Iurie Leancă, Prim-ministru al Republicii Moldova

REVISTA ONLINEA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA

„Vom face tot ce ne stă în puteri ca să-i sprijinim peproducătorii agricoli - înainte de toate, să le asigurăm

accesul la noi piețe”

De la 1 august, sunt dublate contingentele de export pentru produsele moldoveneşti pe piaţa europeană

infogov

3

4

9

12

19

13

15

16

20

Ambasadorul WilliamMoser: „Guvernul

Republicii Moldova,într-adevăr, întreprinde

măsuri concrete caresă apropie țara de UE,

iar SUA va fi mereualături de Moldova în

diverse proiecte”

Covorul în bumbi,patrimoniulmoldovenesc reînviat la Călăraşi șiapreciat în întreagalume

Prim-ministrul IurieLeancă a fost primit

cu onoruri militare laCancelaria Federală

a Germaniei

Dacian Cioloş: „Sperca măsurile, pe careComisia Europeanăle ia în regim deurgenţă, să aibă unimpact pozitiv directasupra economieiRepublicii Moldova”

Iurie Leancă: „În calitate de Prim-

ministru, îmi asumrăspunderea pentru

aceste legi și amsiguranța că ele vor

aduce beneficii realecetățenilor și vor

sprijini activitatea maimultor instituții ale

statului”

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VANr.9/ IULIE 20142

EDITORIAL:Împreună, solidari în fața embargoului

DECIZIA GUVERNULUI:Guvernul și-a angajat răspunderea politică

pentru mai multe legi, inclusiv pentru cele privindmajorarea salariilor și ridicarea imunității

judecătorilor

EVENIMENT ISTORIC:Comisarul european Günther Oettinger şi Prim-

ministrul României, Victor Ponta, vor veni în Republica Moldova pe 27 august, pentru

inaugurarea Gazoductului Iași-Ungheni

AGRICULTURĂ:Iurie Leancă: „Vom face tot ce ne stă în puteri casă-i sprijinim pe producătorii agricoli - înainte de

toate, să le asigurăm accesul la noi piețe”

SUSȚINERE EUROPEANĂ:UE a dublat contingentele de export al

produselor moldoveneşti pe piaţa europeană de la 1 august 2014

VIZITĂ OFICIALĂ:Cancelarul Angela Merkel: „Sunt impresionată

de lucrurile realizate în Republica Moldova și deoptimismul cu care se apropie țara de Uniunea

Europeană”

INTERVIU:Anatol Topală: „Ne gândim să introducem şi

examene orale la bacalaureat, dar nu înurmătorii doi ani”

TRADIȚIE:Covorul în bumbi, patrimoniul moldovenesc

reînviat la Călăraşi și apreciat în întreaga lume

MODERNIZARE:Cea mai mare intersecție cu pod din Republica

Moldova, deschisă pentru circulație

E-GUVERNARE:Registrul de Stat al Controalelor a devenit

funcțional

8

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

EDITORIAL 3

Împreună, solidari în fața embargoului

O concetățeană de-a noastră stabilită tem-porar la Paris întreba acum niște zile, perețelele de socializare, unde, în capitalafranceză, poate fi cumpărat vin moldovenesc.Aproape că ne gândeam să-i organizăm, dinpartea întregii echipe a Biroului de comunicareși relații cu presa, un „transport” spre Paris,când am realizat că, de fapt, nu prea avemșanse să ne descurcăm cu doar câteva sticle.Vorba e că mai mulți colegi de serviciu de-aisoțului eroinei noastre (un englez pe care, dealtfel, singurul lucru ce îl leagă de Moldovae… nevasta) și-au propus ca - în semn de so-lidaritate cu țara noastră, care se confruntă curestricții din ce în ce mai drastice la exportulîn Rusia - să consume vin moldovenesc.

Intenție demnă de toată lauda, chiar dacăne dăm seama că, oricât ar bea colegii en-glezului nostru - iar în țările europene, nu știucum se face, dar se bea totuși mai „altfel”decât la noi -, gestul lor rămâne unul maimult simbolic. Pentru că o mână de oameninu va putea rezolva peste noapte oproblemă care s-a copt ani în șir. Dar la felde adevărat e că, vorba proverbului, râurilemici fac apele mari. Iar partidele mici demărfuri - de ce nu? - marile exporturi…Alături de aceasta, nu am putut să nuremarcăm un alt fapt extrem de important,și anume, că de această dată chestiuneavinurilor nu a fost abordată prin„tradiționalele” lamentări, ci au urmatrăspunsuri concrete: mergeți în direcția X,faceți colțul Y, găsiți magazinul Z. Dovadăcă primii pași de a pătrunde pe piațaeuropeană au fost deja făcuți…

Iar dacă am reușit aici, avem toateșansele să reușim și cu merele, prunelesau strugurii noștri care din 21 iulie, pestenoapte, de asemenea s-au pomenit nocivepentru consumatorul din Federația Rusă.Este - o decizie asupra caracterului politic alcăreia nu mai există niciun dubiu, ea fiind o„pedeapsă” pentru vectorul european ales deRepublica Moldova. Privită din aceastăperspectivă, intenția eroilor noștri de a bea vinmoldovenesc depășește dimensiunea unuigest simbolic individual și scoate în evidențăesența a ceea ce este Uniunea Europeană:SOLIDA-RITATEA.

O solidaritate la nivel uman, dar și una lanivel instituțional. Astfel, Comisia Europeanăa şi anunţat că, în mod excepţional în acest an,Uniunea Europeană a decis să dubleze, pentruRepublica Moldova, contingentele de exportfără taxe vamale, negociate în contextul creăriiZonei de Liber Schimb: pentru mere - de la 40de mii de tone la 80 de mii; pentru prune şistruguri - de la 10 mii de tone la 20 de miifiecare. Mai mult, fructele noastre vor puteaajunge pe piaţa comunitară începând cu 1 au-gust, cu o lună mai devreme decât se planifi-case anterior, iar Zona de Liber Schimburmează să devină funcţională de la 1 septem-brie, nu de la 1 octombrie, cum era prevăzutiniţial. Totodată, taxele vamale plătite de expor-tatorii moldoveni pe piaţa europeană între 1 au-gust și 1 septembrie vor fi rambursate.

Vom izbândi și de această dată - pentru că, dinfericire, nu suntem singuri.

