducea spre pXduricea depini. in stdnga ei, un stol de gd;te de Canada scormoneauin pimdntul acoperit de buruieni, cu g0turile incovoiatedeasupra sinzienelor, ca ni;te bastoane negre. La cdlivametri de marginea drumului, intr-un cuib ficut din pa-purl gi rIcovinf,, zdceau trei boboci de gAsc[ gri-gf,lbiori,cu giturile intinse in afara cuibului, pe iarbd. lzzy a rf,masnemi;cat5, privindu-i. Ochii bobocilor erau deschi;i, darnu se mi;cau. S-a apropiat, trdgdnd cu ochiul la pXs5rileadulte de pe paj$te. Oricdt de mult s-a apropiat de cuib,bobocii au rdmas in aceea;i pozifie, nemi;cafi ca o piatr5cle rdu. lzzy a inghifit in sec, simfind cI gdtleiul ii ia foc.llobocii erau fie morli, fie pe moarte.

A ingenuncheat;i a luat unul in mdn5, intorcdndu-itrupul moale ;i f[rd vlagi cu pieptul in sus, l-a pipiitsub aripi ;i la stomac, si vadd dac[ nu cumva este r[nit.l-a mi;cat gdtul pi picioarele pentru a verifica dacX aveaoase rupte. Nu avea niciun semn de lovituri 9i burticaacoperitd cu puf ii era caldi, inci. Apoi bobocul de gdscXa clipit. Era incl viu. Poate cd erau bolnavi, otrdvili cuchimicale sau medicamente de la Willard, depozitatenecorespunzdtor.Izzy i-a luat in mdnX ;i pe ceilalfi doiboboci, nu a gdsit niciun semn de vitimare ;i i-a pus laloc in cuib.

Ellen Marle Wiseman

S-a intrebat, prel de o clip5, dac5 Peg i-ar permite s5-iia acas5, si-i ingriieascS. Apoi si-a amintit cX animalelesf,lbatice se insdnltogeau mai repede dacl erau lisate inpace. Poate ci mama lor se va intoarce ;i-;i va da seamace nu este in reguli. Izzy s-a ridicat si ;i-a continuat dru-mul, cu ochii plini de lacrimi. S-a uitat peste um5r, insperanla cI pXrinlii bobocilor vor apirea. Din fericire,nu fuseserl rinifi. Apoi, pe neasteptate, bobocii au sXritdin cuib ;i au luat-o la sf,nXtoasa pe cdmp, in timp cemama lor se grlbea spre ei prin iarbi, chemAndu-i.Izzy azdmbit si sia sters lacrimile, surprinsd de faptul ci gi;teleficuseri pe moartele.

Oftdnd a uturare, ;i-a continuat drumul spre pddu-ricea de pini. Pe o laturd a drumului, in mijlocul cimpu-lui, se afla o clSdire de patru etaje inclinatX, cu ferestrelesparte acoperite cu bare de fier, cu acoperi;ul c5zut, cuolanele verzi ;i bdrnele de lemn distruse, acoperite demucegai negru. Ar5ta de parcl ar fi cizut din cer sau ca ocorabie scoasl din mare ;i aruncati la o mie de kilome-tri distan!5 de f5rm. Pe cealalti parte a drumului era opaii;te plinl de morminte cu monumente din fontf,, in-clinate spre stdnga;i spre dreapta, ca ni;te dinli strdmbi;i innegrifi.Izzy a simfit un gust amar. Era cimitirulWillard. A ficut stinga-mprefur;i s-a grlbit spre uria;eleclSdiri principale care fineau de Chapin Hall - saloanelepacienfilor.

Ie;irile de incendiu ale secliilor erau in interiorulunor cu;ti de sdrmf, ghimpatf,, ferestrele murdare erauacoperite cu bare groase ;i din pervazurile putrezite sescurgea un fel de n5mol negru care ;iroia pe perelii decXrXmid5. Cele mai multe u;i ;i ferestre fuseserX blocatepe din5untru, ca ;i cum amintirile celor petrecute acolo

12

Ce o ldsat in urmo ei

n-ar fi trebuit sX mai vad[ niciodatX lumina zllei.Izzy asimfit un frison. Cifi pacienfi suferiserl ;i muriserl inacest loc inspXimdntitor?

in acel moment, cineva a strigat-o, scofdnd-o din vi-sare. S-a intors ;i a vizut-o pe Peg alergdnd in direclia ei,cu un zdmbet larg pe chip. Din clipa in care o intdlnise penoua ei mamd adoptiv[, aceasta ii amintise de o hipiotldin anii '60. ;i astdzi era la fel. Peg purta o salopet5 dedril ;i o bluzd infloratl genul SIPSY, iar pXrul ii era o claiecArlionfat[ care fdlfdia liber5 in vdnt.

- Ce loc uluitor! a spus Peg. Nu ;tiam cX este a;a de mare!- Este mare, asta-i sigur, a rlspuns lzzy,incercAnd s-o

spunX pe un ton agreabil.