Echipa editorială

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VADECIZIA GUVERNULUI4

La 21 iulie 2014, Guvernul și-aasumat răspunderea pentru maimulte legi. Este pentru prima dată,de la preluarea mandatului de Prim-ministru, când Iurie Leancă a apelatla aceasta procedură legală. „Avemo situație specială, când legi impor-tante pentru reforma justiției riscausă fie amânate, iar unele legiesențiale pentru protejarea și trans-parentizarea sistemului bancar aufost blocate. La fel, Comisiaeconomie, buget și finanțe nu areușit să opereze câteva modificări-cheie la Bugetul de stat, ceea ce ar fipus Guvernul în situația de a nu-șiputea respecta unele angajamentefăcute în fața cetățenilor, dar și în fațapartenerilor noștri de dezvoltare”, adeclarat Iurie Leancă a doua zi, înplenul Parlamentului, unde a prezentatcele 11 proiecte pentru care și-a anga-jat răspunderea politică.

1. Ridicarea imunităţii judecătorilor şilichidarea Curții de Apel Bender

Guvernul și-a angajat răspunderea politică pe olege ce vizează ridicarea imunității judecătorilorpentru infracțiunile de spălare de bani și deîmbogățire ilicită. „Este o continuare a politicilornoastre de reducere a imunității judecătorilor, dupăce în 2012 am făcut același lucru în privințainfracțiunilor de corupere pasivă și de trafic deinfluență, și care în scurt timp a adus și rezultate:

avem, pentru prima dată, trei judecători prinși înflagrant, luând mită, doi dintre care deja au fostcondamnați la şapte, respectiv la opt ani deprivațiune de libertate”, a spus Prim-ministrulIurie Leancă. Totodată, proiectul în cauzăprevede lichidarea Curții de Apel Bender, acțiunece derivă din necesitatea optimizării hărțiijudecătorești a Curților de Apel.

Guvernul și-a angajat răspunderea politicăpentru mai multe legi, inclusiv pentru cele

privind majorarea salariilor șiridicarea imunității judecătorilor

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

DECIZIA GUVERNULUI 5

2. Răspunderea disciplinară a judecătorilor

O lege foarte importantă, gândită să fie aprobatăconcomitent cu amplul pachet anticorupție, in-clude introducerea confiscării extinse a averilorpentru infracțiuni de corupție, răspundereapenală a judecătorilor, aplicarea testelor de in-tegritate, dar și majorarea salariilor magistraților.Scopul primordial al acestei legi a fost sporirearesponsabilizării judecătorilor, prin garantarea unuisistem care să asigure că niciun judecător ce ad-mite abateri disciplinare nu va scăpa nepedepsit.

3. Contracararea spălării banilor

Această lege oferă instrumente eficiente structurilorcare luptă cu spălarea banilor, prin reglementareadetaliată a cazurilor când deciziile Serviciului Pre-venirea și Combaterea Spălării Banilor pot fi sus-pendate de către un judecător. Necesitateamodificărilor propuse este justificată de practicadefectuoasă, rezultată din punerea în aplicare anormelor ce reglementează efectul suspensiv al decizi-ilor Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Ba-nilor, și al încheierilor judecătorului de instrucţie.Aplicarea prevederilor în vigoare diminuează dineficienţa măsurilor asiguratorii dispuse față de tranzacţiileşi activităţile suspecte de spălare a banilor şi de finanţarea terorismului, precum şi, implicit, din eficienţa activităţiide prevenire şi de combatere a spălării banilor şi finanţăriiterorismului, în ansamblu.

4. Modificarea şi completarea unor acte legislative

Înainte de toate, proiectul se referă la Banca Naţională șiprevede modificarea cotei de participare în capitalul social albăncilor, care cere permisiunea BNM, impune anumite limitărila schimbarea dreptului de proprietate asupra acțiunilorbăncilor comerciale și introduce sancțiuni pentru gestionareafrauduloasă a băncilor. La fel, din acest proiect de lege facparte ajustarea legislației privind asigurările obligatorii derăspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule,precum și legea despre piața de capital, ce prevede stabilireaexhaustivă a criteriilor de determinare a entităților de interespublic în contextul Directivei UE și consolidarea funcției de ținerea registrului deținătorilor de valori mobiliare corporative.Totodată, prevede concretizarea contravențiilor și infracțiunilorde pe piață financiar nebancară, cât și a măsurilor de sancționarea acestora. Proiectul menționat substituie proiectul nr. 157 din09.04.2013, retras prin Hotărârea de Guvern nr. 337 din12.06.2013.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VADECIZIA GUVERNULUI6

5. Garanțiile reale mobiliare - gajulbunurilor mobiliare

Prezentul proiect presupune modificareaunor legi ce țin de gajul bunurilor mobile șialte garanții reale mobiliare. În prezent, deșiexistă o legislație, la aplicarea ei sunt sem-nalate probleme de natură economică șijuridică. Astfel, obiectivul major al acestuiproiect este creşterea accesului la credit prinextinderea cercului de bunuri care pot consti-tui obiect al garanțiilor mobiliare, prin extin-derea regimului de publicitate și de stabilire apriorității între creditori, îmbunătățireaprotecției intereselor comerciale ale credito-rilor, fluidizarea procesului de recuperare acreditelor garantate - în scopul prevenirii blo-cajelor la faza de executare silită. Pe lângălegea gajului, proiectul vine cu îmbunătățiri laurmătoarele acte: Legea cu privire la leasing,Codul de Executare, Legea cu privire la re-gistre, Codul Fiscal.

„Ca Prim-ministru, îmi asum răspunderea pen-tru aceste legi și am siguranța că ele vor aducebeneficii reale cetățenilor și vor sprijini activitateamai multor instituții ale statului”, a declarat înconcluzie Premierul Iurie Leancă.

6. Aprobarea Nomenclaturii combinate amărfurilor

Acest proiect de lege își propune realizarea Acor-dului de Asociere cu UE şi a Zonei de LiberSchimb, și preluarea experienței țărilor ce adoptăNomenclatura și politica tarifară printr-un singurdocument. La fel, prevede sincronizarea aplicăriiaceluiași nomenclator de mărfuri cu UE şi aranja-mentul de liber schimb din Europa Centrală; re-vizuirea politicii tarifare la import prin majorareataxelor vamale la importul de produse similare șireducerea taxelor pentru materiile prime și mărfuriauxiliare; punerea în aplicare a versiunii noi aNomenclaturii bazată pe recomandările Consiliuluide cooperare vamală a OMC și modificările operateîn sistemul armonizat de codificare și descriere amărfurilor, cunoscut ca HS2012.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

DECIZIA GUVERNULUI 7

7. Finanţele publice şi responsabilitateabugetar-fiscală

Nevoia de a interveni cu acest proiect delege ţine de faptul că anumiţi indicatori buge-tari trebuie ajustați la prognozele indicatorilormacroeconomici actualizați, ținând cont deevoluțiile economice. „Vorbim despre o ma-jorare substanţială a salariilor, între 20% și40% pentru angajații din diverse domenii:educație, cultură, știință, medicină etc.. Estevorba despre îmbunătăţirea condiţiilor desalarizare pentru peste 170 de mii de oameni.La fel, prin această lege, crește pensia medepe ţară cu 24 la sută, începând cu 1 iuliecurent. Cred că este o realizare frumoasă anoastră, împreună”, a spus Iurie Leancă, înședința Legislativului din 22 iulie 2014.

8. Modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2014

Proiectul urmează să substituie Legea nr. 847din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi pro-cesul bugetar, pentru a consolida şi eficientizautilizarea resurselor financiare publice, şi pen-tru a reglementa de o manieră cuprinzătoaresistemul bugetar şi a perfecţiona procedurile deelaborare, aprobare şi administrare a bugetelorde toate nivelurile. Conţine dispoziţii referitoarela investiţiile publice şi împuterniceşte Guvernulcu elaborarea unui regulament privindinvestiţiile publice.

9. Modificarea Legii bugetului asigurărilorsociale de stat pe anul 2014

Documentul a fost elaborat pentru a preciza ve-niturile și cheltuielile Bugetului asigurărilor so-ciale de stat, în urma examinării executăriiBugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2013și în trimestrul I al anului curent. S-a purces laacest pas în legătură cu revizuirea prognozei in-dicatorilor macroeconomici pentru anii 2014-2017de către Ministerul Economiei la situația din19.05.2014 și ținându-se cont de modificărileoperate în legislația din domeniu pe parcursulacestui an.

10. Fondurile asigurărilor obligatorii deasistenţă medicală pe anul 2014

Proiectul este elaborat în scopul asigurăriiprestării serviciilor medicale acordate în cadrulasigurării obligatorii de asistență medicală.

11. Organizarea şi funcţionarea Serviciuluinaţional unic pentru apelurile de urgenţă 112

Această inițiativă se conține în Planul naţionalde acţiuni în domeniul drepturilor omului pentruanii 2011-2014, aprobat prin Hotărârea Parla-mentului nr. 90 din 12.05.2011, şi în Planul deactivitate a Guvernului. Ea va transpune înlegislaţia naţională prevederile DirectiveiComisiei Europene privind serviciul universal şidrepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şiserviciile de comunicaţii electronice, ce seconține în Acordul de Asociere cu UniuneaEuropeană. Proiectul a fost elaborat în scopulsporirii nivelului de siguranţă şi de protecţie apopulației și a bunurilor pe întreg teritoriul Re-publicii Moldova, prin utilizarea pe deplin acapacităţilor şi caracteristicilor tehnice alereţelelor de comunicaţii electronice moderne.

Crearea Serviciului 112 și punerea în aplicarea Sistemului Informațional Automatizat pentrupreluarea, prelucrarea și stocarea datelor estejudicioasă din următoarele considerente:acesta asigură interconectarea și interoper-abilitatea dispeceratelor serviciilor special-izate de urgenţă pe o platformă tehnologicăunică și oferă cetățenilor posibilitatea utilizăriiunui număr de apel unic; reduce substanțialtimpul de interogare a apelantului prin uni-formizarea procedurilor și asocierea la apela datelor ce se conțin în diverse sistemeinformaționale, neutilizate deocamdatăastăzi, cum ar fi localizarea geografică, re-gistrele abonaților, adreselor, transportului,unităților de drept și a persoanelor fizice, şipăstrează istoricul intervențiilor de urgențăefectuate și rezultatele acestora.

Cele 11 proiecte de lege au intrat învigoare după 72 de ore de la prezentarealor în Parlament, adică în dimineața zileide 25 iulie 2014.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAEVENIMENT ISTORIC8

Comisarul european Günther Oettinger şi Prim-ministrul României, Victor Ponta,

vor veni în Republica Moldova pe 27 august, pentru inaugurarea Gazoductului Iași-Ungheni

Comisarul European pentruEnergie, Günther Oettinger şiPrim-ministrul României, VictorPonta, sunt aşteptaţi în Repub-lica Moldova pe 27 august, deZiua Independenţei, pentru aparticipa la ceremonia de dareîn exploatare a gazoductuluiIaşi-Ungheni. Invitația a fostlansată de către Premierul IurieLeancă, în semn derecunoştinţă faţă de UniuneaEuropeană şi România, pentrusprijinul oferit RepubliciiMoldova în realizarea acestuiproiect.

Gazoductul Iaşi-Ungheni este unproiect de interconectare a sis-temelor de transport al gazelor na-turale dintre Republica Moldova şiRomânia. Acesta va consolida se-curitatea energetică a ţării noastrela nivel local și regional, și va sporiinvestițiile în zonă, ceea ce va con-tribui la crearea locurilor demuncă.

Costul total al proiectului este depeste 26 milioane de euro. Pepartea moldovenească, sumanecesară pentru construcţiaGazoductului Iaşi-Ungheni aconstituit 8,29 milioane de euro,dintre care 5,29 milioane deeuro sunt oferite de Guvernul

României, iar trei milioane - de ComisiaEuropeană.

Capacitatea totală a gazoductului este de 1,5 mi-liarde de metri cubi de gaze, dar la prima etapă vorfi livrate gaze din partea României în volum depână la 50 milioane de metri cubi pe an. Conductade gaz Iași-Ungheni are o lungime totală de 43,2kilometri, dintre care aproximativ 11 kilometri - peteritoriul Republicii Moldova.

Günther Oettinger şi Victor Ponta, alături de Prim-ministrul Iurie Leancă, au participat şi anul trecut, pe27 august, la ceremonia de lansare a lucrărilor deconstrucție a Gazoductului Iași-Ungheni. Următoareaetapă a proiectului este construcţia GazoductuluiUngheni-Chişinău pe teritoriul Republicii Moldova şi agazoductului Oneşti-Leţcani cu Staţia de Comprimarea gazelor pe teritoriul României.

Interconectarea Republicii Moldova la reţelele energe-tice ale Uniunii Europene este o prioritate a Guvernuluide la Chişinău.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

AGRICULTURĂ 9

Iurie Leancă:„Vom face tot ce ne stă în puteri ca să-i

sprijinim pe producătorii agricoli - înainte de toate, să le asigurăm accesul la noi piețe”

Din 21 iulie, fructele și con-servele moldovenești nu semai vând pe piața rusească,după ce Moscova a instituitrestricție la importul acestorproduse. Prim-ministrul IurieLeancă a dispus, ca o primăsoluție, alocarea a 20 de mil-ioane de lei Ministerului Agricul-turii pentru campania „Un mărpe zi ține doctorul departe”. Ast-fel, pentru a susține producătorulautohton, copiii din grădinițe,școli, tabere de odihnă, dar șitinerii din Armata Națională vorprimi în fiecare zi câte un măr. La oîntâlnire cu Iurie Leancă,desfășurată la Guvern, producătoriiau salutat această inițiativă.