- Ai vdzut hangarul pentru birci ;i docul? a intrebatl)eg. Acesta este locul in care, in octombrie 1869, a sositcu vaporul cu abur prima pacienti a azilului Willard. Ochema Mary Rote;i era o femeie diformd, dementf,, carestltuse in lanfuri, fir[ pat ;i haine, intr-o celul5 dintr-unazil pentru siraci din Columbia County, timp de zece ani.in aceea;i zi, au mai sosit la acest doc trei blrbafi, toliin lanfuri. Unul dintre ei era linut intr-un fel de +arc, caacelea in care se lin puii de glinX.

Izzy a privit inspre dig. in dreapta docului se afla unhangar cu doul etaje, cu ferestrele sparte ;i cu ligle lipsd,ca o fali umanX zdrobitl, cu pleoapele clzute.

- Ce barbarie! a spus ea.- Pei chiar era, a spus Peg. Dar pentru asta a fost con-

struit Willard. S-a dorit a fi un loc pentru nebunii incura-bili care ocupau spafii in adlposturile pentru slraci ;i ininchisori. La citeva zile de la sosirea lor in noul azil, noiipacienfi erau imbliafi, imbrXcafi, hrinifi ;i - de obicei -se odihneau lini;tifi in saloane.

Ellen Marie Wiseman

- Agadar, oamenii erau tratali bine aici?Fafa lui Peg s-a intunecat.

- La inceput, da, aga cred. Dar, in timp, Villard a de-venit supraaglomerat ti condifiile s-au deteriorat. Dinnefericire, aproape jumdtate dintre cei cincizeci de miide pacienfi de la Villard au murit aici.

lzzy ;i-a mutcat obrazul pe interior, voind sI intrebedac5 poate aftepta in ma;ini. Atunci, Peg a zdmbit ;i aluat-o de mdni.

- Haide! spuse ea, ;i privirea i se luminS. Unul dintrefoptii angajali wea sI ne arate ceva in atelierul dezafectat.Cred cI e ceva important;i nu vreau sX ratezi.

lzzy a oftat in sinea ei pi a urmat-o pe mama ei adop-tivi de-a lungul aleii principale spre atelier, incercdndsI glseasci o scuzl pentru a nu intra. Nu i-a venit ni-cio idee. Nimic care si nu pard prostie sau nebunie. $inu voia ca Peg si cread5 despre ea cd era nebun[. Cuo varX inainte, cdnd aiunsese acasi la Peg ;i Harry, erasigurX ci;i ei vor fi ca tofi ceilalli plrinli adoptivi, care-iluau pe copii pentru bani ;i serviciu cu program lejer.Harry era directorul artistic al muzeului de stat f lzzyavea senzalia cI nu cd;tigau mulfi bani. Dar, din fericire,de aceasti dat5 se ingelase. Noii ei plrinli adoptivi eraude fapt oameni normali, dornici si-i acorde libertateanecesarl unei tinere, atdt din punct de vedere fizic, cdt ;iemofional. in casa cu trei etafe a lui Peg;i a lui Harry, dinInterlaken, ea avea propria ei camer[ care dldea spre lac,cu TV, DVD ;i computer. I-au spus cd de ea depindea sXle cd;tige increderea. Era pentru prima dati cdnd cinevaii pasase mingea, fdrd ca, mai intdi, sf, o judece. fi acum,pentru prima datX dupX mult timp, Izzy simlea cI vialaei este normali.

14

Ce a l6sot in urmo ei

fi totu;i, uneori, noua situalie i se pirea prea bunlpentru a fi adevf,rat5. in strdfundul minfii ei, ;tia cX vaapirea ceva sau cineva 9i va da totul peste cap. Acestaera modul in care funcliona viafa ei. Apoi ;i-a amintitci peste douX zile va fi prima ei zi de ;coalX la noua eipcoalX ;i stomacul i s-a fXcut ghem. Mereu ii era greu sifie eleva cea nouI.

Cu cdt se apropiau de atelier, cu atit gdtul ;i pieptulhtilzzy deveneau mai fierbinfi. Ca;i mama ei, avea ochialba;tri-argintii, p5r negru ;i tenul alb. Cind se enerva,gdtul ;i pieptul i se acopereau de pete rotii. Simlea cumpielea i se brizdeazl de urme. Cind era afarf, pe paii;tileazilului, era una. Dar acum urma sI intre intr-una dintreclddiri. Simli nevoia imperioasd de a fugi, iar inima i-olui razna. Face parte din sluiba mea, ;i-a spus. Nu are niciolegdturd cu mine sau cu mama. In plus, e timpul sd renunl la

spaimele astea copildre;ti. $i-a strdns p5rul lung in vdrfulcapului gi l-a prins intr-un nod, lisdndbriza sd-i rlco-reasci gdtul.

- Nu fi-e cald in bluza asta cu mdnecf, lung[? a intre-bat-c/ Peg.r

- Nu, a spus lzzy, trdgdnd in ios man;etele ;i lindnduJestrins in pumni. Este destul de subfire.

- Am remarcat cind 1i-am implturit rufele cd nu ainicio bluzi cu mdnecl scurt[, a spus Peg' Poate mergemIa cumpXrituri ;i ludm n$te haine noi.

lzzy a incercat si zimbeascS.

- Mulfumesc, a spus ea. Dar imi plac minecile lungi.fi nu trebuie s5-mi sPeli rufele.

- Nu mX deranfeazd, a spus Peg, zdmbind. Numai cInu pricep de ce porfi mdneci lungi pe wemea asta.

Izzy a ridicat din umeri.