Zona de Liber Schimb cu UE, pusă în aplicare mai devreme

Despre măsurile ce ar urma să fie întreprinse ca răspuns la refuzul Federației Ruse de a importafructe și legume din Moldova, Iurie Leancă a discutat, la 22 iulie, cu mai mulți producători și ex-portatori, dar și cu reprezentanții industriei de prelucrare. La întrevedere au participat și ministrulAgriculturii, Vasile Bumacov, angajați ai altor ministere și instituții subordonate. Prim-ministrul adeclarat că Zona de Liber Schimb cu UE va începe să fie pusă în aplicare începând cu 1 septem-brie, adică mai devreme decât se preconiza inițial. „Ideea noastră a fost ca Zona de Liber Schimbsă funcționeze începând cu 1 octombrie. Acum, fiindcă a venit această decizie a Moscovei, amconvenit ca Zona de Liber Schimb să fie pusă în aplicare din 1 septembrie. Aceasta înseamnă că,până la 1 septembrie, trebuie să vă ajutăm ca să fiţi pregătiți să vindeți mere, struguri, în Poloniaşi România”, a subliniat Iurie Leancă.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAAGRICULTURĂ10

Discuții bilaterale mai intense

Șeful Executivului a mai precizat că, în ultimaperioadă, a avut mai multe discuţii cu oficialiieuropeni, inclusiv Dacian Cioloş, Comisarulpentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, şi TonioBorg, Comisarul pentru Sănătate şi ProtecţiaConsumatorilor, care a vizitat recent RepublicaMoldova. „Discutăm cu colegii noștri de laBruxelles, București, Varșovia, Germania, ast-fel încât să putem amortiza acest efect al de-ciziei luate de către Federația Rusă. Totodată,avem înţelegeri cu mai multe reţele comercialedin Europa, unde ar putea să fie comercia-lizate produsele noastre, inclusiv vinurile, șivom extinde această listă”, le-a spus IurieLeancă producătorilor agricoli. În același timp,Premierul a menţionat că Republica Moldovanu doreşte să piardă piaţa rusească: „Dacăanalizaţi relaţia noastră cu Federaţia Rusă peparcursul ultimilor patru ani şi jumătate, veţiconstata că ne-am comportat de fiecare datăca parteneri responsabili”.

Producătorii: „Suntem pregătiți să nevindem marfa pe alte piețe”

Producătorii agricoli au salutat decizia de adesfășura campania „Un măr pe zi ține doc-torul departe”. „Este o inițiativă foarte bună,care ne va ajuta să depășim această situațiecritică. Am susținut parcursul european șieram conștienți că urmau să apară dificultățidin partea Rusiei. Noi suntem pregătiți săvindem produsele pe alte piețe, inclusiv pecea arabă”, au spus producătorii veniți la în-tâlnirea cu șeful Executivului.

Grup de lucru la Guvern

În finalul discuțiilor, s-a convenit asupracreării, în cadrul Executivului, a unui grup delucru format din reprezentanții MinisterelorAgriculturii, Economiei și Finanțelor, dinproducători și procesatori, pentru a defini-tiva un set de măsuri. Totodată, s-a ajuns laînțelegerea ca Guvernul să se axeze acumpe două priorități: să asigure accesul la noipiețe și să examineze posibilitateasuplimentării Fondului de subvenționare.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

AGRICULTURĂ 11

„Misiunea noastră e să le asigurămagricultorilor accesul la o piațăprevizibilă, unde politica nuinfluențează regulile comerciale. Aici amconvenit deja cum avansăm. Sigur cătrebuie să ne gândim și la anumitemăsuri compensatorii, fiindcă, oricum,anumite pierderi vor fi. Și noi trebuie săamortizăm aceste pierderi și să-i ajutămpe producătorii de fructe”, a declarat șefulExecutivului a doua zi după întâlnirea cuproducătorii, în cadrul ședinței Cabinetuluide miniștri. Iurie Leancă a spus că se vaexamina posibilitatea suplinirii Fonduluipentru subvenționare. „Vom găsi formule dea suplini, sigur că în baza unor calculefoarte minuțioase. Vom avea și o întâlnire cureprezentantul Băncii Mondiale, să vedemcum pot și ei să ne sprijine”, a precizat el.

Soluții căutate și cu reprezentanții băncilor

La 24 iulie, problema sancțiunilor rusești a fostdiscutată cu reprezentanţii băncilor comercialedin Republica Moldova. La ședință au participatşi miniştrii Economiei, Finanţelor, Agriculturii şiIndustriei Alimentare, precum şi conducereaBăncii Naţionale şi a Asociaţiei Băncilor.„Efectele sancţiunilor nu creează riscuri majorepentru parametrii macroeconomici principali. Înurmătoarele cinci luni, în economia țării urmeazăsă vină peste 250 de milioane de dolari - de laUniunea Europeană, Banca Mondială, prin inter-mediul unui șir de alte proiecte investiționale.Drept urmare, presiunea asupra leului va scădeaşi noi deja vedem elemente de apreciere a leuluiîn raport cu principalele valute internaţionale”, aprecizat Iurie Leancă.

La rândul lor, reprezentanţii sistemului bancar dințară și-au manifestat deschiderea pentru conlucrareşi disponibilitatea de a sprijini eforturile statului învederea redresării situaţiei în care s-au pomenitagenţii economici ca urmare a sancţiunilor impuse deFederaţia Rusă. Ei au spus că vor examina posibili-tatea reeșalonării creditelor oferite producătorilor, an-ularea unor penalități sau micșorarea dobânzilor.

Trecerea frontierei cu Ucraina,pentru produsele agricolemoldoveneşti, va fi simplificată

Producătorii agricoli din RepublicaMoldova îşi vor exporta marfa înUcraina în baza valorii reale a acesteiaşi fără costuri suplimentare. Decizia afost luată în urma unei convorbiri tele-fonice a directorului general al Servici-ului Vamal, Tudor Baliţchi, cu omologulsău ucrainean, Anatoli Makarenko.Partea ucraineană a dat asigurări înprivinţa neadmiterii barierelor netarifarela importul produselor agricole din Re-publica Moldova. În special, a fostexaminat aspectul evaluării mărfurilorîn vamă, care de cele mai multe ori areimpact direct asupra plăţilor vamaleachitate la import.

R o m â n i a ,deschisă pentruimportul de pro-duse agricolemoldovenești

Premierul IurieLeancă a avut oconvorbire telefonică și cu omologulsău de la Bucureşti, Victor Ponta.Cei doi oficiali au discutat problemarestricţiilor anunţate de cătreFederaţia Rusă la importul de fructeşi conserve din Republica Moldovaşi măsurile ce urmează a fi între-prinse. Premierul român şi-a anunţatdisponibilitatea de a contribui la or-ganizarea importului de produseagricole din ţara noastră.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAINTERVIU10

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VASUSȚINERE EUROPEANĂ12

Iurie Leancă salută dublarea contingentelorde export pentru produsele moldoveneşti

pe piaţa europeană

Prim-ministrul Iurie Leancă a discutat latelefon cu Comisarul European pentruAgricultură şi Dezvoltare Rurală, DacianCioloş, pe subiectul exportului de fructemoldoveneşti pe piaţa UniuniiEuropene. Dacian Cioloş a anunțat că afost găsită o soluţie pentru dublareacontingentelor de export al produselormoldoveneşti pe piaţa europeană,care va putea fi aplicată chiar de la 1 august.

Potrivit oficialului european, în modexcepţional pentru acest an, UE a decis sădubleze contingentele de export fără taxe va-male negociate în contextul creări Zonei deLiber Schimb (ZLS), după cum urmează: pen-tru mere - de la 40 de mii de tone la 80 de mii;pentru prune și pentru struguri - de la 10 mii detone la 20 de mii fiecare. Conform ultimelorevoluţii, ZLS urmează să devină funcțională dela 1 septembrie şi nu de la 1 octombrie, cum eraprevăzut iniţial, însa producătorii din RepublicaMoldova, care vor exporta în cadrul acestor con-tingente suplimentare, vor beneficia de respectivelemăsuri începând cu luna august. Chiar dacă deciziava fi formalizată de Comisia Europeană în luna sep-tembrie, taxele vamale plătite de exportatoriimoldoveni pe piaţa europeană după 1 august vor firambursate.

La fel, în perioada imediat următoare, ComisiaEuropeană va identifica surse financiare pe care le vadirecţiona către Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali-mentare pentru a sprijini producătorii de fructe dinMoldova să stocheze aceste produse până vor fi comer-cializate. „Sper ca şi aceste măsuri, pe care ComisiaEuropeană le ia în regim de urgenţă, să ajute economiaRepublicii Moldova și să sprijine producătorii, astfel încâtsemnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană săfie de bun augur şi, din punct de vedere foarte practic, săaibă un impact pozitiv direct asupra economiei RepubliciiMoldova”, a declarat Dacian Cioloş.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

VIZITĂ OFICIALĂ 13

Cancelarul Angela Merkel: „Sunt impresionată de lucrurile realizate înRepublica Moldova și de optimismul cu carese apropie țara de Uniunea Europeană”

Prim-ministrul Iurie Leancă a fost primit, în ziuade 10 iulie, cu onoruri militare la CancelariaFederală a Germaniei, unde a avut o întrevederecu Angela Merkel. Cei doi oficiali au discutatdespre reformele din Republica Moldova,despre perspectiva europeană a ţării noastre,despre problema transnistreană şi situaţia dinregiune.

Relație bilateralăfără de precedent

În cadrul unui briefing de presăcomun, susținut după întrevedere,Angela Merkel a spus că Germa-nia va continua să sprijine Repub-lica Moldova în procesul deintegrare europeană. „Suntimpresionată de lucrurile deja făcuteîn țara dumneavoastră, de optimis-mul privind apropierea ulterioară deUniunea Europeană și de realizareaunei societăți democratice și a unuistat de drept”, a afirmat Cancelarulgerman.

Angela Merkel a salutat ratificarea Acor-dului de Asociere de către Parlamentulde la Chișinău și a spus că prevederileacestuia urmează să fie aplicate mai alesîn domeniul justiției, astfel încât oameniisă capete încrederea că își vor obținedreptatea. Înaltul oficial de la Berlin s-areferit și la problema transnistreană. „A fosto temă pe care am discutat-o des cuautoritățile din Republica Moldova, dar și cupreședintele Rusiei. Vom insista, în conti-nuare, pe identificarea unei soluții”, a pre-cizat Angela Merkel.

La rândul său, Iurie Leancă a declarat că în-trevederea încununează o relație bilateralăfără de precedent, care s-a dezvoltat pe par-cursul ultimilor patru ani, și reprezintă o etapăimportantă în relațiile Moldovei cu Uniunea Eu-ropeana. „Germania a avut un rol crucial în va-lorificarea potențialului Parteneriatului Estic, iarfaptul că țări precum Republica Moldova,Ucraina și Georgia au semnat recent Acorduri deAsociere la UE este un merit indiscutabil alpartenerilor de la Berlin”, a subliniat Premierul.

VIZITĂ OFICIALĂ14

acesta este doar începutul drumului care să oaducă mai aproape de principiile, normele și stan-dardele UE, precum și de competitivitatea aces-teia. Afluxul de noi investiții va permite Moldoveisă creeze locuri de muncă, să modernizezeinstalațiile industriale, va crește exporturile și vaasigura o creștere economică durabilă”, a spusIurie Leancă.

În context Premierul a declarat că Guvernul şi-aasumat reforme în domenii precum energia,educația și sectorul financiar, care au fost salu-tate de FMI și UE. „Eforturile depuse până înprezent pentru a promova o economie stabilăgenerează deja primele succese. Produsul In-tern Brut a crescut cu aproape 8% în 2013. In-dustria noastră s-a majorat cu 7%”, a adăugatșeful Executivului. Iurie Leancă a precizat că,acum zece ani, doar 14% din PIB-ul Moldoveiera generat de către companiile aflate parțialsau integral în gestiunea entităților străine, iarastăzi această cifră e de 20%.

La rândul lor, oamenii de afaceri germani aumenționat că Acordul de Asociere cu Uni-unea Europeană înseamnă reguli previzibileși s-au arătat interesați de noile oportunitățide dezvoltare a businessului, pe care leoferă Zona de Liber Schimb.

Totodată, Iurie Leancă a dat asigurări căGuvernul de la Chișinău va continua sămodernizeze Republica Moldova, iar înacest scop vor fi accelerate reformele. „Neaşteaptă transformări serioase și aici, înmod prioritar, ne vom concentra pe intensifi-carea luptei cu corupţia, reforma justiţiei,îmbunătăţirea condiţiilor de trai, prinatragerea investițiilor străine și crearealocurilor de muncă - și mă bucur că am găsitsusținerea Cancelarului german. Acordul deAsociere ne va ajuta, pentru că este cel maiambiţios plan de modernizare adoptatvreodată de Moldova şi, dacă doriţi, este şi vi-itorul program de guvernare a ţării”, a mai spusPremierul. Iurie Leancă a precizat că acesta eun prim pas în procesul de aderare a Moldoveila UE: „Republica Moldova va fi fermă în demer-sul său european și sunt convins că putem mizaîn continuare pe sprijinul Germaniei pentru re-alizarea cu succes a acestui parcurs”.

Iurie Leancă a îndemnat investitorii germani săîși deschidă afaceri în Moldova

La Berlin, Iurie Leancă a participat și la o reuniunea oamenilor de afaceri, potenţiali investitori, unde avorbit despre evoluțiile recente din Moldova și de-spre potențialul economic neexplotat ce ar puteaprezenta interes pentru întreprinderile germane. Ela menționat că Guvernul de la Chişinău apreciazăsuportul puternic al Germaniei pe calea integrării eu-ropene a Moldovei şi pledează pentru întărirealegăturilor economice bilaterale.

Premierul s-a referit şi la avantajele Acordului deAsociere cu UE, semnat pe 27 iunie şi ratificat de Par-lamentul R. Moldova pe 2 iulie. „Pentru țara noastră,

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VA

- Domnule Topală, în ultimii doiani, rezultatele de la examenele debacalaureat reflectă o rată de pro-movare mult mai mică decât în tre-cut. Să înțelegem că acesta esteefectul măsurilor anti-copiat?- Bacalaureatul din anii 2013 și 2014s-a desfășurat în alte condiţii decât se-siunile precedente. Au fost instalatecamere de monitorizare video şi s-adiminuat numărul centrelor de BAC, ceeace a influenţat în mod direct asupra rateide promovare. Totodată, în anul curent,rata de promovare a scăzut ca urmare afaptului că 22% dintre candidaţi au fostrestanţieri. De asemenea, au fost introduseprevederi noi şi în metodologia sesiunii de ba-calaureat, astfel încât elevului care fraudeazăexamenul i se anulează toate probele şi el lepoate susține din nou doar peste un an…Aceste două măsuri i-au demotivat pe elevi sătrişeze şi au făcut ca notele să fie mai obiective.- Credeţi că aceste măsuri au eliminat frau-darea examenelor?- În acest an am introdus şi alte mecanisme pen-tru eliminarea definitivă a copiatului, cum ar fi de-tectoare de metale pentru depistarea candidaţilorcare veneau cu telefoane mobile sau alte dispozi-tive de transmitere a informaţiei.- Anul trecut elevii au manifestat o rezistenţăputernică față de măsurile anti-copiat. Cum a fostîn sesiunea din această vară?- Am observat o schimbare de atitudine atât din parteaelevilor, cât și din cea a profesorilor şi a membrilorcomisiilor de BAC. Elevii au venit fără intenţia de acopia, dovadă și faptul că au fost și mai puține eliminări

Anatol Topală:

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVAINTERVIU 15

de la examene. Încă de anul trecut elevii au înţeles căBAC-ul va fi organizat astfel, încât nu va putea fi fraudat,iar singura şansă de a-l susţine este să învețe și săobțină cunoştinţe. Absolvenţii au devenit mai serioşi. Amavut mai multe discuţii cu profesorii, cu şefii de direcţie,care au confirmat că tinerii s-au concentrat pe faptulcă trebuie să studieze. Consider că pe viitor, elevii vorconştientiza că ei învață nu pentru nota de la BAC,dar pentru cunoştinţe.- Ce alte modificări intenţionaţi să introduceţi peviitor în desfăşurarea examenelor de bacalau-reat? - Majoritatea intervenţiilor vor ține de modalitateade elaborare a testelor sau de selectarea evalua-torilor. Adică, ne vom axa mai mult pe aspectul cal-itativ al examenelor. În acest sens ne gândim săintroducem și examene orale, dar nu în următoriidoi ani. Acest lucru implică mai multă pregătire -la limba străină, bunăoară, trebuie formaţi pro-fesori, pregătit conceptul de evaluare. - Cum va evolua BAC-ul în următorii ani?- Este important să eliminăm la maximumfraudele, iar notele să fie cât mai obiective.Până la urmă, BAC-ul este o selecţie pe careînsă nu toţi sunt obligaţi să o treacă.Experienţa altor ţări arată că rata de pro-movare e diferită în diferiţi ani şi că doar 60la sută dintre elevii din treapta liceală se în-scriu la sesiunea de bacalaureat. Iar dinaceștia, doar jumătate îl susţin. E importantca elevii să înţeleagă că liceul reprezintăo treaptă care îi îndrumează spre ocarieră academică, dar că există și alteprofesii în care se pot manifesta.

„Ne gândim să introducem şi examene orale la bacalaureat, dar nu în următorii doi ani”

„Elevii s-au pus cu burta pe carte, deoarece detec-toarele de metale şi camerele video i-au descurajat sămai copieze la examene... Absolvenţii au înţeles că singura lor şansă de a susţine bacalaureatul suntcunoştinţele…”. Sunt câteva dintre concluziile lui AnatolTopală, directorul Agenției de Asigurare a Calității, caresusţine că pe viitor nu vor mai fi introduse elementeanti-copiat, în schimb se va atrage mai multă atenţie laselectarea evaluatorilor şi la conţinutul testelor.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VA16

Muzeul din Palanca, o „casă părintească” pentru toţi

Părinţii meşteriţei populare Tatiana Popa erau gospodari în adevăratulsens al cuvântului. În casa lor nu exista mobilă cumpărată - toată era

cioplită de mâinile tatălui său, iar covoarele, prosoapele, haineleerau făcute de mama, modista şi croitoreasa satului. Dar așa cum

s-a întâmplat cu mii de gospodari, părinţii i-au fost ridicaţi înSiberia. A redobândit casa construită de ei abia prin în anii ’90.

A adunat de prin sat mobila şi alte lucruri ale casei muncite cumultă dăruire de ei şi a întors „Casa Părintească” - doar că,

de această dată, lumii întregi, în calitate de muzeu.

Tot aici, Tatiana Popa a reînviat tehnica ţesutului covoru-lui în bumbi, despre originile căruia nu se ştie prea

multe. Cercetătorii de peste Prut nu au găsit aseme-nea covoare în România. La Muzeul de Etnografie

şi Istorie al Moldovei sunt expuse două covoare înbumbi, găsite la Făleşti, care datează cu secolul

19. Din aceste considerente, cercetătorii sunttentaţi să declare: „Covorul în bumbi a fost in-

ventat în Moldova!”.

„Tehnica e asemănătoare unui elementtradițional vechi de broderie, care se mai

face și azi la ii. Mai greu a fost să înţelegcum era făcută urzeala, dar mi-a

reușit. Am mai perfecționat tehnicade urzeală și cea de lucru, am intro-

dus în uz boldișorul, pentru aușura munca femeilor care-și

răneau până la sânge degetelecu firele de urzeală…”,

povesteşte meşteriţa.

Scoarţa,războiul, cerga, lăicerul, şatranca şi mițele - toate

aceste cuvinte, multe dintre care mai că nu le cunoaștem, se referă lacovorul tradiţional moldovenesc. Printre variațiunile acestuia se numără şicovorul în bumbi - mai neobişnuit, cu efect curativ şi cu o tehnică de ţesutfoarte complicată. Apărut în secolele 18-19, a dispărut din uz în scurt timp,dar a reînviat în mâinile dibace ale meşteriţei populare Tatiana Popa. Tot cuajutorul ei, cucereşte acum inimile admiratorilor de manufactură din toatecolţurile lumii. Astfel de covoare sunt confecţionate şi expuse astăzi la Muzeul„Casa părintească” din satul Palanca, raionul Călăraşi.

TRADIȚIE

Covorul în bumbi, patrimoniul moldovenescreînviat la Călăraşi și apreciat în întreaga lume

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

TRADIȚIE 17

Covorul în bumbi, între valori tradiţionale şisursă bună de venit

Graţie meșteriței de la Palanca, faima covorului înbumbi a ajuns departe de hotarele ţării. Covoare ţesutede Tatiana Popa sau de către femeile pe care le-a instruitse găsesc în casele din Canada, Israel, Franţa sau Italia...

Meşteriţa e convinsă că ţesutul unui covor în bumbi poatefi o sursă bună de venit. De aceea, a instruit femei dindiferite zone, de la Ceadâr-Lunga, până la Telenești.Cursurile au fost organizate în cadrul unor școli de varăpentru inițierea femeilor în afaceri. Multe dintre ele au de-venit meşteriţe în toată legea şi acum câştigă bani dinasta. „Suntem deschiși pentru toți cei care vor să învețe.Cu cât mai multă lume va lucra și cu cât mai multe ate-liere se vor deschide, cu atât mai rapid va fi rezolvatăproblema locurilor de muncă. Această îndeletnicirepoate aduce venituri, respectiv poate ajuta femeileneîncadrate în câmpul muncii”, spune meșterița.

Vin şi străinii să înveţe secretele acestei tehnici.Designerul german Isabelle de Hillerin a venit înrepetate rânduri la Palanca, pentru a învăţa dela Tatiana Popa cum se lucrează un covor înbumbi. După care a introdus tehnica acestuiaîn colecţia sa de primăvară-vară a anului2013, prezentată pe podiumul de la Berlin…

Un covor cu dimensiunile de 50x50 de centimetri se face în trei-patru zile. „Separe că e simplu, dar, de fapt, este un lucru extrem de migălos”, spunemeşteriţa. La un covor mare, cu dimensiunile de doi metri pe unul şi jumătate,patru femei lucrează timp de patru luni. Un covoraș de 50x50 de centrimetricostă în jur de 200 de lei, cel mare ajunge până la 11.000 de lei, însă munca fe-meilor merită cu mult mai mult, ne asigură Tatiana Popa.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VATRADIȚIE18

Covorul în bumbi, sănătatea lapicioarele fiecăruia

Denumirea de „covor în bumbi” se trage dela tehnica ţesutului. Nodulul său are formaunui nasture sau bumb, cum i se mai spuneîn popor. Având centrul fiecărei împletituripuţin bombat, covorul în bumbi are un efectterapeutic unic, motiv din care este indicat sămergi pe el cu picioarele goale ori să stai cul-cat… Nu are, însă, bogăţia de culori atât deapreciate la covoarele scoarţă, pe care suntţesute flori mari, în culori aprinse. Tocmai dinacest considerent covorul în bumbi nu s-a bu-curat de popularitate şi a fost dat uitării de cătregospodinele din Moldova.

„Misiunea primară a covorului în bumbi este ceacurativă. Nu este un element de decor, aseme-nea celorlalte covoare moldovenești, precumscoarța sau păretarul. Se pune pe podea, pentrutalpo-terapie, iar un covor în bumbi, aşternut pepat, în loc de cuvertură, este o adevărată zestre.De aceea, oricare ar fi tendințele de decor, acestcovor va arăta bine în casă”, ne asigură meşteriţapopulară din satul Palanca.

Tatiana Popa şi-ar dori foartemult ca lumea să

se întoarcă laadevăratele val-

ori, săpre țu iască

ob iec te lecare suntfăcute cu

m â n a ,pentru

c ă

acestea rezistă în timp și pot fi transmise dingenerație în generație. „Lumea a uitat de cemoldovenii fac daruri la sărbători, care estemenirea tradiţiei de a dărui prosoape,covoare şi alte obiecte confecţionate cumâna. Rostul lor era nu numai deîntrebuinţare prin ale casei, ci şi de aduc-ere aminte. Astfel, un obiect unicat, lucratcu mâna, transmite peste secole memoriadespre cel care l-a lucrat sau l-a dăruit.Acum, însă, se dăruiesc, pentru bifă,obiecte care au preţ, dar nu şi valoare.Chinezării care nici măcar în treburilecasnice nu-ţi prind de folos. Şi e păcat…Lumea ar trebui să înţeleagă diferenţaşi să aprecieze obiectele de valoare”,mai spune meşteriţa.

La Muzeul „Casa părintească” dinsatul Palanca, raionul Călăraşi, suntexpuse covoare vechi de peste o sutăde ani, confecţionate de mamameşteriţei Tatiana Popa, şi mobilăcioplită de tatăl său. Este casapărintească a tuturor, pentru că toţicare i-au păşit pragul au avut impre-sia că s-au întors acasă, la părinţisau la bunici.

video http://youtu.be/9xd8426RouI

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

MODERNIZARE 19

La 16 iulie, a fost deschisă pentru circulațiecea mai mare intersecție cu pod din Repub-lica Moldova. Prima construcţie de acest fel,ridicată în ultimii 20 de ani, face parte dindrumul naţional M2 şi se află în localitateaSărăteni, raionul Teleneşti. Realizareaproiectului, cu o lungime de 93 de kilo-metri, a fost posibilă grație ProgramuluiCompact, care a alocat aproape douămilioane de dolari în acest scop. Prezentla inaugurarea construcției, PremierulIurie Leancă a mulțumit poporuluiamerican pentru sprijinul generosconstant, oferit Republicii Moldova.

Cea mai mare intersecție cu pod din RepublicaMoldova, deschisă pentru circulație

Intersecția denivelată - care va contribui consi-derabil la fluidizarea traficului și la sporireasecurității circulației rutiere în perimetrul dru-murilor naționale R14 (Chișinău-Bălți) și M2(Chișinău-Soroca) - este compusă dintr-un podnou cu lungimea de circa 60 de metri, lățimea de13,5 metri și înălțimea de șapte metri. În acestscop, din fondurile Programului Compact au fostalocate aproape două milioane de dolari.

„Este cel mai mare proiect de asistență tehnică, banicare au fost aduși în Moldova gratis. Reușim săvedem un drum de calitate europeană, realizat pebani americani - și este o simbioză foarte reușită.Sunt convins că e doar un prim proiect, deoarece armai fi nevoie de cel puțin 20 de astfel de intersecțiidenivelate. Sper foarte mult că vom avea și înChișinău astfel de proiecte, căci asta ne va permite sădescongestionăm traficul. Aduc mulțumiri poporuluiamerican, ambasadorului și colegilor de la Ambasadăcare au monitorizat activ lucrările de construcție”, aspus Iurie Leancă.

La eveniment au mai fost prezenți Ambasadorul SUA înRepublica Moldova, William Moser, reprezentați ai Fon-dului Provocările Mileniului Moldova și ai CorporațieiProvocările Mileniului. „Am primit o replică foarteinteresantă de la o doamnă primar dintr-un sat situatde-a lungul traseului pe care îl reabilităm, care a spus căîntr-un an am tranzitat de la Uniunea Sovietică la Uni-unea Europeană. Guvernul Republicii Moldova, într-adevăr, întreprinde măsuri concrete care să apropie țarade UE, iar SUA va fi mereu alături de Moldova în diverseproiecte”, a precizat Excelența sa William Moser.

Porțiunea de drum Sărăteni-Soroca face parte din traseul

național M2, care asigurălegătura dintre Republica

Moldova şi Ucraina. Lucrărilede reabilitare și de modernizare

a drumului au demarat în 2012și vor continua până la finelelui august 2014, acesta fiindobiectivul proiectului Reabi-

litarea drumului în cadrul Pro-gramului Compact, finanțat deGuvernul SUA prin Corporația

Provocările Mileniului.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAE-GUVERNARE20

Registrul de Stat al Controalelora devenit funcțional

aceluiași agent economic. La 48 ore de la efectuareacontrolului, informațiile de bază aferente sunt publicatepe portalul controale.gov.md. În cazul în care agențiieconomici sunt nemulțumiți de calitatea unui control,aceștia pot depune o petiție electronică, auten-tificându-se în portal cu ajutorul semnăturii digitaleprin MPass. De asemenea, sistemul oferă fiecăruiagent economic posibilitatea de a ține condica tu-turor controalelor în format electronic.

Registrul de Stat al Controalelor este realizat decătre Cancelaria de Stat cu suportul Centruluide Guvernare Electronică și al Centrului deTelecomunicații Speciale, ca parte a proiectu-lui de e-Transformare a Guvernării, susținutde către Banca Mondială. Pentru mai multeinformații agenții economici pot consultadrepturile și obligațiile acestora, accesândcontroale.gov.md, și pot adresa întrebari lanumărul (022) 250.236 sau la la adresacontroale@gov.md.

Din 21 iulie, este funcțional Registrul de Stat al Controalelor.Controale.gov.md este o platformă online comună și permite organelor abi-litate cu funcție de control automatizarea planificării controalelor și aevidenței efectuării controalelor planificate și inopinate prin publicarea aces-tora pe portalul public. Registrul vine să prevină abuzurile și corupția îninteracțiunea dintre instituțiile statului și reprezentanții mediul de afaceri.

e-Guvernarea îți face viața mai bună! Pentru că e Guvernul tău!

Platforma generează un grafic trimestrialunic al controalelor, care se publică peportalul controale.gov.md împreună cudatele din registrele controalelor instituțiilorabilitate cu funcție de control. Prin automa-tizarea procesului de planificare și evidențăse evită controalele abuzive, repetate și ne-justificate, astfel sistemul redefinește activi-tatea de control și asigură un proces digitizattransparent de planificare și raportare a con-troalelor.

În prezent sistemul este pilotat cu cinci organe decontrol: Camera de Licențiere, CompaniaNațională de Asigurări în Medicină, IMSP Dispen-sarul Republican de Narcologie, Agenția Turismului,Agenția Națională „Transport Auto”. Din septembrie,în sistem vor fi integrate alte 16 instituții abilitate cufuncții de control. Registrul oferă funcționalitatea de aidentifica, în mod automat, suprapunerea controalelorplanificate de mai multe organe de control asupra

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

21

Sergiu Magariu, 26 de ani, antreprenor, Străşeni

Ion Ursachi, 23 de ani, student, Cimişlia

Revista online a Guvernului RepubliciiMoldova este elaborată de Biroul comunicareși relații cu presa și apare în fiecare lună.

Adresa: MD-2033, mun. Chişinău,str. Piaţa Marii Adunări Naţionale 1,Guvernul Republicii MoldovaTelefon: +373 (0) 22 25 04 61Web: www.gov.mdE-mail: presa@gov.md

Guvernul Republicii MoldovaBiroul comunicare și relații cu presa

Din 1 august 2014, cetăţenii străini vorputea solicita online viza de scurtă şedere

pentru Republica Moldova

Ministerul Afacerilor Externe şi IntegrăriiEuropene a Republicii Moldova a lansatserviciul e-Visa, care va permitesolicitanţilor de viză de scurtă şedereîn Republica Moldova să-şiîntocmească dosarul în regim online,accesând portalul guvernamentalwww.evisa.gov.md.

e-Visa este echivalentul vizeitradiţionale şi reprezintă oautorizaţie imprimată care conferăstrăinului dreptul de a intra pe te-ritoriul Republicii Moldova prinorice punct de trecere a fron-tierei. Pentru obţinerea vizei, so-licitantul va completa cererea înformat electronic la care vaataşa pachetul necesar deacte. În cazul aprobării cererii,persoana va achita taxa deviză prin intermediul carduluibancar şi va recepţiona vizaelectronică la adresa e-mail.

e-Visa facilitează obţinereavizei de către cetăţeniistrăini domiciliaţi în ţările în

care nu există misiuni diplomaticesau oficii consulare ale RepubliciiMoldova, prin anularea obligativităţiiprezenţei personale la ghişeu.

Proiectul aduce o contribuţieimportantă în domeniul turistic şi deafaceri, cetăţenii străini urmând să be-neficieze de un serviciu eficient, comod,rapid şi sigur. Serviciul e-Visa este partea proiectului e-Transformare, susţinut deBanca Mondială şi implementat prin inter-mediul Centrului de GuvernareElectronică.

E-GUVERNARE